Click here to load reader

Bolile Sistemului Excretor

  • View
    469

  • Download
    30

Embed Size (px)

DESCRIPTION

jhkj

Text of Bolile Sistemului Excretor

Bolile Sistemului Excretor

Bolile Sistemului Excretor Litiaza renala (pietre la rinichi) este o afectiune cunoscuta inca din antchitate, operatia de extragere a pietrelor fiind cea mai veche interventie chirurgicala. Explicatia fiind durereacare insoteste colica renala este intr-atat de mare incat un tratament care sa o indeparteze era absolut necesar. Litiaza renali (calculi renali), una dintre cele mai frecvente boli, este o afectiune caracterizata prin prezenta si dezvoltarea calculilor( pietre rezultate din precipitarea sarurilor din organism) la nivelul rinichilor.Calculii renali pot ramane la nivelul rinichilor sau se pot deplasa, urmand drumul tractului urinar (rinichi, uretere, vezica urinara, uretra) si pot bloca traiectul urinii,respectiv stacnarea ei . Calculii renali se formeaza atunci cand se modifica balanta intre cantitatea de apa, saruri minerale si alte substante din urina.

Litiaza renala Factori de risc :Alimentatia subnutritia sau consumul mare de alimente bogate in oxalati,proteine,etc.Hidratare insuficienta lipsa unui aport suficient de lichide (una din cele mai frecvente cauze de aparitie a litiazei renale)Temperaturi crescute (favorizeaza dezhidratarea)Stilul de viata si ocupatia (locul de munca intr-un mediu care favorizeaza deshidratarea,stresul,expunerea prelungita la temperaturi crescute)Ereditatea-antecedentele familiale-boala ce apare de a lungul mai multor generatii.Infectii urinare cu anumiti germeniStaza urinara depunerea sarurilor este mult mai facila cand urina stagneaza sau curge mai lent decat este normal. Semnele litiazei renale:niciun simptom, in cazul in care calculul este foarte mic (microlitiaza renala ,nisip in rinichi)colica renala -durere constanta cu debut brusc; calculii pot produce dureri intense la nivelul zonei lombare (portiunea inferioara a spatelui), in partile laterale ale trunchiului (in flancuri), la nivelul abdomenului, pelvisului sau organelor genitale;manifestari digestive - senzatie de greata si vomaaparitia sangelui in urina (hematurie) aceasta se poate asocia cu calculii care raman la nivelul rinichiului sau cei care se mobilizeaza la nivelul tractului urinarpolakiurie,urinari frecvente si dureroase, care apar cand calculul este in ureter sau dupa ce a parasit vezica urinara si se gaseste in uretra; urinarile frecvente pot apare si in infectii ale tractului urinarfebradiaree sau constipatietranspiratii abundente (diaforeza)obosealamanifestari cardio-vasculate-tahicardie, hipertensiune arterial.

Insuficiena renal(IR) se definete prin scderea rapid (insuficien renal acut) sau lent (IR cronic) a funciei renale, rezultatul fiind incapacitatea de a menine echilibrul hidroelectrolitic i de a excreta produii azotai. Creatinina seric este un marker convenabil pentru evaluarea funciei renale: valoarea creatininei crete cu 1-1,5 mg/dl/zi (la IR acut). Insuficiena renal poate fi descris i ca o scdere a ratei de filtrare glomerulara. Probleme frecvent ntlnite n disfuncii ale rinichilor includ acidemie, concentraii anormale de potasiu, calciu, fosfat, i (pe termen lung), anemie, precum i vindecarea ntrziat a oaselor rupte. Mai pot s apar hematurie i proteinurie. Pe termen lung, problemele renale pot influena alte boli, cum ar fi bolile cardiovasculare.

Insuficiena renal Simptomele sunt datorate de obicei azotemiei i afeciunii de baz:Uremie crescutVom, diaree, deshidratare;Grea, pierdere in greutate;Hematurie;Revrsat pericardic, uneori tamponad cardiac;Dureri abdominale difuze;Encefalopatie, confuzie, n cazuri netratate, convulsii.Fosfatemie crescutCrampe musculare (datorat scderii calcemiei), parestezii, tetanii;Fracturi;Urticarie;Hiperkalemie:Aritmie;Paralizie muscular;Acumularea n exces a lichidelor:Edeme ale membrelor;Respiraie dificil (datorat acumulrii lichidelor n plmni);Scderea produciei de eritropoietin de ctre rinichi duce la anemie:Hipotensiune, ameeal;Astenie;Apariia i creterea proteinuriei;Edeme ale membrelor.

