breviar masive beton.doc

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI ZLATNA

PROIECTANT GENERAL

PROIECTANT DE SPECIALITATE

WATERINFRA

ADUCTIUNE APA BRUTA ZLATNA- PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI SI DETALII DE EXECUTIE -

- PIESE SCRISE -

- Octombrie, 2007 -

SECŢIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

16 Serviciile sanitareServiciile sanitare vor fi asigurate in principal de cabinetele medicale din orasul

Zlatna. Curatenia in santier va fi asigurata de catre antreprenor pe cheltuiala acestuia.

Antreprenorul va asigura deservirea santierului cu apa si alte utilitati in incinta, pe cheltuiala sa pana la punerea in functiune a lucrarilor prevazute in lucrare.

Nu se va permite introducerea, vânzarea sau consumarea de bauturi alcoolice in santier.

La aparitia unor boli de natura epidemica, antreprenorul se va conforma si va executa dispozitiile, regulamentele si masurile ce pot fi luate de guvern sau de autoritatile medicale si sanitare locale, in scopul eliminarii acesteia.

16.1 Toalete şi facilităţi de spălareAntreprenorul trebuie sa asigure pe tot cuprinsul perioadei de desfăşurare a executiei

lucrărilor să menţină şi să cureţe toalete convenabile şi suficiente precum şi facilităţi de spălare pentru angajaţi. Trebuie să se asigure că angajaţii nu murdăresc şantierul sau proprietăţile din vecinătate. Costul de prevedere şi întreţinere al acestora, trebuie să fie inclus în preţul contractului.

16.2 Cazarea

Antreprenorul trebuie să construiască şi să menţină locuri de cazare pentru personal şi muncitori. Locaţia facilitatilor de cazare ale antreprenorului trebuie să fie aprobată de beneficiar. Antreprenorul trebuie să se asigure că toate legile sanitare şi alte legi şi reglementări pentru aceste zone sunt consimţite şi să fie răspunzător de aceasta, asigurând toată împrejmuirea şi securitatea din aceste zone.

Antreprenorul trebuie să asigure şi să menţină pe santier din bugetul propriu, facilităţi de prim ajutor adecvate şi uşor accesibile pentru tratare în cazul unor accidente pe timpul execuţiei lucrărilor. Locul unde sunt amplasate aceste puncte trebuie marcate proeminent.

Un număr suficient de angajaţi ai antreprenorului trebuie să fie calificaţi în acordarea primului ajutor, astfel încât un astfel de om să fie imediat disponibil în cazul unui acident la orice oră şi în orice loc iar aceste persoane trebuie să fie cunoscute de către angajaţi prin punerea numelor acestora într-o loc accesibil pe santier.

32


17 Memoriu tehnic – solutia de realizare a conductei de aducţiune

17.1 Introducere

Prezentul proiect cuprinde documentaţia tehnică, în faza PT-DE-CS, pentru realizarea conductei de aducţiune Feneş-Zlatna, având diametru Dn 400 mm din tuburi de fonta ductilă, cuprinsă între captare (satul Feneş) şi staţia de tratare (oraş Zlatna).

Proiectul s-a întocmit în baza temei tehnologice, în conformitate cu nivelul de siguranţă stabilit în prescripţiile tehnice româneşti.

Lucrarea este amplasată în zona drumului comunal al satului Feneş (cuprins între captare şi DN 74) şi se continuă pe malul stâng al râului Ampoi paralel cu DN 74 cuprins între satul Feneş şi oraşul Zlatna.

Amplasamentul este situat, conform hărţii de macrozonare seismică, în zona seismică F, având coeficientul de intensitate seismică ks = 0,08 şi o perioadă de colţ Tc = 0,7 secunde.

Amplasarea lucrării în plan şi pe verticală se va face în conformitate cu planul de trasare din prezentul proiect, respectându-se cotele de nivel indicate în proiectul de structură.

17.2 Concepţia şi alcătuirea conductei de aducţiune

În vederea asigurării siguranţei şi exploatării normale a sietmului de alimentare cu apă a oraşului Zlatna s-a prevăzut prevăzut reabilitarea aducţiunii de apă Feneş-Zlatna existentă din oţel cu diametrul de 600 mm, prin înlocuire totală cu o conductă de aducţiune prevăzută a se realiza din fontă ductilă cu diametrul de 400 mm.

Pentru siguranţa sistemului de alimentare cu apă al oraşului Zlatna, această conductă are impusă condiţia de funcţionare permanentă, eventuale întreruperi fiind admise pe perioade limitate, impuse de operatorul de apa si canal al localităţii Zlatna. Această condiţionare a fost luată în consideraţie ca ipoteză de bază în cadrul proiectului de realizare a aducţiunii.

Prezentul proiect îşi propune să realizeze reabilitarea conductei de aducţiune exitente Feneş - Zlatna având diametrul de 600 mm din OL, prin înlocuirea acesteia cu o conductă nouă, din fontă ductilă cu diametrul de 400 mm.

Traseul conductei din fonta ductila Dn 400 mm va fi aproximativ acelaşi cu traseul conductei din oţel Dn 600 mm, impus de către SC PROIECT ALBA SA.

Lungimea totală a conductei de aducţiune nou proiectată din fontă ductilă cu diametrul de 400 mm va fi de 14.040 m.

Conducta existenta Dn 600 mm otel se va dezafecta. Acolo unde aceasta nu este inlocuita de noua conducta Dn 400 mm aceasta se va umple cu bentonita si capetele se vor astupa.

Concepţia, alcătuirea şi realizarea structurii de pozare a conductei de aducţiune din fontă ductilă având diametrul 400 mm, a fost determinată de necesitatea satisfacerii cerinţelor structurale specifice acestui gen de lucrări: rezistenţă, stabilitate, etanşeitate, durabilitate, ţinând seama, de satisfacerea cerinţelor de funcţionare şi exploatare normală a lucrării.

Partea traseului conductei de aducţiune din fontă ductilă având diametrul 400 mm ce tranzitează satul Feneş (de la captare până la intersecţia cu drumul naţional DN 74), este

33


proiectată pentru a se monta in zona perimetrală aferentă drumului principal al satului Feneş. Traseul conductei în zona podeţelor existente in lungul drumului din satul Feneş, se va realiza prin intermediul unui de supratraversări autoportante.

Traversarea drumului naţional DN 74 se va realiza prin intermediul unei subtraversări.

În continuare traseul de pozare al conductei noi, proiectată din fontă ductilă cu diametrul de 400 mm, va urmări traseul conductei existente din oţel cu diametrul de 600 mm. Acest traseu (delimitat de subtraversarea drumului naţional DN74 in dreptul drumului principal al satului Feneş şi subtraversarea drumului Calea Moţilor in oraşul Zlatna în dreptul statiei de tratare) este amplasat pe malul stâng al râului Ampoi (paralel cu drumul naţional DN74, pe partea stângă a acestuia). Acest traseu cuprinde un număr de 2 supratraversări prevăzute cu stîlpi de susţinere şi mai multe supratraversări autoportante.

În continuare, după subtraversarea drumului Calea Moţilor în oraşul Zlatna traseul de pozare al conductei noi, proiectată din fontă ductilă cu diametrul de 400 mm, va urma traseul până la staţia de tratare a apei din oraşul Zlatna, traseu marcat în planul de situaţie şi precizat de SC PROIECT ALBA SA.

În prezentul proiect pe traseul condutei de aducţiune proiectate a se realiza din fontă ductilă cu diametrul de 400 mm au fost prevăzute un număr de 14 cămine de golire si vana de linie, 4 camine de ventil si 1 camin de intersectie aductiune Valtori. Independent, s-au amplasat 8 ventile de aerisire-dezaerisire pe supratrversari, in punctele inalte ale aductiunii.

Căminele sunt prevăzute a se realiza din beton armat avand dimensiunile 2.65 x 2.65 x 2.50 m. Vanele de golire au diametrul de 100 mm, iar vanele de linie au acelaşi diametru ca şi conducta de aducţiune Dn 400 mm.

De asemenea, pe traseul conductei în punctele înalte ale conductei, au fost prevăzute dispozitive automate de aerisire/dezaerisire, destinate evitării suprapresiunilor şi subpresiunilor ce pot apare atât la golirea/umplerea conductei, cât şi la manevrarea vanelor existente pe traseul conductei.

Deoarece traseul conductei de aducţiune nou proiectate, este un traseu sinuos, cu multe schimbări ale direcţiei de curgere, pentru pozarea conductei din fontă ductilă cu diametrul Dn 400 mm, a fost necesar să se prevadă coturi de diferite unghiuri. Punctele în care se vor monta aceste coturi, se constituie în puncte fixe prin intermediul masivelor de ancoraj. Au fost proiectate mai multe tipuri de masive de ancoraj pozate la schimbările de direcţie. Detalii sunt prezentate in memoriul de structuri.

Piesele, armăturile şi construcţiile accesorii aferente conductei de aducţiune proiectate din fontă ductilă cu diametrul de 400 mm sunt prezentate detaliat in planşele de montaj şi listele de cantităţi.

Toate materialele vor avea certificat de calitate, accept sanitar, etc. şi vor respecta după caz standardele româneşti sau internaţionale în vigoare.

Pozarea conductei de aducţiune proiectate din fontă ductilă cu diametrul de 400 mm, se va face în tranşee sprijinită, pe un pat amenajat cu unghi la centru de 120o şi compactarea pământului de umplutură din jurul conductei. Umplerea tranşeii realizându-se cu material selectat (lipsit de corpuri dure).

Îmbinarea tuburilor din fontă ductilă se va face prin intermediul mufelor existente la unul din capetele tuburilor.

Umplutura tranşeii cu pământ se va face în straturi uniforme de 20 cm grosime, bine compactate cu maiul.

La distanţa de 0,50 m de genratoarea superioară a conductei se va monta grila de

34


semnalizare din plastic cu fir de inox.

Trecerea conductei prin peretele bazinului de la captare şi pereţii caminelor de vane (căminelor de golire) se va realiza prin intermediul pieselor de trecere metalice cu presetupă.

17.3 Executarea lucrărilor

Execuţia lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile caietului de sarcini anexat prezentului proiect.

Caietul de sarcini cuprinde ordinea şi tehnologia de execuţie adecvată a lucrărilor precum şi condiţiile de calitate ce trebuie asigurate la execuţie.

Sunt indicate, de asemenea, lista verificărilor absolut necesare la execuţie, precum şi propunerea de verificări în fază determinantă.

Totodată caietul de sarcini cuprinde prevederi specifice privind protecţia şi igiena muncii, precum şi măsuri de pază contra incendiilor.

17.4 Calculul loviturii de berbec pe aductiune

Aductiunea are un profil concav care pleaca de la cota (ax) 519,73 m (la sursa) si ajunge la cota (ax) 461,50 m (la beneficiar), atingand un minimum de 351 m la cca. 38% din lungimea profilului. Aductiunea are lungimea de 14.066 m, daimetrul Dn 400 mm si este confectionata din fonta ductila.

Debitul maxim pe aductiune se realizeaza in conditiile in care vana de la capatul aval (de la beneficiar) este complet deschisa. In aceste conditii, sarcina hidraulica a sistemului atinge valoarea sa maxima, de cca. 60 m, iar debitul (maxim) este de cca. 125 l/s (la o viteza de cca. 0,995 m/s). Calculul de lovitura de berbec s-a facut la acest debit maxim care, desi nu este un debit uzual, se poate produce in mod accidental.

Cauza loviturii de berbec (singura posibila) o constiuie inchiderea prea rapida a vanei de la capatul aval (de la beneficiar) si, in aceste conditii, calculul a urmarit sa determine valoarea presiunilor de pe aductiune in functie de timpul de inchidere al vanei.

Rezultatele calculelor se dau sintetic in tabelul si in figurile de mai jos. Notatiile au semnificatiile urmatoare:

- Ti este timpul de inchidere al vanei;

- Δpmax/γ este suprapresiunea maxima (exprimata in inaltime coloana de apa - m.c.a.) care se produce in raport si situatia statica, cand la vana presiunea este de cca. 60 m.c.a. iar in camp, acolo unde cota axului conductei este minima, presiunea este de cca. 170 m;

- pmax,vana/γ este presiunea maxima (exprimata in inaltime coloana de apa - m.c.a.) in dreptul vanei de la capatul aval;

- pmax,camp/γ este presiunea maxima (exprimata in inaltime coloana de apa - m.c.a.) in punctul in care profilul longitudinal are cota minima;

In regim normal de exploatare, adica in absenta loviturii de berbec, presiunea maxima se realizeaza la debitul zero (cu vana aval inchisa) cand linia piezometrica este orizontala; in aceste conditii, presiunea maxima, care se produce in punctul de cota minima, este de cca. 170 m.c.a. (17 bar) si, ca urmare, conductele trebuie sa aiba presiunea nominala superioara, adica 20 bar (200 m.c.a.).

Pentru ca in timpul loviturii de berbec sa nu se depaseasca aceasta presiune nominala

35


(200 m.c.a.), conform rezultatelor calculelor este necesar ca timpul de inchidere al vanei sa nu fie mai mic de 240 secunde (4 minute). Acest lucru trebuie specificat in mod explicit in instructiunile de exploatare si respectat cu rigurozitate, in caz contrar existand riscul spargerii conductei. In cazul in care vana este prevazuta cu servomotor, timpul de inchidere trebuie setat in asa fel incat sa se respecte, de asemena, conditia de mai sus.

Tabelul 17.1. Variatia presiunilor la diferiti timpi de inchi dere a vanelor.Ti

(min.)Ti

(sec.)pmax,vana/γ (m.c.a.)

Δpmax/γ (m.c.a.)

pmax,camp/γ (m.c.a.)

0.5 30 160 100 2701 60 149 89 2592 120 126 66 2363 180 98 38 2084 240 83 23 1935 300 77 17 1876 360 75 15 1857 420 73 13 1838 480 72 12 182

Figura 17.1. Suprapresiunea maxima in functie de timpul de inchidere al vanei.

Presiunea maxima la vana in functie de timpul de inchidere

0 2 468

Timpul de inchidere (minute)

------------------I ^"""^ --------------- ^E^^-IF^^»-^^ ,

180

160

140

120

1000

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Timpul de inchidere (minute)

Figura 17.2. Presiunea maxima la vana in functie de timpul de inchidere al vanei.

36

Figura 17.3. Presiunea maxima in camp in functie de timpul de inchidere al vanei.

17.5 Asigurarea calităţii execuţiei

În conformitate cu Legea 10/1995 şi normativele tehnice în vigoare, la execuţie se va institui un sistem de asigurare a calităţii eficient care va urmări şi verifica execuţia în concordanţă cu prevederile legale şi cele specifice cuprinse în caietul de sarcini anexat prezentului proiect.

Verificările absolut obligatorii precum şi verificările de fază determinantă sunt cuprinse în caietul de sarcini anexat, urmând ca definitivarea programului de verificare în faze determinante să fie concordat de către beneficiar şi antreprenor cu Inspecţia de Stat în Construcţii.

37



18 Memoriu tehnic constructii accesorii pe aductiunePentru subtraversarea DN74 în localitatea Feneş, pe lungimea de 15.00 m, s-a prevăzut

executarea unui foraj orizontal prin metoda “PIPERAMMING”, adică introducerea unei conducte din oţel Dn 600x12 prin batere cu ajutorul unui ciocan pneumatic special. Această tehnologie produce impact minim cu zona înconjurătoare şi nu transmite vibraţii la suprafaţă.

Căminele amplasate pe aducţiune au forma în plan 2,65x2,65m şi înălţimea de 2,25m şi sunt acoperite cu o placă prefabricată având un gol circular de 80 cm pentru accesul în cămin. Pereţii au grosimea de 20 cm, iar radierul este de 25 cm înălţime. Căminele sunt realizate monolit, din beton armat C16/20 şi sunt amplasate pe un strat de 5cm de beton de egalizare clasa C4/5.

Masivele de ancoraj se introduc în punctele unde pot apare solicitări într-un plan oarecare ce conţine axa conductei şi care nu pot fi preluate de conducta însăşi sau nu pot fi transmise terenului de fundare fără a produce deplasări ale conductei care deranjează stabilitatea şi etanşeitatea acesteia.

Astfel de solicitări se produc datorită presiunii apei din în interiorul conductei la coturi, ramificaţii şi în puncte de capăt, cum sunt cele de la tronsoanele supuse probelor de presiune. Pentru conductele din tuburi cu îmbinări, în punctele menţionate este necesară introducerea unor masive de sprijinire.

Masivele se realizează din beton simplu clasa Bc10. Este important ca săpăturile la masivele de ancoraj pentru devierile în plan orizontal şi cele pentru ancorarea conductei în zone cu pantă pronunţată să asigure profilul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare directă pe pământ, fără a intercala strate de umplutură sau de nivelare.

Pentru situaţia existentă sunt necesare următoarele tipuri de masive:• masive de sprijin pentru devierile în plan orizontal pentru unghiuri de 11,250,

22,50, 300, 450, 900.

• masive de greutate pentru devierile în plan vertical (zona supratraversărilor) sub un unghi de 450.

• masive de greutate pentru ancorarea conductei în zone cu pantă pronunţată

Ordinea generală de execuţie pentru masivelor de ancoraj este următoarea:

• Recunoaşterea amplasamentului şi a traseului aducţiunii, verificând totodată dacă pe amplasament nu există şi alte lucrări subterane. În acest scop beneficiarul va pune la dispoziţia contractorului toate datele necesare.

• Curăţirea amplasamentului de ierburi şi arbuşti şi pichetarea traseului aducţiunii.

• Trasarea topografică a poziţiei masivelor de ancoraj atât în plan cât şi pe verticală în conformitate cu planul general de trasare.

• Executarea lucrărilor de săpătură pentru masivele de ancoraj se realizează în două etape:

- în primă etapă, se realizează tranşeea unde urmează a fi amplasatăaducţiunea. Săpăturile trebuie efectuate cu sprijiniri pentru a nu afectastabilitatea zonei din vecinătate. Se vor executa sprijiniri simple cu elementedin lemn (dulapi orizontali) sau elemente prefabricate susţinute la rândul lor cuşpraiţuri.

- în etapa a doua se continuă săpătura pentru realizarea profilului masivului de

38


ancoraj după cum urmează:

o în cazul masivelor de sprijin la devierile în plan orizontal se continuă săpătura spre partea dinspre exterior a cotului până la dimensiunile acestuia, astfel ca versantul să rămână vertical. În cazul în care nu este posibil se va realiza o sprijinire a versantului care va juca rol de cofraj pierdut. Este foarte important ca terenul din spatele masivului să rămână nederanjat.

o în cazul masivelor pentru devierea în plan verical a aducţiunii (în vecinătatea supratraversărilor) se continuă săpătura până la cota de fundare a masivelor atât pe orizontală cât şi pe verticală. În cazul terenurilor la care apar deplasări ale versanţilor se prevăd sprijiniri care vor avea rol de cofraje pierdute.

o în cazul masivelor pentru ancorarea conductei în zone cu pantă pronunţată se continuă săpătura până la cota de fundare a acestora.

• La masivele pentru devierea în plan verical a aducţiunii este necesar să se poziţionze tijele metalice pentru ancorare.

• Compactarea fundului săpăturii la cota de fundare pe întreaga suprafaţă. Gradul de compactare va fi de 95%.

• Turnarea betonului simplu de clasă Bc10 astfel:

o La masivele de sprijin pentru devierile în plan orizontal se toarnă într- o primă fază betonul din zona de teren nederanjat (în spatele cotului), iar după întărire se continuă cu porţiunea din masiv unde este amplasat cotul . De remarcat faptul că dimensiunile în plan ale acestor tipuri de masive permite înlocuirea coturilor în caz de necesitate,

o La masivele de sprijin pentru devierea în plan vertical este necesar să se realizeze patul curb al conductei la partea superioara a masivului.

o De asemenea la masivele pentru ancorarea conductei în zone cu pantă pronunţată se va realiza la partea superioară forma de pozare a conductei.

• La masivele de sprijin pentru devierile în plan orizontal între cele două faze deturnare, rostul se va trata prin:

- buciardare şi frecare cu peria de sârmă;

• La masivele de sprijin pentru devierea în plan vertical este necesar să se monteze cofraje pentru zona cuprinsă între cota de rezemare a conductei si cota finală a masivelor (la circa 20cm adâncime de cota terenului natural. Pentru zona aflată sub cota de fundare a conductei, sprijinirile folosite se consideră având rol şi de cograje pierdute;

• Efectuarea lucrărilor de umplutură şi compactare a umpluturilor din jurul masivelor.

Înainte de montarea piesei de rezemare a conductei pe piloni se vor executa găuri cu diametrul de 24 m pe o adancime de 325 mm. Se vor monta ancore chimice tip HILTI – HAS M20X170-208 care vor fi imobilizate cu răşină chimică tip RE500.

Sudarea coturilor de tronsoanele de conductă la supratraversări (OLT 45) se vor realiza in V cu suport pe placută tehnologică, care se va suda prin puncte, în prealabil de fiecare parte a cotului. Plăcuţele tehnologice au şi rol de ghidaj pentru realizarea profilului supratraversării.

39


18.1 Normative si standarde utilizate in calculul şi dimensionarea construcţiilor accesorii de pe aducţiune

La proiectarea căminelor de pe aducţiune a masivelor de ancoraj precum şi a elementelor de rezemare a supratraversărilor s-au avut în vedere prevederile următoarelor standarde şi acte normative:

- NE 012-99. Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

- STAS 10107/0-90. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton armat şi beton precomprimat.

- STAS 10108/0-90 – Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel

- CR1-1-3- 2005 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor

- CR-0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii

- STAS 10101/0-75. Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor.

- STAS 3221-86. Convoaie tip şi clase de încărcare.

- STAS 3300/1,2-85. Terenul de fundare. Principii generale de calcul.

- P 100/92/96. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social - culturale şi industriale.

- Legea 10/95. Legea calităţii în construcţii.

În conformitate cu Legea 10/95 şi HG 766/1997 prezentul proiect de structură va fi verificat conform exigenţei A1 (rezistenţa şi stabilitatea pentru structuri din beton armat) şi A2(rezistenţa şi stabilitatea pentru structuri metalice).

Verificarea se va face de către un verificator autorizat MLPTL.

40


19 Memoriu tehnic lucrari de refacere a structurii rutiereDupa operatiile de demolare si sapatura pana la cota de pozare a conductei si pozarea

conductei, se va reface structura rutiera, respectand urmatoarele etape tehnologice:

1. Realizarea umpluturii din pamant pana la cota inferioara a stratului de balast. Umplutura se va realiza in straturi succesive de 20 cm, compactate la umiditatea optima, pana la atingerea unui grad de compctare Proctor normal de 100 %.

2. Dupa executia umpluturii de pamant se va executa stratul de balast pe o grosime de 20 cm, in conformitate cu Caietelor de Sarcini.

3. Refacerea dalei de beton de ciment cu un beton de ciment de aceeasi clasa cu cel existent pe restul drumului, in conformitate cu Caietelor de Sarcini.

O atentie deosebita se va acorda decalarii rostului pe verticala, intre fundatia de balast existenta si balastul pus in opera deasupra conductei si rostul la dala din beton. Acestea vor fi decalate cu 20 cm, in conformitate cu detaliul din profilul transversal tip.

41


20 Instrucţiuni generale de exploatare20.1 Măsuri de protecţia muncii şi de tehnica securităţii muncii

Pentru eliminarea oricăror accidente de muncă şi consecinţele dăunătoare igienii şi sănătăţii pe şantier se vor lua măsurile de cunoaştere, însuşire şi respectare a obligaţiilor din următoarele acte normative:

• Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii Buletinele Constructiilor nr. 5,6,7,8 / 1993;

• Norme generale de protectie a muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii – 1996;

• Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996 si Normele metodologice de aplicare.

Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de protectie a muncii specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor.

Este necesar sa se faca instructaje cu toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a investitiei, precum si verificari ale cunostintelor referitoare la N.T.S.M.

Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier in interes de serviciu, sau interes personal.

Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie prin santier.

Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.

In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra deplasarilor longitudinale sau transversale. Se vor monta placute avertizoare care sa semnalizeze locurile periculoase pe timp de zi si de noapte.

La lansarea prefabricatelor vor fi utilizate numai macarale verticale cu capacitatea corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia de lansare se executa numai in prezenta sefului de echipa.

Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri, puturi sau goluri cand se coboara sau se ridica in acestea sau prin acestea tevi, accesoriile lor sau alte materiale.

In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni, pentru a nu se produce avarierea acestora.

20.2 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Normativul avut in vedere la intocmirea prezentei documentatii este C300 / 1994 "Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" – Buletinul Constructiilor nr. 9 / 1994.

La executia proiectului, constructorul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu strictete, pe toata durata desfasurarii lucrarilor, toate prevederile cuprinse in normele de prevenire si stingere a incendiilor sus mentionate care vizeaza activitatea pe santier.

42


Exploatarea retelelor de distribuţie a apei şi de canalizare se efectueaza in unitati profilate numai pe asemenea operatii. Personalul de exploatare trebuie sa asigure controlul periodic al retelelor, spalarea si curatirea retelelor si efectuarea lucrarilor de reparatii.

Principalele probleme ale exploatării reţelelor de distribuţie sunt:

- spălarea, curăţirea şi dezinfectarea conductelor şi canalelor;

- supravegherea funcţionării şi a stării conductelor, pieselor de legătură, armăturilor, aparatelor de măsură şi control, precum şi a stării construcţiilor accesorii;

- controlul funcţionării şi înregistrarea indicaţiilor apometrelor;

- detectarea şi combaterea pierderilor de apă şi a scăderilor de presiune.

43


21 Urmarirea comportarii in timp a constructiilorIn conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si normativele

tehnice in vigoare, Beneficiarul, Antreprenorul general si Proiectantul de specialitate stabilesc de comun acord, un program privind controlul calitatii lucrarilor.

Inspectoratul de Stat in Constructii Alba va fi informat de beneficiar in legatura cu inceperea lucrarilor si cu Programul privind controlul calitatii lucrarilor, precizand fazele determinante la care va participa.

De asemenea se stabileste Programul de urmarire in timp a comportarii constructiilor si modul de monitorizare a acestora.

După executarea pozării conductei de aducţiune şi înainte de punerea în funcţiune se va efectua proba de presiune a conductei. Proba de presiune va fi efectuată după cum urmează:

- Pentru o valoare a presiunii de functionare mai mica sau egala cu 10 bar (excluzand suprapresiunea datorata loviturii de berbec), presiunea de testare va fi de 1.5 ori aceasta valoare.

- Pentru o valoare a presiunii de functionare de peste 10 bar (excluzand suprapresiunea datorata loviturii de berbec), presiunea de testare va fi egala cu presiunea de functionare plus 5 bar.

- Valoarea maxima a presiunii de functionare va fi egala cu cea a presiunii de functionare plus suprapresiunea datorata loviturii de berbec.

În această fază se va urmări comportarea tronsoanelor de conducte şi etanşeitatea îmbinărilor între tronsoanele de conductă precum şi etanşeitatea la nivelul legăturii vane -conductă. În această fază nu sunt admise nici un fel de exfiltraţii.

Manevrele de închidere sau deschidere a vanelor se vor face lent (în conformitate cu instrucţiunile de exploatare) pentru a evita suprapresiunile date de lovitura de berbec.

Inspectarea traseului conductei de aducţiune se va face cel puţin o dată pe lună urmărindu-se cu această ocazie următoarele:

- starea conductei şi etanşeitatea acesteia

- starea vanelor şi ventilelor de aerisire precum şi etanşeitatea legăturilor dintre acestea şi conductă

- starea caminelor de golire

- starea masivelor de ancoraj

În funcţie de starea protecţiei anticorozive de pe piesele metalice se va proceda la curăţarea şi refacerea protecţiei anticorozive pe piesele metalice.

44


PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR(model)

- ______________________________________________ in calitate de BENEFICIAR,reprezentata prin: _______________________________________________________ ;

- _____________________________ in calitate de PROIECTANT DE SPECIALITATEreprezentat prin: ________________________________________________________ ;

- ______________________________________ in calitate de executant reprezentat prin______________________________________________________________________ ;

in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun acord, prezentul program privind controlul calitatii lucrarilor:

Nr. crt.

Lucrari ce se controleaza,si se verifica sau sereceptioneaza calitativ sipentru care trebuieintocmite documente scrise

Document scris care se incheie: P.V.R.C.-pr. verbal de lucrariascunseP.V.R.T-pr. verbal de receptieP.V.-pr. verbal

Cine intocmeste si semneazaB – beneficiar

AG - antreprenor generalAS - antreprenor de specialitatePS – proiectant de specialitate

0 1 2 3 4

1 P.V. P.V.R.C

B.AG.AS B.AG.AS.PS.

2 P.V.R.C P.V.R.C

B.AG.PS B.AG.

3 P.V.R.C B.AG.

4 P.V.R.C B.AG.

5 P.V.R.C B.AG.AS.P.

6 P.V.R.C B.AG.

7 P.V.R.T B.AG.

8 P.V.R.T B.AG.

9 P.V.R.T B.AG.

10 P.V.R.T B.AG.

NOTA:

Coloana 5 se completeaza la data incheierii actului prevazut in coloana 3.

Executantul va anunta in scris factorii interesati pentru participare, cu minim 10 zile inaintea datei la care urmeaza a se face verificarea.

La receptia obiectivului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la Cartea Constructiei.

Programul va fi transmis de catre Beneficiar, Inspectoratul in constructii Argeş.

BENEFICIAR ANTREPRENOR PROIECTANTGENERAL DE SPECIALITATE

45

SECTIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR(model)

Denumire obiect Obiectul observatiilor, masuratorilor

Metoda tehnica utilizata Mijloace necesare Perioada de determinare

0 1 2 3 4

BENEFICIAR ANTREPRENOR GENERAL PROIECTANT DE SPECIALITATE

- 46 -


PROIECTANT GENERAL


WATERINFRA

ADUCTIUNE APA BRUTA ZLATNA- PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI SI DETALII DE EXECUTIE --

SECTIUNEA 2 : CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI -

- Octombrie, 2007 -

SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati

CUPRINSSPECIFICATII TEHNICE GENERALE

1 Date generale .......................................................................................................................... 13

1.1 Descrierea succinta a lucrarilor 13

1.2 Coordonarea lucrarilor 13

1.3 Responsabilitatile antreprenorului 13

1.4 Orele de lucru pe santier 13

1.5 Programul estimat al lucrarilor 14

1.6 Intalniri si rapoarte 14

1.7 Lucrari temporare 14

1.8 Utilitati 14

1.9 Fotografierea fazelor determinante 14

1.10 Contaminarea surselor de alimentare cu apa 15

1.11 Date climatice 15

1.12 Date de nivel 15

1.13 Unitati de masura 15

1.14 Limba de exprimare 15

1.15 Panouri de advertising 15

1.16 Reclama 16

1.17 Protejarea instalatiilor existente

1.18 Autorizatii

1.19 Protejarea utilitatilor publice si private existente 16

1.20 Toalete si facilitati de spalare 17

1.21 Anuntarea lucrarilor

1.22 Sistematizare

1.23 Inspectia lucrarilor inainte de acoperire .................................................................... 17 2

Organizarea de santier si restaurarea ........................................................................................... 18

2.1 Organizarea de santier 18

2.2 Organizarea de santier pentru spatii suplimentare 18

2.3 Folosirea drumurilor nationale publice 18

2.4 Accesul in santier 18

2.5 Evacuarea organizarii de santier 19

2.6 Conditiile organizarii de santier 19

16

16

17

17

2.7 Restabilirea zonei ocupata de organizarea de santier 19

2.8 Inregistrarile pe santier 19

1


2.9 Restaurarea drumurilor 19

Materiale ................................................................................................................................... 20

3.1 Aprobarea materialelor 20

3.2 Probe 20

3.3 Materiale in contact cu apa 20

3.4 Materiale naturale 20

Lucrari de terasamente la executia lucrarilor secundare ........................................................... 21

4.1 Elemente generale 21

4.2 Anuntarea lucrarilor de terasamente 21

4.3 Cote teren 21

4.4 Extinderea excavatiilor 21

4.5 Siguranta sapaturilor si a structurilor adiacente 21

4.6 Alunecari si prabusiri de teren si sapaturi in exces 22

4.7 Evacuarea apei 22

4.8 Materiale de umplutura 22

4.9 Compactarea umputurilor 22

4.10 Localizarea gropilor de imprumut 23

4.11 Depozitarea materialelor in surplus 23

4.12 Localizarea, sprijinirea serviciilor si obstructionarea 23

Betoane si cofraje ...................................................................................................................... 24

5.1 Betoane 24

5.2 Cimenturi 24

5.3 Agregate 24

5.4 Apa 25

5.5 Aditivi 25

5.6 Amestecuri de beton 25

5.7 Incercari de amestecuri si testarea lucrarilor 26

5.8 Transportul, punerea in opera si compactarea 27

5.8.1 Generalitati ................................................................................................................. 27

5.8.2 Beton deja amestecat .................................................................................................. 27

5.8.3 Betonarea in conditii nefavorabile .............................................................................. 27

5.8.3.1 Conditii de vreme rece 27

5.8.3.2 Vreme caniculara 28

5.9 Acoperirea betonului 28

5.10 Beton prefabricat 28

5.11 Cofraje 29

2


5.11.1 Materiale ............................................................................................................... 29

5.12 Decofrarea 30

5.13 Finisarea suprafetelor 30

5.13.1 Suprafetele produse fara cofraj ............................................................................. 30

5.13.2 Suprafetele produse cu cofraje ............................................................................. 31

5.14 Toleranta pentru suprafetele betonate 31

6

Conducte si canale 32

3

2

3

2

3

3

3

3

3

3

3

4

3

4

3

4

6.8.1Generalitati ................................................................................................................... 34

6.8.2Utilitati subterane ......................................................................................................... 34

6.8.3Rezultatele inspectarii .................................................................................................. 35

6.9 Lucrari de terasamente la montajul conductelor 35

6.9.1Excavarea santurilor ..................................................................................................... 35

6.9.2Umplerea santurilor ...................................................................................................... 36

6.9.2.1 Treapta I 36

6.9.2.2 Treapta a II-a 36

6.10 Pozarea conductelor si a canalelor 36

6.11 Realizarea imbinarilor 37

6.12 Paturi de pozare a conductelor si a canalelor 38

6.13 Incercari hidraulice pentru conducte sub presiune ...................................................... 38

6.13.1 Parametri de testare ............................................................................................... 39

7 Refacerea drumurilor si pavajelor afectate pe perioada executiei lucrarilor .......................... 40

6.1 Materiale pentru conducte

6.2 Garnituri si lubrifianti

6.3 Vane si compensatori

6.4 Depozitarea conductelor

6.5 Transportul conductelor si fitingurilor

6.6 Inspectia conductelor si fitingurilor

6.7 Taierea conductelor

6.8 Cercetarea traseelor conductelor si canalelor

4

0

4

0

4

0

4

0

4

1

4

1

8 Ordinea generala de executie a lucrarilor .............................................................................. 42

3

7.1 Generalitati

7.2 Materiale

7.3 Infrastructura

7.4 Baza drumului si acoperirea de suprafata

7.5 Borduri

7.6 Tolerante


9 Standarde, normative si alte prescriptii tehnice care trebuie respectate ................................. 44

10 Receptia lucrarilor ................................................................................................................. 50

10.1 Receptia la terminarea lucrarilor 50

10.2 Receptia finala 53

11 Masuri generale de protectia muncii si de tehnica securitatii muncii .................................... 55

12 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor ......................................................................... 56

13 Lista de piese desenate .......................................................................................................... 57

14 Dispozitii finale ..................................................................................................................... 62

SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE

15 Caiet de sarcini lucrari tehnologice pentru executia conductei de aducţiune ........................ 65

15.1 Domeniu de aplicare 65

15.2 Prevederi generale 65

15.3 Ordinea de executie a lucrarilor 67

15.4 Date generale 68

15.5 Specificatii tehnice 69

15.5.1 Imbinari impermeabile pentru tuburi si fitinguri .................................................. 69

15.5.2 Grosimea peretilor tuburilor ................................................................................. 69

15.5.3 Tolerante pentru grosimea nominala ..................................................................... 70

15.5.4 Diametrul conductelor .......................................................................................... 70

15.5.4.1 Diametrul exterior 70

15.5.4.2 Diametrul interior 71

15.5.5 Lungimea efectiva ................................................................................................ 71

15.5.5.1 Tuburi si armaturi 71

15.5.5.2 Tuburi si fitinguri cu imbinare prin frecare 71

15.5.5.3 Lungimi standard si lungimi reduse 71

15.5.5.4 Tolerantele la lungimi 71

15.5.6 Linearitatea tuburilor ............................................................................................ 72

15.6 Caracteristicile mecanice ale tuburilor din fonta ductila 72

15.6.1 Proprietati elastice ................................................................................................ 72

15.6.2 Duritatea ............................................................................................................... 72

15.7 Acoperiri si captuseli pentru tuburi 72

15.7.1 Tuburi cu acoperire externa de zinc ..................................................................... 72

15.7.2 Tuburi cu captuseala interioara de mortar de ciment ............................................ 73

15.7.3 Acoperiri pentru fitinguri si accesorii ................................................................... 73

15.8 Testul hidrostatic 73

15.9 Deviatii unghiulare 74

4


15.10 Presiuni admise 74

15.11 Rezistenta la coroziune 75

15.11.1 Protectii exterioare ............................................................................................... 76

15.11.1.1 Galvanizare cu zinc acoperita cu lac bituminous 76

15.11.1.2 Protectie cu imbracaminte polietilenica 77

15.11.2Protejarea conductelor aflate in vecintatea liniilor de cale ferata sau a liniilor de inalta tensiune 77

15.11.3Protectia impotriva agresivitatii fluidelor transportate ............................................. 77

15.12 Instructiuni de folosire 78

15.12.1Transport .................................................................................................................. 78

15.12.2Gruparea tuburilor .................................................................................................... 78

15.12.2.1 Marimile si greutatile baloturilor 78

15.12.2.2 Gruparea fitingurilor 79

15.12.3Ridicarea .................................................................................................................. 80

15.12.4Depozitarea .............................................................................................................. 80

15.12.4.1 Depozitarea tuburilor 80

15.12.4.2 Depozitarea fitingurilor 82

15.12.4.3 Depozitarea accesoriilor 82

15.12.5 Instalarea conductelor .......................................................................................... 82

15.12.5.1 Excavarea transeelor 82

15.12.5.2 Lucrari pregatitoare 83

15.12.5.3 Deschiderea transeii 83

15.12.5.4 Marimea transeii 83

15.12.5.5 Adancimea gropii 83

15.12.5.6 Sprijinirea transeii 84

15.12.5.7 Fundul transeii 84

15.12.5.8 Patul de pozare 84

15.12.5.9 Umpluturi 85

15.12.5.10 Acoperirea conductelor de fonta ductila 86

15.13 Proba de presiune 86

15.13.1Lungimea tronsoanelor testate .................................................................................. 86

15.13.2Ancorarea conductelor .............................................................................................. 86

15.13.3Umplerea partiala a transeei inaintea testarii ............................................................ 86

15.13.4Umplerea conductei ................................................................................................. 87

15.13.5Efectuarea probei de presiune .................................................................................. 87

15.13.5.1 Test de pierdere de presiune 88

5


15.13.5.2 Test la presiune constanta 88

15.13.5.3 Cazul unui tronson zavorat 88

15.13.6Definirea unui test de presiune reusit ....................................................................... 89

15.13.7Testarea conductei complete ..................................................................................... 89

15.14 Asamblarea conductelor si fitingurilor .................................................................. 89

15.14.1 Asamblarea imbinarilor cu frecare ........................................................................ 89

15.14.1.1 Curatarea mufei 89

15.14.1.2 Introducerea garniturii 89

15.14.1.3 Aplicarea lubrifiantului 90

15.14.1.4 Curatarea capetelor drepte ale tuburilor si fitingurilor 90

15.14.1.5 Montarea a doua tuburi 90

15.15 Montarea fitingurilor 91

15.15.1Montarea fitingurilor prin imbinari mecanice tip “MJ” ............................................ 91

15.15.2Montarea fitingurilor prin flanse rotative ................................................................. 92

15.16 Taierea tuburilor in-situ 92

15.16.1Alegerea tubului ....................................................................................................... 92

15.16.2Marcarea liniei de taiere ........................................................................................... 93

15.16.3Executarea taieturii .................................................................................................. 93

15.17 Montarea tuburilor cu imbracaminte polietilenica ................................................... 94

15.17.1 Precautii la montarea conductelor cu imbracaminte polietilenica ........................ 94

15.18 Imbinari zavorate 96

15.18.1 Imbinari zavorate STANDARD Ve ...................................................................... 96

15.18.1.1 Principiu 96

15.18.1.2 Descriere 96

15.18.1.3 Gama 97

15.18.1.4 Domeniul de aplicare 97

15.18.1.5 Asamblarea imbinarii 97

15.18.1.6 Performante 97

15.18.1.7 Etansarea 97

15.18.1.8 Comportarea la presiune 97

15.18.1.9 Devierea unghiulara 97

15.18.2 Imbinare zavorata STANDARD V+i .................................................................... 98

15.18.2.1 Principiu 98

15.18.2.2 Descrierea 99

15.18.2.3 Gama 99


6



15.18.2.6 Etansarea 99



15.18.3 Imbinare zavorata PAMLOCK Pk ...................................................................... 100

15.18.3.1 Principiu 100

15.18.3.2 Descriere 100

15.18.3.3 Gama 101



15.18.3.6 Performante 101

15.18.3.7 Etansarea 101



15.18.4 Imbinare zavorata UNIVERSAL STANDARD Ve ............................................ 102

15.18.4.1 Principiu 102

15.18.4.2 Descriere 102

15.18.4.3 Gama 103



15.18.4.6 Etansarea 103



15.18.5 Imbinare zavorata UNIVERSAL STANDARD Vi ............................................ 104

15.18.5.1 Principiu 104

15.18.5.2 Descriere 104

15.18.5.3 Gama 105



15.18.5.6 Etansarea 105



15.18.5.9 Demontarea 106

15.18.6 Imbinarea zavorata VRS ..................................................................................... 106

15.18.6.1 Principiu 106

15.18.6.2 Descriere 106

7


15.18.6.3 Gama 107



15.18.6.6 Etansarea 107

15.18.6.7 Comportarea la presiune si devierea unghiulara 107

15.18.7 Imbinarea zavorata TYTON – TIS - K ............................................................... 108

15.18.7.1 Principiu 108

15.18.7.2 Descriere 108

15.18.7.3 Gama 109



15.18.7.6 Etansarea 109


15.18.8 Imbinarea zavorata TYTON – TKF .................................................................... 110

15.18.8.1 Principiu 110

15.18.8.2 Descriere 110

15.18.8.3 Gama 111



15.18.8.6 Etansarea 111


15.18.9 Imbinarea zavorata TYTON – NOVO - SIT ....................................................... 112

15.18.9.1 Principiu 112

15.18.9.2 Descriere 112

15.18.9.3 Gama 112



15.18.9.6 Etansarea 113

15.18.9.7 Comportarea la presiune si Devierea unghiulara 113

15.19 Pozarea prin foraj orizontal 113

15.19.1 Principiul forajului orizontal .............................................................................. 113

15.19.2 Efectuarea forajului pilot ................................................................................... 114

15.19.3 Efectuarea forajului de largire si introducerea tevilor ........................................ 114

15.19.4 Pozarea tevilor in locul unei conducte existente ................................................. 114

15.20 Reglementari de proiectare ce vor fi respectate ..................................................... 115

16 Caiet de sarcini pentru execuţia căminelor de pe aducţiune ................................................. 123

8



16.2 Ordinea de execuţie a lucrărilor ............................................................................. 124

16.2.1 Ordinea generală de execuţie a lucrărilor ........................................................... 124

16.3 Nivele de performanţă şi cerinţe de calitate privind condiţiile de fundare 125

16.4 Nivele de performanţă şi cerinţe de calitate impuse lucrărilor de betoane 126

16.5 Cerinţe de calitate privind armăturile 126

16.6 Controlul calităţii execuţiei 127

16.6.1 Lista de verificări a lucrărilor pregătitoare ......................................................... 127

16.6.2 Lista verificărilor obligatorii pe parcursul execuţiei ........................................... 127

16.6.3 Verificări în fază determinantă ........................................................................... 128

16.7 Măsuri de protecţia muncii 128

16.8 Lista standardelor şi normativelor ce trebuie respectate la execuţia lucrărilor 129

17 Caiet de sarcini pentru execuţia masivelor de ancoraje pe traseul aducţiunii ...................... 132


17.2 Ordinea de execuţie a lucrărilor ............................................................................. 132

17.2.1 Ordinea generală de execuţie a lucrărilor ........................................................... 132

17.3 Nivele de performanţă şi cerinţe de calitate privind condiţiile de fundare 134

17.4 Nivele de performanţă şi cerinţe de calitate impuse lucrărilor de betoane 134

17.5 Controlul calităţii execuţiei 135

17.5.1 Lista de verificări a lucrărilor pregătitoare ......................................................... 135

17.5.2 Lista verificărilor obligatorii pe parcursul execuţiei ........................................... 135

17.5.3 Verificări în fază determinantă ........................................................................... 135

17.6 Măsuri de protecţia muncii 136


18 Caiet de sarcini pentru execuţia supratraversărilor .............................................................. 138


18.2 Execuţia confecţiilor metalice 138

18.2.1 Materiale ............................................................................................................ 140

18.2.2 Materialele de adaos ........................................................................................... 140

18.2.3 Prelucrarea laminatelor. . .................................................................................... 140

18.2.4 Controlul calitatii dupa debitare, îndreptare si prelucrarea muchiilor. . ............. 141

18.2.5 Asamblarea ......................................................................................................... 141

18.2.6 Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie ............................... 142

18.2.7 Prelucrarea după sudare ...................................................................................... 142

18.2.8 Protectia constructiilor metalice contra coroziunii ............................................. 142

18.3 Sudarea. Tehnologie. Defectele imbinarilor sudate 142

9


18.4 Controlul nedistructiv al îmbinărilor sudate 143

3.5 Clasele de calitate ale îmbinărilor sudate 144

18.5 Execuţia cusăturilor sudate 145

18.6 Condiţii de calitate ale cusăturilor sudate 145

18.7 Sarcinile inginerului sudor 146

18.8 Sarcinile maistrului sudor şi programul de examinare pentru autorizarea maistrului sudor 147

18.9 Organizarea controlului calităţii 147

18.10 Montajul rezemării conducte .............................................................................. 148

18.10.1 Reguli generale privind montajul si receptia pe santier ...................................... 148


19 Caiet de sarcini fundatii de balast simplu si / sau balast amestec optimal pentru drumuri.. 151

19.1 Generalitati 151

19.2 Materiale 151

19.3 Stabilirea caracteristicilor de compactare 153

19.4 Punerea in opera a balastului 154

19.5 Conditii tehnice, reguli si metode de verificare 156

19.6 Receptia lucrarilor 158

19.7 Documente de referinta 159

20 Caiet de sarcini strat rutier din beton slab ........................................................................... 161

20.1 Generalitati 161

20.2 Natura si calitatea materialelor folosite 161

20.3 Stabilirea compozitiei betonului slab 169

20.4 Prepararea betonului slab 170

20.5 Punerea in opera a betonului slab 173

20.6 Conditii tehnice, reguli si metode de verificare 178

20.7 Receptia lucrarilor 179

20.8 Documente de referinta 180

21 Breviar de calcule conducta de aductiune ........................................................................... 183

21.1 Breviar calcule hidraulice 183

21.2 Calculul loviturii de berbec pe aductiune 186

22 Breviar de calcule de rezistenţă pentru masive de ancoraj .................................................. 188

22.1 Dimensionarea masivelor de sprijin 189

22.2 Dimensionarea masivelor de greutate 191

22.2.1 Masive pentru coturi în plan vertical .................................................................. 191

22.2.2 Masive pentru ancorarea conductei în zona cu pantă pronunţată ....................... 192

10


23 Breviar de calcule de rezistenţă pentru supratraversări ....................................................... 194

23.1 Introducere. Baza de calcul 194

23.2 Acţiuni şi grupări de acţiuni. Încărcări de calcul 195

23.3 Starea de eforturi în supratraversările autoportante 195

23.4 Starea de eforturi în supratraversările rezemate pe piloni 199

24 Breviar de calcule de rezistenţă pentru căminele amplasate pe aducţiune ........................... 203

24.1 Introducere. Baza de calcul 203

24.2 Acţiuni şi grupări de acţiuni. Ipoteze de calcul 204

24.3 Starea de eforturi în structura caminului 204

24.3.1 Calculul încărcărilor pentru capacele căminelor ................................................ 204

24.3.2 Calculul încărcărilor pentru cămine ................................................................... 205

24.3.3 Schema de încărcare pe grupări de încărcări ...................................................... 206

24.3.3.1 Capac 206

24.3.3.2 Cămin 206

24.3.4 Starea de eforturi şi de deformaţii în structură ................................................... 206

11


SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

12


1 Date generale1.1 Descrierea succinta a lucrarilor

Prezentul proiect cuprinde documentaţia tehnică, în faza PT-DE-CS, pentru realizarea lucrărilor aferente aducţiunii de apă Feneş – Zlatna. Lucrarea este amplasată în zona drumului comunal al satului Feneş (cuprins între captare şi DN 74) şi se continuă pe malul stâng al râului Ampoi paralel cu DN 74 (cuprins între satul Feneş şi oraşul Zlatna).

Amplasarea lucrării în plan şi pe verticală se va face în conformitate cu plansele din prezentul proiect, respectându-se cotele de nivel indicate în proiectul de structură.

1.2 Coordonarea lucrarilor

Antreprenorul va lua legatura si va coopera cu urmatoarele societati:

• Administratia Nationala "Apele Romane";

• Agentia Regionala de Protectie a Mediului;

• Societatea de distributie a energiei electrice;

• Operatorul Apa Canal Zlatna;

• Alte companii de stat sau private care au retele in zona lucrarilor sau ale caror lucrari sunt afectate de prezentul proiect.

1.3 Responsabilitatile antreprenorului

Supus cerintelor acestor caiete de sarcini, antreprenorul va fi responsabil de executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie, dar si de proiectele de executie a lucrarilor de deviere si refacere a retelelor existente, de ajustarea si completarea proiectelor existente in functie de lucrarile ascunse din amplasament si care nu au fost prevazute prin proiectul initial.

Antreprenorul va fi responsabil pentru obtinerea tuturor aprobarilor si autorizatiilor necesare lucrarii, exceptandu-le pe acelea asigurate de beneficiar.

1.4 Orele de lucru pe santier

Orelele normale de lucru pe santier sunt:

Vara: 15 Mai -15 Septembrie

De Luni pana Sambata: 7:00 -18:00

Iarna: 15 Septembrie - l5 Mai

De Luni pana Sambata: 8:00 - 17:00

Nici o lucrare nu se va intreprinde in afara acestor ore fara aprobarea scrisa a proiectantului, exceptand situatiile de urgenta.

13


1.5 Programul estimat al lucrarilor

Antreprenorul va respecta programul de realizare a lucrarilor propus de catre proiectant si aprobat de catre beneficiar, consultant si insusit de catre toti factorii interesati in realizarea lucrarilor.

Pentru fazele in care este necesara intreruperea provizorie a alimentarii cu apa a oraşului Zlatna, se vor obtine toate aprobarile necesare de la factorii implicati si se vor respecta in totalitate perioadele de intrerupere acordate de catre Operatorul Apa Canal Zlatna.

1.6 Intalniri si rapoarte

Reprezentantii antreprenorului, aprobati de beneficiar, trebuie sa organizeze intalniri lunare pe santier sau la birourile beneficiarului. In completare, reprezentantii antreprenorului trebuie sa organizeze intalniri in caz de urgenta sau alte motive cand acestea sunt cerute de proiectant. Antreprenorul trebuie sa prezinte lunar proiectantului un Raport de Progres. Raportul trebuie sa cuprinda o copie a programului aprobat cu progresul curent pentru fiecare activitate aratata.

1.7 Lucrari temporare

Antreprenorul este in intregime responsabil de eficienta, securitatea, intretinerea si pentru toate obligatiile si riscurile ce privesc astfel de lucrari temporare.

Antreprenorul trebuie sa semnalizeze si sa ingradeasca santierul in conformitate cu regulamentul impus de autoritatile statului detinatoare de teren in zona respectiva.

Acesul temporar pentru locuitori atunci cand este necesar, va fi asigurat de poduri de metal cu mana curenta construite in conformitate cu cerintele proiectantului.

Intreruperile de alimentare cu apa potabila nu vor depasi perioada acordata de catre Operatorul Apa Canal 2000 Zlatna pentru realizarea lucrarilor.

1.8 Utilitati

Antreprenorul trebuie sa asigure din bugetul propriu alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate, electricitate, energie termica, telefon, etc. pentru realizarea lucrarilor. Apele uzate trebuie evacuate in conformitate cu prevederile legale si cu acceptul operatorului local, si a Agentiei de Protectie a Mediului fara sa cauzeze daune sau plangeri.

1.9 Fotografierea fazelor determinante

Antreprenorul trebuie sa realizeze fotografii color ale fazelor determinante din executie la intervale lunare sau la solicitarea proiectantului, pe perioada derularii lucrarilor. Antreprenorul trebuie sa asigure de asemenea furnizarea fotografiilor in format digital (CD) catre proiectant.

Toate negativele si fotografiile executate in format digital sau cu mijloace clasice vor fi proprietatea integrala a beneficiarului si nu vor fi inaintate nici unei alte terte persoane fara aprobarea beneficiarului.

14


1.10 Contaminarea surselor de alimentare cu apa

Inainte ca orice persoana sa se angajeze intr-o lucrare care implica riscul de contaminare a alimentarii cu apa potabila, va trebui sa fie testat pentru a indica ca acesta nu este purtator al febrei tifoide sau altor boli cu transmitere hidrica si acesta trebuie informat de pericolul contaminarii. Antreprenorul trebuie sa anunte autoritatile referitor la orice persoana care a fost consultata de un doctor si sufera de o astfel de boala si nici o astfel de persoana nu trebuie angajata la o astfel de lucrare inainte ca, consilierul medical al beneficiarului sa il asigure ca este sigur pentru el sa fie angajat.

Antreprenorul trebuie sa se asigure cu masuri de protectie care sa fie adoptate pe parcursul lucrarilor, in conformitate cu normele legale sau cu prevederile specifice publicate de Ministerul Sanatatii si Familiei.

1.11 Date climaticeTemperatura medie multianuală este de +60C, iar variaţiile lunare sunt cuprinse între -60C în

luna ianuarie şi +160C în luna iulie. Cele mai scăzute temperaturi sunt înregistrate în lunile de iarnă -60C, -40C (ianuarie-februarie) iar cele mai ridicate se înregistrează în luna iulie.

Precipitaţiile atmosferice variază în jur de 700 mm, cu maxime în lunile de vară, datorită ploilor torenţiale. Zăpada căzută are grosimi variate, dar primăvara se topeşte în ritm rapid datorită influenţelor foehnale dar şi acţiunii antropice. Adancimea maxima la inghet este de 1,20 m.

1.12 Date de nivel

Cotele prezentate in piesele desenate sunt exprimate in metri deasupra nivelului Marii Negre. Etalonul principal este localizat dupa cum se arata in piesele desenate sau dupa cum este disponibil din alte surse publicate. Antreprenorul trebuie sa localizeze, sa stabileasca si sa mentina etaloanele principale dupa cum este necesar pentru lucrari.

1.13 Unitati de masura

Toate piesele desenate, specificatiile si manualele trebuie sa foloseasca unitatile de masura din Sistemul International (Kg, m, s). Toate masuratorile, dimensiunile si datele de performanta trebuie notate in aceste unitati.

1.14 Limba de exprimare

Toate planurile, instructiunile, semnele, observatiile, semnele de avertizare care se folosesc in timpul desfasurarii lucrarilor, trebuie sa fie in limba romana.

1.15 Panouri de advertising

Antreprenorul trebuie sa asigure si sa instaleze unul sau mai multe panouri la locurile specificate de consultant. Panourile trebuie sa fie aprobate de poiectant iar notarea cu ajutorul literelor in limba romana trebuie sa fie de culoare neagra pe un fond alb. Aranjamentul si dimensiunile panoului trebuie sa fie aprobate de catre beneficiar.

15


1.16 Reclama

Antreprenorul nu poate folosi nici o zona a santierului pentru nici o forma de reclama, fara a avea o aprobare scrisa a beneficiarului lucrarii.

1.17 Regulile de siguranta pe santier

Antreprenorul trebuie sa se supuna tuturor reglementarilor sau altor reguli ce privesc siguranta personalului pe santier, personalului beneficiarului, proiectantului si publicului. Trebuie sa obtina copii ale tuturor reglementarilor relevante si trebuie sa le faca disponibile pentru inspectia pe santier. O atentie speciala trebuie acordata urmatoarelor:

a) Directivei privind protectia lucrarilor si igiena in constructii, aprobata de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT), publicata cu numarul 9/IW15.03.1993, in Cartea Constructiilor 5-8/1993;

b) Normelor specifice privind siguranta lucrarilor pentru uzinele de apa, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 57/1995 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.1/l996;

c) Normelor specifice privind siguranta lucrarilor de evacuare a apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 11/1996.

1.18 Protejarea instalatiilor existente

Antreprenorul trebuie sa execute lucrarile astfel incat sa minimizeze intreruperile si perturbarea instalatiilor de alimentare cu apa si de canalizare existente precum si a altor utilitati publice existente in amplasament. Numai dupa ce lucrarile intr-un sector au fost terminate si date in functiune, cu aprobarea proiectantului lucrarile pot incepe intr-un alt sector. Antreprenorul va asigura intretinerea accesului la instalatiile existente, cu scopul de a continua operatiunile de instalare, pentru ca proiectantul sa le poata verifica in orice moment.

1.19 Autorizatii

Inaintea inceperii oricarei lucrari, antreprenorul trebuie sa obtina o "autorizatie de excavare" de la autoritatile statului. De asemenea antreprenorul va obtine "autorizatia de construire", in conformitate cu prevederile legale. Antreprenorul trebuie sa ia legatura cu autoritatile statului pentru a stabili numarul de autorizatii necesare si trebuie sa se asigure ca acestea sunt obtinute in concordanta cu programul de lucru.

1.20 Protejarea utilitatilor publice si private existente

Antreprenorul trebuie sa anunte toate autoritatile publice, companiile de utilitati si proprietarii particulari ai lucrarilor propuse care vor fi afectati cu cel putin 7 zile inainte de inceperea lucrarilor. Planurile vor indica posibila pozitie a serviciilor diferitelor companii de utilitati ce pot fi afectate de lucrari.

Antreprenorul trebuie sa ia legatura cu companiile de utilitati inainte de inceperea oricarei excavatii. Antreprenorul trebuie sa se asigure de pozitia exacta a tuturor retelelor existente care pot afecta sau pot fi afectate de traversarea propriu-zisa.Antreprenorul trebuie sa se asigure ca toate

16


aceste servicii sunt protejate corespunzator in orice moment, in concordanta cu cererile companiilor de utilitati. Antreprenorul, trebuie sa asigure acces total si sa coopereze cu companiile de utilitati pentru orice deviere necesara a oricarui serviciu existent. Daca din executarea lucrarilor rezulta orice fel de dauna la servicii, antreprenorul trebuie imediat sa:

a) anunte proiectantul si compania de utilitati;

b) sa se ocupe ca avariile sa fie remediate corespunzator fara intarzieri. Antreprenorul este raspunzator de toate cheltuielile pentru remedierea unor astfel de daune.

Proiectantul poate emite instructiuni sau sa faca alte dispozitii dupa cum considera ca este necesar, pentru repararea rapida a oricarei avarii la orice serviciu in timpul derularii lucrarilor. Astfel de aranjamente nu trebuie sa afecteze orice raspundere de a plati pentru remedierea daunelor.

1.21 Toalete si facilitati de spalare

Pe tot cuprinsul perioadei de desfasurare a executiei lucrarilor antreprenorul trebuie sa asigure, sa mentina si sa curete toalete convenabile si suficiente precum si facilitati de spalare pentru angajati. Trebuie sa se asigure ca angajatii lui nu murdaresc santierul sau proprietatile din vecinatate. Costul de prevedere si intretinere al acestora, este in totalitate in responsabilitatea antreprenorului.

1.22 Anuntarea lucrarilor

Antreprenorul trebuie sa-i dea consultantului avize scrise de incepere a oricarei sectiuni noi a lucrarilor si nu trebuie sa inceapa nici o operatiune importanta fara aprobarea scrisa a consultantului. Avizarea tuturor operatiunilor importante de catre consultant trebuie sa fie facuta cu destul timp inainte de incepere, pentru a permite acestuia sa faca aranjamentele pe care le considera necesare pentru inspectie, sau pentru orice alt scop.

1.23 Sistematizare

Antreprenorul este responsabil de sistematizarea lucrarilor in concordanta cu planurile elaborate prin prezentul proiect si ca toate cotele constructiilor sa fie pozate corect fata de cota de referinta a fiecarui santier in parte.

1.24 Inspectia lucrarilor inainte de acoperire

Nici o lucrare nu trebuie sa fie acoperita fara aprobarile prealabile ale consultantului si proiectantului. Antreprenorul trebuie sa asigure acces total consultantului si proiectantului pentru ca acesta sa poata examina lucrarea care abia dupa aceea va fi acoperita. Antreprenorul trebuie sa dea avize prealabile proiectantului ori de cate ori o astfel de lucrare este gata de examinare, iar proiectantul trebuie ca intr-un timp rezonabil sa examineze lucrarea.

17


2 Organizarea de santier si restaurarea2.1 Organizarea de santier

Organizarea de santier, reprezinta zona care este necesara sau accesibila pentru constructia lucrarilor de catre antreprenor.

2.2 Organizarea de santier pentru spatii suplimentareIn cazul in care antreprenorul foloseste un spatiu pentru depozitarea surplusului de

materiale, trebuie sa obtina acordul scris al proprietarului, ocupantului sau persoanei autorizate ce are in responsabilitate acel loc si va incheia un acord cu proprietarul sau persoana autorizata inainte de a ocupa acel spatiu.

Antreprenorul va permite beneficiarului, proiectantului sau oricarei persoane autorizate de beneficiar sau de proiectant, accesul la orice astfel de spatiu aditional care sa nu fie la un pret suplimentar pentru beneficiar.

In scopul acestei clauze, trebuie considerat ca spatiul va include locuinte, birouri, ateliere si zone de depozitare.

In cazul in care antreprenorul foloseste orice fel de astfel de spatiu suplimentar pus la dispozitie pentru el de catre beneficiar, teritoriul in care acest spatiu este situat se considera facand parte din santier.

La incheierea lucrarilor, antreprenorul trebuie sa readuca aceasta zona la conditile initiale.

2.3 Folosirea drumurilor nationale publice

Antreprenorul trebuie sa se asigure ca toate drumurile folosite de el nu sunt murdarite; in cazul in care acestea sunt totusi murdarite in urma lucrarilor care fac obiectul prezentului proiect, antreprenorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru curatarea acestora. Acest lucru nu se va face la un pret suplimentar pentru beneficiar.

2.4 Accesul in santier

Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, antreprenorul trebuie sa asigure toate drumurile de acces temporar, incluzand orice deviere temporara ce poate fi necesara din cand in cand. Antreprenorul trebuie sa mentina aceste drumuri de acces intr-o stare satisfacatoare pentru siguranta si usoara trecere a echipamentelor si vehiculelor pana cand acestea nu mai sunt necesare pentru scopul lucrarilor.

Anterior inceperii oricarei lucrari, antreprenorul trebuie sa intocmeasca un document de consemnare, in care sa fie de acord cu proiectantul, asupra conditiilor oricaror suprafete de domenii publice sau private peste care accesul in santier este necesar. Antreprenorul va face aceste suprafete accesibile, le va pastra intr-o stare rezonabila de curatenie si va face reparatiile necesare in timpul executarii lucrarilor. La terminarea folosirii drumurilor de acces de catre antreprenor, acesta trebuie sa refaca suprafetele cel putin la aceleasi conditii anterior inceperii oricarei lucrari.

18


2.5 Evacuarea organizarii de santier

Antreprenorul va evacua parti din santier dupa ce acestea au fost ocupate de lucrari si le va intretine fara a permite cresterea vegetatiei pe ele.

Antreprenorul nu va evacua organizarea de santier a nici unei structuri fara permisiunea scrisa anterior de catre beneficiar.

Materialele rezultate din evacuarea organizarii de santier vor fi proprietatea beneficiarului. Antreprenorul le va inlatura din santier si se va dispensa de ele intr-o maniera si la o locatie aprobata de catre beneficiar.

2.6 Conditiile organizarii de santier

Antreprenorul va mentine organizarea de santier in conditii de curatenie, ordine si salubritate pe toata durata in care acesta este responsabil pentru starea lucrarilor.

2.7 Restabilirea zonei ocupata de organizarea de santier

La terminarea lucrarilor, antreprenorul va curata toate drumurile de acces temporare si va restabili zona la conditiile initiale.

2.8 Inregistrarile pe santier

In timpul excavarilor, antreprenorul va face inregistrari ale pozitiilor oricaror tipuri de servicii si obstructii intalnite in timpul constructiei lucrarilor, probelor luate si rezultatelor testelor efectuate pentru aceste probe.

Antreprenorul va face inregistrari ale nivelarii pentru pozarea conductelor si caminelor, inclusiv inregistrari ale masuratorilor laser de nivelment.

2.9 Restaurarea drumurilorInlocuirea structurii drumurilor se va face cat de repede este posibil pentru a fi practicabile

dupa ce umplerea cu pamant a zonelor afectate de lucrari a fost terminata.

Orice parte a structurii drumului ce a fost deteriorata dincolo de latimea transeei trebuie refacuta. Acordul proiectantului pentru astfel de lucrari suplimentare trebuie obtinut inaintea efectuarii platii. Antreprenorul va fi platit pe metru patrat de drum restaurat.

Daca nu este altfel specificat, structura, calitatea, materialele si mana de lucru pentru toate drumurile si trotuarele ce vor fi restaurate vor fi conforme cu normele legale si standardele in vigoare.

19


3 Materiale3.1 Aprobarea materialelor

Inainte de comandarea materialelor pentru orice fel de lucrari, antreprenorul va obtine aprobarea consultantului pentru numele furnizorului sau producatorului propus, o specificare a materialelor si detalii ale locului de provenienta sau fabricatie. La cererea proiectantului, antreprenorul ii va da acestuia o copie a oricarei astfel de comenzi. Beneficiarul isi rezerva dreptul de a vizita fabricile, atelierele si echipamentele producatorilor. Toate materialele folosite in lucrari trebuie sa fie noi, afara de cazul in care materialele vechi sau refacute sunt in mod expres permise de proiectant.

Pentru Materialele care nu sunt facute in conformitate cu standardele romanesti, va fi obtinut un "Agrement Tehnic" in conformitate cu "Normele pentru agrement tehnic pentru produsele si echipamentele folosite in constructii", publicate in Monitorul Oficial ca HG 392/1994. In plus, va fi obtinuta de la Ministerul Sanatatii si Familiei o autorizatie pentru materialele asociate cu conductele de apa potabila, in situatia in care aceasta nu este pusa la dispozitie de catre fabricantul conductelor.

3.2 Probe

Antreprenorul va furniza proiectantului probe de materiale necesare pentru teste in conformitate cu proiectul. De asemenea, cu exceptia cazului in care este scutit, antreprenorul va prevedea probe ale tuturor articolelor fabricate necesare lucrarilor. Alternativ, antreprenorul va asigura documentatii de specialitate unde prevederea probei, in prima instanta si cu acordul proiectantului, este irealizabila. Toate probele respinse de proiectant vor fi inlaturate de pe santier. Toate probele aprobate vor fi depozitate pe santier de antreprenor pe durata lucrarilor si orice materiale sau articole fabricate dupa aceea, care sunt livrate pe santier pentru folosirea lor in lucrari, vor avea o calitate cel putin egala cu cea a probelor aprobate.

3.3 Materiale in contact cu apa

Materialele folosite in lucrari care sunt, sau pot intra in contact cu apa tratata sau netratata nu vor contine nici o substanta care ar putea da gust, miros sau toxicitate sau pot fi daunatoare sanatatii in alt fel, sau au reactii adverse cu apa transportata.

Materialele sau echipamentul vor fi in conformitate cu specificatiile pentru acest proiect, iar daca se propun alte specificatii este nevoie de o aprobare anterioara din partea proiectantului si daca este necesar, de autorizatii de la Ministerul Sanatatii si Familiei.

3.4 Materiale naturale

Materialele folosite in lucrari care sunt, sau pot intra in contact cu apa tratata sau netratata nu vor contine nici o substanta care ar putea da gust, miros sau toxicitate sau pot fi daunatoare sanatatii in alt fel, sau au reactii adverse cu apa transportata. Materialele sau echipamentul vor fi in conformitate cu specificatiile pentru acest proiect, iar daca se propun alte specificatii este nevoie de o aprobare anterioara din partea proiectantului si daca este necesar, de autorizatii de la Ministerul Sanatatii si Familiei.

20


4 Lucrari de terasamente la executia lucrarilor secundare4.1 Elemente generale

Antreprenorul va fi responsabil pentru toate lucrarile de excavare, terasament si pentru depozitarea materialelor excavate necesare pentru construirea lucrarilor si la care s-a facut referire ca fiind lucrari de pamant.

Nici o lucrare de terasament nu va incepe pana cand Antreprenorul nu a luat toate masurile de siguranta, incluzand si asigurarea barierelor si masurilor de administrare a traficului.

Dintre standardele ce vor fi utilizate se mentioneaza:

o C169-88 - executarea terasamentelor pentru realizarea fundatiilor pentru constructiile civile si industriale;

o C16-84 - realizarea pe timpul sezonului rece a lucrarilor de constructii si instalatii.

4.2 Anuntarea lucrarilor de terasamente

Inainte de inceperea oricarei lucrari de terasamente pe santier, antreprenorul va inmana consultantului o notificare scrisa cu cel putin 7 zile inainte de data propusa pentru inceperea lucrarilor. In timpul acestei perioade Antreprenorul va face o inregistrare a cotelor terenului si de topografie, pentru masurarea lucrarilor.

4.3 Cote terenTermenul "cota teren" se va referi la suprafata pamantului inaintea inceperii operatiunilor de

terasamente si dupa o evacuare generala a organizarii de santier.

4.4 Extinderea excavatiilorExtinderea excavatiilor se va face la minimum posibil si numai cu consultarea

proiectantului.

Excavarea transeelor pentru conducte si canale va fi limitata oricand la lungimea conductei/canalului aprobata anterior in scris de catre proiectant. Exceptand aprobarea in scris anterioara data de proiectant, executia pe fiecare lungime aprobata va fi terminata inainte de inceperea executiei la o noua lungime de conducta sau canal.

4.5 Siguranta sapaturilor si a structurilor adiacenteAntreprenorul va prevedea suportul necesar pentru a asigura stabilitatea sapaturii si a

drumurilor si structurilor adiacente.

21


4.6 Alunecari si prabusiri de teren si sapaturi in exces

Antreprenorul trebuie sa ia toate masurile de precautie pentru a preveni alunecarile si prabusirile pamantului de pe marginile sapaturilor.

In cazul alunecarilor sau prabusirilor aparute in excavatie si acolo unde sapaturile sunt facute in exces fata de dimensiunile specificate, pamantul prabusit in sapatura va fi inlaturat iar materialul de umplutura suplimentar ce ar putea fi necesar va fi adus cu aprobarea proiectantului. Pamantul suplimentar va fi adus pe cheltuiala proprie a antreprenorului.

Unde apar goluri datorita alunecarilor, prabusirilor sau sapaturilor in exces fata de dimensiunile specificate, care in opinia proietantului pot afecta stabilitatea pamantului pentru suportul lucrarilor si a structurilor si serviciilor adiacente, antreprenorul va umple golurile solide cu beton. Astfel de lucrari aditionale vor fi facute pe cheltuiala proprie a antreprenorului.

4.7 Evacuarea apei

Antreprenorul va tine fiecare structura si sapatura pentru conducte si canale ferite de apa din orice sursa, astfel incat lucrarile sa fie construite in conditii uscate.

Metodele de a tine sapaturile ferite de apa, de evacuare a apei si de depozitare a acesteia, vor fi supuse aprobarii consultantului si proiectantului. Antreprenorul se va asigura ca exista in permanenta pe santier suficiente echipamente, pentru evitarea oricarei intreruperi in continuitatea evacuarii apei. Nu se vor face plati suplimentare pentru evacuarea apei, aceste costuri se considera incluse in pretul sapaturilor sau in pretul general.

