BRAȘOVUL-ORAȘULMARIIUNIRI

MOTTO:

Unireas-aplămăditînorașuldelapoaleleTâmpei.

N.IORGA

EstedreptcălaBrașovnus-aținutvreo reuniune

româneascăprecum MăritaAdunareNaționalădelaAlba

Iulia.Nicinus-apregătitînorașvreundocumentprecum

Declarația de la Oradea.La fel,Șcheiinu au găzduit

ConsiliulNaționalRomânCentral,cum afăcutAradul.În

acelașisens,dupăUnire,ConsiliulDirigentșiMareleSfat

Naționalaufuncționatînaltelocuri,maialeslaSibiu.Ce

poatesăaibăatunciBrașovulatâtdespecialîncâtsăfie

legatindisolubildedestinulRomânieiîntregite?…

BrașovulnuestedoarlegatdeUnire,ciesteînsăși

Unirea.Brașovuli-aunitpetoțiromâniicumultînaintede

asepregătiînmodorganizatșiconștientevenimentulde

la1Decembrie1918(subl.I.V.).

Acad.IoanAurelPOP

11sept.2017

I. PLĂMĂDIREA

NicolaeIorga,legatdeBrașovprinsoțiasaCatinca,n.Bogdan,prinlungistudiiînarhivelebrașovene,printr-oprofundăcunoaștereaistorieiBrașovului,ȚăriiBârseișiaTransilvaniei,desprecareascristomurinemuritoare,înprivințaUniriiromânilor,Iorgaaconstatatșiaafirmatcă„Unireas-aplămăditînorașuldelapoaleleTâmpei!”Scurtșirăspicat!Dacăvrem săanalizăm șisăasimilăm aceastăafirmațiecategoricăamareluiistorictrebuiemaiîntâisăspunem apăsatcă,înjudecățilelui,Iorganuimprovizează,nuaproximează,numergelanimereală.Eleste,chiardacă-ispontanșisurprinzător,profund,precis,cumpănit.Chiardacănuaratăargumentele,elesuntdinabundențăîntolbă,iarelacântăritdeplinșinedăconcluziacapeocertitudine,scutindu-nedealtecăutări.Așafaceșiaici.

Credcăestefoarteatentși-nalegereaverbului,apredicatului–aplămădi,careaicinuparesinonim cu„afăuri”,„arealiza”sau„aînfăptui”,civizeazădoarînceputulfenomenuluiUnirii,inițierea,apuneplămada,aporniprocesul,carearemulteetapeapoi.

Camedievistdesăvârșit,IorgaaînțelesvalorileunionistemedievalealeBrașovului,aapreciatȘcheiulca„ceamaiputernicăobșteromâneascăaArdealului”,apătrunsmotivația mișcăriipetiționare a șcheienilordin sec.alXVIII-lea șitoate celelaltefenomene,întâietățișidezvoltărinaționalelaBrașovînevulmediu,adescifrat„plămada”Uniriiaicișiînceputuldedospirea„aluatului”național.Ceeace-idăconvingereacă„plămădirea”s-aproduslaBrașovșideaici,prin„hidratareașifrământarea”făiniis-aprodusomogenizarea,generalizareașiformareaaluatuluiînîntregvasul,adicăîntregspațiulromânesc.Abiadupăaceeaaluatuladospit,plămada,prinmicroorganismeleei,aprodusdospirea,fermentarea,creștereașimaturizareaaluatului.Faptulcățărancanoastrăpuneaplămadaînmijloculcovateișiaaluatuluifrământat,șiIorgaștiaasta,l-aajutatsăînțeleagăcășiplămadaUniriitrebuiapusăîncentrulspațiuluiromânesc,laBrașov.

Totdintradițiaruralăștim căplămadaseluașisepăstradelaplămădireaanterioară,

seconservapânăseterminapâinea,apoicueaseinițiaonouăplămădire,pentruunaltcuptordepâine.ÎnspiritulluiIorga,putem înțelegecăaceaplămadăaUniriiveneadinunitateastatalizatăastrămoțilordacișiromani,dinculturașicivilizațialorantică,deplinunitare,afostlăsatăînconservareomiedeanișiabiadupăafostiarpusăînlucrare,într-onouăplămădireîndelungășianevoioasă.

DospireaaluatuluiseproducemaialesînsecoleleXVIIIșiXIX, iar„puseeledecăldură”dela1784,1791,1848,1877,1892audinamizatcreștereașimaturizareaaluatului,pânăcândîn1914,s-aaprinscuptorul,încare„auars”sufleteșitrupuriromâneșticusuteledemii,dars-acoptșipâineaceamultașteptată,iarla1Decembrie1918s-apuspemasaneamuluiromânesccaldă,rumenă,MAREșideplinhrănitoarepentrutoțiromâniișiprieteniilor.

Plămadaanticăaunitățiiromâneștiaveacaingredientedeforțăunitateaetnică,delimbă,decultură,politicășistatalăastrămoșilor;unmodelstatalîndouăvariante–dacșiromancuvalențeistoricenepieritoare;unprofilmoral,juridic,culturalșideimaginealambelorpopoarefărăegalpecontinent.

II. RĂDĂCINILEPrima condiție,poate,pentru înfăptuirea uniriiTransilvanieicu România a fost

existențasaudăinuirearomânilorînTransilvania,continuitatealorneîntreruptăde-alungulsecolelorșimileniilor,identitatealornațională,chiarnerecunoascutădarreală,evidentă,menținereacaracteruluiromânescalTransilvaniei,atributetoateacesteaaleneamuluiromânesc împotriva cărora s-au ridicatforțe șiarme distrugătoare deneimaginat,învaluridupăvaluri,cuoîndărătniciediabolică,peviațășipemoarte,angrenândregate,imperii,papalitate,alianțeșiconjurații,înconflictenudeanisau dedecenii,ciîntr-un războicontinuu,într-o agresiunegeneralizată.Dacă la începutulsecoluluiXXmiza„proiectuluidețară”alromâniloreraunitateapolitico-statală,pânăatunci,întotevulmediușipânătârziuînepocamodernă,mizaromâneascăaacestuiproiecteraînsășiexistențanoastrăcastat,națiuneșispiritualitate.Mariadversitățișipermanentauvrutsăneînghită,sănemăturedinspațiulnostrugeograficcasăseașezeeiliniștiți,săselăfăieînpatulaltuiafărăniciunfeldescrupule.Deaceea,rezistențaromâneascălaaceastăagresiunes-aimpusdinzoriiistorieinoastreșiestecoloana eivertebrală,fenomenulcelmaiamplu,celmaiimpresionantșideplinhotărâtorpentrutoatăascensiuneanoastrăalăturidecelelalteneamuri.

Mareactitorienaționalădela l918seașeazăpeaceastăcoloanăistoricămilenară,

rezistența,condițiaprimordialășivitalăaunității,altfeln-aveam ceuniîn1918,o

Transilvanie înstrăinată,maghiarizată,germanizată,catolicizată sau calvinizată era

definitivpierdută.

Laingredienteleantice,daciceșiromane,dinplămadapusăînlucrare,dupămultesecole,Brașovulmedievalaadăugatingredienteleluispeciale,aparentlocaledarînrealitatenaționale,delargăcuprindereșideterminare:

a)Brașovulareunmarepotențialnațional,este„celmaifrumos”oraștransilvănean,„celmaiimportantcentruculturalalromânilordinUngariașiorașulcelmaiindustrialdin toatăTransilvania”darși„un foarteimportantcentru comercial”,spuneC.S.Negoescuîn1919;

b)Brașovula deschis prima școală româneasă „predestinată să pregăteascădrumulacestuispiritsalvator,întregitorseneam”,școalacareaformatmulțimaribărbați,cărturari,oameniaibisericiisaudestat,scriitori,artiști,militari,cutoțiiluptătorinaționali;

c)LaBrașovs-anăscutlimbaromânăliterarăprinCoresișicărțileluidecult,primeleîn limba română,darșiprin mediulculturalnaționalpecarel-a găsitșifructificatCoresiaici;

Dacăromâniiaurămascredincioșilegiirăsăritului,ortodoxiei,cândoccidentalii,inclusivunguriișigermanii,aucotit-osprecatolicism,șiatuncicândmulțicatoliciaucotit-ospreprotestantism,româniin-

aupututficlintițidinstatornicialorprofundăînortodoxism.BrașovulprinCoresișitipăriturilesaleînlimbaromână,lacomandașisubpatronajulsașilor,arfitrebuitsăfiecalultroianalreformeireligioaselaromâni,submascaintroduceriilimbiiromâneîncultșiacărțilorînlimbaromânăînbiserică.N-afostsăfieașa.Sașiiși-audatseamacă-șibatcuie-ntalpă.Aducându-iperomânilacredințasașilorarfitrebuitsă-iaducășilamasalor,adicălaaceleașidrepturipolitice,socialeșireligioase,lastatutuldenațieșibisericăegalîndreptățitecualelor.Deaceeaaubătutpasulpeloc,patronajulasupracărțilorcoresieneesteunulformal,finanțareatipăririieste motivatădoardecâștigmaterial,iarconținutulcărțilorrămâneexclusivșiprofundortodox.

