2

AFACERI POLIGRAFICE de 13 ani lider

FlexografiaImprimarea flexograficã. Generalitãåi - pag. 2Suporturi de imprimare - pag. 4- Caracteristici - pag. 4- Caracteristici de compoziåie - pag. 5- Caracteristici fizice - pag. 7

Flexografia(continuare din numãrul anterior)

Imprimarea flexograficã. GeneralitãåiAæa cum s-a mai arãtat,

flexografia este o metodã de tipardirect, o variantã a tiparului înalt,care utilizeazã forme de tipar elasticedin cauciuc sau, mai nou, dinfotopolimeri. Partea activã, careimprimã, este în relief.

Dupã cum se ætie, tehnologia deimprimare flexograficã cu foto poli -meri a început prin înlocuireaformelor de tipar pe bazã de plumb.Aceastã tehnologie a fost pusã lapunct pentru cei care aveau maæini detipar înalt. Pe o placã de aluminiugroasã cât înãlåimea literei (latinã sauslavã) minus 0,76 mm, cât are placade polimer, se implanteazã magneåiceramici. Placa de aluminiu se prindede fundamentul maæinii.

Placa din polimer este compusãdintr-un suport de oåel de 0,18 mm æiun strat solid de fotopolimeri de 0,58mm. Totuæi flexografia este o metodãde imprimare rotativã.

Placa de polimer cu suport de oåel1 - folie de protecåie; 2 - fotopolimer; 3 - placã

de oåel

Funcåionalitatea imprimãriiflexografice este asiguratã desistemul sãu simplu de alimentare cucernealã reprezentat în figura de maijos:

Schema de principiu a unui grup flexografic1 - jgheab de cearã; 2 -cilindru ductor din

cauciuc; 3 - racletã; 4 - cilindru anilox(dozator); 5 - cilindru port-formã; 6 - suport de

imprimat; 7 - cilindru de presiune

Jgheabul (1) alimenteazã cucernealã cilindrul ductor (2) care, larândul sãu, va alimenta cilindrulanilox (4) pe care se gãseæte racleta(3) ce are rolul de a rãzui surplusulde cernealã de pe cilindrul anilox(dozator) care, la rândul sãu,transferã cerneala din celule pesuprafaåa formei de tipar (5).Formele de tipar montate pe cilindrulport-formã (5) transferã cerneala pe

BULETIN INFORMATIV Nr. 73 / 27.01.2012

3www.afaceri-poligrafice.ro

suportul (6). Cilindrul de presiune(7) sprijinã suportul.

Sistemul poate funcåiona æi fãrãracletã. În acest caz, cilindrul ductor(2) este angrenat sã se roteascã maiîncet decât cilindrul anilox (dozator).Astfel, are loc ætergerea surplusuluide cernealã între cilindrii (2) æi (4).

Maæinile de tipar flexografictipãresc de cele mai multe ori pesuporturi în benzi continui, dar sepoate face æi eliminarea din maæinãîn coalã sau în rolã, æi atunci tiparuleste tipar rolã la rolã.

Formele de tipar flexografic,denumite în mod curent cliæee, seconfecåioneazã din cauciuc æi, mainou, din fotopolimeri, rãæinipolimerice sensibile la radiaåiiultraviolete. Spre deosebire deformele dure pentru tipar înalt (dinmetal), formele pentru tiparulflexografic sunt uæoare, elastice æidetaæabile. Ele sunt montate pecilindrii port-formã cu ajutoruladezivilor siliconici sau cu bandãdublu adezivã.

Specific pentru flexografie estecã cilindrul anilox (dozatorul)alimenteazã formele în rotaåie cucantitãåi constante de cernealã.Aceasta deoarece cilindrul aniloxeste prevãzut cu cavitãåi (celule)gravate pe suprafaåa sa prin procedeemecanice sau cu laser. Cantitatea de

cernealã transferatã pe formã estedozatã în funcåie de desimea æiadâncimea cavitãåilor.

Cavitãåi cilindrice pe cilindrul anilox

a - în unghi de 450; b - în unghi de 60

0

Schematic, alimentarea cucernealã este prezentatã în figuraurmãtoare:

Alimentarea cu cernealã1 - forma de tipar; 2 - element al imaginii

încãrcate cu cernealã; 3 - celule umplute cucernealã

Pentru îndepãrtarea continuã asurplusului de cernealã de pesuprafaåa cilindrului anilox, sefoloseæte racleta sau, în absenåaacesteia, cilindrul ductor.

Ca viscozitate, cernelurileflexografice sunt asemãnãtoare unuilichid uleios. Ele pot fi atât pe bazãde apã cât æi pe bazã de solvenåi.

BULETIN INFORMATIV

4

AFACERI POLIGRAFICE de 13 ani lider

Întreåinerea cilindrului aniloxare foarte mare importanåã pentru oimprimare reuæitã. Permanent trebuieîndepãrtatã cerneala dintre cavitãåi,astfel încât alimentarea formelor sãse facã numai prin cavitãåi.