4.8 Materiale de umplutura

Materialele de umplutura folosite pentru lucrarile permanente trebuie selectate astfel incat sa nu contina bolovani, cabluri, fragmente de roci si sa aiba marimea nominala mai mare de 50 mm. Materialele folosite pentru umputura, vor fi selectate din materialul sapat astfel incat marimea granulelor sa nu depaseasca 75 mm.

Dupa ce proiectantul a aprobat inceperea actiunii de umplere, operatiunea va incepe cu o intarziere minima si va continua pana la finalizarea acesteia. Nici o actiune de umplere nu va incepe fara aprobarea proiectantului.

Materialele pentru umpluturi vor consta din:

• Pietris de 7 -15 mm in concordanta cu STAS l 667-76;

• Nisip de 0 - 7 mm in concordanta cu STAS l667-76;

• Pietris mare de 8 -15 mm in concordanta cu STAS l 667-76.

4.9 Compactarea umputurilor

Antreprenorul va depozita materialul de umpere in straturi cu adancime uniforma, nedepasind 200 mm grosime si va fi compactat cu echipamente speciale pana va atinge gradul de compactare specificat. Daca nu este altfel specificat, gradul de compactare necesar va fi de maxim 95% in concordanta cu STAS 1913/13-83.

Daca este necesar, antreprenorul va uda materialul de umplere anterior si in timpul compactarii pentru a atinge umiditatea optima si gradul de compactare specificat.

22


4.10 Localizarea gropilor de imprumut

Antreprenorul va stabili amplasamentele gropilor de imprumut de pe santier sau alte zone, supunandu-le aprobarii scrise a proiectantului.

4.11 Depozitarea materialelor in surplus

Antreprenorul va transporta si depozita materialul rezultat din sapatura care nu mai este necesar pentru lucrari. Locatiile de depozitare temporara sau permanenta propuse de antreprenor vor fi supuse aprobarii proiectantului. Nici un material refolosibil rezultat din sapatura, nu va fi inlaturat de pe santier, fara aprobarea proiectantului.

4.12 Localizarea, sprijinirea serviciilor si obstructionarea

Inaintea inceperii lucrarilor de excavare, antreprenorul va obtine permisiune totala si aprobarea tuturor companiilor de utilitati pentru a putea porni lucrarea in concordanta cu toate regulamentele si normele locale.

In completare, antreprenorul va obtine informatile disponibile de la astfel de companii de utilitati si a altora daca va fi necesar, relativ la pozitia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseului conductei si canalului ce vor fi montate.

Antreprenorul va fi raspunzator de acuratetea localizarii serviciilor, iar in timpul desfasurarii lucrarilor va lua toate masurile necesare pentru a evita deteriorarea acestora. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar sprijinite in timpul excavatilor. Acolo unde se solicita de catre proiectant, se vor prevedea sprijiniri permanente ale serviciilor care intersecteaza conductele.

Antreprenorul este responsabil pentru a lua legatura cu autoritatea responsabila si de a aranja cu acesta repararea serviciilor avariate in timpul desfasurarii lucrarilor. Antreprenorul va suporta toate costurile repararii serviciilor, fie prin asigurare fie din buget propriu.

Unde se intalneste un serviciu sau o obstructie de-a lungul traseului conductei sau canalului, antreprenorul va informa proiectantul imediat de prezenta acestora si va furniza detalii, incluzand tipul serviciului sau obstructiei, dimensiunile acestora, adancimea sub nivelul terenului. Proiectantul va recomanda apoi actiunile care trebuie intreprinse.

23


5 Betoane si cofraje5.1 Betoane

Betonul va fi produs, transportat si turnat in concordanta cu normativele si standardele romane in vigoare pentru calitate, materiale si mana de lucru.

5.2 Cimenturi

Cimentul ce va fi folosit in lucrari va fi in concordanta cu normativele si standardele romanesti in vigoare (C140-86).

Antreprenorul va efectua teste pe ciment, in concordanta cu prevederile Normativului C140-86. Antreprenorul va prevede certificate de teste pentru fiecare amestec de ciment primit la centrul de dozare.

Normative si standarde romanesti ce vor fi utilizate:

Normativul C140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

Normativul C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor deconstructii si instalatii.

STAS 227/1-86 Cimenturi, Teste fizice. Generalitati, prepararea testelor siprepararea pastei.

5.3 Agregate

Agregatele vor fi obtinute din surse aprobate si vor indeplini urmatoarele conditii:

• Agregate fine . Agregatele fine vor fi obtinute din nisip natural si vor fi conforme cu criteriul de granulometrie aratat in standardele si normativele romanesti in vigoare. Proiectantul va permite completarea agregatelor fine din roca sparta, daca este necesar, pentru a se atinge criteriul granulometric cerut.

• Agregate de pietris (greu) . Agregatele de pietris vor fi facute din roci neconsolidate sau zdrobite in concordanta cu STAS 1667-76.

Agregatele de pietris vor indeplini criterile de granulometrie specificate in standardele si normativele romanesti in vigoare si vor fi obtinute din urmatoarele tipuri de agregate:

• Tipul 1 – agregate cu diametre intre 0-3 mm;

• Tipul 2 - agregate cu diametre intre 3 - 7 mm;

• Tipul 3 - agregate cu diametre intre 7 - l 6 mm;

• Tipul 4 - agregate cu diametre intre 16 - 3l mm sau 16 - 40 mm.

In timpul desfasurarii Contractului, la cererea proiectantului, Antreprenorul va furniza mostre de agregate si va efectua teste in concordanta cu standardele si normativele in vigoare.

Standarde si normative romanesti in vigoare ce vor fi urmarite:

Normativul C140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

24

Normativul C56-85

STAS 1667-76

STAS 4606-80


Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii.

Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu aditivi minerali.

Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu aditivi minerali. Teste.

5.4 Apa

Apa folosita pentru producerea betonului poate fi dintr-o sursa de apa potabila (din reteaua de alimentare publica) sau din alte surse aprobate. Daca se va folosi alta sursa aprobata, Antreprenorul trebuie sa-i demonstreze proiectantului ca astfel de sursa indeplineste prevederile STAS 790-84.

Standarde si normative romanesti in vigoare ce vor fi urmarite:

STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.

5.5 Aditivi

Betonul va fi facut din ciment, agregate si apa dupa cum este specificat. Nici un alt ingredient nu se va amesteca cu betonul fara aprobare anterioara scrisa a proiectantului.

5.6 Amestecuri de beton

Betonul va fi de clase variate dupa cum se indica in Cantitatile de Lucrari. Amestecul necesar pentru fiecare clasa de beton ce poate fi folosit sunt dupa cum urmeaza (C 140-86, anexa V2).

Exceptand situatia in care este specificat altfel, amestecul, ingredientele betonului, fabricantul, testele si mana de lucru vor fi conforme cu prevederile standardelor si normativelor romanesti in vigoare.

Ajustarea proportiilor betonului se va face in timpul contractului daca, in opinia proiectantului, astfel de ajustari sunt necesare. Antreprenorul nu va altera proportile amestecului si nici sursa de alimentare cu ingrediente fara ca intai sa obtina aprobarea proiectantului.

Tabelul 5.1. Caracteristici betoane.

Clasa Prelucra-bilitatea

Tipul Cimentului

Marimea Max.agregate (mm)

Continutul de ciment (kg/m3) Raportul Apa/Ciment

Agregate(StareUscata)(kg)

Apa (l / m3)

I II IIIA / C A / C A / C

Bc 3.5 L2 25 71 105 2115 140(B50) 1.5Bc 7.5 L2 25 31 180 1990 160(B100) 0.88Bc 7.5/ P4 L2 35 31 300 300 320 1835 180(B100/P4) 0.6 0.6 0.6Bc 10 L3 35 31 240 255 275 1920 185(B150) 0.80 0.74 0.68Bc 15 L2 35 31 245 265 285 1950 170(B150/P8) 0.69 0.64 0.59

25


Clasa Prelucra-bilitatea

Tipul Cimentului

Marimea Max.agregate (mm)

Continutul de ciment (kg/m3) Raportul Apa/Ciment

Agregate(Stare

Uscata)(kg)

Apa (l / m3)

I II IIIA / C A / C A / C

Bc 20 L3 35 16 320 355 380 1775 205(B250) 0.61 0.57 0.53Bc 22.5 L3 35 16 380 410 440 1725 210(B300) 0.57 0.53 0,49Bc22.5/P8 L3/L4 35 16 450 450 480 1650 220(B300/P8) 0.50 0.50 0.50Bc 25 L3 40 16 355 385 415 1745 205(B330) 0.57 0.54 0.50Bc 25/P8 L3/L4 40 16 390 420 450 1675 220(B330/P8) 0.50 0.50 0.50Bc 30/P8 L3/L4 45 16 440 440 470 1660 220(B350/P8) 0.52 0.48 0.44

5.7 Incercari de amestecuri si testarea lucrarilor

Antreprenorul va face incercari preliminare ale amestecurilor pentru fiecare clasa de beton in 3 zile diferite cu echipamentul specific. Pentru fiecare clasa de beton, 6 teste cub se vor prepara de la fiecare incercare de amestec, care se vor testa la o varsta de 7 zile si alte 3 la o varsta de 28 de zile. Antreprenorul nu va porni procesul de betonare in lucrari pana cand rezultatele testelor pe incercarile de amestecuri preliminare pentru fiecare clasa de beton nu au fost aprobate de proiectant.

Antreprenorul, pe durata contractului, va furniza, intretine si opera aparatele necesare pentru prepararea mostrelor si testarea acestora cum se arata mai jos si pentru selectia, prepararea si testarea cimentului, agregatele si apa in concordanta cu standardele si normativele romanesti in vigoare. Acesta va furniza intr-un mod identic termometrele necesare pentru masurarea temperaturii betonului, materialelor necesare prepararii betonului si temperaturii din atmosfera.

Tabelul 5.2. Teste pentru betoane.

Test Nr. de mostreClasa Bc 25 Clasa Bc 15 Clasa Bc7.5

Prelucrabilitate Fiecare amestec Fiecare amestec Nu este necesarEfortul la 1 mostra la fiecare 1 mostra la fiecare 1 mostra la fiecarecompresiune 10 amestecuri 10 amestecuri 50 amestecuri

Se vor prepara 3 mostre de cuburi de beton cu latura de 150 mm. Una se va testa la compresiune dupa 7 zile si celelalte doua dupa 28 de zile. Antreprenorul va face inregistrari la fiecare test efectuat sub o forma ce va fi aprobata de proiectant iar acestea vor fi prezentate proiectantului in 3 exemplare cat de repede este posibil dupa efectuarea testelor.

Testele de rezistenta la compresiune a cuburilor de beton se vor face la un laborator de testare aprobat de proiectant. Antreprenorul va face toate aranjamentele necesare si va asigura masina si mana de lucru pentru transportarea cuburilor la laboratorul aprobat. Se va prevedea pe santier un container pentru pastrare, in care cuburile pot fi depozitate in asteptarea transportarii acestora la laborator.

Daca testele arata ca rezistenta si prelucrabilitatea mostrelor nu indeplinesc cerintele specificate, atunci Antreprenorul va aduce la cunostinta proiectantului, va cerceta cauza esecului si va urma toti pasii necesari pentru a remedia situatia.

26


Standarde si normative romanesti in vigoare:

STAS 1275-88 Teste de beton. Teste pe betoane dure. Determinarea rezistentei

mecanice.

STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificari.

STAS 6652/ I -82 Teste nedistructive pe betoane. Generalitati si clasificari.

STAS l 0107/0-90 Constructii industriale si civile. Calculul elementelor structurale

din beton, beton armat si beton pre+comprinat.

Normativ C 140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

Normativ C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor deconstructie si instalatii.

Normativ C 26-85 Normativ pentru testarea betonului.

5.8 Transportul, punerea in opera si compactarea5.8.1 Generalitati

Toate betoanele se vor transporta de la locul de amestec si se vor pune in opera cat de repede este posibil prin metode ce vor preveni segregarea sau pierderea proprietatilor unuia dintre ingrediente si va mentine prelucrabilitatea ceruta. Se va depozita cat de aproape este posibil de pozitia finala a acestuia si toate echipamentele de transportare a betonului vor fi pastrate curate.

Antreprenorul va da proiectantului instiintari anterioare intentiei acestuia de a incepe betonarea. Betonul va fi vibrat in totalitate in pozitia lui finala cu ajutorul metodelor mecanice sau manuale in concordanta cu Normativul C140-86.

5.8.2 Beton deja amestecat

Betonul deja amestecat va fi permis numai daca este produs in statii de betoane aprobate si va fi transportat pe santier in betoniere aprobate. Timpul de livrare maxim si distanta de la statia de betoane la santier va fi strict asa cum se arata in Normativul C140-86. Nici un beton nu va fi aceptat daca sunt incalcate aceste cereri.

5.8.3 Betonarea in conditii nefavorabile

5.8.3.1 Conditii de vreme rece

Betonarea la temperatura ambientala mai mica de 2oC se poate face numai daca se indeplinesc urmatoarele conditii:

• agregatele si apa folosite in amestec nu vor contine zapada, gheata si chiciura;

• inainte de punerea in opera a betonului, cofrajul, armatura si orice suprafata care va intra in contact cu betonul proaspat va fi curatat de zapada, gheata si chiciura si va avea o temperatura mai mare de 00C;

• temperatura initiala a betonului inainte de punerea in opera va fi de cel putin 50C;

• temperatura la suprafata betonului va fi mentinuta la cel putin 5oC in orice punct pana cand betonul va atinge rezistenta de 5 N/mm2, cum a fost confirmata de testele pe cuburile mature de beton in conditii similare;

27


• temperatura la suprafata betonului va fi masurata in zona unde se asteapta a fi inregistrata cea mai scazuta temperatura.

Antreprenorul isi va lua masuri de precautie pentru a preveni ca temperatura oricarui beton sa scada sub 0oC in primele 5 zile de la punerea in opera.

5.8.3.2 Vreme caniculara

Temperatura rezultata a materialelor combinate in orice amestec de beton la punctul si timpul livrarii pentru lucrari nu va depasi 6oC peste temperatura predominanta la umbra, cand aceasta din urma depaseste 2loC.

Antreprenorul nu va permite nici unui ciment sa intre in contact cu apa la o temperatura mai mare de 60oC.

In situatia in care temperatura betonului proaspat este posibil sa depaseasca 32oC, betonarea nu va fi permisa.


Normativul C 16-84 Normativ pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatiiin timpul perioadelor reci.

5.9 Acoperirea betonului

Antreprenorul va pastra betonul acoperit o perioada maxima de 7 zile.

Pastrarea se va face in concordanta cu Normativul C140-86 prin acoperirea suprafetelor de beton expuse cu o tesatura de iuta groasa, care va fi in contact continuu cu betonul si va fi pastrata umeda.

5.10 Beton prefabricat

Toate materialele si mana de lucru pentru betonul prefabricat vor indeplini alte cerinte aplicabile ale Conditilor Tehnice Speciale numai daca nu s-a convenit altfel cu proiectantul. Betonul prefabricat se va intari in cofraje de otel pentru a lua forma dorita. Daca nu este specificat altfel, toate lucrarile de prefabricare se vor face in lungimi convenabile pentru ca betonul prefabricat sa poata fi mutat manual cu carlige de ridicare.


STAS 1799-88 Beton, beton armat si structuri de beton precomprimat. Tipul si frecventa

examinarii calitatii materialelor si a betonului pentru constructii.

STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificari.

STAS 6657/1-89 Beton, beton armat si elemente de beton precomprimat. Conditii generale decalitate tehnica.

STAS 6657/2-89 Beton, beton armat si elemente de beton precomprimat. Reguli si metodepentru verificarea calitatii.

STAS 6657/3-89 Beton, beton armat si elemente de beton precomprimat. Proceduri si

echipamente pentru verificarea caracteristicilor geometrice.

STAS 7009-79 Constructii civile si industriale. Toleranta si asamblarea in constructii

STAS 7384-85 Toleranta geometrica. Terminologie

28


STAS 7721-76 Cofraje metalice pentru beton, beton armat si elemente de betonprecomprimat. Conditii tehnice de calitate

STAS l 0107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si ridicarea elementelor structuraledin beton, beton armat si beton precomprimat.

Daca nu se specifica altfel, timpul si metodele de ridicare, depozitarea si transportarea unitatilor sau sectiunilor prefabricate vor fi in responsabilitatea Antreprenorului si vor fi aprobate de proiectant si se vor face in asa fel incat sectiunile sau unitatile vor fi protejate de socuri puternice ce le-ar putea deteriora.

Se vor tine inregistrari exacte pentru fiecare element prefabricat care va fi marcat clar dupa cum este specificat de catre proiectant. Certificatele test sunt necesare pentru elementele de beton prefabricate in concordanta cu normativele si standardele in vigoare.

5.11 Cofraje

5.11.1 Materiale

Cofrajul se va construi din lemn, metal, plastic sau materiale compozite in concordanta cu standardele si normativele romanesti in vigoare.

Cofrajul de lemn va fi montat in concordanta cu STAS 1949-86, Calitate C sau placaj pentru lucrari exterioare in concordanta cu STAS 7004-89, Tip A. Calitate I din B sau 15 mm grosime sau placaj CF STAS 8841-90.

Se vor folosi suruburi cu capat ingropat pentru lemn care sa indeplineasca prevederile STAS 1452-80, cuie filetate Tip B care indeplinesc prevederile STAS 1452-80 sau cuie din sarma otelita Tip D.

Cofrajele de metal se vor face din otel in concordanta cu STAS 500/1-89 si 500/3-80.

Urmatoarele emulsii se vor folosi dupa curatire:

• parafina: 20 - 25%;

• sapun: 1.5 - 2%;

• apa: 78.5 - 73%.

Cofrajul va fi suficient de rigid si ermetic pentru a preveni pierderea mortarului din beton si pentru a mentine pozitia corecta, forma si dimensiunile lucrarii finale. Se vor construi in asa fel incat sa poata fi inlaturate de pe betonul intarit soc sau daune.

Formele vor fi capabile sa produca o calitate potrivita a suprafetei finale dupa cum s-a specificat.

Unde sunt necesare gauri in forme pentru fixarea armaturii, echipamente de fixare sau alte articole de constructie, se vor lua masuri de precautie pentru prevenirea pierderii mortarului.

Cofrajul va permite accesul pentru pregatirea suprafetei de legatura inainte ca betonul sa se intareasca.

Metoda de construire a cofrajului va permite popilor de sustinere sa ramana in pozitie pana cand sunt indeplinite cererile de decofrare.

Cofrajul pentru baza unui colector principal in forma de clopot se va face folosind forme metalice refolosibile.

29


5.12 Decofrarea

Cofrajul va fi indepartat fara soc sau a perturba betonul.

Cofrajul pentru suprafetele verticale nu se vor indeparta pana cand betonul nu a atins rezistenta de 25 N/mm2 (dupa cum a fost confirmat de testele pe cuburile de beton).

Cofrajul pentru grinzi, plansee si popii ce sprijina grinzi si plansee vor fi indepartate in concordanta cu Normativul C140-86 si STAS 1275-88.

Antreprenorul va umple toate gaurile ramase dupa indepartarea cofrajelor cu mortar de ciment.

Antreprenorul, pe cheltuiala proprie, va repara orice suprafata deteriorata ramasa dupa indepartarea cofrajului.


Normativul C 140-86 Normativ pentru executia lucrarilor din beton si beton armat.

Normativul C 162-73 Normativ pentru montarea, executia si folosirea cofrajelorpentru pereti din beton monolit.

Normativul C 11-74 Instruntiuni tehnice pentru montarea si folosirea in constructii apanourilor din placaj pentru cofraje.

Normativul C l 6-84 Normativ pentru realizarea pe timpul perioadei reci a lucrarilor de

constructii si instalatii.

STAS 1949-86 Lemn. Clase de calitate.

STAS 7004-89 Placaj pentru lucrari externe.

STAS 500/1-89 Generalitati otel pentru constructii. Conditii tehnice

STAS 500/2-80 Generalitati otel pentru constructii. Marcaje.

STAS 500/3-80 Generalitati otel pentru constructii, rezistent la coroziune.

Marcaje.

STAS 2111-90 Cuie din sarma otelita.

STAS 1452-80 Suruburi pentru lemn. Suruburi cu cap ingropat. Dimensiuni.

5.13 Finisarea suprafetelor

5.13.1 Suprafetele produse fara cofraj

Trei tipuri de finisare se intentioneaza a se aplica suprafetelor produse fara cofraj:

• Finisaje cu rigla de lemn; sunt necesare unde suprafata va primi un tratament viitor sau nu se afla la vedere. Betonul va fi uniformizat si finisat cu rigla pentru a produce o suprafata plana uniforma sau in doua pante dupa cum este necesar. Nici o alta lucrare nu va mai fi aplicata suprafetei decat daca nu este o prima faza pentru o alta finisare de suprafete;

• Finisaje cu rigla de lemn la presiune scazuta; sunt necesare unde se cere un finisaj normal rezonabil, dar infatisarea nu este de prima importanta.

• Finisaje cu mistria de otel; sunt necesare unde infatisarea suprafetei este importanta. Dupa ce umezeala dispare si betonul este intarit suficient, suprafata finisata cu rigla de lemn va fi prelucrata cu mistria sub o presiune stabila pentru a produce o suprafata neteda si uniforma

30


fara semne de mistrie. Unde tipul de finisaj nu este specificat, va fi adoptat finisajul cu rigla de lemn la presiune scazuta.

5.13.2 Suprafetele produse cu cofraje

Trei tipuri de finisare se intentioneaza a se aplica suprafetelor produse cu cofraj (grinzi, pereti, coloane etc):

• Finisaj aspru; este necesar suprafetelor din imediata apropiere a solului sau care nu se afla la vedere. Acest finisaj va fi obtinut prin folosirea formelor sau a cofrajelor corespunzatoare; a dulapilor crestati pentru imbinari. Suprafata va fi curatata de golurile substantiale, cele in forma de fagure sau alte defecte mari.

• Finisaj drept; este necesar suprafetelor pentru soliditate structurala si serviciabilitate si care nu sunt importante la vedere. Finisajul drept se va obtine cu ajutorul formelor proiectate sa produca o suprafata neteda curata. Foarte putine defecte minore sunt permise si acestea nu vor fi de vopsire sau decolorare. Orice alt defect va fi remediat.

• Finisajul drept lucrat; este necesar suprafetelor ce vor retine lichide apoase si alte suprafete de o calitate buna a betonului. Necesar pentru serviciabilitate, soliditate structurala si aparenta vizuala. Acest finisaj va fi obtinut in primul rand prin producerea unui Finisaj Drept si apoi prin umplerea tuturor suprafetelor deteriorate cu un ciment special preparat proaspat si o pasta de agregate fine in timp ce betonul este inca proaspat unde este posibil. Dupa ce betonul a fost protejat corespunzator, fatadele vor fi frecate, daca este necesar, pentru a produce o suprafata egala si neteda. Daca suprafata in lucrarea finala va fi la vedere, se va face orice este posibil pentru a se obtine culoarea betonului.

Unde tipul finisajului nu este dat, se va folosi finisajul drept lucrat.

5.14 Toleranta pentru suprafetele betonate

Suprafetele betonate in lucrarea finala nu vor avea iregularitati bruste observabile cu ochiul liber. Pentru a mentine acoperirea armaturilor betonului ceruta, alte abateri ale suprafetei descrise in proiect nu vor fi mai mari decat urmatoarele cantitati permise.

Tabelul 5.3. Tolerante pentru supra fete betonate.

Tip de finisaj Abaterea de la linie, nivel, verticalitate, dimensiunile sectionale sau lungime (mm)

Finisaje medii sau fine ±10Orice alte finisaje ±5

31


6 Conducte si canaleConductele, canalele, fitingurile si vanele vor avea diametrul si materialul specificate sau

inscrise pe planuri iar imbinarile lor vor fi complet etanseizate.

Antreprenorul va asigura, instala si mentine capace de protectie pentru a preveni intrarea in conducte si canale a apei, animalelor sau unor materiale din exterior. Aceste capace de protectie nu vor fi miscate inainte ca, conducta principala sau fitingul sa fie imbinate.

Constructia santurilor pentru conducte si canale va fi permanent limitata la lungimile aprobate in prealabil in scris de catre proiectant. Cu exceptia aprobarii scrise a proiectantului, lucrul la fiecare tronson aprobat va fi incheiat dupa inspectarea acestuia de catre proiectant, inainte de a se incepe lucrul la un nou tronson.

Curatarea rigolelor cuprinde curatarea de pamant, bucati de beton inclusiv de pietre, pamant, deseuri menajere sau alte materiale, pentru a asigura buna functionare a rigolei.

6.1 Materiale pentru conducte

Toate conductele, canalele, vanele si fitingurile vor fi conforme standardelor existente. Daca i se va cere, antreprenorul va prezenta consultantului certificate care sa ateste ca materialele au fost testate si sunt conforme cu cerintele acestei specificatii si standardelor relevante.

Toate bunurile importate vor avea certificate de conformitate relevante, emise de autoritatile nationale (INCERC, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Lucrarilor Publice si Transportului, Constructiilor si Turismului) inainte de utilizarea lor pe teritoriul Romaniei.

Conductele vor fi comandate la lungimile maxime disponibile pentru a minimiza numarul de imbinari, acolo unde este posibil. Antreprenorul va fi responsabil pentru aprovizionarea materialelor in cantitati suficiente si le va stoca in ordine, in special pentru bunurile importate, pentru a stabili cantitatile necesare.

In cadrul prezentei lucrari se vor utiliza conducte din urmatoarele materiale:

FD – fonta ductila;

OL - otel.

6.2 Garnituri si lubrifiantiGarniturile vor fi fabricate din cauciuc natural sau cauciuc sintetic corespunzator conform cu

BS 2494 sau ISO 4633.

Se vor utiliza numai lubrifiantii recomandati de catre fabricant iar acestia nu vor contine nici un fel de elemente componente solubile, vor fi corespunzatoare conditiilor climatice de la locul de punere in opera si vor contine substante bactericide aprobate.

Temperatura maxima permisa la utilizarea garniturilor din EPDM: 60 oC.

Etansarile din EPDM sunt rezistente la ape sarate, acizi, baze si saruri. Cu toate acestea, solventii aromatici si clorurati corodeaza materialul; in aceasta situatie, va fi folosit un material alternativ.

32


Inaintea includerii intr-o imbinare, fiecare inel de cauciuc va fi depozitat la intuneric, ferit de efecte nocive, caldura sau frig, si pastrat culcat pentru a preveni ca o parte a inelului sa fie sub tensiune.

6.3 Vane si compensatori

Toate vanele si compensatorii de montaj vor fi dotate cu garnituri de etansare adecvate si dispozitive de prindere. Pentru vanele amplasate in teren se vor prevedea cutii de protectie si tije de actionare de la suprafata terenului.

Toate vanele vor fi livrate cu roti de manevra functionale si cu o directie de manevrare in sensul acelor de ceasornic pentru pozitia "inchis".

Vor fi asigurate certificate de incercare confirmand ca vanele si compensatorii au fost testati in conformitate cu ISO 9003, EN 29003, SR ISO 5208:1996.

Materialele din care sunt executate vanele vor fi rezistente la coroziune.

6.4 Depozitarea conductelor

Conductele vor fi depozitate in concordanta cu recomandarile fabricantului, in scopul pastrarii calitatii si conditiilor din standardele precizate in specificatie. O atentie deosebita trebuie acordata conductelor din fonta ductila.

Locatiile pentru depozitarea tuburilor trebuie alese cu atentie. Pamantul trebuie sa suporte operatiunile de ridicare si miscare a echipamentelor in conditii de siguranta pentru personal. De asemenea, trebuiesc construite drenaje impotriva posibilelor inundatii.

Inainte de depozitare, tuburile trebuiesc verificate de fisuri sau alte defecte. Tuburile defecte nu trebuiesc folosite.

Tuburile nu trebuie sa fie depozitate direct pe pamant, ci pe suporti de lemn de cel putin 90x80 cm la un metru de fiecare capat al tuburilor sau 80x120 cm la tuburi cu acoperire speciala. Este recomandat sa nu se depoziteze mai mult de 3 baloturi suprapuse, sau ca inaltimea gramezii sa nu depaseasca 2.5 m.

. Conductele si fitingurile vor fi depozitate ridicat de la sol si vor fi sprijinite cu grija,suspendate si fixate.

Mansoanele de legatura si imbinarile (si toate componentele lor) si alte piese similare vor fi depozitate in conditii uscate, ridicate de la pamant in soproane sau zone acoperite.

Zonele de depozitare vor fi stabilite cu atentie pentru a se putea facilita descarcarea, incarcarea si verificarea materialelor cu diferite consemnari de stivuire sau depozitate separat cu insemnele de identificare clar vizibile.

Protectia si acoperirile nu vor fi indepartate pana la punerea lor in opera.

6.5 Transportul conductelor si fitingurilor

Orice vehicul care va fi utilizat pentru transportul conductelor va avea o lungime suficienta astfel incat conductele sa nu iasa in afara. Conductele vor fi manevrate in concordanta cu recomandarile fabricantului.

33


Vor fi utilizate suspendari agreate si toate carligele, clestii sau alte dispozitive metalice vor fi protejate. Echipamentul de ridicare a conductelor va fi mentinut in buna stare de functionare si orice echipament care in opinia proiectantului poate provoca daune conductelor va fi eliminat.

Sub nici o forma conductele nu vor fi scapate, nu se vor lovi una de cealalta, nu se vor roti liber sau nu vor fi tarate pe sol.

6.6 Inspectia conductelor si fitingurilor

Inaintea introducerii intr-un tronson, fiecare conducta va fi periata si atent examinata pentru determinarea calitatii sale.

Conductele deteriorate, care in opinia proiectantului nu pot fi reparate satisfacator, vor fi refuzate si eliminate de la locul de punere in opera.

Daca proiectantul considera ca un procent nesatisfacator de conducte dintr-un esantion de testare s-a deteriorat, Antreprenorul poate cere testarea hidraulica si de presiune la locul de punere in opera, a fiecarei conducte si imbinari, inainte de montarea in tronson. In acest caz, rezultatele testelor vor fi supuse aprobarii proiectantului inaintea pozarii oricaror altor conducte. Costul testarii conductelor individuale va fi suportat de catre antreprenor.

6.7 Taierea conductelor

Conductele vor fi taiate in conformitate cu recomandarile fabricantilor, printr-o metoda care asigura un profil curat, netezit, fara despicarea sau fracturarea peretelui conductei, si care determina daune minime oricarei acoperiri de protectie. Cand este necesar, capetele taiate ale conductelor vor fi subtiate si rotunjite corespunzator tipului de imbinare care va fi folosit.

6.8 Cercetarea traseelor conductelor si canalelor6.8.1 Generalitati

Inaintea inceperii excavatiei pentru orice conducta individuala Antreprenorul va preciza si cerceta traseul conductei asa cum este prezentat in planuri, sau cum a fost stabilit cu proiectantul. Lungimea tronsonului de conducte va fi masurata cu acuratete iar cotele de teren vor fi masurate unde sunt cerute de catre proiectant. Traseul conductei va fi marcat clar pe teren.

6.8.2 Utilitati subterane

Avand identificate traseele propuse al conductei sau canalului, antreprenorul va lua legatura cu companiile de utilitati inaintea inceperii oricarei excavari. In prezenta reprezentantilor companiilor de utilitati antreprenorul insusi va consemna localizarea exacta a tuturor utilitatilor subterane existente care pot afecta sau care pot fi afectate prin excavarea conductei.

Aceasta va necesita utilizarea unui locator electromagnetic de conducte si puturi de sondaj.

Avand determinata pozitia exacta a oricarei conducte subterane, antreprenorul va intocmi un raport care va fi semnat de catre antreprenor, proiectant si de reprezentantii companiilor utilitare relevante implicate. Acesta va reprezenta o intelegere formala cu privire la localizarea utilitatilor subterane.

Antreprenorul va asigura devierea conductelor sau cablurilor pe perioada executarii lucrarilor, astfel incat utilitatile sa nu fie intrerupte. Dupa realizarea lucrarilor antreprenorul va

34


reconstitui in totalitate functionalitatile retelelor care au fost deviate pe parcursul executarii lucrarilor.

6.8.3 Rezultatele inspectarii

Rezultatele inspectarii, incluzand cote de nivel, cotele radierului in punctele de racord, diametrele si detalii despre utilitatile subterane vor fi inmanate proiectantului care va stabili urmatoarele:

• actiunile necesare pentru efectuarea racordului cu conducta sau canalul existent;

• traseul si cotele radierului noii conducte/noului canal;

• masurile care se vor lua legat de utilitatile subterane;

• masurile care se vor adopta pentru mentinerea conductei/canalului existent in functiune.

In permanenta, inspectarea conductei/canalului va fi suficient de avansata inaintea excavarii si pozarii conductei pentru a permite punerea de acord a proiectantului si antreprenorului asupra traseelor, cotelor si pantelor conductei /canalului.

Fara sa tina cont de necesitatea unui "permis de excavare", antreprenorul nu va incepe excavarea pana la confirmarea celor de mai sus de catre proiectant.

6.9 Lucrari de terasamente la montajul conductelor

Lucrarile de excavatie nu vor incepe pana cand antreprenorul nu a obtinut permisiunile in conformitate cu prevederile anterioare.

6.9.1 Excavarea santurilor

Daca santurile pentru tronsoanele de conducte sunt construite cu laturi verticale, inclinate sau in trepte, acea portiune a santului care se extinde de la nivelul platformei la mai mult de 300 mm peste coronamentul conductei cand aceasta este pozata in pozitia sa corecta, va fi, daca nu este altfel specificat sau impus de catre proiectantul, format cu taluzuri verticale departate la o distanta minima practica astfel incat distantele dintre taluzurile santului si generatoarele conductei nu vor depasi urmatoarele valori, inclusiv orice spatiu alocat sprijinirii temporare a santului:

Diametrul conductei, D [mm] Distanta [mm]

D < 300 150

300 ≤ D < 650 300

D ≥ 650 500

Nu se vor face excavatii cu taluzurile deteriorate in zona drumurilor, aleilor pietonale, gradinilor particulare, sau la mai putin de 10 m de orice cladire sau alta structura existenta sau propusa. Excavarea santurilor se va face cu cel putin 15 m inaintea pozarii canalului. Aceasta include si excavarea in vecinatatea imbinarilor, unde se vor excava cel putin 15 m in fiecare directie inaintea montarii fitingurilor de imbinare.

Daca in timpul excavarii se intalneste un obstacol, atunci proiectantul va fi informat si se va adopta masura necesar a fi luata inaintea pozarii conductelor in aceasta sectiune a lucrarilor.

Daca antreprenorul va excava gresit inaintea pozarii canalului atunci costul corectiei si refacerii traseului corect al canalului va fi suportat de catre antreprenor.

35


Materialul excavat din santuri va fi transportat cu grija, impreuna cu asfaltul, bucatile de pavaj, pietrele din infrastructura drumului cazute in sant in timpul excavarii si depunerile din materialul granular al solului.

6.9.2 Umplerea santurilor

Excavatia facuta pentru pozarea conductelor va fi umpluta in doua trepte. Sprijinirile santurilor vor fi extrase gradual in conformitate cu gradul de umplere, astfel incat in permanenta extragerea acestora sa nu prejudicieze siguranta lucrarilor.

Se va avea in vedere pozarea grilelor de semnalizare realizate din polietilena cu fir de inox, pe toata lungimea traseelor de conducte sau de canale, de bransamente sau de racorduri, amplasate la o inaltime de 0,5 m deasupra generatoarei exterioare a conductei sau canalului.

6.9.2.1 Treapta I

Canalul si patul de asternere al conductelor vor fi acoperite pe o inaltime de 300 mm peste coronamentul canalului, lasand racordurile expuse. Mai intai va fi depus si compactat in straturi cu grosimea sub 100 mm (dupa compactare), materialul excavat sortat cu dimensiunea particulelor mai mica de 25 mm.

Straturile vor fi compactate manual prin vibratie numai de fiecare parte a canalului si nu deasupra partii superioare a canalului.

Materialul de umplutura va fi compactat pentru a atinge cel putin 85% din densitatea maxima in stare uscata asa cum se specifica in BS 1377 – partea a 4-a sau STAS 1913/13-83. Aceasta operatiune va incepe la cel mai scurt timp posibil dupa pozarea canalului iar stratificarea este completata in sectiunea sau lungimea curenta. Initial se vor face testari pentru a demonstra eficienta metodei de cmpactare iar apoi se vor face la intervalele cerute de catre proiectant.

Soclul si imprejurimile (daca exista) din beton vor fi de cel putin 72 ore turnate la inceperea operatiunii de umplere.

6.9.2.2 Treapta a II-a

Dupa ce tronsonul de canal a trecut testul de umplere si inspectia (sau testul preliminar de presiune in cazul conductelor sub presiune) golurile lasate ale racordurilor ramase expuse vor fi umplute si se va asigura cel putin 95% din densitatea maxima in stare uscata specificata pentru treapta I.

Restul santului va fi umplut cu materialul excavat cu dimensiunea particulelor pana in 100 mm intins si compactat in straturi care nu vor depasi 200 mm dupa compactare. Metoda de compactare va asigura cel putin 95% din densitatea maxima in stare uscata determinata confom STAS 1913/13-83.

Aceasta operatiune va fi inceputa si finalizata fara intarzieri.

6.10 Pozarea conductelor si a canalelor

Conductele si canalele vor fi pozate in conformitate cu prevederile STAS 3051-91.

Nu se permite venirea in contact a ustensilelor metalice sau a obiectelor grele cu canalele sau fitingurile. Canalele cu acoperiri exterioare vor fi manipulate in permanenta cu prelate vaste ne-

36


abrazive, curele de cauciuc sau de piele sau alte echipamente special executate sa nu deterioreze acoperirea de protectie. Nu va fi permisa utilizarea lanturilor, suspendari din sarma sau alte echipamente de manipulat considerate daunatoare pentru acoperirea canalelor. Orice deteriorare a acoperirii de protectie din orice cauza trebuie remediata inaintea testarii canalului. De asemenea se va acorda o atentie deosebita prevenirii intrarii unor materiale straine in canale si fitinguri.

In timpul operatiunilor de pozare nu se vor aseza in conducta sau canal reziduuri, ustensile de lucru, haine sau alte materiale. Conductele, canalele si fitingurile vor fi coborate in sant cu echipamente adecvate greutatii conductelor, canalelor si fitingurilor. Conductele, canalele si fitingurile vor fi curatate cu grija inaintea realizarii imbinarii.

Conductele si canalele vor fi cu acuratete pozate pe traseele si la cotele prezentate in planse, cu tolerantele specificate in STAS 3051-91.

Aliniamentele de canal vor fi rectilinii intre coturi sau curbe.

Antreprenorul va supune aprobarii proiectantului o metoda alternativa pentru controlul pozarii conductelor si a canalelor la cotele si aliniamentele corecte.

Antreprenorul va utiliza un dispozitiv de masura cu laser pentru controlul nivelurilor.

Antreprenorul va obtine de la fabricant toate informatiile speciale referitoare la manipularea conductelor si a canalelor si formarea imbinarilor cu toate fazele pozarii conductelor si canalelor.

In interiorul conductei si canalului va fi mentinut in permanenta un cep cu cca. 5 mm mai mic decat diametrul interior al acestora si evacuat o data cu desfasurarea operatiunii. Cand operatiunea de pozare nu este in desfasurare, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductelor si canalelor vor fi astupate temporar cu obturatoare etanse, aprobate de catre proiectant.

Atunci cand canalele cu mufa trebuie pozate pe un pat granular sau de nisip ori direct pe radierul santului, vor fi formate golurile pentru imbinare in stratul de sprijin astfel incat fiecare canal sa fie sprijinit uniform pe toata lungimea tubului si pentru a permite in acelasi timp realizarea imbinarii.

Conductele si canalele vor fi ancorate astfel incat sa nu pluteasca in eventualitatea inundarii santului. Pentru impiedicarea scurgerii apei meteorice prin santul de pozare a conductei sau canalului Antreprenorul va obtura santul cu material de umplere pe o lungime care nu va depasi 250 m, pana cand canalul va fi acoperit. Obturatiile vor fi indepartate cand umplerea santului este finalizata.

6.11 Realizarea imbinarilorImbinarea canalelor se va face in conformitate cu recomandarile fabricantului si asa cum

hotaraste proiectantul.

Antreprenorul va asigura echipei sale de supervizare instructiunile fabricantului cu privire la realizarea imbinarilor si va transmite proiectantului trei copii ale acestor instructiuni pentru uzul sau.

Daca se considera necesar de catre fabricant, antreprenorul va asigura ca echipa sa care va realiza imbinarea canalelor va avea instruirea de specialitate certificata. Costul procurarii si intretinerii oricarui echipament specializat sau instruirii se va considera inclus de catre antreprenor in valoarea contractului pentru lucrari.

37


6.12 Paturi de pozare a conductelor si a canalelor

Patul de pozare a conductelor si a canalelor va fi construit conform specificatiilor planselor din prezentul proiect. Categoriile de paturi de pozare care vor fi utilizate sunt specificate in cele ce urmeaza:

Clasa Descrierea succinta a materialului STAS

A Beton simplu STAS 3622-86

A2 Beton armat STAS 3622-86

B Material granular STAS 4606-80

S Material granular STAS 4606-80

(pat si imprejurimi)

Materialul granular va fi imprastiat si va fi compactat manual usor la un nivel usor mai ridicat decat nivelul corespunzator intradosului tronsonului de canal pentru a permite pozarea canalului la nivelul corect.

Se va introduce in sant materialul granular suplimentar, acordandu-se o atentie deosebita in lateralele canalului pentru a asigura un contact plin cu tubul de canalizare, dar lasand imbinarile expuse pe o lungime de aproximativ 200 mm de fiecare parte a mufei de imbinare. Materialul granular va fi compactat de ambele parti ale canalului.

6.13 Incercari hidraulice pentru conducte sub presiune

Proba de presiune se va executa in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare si cu metodologia prezentata in prezentul caiet de sarcini. Se vor avea in vedere de asemenea prevederile specifice ale fabricantilor de conducte, fitinguri si armaturi.

Cu exceptia situatiilor in care este altfel specificat, tronsoanele de conducte sub presiune vor fi supuse testelor hidraulice de presiune, utilizand apa, realizate in prezenta proiectantului, care vor trebui sa fie conforme cu normele in vigoare.

Testarea se va face in doua sau trei etape:

i. Teste preliminare ale tronsoanelor odata cu evolutia lucrarilor;

ii. Teste finale pe sub-zone finalizate sau tronsoane ale lucrarilor;

iii. Inspectia vizuala a racordurilor dintre conductele noi si cele existente.

Testarile hidraulice vor fi efectuate la incarcare maxima cu testul i) fiind efectuat pentru toate conductele iar testul ii) fiind efectuat la intersectiile de conducte. La intersectia dintre o singura conducta si doua conducte existente, va fi necesar numai testul i). In toate cazurile inspectarea vizuala se face o data ce noile conducte au fost legate la cele existente.

Antreprenorul va asigura toate elementele necesare pentru testele hidraulice. Nu vor fi permise racordurile de conducte care vor implica taierea, legarea sau alte operatiuni asemenea care vor altera lucrarile permanente.

Manometrele de testare (de fabricatie agreata) vor avea cadranul de cel putin 150 mm diametru, scalat astfel incat presiunea de lucru sa fie cel putin 75% din citire. Daca este necesar, vor fi prevazute diferite manometre pentru diferite tronsoane de conducte. Vor fi prevazute doua manometre de fiecare tip pentru uzul proiectantului si vor ramane in posesia acestuia pe durata contractului. Pregatirile antreprenorului pentru testare vor include o maniera rapida de instalare si dezinstalare a manometrelor proiectantului pe perioada testarii. Toate manometrele de testare vor fi

38


testate si probate la inceperea utilizarii si la intervale de timp regulate dupa aceea, conform cerintelor proiectantului.

Fiecare tronson de conducta care va fi testat va fi obturat la fiecare capat si securizat atunci cand este aplicat testul de presiune.

6.13.1 Parametri de testare

I. Lungimea maxima de testare nu va depasi lungimile specificate de catre fabricantii conductelor;

II. Acolo unde regimul de presiune este sub 6 bar, presiunea de testare va fi de doua ori presiunea de regim;

III. Acolo unde regimul de presiune este de peste 6 bar, presiunea de testare va fi de 1,5 ori presiunea de regim, dar nu mai mica de 10 bar;

IV. Acolo unde regimul de presiune este de peste 10 bar, presiunea de testare va fi egala cu presiunea de functionare plus 5 bar;

V. Presiunea reala de testare pentru fiecare test va fi confirmata de catre proiectant;

VI. Presiunea va fi asigurata cu o pompa manuala; pompele centrifugale nu sunt admise;

VII. Tronsonul supus testarii va fi umplut astfel devenind cert ca tot aerul este eliminat printr-o vana de aer instalata la capatul mai inalt al tronsonului. Tronsonul va ramane sub o presiune moderata, constanta de 1 la 2 bar pentru o perioada de cateva ore pana cand presiunea poate fi mentinuta fara pompare suplimentara;

VIII. Presiunea va fi usor ridicata la 5 bar (sau presiunea completa de testare daca aceasta este mai mica de 5 bar). Dupa ce a fost atinsa o presiune de 5 bar, presiunea va fi crescuta treptat cu cresteri de 2 bar la intervale de 15 minute pana cand este atinsa presiunea completa de testare;

IX. Masurile si metodele de aplicare a presiunii si masurare a pierderii de apa vor fi supuse spre aprobare proiectantului. In general, cantitatea de apa pompata pentru refacerea presiunii va fi masura pierderii din discontinuitatea pomparii pana la reinceperea sa;

X. Tronsonul de conducta va fi considerat ca a trecut testul daca pierderea este mai mica de 0,02 l/mm al diametrului conductei per km per 24 ore pentru fiecare 1 bar de presiune aplicata in mod constant pentru o perioada de minim 4 ore. Perioada de mentinere a presiunii de incercare va fi extinsa in concordanta cu instructiunile proiectantului. Unde apar variatii zilnice ridicate in temperatura mediului ambiant consultantul poate considera ca sunt obligatorii perioade de testare de 24 ore;

XI. Chiar daca testarea hidraulica s-a finalizat in mod multumitor, daca exista orice pierdere sesizabila de apa din orice conducta sau imbinare Antreprenorul va inlocui sau repara conducta ori va reface imbinarea pe costul sau si va repeta testul hidraulic;

XII. Programul de testare al Antreprenorului va include instalarea si demontarea manometrelor.

39


7 Refacerea drumurilor si pavajelor afectate pe perioada executiei lucrarilor

7.1 GeneralitatiAcest capitol contine cerintele pentru drumurile de acces noi si de asemenea acopera

cerintele suplimentare necesare pentru refacerea drumurilor sau a suprafetelor pavajelor deasupra santurilor de pozare a conductelor si a canalelor.

7.2 Materiale

Materialele care vor fi utilizate la refacerea drumurilor si a pavajelor vor include:

• Infrastructura drumului – cuprinzand straturi de balast si pietris;

• Baza drumului – cuprinzand straturi de macadam;

• Acoperirea de suprafata – parte carosabila din beton, pavele si diverse straturi de asfalt.

Materialele care vor fi prevazute vor fi conforme cu prescriptiile STAS 10473/1-87 si SR 179:1995.

7.3 Infrastructura

Toate drumurile si pavajele vor fi prevazute cu o infrastructura cuprinzand urmatoarele:

a) stratul de baza din balast. Acest strat va fi realizat din straturi uniforme cu o grosime de maxim 150 mm, care vor fi compactate in conformitate cu STAS 2914-84;

b) un strat intermediar din piatra sparta, 63 – 90 mm. Acest strat va fi realizat peste stratul de balast si compactat in conformitate cu STAS 6400-84;

c) un strat final din piatra sparta, 16 – 25 mm. Acest strat va fi realizat pe stratul intermediar si compactat in conformitate cu STAS 6400-84;

d) un strat de nisip. Un strat de nisip va fi plasat pe stratul final de piatra sparta si compactat.