În fapt,Coresieste tipografalcărțiișibisericiiortodoxe românești,patronatde voievodulșimitropolituldinMunteniașideBisericaSf.NicolaedinBrașov,estesusținutmaterialdenegustoriidinȘcheicubanromânescșicuinteresnațional,cărțilesale,distribuitetuturorromânilordintoateprovinciile,suntdestinatecredințeișibisericiiortodoxeșiniciunaideiidecalvinizaresaulutheranizarearomânilorortodocși.Prinurmarerevoluțiacoresianăesteunaromânească,inițiatășialimentatăcucombustibilromânesc,iarînceputurilescrisuluiînlimbaromână,atraduceriicărțilorsfinteînromâneșteșitipărirealorîntiparnițaluiCoresi,cuslovăromânească,suntfenomene,inițiativeșirealizăriexclusivromânești.Rezistențaromâneascăafuncționatpedeplinșidedataaceasta.

d)Brașovulafost„ceamaiputernicăcitadelăaortodoxieiromânești”,apărând-oînfațaagresiuniicatoliceșiprotestanteprintr-orezistențăeroică;

e)BisericaSf.Nicolae–prinluminațiieipreoți,„îndrumătorispiritualiairomânilor”,s-aimplicatîntoatemarileaspirațiibisericești,deculturășideluptănațională;

Biserica Sf.Nicoale este instituția centrală a românismuluibrașovean,comandamentulcare„guvernează”intereseleromâneștitranscarpatice,caregestioneazăpotențialulmaterialșispiritualalcauzeinaționale,oparohiecâtoepiscopieșiobisericăcâtocatedrală,unconsiliuparohialautoritarcâtunsfatalțării,cuopolitică„internă”temutădeMagistratulsăsescșicuopolitică„externă”agerăîntoatecapitaleledinjur,cuemisaripânălaîmpărățiarusășitrimișipermanențilaCurteadelaViena,cupreoțicaresuntdeopotrivălogofețiaiCetățiisăsești,emisaridiplomațipelângăvoievoziidinPrincipate,cărturariautori,cronicari,traducători,tipografi,dascălidinprimalinieaculturiiromânești,cuunpalmaresincredibilalrezistențeilacatolicizare,calvinizare,uniație,dominațiesăseascășimaghiarizare,peoduratădecircaoptsecole,rezistențăneînfrântă,mereumartiricădarbiruitoareșipartemeritorieavictorieifinaledin1918.

Oastfeldeinstituțieesteîncentrullupteișijertfeinaționale,produceșiconduceluptănațională,formeazășicăleșteliderișiluptători,acțiunișiproceseunionisteșieliberatoare,luptăcuarmacredinței,darșicuceaculturalăsaușcolară,cuceapoliticăsaudiplomatică,cuscrisulșicutiparul,cuoameniisăi,aiobștiidarșicufrațiidepestemunți,cubănuțulvăduveisăracedarșicuaverilemaridinMuntenia,creazășiîntreținesutedeaniprimadarșiimportantașcoalăromânească,apoiungimnaziucâtouniversitate,pepinierăsuperproductivănumaideacademicieni,darmaialesdeluptătorinaționali.

Lastreșinaacesteibisericișicuajutorulmecenaţilor„detejghea”,negustoriișcheieni,Coresi,unuldindescălecătoriidesensinvers,princultură,producelaBrașovorevoluțieculturală,dândcredințeișiculturiiromâneștioseamădecărțivaloroaseiarcauzeinaționaleunimpulssemnificativ.

f)Brașovula fost„placa turnantă a pământuluiromânesc”în rețeaua tuturorschimburilordevalorimaterialeșispiritualeinterromâneștișisud-esteuropene;

Următoareapârghie,relațiilepoliticeromâneștitrancarpatice,identificabileîncădinepocaacelormenționateformațiuniprestataleromâneștitranscarpatice,reprezintăundomeniuvast,cuunimpactmajorînevoluțiaideiinaționale.Șiaicimonopolulinițialalsașilorînrelațiilepoliticecuvoievoziișicapitaleledepestemunțiafostsurclasatdeconștiințanațională,devocațiaunității,deaplecareavoievozilorcătreproblemeleromânilorardeleni.VoievoziiîntrețineaurelațiioficialecuBrașovulpoliticsăsescdarșineoficialcuBrașovulromânesc,cuȘcheiul,văzutadeseacao„republicăautonomă”cucapitalalaBisericaSf.Nicolae.Brâncoveanu,„domndepământ”înTransilvania,adicămareproprietardemoșiișicase,darșictitordebisericișimănăstiri,nunumaicăspulberălaZărneștiiluziahabsburgicăde„unificare” românească sub sceptrulimperial,dar șiamenință să refacă,prin cultură șiartăpanromânească,operaluiMihaiViteazul.

Oseriedeinstituțiiromâneștimedievalesunttranscarpatice,comuneromânilorbârsanișimuntenisaumoldoveni,cum suntplăeșiași„obiceiulpământului”casistem dedrept,instituțiicarenudoardovedescunitatea,cioșiimpun,lucreazăpentruea.

DacăBrașovulșiȚaraBârsei„semunteniserăbinișor”la1821,cași-naltevremuridebejeniepolitică,erapentrucămuntenii,boierimea,clasapoliticădelaBucureștisauIașisesimțeaulaBrașovcaacasășimulțichiarveneau„acasă”,adicălacaselelorbrașovene.Brașovuleraîn,bunămăsură,capitala„dedincolo”sauînrefugiuaȚăriiRomânești.

g)Brașovularealizatmaimultepionierateculturalenaționale:primacronicăcusubiectromânescprin„CronicapopiiVasile”,primulcalendarromânescprinPetcuȘoanu,primagramaticăromâneascăprinDimitrieEustatievicietc.;

h)Șcheiul,numitșide acad.Ioan AurelPop „o comunitate urbană culturalăromânească solidă,unică în Transilvania până târziu”,singuruloraș transilvăneanexclusivromânesc,aluptatcuîndârjirepentru„orepublicăromâneascăautonomă”;

Acad.I.A.Popnumeștetoateacestea„rădăcinile”lupteipentruunirearomânească,pentrucă„Brașovulagăzduitcelemaireprezentativeacțiunipan-româneștidinîntreaganoastră istorie,… a fostmartorulșiprotagonistulmultora dintre marile premiereculturaleromânești”,iar„mișcareadeemanciparenaționalăromâneascătransilvanădinmediileortodoxes-aînchegattotlaBrașov”,spunemareleistoriccontemporan.

Prinurmare,concluzioneazăacesta:„BrașovulnuestelegatdeMareaUnire,ciesteînsășiUnirea!Brașovuli-aunitpetoțiromâniicumultînaintedeasepregăti…1Decembrie1918.”

III.ÎN „SECOLUL RENAȘTERIINAȚIONALE”BRAȘOVUL ESTE ÎN AVANGARDALUPTEINAȚIONALE

Dinaceste„rădăcinimedievale,relevatedeI.A.POP,după„plămădirea”semnalatădeIorga,BrașovulepociimoderneînsecolulalXVIII-lea,„secolulrenașteriinaționale”,cunoașteaprigarezistențălaUniație,deodârzenieeroicășideoîmpotrivirepeviațășipe moarte.Brașovenii„nu se fac papistașinicimorți”șirămân „fiiadevărațiaiortodoxiei”.CazurileTohan,Șinca,darmaialesȘcheiulsuntfărăegal.Lafelesteepisodularmatallupteișcheienilorîmpotrivacuruților,anobilimiimaghiarerebele,episod numit de către istoriculbrașovean AurelA.Mureșianu „redeșteptarearomânismului”.

Următoareaacțiunenaționalăesteconfruntarearomânilorbrașovenicu sașiilaBrașovși-nȚaraBârsei,capartealupteinaționaleromâneștipentrueliberareșiapoiîntregire.Sașii,patriciatulsăsesc,Magistratulcaorganpoliticșiadministrativsuntunadversarredutabilnemijlocitșiextrem decrudalromânilorbrașoveni,cucareaceștiaauluptatsecolede-arândul,peviațășipemoarte,înlimiteleuzanțelormedievale.SecolulalXVIII-leaesteexemplardinacestpunctdevedere.LaBrașovelseconstituieîntr-o avangardă a lupteinaționale generalromânești,a acțiuniiepiscopuluiIoanInocențiuMicu-KleinsauaSupplexului.Chiardacăesteoacțiunepetiționară,câteraîngăduitînepocă,eaaredimensiuniimpresionante,areînspateoideologie,odoctrinăromânească,oclasăconducătoare–negustoriibrașoveni,adevăratăclasăpoliticăaArdealului,înlipsauneinobilimiromâneșticurolpolitic.Apoi,eaareodiplomațielaVienași-naltecapitale,un sprijinexternînȚărileRomânetranscarpatine,unlobbypoliticcomparabilcualsașilor,odeschidererealălaCurteadelaVienasaulaGuberniuldelaSibiu.Existașiocomponentămilitarăînjuniibrașoveni,pecareIlieBirti-aduspecâmpulde luptă,alăturide armata imperială,a obținutvictoriișiintenționa să-itransformeîntr-unregimentromânescbrașovean.AcestIlieBirtseprofileazăcaunlidermilitarșipoliticdeanvergură,aptsăorganizezemilitarȘcheiulpentruluptă,aptsăînfrunteCetateasașilorpoliticșimilitar,curelațiișisprijinînlumeaînaltăaMonarhiei,ageneraliloraustrieci,pestecapulsașilordelaBrașov.

Istoriografianaționalăvatrebuisă-șiasumeexperiențașipionieratulșcheienilorînluptanațională,capeocomponentășiocontribuțiemajoră,timpurieșideosebitdeviguroasă.

IV.BRAȘOVULEPOCIINAȚIUNILORȘI„MARILELUIINIȚIATIVENAȚIONALE”(A.A.Mureșianu)

A. Anulrevoluționar1848laBrașovestepreponderentunionistprinelînsuși,darșiprinoaspețiimuntenișimoldoveni,maimultdecâtoricareorașromânesc,cuexcepțiapoateaBlajului;1877,luptașiideeaindependenței,capuntespreeliberareșiunitate,arecotelecelemairidicateprin„Gazetă”șinunumai;mișcareamemorandistăeste„preponderemtbrașoveană”,șinuesteoexagerare,cânddelaBrașov,prinBarițșiA.Mureșianu,aupornit8+1memorande.G.Bariț,IacobșiAurelMureșianuconstitue,

cred,tripticuldevârfalmișcăriinaționaletransilvănenepecâtevadecenii.Momentulbrașoveandela1848-1849arecâtevacontribuțiioriginaledenivelnaționalșidemare

anvergurăînistorialupteinaționale.Maiîntâicăideeauniriituturorromânilorestealimentată„zidezi”înconștiințaromânilorși„puternicsusținută”îndeceniilepremergătoaredefruntașiișinegustoriiromânibrașoveni,iar„Gazeta”devenisedeja„școalapoliticășiliterarăatoatăDacia”.Apoi,tineretulstudiosbrașovean,înnumărmarelaCluj,adeturnatspre„românismuldeschis”peceilalțistudențiromâni,ținuțideunguriîn„robiemorală”demaghiarizare.EstechiarșicazulluiAvram Iancu.BurgheziaromâneascăaBrașovului,înstăritășiprosperă,impuneobiectivunsaltrevoluționarspredrepturileșilibertățilelumiicapitaliste.RevoluțiaromânălaBrașovopuneromânilorpesași,Magistratulșipatriciatul,conservatorișiînchistațiînstărileșiprivilegiilefeudale,ostilioricărorcererialeromânilor,atâtindividuale,câtșinaționale.Manifestărilerevoluționarealeromânilor,câtșivoințaunorforțeprogresistealesașilor,vorimpuneunelereformeliberaleșidemocraticesemnificativeșilaBrașov,fărăconfruntărisângeroaseîntreromânișisași.

ComponentaunionistăarevoluțieilaBrașovesteșimaipronunțată,princontribuțiarevoluționarilormoldovenirefugiațiaici,care-șiexprimădeschisopțiuneapentru„restabilireaDacieideodinioară”,ceeacealarmeazăautoritățile,prinparticipareacomunălaadunareadelaBlaj,princonlucrareafrățeascăentuziastăcumunteniișimoldoveniișiprincreareauneiasociațiisecretesubdiviza„SineDaciaNullaSalus”(FărăDacianuestemântuire)caresălucrezeefectivpentru„regatuldacic”.

OpozițiaîndărătnicăasașilorprinMagistratlaoricedrepturișiacceslaputereanațieiromâneștireușeștesădărâmeoriceconstrucțiepoliticășiinstituționalăromâneascălaBrașovșiȚaraBârsei.Revoluționariiromâni,înfruntecuC.Secăreanu,șiPrefecturaromânăaȚăriiBârsei,aureușit,înschimb,sădeaolecțiededemocrație,detoleranțășideliberalism adversarilorpolitici.Auinstalatoautoritateromânească după șase secole de dominație săsească exclusivă,pe cale pașnică,cu mijloacedemocraticefărăsubminareaintereselorcelorlalți,deschisăunuiviitordecolaborare,coexistențășiconviețuiremodernă,tolerantăcucelelalteetnii,darșiaptăsăromânizezeȚaraBârseișialăturidetotArdealulsăfacădinacestaoțarăromânească.

RăzboiuldeindependențăaRomânieiageneratșilaBrașov,ca-ntotArdealul,unatașamentdeplin,osolidaritatecaldășigeneroasășiosperanțătainicădarimensăcăvavenișio„Plevnătransilvană”eliberatoareșiunificatoare.„GazetaTransilvaniei”esteoglindaceamaifidelăasufletuluiromânilorbrașovenicuplatcutoatefibrelelacauzaindependențeiși,maimultcaoricând,„Gazeta”afost„santinelaneclintităaromânismului”.PrinMoiseGrozea,eaarelatatdepefront,delafațalocului,credibilșiconvingător,printr-uncondeideardelean,realitateaconfruntării,ajertfeișiabiruinței.

Solidaritateamaterialășiumană,prinofrandepentrurănițișivoluntariardelenipentrufront,afostșiaceastaoformădistinctăalupteinaționale,alimentatăcuogenerozitateșiobucurieimpresionante,darșicureacțiadurășiînspăimântatăaautoritățiloraustro-ungare.

Speranțaunei„Plevnetransilvane”aromânilor,câtșiteamaadversarilordeaceastasuntfenomenefondate,justificate.Au existat scenarii,informațiireale,pe lângă zvonurișiașteptăritainice.Comportamentulpolitic,militarșidiplomaticalVieneișiBudapesteieste marcatpe toată durataconflictului,pânădupăsemnareapăcii,deteamauneiacțiuniarmateromâno-ruseînTransilvania.ReplicaretoricăaluiAndrassy,ministruvienezdeexterne,cătreputereadelaBucurești,privindTransilvania,esteexplicită,înaintedeaficinică:„Voiovreți,noin-oputem da.Chestiuneasevarezolvaatuncicândovețiputealua.Noi,câtputem,oținem!”Riscau,șisetemeau,atuncic-opierd.Amaiduratși-amaicostat,darameritat!S-arezolvattemeinicșidefinitiv!

PrezențabrașovenilorînmișcareamemorandistăprinprestațialuiG.Bariț,câtîncăeralaBrașovșimaiapoiprinAurelMureșianu,estemasivășihotărâtoareînevoluțiaacestuifenomen.Dacăînperioadamișcăriipetiționare,brașoveniiauexcelatînsecolulalXVIII-leaprinacțiunișipetițiinumeroasepelatoateforurilededecizie,precedândacțiunealuiI.MicuKlein,șialimentândtimpdedeceniiomișcareprotestatarăîmpotrivapatriciatuluisăsescdemareimportanță,înfazamemorandistăBrașovulaexcelatdinnouprintr-osuitălungădememoranduri,vreooptredactatedeG.Bariț,recunoscutînepocădrept„redactoruldememorande”,lacareseadaugăproiectuldememorandalluiAurelMureșianu,realizatînparalelcucelalluiIuliuCoroianu,puțincunoscutînepocă,darfoartevalorosînapreciereaistoricilor.

Ceidoiprotagoniștibrașoveni,BarițșiA.Mureșianuși-audatmăsuramilitantismuluilorfoartedinamic,prinprestațiiindividualedeexcepție,printextecarevădescomaturitatepoliticăexemplară,oargumentațieistorico-juridicăimpecabilăpentrucererileformulateînnumelenațiuniiromâne,curaj,demnitateșifermitateîntr-undialogpubliccuîmpăratulatotputernicdelaViena,careestesensibilizatdarșiatenționatasupraobligațiilorlegale,contituționalepecareșile-aasumatfațăderomâni,asupranerespectăriidecătreguvernelemaghiareaedictelorșisemnăturiiimperiale,câtșiasuprapericolelorcomunevenitedinspreBudapesta,atâtasupraromânilorcâtșiamonarhiei.

Toateacestememoranduribrașovenesunttreptedecisiveînascendențamișcăriimemorandistespredramaticuldeznodământ,suntdocumenteistoricealelupteinaționalecusorginteîngândireașipracticapoliticăapoliticienilor,ziariștilorșicărturarilorbrașoveni,suntclarificărișidefiniriprogramaticeșimatureîntr-unprocesnaționalajunslamaturitatecareștiacăsecoccondițiilepentruluptafinală.

B. StrategialupteinaționaledinTransilvania,greudeformulatînepocășimaialesdeimplementat,laBrașovaavutosoluțiepractică,realizabilășirealizată,deșiîncondițiivitrege:soluțiainstituțională,creareașiîntreținereadeinstituțiilegaledarnaționale,luptătoare,adevăratemotoarealelupteinaționale:„GazetaTransilvaniei”,Gimnaziul„AndreiȘaguna”,„Casinaromână”,„Reuniuneafemeilorromâne”,„Astra”-DespărțământulBrașov,teatrulcuSocietateapentrufonddeteatruromân,„Orientullatin”,juniietc.,careauluptatsistematic,legaldarprofundnațional,contribuindlaumplereapaharului,lamaturizareacondițiilor,laspargereabuboiului.

Primadinacesteinstituții,fărăafaceoierarhiepentrucăfiecareși-aavutculoarulsău,aportulsăuînmecanismulnațional,„GazetaTransilvaniei”areoprestațiehotărâtoare,estefaruldiriguitor,truditoruldefiecareziînringullupteinaționale,dascălulmulțimii,formatoruldeopinie,instituțiaformatoaredarșiluptătoare nemijlocită.Iarfrontuleieste deopotrivă politic,ideologic,educativ-formativ,social,decomunicare,desolidarizare,demenținereșifortificareamoraluluietc.Înaltplan,Gazetaestearhivaceamaiamplăalupteinaționaledarșireazemulcelmaisolidînepocăpentrufalangaluptătorilordincâmpultactic.Prin ea lideriiconduceau,comunicau,primeau răspunsuri,testau apărarea sau ofensivaadversarului,stabileau direcțiișiacțiunide luptă,liniide apărare etc.Nu doarlongevitatea esteimpresionantăcișirigoarea,echilibrulîntremoderațieșiagresivitate,tacticașistrategiamediatică,profesionalismulredactorilorcaluptătorinaționali,dăruirealordezinteresatăchiarjertfelnicăidealuluinaționalprinGazetă,creativitateașioriginalitatealorcapresăpoliticăaflatălaprimulexperimentînspațiulromânesc.Ceitreimariredactori(șefi)aiGazetei–G.Bariț,IacobMureșianușiAurelMureșianu,acestadinurmășiprimulziaristprofesionistromân,aufostnudoarmariziariști,cimaricărturari,Barițchiaruntitandetalierenascentistă,șimariluptătorinaționali.ChiardacănutoțișitotdeaunaauconsideratGazetaunmodel,bachiaraușicriticat-oatuncicândlis-apărutcăpotfacetreabămaibună,văzutălascaraistorieișiînpeisajullupteinaționale,trudaGazeteișiaredactoriloreiestedeneegalat,impresionantăprinprofunzimeșianvergură,prinimpactulmultipluasupradestinuluilupteinaționalelascarănațională.Eaestenudoararomânilorbrașoveni,nudoaraTransilvaniei,ciaromânimiiîntregișiaîntregiietapepecareostrăjuiește80deanialupteinaționale.PercepțiaimportanțeiprestațieiGazeteiînluptanaționalăcreșteîntimp,pemăsuraasimilăriiistoriograficeșiprininstrucțieavalorilorei.

CaracterulnaționalalCasineiromâneeste,aparent,maigreudedescifratșiafostșiînepocăpentruautoritățilepotrivnice,darsepoatefacepedeplindemonstrațiacășinevinovatasocietatede„culturășipetrecanie”anegustorilorbrașovenieraprofundangajatăînmișcareanațională,căeraloculdeîntâlnireamilitanților,deinformare,decomunicareșidezbatereaproblemelorromânești,desoluționareprindeciziecolectivășideopțiunepeocalesaualtaarezolvărilornecesare.Promovarealecturiișiacărțiiromânești,accesulcolectivlapresavremii,maialesromânească,puținșigreuadusălaBrașov,primireaoaspețilordin restulTransilvanieișidin Principate într-un mediulprotejatșiexclusiv românesc,consfătuirileșiconlucrărilecuaceștiaînsituațiidecrizăsauconflicteînsiguranțăaici,șimultealtefacilitățisuntmodalitățidederulareșidezvoltarealupteinaționale,discret,înliniștedarconsecvent,zidezi,dinceîncemaimult.

Liceul„A.Șaguna”,îndimensiunealuinațională,cainstituțieneoficialăaromânismului,areoprestațieimpresionantă,relevatădecărturari,maialesdecătreeleviișiprofesoriilui,darniciodatădezvăluităpedeplin.Dimensiuneanaționalăaacesteișcoliestegrandioasăîncădinfazadeproiectînminteactitorilor,aromânilorsimplidinȘcheiînfruntecuprotopopulPopazu,șinumăreferlaclădire,cilașcoalăcasursădeînvățătură,deluminare,deeliberareșimântuireaneamului.Hotărâreaaceloroamenipentruridicareașcoliilor,inclusivaclădirii,dusălaextremășilajertfămaterialășinunumai,solidaritateapornitădejosîntr-oluptădisproporționatăcuîmpotrivirile,renaștereadincenușăacurajuluișigenerozitățiidoardedorulșidragulînvățăturii,credințaînizbândășidârzeniaînurmărireascopuluiauimpresionatînepocăpetoțidinjur.IarpemitropolitulȘaguna,carepornisepealtecăiînproblemașcolară,mizândpemonarh,pebaniistatului,chiarcusacrificareaautonomieișcolilor,șipesimistlasoluțiabrașovenilor,aceștial-auadus,târâș-grăpișpecalealor,cutactulspecialalluiPopazu,l-aucâștigatpânălaurmășisufleteștepentruacestproiectșil-auconvinscapelângăbinecuvântareșipiatrădetemeliesădonezeșiomaresumădebani.Suntînsămulțibrașoveniderând,aproapenecunoscuți,careaudonatmaimult.Reușitaeroicăabrașovenilor,l-aobligatpeȘagunasăașezeliceulbrașoveandrept„coroană”laîntreagareușitășcolarăaromânilorardelenidintimpulsău.

Brașoveniimaiaumerituldeafiînțelesparitateabiserică-școală,complementaritateacelordouăînformareapentruviață.Unaneînvață„săfim buni,săfim drepți”,prinexemplulșiînvățăturileluiHristos,cealaltă„săfim înțelepți”,princunoaștereșiinstruire.Șitoateacesteașispremântuireaneamuluiromânesc,crucificatdesecoledeundușmancrud.

Profesoriișielevii,generațiedegenerație,s-audoveditlaînălțimeaaspirațiilorșiașteptărilorctitorilorșisusținătorilor,darșialeimperativelorcauzeinaționale.Educațianaționalăromâneascălipseadinprogramă,dinmanual,dinlecțiaoficialădareraomniprezentăîninimi,încugete,înrespirațiacotidiană,îngesturileobișnuite,înacțiunileextradidactice,extrașcolare,încomunitateadascălilorșiceaaelevilor.Ea

progresafărănoteșifărăexamene,nuatâtsepredacâtseasuma,nuseetala,cisetrăia.„Tricoloruldinchipiuri”ieșeadininterior,dininimășidinminteacare-lgăzduiaucutoatăprețuirea.

Liceulromânescbrașovean,cudascăliișiabsolvențiilui,cuîntreagaluioperănațională,afostunstâlpstrașnic,deneclintitalctitorieinaționalesfințităla1Decembrie1918.

InstituțiaprincaresemanifestăfeminismullaBrașovdela1850pânălarăzboi,Reuniuneafemeilorromâne,aparentnus-arputeaatașaideiinaționale,mișcareafeministă,șiatuncicatotdeauna,avândcutotulalteobiective.Surprinzătorfeminismulbrașoveans-adoveditafioforțăconsiderabilăînfrontulnațional,riguroasășidârză,chiardacăbinemascată,cuocontribuțieremarcabilăînserviciulinteresuluinațional,pecăișicumijloacespecifice,pentruformareașisprijinirealuptătorilorprinfamilie,prineducațiașipildamaternă,prinsolidaritateamamei,soției,soreisauiubiteiculuptabărbatului,prinasumareaunorresponsabilitățișiacțiunispeficicedestinuluifeminin,careaupotențatsubstanțialefortulgeneral.DelaBrașovaradiatîntoatăTransilvaniași-nRegatmodelulorganizatoric,sprijinulmoralșiadeseamaterial,pânăcânds-arealizatorețeadensădereuniunialefemeilorcucontribuțiiremarcabileînlocalitățilelorșicareîn1912seunescîntr-oUniunecusediulaBrașovșicondusădesufletulmișcăriinaționalefeministedinArdeal,brașoveancaMariaBăiulescu.

ASTRAcainstituțieapotențialuluinaționaltransilvanafuncționallaBrașov,prindespărțământuldeaici,prinuriașaprestațiealuiG.Bariț,prinrevista„Transilvania”creatădeAstra,totprinBarițaicișiproducândcultură,științășiromânism aiciînprimuleideceniu,prinmemorabileleadunărigeneralealeAstreilaBrașov,prininițiativeleșipionierateleastristebrașovene,cum estefenomenulbibliotecilorambulante,prinpersonalitățilecareaulucratșiconferențiatpentruastriștii,cuzeciledemiidincercurileșiagenturiledespărțământului,prindouămaripersonalitățibrașovenecaremarcheazăînceputurileAstrei– IoanPușcariu,inițiatorulsauautorul„primuluiimplus”șiprincipalulctitorprincreareastatutelorAsociațiunii,șietapafinalăalupteinaționale–AndreiBârseanu,marelepreședinte(1908-1922),deplinmerituosșiprofunddăruitidealuluiastrist.

