2

AFACERI POLIGRAFICE de 14 ani lider

Succesul în tampografie - pag. 2

Flexografia - pag. 4

Ofset anilox - pag. 4Maæini pentru imprimarea flexograficã - pag. 5

a. Maæini de tipar verticale - pag. 6

Succesul în tampografie

În tampografie, pãstrareacaracteristicilor cernelurilor, întimpul lucrului reprezintã cheiasuccesului. Deseori, problemele careapar la imprimare sunt perce pute cafiind datorate cernelurilor, fãrã a luaîn considerare setarea maæinii saualte motive tehnice care pot interveniîn timpul procesului de imprimare.

Primul lucru care trebuie înåelesdespre cernelurile tampografice esteacela cã ele sunt net diferite decernelurile serigrafice convenåionalepe bazã de solvent sau pe bazã deapã æi de cernelurile UV.

Spre deosebire de cernelurileserigrafice, cernelurile tampograficesunt concepute sã se usuce foarterepede. În plus, acestea se imprimãîn strat foarte subåire æi de aceea,comportamentul cernelurilor tampo -gra fice este influenåat de tempera -turã, umiditate æi electricitate staticã.

Toate cernelurile tampograficesunt compuse din rãæini, pigmenåi,diluanåi æi aditivi speciali. Rãæinaeste componentul care formeazãstratul de cernealã. Pigmenåii sunt

coloranåi sub formã de pudrãdispersaåi în rãæinã æi au rolul de a daculoarea æi opacitatea cernelurilor.Solventul (diluantul) are rolul de aasigura viscozitatea cernelurilor æi dea le asigura acestora caracteristicilede imprimare. Diveræii aditivi seadaugã pentru a îmbunãtãåi anumiteproprietãåi ale cernelurilor.

Pentru o imprimare de succes,cerneala trebuie sã fie capabilã sã-æischimbe rapid vâscozitatea, pentru adeveni “lipicioasã” æi pentru aceastaconlucreazã toate componenteleprezentate mai sus.

Tipuri de cerneluri tampografice:Cerneluri într-un singur

component – cerneluri pe bazã desolvent, a cãror uscare se datoreazãevaporãrii solventului. Se gãsesc învarianta lucioasã sau matã æi suntcompatibile cu o gamã variatã desubstrate din materiale plastice.

Cerneluri în doi componenåi –cerneluri pe bazã de solvent, formatedin bazã æi catalizator. În timpulprocesului de uscare (polimerizare)între catalizator æi rãæinã are loc oreacåie chimicã. Reacåia chimicã areloc independent de procesul deevaporare a solventului. Catali -zatorul se adaugã într-o proporåiestabilitã de producãtor. Depãæireacantitãåii de catalizator micæoreazãdurata de viaåã a cernelurilor, în timp

BULETIN INFORMATIV Nr. 85 / 29.01.2013

www.afaceri-poligrafice.ro3

ce adãugarea unei cantitãåi mai micide catalizator reduce performanåacernelurilor dupã imprimare –aderenåa slabã la substrat æi implicitdurabilitate redusã.

Cerneluri cu polimerizare prinoxidare - cerneluri care polimeri -zeazã în urma unei reacåii cu oxi -genul din aer. Se folosesc laimprimãri pe substrate flexibile, deexemplu pentru tastaturi.

Cerneluri cu polimerizare prinsublimare - cerneluri speciale. Dupãimprimare, substratul se încãlzeæte,pigmentul din cernealã trece dinforma solidã în forma gazoasã (sublimare) æi apoi este absorbit desubstrat. Când se rãceæte imprimarea,substratul este colorat.

Cerneluri UV – cerneluri cupolimerizare UV.

Cerneala tampograficã estesingura cernealã care devinelipicioasã într-un timp foarte scurt.Alte particularitãåi ale acestorcerneluri sunt date de granulaåia æiconcentraåia pigmentului. Granulaåiapigmentului folosit la cerneluriletampografice este mult mai micãdecât cea folositã la cernelurileserigrafice, dar concentraåia lui estemult mai mare, pentru a avea puterede acoperire, deoarece la tampogra -fie, stratul de cernealã imprimat estemult mai subåire.

Solvenåii utilizaåi pentrucernelurile tampografice au o vitezãde evaporare mai mare decât în cazulaltor cerneluri.