7.4 Baza drumului si acoperirea de suprafata

a) Drumuri din beton. Suprafetele drumurilor din beton vor fi construite utilizand beton marca Bc30 in concordanta cu Specificatiile si SR 183-1:1995 si STAS 6400-84.

b) Drumuri asfaltate. Se va prevedea o baza a drumului din macadam, in conformitate cu prevederile STAS 179:1995. Suprafata drumului, incluzand straturile de asfalt si imbracaminti bituminoase va fi prevazuta in conformitate cu prevederile STAS 1338-84. Antreprenorul va sigura ca stratul de macadam este curatat in amanuntime inaintea realizarii suprafetei finale. In caz de vreme rea, Antreprenorul va asigura protejarea asfaltului.

c) Strazi pietruite. Strazile pietruite vor fi realizate in conformitate cu prevederile SR 179:1995. Antreprenorul va garanta ca straturile de macadam, pietris, balast sunt foarte bine compactate.

40


d) Pavaje. Pavajele vor fi construite in conformitate cu prevederile SR 6978:1995. Drumurile pavate vor fi refacute cu elemente geometrice plane, in conformitate cu situatia existenta.

7.5 Borduri

a) Bordurile vor fi realizate din pietre grele sau din beton prefabricat, in conformitate cu prevederile STAS 1139-87.

b) Bordurile vor fi pozate pe o fundatie din beton si vor fi imbinate cu mortar de ciment.

7.6 Tolerante

Abateri permise:

• pentru lungime: ± 4 mm;

• pentru grosime: ± 3 mm;

• pentru suprafete suport, lungimea sau grosimea pentru placi: 10 mm pentru l = 6 m si 15 mm pentru l > 6m.


22 Breviar de calcule de rezistenţă pentru masive de ancorajMasivele de ancoraj se introduc în punctele unde pot apare solicitări într-un plan oarecare ce conţine

axa conductei şi care nu pot fi preluate de conducta însăşi sau nu pot fi transmise terenului de fundare fără a produce deplasări ale conductei care deranjează stabilitatea şi etanşeitatea acesteia.

Astfel de solicitări se produc datorită presiunii apei din în interiorul conductei la coturi, ramificaţii şi în puncte de capăt, cum sunt cele de la tronsoanele supuse probelor de presiune.

Pentru conductele din tuburi cu îmbinări, în punctele menţionate este necesară introducerea unor masive de sprijinire.

Masivele preiau eforturile generate de presiunea hidraulică;

- fie prin frecare de sol (masiv de greutate);

- fie prin sprijinire pe terenul nederanjat din vecinătate (masiv de sprijinire).

Masivele se realizează din beton simplu şi sunt calculate ţinând cont de forţele de frecare şi de rezistenţa de sprijin pe teren. Este important ca săpăturile la masivele de ancoraj să asigure profilul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare directă pe pământ, fără a intercala stratele de umplutură sau de nivelare.

Pentru situaţia existentă s-au utilizat:

- masive de sprijin pentru devierile în plan orizontal

- masive de greutate pentru devierile în plan vertical (zona supratraversărilor)

- masive de greutate pentru ancorarea conductei în zone cu pantă pronunţată

In zonele în care există restricţii de dimensionare, sau dacă modul de comportare a terenului la deplasări interzice construcţia masivelor de ancoraj, este posibilă utilizarea tehnicii de zăvorâre a îmbinărilor.

Masivele de ancoraj se dimensionează la presiunea de probă (1,5 presiunea de serviciu), fără a considera umplutura din tranşee.

Forţa de împingere se determină cu formula:

F = K - P - S

unde

F - forţa de împingere exprimată în daN

P - presiunea de probă hidraulică pe şantier, în bari (1bar=10m col H2O = 10daN/cm2)

S - suprafaţa secţiunii transversale a tubului Dn400 (S=1445 cm2)

K - coeficient a cărui valoare este funcţie de geometria elementului de conductă respectiv.

- la extremitatea conductei sau pe un teu K=1

- pe un cot K = 2sin— unde α este unghiul de deviere al cotului:

2

- cot 1/4 (900) K=1,414

- cot 1/8 (450) K=0,766

- cot 1/12 (300) K=0,518

- cot 1/16 (22,500) K=0,390

- cot 1/32 (11,250) K=0,196

188


În tabelul 22.1 sunt prezentate forţele de împingere pentru 1 bar (10m col apă).

Tabelul 22.1. Fortele de impingere pentru 1 bar.

Teu şi placă plină Cot 1/4 Cot 1/8 Cot 1/12 Cot 1/16 Cot 1/32

Forţa (daN) 1445 2043 1107 748 564 283

Pentru determinarea forţei de împingere se multiplică valorile din tabelul 1 cu presiunea de încercare (în bari).

22.1 Dimensionarea masivelor de sprijin

Masivele de sprijin preiau eforturile generate de forţa de împingere şi o transmite terenului din vecinătate. În calculul de dimensionare a masivelor se ţine seama atât de frecarea cu terenul cât şi de sprijinirea pe terenul din vecinătate.

Forţele care acţionează asupra unui masiv de sprijin (figura 22.1) sunt:

CTN

h h1

h1 1

Ff Hu

F- forţa de împingere,

G – greutatea masivului de

sprijin,

P – efortul pe peretele tranşeei

(împingerea

pasivă a pământului),

Ff – forţa de frecare cu terenul

G

X i D F

2

Figura 22.1. Fortele care actioneaza asupra masivului.

Ţinând cont de varietatea caracteristicilor terenului de fundare s-au considerat următoarele:

- F=300 - unghiul de frecare internă a terenului din spatele masivului de sprijin,

-g p=1800 daN/m3 - greutatea volumetrică a terenului din spatele masivului,

- σmax =0,60daN/cm2- presiunea limită pe teren,

- m=0,35 - coeficientul de frecare între beton şi pământ.

Condiţia de dimensionare a masivului de sprijin este: F

<m⋅T

189


unde

m=0,90

T este forţa totală care poate fi preluată de terenul de fundaţie:

T = P + Ff

cu

L.tan 2|45 0 +*

iar

Ff =\i-G

Condiţia de verificare este:

h-L max

În tabelul 2 sunt prezentate dimensiunile masivelor de sprijin pentru diferite tipuri de coturi şi valori ale presiunilor.

Tabelul 22.2. Dimensiunile masivelor de ancoraj.

Tip masiv Presiunea F h L B V mT a

(bar) (daN) (m) (m) (m) (m3) (daN) (daN/cm2)

MA1/32-10 10 2832 0.8 1.0 1.0 1.06 5910 0.24

MA1/32-16 16 4531 0.8 1.0 1.0 1.06 5910 0.46

MA1/32-20 20 5664 0.8 1.0 1.0 1.06 5910 0.60

MA1/32-25 25 7080 1 1.0 1.0 1.32 7388 0.60

MA1/16-10 10 5637 0.8 1.0 1.0 1.01 5874 0.60

MA1/16-16 16 9019 1 1.2 1.5 2.19 9323 0.60

MA1/16-20 20 11274 1.2 1.3 1.5 2.90 11400 0.56

MA1/16-25 25 14093 1.4 1.5 1.5 4.04 14417 0.50

MA1/12-10 10 7479 1.2 1.2 1.2 1.80 8999 0.50

MA1/12-16 16 11965 1.2 1.5 1.5 3.36 13166 0.51

MA1/12-20 20 14957 1.3 1.7 1.5 4.60 17852 0.51

MA1/12-25 25 18696 1.4 2.0 1.5 5.67 19453 0.50

MA1/8-16 16 17692 1.3 2.0 2.0 6.20 20666 0.48

MA1/8-20 20 22115 1.4 2.2 2.0 7.54 23882 0.51

MA1/8-25 25 27644 1.5 2.5 2.0 9.54 28434 0.52

MA1/4-16 16 32690 1.7 2.6 2.0 10.93 33279 0.53

MA1/4-20 20 40863 1.9 2.8 2.0 13.50 42895 0.56

MA1/4-25 25 51078 2.1 3.2 2.0 17.90 51551 0.54

190


22.2 Dimensionarea masivelor de greutate

Masivele de greutate preiau eforturile generate de forţa de împingere şi o transmite terenului de fundare prin frecare. Se prevăd masive de greutate în vecinătatea supratraversărilor şi pe zona unde panta terenului este pronunţată.

22.2.1 Masive pentru coturi în plan vertical

Forţele care acţionează asupra masivului (figura 22.2) sunt:

CTNAWMAlM'AM,AM,AMAJMAA&Mt&.

F- forţa de împingere,

G – greutatea masivulu

Ff – forţa de frecare cu terenulB

@ . G - greutatea masivului de sprijin,

Figura 22.2. Fortele care actioneaza asupra masivului.

Proiecţiile forţei de împingere pe orizontală şi pe verticală sunt:

FO =F ■ cos---------

FV = F ■ sin--------^2 2

Masivul se dimensionează din condiţia de stabilitate la alunecare, respectiv F0

< m - T

unde

T = {\\G + \xFv)

Condiţia de verificare este ca, masivul să nu se răstoarne, respectiv în teren să nu apară întinderi, iar presiunea maximă să fie mai mică decât presiunea convenţională de calcul (350kPa).

pl2 BL ~ B-L2

unde *YjMi reprezintă momentul tuturor forţelor ce acţionează asupra masivului în raport cu centrul

de greutate al suprafeţei de fundare.

191


Pentru o dimensionare corespunzătoare, presiunile pe teren trebuie să respecte raportulp 1 — <3 .p2

În tabelul 22.3 sunt prezentate dimensiunile masivelor de greutate pentru diferite valori ale presiunilor.

Tabelul 22.3. Dimensiunile masivelor de greutate.

Tip masiv Presiunea FO FV H L B V mT p1 p2

(bar) (daN) (daN) (m) (m) (m) (m3) (daN) (daN/cm2) (daN/cm2)

MAV1/8-16 16 6771 16345 1,3 2,1 1,5 6,26 9877 1,32 0,68

MAV1/8-20 20 8463 20431 1,3 2,3 1,7 7,01 11732 1,58 0,53

MAV1/8-25 25 10580 25539 1,5 2,5 1,7 9,64 15332 1,63 0,67

22.2.2 Masive pentru ancorarea conductei în zona cu pantă pronunţată

În zonele în care panta conductei depăşeşte 15% este necesar să se prevadă masive in care să se ancoreze conducta împotriva alunecării.

Schema cu principalele dimensiuni ale masivului şi forţele care acţionează asupra acestuia sunt prezentate în figura 22.3.

F- forţa de alunecare

G - greutatea masivului de sprijin,

^ B ^ Figura 22.3. Principalele dimensiuni ale masivului şi forţele

care acţionează asupra acestuia

Gij ÎHL

Lungimea masivului rezultă din condiţia ca rezultanta forţelor să se găsească în zona sâmburelui central, respectiv

L = 6FcosaV

unde

în care

B =1.20 m reprezintă lăţimea masivului F reprezintă

forţa care acţionează asupra masivului F = W(sina-

fcosa)

W este greutatea conductei plină cu apă pentru tronsonul considerat

f = tan(0,8O) coeficientul de frecare teren/conductă

192


F=150 unghiul de frecare interioară a ternului de fundaţie (pământ natural) Se vor

amplasa masive de ancorare la interval de 12m, deci greutatea W devine

TlD2 7t-0,42

W = 12- Gconducta +12-----------yapa = 12 -100 +12-------------1000 = 2708daN

Forţa care acţionează asupra masivului devine:

F = 2708-(sin150 -fcos150)= 2708- (0,259-0,213- 0,966) = 144daN

Lungimea masivului devine1

L = ----------------- = 0,60m^ 2400 • 1,20 J

Înălţimea masivului se consideră de 0,70m.

193


23 Breviar de calcule de rezistenţă pentru supratraversări

23.1 Introducere. Baza de calcul

Prezentul breviar de calcul cuprinde elementele fundamentale privind determinarea stării de eforturi şi deformaţii în structura supratraversărilor proiectate. Supratraversările de pe aducţiune se realizează din ţeavă de oţel OLT45 şi sunt de două tipuri:

• Autoportante;

• sprijinite pe piloni.

Calculele s-au efectuat în conformitate cu prevederile codurilor româneşti dintre care se menţionează:

• STAS 10108/0-90 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel

• STAS 10101/0 -75 - Acţiuni şi gruparea acţiunilor,

• CR1- 1 - 3 - 2005 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor

• CR-0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii

Calculul stării de eforturi şi deformaţii s-a efectuat în domeniu liniar - elastic. Caracteristicile de calcul ale oţelului OLT45 utilizat pentru realizarea suprtraversărilor sunt:

• pentru ţeavă R = 240N/mm2; Rf =145N/mm2

• pentru sudură Ris = 190N/mm 2 ; Rf = 145 N/ mm2

• modulul de elasticitate al oţelului OL37

Eb = 2100000 daN/cm2

Caracteristicile secţionale ale conductei sunt:

• Dext = 426mm diamterul exterior al ţevii

• t =12 mm grosimea ţevii π⋅(D2-D2) π⋅(42,62-40,22) 2

• A =^------------'- =------------------ = 156 cm - aria secţiunii transversale4 4

π ⋅ (D4 - D4 ) π⋅(42,64-40,24) 4 ...................................• I =e i =--------------------------- = 33466cm - momentul de inerţie al secţiunii

64 64

π ⋅ ( D4e

•

Verificările şi dimensionările s-au efectuat la următoarele stări limită:

a) în grupările fundamentale

194

transversale π ⋅ De4 - D4 ) π⋅(42,64-40,24) 3 ..................

W =--------------- =------------------- = 1571 cm - modulul de rezistenţă al32D 32D

secţiunii transversale


• starea limită ultimă;

• starea limită ale exploatării normale Valoarea maximă a săgeţii este ---------, unde ℓ350

reprezintă deschiderea maximă.

23.2 Acţiuni şi grupări de acţiuni. Încărcări de calcul

Acţiunile luate în considerare au fost:

• greutatea proprie (incluziv termoizolaţia) qn=200daN/m

• apa din conductă qn = 126daN/m. Valorile forţelor din coturi (1/8) sunt cele

prezentate în tabelul 1, multipliplicate cu valoarea presiunii.• zapada, inclusiv depunerea de chiciură qn = 80daN/m

Pentru determinarea încărcărilor de calcul, în grupările fundamentale, încărcările normate se înmulţesc cu următorii coeficienţi:

• încărcarea din greutatea proprie (GP) 1,35

• presiunea hidrostatică (PH) 1,00

• încărcarea din zăpadă (Z) 1,50

Grupări fundamentale:

- starea limită ultimă

faza de încercare (conducta plina) GF_1=1.35 GP + PHproba + 1.50 Z

faza de întreţinere (conducta goală) GF_2=1.35 GP + 1.50 Z

- starea limită de exploatare

faza de funcţionare (conducta plina) GF_3=GP + PHserviciu + Z faza

de întreţinere (conducta goală) GF_4=GP + Z

23.3 Starea de eforturi în supratraversările autoportante

Deoarece masivele de ancoraj sunt dezvoltate pe verticală până aproape de linia terenului natural, schema statică a supratraversărilor autoportante este următoarea:

50.

L, L7V / //

Figura 23.1.

În tabelul 23.1 sunt prezentate valorile deschiderilor supratraversărilor. De remarcat faptul că, deoarece terenul nu este perfect plat, deschiderile L1 şi L3 pot fi diferite.

195


Tabelul 23.1. Valorile deschiderilor supratraversarilor. Nr.crt. Zona L1 (m) L2 (m) L3 (m) Presiunea de

probă (bar)Presiunea de serviciu (bar)

1 C34A 0.70 7.24 1.93 16 102 C45 1.42 13.18 1.25 20 133 C49 1.09 12.84 1.45 20 144 C68 1.19 8.24 1.95 20 155 C111 1.61 8.82 1.61 20 116 C114 1.66 7.97 1.78 16 10

În figura 23.2 sunt prezentate schemele de încărcare pentru fiecare tip de acţiune în parte

qn

I I I I I I I U a = 67,50j\\

a b

I I I I U I U

c

\

Figura 23.2. Schemele de incarcare pentru fiecare tip de actiune in parte.

În tabelul 5 sunt prezentate valorile eforturilor secţionale (N, T, M) în fiecare grupare de încărcări pentru secţiunea din câmp şi din cot, iar în tabelul 6 sunt prezentate valorile eforturilor unitare (σx tx σf ) în fiecare grupare de încărcări.

Eforturile unitare au fost determinate cu relaţiile:

Condiţia de rezistenţă a secţiunilor transversale este:

oech=J^7<R

= p ■ 0,5Dv tA W Af

unde

2

În tabelul 23.2 sunt prezentate valorile săgeţilor în faza de exploatare normală.

196


Tabelul 23.2. Valorile eforturilor secţionale la supratraversările autoportante (N -forţa

axială în kN, T – forţa tăietoare în kN, M – momentul încovoietor în kNm)

Nr. crt.

Sect GF 1 GF 2 GF 3 GF 4

N T M N T M N T M N T M

C34A Camp 189.59 0 12.67 -28.88 0 -12.59 112.32 0 10.6 -20.73 0 9.04

Zona cot 189.59 -20.34 -27.39 -28.88 -15.05 -16.41 112.32 -12.99 -20.63 -20.73 -8.78 -11.78

C45 Camp 196.76 0 40.94 -66.85 0 34.71 115.79 0 32.9 -48 0 24.92

Zona cot 196.76 34.52 -74.53 -66.85 26.06 -52.36 115.79 27.16 -57.92 -48 18.71 -37.59

C49 Camp 197.78 0 38.81 -65.82 0 33.26 130.88 0 30.99 -47.25 0 23.88

Zona cot 197.78 -34.27 -74.86 -65.82 -25.83 -52.18 130.88 -28.96 -58.4 -47.25 -14.95 -37.47

C68 Camp 243.42 0 15.5 -32.21 0 15.11 180.99 0 12.37 -23.12 0 10.84

Zona cot 243.42 -22.11 -31.78 -32.21 -16.57 -20.01 180.99 -17.39 -24.81 -23.12 -11.89 -14.37

C111 Camp 240.27 0 17.89 -34.73 0 16.85 121.26 0 15.12 -24.93 0 12.1

Zona cot 240.27 22.76 -32.28 -34.73 17.2 -21.07 121.26 -17.9 -24.36 -24.93 12.35 -15.13

C114 Camp 189.38 0 15.29 -30.1 0 14.1 111.92 0 12.58 -21.61 0 10.13

Zona cot 189.38 -20.65 -26.04 -30.1 -15.59 -17.07 111.92 13.01 -19.93 -21.61 -11.2 -12.26

197


Tabelul 23.3. Valorile eforturilor unitare la supratraversările autoportante. (σx –efort normal

longitudinal în daN/cm2, tx –efort tangenţial în daN/cm2, σf –efort normal radial în daN/cm2 )

Nr. crt Sect GF 1 GF 2 GF 3 GF 4

σx tx σf σx tx σf σx tx σf σx tx σf

C34A Camp 202.18 0.00 272.67 98.65 0.00 272.67 139.47 0.00 170.42 70.83 0.00 170.42

Zona cot 295.88 26.08 272.67 122.97 19.29 272.67 203.32 16.65 170.42 88.27 11.26 170.42

C45 Camp 386.73 0.00 340.83 263.79 0.00 340.83 283.65 0.00 221.54 189.39 0.00 221.54

Zona cot 600.54 44.26 340.83 376.14 33.41 340.83 442.91 34.82 221.54 270.04 23.99 221.54

C49 Camp 373.82 0.00 340.83 253.90 0.00 340.83 281.16 0.00 238.58 182.29 0.00 238.58

Zona cot 603.29 43.94 340.83 374.34 33.12 340.83 455.64 37.13 238.58 268.80 19.17 238.58

C68 Camp 254.70 0.00 340.83 116.83 0.00 340.83 194.76 0.00 255.63 83.82 0.00 255.63

Zona cot 358.33 28.35 340.83 148.02 21.24 340.83 273.94 22.29 255.63 106.29 15.24 255.63

C111 Camp 267.90 0.00 340.83 129.52 0.00 340.83 173.98 0.00 187.46 93.00 0.00 187.46

Zona cot 359.49 29.18 340.83 156.38 22.05 340.83 232.79 22.95 187.46 112.29 15.83 187.46

C114 Camp 218.72 0.00 272.67 109.05 0.00 272.67 151.82 0.00 170.42 78.33 0.00 170.42

Zona cot 287.15 26.47 272.67 127.95 19.99 272.67 198.61 16.68 170.42 91.89 14.36 170.42

198


T abelul 23.4. Sageata Săgeatamaximă

(mm) 0.66 5.444.77 0.93 1.15 0.81

maxima si sageata admisibila.Săgeata

admisibilă(mm)

20.68 37.6636.70 23.54 25.20 22.77

Nr. crt

C34AC45

C49C68

C111

C114

23.4 Starea de eforturi în supratraversările rezemate pe piloni

Schema statică este prezentată în figura 23.3.

α = 450,^ ±

7 / / //L4 L5

——H*—^HFigura 23.3.

În tabelul 8 sunt prezentate valorile deschiderilor supratraversărilor. De remarcat faptul că, deoarece terenul nu este perfect plat, deschiderile L1 şi L5 pot fi diferite.

Tabelul 23.5. Valorile deschiderilor supratraversarilor.

Nr.crt. Zona L1

(m)L2

(m)L3

(m)L4

(m)L5

(m)Presiuneade probă (bar)

Presiuneade serviciu

(bar)

1 C75 3.85 3,05 9,80 3,05 3,85 25 16

2 C125 2.57 2.16 19.07 1.45 2.98 16 10

Schemele de încărcare pentru fiecare tip de acţiune în parte sunt similare cu cele de la supratraversările autoportante.

În tabelul 23.6 sunt prezentate valorile eforturilor secţionale (N, T, M) în fiecare grupare de încărcări pentru secţiunea din câmp şi din rezemarea pe piloni, iar în tabelul 10 sunt prezentate valorile eforturilor unitare (σx tx σf ) în fiecare grupare de încărcări.

În tabelul 23.7 sunt prezentate valorile eforturilor unitare echivalente în cele două secţiuni amintite mai sus.

În tabelul 23.8 sunt prezentate săgeţile maxime în faza de exploatare normală.

199


Tabelul 23.6. Valorile eforturilor secţionale la supratraversările rezemate pe piloni.

(N -forţa axială în kN, T – forţa tăietoare în kN, M – momentul încovoietor în kNm)

Nr. crt


N T M N T M N T M N T M

C75 Camp 327.14 0 35.29 -5.22 0 20.23 208.35 0 26.51 -3.75 0 14.52

Reazem 327.14 8.93 -29.9 -5.22 -14.6 -26.59 208.35 -7.2 22.23 -3.75 -10.51 -19.09

C125 Camp 247.09 0 94.35 50.82 0 67.91 165.32 0 73.51 36.48 0 48.76

Reazem 247.09 -47 -139.5 50.82 -51.2 -109.1 165.32 -40.9 -110.8 36.48 -36.76 -78.33

Tabelul 23.7. Valorile eforturilor unitare la supratraversările rezemate pe piloni. (σx –efort normal

longitudinal în daN/cm2, tx –efort tangenţial în daN/cm2, σf –efort normal radial în daN/cm2 )

Nr. crt


σx tx σf σx tx σf σx tx σf σx tx σf

C75 Camp 434.34 0.00 272.67 132.12 0.00 272.67 302.30 0.00 272.67 94.83 0.00 272.67

Reazem 400.03 11.45 272.67 172.60 18.77 272.67 275.06 9.23 272.67 123.92 13.47 272.67

C125 Camp 758.96 0.00 170.42 464.85 0.00 170.42 573.89 0.00 170.42 333.76 0.00 170.42

Reazem 1046.55 60.28 170.42 727.04 65.64 170.42 811.38 52.37 170.42 521.98 47.13 170.42

200


Tabelul 23.8. Valorile eforturilor unitare echivalente la supratraversările rezemate pe piloni.

(σ – în daN/cm2, σech – în daN/cm2 )

Nr. crtSect

a

GF_1

σ ech a

GF_2

σ ech a

Gf_3

σ ech a

GF 4

C75 Camp

Reazem

512.83

484.12

512.83

484.52

302.99

322.70

302.99

324.34

407.11

387.30

407.11

387.63

288.69

299.50

288.69

300.41

C125 Camp

Reazem

777.86

1060.34

777.86

1065.46

495.10

746.74

495.10

755.35

598.66

829.09

598.66

834.04

374.75

549.10

374.75

555.13

201

SECTIUNEA 2. Caietele de sarcini pe specialitati

Tabelul 23.9. Sageata maxima si sag eata admisibila.