PrestațiateatruluicainstituțienaționalăînTransilvaniaîncepetotlaBrașov,undevinprimeletrupedeteatrudinRomâniașiundepubliculdescoperămareaforțăcreatoaredesimțămintenaționaleateatrului,iaractoriiromânidinregatdescoperăunpublicromânescînsetatdeartă,darmaialesdemesajuleinațional,defrumusețeaartisticăalimbiiromâneșideregăsireafrățeascăprinteatru,poezie,cântecșiumornațional.Ceidoititaniaimișcăriiteatraleromâneștiardelene,ZahariaBârsanșiA.P.BănuțprofundlegațișiîndatorațiBrașovului,au o prestație profesională admirabilă,o dăruire exemplară pentruprogresulprinteatrualcauzeinaționaleșiocreațieartisticăpescenășiînscrisdevaloareistorică.

Brașovulmaiaremeritulde-afioferitcadrulfavorabilșisuportulmaterialșiumanpentruSocietateapentrufonddeteatruromân,dupăceaceastaavegetatzeceaniînaltepărțialeTransilvaniei.Brașovulafăcutdineașidintoatămișcareateatralătransilvanăoinstituțieșioforțăconsiderabilăînfrontulnațional.PedreptșipemeritbrașoveanulZahariaBârsanvacreașivaconduceTeatrulNaționaldinCluj.

Suitainstituțiiloraînceputcuunorgandepresă,foartelongevivșiînsemnat,„Gazeta...”șiseîncheie,totcupresă,„Orientullatin”,opublicațiemeteoricăînjurnalisticaardeleană,dedoar18luni,darcuunimpactmajor,rezultatdintr-oaltfeldeabordareacauzeinaționale,maitinerească,maivioaieșiincisivă,maicurajoasă,dupămodelefranceze,maialesșisimetricărevirimentuluiOccidentuluilatin,trăitdeItalia,recentunificată(1871)șideFranțapurificatășitrezitădupărăzboiulfranco-prusac.Replicaromânească,„Orientullatin”trebuiasăgenerezeacelașireviriment,laaceleașicoteșisărealizezeprioritar„unitatealatinăarăsăritului”înlimiteleunitățiipoporuluiromân.Toțiceipatrucreatorișirealizatoriaipublicației,bunicondeierișiaprigiluptătorinaționalicuplanurimarișiunprogram naționalambițios,austârnitrepedeadversități,chiarși-ntreconfrațișiceilalțiluptători,iarconstrângerilematerialeaufostdecisivepentruviațascurtăa„Orientuluilatin”.

Ceade-adouadirecțiedeacțiunebrașoveanăvizeazăunirea„încuget”și„însimțuri”prinapărareașipromovareaînlegalitatealimbiiromâne,prinevoluțiascrisului,acărțiiromânești,a tiparuluiîn slujba cauzeinaționale,a artelorbrașovene,implicate șiacesteaînfenomenulnațional,toateîncununatecunașterealaBrașovamarseillezeiromânești,șiaceastaunadevăratprogram politicnaționalpânăînzilelenoastrecând,justificatistoricșivaloric,adevenitimnnațional.

În „războiul”transilvan secularallimbilor,apărarea limbiiromâne șirezistențaromânilorprinlimbamaternăsuntfenomeneimpresionante,delargireverberațiișicuepisoadereprezentativeșiînistoriabrașoveană.Româniifăgărășeniauexcelatînrezistențaprinlimbășichiaraureușitsăimpună,înregimulliberal(1860-1867)limbaromânăcalimbăoficialălaFăgărașșisăasiguredemocraticșiechitabiluzullimbiimaterneșipentruminorități.I-auurmatșibrănenii,cumaipuținsucces,înrelațiacuMagistratulsăsescbrașovean.

ÎndezbateriledietaledelaSibiu(1863)pentruimpunerealimbiiromâne„tertioegalîndreptățită”,pledoariiledeputațilorbrașovenișifăgărășeni,deînaltăținutădemocrat-

parlamentară,exceleazășisub aspectjuridic,istorico-lingvisticdarșiînrespectuldemocraticaldreptuluiminoritaților.G.Barițademonstratcuautoritateistorico-juridicădreptullimbiiromâne de a sta lângă germană șimaghiară ca limbă oficială înTransilvania.

Episodulfinalal„războiuluilimbilor”,celdinepocadualistă,almaghiarizăriiforțate,prioritarprinimpunerealimbiimaghiare,estecelmaidramatic,maicrâncen.Rezistențaromâneascășiapărarealimbiiromânelovitănăpraznic,și-adoveditforța,spirituldejertfădarșivocațiadeînvingătoraneamuluiromânescșialimbiisale.

Artabrașoveană,maialesprinpicturășipoezie,esteatașatăidealuluinaționalprincreatoricuvocațienaționalășiunionistășiprinoperecareexprimădirectșitranșantidei,fapteșipersonajealelupteinaționale.PicturileluiConstantinLeccașiMișuPopp,poezia luiA.Bârseanu sau Ioan A.Lapedatu suntexpresia artistică explicită asentimentuluinațional.UnlocaparteîlocupăpoeziabrașoveanăaluiEminescu„Învia-vorvoievozii”,careexprimăcuatâtamaturitateoînțelegereprofundăarealitățilorpoliticeșiînteretnicedelaBrașov,aistorieidurearelațiilorromâni-sașiînmultelesecoledeconviețuire.Eminescuaînțelescanimenialtul,șiaexprimat-olafel,mareadurereprovocatădedominațiasecularăasașilorasupraromânilor.ProfeticaluipoezieadirecționatșietapizatluptanaționalălaBrașov.

Dinspiritulprofundmilitantalarteibrașovene,angrenatădeplinînrealizarea„uniriiîncugetși-nsimțiri”,s-aunăscutlaBrașovImnulnațional„Deșteaptă-teromâne”,dinpărințibrașoveni,poetulAndreiMureșan G.Ucenescu;apoi„Tricolorul”luiCiprianPorunbescu;„Pe-alnostru steag”sau ImnulUniriide AndreiBârseanu șiCiprianPorumbescu,„ImnulAstrei”deAndreiBârseanușiIacobMureșianu,darșimarșulostășesc„Laarme”,peversurilepoetuluibrașoveanȘt.O.Iosif.

Totînsferamesajuluiartisticnaționalam inclusșipejuniibrașoveni,care,întrealtevalențe,leauprioritarepecelenaționaleșipecelemilitare.Einufacartăpentruartă,tradițiededragultradiției,eiauobietivebinedefinite,circumscriselupteinaționale,oîntreținșioalimenteazăcumanifestărievidentnaționale,cusimbolurișiimagisticănațională,țintreazspiritulnaționaldarșipecelmilitar,războiniclaromâniidinȘchei,eisuntparteavizibilădesărbătoareaunuipotențialumanșispiritualgatasăintreînluptă.Oștiușiadversariidarn-auceface,câtjuniiseîncadreazăînlimitelegale.

Unprim marerezultatallupteinaționalearomânilorbrașoveni,foartevizibillacumpănasecolelorXIX-XX,șifrumosexprimatdeValeriuBraniște,eraacelacădeja„BrașovultrăiasufleteșteînRomânia”,sedeprinsesesaunufuseseniciodatăpeorbitaVieneis-auaBudapesteișigravitapeoorbităaBucureștiuluidinvremurimedievaledaracum trăiarealmenteînRomânia.AtașamentulsufletescalBrașovuluilaBucureștișilaregatulromânl-am identificatînmultipledomenii,aceleapecarepolițiaaustro-ungară,organeleadministrativemaghiarenuleputeaustăpâniișicontrolapedeplin.Elețineaudesufletulromânesc,desentimentelenaționale,defapteledinumbră,decultură,academismul,școalanațională,„poruncilesângelui”,detrudasubversivă,chiardacăaparentsisifică,apăstorilortranshumanzisaua„agențilorLigiiCulturale”.

Prezențaardelenilor,șiabrașovenilorpelocfruntașlaserbărileaniversaredelaBucurești,1906,afostunfericitprilejdeexprimareemoționantăabucurieireciprocepentruîntâlnire,regăsireșiredescoperireavalorilorcomuneîntr-omaresărbătoareaartei,folclorului,culturii,muzicii,trăiriinaționaleșiafrățietățiiromânești.Însferafaptelordin umbră – serviciiinformative,circulația armelor,pregătirimilitare șirevoluționare, subminarea autorității militare și administrative austro-ungare,consolidareapozițieidelideraBrașovuluiînluptanaționalădinzonă,intensificarealupteinaționaleșiînsferapropagandeipentruideeanațională,angrenareasocietățiiciviledarșiaguvernuluiromân,discretdesigur,întoateacesteadarsuficientdesigurastfelîncâtfenomenulsăprogresezespreorezolvaremultașteptată.

Totedificiulacademicromânesc,începânddela1867cucontribuțiișiinițiative

brașoveneremarcabile,arecatemeișiidealideeaunitățiipolitico-stataleromânești,iarmembriibrașoveniaiAcademieiîșibinemerităloculînAcademiemaiîntâipentruprestațialorînprogresulcauzeinaționale.