Succesul imprimãrii tampogra -fice este dat de alegerea æi pregãtireacorectã a cernelurilor. Producãtoriide cerneluri pot sã recomande ce tipde cernealã este compatibil cu unanume substrat. Dar recomandareaeste doar informativã. Pentrualegerea corectã a cernelurilor,trebuie sã se cunoascã tipul desubstrat, dacã acesta necesitã sau nuun pre-tratament æi cerinåele impuseaplicaåiei, rezistenåã chimicã æimecanicã. Dupã alegerea gamei decernealã, trebuie acordatã atenåiepregãtirii cernelurilor pentru im pri -mare. Dacã cerneala este în doicomponenåi, se va adãuga cataliza -torul în proporåia recomandatã deproducãtor. Adausul de diluant spe -cific fiecãrei game este de 10-20 %.

Dupã pregãtirea cernelurilor, severificã setarea maæinii detampografiat, astfel:

Pas 1 – Se preia imaginea petampon æi se opreæte maæina. Severificã imaginea pe tampon. Dacãtotul este în regulã, se trece la pasul 2.

Pas 2 – Se face o imprimare.Dacã imprimarea este corectã, sepoate trece la imprimarea de serie.

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 14 ani lider4

Dacã imprimarea este transparentãsau rãmâne cernealã pe tampon,înseamnã cã cerneala este preasubåire. În acest caz, fie se maiadaugã cernealã, fie se micæoreazãviteza de imprimare.

Pentru pãstrarea caracteristicilorcernelurilor, controlul temperaturii æial umiditãåii este esenåial. Cu câttemperatura este mai ridicatã, cu atâtsolventul se evaporã mai repede æicerneala devine lipicioasã într-untimp mai scurt. Umiditatea ridicatãeste cel mai mare duæman înpãstrarea caracteristicilor cernelu -rilor în timpul lucrului. O umiditateridicatã de 80-85 % mãreæte timpulîn care cerneala devine lipicioasã.

Ideal este sã se lucreze la otemperaturã de 22º C æi o umiditatede 50-60%. Dar, trãim într-o lumerealã. Pentru a ne apropia cât maimult de aceste condiåii se recomandãevitarea pãstrãrii cernelurilor æi amaæinii aproape de pereåii exteriori aiîncãperii æi protejarea lor de acåiuneadirectã a razelor solare. Cel mai bineeste sã se pãstreze cernelurile,solvenåii æi catalizatorul în aceleaæicondiåii cu cele în care se faceimprimarea.

Prezentarea realizatã de d-na. Cristina Ungureanu

EDCG srl Bucureæti pe baza informaåiilor furnizate de

SUN CHEMICAL – COATES WIEDERHOLD GmbH

Flexografia

Ofset anilox(continuare din numãrul 84)

Æi Ikegai-Goss æi-a aduscontribuåia la evoluåia tehnicii flexo:aæa-numitul val AS, acoperit de unstrat dintr-o combinaåie de masãplasticã (o rãæinã artificialã) careinclude particule dintr-un materialsolid sub formã de granule. Datoritãacestui strat se realizeazã, fãrãgravare, aplicarea rasterului, osuprafaåã cu efect asemãnãtor cu alvalului anilox.

Prima maæinã verticalã de tiparanilox ofset cu opt grupuri a fostconstruitã de firma Albert-Frankenthal, urmatã apoi de TKS æiKönig&Bauer. Valul de aplicare acernelii are aceeaæi mãrime cucilindrul port-placã. Acesta face carelieful negativ în culori al formeicare se aflã pe valul de aplicare acernelii sã funcåioneze sincronizat cucilindrul port-placã. Pentru mãrireasuprafeåei valului s-au montat æidouã valuri by-pass, care formeazã adoua peliculã de cernealã între valulde alimentare cu cernealã æi cilindrulport-placã. Valul cu raster, respectivvalul anilox, are un strat de ceramicãæi este gravat cu laser. Dupã 1990tehnica anilox s-a impus pe scarãlargã.

Nr. 85 / 29.01.2013

5www.afaceri-poligrafice.ro

Maæini pentru imprimareaflexograficã

Aæa cum s-a arãtat, flexografiaeste o metodã de tipar direct, ovariantã a tiparului înalt, careutilizeazã forme de tipar elastice (dincauciuc sau fotopolimeri). Parteaimprimatoare este în relief.

Tehnologia de imprimareflexograficã cu fotopolimeri aînlocuit deja în mare parte formelede tipar pe bazã de plumb æi cliæee dezinc. La unele tipografii mai miciîncã se mai folosesc maæini de tiparînalt modificate pentru a executa fieætanåarea unor produse fie tipãrireade pe plãci de fotopolimeri saucauciuc.