Săgeata Săgeata

maximă admisibilă

(mm) (mm)

Nr. crt

C75 1.58 28.00

C125 28.00 54.50

Se constată ca sunt îndeplinite cerinţele pentru verificarea de rezistenţă conductei folosita la supratraversări.

Pentru verificarea sudurilor la coturi se folosesc aceleaşi relaţii ca pentru verificarea conductei, respectiv

Af

Condiţia de rezistenţă a secţiunilor transversale este:

aech = Va2 +3T2 < Ris

tA W Rf

unde

o = fi2 x +^î

202


24 Breviar de calcule de rezistenţă pentru căminele amplasate pe aducţiune

24.1 Introducere. Baza de calcul

Prezentul breviar de calcul cuprinde elementele fundamentale privind determinarea stării de eforturi şi deformaţii în structura căminelor noi proiectate precum şi verificările şi dimensionările necesare în vederea satisfacerii cerinţelor structurale fundamentale: rezistenţa, stabilitatea, etanşeitatea şi durabilitatea.

Calculele s-au efectuat în conformitate cu prevederile codurilor româneşti dintre care se menţionează:

• STAS 10107/0-90 - Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat,

• Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Indicativ NE 012-99,

• STAS 10101/0 -75 - Acţiuni şi gruparea acţiunilor,

• STAS 3221-86 - Convoaie tip şi clase de încărcare.

• CR-0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii

Calculul stării de eforturi şi deformaţii s-a efectuat în domeniu liniar - elastic luând în considerare interacţiunea cu terenul de fundare. În acest sens s-au avut în vedere următoarele caracteristici elastice ale terenului de fundare:

• coeficientul Poisson al terenului μ = 0,35

• coeficientul de pat al terenului de fundare k = — = 2,5daN/cm 3w

Caracteristicile de calcul şi performanţă pentru betonul şi oţelul beton utilizat pentru realizarea structurii sunt:

• clasa betonului C15/20

• greutatea volumetrică a betonului - γb = 25 kN/m2

• rezistenţele de calcul ale betonului

• pentru capace - Rc = 150 daN/cm2 , Rt = 11 daN/cm2

• pentru pereti - Rc = 115 daN/cm2 , Rt = 9,5 daN/cm2

• pentru radiere - Rc = 130 daN/cm2 , Rt = 9,5 daN/cm2

• modulul de elasticitate al betonului de clasă C15/20 Eb = 270000 daN/cm2

• tipul oţelului

• PC 52 cu rezistenţa de calcul Ra = 3000 daN/cm2

• OB37 cu rezistenţa de calcul Ra = 2100 daN/cm2

Verificările şi dimensionările s-au efectuat la următoarele stări limită: a)

în grupările fundamentale

203


• starea limită de rezistenţă

• starea limită de deschidere a fisurilor, asociată exploatării normale, punând condiţia ca deschiderile de fisură să nu depăşească 0,2 mm

af < 0,2 mmf efectiv

24.2 Acţiuni şi grupări de acţiuni. Ipoteze de calcul

Acţiunile luate în considerare au fost:

• greutatea

• presiunea activă a pământului,

• presiunea verticală a pământului de umplutură cuprins între carosabil şi cămine,

• presiunea verticală din circulaţia mijloacelor de transport.

Pentru evaluarea intensităţii presiunilor active ale pământului pe pereţii căminelor s-au considerat:

yp = 18 kN/m3 greutatea volumică a pământului de umplutură;

cp= 30o - unghiul de frecare interioară a pământului.

Grupări fundamentale:

a.1) - faza de turnare - căminul acţionat de greutatea proprie;

a.2) - faza de exploatare - căminul acţionat de: greutatea proprie, presiunea verticală din circulaţia mijloacelor de transport (convoi V80 clasa E), împingerea activă a pământului, presiunea verticală a pământului de umplutură cuprins între şosea şi capacul căminului.

Dimensionarea armăturilor rezultă la starea limită de deschidere a fisurilor respectându-se condiţia αf ≤ 0,2 mm.

24.3 Starea de eforturi în structura caminului

24.3.1 Calculul încărcărilor pentru capacele căminelor

Capacele căminelor sunt realizate din elemente prefabricate (hc =25cm). Pentru

calculul capacelor s-au considerat următoarele încărcări normate:

• greutatea proprie

gn =yb -hc =6,25 kN/m2

• greutatea pamantului de deasupra capacul

gn = yp . hp = 4,50 kN/m2

• presiunea verticală din circulaţia mijloacelor de transport (convoi V80 clasa E).

În ceea ce priveşte acţiunea mijloacelor de transport asupra capacelor căminelor se fac următoarele precizări:

o caracteristicile convoiului V80 sunt:

204

cm cm


- încărcarea pe osie 200 kN;

- lăţimea bandajului 80 cm;

o lungimea de contact a bandajului

cu partea carosabilă în direcţia mişcării 20cm

- distanţa între axele bandajelor (în sens transversal ) 270

- distanţa între osii în direcţie longitudinală 120

Ţinând cont de dimensiunile în plan ale căminelor, se consideră acţiunea unei roţi.

24.3.2 Calculul încărcărilor pentru cămine

Pentru calculul căminelor s-au considerat următoarele încărcări normate:

• greutatea proprie

o perete

■ hp = 20 cm gn = γb ⋅ hp ⋅ 1 = 5 kN/m o

radier

■ hr = 25 cm gn = γb ⋅ hr ⋅ 1 = 6,25 kN/m

• greutatea capacului Aceasta se distribuie pe perimetrul mediu al peretelui.

• presiunea verticală a pământului de umplutură cuprins între carosabil şi capac. Aceasta se distribuie pe perimetrul mediu al peretelui.

• presiunea verticală din circulaţia mijloacelor de transport (convoi V80 clasa E). Presiunea calculată la nivelul capacului se distribuie pe perimetrul mediu al peretelui.

• presiunea activă a pământuluipn =γp(Hu +hc)tan2(450 -ϕ/2)= 18⋅(0,25+ 0,20)⋅0,333 = 2,70kN/m2

pna2 =γp(Hu +hc +Hb)tan2(450 -ϕ/2) =

= 18 ⋅ (0,25 + 0,20 + 2,00) ⋅ 0,333 = 14,70 kN/m2

Pentru determinarea încărcărilor de calcul, în grupările fundamentale, încărcările normate se înmulţesc cu următorii coeficienţi:

• încărcarea din greutatea proprie 1,35

• presiunea verticală a pământului de umplutură 1,20

• presiunea activă a pământului 1,00

• presiunea verticală din circulaţia mijloacelor de transport 1.30

205


24.3.3 Schema de încărcare pe grupări de încărcări

24.3.3.1 Capac

Calculul capacului se efectuează pentru faza de exploatare. Se grupează: greutatea proprie, presiunea verticală a pământului de umplutură cuprins între şosea şi capacul căminului şi presiunea verticală din circulaţia mijloacelor de transport, conform celor prezentate anterior.

GF_1=1.35GP+1.2PVU+1.3PVC

24.3.3.2 Cămin

Schemele de încărcare pe grupări de încărcări pentru calculul căminului sunt:

Grupări fundamentale

• Gruparea fundamentală 1 (GF_1) corespunzător fazei de turnare - căminul acţionat degreutatea proprie (fără capac)

GF_1=1.35GP

• Gruparea fundamentală 2 (GF_2) corespunzătoare fazei de exploatare normală. Segrupează: greutatea proprie (inclusiv greutatea capacului), împingerea activă apământului, presiunea verticală a pământului de umplutură cuprins între şosea şicapacul căminului şi presiunea verticală din circulaţia mijloacelor de transport.

GF_2=1.35GP+IAP+1.2PVU+1.3PVC

24.3.4 Starea de eforturi şi de deformaţii în structură

Căminele sunt acoperite cu elemente prefabricate care reazemă pe pereţii acestora. Elementele prefabricate sunt solicitate la încovoiere şi au fost calculate ca plăci simplu rezemate pe contur. Deoarece raportul laturilor este mai mic decât 2.00 plăcile lucrează pe ambele direcţii.

Calculul stării de eforturi în pereţii căminului s-a efectuat având la bază teoria de încovoiere a plăcilor plane. Pereţii s-au considerat ca plăci încastrate pe trei laturi (cele verticale şi în radier) si libere la partea superioară. Pereţii sunt solicitaţi la compresiune excentrică (încovoiere din acţiunea împingerii pământului sau a presiunii hidrostatice din interior, şi forţă axiala din greutatea ce revine din rezemarea capacului).

Eforturile de încovoiere din capace şi pereţi s-au determinat utilizând relaţiile din”Manualul pentru calculul construcţiilor”, Cap VI – Plăci plane

Dimensionarea armăturilor s-a făcut la starea limită de rezistenţă şi starea limită de deschidere a fisurilor punând condiţia ca deschiderea de fisură să fie mai mică de 0,2 mm.

206


PROIECTANT GENERAL


WATERINFRA


SECTIUNEA 3 : LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI -

- Octombrie, 2007 -

SECŢIUNEA 3. Listele cu cantitatile de lucrari

CUPRINS1 Preambul la listele cu cantităţi de lucrări ...........................................................................

3

1.1 Introducere ....................................................................................................................

3

1.2 Cantităţi provizorii ........................................................................................................

4

1.3 Sume provizorii .............................................................................................................

5

1.4 Lucrări generale .............................................................................................................

5

1.5 Pozarea conductelor ......................................................................................................

5

1.6 Traversarea serviciilor utilitare ......................................................................................

6

1.7 Lucrări de terasamente ..................................................................................................

7

1.8 Beton, armături şi cofraje ..............................................................................................

7

1.9 Hidroizolaţia şi termoizolaţia .........................................................................................

8

1.10 Drumuri .........................................................................................................................

8

Liste cu cantitati de lucrari de executie conducta de aductiune

2


1 Preambul la listele cu cantităţi de lucrări 1.1

Introducere

CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI cuprind acest preambul, si cantitatile de lucrari, prezentate in anexa. CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI sunt cantităţi estimate ale lucrărilor şi nu vor fi luate ca şi cantităţi actuale şi corecte ale Lucrărilor ce vor fi executate de antreprenor în îndeplinirea obligaţilor sub contractuale. Direcţiile şi descrierile generale ale lucrărilor şi materialelor după cum se specifică în Sectiunea 2 - Caiete de sarcini şi nu se repeta şi în Cantităţile de Lucrări.

Lucrările permanente vor fi măsurate net în ciuda oricăror excepţii locale sau generale unde este descris sau prescris altfel în mod special în contract şi nu se va permite nici o modificare pentru pierderi, toleranţă, prevenire sau spaţiu de lucru. Antreprenorul va lua în considerare în programul de construcţie de:

• Toate sărbătorile recunoscute, festivaluri, religii şi alte obiceiuri;

• Condiţiile de vreme normală.

Dacă nu se specifică în mod expres, toate obiectele ce apar în cantităţile de lucrări vor include următoarele:

• Mâna de lucru şi toate cheltuielile ce au legătură cu executarea lucrărilor şi remedierea defecţiunilor până la expirarea perioadei de garanţie a acestora.

• Aprovizionarea cu materiale, depozitarea, asigurarea şi toate costurile ce au legătură cu acestea incluzând, înfoierea, contractarea, livrarea către santier şi încorporarea în lucrări.

• Utilajele de construcţie, echipamentele şi toate cheltuielile în legătură cu acestea.

• Luarea de probe şi testarea materialelor şi a bunurilor, testarea mânei de lucru, procurarea, depozitarea, împachetarea şi transportul probelor către şi de la locul de testare în concordanţă cu caietele de sarcini.

• Fixarea, ridicarea, instalarea sau punerea materialelor şi a bunurilor în poziţie.

• Depozitarea surplusului, a materialelor neconvenabile, a bunurilor şi a materialului rezultat din săpături, incluzând stivuirea, stocarea (incluzând orice taxa cerută de Primăria Zlatna), încărcarea, transportul şi descărcarea.

• Toate lucrările temporare, semnalizarea şi îngrădirea şantierului, accesul locuitorilor prin folosirea de poduri cu mână curentă, etc.

• Toate obligaţiile generale, datoriile şi riscurile implicate în executarea şi întreţinerea lucrărilor se stabilesc înainte sau sunt implicite în documentele pe care se bazează ofertantul.

• Stabilirea sarcinilor, cheltuielilor şi profitului.

• Toate taxele străine şi române, incluzând toate taxele percepute de Primăria Gherla sau taxele speciale pentru spaţiile folosite, taxele de import, licenţe, autorizaţii ce au legătură cu executarea şi întreţinerea lucrărilor.

• Toate obligaţiile antreprenorului legate de buna executare a lucrărilor, remedierea defectelor anterioare expirării perioadei de garanţie a acestora.

• Cooperarea cu alţi antreprenori şi operatori a serviciilor publice sau private, incluzând Primăria Zlatnaa, după cum este detaliat în caietele de sarcini.

3


• Respectarea tuturor clauzelor contractuale.

• Construirea şi întreţinerea drumurilor de acces temporare în santier şi a oricăror drumuri necesare pentru accesul în oricare parte a şantierului pentru realizarea lucrărilor, luând în considerare că drumurile de acces ce se află în întreţinerea antreprenorului vor fi folosite de asemenea şi de către beneficiar şi de vehiculele personalului acestuia, aceste drumuri vor fi asigurate şi pentru locuitori zonei.

• Acord cu legislaţia României, incluzând regulamentele locale şi taxele speciale ce privesc executarea în siguranţă a lucrărilor, asigurari, etc.

• Antreprenorul va permite localizarea serviciilor existente: apă rece, apă caldă, gaz, electricitate, canalizare şi telefon şi va permite excavarea manuală unde lucrarea se va face în imediata apropiere a altor servicii şi unde este necesar. Antreprenorul va lua la cunoştinţă şi îşi va însuşi regulile, regulamentele şi legislaţia corespunzătoare întreruperilor, deranjărilor şi mutarea altor servicii, sau ocuparea spaţiilor publice.

Preţul transportului inclus în oricare punct din cantităţile de lucrări îl va include şi pe cel al tuturor forţei de muncă şi echipamentelor necesare pentru despachetare, încărcare, transport, depozitare şi multiplelor prelucrări manuale a tuturor articolelor ce vor fi transportate. Cantităţile totale incluse în calculul final al fiecărui punct vor fi măsurate la cel mai apropiat număr întreg relativ la acel punct, sau la o zecimală dacă aşa este indicat în cantităţile de lucrări. Măsurătorile se vor face în concordanţă cu contractul, procedurile fiind specificate în acest preambul, descrierile lucrării în Cantităţile de Lucrări şi Specificaţii. Următoarele prescurtări pot fi folosite în Cantităţile de Lucrări:

mm milimetru STAS/SR Standard Naţional Românm metru ISO Organizaţia Standardelor

Internaţionalem3 metru cub DI Fonă DuctilăNr număr MDPE Polietilenă de Densitate Medieh oră HDPE Polietilenă de Densitate Maret tonă HPPE Polietilenă de Performanţă Mediemm2 milimetru pătrat PVC-U Policlorura de vinil neplasitfiatam2 metru pătratha hectarkm kilometru% procentDn Diametru NominalDe Diametru ExteriorL Lungime

Articolele pentru care nu se specifică nici o evaluare sau preţ de intrare se vor considera a fi acoperite de alte evaluări şi preţuri în cantităţile de lucrări.

1.2 Cantităţi provizorii

Articolele din cantităţile de lucrări marcate ca fiind "Lucrari Provizorii" vor fi executate dacă acestea se supun unei adrese scrise a beneficiarului in acord cu proiectantul. Evaluările stabilite pentru astfel de articole vor fi folosite pentru evaluarea lucrărilor ordonate de beneficiar în scris fie că, cantităţile specificate sunt folosite în întregime sau parţial.

4


1.3 Sume provizorii

Daca în Cantităţile de Lucrări, există articole care are prevederea "Sumă Provizorie" în coloana de unităţi, lucrarea ordonată de beneficiar, va fi evaluată în concordanţă cu contractul de lucrari.

1.4 Lucrări generaleDacă nu este specificat în mod expres în cantităţile de lucrări, următoarele se vor

considera incluse în evaluări: construirea sau repararea lucrărilor de metal, beton sau lemn, vopsitul şi tratamentul protector, sudatul, foratul, bulonarea inclusiv buloanele, punerea piuliţelor şi a şaibelor; şuruburi, cuie şi pene; îmbinarea şi materialele pentru îmbinare; cofrajul; mortar; cimentare; executarea fundaţiei; izolarea între diferite metale; refacerea; conducte şi armături; săpare; pierderi; mână de lucru; materiale; echipamente de construcţie; depozitare; lucrări manuale şi toate lucrările secundare la articolele implicate şi împrejurimilor acestora.

Sumele inserate pentru formarea suprafeţei lucrărilor vor include nivelarea, îndepărtarea materialelor în surplus; prevederea şi întreţinerea semnalizărilor, împrejmuirea cu gard şi îndepărtarea la terminare a acestuia, accesul, ameliorarea solului şi evacuarea apei unde este specificat şi pentru restaurarea suprafeţei lucrărilor la condiţia originală.

Antreprenorul va considera ca fiind incluse în evaluarea pentru construcţie şi întreţinere a oricărui drum sau trotuar şi a podurilor de acces peste tranşee. Evaluarea pentru construirea şi întreţinerea drumurilor de acces va lua în considerare că drumurile de acces care sunt în întreţinerea acestuia vor fi deasemenea folosite de către beneficiar şi vehiculele personalului acestuia şi deasemenea a altor antreprenori.

Curăţirea organizării de şantier se va măsura în metri liniari. Evaluarea pentru demolare va fi sumă forfetară în concordanţă cu articolul descris şi inclus pentru îndepărtarea materialelor şi restaurarea suprafeţei. Semnalizarea temporară a santierului şi împrejmuirea cu gard a acestuia se va măsura în metri liniari iar evaluarea va include alimentarea, întreţinerea ridicării şi îndepărtarea la terminare. Evaluarea va fi pentru semnalizare, îngrădire completă cu toate porţile de acces etc. De asemenea include toate săpăturile, umplerile, depozitarea materialului excavat în surplus, fundaţia, etc.

1.5 Pozarea conductelor

Evaluarea conductelor, drenurilor si fitingurilor instalate conform Contractului va acoperi toate lucrurile necesare pentru aprovizionarea, instalarea şi tuturor lucrărilor ce au legătură cu acestea după cum este specificat şi va include următoarele:

• aprovizionarea conductelor, armăturilor, etc. şi tuturor materialelor pentru îmbinări incluzând garniturile de etanşare, bolţi, etc.;

• ridicarea şi transportul conductelor, armăturilor etc. la locul lor de instalare;

• săpăturile necesare instalării conductelor şi aprovizionarea materialului de fundare şi pozare exceptând betonul împrejurător. Aceasta se aplică lungimii totale a conductei incluzând şi săpăturile mai mari pentru cămine şi alte construcţii speciale;

• depozitarea temporară a tuturor materialelor incluzând taxele pentru Primăria Zlatna;

• pozarea conductelor, armături şi realizarea tuturor îmbinărilor;

5


• tăierea conductelor pregătirea capătului tăiat pentru a fi mufat, piese de articulaţie sau altfel dictate de proiect;

• luminarea, ventilarea, etc. pentru interiorul conductelor unde este necesar pentru repararea îmbinărilor şi inspecţie;

• refacerea tuturor căptuşelilor de protecţie şi acoperire şi unde este specificat acoperirea şi garnitura de etanşare a conductei şi armăturile;

• pasta de protecţie şi garnitura de etanşare a îmbinărilor;

• aprovizionarea şi plasarea materialelor convenabile pentru reumplerea tranşeelor;

• reumplerea tranşeelor cu material de umplere selectat şi restaurarea la condiţiile iniţiale a terenului;

• realizarea de înregistrări a cotelor terenului şi topografia incluzând nivelarea cu aparte laser.

Conductele în tranşee vor fi măsurate ca lungime netă în funcţie de tipul conductei şi a diametrului nominal. Lungimea netă a conductei va fi măsurată de-a lungul axei incluzând armăturile şi excluzând căminele. Pentru întreaga distanţă a lucrării, căminele se vor include în evaluare. Numai conducta de canalizare proprie se va măsura fără cămin. Unde se pozează mai mult de o singură conductă într-o tranşee comună aceasta se va măsura ca un singur articol de lungime netă măsurată de-a lungul axei lăţimii tranşeei comune specificată dar separat în funcţie de tipul şi diametrul conductei.

Exceptând cazul interacţiunilor cu serviciile de utilităţi, armăturile conductelor, cum ar fi coturi, reductii, flanşe şi mufe de legătură pentru conducte de 100 mm diametru şi mai mari se vor măsura prin numerotarea în funcţie de tip şi mărime.

1.6 Traversarea serviciilor utilitare

Evaluarea tuturor traversărilor va include numai lucrările făcute în completarea pozării conductei de aductiune pentru protejarea a astfel de servicii de utilităţi si protejarea noii conducte de aductiune instalate.

Evaluarea conductei de aductiune va include:

• lucrări de terasament, incluzând pentru săpături şi reumplere;

• aprovizionarea, manevrarea, transportarea şi depozitarea temporară a noilor conducte, armături, etc. şi a tuturor materialelor de îmbinare;

• pozarea noilor conducte, armăturile şi realizarea tuturor îmbinărilor;

• testarea şi inspectarea tuturor legăturilor;

• refacerea tuturor căptuşelilor de protecţie şi acoperirile şi unde este specificat acoperirea, izolarea termică, garniturile de etanşare ale conductelor şi armăturile.

Traversarea serviciilor cu conductele de gaz, canalizare sau conductele de distribuţie a apei, cabluri electrice, cabluri optice, linii telefonice şi conducte termice, se vor măsura prin numerotare în funcţie de tip, exceptând conductele de distribuţie a apei, care se vor măsura ca metri liniari.

Evaluarea vanelor va include aprovizionarea şi instalarea acestora. Vanele vor fi măsurate prin numerotare şi tip.

6


1.7 Lucrări de terasamente

Dacă nu se specifică altfel, toate materialele pentru săpături vor fi considerate ca fiind altfel de materiale decât roci sau suprafeţe artificiale dure.

Cum evaluarea pozării conductelor, racordurilor şi traversărilor includ lucrările de terasament, măsurarea se va face după cum urmează, numai pentru lucrările suplimentare aprobate de Managerul de Proiect:

Excavarea în orice material exceptând roca dura:

• Pentru forajele de încercare - ca sumă a volumelor găurilor de încercare la dimensiunile cerute de proiectant. Evaluarea va include depozitarea materialelor în exces, reumplerea excavaţiei.

• În zona gropilor - ca şi cantitate de material pentru umplerea volumelor după ce materialele disponibile din săpătură au fost încorporate, se consideră că un metru cub de material excavat formează un metru cub de material transportat şi ocupă un metru cub din volumul umpluturii compactate.

Evaluările pentru lucrările de săpătură vor fi considerate a include obţinerea cotelor terenului şi topografia, sprijinirea săpăturilor, evacuarea apei din excavaţii, umplerea săpăturilor în exces; săpăturile pentru spaţiul de lucru.

Unde datorită lipsei spaţiului disponibil nu se poate depozita pe şantier în apropierea lucrărilor acele materiale excavate folosite la umplere, antreprenorul nu va permite, în evaluările pentru săpături, pentru dubla manevrare a materialelor către şi de la suprafaţa de depozitare. Aceasta trebuie inclusă în preţul de bază pentru săpătură.

Antreprenorul va permite de asemenea, în evaluarea excavărilor, săpătura manuală în acele cazuri unde spaţiul de lucru pe şantier necesită săpături manuale în locul excavărilor mecanice.

Excavarea în rocă care se va măsura în toate cazurile ca o extra măsurătoare prin volumul de la nivelul la care se întâlneşte roca.

Umplerea se va măsura în funcţie de tipul volumului net dintre liniile importante şi nivelele indicate în Planuri sau după cum este cerut de Managerul de Proiect, între aceste linii şi nivele şi suprafaţa înregistrată imediat anterior umplerii.