O altă dimensiune a gravităriiBrașovuluispre România o reprezintă lucrarea„descălecătorilor”în cultura șișcoala din Principate șiapoidin Regat,între carebrașovenii,bârsanii,făgărășeniiconstituie un detașamentconsiderabil.Eiau dusdincolo de școala națională,o cultură unionistă,demnitate națională,solidaritate,dăruireșihărniciepentruprogresulneamuluișialidealuluisăuprioritar.

O altăprobăafaptuluicăbrașovenii„trăiausufletește”,darșitrupește,fizicînRomânia,oaducoieriibârsanicarecirculaudemileniidincolocuoilelor,pânălahotarelelimbiiromâneînsudșiînrăsărit,iarînepocamodernăeidevinșiagricultoridesțelenitoriaiBărăganuluișiDobrogei,maricomercianțide grâne,investitoriînagricultură,mariproprietarinudoardeturmeșistâne,cidemoșiiîntinse,defermeagricolemoderne,șiprintoateacesteaeiaufostadevărați„descălecătoridețarăînpragulmării”,în Dobrogea până la revenire,darmaiales după revenirea eiîncomponențastatuluiromân.

V. BRAȘOVUL – ORAȘ MARTIR AL RĂZBOIULUIDE ELIBERARE ȘIÎNTREGIRENAȚIONALĂ

Brașovul–primulșicelmaimareorașdinTransilvaniaeliberatdearmataromână,dupăretragereaautoritățilorșiinstituțiiloraustro-ungareadevenitcompletromânescprinadministrație,slujbași,limbă,institiții,aprimittriumfalarmataeliberatoareșipentru40dezileafostprototipuluneiTransilvaniiromâneștieliberatășiunităcuRomânia.

A. Brașovulanului1916esteorașmartirprinurmătoarelejertfedemariproporții,maimaridecâtaleoricăruiorașromânescîntotrăzboiul:

jerfaarmateiromâneînapărareaBrașovuluiînzilelede7–8octombrie1916pefrontulZărnești–Sf.Gheorghe,darmaialeslaBartolomeușiînlupteledestradădinoraș,1.000demorțiși1.000deprizonieri;

jertfa populațieiromâneștiobligată să se refugieze cu armata română înMoldovașiRusia,pânăîntoamnaanului1918,cumaripierderimaterialeprinpărăsirealocuințelor,arostuluieconomicșipringrelelesuferințeșilipsurialerefugiului;

jertfa populației românești rămasă acasă,expusă răzbunării crude șirepresaliilornemiloase ale autoritățiloraustro-ungare revenite la Brașov după 8octombrie1916.

Brașovulestespecialșiîncontextulrăzboiuluideeliberareșiîntregirenațională:esteprimulorașvizatșieliberatdearmataromânăînaugust1916;esteprimulșicelmaimareorașdinTransilvaniaromânizat,administratderomânitimpde40dezile;estemizadetopaadversarilorînredobândireateritoriilorpierdutedinTransilvania,pentrucaresedămareabătălieaBrașovului(7–8oct.1916),secomitechiarșiocrimăderăzboiabominabilă,ceadelaBartolomeu;estesingurulorașcares-aapăratmartiricșiîninteriorprinluptedestradăcu1.000demorțiși1.000deprizonieriaiarmateiromâne;estecomunitateaardeleneascăcuceimaimulțirefugiați(1916–1918)spreMoldovașiRusia;esteloculcelormaicrunterepresiunidupărecuperareaorașuluidecătrevechileautorități.JertfeleromâneștidinBrașovprinrezistențadelaBartolomeușitoatăȚara Bârsei,cea din oraș,din trecătorile Carpațilorde Curbură (1916),cele alerepresiunii(oct.1916–oct.1918)etc.nuau,cred,egalîntotspațiulșitimpulrăzboiuluinostrudeeliberareșiîntregirenațională.

CeeaceseîntâmplălaBartolomeu–Brașov,peunsectordefrontde250m,dinfrontuldecirca60Km de la Zărneștila Sfântu Gheorghe,este un episod de front,dramatic,sângeros,martiric dinperspectivăromânească.Dardinperspectivaadversaruluinostrusevreaafiovictoriedepalmares,olecțiestrașnicădecepoate șicefaceneamțulsauhonvedul,cumașinalorderăzboi,fațădeosubunitateromâneascăîncercuită,caretrebuiadezarmatășiluatăînprizonierat,dupălegilerăzboiuluimodern.

Esteevidentcăafostunactderăzbunare,derepresiuneprinexterminare!Dupăacestepisoddinzoriizileide8octombrie1916,aucontinuatlupteleînoraștoatăziua,româniiaurezistatstradăcustradă,casăcucasă.Cei1.000deostașicăzuțiînoraș,fațădecei168delaBartolomeu,vorbescdeo„baiedesânge”întotorașul.

Faptulcăadversaruladescoperitșifructificatverigaslabăcarei-aasiguratsuccesul,estedelăudat.Jocul(inclusivcelderăzboi),greșealăașteptată!Ceeacefacedinacestepisoddramaticocrimăderăzboi,estelipsadefair-playaînvingătorului,setealuiderăzbunare,lichidareaadversaruluicăzutșidezarmat,pesteuzanțelejuridicederăzboi,strivireacudispreța„mișelului”careaîndrăznitsăridicecapul.EstemasacratălaBrașovnudoarcompaniademoldoveni,ciidealulromânescdeeliberareșiîntregirenațională,îndrăznealaarmateiromânedea„cuceri”Brașovul– orașulsașilorșiungurilor,ambițiadeavisalaoRomânieîntregităpeseamaUngarieiMari...

Toateacestea dezonorează armata șipoporulromân ?Ba din contra,jertfa dela Bartolomeuaureolează eroismulostașuluiromân din războiulîntregirii,este o primă dovadă a disponibilitățiiromânilorpentrujertfăîntr-unrăzboinațional,eliberatorșiunificator,estemăsurarezistențeiprinluptăpânălasacrificiulsuprem,cum sevaîntâmpladeatâteaoriînacelrăzboi,laMărășești,deexemplu.Schimbândrolurile,săneîntrebăm dacăadversariinoștriarfifostînstaredeacelașisacrificiu,dacăaufăcut-oundevaînapărareateritoriilorcuceritesauapropriuluiteritoriu.ÎncampanianoastrădinUngaria(1919),n-am întâlnitasemeneajertfeungurești,nicimăcarlaapărareaBudapestei.Eadevăratcănicinoinuam fifostînstaredeoașacrimăabominabilă,cucareapoisăneșilăudăm.

Înprivințacapacitățiicomandanțilorromâni,am spus-ocăcelmultceidejos,delasubunități,augreșitîncâmptactic.Delacomandanțiidediviziiînsus,pânălaîntregulcomandamentromânînfruntecuregele,culipsurișiscăderiinerenteîntr-unmarerăzboi,cutoțiis-aucomportatînțelept,profesionist,eficient.N-am fostunstatmilitarist,înarmatpână–ndinți,cubugetemilitareastronomice,cuoeconomieduduindînspatelearmatei,cuopregătirededeceniiaaceluirăzboi,caîncazuladversarilornoștri,GermaniașiAustro-Ungaria.Eram lacâtevasăptămânideexperiențăînmarelerăzboi,pecândeiaveaudoianideexperiență,eraucăliți,antrenați,cunerviitari,cucomandanțiirodațipetoatefronturileși„ne-auonorat”pefrontulromânesccuoelitămilitarăstrălucitoareînfruntecufaimoșiiFalkenhaynșiMackensen.

Darfaptulcăostașiișigeneraliiromânile-aucompromisstrategia,căaurezistatorganizatșieroicînCarpați,apoiîncâmpiepealiniamentesuccesiveșidefinitivpefrontuldinMoldova(1917),dovedeșterealacapacitatedecomandamentaromânilor,calitatea,motivația,spirituldesacrificiu,curajul,vitejiaostașuluișicomandantuluiromân.Averescu,Prezan,E.Grigorescuetc.,nusuntmaiprejosdecâtFalkenhayn,Mackensen etcomp. numaică„joacă”în „campionate”diferite,aceștiadin urmăau

„vizibilitate”maibună,(decibanipentrupublicitate!)etc.DimensiuneajertfeiumaneaarmateiromânelaBrașov,pefrontuldelaBartolomeu,

peDealulȘprenghișiînlupteledestadădinoraș,încifredepășește1.000demorți,pentrucălaBartolomeuaufostînmormântațiînfinak650deeroi,laBisericadePeTocileeraucomemorațiîn1919unnumărde400deeroicăzuțiînȘchei,șinu scheienimorțipealtefronturi(înnumărde139);alțieroisuntînmormântațilacelelaltebisericiromânești(Sf.Nicolae,pestr.Bisericiiromâne,laGroaveri,laDârsteetc.).ÎncimitirulȘpenghimilitarsuntînmormântați595eroi,foarteprobabilceiadușidelaBartolomeuînanii1970,iarînȘprenghicivilmaisunt133eroimilitaridinPrimulRăzboimondial.ȘiadversarulaavutmultepierderilaBrașovîn1916:641demilitarigermanișiaustro-ungarisuntînmormântațiînCimitiruldesubTâmpa,aceștiatoțicăzuțiînbătăliaBrașovului.