Maæinile pentru tipar flexograficpot fi clasificate dupã mai multecriterii, dintre care:

- dupã format (redus - pânã la600 mm; mediu - pânã la 1100 mm;mare - pânã la 2200 mm);

- dupã construcåia aparatelor decernealã (cu cilindru ductor, curacletã, cu camerã de racletã, mixtã);

- dupã modul de alimentare cusuport de imprimare (din sul saubobinã - specific pentru imprimareaflexograficã pe suporturi flexibile;din coli - pe suporturi rigide);

- dupã particularitãåile construc -tive ale aparatului de imprimare(monocilindrice, cu cilindri centraåi,construcåie planetarã, construcåie

secåionarã); ultimele trei tipuri deconstrucåii pot fi clasificate, la rândullor, conform amplasãrii secåiilor detipar (pe mai multe etaje - tip turn,liniare, combinate);

- dupã scopul fabricaåiei(universale, specializate);

- dupã numãrul de culori (oculoare; douã culori - faåã-verso saufaåã-faåã; mai multe culori);

- dupã caracteristicile supor -turilor de imprimare (absor bante, cusuprafeåe netede, cu suprafeåeporoase etc.).

Indiferent de tip, maæina deimprimare flexo are, ca elemente æimecanisme principale, urmãtoarele:

- cilindri port-formã;- cilindri de dozare;- sistem de transmitere a cernelii

(aparat de cerneluire);- sistem de alimentare cu suport

de imprimare (din sul, din coli);- sistem de uscare a cernelii.Un mare avantaj al maæinilor de

imprimare flexograficã estecapabilitatea de a imprima pe douãpãråi ale suportului într-o singurãtrecere, ceea ce scurteazãconsiderabil procesul de fabricaåie.

Utilajele pentru imprimareflexograficã sunt în continuãmodificare/adaptare, adãugându-li-se noi piese, noi modele detransmisie, sisteme de cernealã æisuporturi. Electronizarea æi digi -tizarea doteazã maæinile cu programe

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 14 ani lider6

specializate care automatizeazãintegral procesul de lucru, reducânddurata producåiei æi eventualele eroriumane.

În continuare, încercãm sãdescriem sumar mecanismeleprincipale ale maæinilor de tipar.Indiferent de genul de imprimare(tipar înalt, tipar plan sau tiparadânc), acestea sunt compuse îngeneral din:

- aparat de alimentare cu suportde imprimat;

- aparat de alimentare cucernealã a formei de tipar;

- grup de imprimare;- aparat de eliminare a

suportului tipãrit.

a. Maæini de tipar verticaleProcesul tehnologic pentru

obåinerea unui tipar la maæinileverticale este urmãtorul: suportul deimprimat se aæazã pe suprafaåafundamentului de presiune în poziåiadeschis. În acelaæi timp se face æiungerea cu cernealã a formei detipar. Ocupând apoi o poziåieverticalã, fundamentul preseazãsuportul de imprimare pe formã. Ladepãrtarea fundamentului de pre -siune, suportul de tipãrit esteeliminat (manual sau automat).

Schema de principiu a maæinii de tipãrit peverticalã

1 - formã de tipar; 2 - fundament de presiune; 3 - ax; 4 - masã de alimentare; 5 - mecanism deacåionare a cãruciorului cu valuri ungãtoare; 6 - valuri ungãtoare; 7 - cilindrul frecãtor al

aparatului de cernealã

În funcåie de miæcãrile pe care leexecutã fundamentul de presiune æifundamentul port-formã în procesulde tipãrire, maæinile verticale seîmpart în cinci grupe:

1. Maæini la care atât fun -damentul de presiune cât æifundamentul port-formã executãmiæcãri oscilatorii în raport cu un axcomun. Acestea sunt maæini de tipLiberty.

Nr. 85 / 29.01.2013

7www.afaceri-poligrafice.ro

Schema de principiu a maæinii Liberty1 - fundament port-formã; 2 - formã de tipar;

3 - fundament de presiune

Procesul de tipãrire serealizeazã în momentul cândfundamentul port-formã æi cel depresiune ocupã poziåia verticalã iareliminarea imprimatului obåinut æiintroducerea urmãtoarei coli seefectueazã în perioada cândfundamentul de presiune se gãseæteîn poziåie înclinatã în raport cu formade tipar.