Suporturi de imprimare.Caracteristici

Unul din multele avantaje aleflexografiei este diversitateamaterialelor pe care se poateimprima prin acest procedeu.Multitudinea de suporturi folosite laimprimarea flexo include: hârtie,carton stratificat, carton ondulat,laminate, metale, suporturi pe bazãde polimeri, folii de polietilenã, foliide polipropilenã, celofan etc. Drepturmare, la imprimarea flexograficãnu este necesar sã vorbim despreunele caracteristici ale suportului deimprimare (ca: luciu, culoare,netezime, capacitate de aderenåã acernelii etc.), cu excepåia lucrãrilorde mare fineåe. De exemplu, pentru orezoluåie mai mare a imaginii sealege un material cu netezime maimare a suprafeåei sau cu cât gradul dealb al suportului este mai mare, cuatât reproducerea cromaticã a

desenului sau a policromiei este maibunã. Deci se poate spune cãsuportul de imprimare reprezintãelementul de bazã ce determinãprocesul de imprimare æi calitateaprodusului finit.

Suporturile de imprimare pot ficatalogate ca fiind absorbante saupermeabile æi neabsorbante sauimpermeabile. Hârtia æi cartonul suntmateriale absorbante. Ele absorblichidele æi permit imprimarea uæoarãprin intermediul oricãrui gen decernealã fluidã. Aceastã proprietatede a fi umezite cu cernealã estecaracterizatã de tensiunea super -ficialã - proprietate care face casuprafaåa unui lichid sã se comportede parcã ar fi acoperitã cu omembranã elasticã finã. Tensiuneasuperficialã explicã acåiuneacapilarã, formarea picãturilor sauprofilul concav al meniscului decãtre lichidele care umezesc pereåiivasului. Rezultã cã, cu cât tensiuneasuperficialã este mai mare, cu atâtmai mare este umezirea cu cernealã asuportului.

În tabelul de mai jos suntprezentate valori experimentale aletensiunii superficiale:

Nr. Lichidul în contact cu aerul T0 C Tensiunea superficialã N·m-1

1 Benzen 20 28,9 x 10 -3

2 Tetraclorurã de carbon 20 26,8 x 10 -3

3 Alcool etilic 20 22,3 x 10 -3

Nr. 73 / 27.01.2012

5www.afaceri-poligrafice.ro

Au fost prezentate în tabel oparte din substanåele ce se vor întâlniîn imprimarea flexograficã.

Materialele neabsorbante sauimpermeabile, precum æi peliculelesintetice sau folia metalicã nu seumezesc. Din acest motiv, im -primarea materialelor neabsor bantenecesitã o prelucrare specialã. Ceamai actualã metodã de îmbunãtãåire asuprafeåei materialelor polimerice(polietilenã, polipropilenã, poliesteretc.) este tratarea lor cu un curentelectric de frecvenåã æi tensiuneînalte, numitã metoda de coronare.

Tratarea este bine de fãcutînainte de imprimare, pentru a aveaefectul scontat (efectul tratãrii sereduce cu timpul). Unele utilajemoderne destinate imprimãriiflexografice pe suporturi demateriale polimerice sunt dotate cuun astfel de aparat.

Principiul de funcåionare a aparatului decoronare

1 - suportul netratat; 2 - tratarea suportului; 3 -suportul tratat

El este destinat formãriidescãrcãrilor electrice în mediuldintre suprafaåa ce necesitãprelucrare æi un electrod. În urmadescãrcãrii se modificã stratulmolecular superficial al materialului,îmbunãtãåind aderenåa acestuia lacernealã.

În vederea îmbunãtãåiriisuprafeåei suportului de imprimat,pentru a-l face apt de imprimare, semai foloseæte prelucrarea cuflacãrã, prin care se face atât ocurãåire de impuritãåi a suprafeåei câtæi modificarea acesteia, fãcând-oaptã pentru imprimare.

O metodã destul de des aplicatãpentru îmbunãtãåirea aderenåeisuprafeåei de imprimat constã înaplicarea unui strat de substanåã ceposedã caracteristici tehnice deimprimare bune.

În imprimarea flexograficã sefolosesc cantitãåi mari de produsepapetare (hârtie, carton, carton

4 Glicerinã 20 63,1 x 10 -3

5 Soluåie de sãpun 20 25,0 x 10 -3

6 Apã 20 72,8 x 10 -3

7 Apã 60 66,2 x 10 -3

8 Ulei 20 32,0 x 10 -3

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 13 ani lider6

stratificat, carton ondulat, mucavaetc.), ale cãror proprietãåi influ -enåeazã direct procesul de impri -mare.

Dupã natura lor, aceste carac -teristici se pot grupa în:

- caracteristici de compoziåie;- caracteristici fizice;- caracteristici mecanice;- caracteristici optice;- capacitate de tipãrire.