Evaluarea umplerii va include prepararea şi restaurarea gropilor de împrumut, re-excavarea din depozite, transportul, prelucrările multiplele, selectarea, controlul umidităţii, împrăştierea şi tasarea la procentul specificat de densitate uscată maximă, marcarea pantelor terenului la care se va face umplerea, prepararea suprafeţelor pe care se vor execută lucrări permanente şi pentru procurarea forţei de muncă şi asistenţei proiectantului pentru executarea testelor de tasare şi încercările preliminare; furnizarea mostrelor pentru testare proiectantului; întreruperile şi întârzierile din timpul testelor.

1.8 Beton, armături şi cofrajeEvaluarea articolelor de beton va include aprovizionarea şi testarea ingredientelor

betonului; depozitarea materialelor; determinarea proporţiilor amestecului; facerea şi testarea amestecurilor de încercări şi a panourilor de încercări; furnizarea probelor de apă, ciment, agregate şi beton pentru testare de către proiectant, forme de cub, controlul amestecului de beton. Evaluarea va include deasemenea toată schelăria; profile; alimentare; transport; ridicare; punere în operă; vibrare; conservare; precauţii pentru betonare în condiţii de vreme nefavorabilă; prepararea suprafeţelor; necesităţile de asigurare a armăturilor; îndoirea, tăierea

7


şi fixarea armăturii; spaţiul de lucru pentru ridicarea şi manevrarea cofrajelor; cofrarea şi executarea îmbinărilor; rabatare; sprijinire; cizelare; întărirea cu nervuri a găurilor; adâncire; rost; fixarea buloanelor sau diblurilor; cimentarea şi refacerea; etc., oricând este necesar. Pentru planşeele de la nivelul terenului evaluarea va include orice membrana de amortizare impermeabilizată.

Dacă nu este inclus în alte articole, unităţile de beton prefabricat se vor măsura la metri cubi de beton. Evaluările pentru lucrările cu beton prefabricat vor include toate betoanele, armăturile, formele de turnare a betonului, depozitarea, transportul, finisarea feţelor, dispozitivele de ridicare, aşezarea şi fixarea în poziţie, cârligele de ridicare, etc., toate în concordanţă cu caietele de sarcini.

Betonul prefabricat inclus în conductele de canalizare va fi măsurat la metru liniar şi va fi inclus în evaluarea conductei.

Betonul făcut pe şantier va fi măsurat ca volum rezultat din produsul suprafeţei orizontale a bazei betonului din lucrarea permanentă şi a adâncimii medii a betonului fără nici o deducere pentru spaţiul ocupat de orice articol încastrat în totalitate în interiorul acestuia sau orice adâncitură sau dispozitiv de fixare având o arie a secţiunii mai mică de 0.25 metri pătraţi sau cu o lăţime egală sau mai mică de 100 mm.

Extinderea, contractarea şi izolarea îmbinărilor va fi inclusă în evaluările pentru betonul preparat pe şantier şi cel prefabricat. Evaluările vor include deasemenea cofrajul, îmbinările de etanşare, vopsire, membranele de glisare, şi a altor articole specificate în Planuri. Îmbinările de extindere vor fi categorisite ca îmbinări de ziduri, planşee sau acoperiş şi vor fi deasemenea incluse în evaluările betonului. Evaluarea va include barele de fixare, vopseaua bituminoasă şi masa de lemn protectoare.

Cofrajele vor fi măsurate ca arii de suprafeţe ce se vor forma fără deducerea pentru spaţiile ocupate cu deschideri având o arie a secţiunii mai mică de 0.25 metri pătraţi sau cu o lăţime egală sau mai mică de 100 mm. Dacă nu este specificat în altă parte, toate cofrajele vor fi plate. Cofrajele curbe şi profilate vor fi măsurate separat. Cofrajele vor fi măsurate ca suprafeţe superficiale. Unde finisarea betonului nu este realizată din cofrare, tipul finisării trebuie măsurat separat.

1.9 Hidroizolaţia şi termoizolaţia

Lucrările de hidroizolare şi termoizolare vor fi măsurate ca arii superficiale în metri pătraţi pentru construcţii speciale. Evaluările vor include toate pregătirile suprafeţelor, toate straturile necesare, în concordanţă cu Caietele de Sarcini. Hidroizolarea şi termoizolarea conductei de aducţiune şi căminele vor fi incluse în evaluarea instalării conductelor şi vor fi măsurate pe metri liniari, în concordanţă cu mărimea nominală şi tip.

1.10 Drumuri

Demolarea şi refacerea drumurilor, pavajelor şi a trotoarelor se află peste conductele ce vor fi instalate, vor fi măsurate ca metri liniari, în funcţie de diametru al conductei. Evaluarea va include demolarea drumurilor existente, excavarea drumurilor sparte, depozitarea materialului rezultat, alimentarea cu toate materialele, mâna de lucru şi echipamentele necesare pentru reconstrucţia drumului sau a trotuarului la forma şi condiţia iniţială anterior săpăturii. Pentru drumurile sau trotoarelor existente costul refacerii bordurii va fi inclus în evaluarea refacerii drumului.

8


Pentru drumuri, pavaje şi trotuare ce trec peste camere de lucru speciale, suprafaţa pentru demolare şi refacere se va măsura în concordanţă cu proiectul iar suprafeţele suplimentare se vor include în evaluarea pentru demolare şi refacere a drumurilor, peste conducte.

9

ADUCTIUNE APA BRUTA ZLATNA

CENTRALIZATOR CANTITATI DE LUCRARI

Nr. crt.

Descrierea lucrarilor Cantitate (unit.)

U.M.

1 Cerinte generale ale proiectului 1 unit.2 Lucrari pregatitoare 1 unit.3 Lucrari tehnologice aductiune 1 unit.4 Structuri camine de aductiune 1 unit.

VerificatDr. Ing. G. Racoviteanu

Intocmit Ing. A. Chicu


Obiectul 1. CERINTE GENERALE ALE PROIECTULUI

Nr. crt.

Descrierea lucrarilor Cantitate U.M.

1 Lucrari de protectia muncii 1.00 unit.2 Asigurarea lucrarilor 1.00 unit.3 Asigurare pentru personal si bunuri 1.00 unit.4 Organizare de santier, inclusiv spatii de depozitare temporara 1.00 unit.5 Mobilizarea si demobilizarea, incluzand indepartarea instalatiilor si

echipamentelor, demontarea lucrarilor temporare, curatirea zonei etc,1.00 unit.

6 Realizare panouri de prezentare proiect, intocmire rapoarte si documentatii pe perioada executiei lucrarilor, inclusiv fotografii si cartea

1.00 unit.

Verificat IntocmitDr. Ing. G. Racoviteanu Ing. A. Chicu


Obiectul 2. LUCRARI PREGATITOARE

Nr. crt.


1 Pregatirea si curatarea amplasamentului, global 1 unit.2 Transport echipamente, unelte, masini necesare, global 1 unit.3 Asigurarea si iluminarea santierului 30 zile4 Lucrari de identificare retele existente in amplasament 1 unit.5 Lucrari de proiectare suplimentara deviere si refacere retele existente in

amplasament1 unit.

6 Lucrari de corectie si adaptare proiect la situatia constatata in teren 1 unit.

Verificat IntocmitDr. Ing. G. Racoviteanu Ing. A. Chicu


Obiectul 3. LUCRARI TEHNOLOGICE ADUCTIUNE

Nr. crt.


PROCURARE SI TRANSPORT LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA1 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 6.00 m 2,029 buc2 Cot din fonta ductila cu doua flanse 90° DN 400 4 buc3 Flansa capat drept, DN 400 fonta ductila 159 buc4 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 4.20 m 1 buc5 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 4.13 m 1 buc6 Flansa mufa, DN 400 fonta ductila 155 buc7 Cot din fonta ductila cu doua flanse 11.25° DN 400 65 buc8 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 3.72 m 1 buc9 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 5.13 m 1 buc14 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.00 m 270 buc19 Cot cu doua flanse 30° DN 400 20 buc20 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.22 m 1 buc21 Cot cu doua flanse 22.5° DN 400 38 buc25 Cot cu doua flanse 45° DN 400 12 buc34 Imbinare zavorata STANDARD V+i 30 buc39 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.27 m 2 buc40 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.19 m 1 buc41 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.07 m 1 buc42 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.51 m 1 buc43 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.15 m 1 buc44 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.62 m 6 buc45 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.74 m 2 buc46 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.26 m 5 buc47 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.81 m 2 buc48 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.63 m 3 buc49 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.18 m 3 buc50 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.94 m 1 buc51 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.03 m 2 buc52 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.39 m 1 buc53 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.79 m 2 buc54 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.62 m 2 buc55 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.15 m 2 buc56 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.32 m 3 buc57 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.35 m 1 buc58 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.66 m 1 buc59 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.24 m 1 buc60 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.60 m 1 buc61 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.86 m 2 buc62 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.12 m 2 buc63 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.83 m 1 buc64 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=1.66 m 1 buc65 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.83 m 2 buc66 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.93 m 2 buc67 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.73 m 2 buc68 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.46 m 5 buc



Nr. crt.


69 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.86 m 1 buc70 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.30 m 2 buc71 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.87 m 1 buc72 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.27 m 4 buc73 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.03 m 2 buc74 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.37 m 1 buc75 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.55 m 2 buc76 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.32m 3 buc77 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.31m 1 buc78 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.72m 3 buc79 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.01m 1 buc80 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.20m 2 buc81 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.13m 1 buc82 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=1.75m 1 buc83 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.04m 4 buc84 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.09m 2 buc85 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.36m 1 buc86 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.42m 3 buc87 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.78m 5 buc88 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.55m 1 buc89 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.92m 1 buc90 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.19m 1 buc91 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.76m 1 buc92 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.41m 1 buc93 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.68m 1 buc94 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.98m 1 buc95 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.79m 2 buc96 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 4.90 m 1 buc97 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 2.58 m 2 buc98 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 4.03 m 1 buc99 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 3.95 m 1 buc

100 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 2.12 m 1 buc101 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 2.97 m 3 buc102 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 1.91 m 1 buc103 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 2.50 m 1 buc104 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 1.75 m 1 buc105 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 5.00 m 2 buc106 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 1.43 m 1 buc107 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 5.29 m 1 buc108 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 4.23 m 1 buc109 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu =1.87 m 2 buc110 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu =4,46 m 1 buc112 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 5,73 m 1 buc113 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 3,50 m 1 buc114 Conducta din otel DN 600, Lu = 13.0 m 1 buc115 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 5,18 m 1 buc



Nr. crt.


SUPRATRAVERSARI - 8 buc10 Cot 45° din otel DN 400 34 buc11 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 1.68 m 1 buc12 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 7.94 m 1 buc13 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 2.72 m 5 buc

A17 Ventil de aerisire ERHARD DN100 8 buc15 Flansa din otel, DN400 16 buc16 Termoizolatie cot 45° 16 buc17 Stut din otel , DN100 8 buc18 Flansa din otel, DN100 8 buc22 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 13.18 m 1 buc23 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 12.84 m 1 buc24 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 3.22 m 1 buc26 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 4.22 m 1 buc27 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 8.24 m 1 buc28 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 6.4 m 2 buc29 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 14.92 m 1 buc31 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 3.02 m 2 buc32 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 7.97 m 1 buc33 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 3.28 m 2 buc35 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 8.82 m 1 buc36 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 4.30 m 1 buc37 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 5.00 m 1 buc38 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 22.68 m 1 buc

111 Placa tehnologica P1 50 bucCAMIN APA BRUTA PRIZA FENES - 1 buc.A1 Conducta din otel protejat DN 400, Dext = 419 mm, s = 10 mm, L = 1 m 1 bucA2 Tabla otel 8 mm, Dext = 800 mm, Dint = 424 mm, s = 8 mm 1 bucA3 Flansa otel, DN 400,16/36 mm, d1 = 620 mm d2 = 550 mm, b = 48 mm 2 bucA4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 1 bucA5 Compensator montaj ERHARD, DN400 1 bucA6 Conducta otel pentru sprijinire vana, DN100 1 bucA7 Conducta din otel protejat DN 400, Dext = 419 mm, s = 10 mm, L = 1.63 m 1 bucA8 Tabla otel 8 mm, Dext = 600 mm, Dint = 424 mm, s = 8 mm 4 bucCAMIN DE VANA, DE LINIE SI GOLIRE (CVG1 - CVG14) - 14 buc.A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 14 bucA5 Compensator montaj ERHARD, DN400 14 bucA9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila 28 bucA10 Teu asimetric DN400 / DN100, L = 900 m, H = 365 mm 14 bucA11 Vana ERHARD, DN100, PN 25 14 bucA12 Cot 90°, DN100, otel 14 bucA13 Flansa otel, DN 100 14 bucA14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m 14 bucCAMIN DE VENTIL (CVe1 - CVe4) - 4 buc.A9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila 8 bucA14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m 4 buc



Nr. crt.


A15 Teu simetric fonta ductila DN400 / DN100 4 bucA16 Stut cu doua flanse fonta ductila DN400 4 bucA17 Ventil de aerisire ERHARD DN100 4 bucCAMIN DE VANA ST1 - 1 buc.A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 1 bucA5 Compensator montaj ERHARD, DN400 1 bucA9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila 3 bucA14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m 1 bucA16 Stut cu doua flanse fonta ductila DN400 1 bucA18 Teu simetric DN400 / DN400, fonta ductila 1 bucCAMIN DE VANA ST2 - 1 buc.A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 1 bucA5 Compensator montaj ERHARD, DN400 1 bucA9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila 2 bucA14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m 1 bucA18 Teu simetric DN400 / DN400, fonta ductila 1 bucA19 Flansa oarba DN400 PN25, fonta ductila 1 bucCAMIN DE VANA DE INTERSECTIE ADUCTIUNE VALTORI CIV - 1 buc.A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 1 bucA5 Compensator montaj ERHARD, DN400 1 bucA9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila 3 bucA14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m 1 bucA16 Stut cu doua flanse fonta ductila DN400 1 bucA18 Teu simetric DN400 / DN400, fonta ductila 1 bucA20 Reductie cu doua flanse DN600 / DN400, fonta ductila 1 bucLUCRARI DE TERASAMENTE

1 Sapatura transee conducta 26,956.80 mc2 Realizare pat compactat de nisip sub conducta, cu inaltimea de 20 cm 5,391.36 t

3 Realizare umplutura manuala de nisip si compactare pe langa conducta si deasupra conductei 20 cm

12,928.66 t

4 Realizare umplutura manuala de pamant compactata deasupra conductei 21,565.44 t5 Imprastiere pamant in zona 6,000.00 t6 Umplutura aductiune existenta dezafectata, cu bentonita 1,737.07 mc7 Desfacere structura rutiera Dc173 4,280.00 mp8 Refacere structura rutiera Dc173, cuprinde: strat balast 20 cm, beton 20 cm

(conform plansa nr. 207)2,515.20 mp

9 Sprijiniri conducte 4,280.00 mpLUCRARI DE MONTAJ11 Imbinarea si montarea la fata locului a tuburilor din fonta ductila 400 mm 14040.00 ml12 Proba de etansare 27 unit.

VerificatDr. Ing. G. Racoviteanu

Intocmit Ing. A. Chicu


Obiectul 4. STRUCTURI CONSTRUCTII ACCESORII PEADUCTIUNE

Nr. crt.


CAMIN TIP 2.65x2.65m, 21 bucati

1 Sapatura 1365.00 m3

2 Sprijiniri 1171.80 m2

3 Compactarea fundului sapaturii 159.60 m2

4 Beton de egalizare C4/5 16.80 m3

5 Cofraje radier + pereti camin 903.00 m2

6 Armatura PC52 12705.00 kg

7 Armatura OB37 399.00 kg

8 Volum beton armat C16/20 124.95 m3

9 Hidroizolatie cu bitum 500.85 m2

10 Umplutura pamant in jurul caminului 987.00 m3

PLACA PREFABRICATA TIP 2.65x2.65m, 21 bucati

11 Cofraje placa prefabricata 210.00 m2

12 Armatura PC52 4074.00 kg

13 Armatura OB37 189.00 kg

14 Beton armat C16/20 39.90 m3

15 Hidroizolatie cu bitum 136.50 m2

16 Umplutura pamant deasupra placii 113.40 m3

17 Piesa de aducere la cota, prefabricata din beton armat, cu inaltimea 0,300 m 21.00 buc18 Capac si rama din fonta cu piesa de inchidere 21.00 buc

MASIV MA1/32-10, 5 bucati19 Sapatura in teren nederanjat 8.55 m3

20 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 42.75 m2

21 Volum beton Bc10 5.30 m3

22 Umplutura pamant deasupra masivului 6.85 m3



















Nr. crt.














MASIV MA1/12-10, 1 bucata51 Sapatura in teren nederanjat 2.61 m3



























Nr. crt.









MASIV MAV1/8-16, 6 bucati83 Volum sapatura 88.74 m3

84 Sprijiniri teren nederanjat 56.16 m2

85 Cofraj masiv 28.08 m2

86 Volum beton Bc10 37.56 3


MASIV MAV1/8-20, 4 bucati

88 Volum sapatura 66.24 m3





MASIV MAV1/8-25, 6 bucati93 Volum sapatura 109.44 m3





MASIV MAV1-16, 16 bucati98 Volum sapatura 8.00 m3


100 Cantitate laminate 187.52 kgREZEMARE CONDUCTA Dn 400, 4 bucati101 Perforrare pilon 16 buc102 Laminate 668.00 kg103 Ancore chimice tip HILTI HAS-M20x170/208 prinse cu rasina chimica 16 buc

VerificatDr. Ing. M. Teodorescu

IntocmitIng. C. Topala


PROIECTANT GENERAL


WATERINFRA


SECTIUNEA 4 : GRAFICUL DE REALIZARE A LUCRARILOR -

- Octombrie, 2007 -

ADUCTIUNE APA BRUTA ZLATNA INFRA WATER

GRAFIC DE ESALONARE A LUCRARILORPROIECTARE . CONSULTANTA .EXPERTIZA

LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 181 Mobilizare antreprenor2 Obtinere avize, plan coordonare3 Lucrari premergatoare4 Montarea organizării de şantier5 Realizarea racordurilor la toate facilităţile necesare execuţiei6 Execuţie tronson aductiune Captare-CVG1, De 429 mm, L = 1853.9 m. Reabilitare camin de

intrare priza Fenes, executie sector C1-C34A si camin de vana de linie si golire CVG1.7 Proba de presiune (4 probe de presiune pe tronson C1-CVG1)8 Remedieri neetanseitati9 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări10 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări11 Refacerea cadrului natural12 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG1–CVG2, De 429 mm, L=1000,2 m. Executie

supratraversare Ve1, sector C34A-CVG2, camin de vana de linie si golire CVG2.13 Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG1-CVG2)14 Remedieri neetanseitati15 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări16 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări17 Refacerea cadrului natural18 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG2–CVG4, De 429 mm, L=1109,2 m. Executie

supratraversare Ve2, sector C45-CVG3, camin de vana de linie si golire CVG3, supratraversare Ve3, sector Ve3-CVG4.

19 Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG2-CVG4)20 Remedieri neetanseitati21 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări22 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări23 Refacerea cadrului natural24 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG4–CVG5, De 429 mm, L=751,4 m. Executie

camin de vana de linie si golire CVG4, sector CVG4-C64.25 Proba de presiune26 Remedieri neetanseitati27 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări28 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări29 Refacerea cadrului natural30 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG5–CVG6, De 429 mm, L=751,3 m. Executie

camin de vana de linie si golire CVG5, sector C64-C68, supratraversare Ve4, sector C68A–CVG6, camin de vana, de linie si golire CVG6.



LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1831 Proba de presiune32 Remedieri neetanseitati33 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări34 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări35 Refacerea cadrului natural36 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG6–CVG8, De 429 mm, L=1835 m. Executie

sector conducta C73A-C75, supratraversare Valea Fenesului Ve5, camin de vana de linie si golire CVG7, sector C76-C84B, camin de ventil CVe1, sector C84B - C84G, camin de vana de linie CVG8

37 Proba de presiune (4 probe de presiune pe tronson CVG6-CVG8)38 Remedieri neetanseitati39 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări40 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări41 Refacerea cadrului natural42 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG8–CVG10, De 429 mm, L=2285 m. Executie

sector C84G-C85A, camin de ventil CVe2, sector CV2-C86A, camin de vana de linie si golire CVG9, sector CVG9-C107, camin de venitl Ve3, sector Cve3-C108.

43 Proba de presiune (4 probe de presiune pe tronson CVG8-CVG10)44 Remedieri neetanseitati45 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări46 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări47 Refacerea cadrului natural48 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG10–CVG11, De 429 mm, L=1420.8 m. Executie

camin de vana de linie si golire CVG10, sector C108-C111, supratraversare Podul lui Paul Ve6, sector Ve6-C111C.

49 Proba de presiune (3 probe de presiune pe tronson CVG10-CVG11)50 Remedieri neetanseitati51 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări52 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări53 Refacerea cadrului natural54 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG11–CVG12, De 429 mm, L=1096.7 m. Executie

camin de vana de linie si golire CVG11, sector C111C-C113, supratraversare Ve7, sectorVe7-C117, camin de vana de linie si golire CVG12.

55 Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG11-CVG12)56 Remedieri neetanseitati57 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări58 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări



LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1859 Refacerea cadrului natural60 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG12–CVG14, De 429 mm, L=1011.6 m. Executie

sector CVG12-C118A, camin de ventil CVe4, sector CVe4-C120C, camin de vana de linie si golire CVG13, sector C120C-C125, supratraversare Valea Morilor Ve8, camin de vana de linie si golire CVG14.

61 Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG12-CVG14)62 Remedieri neetanseitati63 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări64 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări65 Refacerea cadrului natural66 Execuţie tronson aductiune intre caminele CVG14–CST2, De 429 mm, L=959.8 m. Executie

sector C126-CIV, camin de vana de intersectie CIV, sector CIV-CST1, camin intersectie CST1, sector CST1-CST2, camin intersectie CST2.

67 Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG14-CST2)68 Remedieri neetanseitati69 Restaurarea reţelelor afectate de lucrări70 Restaurarea drumurilor afectate de lucrări71 Refacerea cadrului natural72 Probe şi inspecţii finale73 Punere în funcţiune74 Perioada de garantie si notificare a defectelor - UN AN DUPA PUNEREA IN FUNCTIUNE

VerificatDr. Ing. Gabriel Racoviteanu

IntocmitIng. Chicu Adrian

Erata piese desenate

39. Sector_C37A-C39 - In punctual C39 notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-25

40. Sector_C39-C40A - In punctual C39 notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-25

68. Sector_C59-C60 - In punctual C60 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25

77. Sector_C67-C68B_supratraversare – Masivul pentru cotul de 30 de grade are notatia corecta MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25.

78. Sector_C68B-C70 - In punctual C70 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25

84. Sector_C73B-C73D - In punctual C73B notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25

85. Sector_C73D-C74 - In punctual C74 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25

88. Sector_C76A-C77 - In punctual C77 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25. In tabelul cu cantitatile de lucrari x are marca 87 si y are marca 88.

100. Sector_C82B-C83 - In punctual C83 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25

133. Sector_C96-C99 – In punctual C97 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25. In tabelul cu cantitatile de lucrari la marca 19 (cot 30 grade) numarul de bucati corect este 1 in loc de 7 si la marca 14 (tub fonta ductila de 4 m) numarul de bucati corect este 7 in loc de 1.

134. Sector_C99-C100 – In punctul C99 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25.

135. Sector_C100-C102 – In punctele C100, C101 si C102 notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-20.

137. Sector_C103-C104 – In tabelul cu cantitatile de lucrari cantitatea corecta pentru marca 21 (cot 22.5 grade din fonta ductila) este de 1 buc in loc de 3 buc.

139. Sector_C104B-C106 – In punctul C104C notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-20. In tabelul cu cantitatile de lucrari lipseste marca 25 (cot 45 de grade din fonta ductila) – 1 bucata.

142. Sector_C108B-C109 – In punctul C109 notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-20.

144. Sector_C109B-C109C – In tabelul cu cantitatile de lucrari, cantitatea corecta pentru marca 1 (tub din fonta ductila de 6 m) este de 11 buc in loc de 18 buc.

191. Sector_C125-C127A_supratraversare – In punctul C127 notia corecta este MASIV MA1/12-16 in loc de MASIV MA1/32-16.

195. Sector_C127D-C129 – In tabelul cu cantitatile de lucrari in locul marcii 10 (cot 45 de otel) notatia corecta e marca 19 (cot 30 grade din fonta ductila).

Documents

breviar masive beton.doc