2. Maæini la care atât fun -damentul de presiune cât æifundamentul port-formã executãmiæcãri oscilatorii în raport cu douãaxe independente. Sunt maæini de tipGordon.

Schema de principiu a maæinii de tip Gordon1 - fundament port-formã; 2 - formã de tipar;

3 - fundament de presiune

3. Maæini la care fundamentulport-formã este fix iar fundamentulde presiune executã o miæcareoscilatorie faåã de un ax aflat înpartea de jos a maæinii. Sunt maæinide tip Boston.

Schema de principiu a maæinii de tip Boston1 - fundament port-formã; 2 - formã de tipar;

3 - fundament de presiune

La maæinile ale cãror principiide funcåionare au fost descrise maisus (Liberty, Gordon æi Boston),condiåiile de exercitare a presiunii pesuprafaåa formei de tipar sunt diferiteîn anumite poråiuni ale formei.

Elementele situate în parteainferioarã a formei de tipar vor fi încontact cu coala de hârtie mai multtimp decât elementele din parteasuperioarã a formei.

Din cele de mai sus rezultã cãimprimatele obåinute la aceste maæininu au cerneala uniform repartizatã peîntreaga suprafaåã. Se obåin lucrãri decalitate inferioarã. Din acest motiv,ele sunt rar întâlnite.

4. Maæini la care fundamentulde presiune se deplaseazã peverticalã.

Schema de principiu a funcåionãrii1 - fundament port-formã; 2 - formã de tipar;

3 - fundament de presiune

Publica\ie lunar[ editat[ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Bd. Energeticienilor nr. 8, 032092 Bucureßti 3T 0722 242 746, 0723 311 001 ï T/F 021 346 0190 ï F 021 347 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro

�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conåinutului publicaåieiRevista Afaceri Poligrafice, respectiv aBuletinului Informativ cu acelaæi nume -integralã sau paråialã, prelucratã sau nu - înorice mijloace de informare, este permisã æigratuitã, cu condiåia obligatorie sã semenåioneze ca sursã a acesteia:

“www.afaceri-poligrafice.ro”

5. Maæini la care fundamentulport-formã este fix iar fundamentulde presiune executã o miæcarecomplexã. La începutul deplasãriiacestuia cãtre forma de tipar,fundamentul de presiune serostogoleæte pe douã ghidaje fixe alemaæinii iar, cu puåin timp înainte deimprimare, ocupã o poziåie paralelãcu fundamentul port-formã. Acestemaæini sunt de tip Gally.

Schema de principiu a maæinii de tipar verticalãde tip Gally

1 - fundament port-formã; 2 - formã de tipar; 3 - fundament de presiune

Maæinile de tipãrit verticale de tipGally sunt cele mai perfecåionate dinaceastã categorie æi cele mai utilizate.Pe acelaæi principiu sunt construite æiætanåele portofel. Unele din acestemaæini au fost transformate, cu ajutorulunei plãci cu rezistenåã, în maæini detipãrit la cald (folio).

Alimentarea maæinii cu hârtie. Înafara maæinilor la care alimentarea seface manual, se construiesc utilaje cuaparate de pus coli, care aduc automatcolile de hârtie pe fundamentul depresiune al maæinii æi le eliminã dupãce au fost tipãrite. În componenåaacestui aparat se gãsesc douã mese(una pe care se aæazã topul de hârtie æiuna pe care se aæeazã coalaimprimatã).

Modul de funcåionare aaparatelor de alimentare cu hârtie amaæinilor de tipar verticale esteurmãtorul: coala superioarã a topuluieste ridicatã cu ajutorul ventuzelor(sorburilor) (1) montate pe o tijãoscilantã, cu ajutorul vidului creat decompresorul (2).

Schema de funcåionare a aparatului de pus coli lamaºinile de tipar verticale

1 - ventuze; 2 - compresor; 3 - camã; 4, 5, 6, 7 -tije; 8 - element elastic; 9 - axã; 10 - camã cu

profil interior; 11, 12 - pârghii; 13 - suport fix; 14 - mecanism de acåionare a pârghiei 12;

15 - mecanismul bielã-manivelã; 16 - tirant; 17 - clichet; 18 - roatã de clichet; 19 - ax; 20 - palpator; 21 - camã cu profil exterior;

22 - camã

(continuare în numãrul urmãtor)Prezentare realizatã

de dl. ing. Gheorghe Savu