Caracteristici de compoziåie.Atât compoziåia materialului

fibros cât æi, mai ales, materialele deumplere influenåeazã în bine sau înrãu calitatea produsului respectiv.

Compoziåia materialului fibrosse determinã prin analize micro -scopice, care permit identificareanaturii fibrelor din compoziåiahârtiei. Pentru analiza microscopicã,se trateazã bucãåile de hârtie umeziteæi fãrâmiåate cu o soluåie de 1%NaOH chimic pur, apoi se încãlzescpânã la fierbere, dupã care seneutralizeazã cu HCl æi spãlãrirepetate. Se toarnã un reactiv deculoare, dupã care se face observaåiala microscop.

Materialele de umplere sedeterminã cantitativ prin cenuæaobåinutã prin calcinare, procedeudescris de STAS 1220-86.

Umiditatea - conåinutul de apãal produselor papetare - este deosebit

de importantã prin influenåa asupraunor caracteristici fizico-mecanice.Din graficele de mai jos se poatetrage concluzia asupra influenåeiconåinutului de apã în funcåie detemperaturã, de umiditatea atmos -ferei etc. Umiditatea se determinãconform STAS 4757-88.

Variaåia umiditãåii hârtiei în funcåie detemperaturã

Capacitatea hârtiei de reåinere a umiditãåii dinatmosferã

Conåinutul în apã al hârtiei în condiåii de umidi -tate relativã a aerului, la temperaturã constantã

º

Nr. 73 / 27.01.2012

7www.afaceri-poligrafice.ro

Variaåia umiditãåii hârtiei în funcåie deumiditatea aerului (izoterma de absorbåie)

Conåinutul în apã al hârtiei în funcåie de naturasemifabricatelor

Variaåia conåinutului de apã al hârtiei laîncãlzire

Umiditatea hârtiei în funcåie de proporåiamaterialului de umpluturã

Caracteristici fizice. În aceastãcategorie de proprietãåi se includ celelegate de dimensiunile suportului deimprimat, suprafaåa sau structura lui,precum æi cele legate decomportamentul faåã de diferitemedii lichide. Aceste proprietãåi au ostrânsã legãturã cu capacitatea detipãrire æi finisare a produselorpoligrafice.

Formatul æi oblicitatea.Formatele tuturor produselorpapetare sunt standardizate în funcåiede suprafeåele active ale utilajelor deimprimare, precum în standarduleuropean SR EN 20216 saustandardul internaåional ISO 216, cuindice de clasificare K70, numit„Hârtii de scris æi anumite categoriide formate; Formate finite - seriile Aæi B”.

Cele mai utilizate formatepentru hârtii æi cartoane sunt celeprevãzute în standardul de mai sus.

Formatele finite ale colilor suntcuprinse în serii speciale, astfel aleseca dimensiuni încât sã se încadrezecât mai economic în lãåimile de lucruale maæinilor de fabricat hârtie saucarton. Sunt prevãzute trei seriinormale A, B, C æi trei serii specialeX, Y, Z.

Fiecare serie se împartesuccesiv cu cifre de la 0 la 8.

ºº

º

Publica\ie lunar[ editat[ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Bd. Energeticienilor nr. 8, 032092 Bucureßti 3T 0722 242 746, 0723 311 001 ï T/F 021 346 0190 ï F 021 347 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro

�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conåinutului publicaåieiRevista Afaceri Poligrafice, respectiv aBuletinului Informativ cu acelaæi nume -integralã sau paråialã, prelucratã sau nu - înorice mijloace de informare, este permisã æigratuitã, cu condiåia obligatorie sã semenåioneze ca sursã a acesteia:

“www.afaceri-poligrafice.ro”

Formatele succesive, indiferent deserie, se obåin prin înjumãtãåireacelui imediat superior sau prindublarea celui inferior.

Formate succesive de coli din seria A

Înjumãtãåirea formatelor de hârtie

Standardul de stat STAS 8271-79 intitulat „Formate æi lãåimi brute”stabileæte formatele brute ale coliloræi lãåimile brute ale sulurilor dehârtie. În fiecare standard de hârtie æicarton sunt date æi dimensiunilebobinelor æi ale sulurilor.

Pentru maæinile ce tipãreschârtia în coli, de mare importanåãsunt oblicitatea æi direcåia defabricaåie (deplasarea benzii dehârtie sau carton pe maæina defabricat).

Oblicitatea formatuluia - coalã neîndoitã; b - coalã îndoitã

Determinarea direcåiei de fabricaåie prinmetoda benzilor

a - banda de dedesubt este tãiatã pe direcåia defabricaåie; b - banda de deasupra este tãiatã pe

direcåia de fabricaåie

Gramajul æi grosimea suntcaracteristici fizice ale produselorpapetare legate de modul de utilizarea lor. Gramajul reprezintã greutateape un metru pãtrat în condiåii deumiditate prevãzute în standard æi se

exprimã în g/m2.

(continuare în numãrul urmãtor)

a b