Embed Size (px)
Citation preview
Modul IV
Nr.3
Bolile
sistemului
osos
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Până pe la 25 de ani activitatea osteoblastilor este mult mai intensă decât a osteoclastelor de aceea noi crestem, pentru că organismul nostru sintetizează ţesut osos mult mai repede decât mobilizează calciul din oase.
La maturitate, şi mai ales dupa 50-60 de ani, ţesutul osos se sintetizează mult mai puţin şi este mai intens procesul de metabolizare a calciului din oase.
În cazul în care nu ştiaţi deja, avem 206 oase de toate formele şi mărimile.
Jumătate din ele sunt în mâini şi picioare.
Cât suntem copii, oasele noastre au un ritm de creştere foarte alert.
La aproximativ 25 de ani, ajungem la înălţimea maximă pe care o vom avea. Când suntem bătrâni, oasele noastre
devin mai fragile.
Cum se întamplă acest lucru?
Oasele au mai multe roluri:
�
����
Să ne susţină corpul drept (aşa cum un manechin susţine hainele);
Să producă celulele roşii ale sângelui;
Să protejeje creierul şi alte organe;
Să ne permită să ne mişcăm;
Să menţină o concentraţie de calciu constantă în organism.
celule ce mobilizeazăcalciul din oase,
făcându-le mai fragile
şi OSTEOCLASTE
În oase se găsesc două tipuri de celule:
celule formatoare de os
OSTEOBLASTE
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Copiii mici care nu consumă suficient calciu pot avea probleme foarte mari, oasele lor nedezvoltându-se suficient.
Este vorba despre o boala care se numeşte rahitism, iar oasele nu au forma obişnuită, ci sunt mult mai curbate.
De aceea este foarte
important să consumăm
produse ce conţin calciu
toată viaţa.
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Uneori osul nu se rupe
de tot, ci doar se fisurează.
Alteori capetele care
s-au rupt se depărtează
şi trebuie aşezate la loc.
Un alt lucru foarte interesant de ştiut: dupa forma osului poţi să îţi dai seama de ce boli a suferit persoana respectivă. Dacă a suferit de rahitism sau de o alta boală care apare mai mult la bătrâneţe numită osteoporoză. Atunci oasele devin mult mai sensibile deoarece calciul din ele trece în sânge pentru a fi folosit de organism şi se rup foarte uşor.
Şi semnele de la fracturi rămân foarte clar întipărite pe oase. Şi că tot veni vorba de fracturi, cum noi copiii suntem foarte neastâmpăraţi, ar trebui să învăţăm să ne ferim de astfel de probleme.
Chiar dacă osul este foarte rezistent câteodată se întâmplă să se rupă. Pentru că am călcat strâmb, am căzut sau ne-am lovit.
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Sudarea osului este foarte importantă.
1. Este foarte important să ne ducem la medic. Acesta, pentru a vedea exact ce s-a întâmplat cu oasele noastre, ne va face o „radiografie”. Este ca o poza făcută cu ajutorul razelor X. Pentru a obţine o imagine cât mai bună trebuie să stăm nemişcaţi. Dupa ce medicul analizează „poza”, aşează oasele în poziţia corectă şi le imobilizează cu ajutorul ghipsului. Mai departe este treaba organismului nostru să „repare” fractura.
2. Mai întâi se formează la locul rupturii, între cele două capete ale oaselor, un cheag. Este ca şi o fundaţie. Pe baza acestuia vor avea loc mai departe celelalte procese de refacere a osului.
Însă până ce noi putem să alergăm sau să ne folosim
de corpul nostru ca şi înainte de fractură, trebuie să
aşteptăm liniştiţi (câteodată chiar şi imobilizaţi la pat)
şi să ascult m întocmai sfatul medicului. Nu de alta, dar
încetinim procesul şi mai târziu pot apărea alte
probleme. Dacă osul nu se reface corect nu va mai
putea realiza foarte bine toate sarcinile pe care le are.
ă
3. În câteva zile prin acest cheag încep să crească vase de sânge ce aduc prin ele toate celule ce vor începe să lucreze la reparaţie. Unele dintre ele generează fibrele de care se vor prinde sărurile de calciu. Altele vor dizolva chegurile de sânge pentru a lăsa locul liber osulu i ce se va forma. Ş i osteoblastele intervin aici în formarea celulelor osoase.
4. La copii „reparaţia” se face mai repede pe când la adulţi şi mai ales la bătrâni, oasele se refac foarte încet. De ce? Tocmai v-am povestit mai sus: pentru că la maturitate (adică la adulţi şi bătrâni) ţesutul osos se sintetizează mult mai puţin decât la copii.
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Vedeţi de ce este bine să nu solicitam foarte mult oasele chiar dacă ele sunt
puternice şi rezistente? Pentru că se refac destul de greu.
Iată câteva sfaturi de care ar trebui să ţinem cont:
�
�
�
�
Atunci când mergem cu bicicleta, ne dăm cu skate-ul sau patinele trebuie să purtam cască (pentru a proteja oasele craniului), genunchiere şi cotiere.
De fiecare dată când ne jucăm, trebuie să ne protejăm corespunzător. Dacă jucăm hochei, să purtăm echipament de protecţie, dacă jucăm tenis să purtăm un bandaj la încheietura mâinii.
Întăriţi-vă scheletul bând lapte şi consumând multe produse lactate (iaurt, brânză). Toate conţin calciu care vă ajută oasele să fie rezistente.
Exerciţiile ne ajută să ne întărim oasele de aceea este bine să alergăm, să dansăm sau să jucăm alte sporturi. În plus, activitatea ne va menţine în formă şi nu ne vom îngrăşa. Scheletului, chiar dacă este puternic, nu îi place să suporte greutate în plus.
Sfaturi pentru copii
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Durerile de creştere
Mulţi copii de vârstă şcolară, mai ales în ultimii ani ai acestei perioade, suferă de dureri severe, repetate ale membrelor. Aceste dureri pot apărea oricând, dar se pare că se instalează mai frecvent seara, mai ales după o zi de activitate intensă.
De obicei, durerile sunt localizate în coapse şi gambe şi durează o oră sau două. În aceste condiţii, copiii sunt sănătoşi, iar rezultatele de la examenul fizic şi de la testele de diagnostic sunt normale. Deşi aceste dureri nu se conectează direct cu creşterea fizică, aceste simptome sunt cunoscute sub denumirea de „dureri de creştere”.
Durerile nu au o explicaţie anume şi dispar cu timpul, fără a lăsa semne de boală.
Sfaturi pentru părinţi
Publisher: Farmaciile DONA, S.C SIEPCOFAR S.A
Project Manager „ABC-Darul Sănătăţii”:
Farm. drd. Georgeta Ionică
Adresa redacţiei: Str. Şcolii nr. 7, Popeşti Leordeni,
Jud. Ilfov, tel.: 021-361.46.90, [email protected]
www.farmaciiledona.ro
Intră în aventură pe site-ul
www.abc-darulsanatatii.ro
Învaţă despre universul corpului uman,
joacă-te şi câştigă premii!
www.facebook.com/AbcDarulSanatatii
Modulul I Modulul II
Modulul III
Modulul IV
Igiena şi alimentaţiasănătoasă
Structura corpului uman
Funcţionarea corpului uman
Menţinerea sănătăţii