CeeaceaurmatdupăreocupareaBrașovului,împotrivapopulațieiromânești,afostceeaceE.Lovinescunumeaînepocă„teroareateutonică”,unpretinsjustificatşinecesar„terorism derăzboi”alînvingătorilorasupraînvinşilor,exprimatpopular:„Trebuiesă-ispânzuraţipeîmpuţiţiidevalahi!”Pentruajustificaacestterorism,s-auformulatnumeroaseacuzegrave,exagerateşifalselaadresaromânilor,iarîngamametodelorrepresiveafostincredibilă:vexaţiuni,şicanii,dispreţ,arestări,percheziţii,adunareaînbisericiaobiectelorpretinsfurate,interogatorii,procese,condamnări,deportări,deningrareaşiînfierareaprinpresăaîntregiicomunităţiromâneşti,aRomânieipretinsdistrusă,planuridedislocarearomânilordinzonadefrontierăetc.

Dimensiuneadrameiromâneştiprinacesterăzbunărişirepresaliis-aamplificatfoartemult,maialesînzonaBraşovului,undeşocul„eliberării”şi„românizării”,prinintrareaarmateiromâneafostcelmaiamplu.DeaceeaşiamploarearefugiuluipestemunţiabraşovenilorestemaimarecaoricundeînArdeal.

B. Apoi,Brașovul,princâtevapersonalitățialesale,maiareunpalmaresspecial:mediculPompiliuNistor,dinVâlcele,mediclaZărnești,estesufletulacțiuniidelaDarnița–Kiev,autorulcelordouădocumentecareaufăcutdinDarnița„PrimaAlbaIulia”,ocontribuțiedemaximăvaloareîneconomiaevolutivăalupteinaționale.Totun

brașovean,VoicuNițescu,avocatșiziarist,organizeazăvoluntariiromâniînSiberia,ajutatdealtbrașovean,ziaristulVictorBraniște,careșitipăreșteoseriesiberianăa„Gazetei”delaBrașov,ceidoiproducândșiei,cuvoluntarii,odeclarațiedeunireaTransilvanieicuRomânia„avantlalettre”.OaltădeclarațiesimilarăproduceînMoldovaungrupderefugiațiînfruntecuistoriculbrașoveanAl.I.Lapedatu.Pepământamerican,alțidoibrașoveni,VasileStoicașiIoanPodea,mobilizeazăperomâniiamericanipentruahotărîo„AlbaIuliaamericană”în1918,precum șiconvertireaAmericiilasprijinireacauzeiromâneștișiacceptareadezmembrăriiAustro-Ungariei,faptesemnificativeînopțiunileS.U.A.și-nșanselecauzeiromânești.

PompiliuNistoraremerituldeafi,pelângăorganizatorulșianimatorulvoluntarilordelaDarnița-Kiev,șiinițiatorul,autorulșipromotorulcelordouădocumentepoliticenaționale:„Manifestul”și„ProclamațiadelaDarnița”,dinaprilie1917,considerateunantecedentsemnificativalHotărâriidelaAlba-Iulia,ovoceenergicăauzită-n toatălumeaaArdealului,aflatatuncicu pumnulîn gură,o hotărâredeunireaTransilvanieicuRomâniaexprimatădesinguriiardeleniliberis-ofacălaacelmoment.Esteuimitoarematuritateapolitică,forțadeconvingereșivocațiadeliderdoveditedetânărulde34deani,medicdeprofesie,PompiliuNistorînredactareașiimpunereacelordouădocumente.Darnița,„PrimaAlba-Iulia”,esteînprimulrândcreațialuiPompiliuNistorprinceledouădocumente.

NumaipuținmerituoasășideimportanțănaționalăesteșisprijinirearenașteriinaționalelatineretulstudiosbasarabeandecătreechipaluiPompiliuNistor,fenomendezvoltatrapidșiatâtdebeneficrealizăriiunitățiinaționaledinspreest.

DupăstingereaacțiuniidelaDarnițașiPaceadelaBucurești,inițiativașiconducereavoluntariatuluiînRusiaopreiaVoicuNițescu,într-oepopeede20deluni,într-oRusierăvășităderevoluțieșiderăzboicivil,într-oSiberienesfârșitășineprietenoasă,cuoRomânieîngenunchiatășioarmatădemobilizată.Ceicirca5.000devoluntariromânicondușideVoicuNițescuerausinguraforțăarmatărămasăînluptăalăturideAntantașisinguraforțăliberăorganizatăaptăsăreprezinteArdealulocupatșiîncătușat.ȘiVoicuNițescușiCorpulIIvoluntariîșiasumăaceststatut,îlasigurăperegeleFerdinanddeloialitateșiproclamășiei,cașiceidelaDarnița,unireaTransilvanieicuRomânia.Șiauavutșiunorgandepresă,nuoricare,ci„Gazeta...”brașoveană,renăscutăînSiberiasubconducereaultimilorșefiînsemnațidelaBrașov,acelașiVoicu

Nițescu șiîmpătimituleiredactorVictorBraniște.După glorioasa „Gazetă...”din zilele stăpâniriiromâneștilaBrașov,1916,exotica„Gazetă...”siberianănuestemaipuținglorioasășiinteresantă.

PelângăceledouăpersonalitățișiceledouăCorpuridevoluntari,alteșialtezecișisutedevoluntaridinzonaBrașovuluiîigăsim menționațiîndocumenteși-ncarteadeistorie,angajațicudăruire,cudorințăsincerădeimplicareșijertfirepentrucauzaneamului.Am prezentatolistălungădarcareesteevidentincompletă.

GeneroasaofertăaArdealuluipentruvoluntariatînrăzboiulRomânieideeliberareșiîntregirenațională,cuantecedenteînrăzboiuldeindependență,afostunfenomenaparteînpeisajulmareluirăzboi.EladepășitprocentualșiemoționalfenomenulsimilaralcelorlaltepopoaresupusedeAustro-Ungaria,chiardacăslavii,cehii,slovacii,sârbiisaupoloneziiaufostmaifavorizațiînpromovareafenomenului.

Înacțiunearomâneascădinstrăinătatepentrupromovareaideiinaționales-auimplicatșicâțivaromânibrașoveni,cucontribuțiiremarcabileînAmericașiFranțașicurezultatehotărâtoarepentruevoluțiaînțelegeriiaspirațiilorromâneștiînmarilecapitaleșiobținereasprijinuluiacelorțărilaconferințapăcii.

ÎnStateleUnitebrașoveniiVasileStoicașiIoanPodeaaufăcutlucruriuimitoare.V.Stoicaîntr-unanșijumătateareușitsăschimbecu180degradeorientareaguvernuluiamericanșiapreședinteluiWilson,careîndecembrie1917credeacăAustro-Ungariamaiareunrolcivilizatorșideechilibruînzonă,decitrebuiemenținută,iardupăunanînnoiembrie1918oconsiderao„șandramaputredă”,caretrebuiedestrămată,popoareleeliberateșilăsatesă-șistabileascăsoarta.AtâtînechipăoficialăsauîncadrulLegațieiromâne,câtmaialesdeunulsingur,cuoperseverențășiodibăcieadmirabile,într-otrudăfărăodihnă,dovedindvocațiedarșiopregătiredeosebităpentruaceadiplomație(cunoșteazecelimbi),angrenânddiasporaromânădarșiacelorlateminoritățidinAustro-Ungaria,facepromovareacauzeinaționale,atragerea lumiipolitice americane de partea noastră,darșiorganizarea șirecrutareavoluntarilorromânipentrufrontuloccidental.Memoriipestememorii,întrevederișiaudiențe,mitinguricumiideromâniamericani,discursuri,articoledepresă,constituireașiconducereaLigiiNaționaleRomânedinAmerica,constituireaConsiliuluiNaționalRomândelaParis,undeestevicepreședinte,aUniuniiDemocraticeaEuropeiCentrale,undeesteprim-vicepreședinte,semnareauneiDeclarațiideindependețăapopoarelorsubjugatedeAustro-Ungaria,dupăritualulamericandela1776,inclusivprintragereaunui„clopotallibertății”–suntrealizărilemarialeluiVasileStoicaînAmerica,însemnatecărămizilaedificiulrecunoașteriișiconsacrăriijuridiceinternaționaleaunitățiipoliticeromânești.Unom „modest,dardemn”,„decaracterșideliniedreaptă”,„pornitdelacoarneleplugului”,care-șiadora„țarașipoporul”,le-aservit„prinmuncă,talentșihărnicie”– așaseautodefineaVasileStoica.Tocmaibundevânatșiucisînînchisoareacomunistă,cum s-așiîntâmplat.

DacăV.Stoicas-aorientatcuprecăderesprelumeapoliticăamericanășiaadus-ospretabăraromânească,IoanPodeaaacționatcapreotșiapoiprotopopînrândulmulțimiideromânidinStateleUnite,preoțișimireni,pentrua-iîntăriînluptalorpentrucauzaromâneascășipentrua-șiexprimaenergicopțiunealordeunireaTransilvanieilornatalecuRomânia.Modalitateaprincareaufăcut-o,șiaceastaoaltăpreAlba-Iulia,afosthotărâreapublică,într-omareadunarenaționalăaromânilor,laYoungstown(Ohio),9-10martie1918,deasedesprindedeMitropolialuiV.Mangra,vândutungurilor,dea-șiconstruiseparatEpiscopiaRomânăOrtodoxădinS.U.A.șideaosubordonaMitropolieidelaBucurești,ceeaceînseamnăînfapt,unireacelorpeste150.000deromâniortodocșidinAmericalaregatulromân.Aceastădecizieestenotificatăoficialșistatuluiamerican,președinteluiWilsoncaactpoliticdevoințănaționalăaromânilortransilvăneni,aflațipepământulliberalAmericii,înnumelemilioanelorderomâniaflațiînînchisoareapopoarelor,Austro-Ungaria.

ÎnFranța,BelgiașimaialesAngliaaactivatsăceleanulGeorgeMoroianupentrulămurireapoliticienilorșiaopinieipubliceasupraaspirațiilorromânești.AniistudențieilaAnversșiParis,suprapușimișcăriimemorandiste,aufostanideactivitatepublicisticășimilitantăpentrucauzanaționalăde-ointensitateșianvergurădeneimaginatpentruunstudent,anipecarei-am numitpebunădreptatede„mucenicienațională”.Fieînfrunteamișcăriistudențeștidincapitalelevestice,fiecapreședintealLigiiCulturaledinAnvers,fiecorespondentlamarilecotidiane,fieînrelațiidirectecupoliticieni,redactorișefideziare,fiecapromotoral„Replicei”luiA.C.PopoviciînAnglia,fiecorespondentdepresălacâtevaziaredelimbăfranceză de la procesulmemorandiștilor,fie ca organizatorde mitinguriîn Anglia în sprijinulmemorandiștilorsuntmultipleleipostazeîncarestudentuldepânăîn24deanis-aimplicatînluptanaționalăpentruconvingereaOccidentuluiasupralegitimitățiicauzeinaționaleromânești.

Înetapafinală,maialesîn1918,G.Moroianus-aconsacratpromovăriicauzeinaționaleînAnglia.Pecontpropriu,ajunsînAnglia,fiindbinecunoscutacolo,afostcooptatînDepartamentuldepropagandăcaatașatpentruproblemeleromânești,îșireiavechilelegăturișistabileștealtelenoicuoameniinfluențiaiAntantei,reușindsăaducăserviciimaricauzeinaționale.Pelângăactivitateapublicisticădestinatămediilorpoliticeșiopinieipublice,pelângădocumenteleoficialedepropagandăutilizatedeAntanta,încarepozițiaromâneascășiintereseleromânilorțindecondeiulluiMoroianu,pelângăînmulțireaprintreoameniiinfluențiacelorcarecunoșteaușisprijineauaspirațiileromânești,G Moroianurealizează,lacerereaForeignOffice-uluiunmemoriuasupraeforturilorRomânieiînmarelerăzboi,osintezăpotrivităcadimensiuni,deplinlămuritoareșiconvingătoare,pentrumediulpoliticșimediaticenglez,careapoisăsepoziționezecorect,încunoștințădecauzășirealistfațădeproblemeleromânești.Beneficiariienglezi,prinM.A.Leeper,secretaralprimuluiministru,auconsideratdocumentul„extrem debinefăcut”și„excepționaldeutil”,cuunconținutnoușiinteresant,cuoabordare„sincerășicinstită”.Deciuninstrumentdemareutilitatepentrucaengleziisăînțeleagămareacomplexitateaproblemelorromânești,rațiunileimplicăriiRomânieiînrăzboi,determinărileistorice,etnice,naționaleetc.pentrucareRomâniaeraalăturideAntanta,dimensiunileefortuluiderăzboișialedrameiocupăriiadouătreimidinteritoriudecătrePuterileCentrale,rolulRomânieiînpurtarearăzboiuluidecătreAntantașiparteaeidecontribuțiedirectăsauindirectălavictoriilealianței,chiarșicuretragereadin1916,implicareașijertfadeproporțiiaromânilorardelenișibucovineniînrăzboiși-nluptanaționalăpentrueliberareșiîntregire.

DacăW.Steed,cuprețuireșirealism,aconsideratlucrarealuiMoroianuîncapitaleleoccidentale,înslujbacauzeiunitățiipolitico-stataleromânești,„demnădeunapostol”,n-afăcut-odecomplezență,cipedeplinîncunoștințădecauză.

Alțitreibrașoveni,ConstantinLacea,IosifBlagașiNicolaeBogdan,profesorișaguniști,refugiațiînMoldova,apoiînSuediașidinoctombrie1918laParis,cooptațideTakeIonescuînConsiliulNaționalRomân,totînsferapropagandeișiaorganizăriivoluntarilorromâni,aulucratcurâvnăpentrucauzaromânească,inclusivînpregătireașipetimpulConferințeidePace.

C. Revoluțianaționalădintoamnaanului1918laBrașovaredimensiunicutotulspeciale:procesulareodinamicămultsporită,ceeacesitueazăBrașovulînavangardatransformărilorrevoluționareromâneștidin Transilvaniaspreo „țarăromânească”.Personalitățideprimămărime:VasileSaftu,IlieCristea,OvidiuDanteGherman,AurelCiorteaetc.dauforțășiiureșprogresuluirevoluționar.„GlasulArdealului”,organuldepresăalrevoluțieișianoilorautoritățiromâneștireprezintăoforță,uninstrumentdemaximăutilitateînorientarea,direcționarea,conducereașigestionarearevoluțieilaBrașov.Prinelne-aurămastextele– articole,cuvântări,hotărâri,reportajeetc.demaximăvaloaredocumentarăpentruistoriografiaproblemei.

Putem concluzionacăMareaUniredin1918,s-aplămăditlaBrașov,adospitșiacrescutîntoatăîntinderearomânească,s-acoptînMareleRăzboișis-apuspemasaromânilor,caldă,rumenă,mareșihrănitoarela1Decembrie1918.

BrașovulaavutoprezențămasivălaAlba-Iulia(121dedelegațilegali,cutotatâteacredenționale,pecareseaflăaproape17miidesemnături,cifreminimeatestate

documentar)șilaBrașovseconfirmăcaracterulplebiscitaralconsultăriipopulațieișialhotărâriideuniredelaAlba-Iulia.

ÎndezbaterilepregătitoarepentruhotărâreaM.A.N.,delegațiabrașoveană,prinVasileSaftu,aparticipatactivcuopiniioriginale,confirmatecajustedeevoluțiileulterioare.Relatăriledelafațaloculuiînpresășimemorialisticabrașoveanăîșiaufarmeculșivaloarealorspecialăpânăastăzi.

Acasă,în localități,în cadrulslujbeidin bisericile românești,maiales,în aceaDuminicăMareaneamuluiromânesc,brașoveniiaurealizat„miciAlbaIulii”alebucurieiîmpliniriivisuluinațional,acesteafăcândcatoateinimileromâneștisăbatălaunisoncuceledinCetateaMariiUniri.SărbătoareaneamuluiromânesccontinuălaBrașovcuocaziaprimiriiarmateiromâne,cuocaziatreceriiprinBrașovadelegațieideardelenicareducealaBucureștiactuluniriișicuocaziaprimiriigeneraluluifrancezBerthelot,fiecaredinacesteprimirifestive,foartecaldeșientuziasteaucompletatșiaureolat„bucuriaînvierii”prinMareaUnire.

Putem concluzionametaforiccălaAlbaIulia,Duminică1Decembrie1918,s-aoficiatNUNTARegatuluiRomâncuTransilvania!

PEȚIREA s-afăcutînsălaBrașovtimpdetreisutedeani!Ca-nSchakespeare,adversitățileaufosturiașeșivoiaumaidegrabăsiluireamireseisaumoarteamirilor,darIUBIREALORMILENARĂAÎNVINS!

Anunțulnupțials-afăcutlaOradeala12octombrie1918,iaralaiulpornitdelaVienașiBudapesta,s-aînchegatlaAradșiapornitspreAlbaIulia.Nuntașii,ca-nCoșbuc,câtăfrunză,câtăiarbă,dintoateorizonturileromânimii,cupatalama(credențional)saufără,auvenitsărbătoreșteșivoiniceștelanuntăîmpărătească.Nașii,douărânduri,suveraniiRomânieiRegeleFerdinandșiReginaMaria,darșiAntantaaulipsitmotivat,darauorganizat CALEA MARE la Paris,în palatele Versailles șiTrianon,le-au datbinecuvântareașicadouldenuntă.Șiiarpetreceremarecușimaimulțiinvitați!

AniversareacentenarăaNUNȚIInedăîncredereîntrăiniciaacestuimenaj,carevaprindecusiguranțășiNUNTADEAUR.

prof.univ.dr.IoanVLAD