Insuficienta renala acuta-Este o insuficienta renala in care pierderea functiei renale este brusca, dar, in general, reversibila. Spre deosebire de insuficienta renala cronica, insuficienta renala acuta se vindeca de cele mai multe ori fara sechele. Dupa mecanismele in cauza, se deosebesc trei tipuri de insuficienta renala acuta. -Insuficienta renala acuta functionala este cauzata de un soc hipovolemic (diminuarea brutala si importanta a volumului sangvin circulant cu scaderea presiunii arteriale), antrenand o scadere a debitului sangvin care iriga rinichii, si nu de leziuni anatomice ale tesutului renal. Ea poate fi provocata de o hemoragie acuta abundenta, de o slabiciune cardiaca, de o deshidratare intensa, de o diaree persistenta sau in urma unor varsaturi abundente, unui soc alergic etc.-Insuficienta renala acuta organica este consecutiva unor alterari anatomice ale tubilor (necroza tubulara acuta) sau ale tesutului interstitial (nefrita interstitiala acuta) al rinichiului. Aceste leziuni pot fi consecinta unei intoxicatii (medicamente, produse iodate utilizate pentru examene radiografice), unei reactii alergice, unui proces infectios etc.-Insuficienta renala acuta mecanica este legata de aparitia brusca a unui obstacol (calcul. tumora) pe caile excretorii (bazinete, uretere, vezica).

Nefritaeste o boal inflamatorie ce poate afecta un singur rinichi sau ambii rinichi. Boala este provocat de o atingere a esutului interstiial pe cale urinar. Nefritele sunt, cel mai adesea, provocate de o infecie sau de o malformaie la nivelul cilor excretorii. Exist mai multe tipuri de nefrit iar cele mai comune tipuri sunt: Nefrita acut Nefrit cronic Glomerulonefrita primar Nefrit autoinum Pielonefrita Nefrit interstiial Nefrita lupic Boala poate fi rezultatul unei infecii bacteriene, sau poate aprea ca efect al expunerii excesive la toxine. Cu toate acestea, una dintre cele mai frecvente cauze care duce la apariia bolii este reprezentat de o tulburare a sistemului imunitar. Dac este lasat netratat, aceasta afeciune se agraveaz rapid. Prin urmare, de ndat ce simptomele de nefrit sunt evidente, este important s se nceap tratamentul.Nefrita Cauzele care duc la dezvoltarea nefritei: Tulburrile autoimune: n condiii normale, sistemul imunitar joac un rol important n a identifica i distinge toi invadatorii. In cazul anumitor pacieni sistemul imunitar atac sistemele naturale ale organismului, n loc de organismele strine. Exist numeroase boli de rinichi, care pot aprea ca urmare a problemelor de sistem imunitar insa nefrita este una dintre ele. Bacterii: Una dintre cele mai comune cauze ale nefritei provocate de bacterii este infecia cu Streptococcus Anomaliile anatomice ale cilor urinare Anumite boli: diabet zaharat, infecii ale cilor urinare Factori genetici: persoanele care au n familie cazuri de nefrit prezint un risc mai ridicat de a dezvolta afeciunea.

Simptomele nefritei: Aproximativ jumtate dintre cei care dezvolt nefrita acutnu au niciun simptom. Cu toate acestea, principalelesimptome ale nefritei sunt: Umflarea esuturilor (iniial la nivelul faei i n jurul ochilor, iar mai trziu, maiproeminent la nivelul picioarelor) Reducerea cantitii de urin Urin nchis la culoare Creterea tensiunii arteriale Dureri de cap Somnolen Tulburri de vedere Oboseal i indispoziie general Grea Atunci cnd boala progreseaz rapid pot aparea i alte simptome precum: pierderea poftei de mncare, vrsturi, dureri abdominale sau dureri articulare.

Cistita reprezint inflamaia, acut sau cronic, a vezicii urinare. Se manifest prin miciuni (urinri) frecvente, dureri sau usturimi la miciune i urin tulbure . Semne i simptome: Cistita se manifest prin miciune frecvent; usturime la urinat; senzaie de presiune n abdomenul inferior; urin urt mirositoare. La aceste simptome uneori se mai adaug hematurie (snge n urin) i senzaii imperioase de a urina. Cistita apare n mod frecvent la femei dup contact sexual. n timpul activitii sexuale, bacteriile care sunt prezente frecvent n ariile inferioare uretrale i vaginale sunt mpinse n vezic. O data ajunse n vezic, bacteriile ncep s se multiplice. De obicei, organismul poate elimina bacteriile prin urinat, dar, cnd nu poate, apare cistita. Cu toate c femeile active sexual cu vrste ntre 20 i 50 ani au riscul cel mai mare de a face cistit, chiar i fetele tinere sunt susceptibile la infecie deoarece anusul, o surs constant de bacterii, este foarte apropiat de orificiul uretral al femeii. Peste 90% din episoadele de cistit sunt date de Escherichia coli, o specie de bacterii ntlnit n mod normal n colon i rect. Infeciile vezicale sunt rare la brbai datorit anatomiei masculine-uretra este mai lung la brbai dect la femei, fcnd dificil ascensiunea bacteriilor n vezic. Cnd apare cistita la brbai, este deseori legat de o problem a golirii vezicii, cum ar fi creterea n dimensiuni a prostatei.Cistita

Folosirea unei alimentatii echilibrate, mentinerea unei igienee corespunzatoare a organelor excretoare,tratarea infectiilor amigdaliene, a cariilor dentare, sa nu se faca abuz de medicamente, evitarea consumuluide ciuperci neavizate, evitarea factorilor potentiali vatamatori pentru aparatul excretor (chimici-> toxici, biologici-> microbi, virusi, fizici-> evitarea frigului si a calduri exagerate).

PrevenireSirbe CristinaPuscasu PatriciaTarba Bianca

Proiect prezentat de: