Bolile Din Spatele Ametelilor

  • Published on
    11-Aug-2015

  • View
    335

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Article

Transcript

<p>Bolile din spatele ametelilor DATA PUBLICARII: 05/03/2008 Irina T., din Iasi: "Va rog daca poate vorbi un medic despre o problema cu care cred ca se confrunta foarte multe persoane: ameteala. Am auzit tot felul de variante:ca ameteala ar putea fi o urmare a lipsei de vitamine, ar fi din cauza problemelor neurologice sau chiar din pricina spondilozei. As dori sa stiu care ar putea fi cauzele ametelei si cind trebuie sa apelam la medic pentru tratament. Va multumesc". Prof. dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi: Ameteala sau vertijul este o senzatie neplacuta care se caracterizeaza prin pierderea echilibrului, senzatia de rotire a obiectelor din jur, clatinare si uneori cadere . Desigur, anterior ametelii pot sa apara si alte semne, cum ar fi greata, varsaturile sau incetosarea vederii. Simptomele care insotesc, de obicei, vertijul sint: greata, varsaturi, paloare, transpiratii, anxietate, teama si uneori lesin. Aceste simptome sint cauzate de conexiunile multiple dintre organul vestibular (aflat in urechea interna) si sistemul nervos autonom. Orice lezare a sistemului vestibular poate cauza perturbari vegetative. Rolul cel mai important in reglarea echilibrului il detine sistemul vestibular, care cuprinde un aparat de receptie (portiunea vestibulara a urechii interne, numita si labirint), o cale de transmitere (nervul vestibular) si caile vestibulare centrale, dintre care unele se termina in lobul temporal. Ameteala, incetosarea privirii si pierderea starii de constienta fac parte dintre simptomele sincopei (lesin) de cauze neurologice sau cardiace. Hipotensiunea ortostatica</p> <p>In cazul hipotensiunii ortostatice scaderea tensiunii se produce la trecerea brusca in ortostatism (pozitie verticala).</p> <p>Hipotensiunea ortostatica nu este o boala, ci reprezinta incapacitatea organismului de a se adapta rapid la schimbarea brusca a pozitiei corpului. Atunci cand pacientul trece in pozitie ortostatica (in picioare), sub efectul gravitatiei, sangele se acumuleaza la nivelul membrelor inferioare, ceea ce diminueaza temporar cantitatea de sange pompata de inima. In mod normal, organismul raspunde printr-o serie de reactii reflexe (cresterea ritmului cardiac, ingustarea calibrului vaselor sangvine). Daca aceste mecanisme compensatorii nu se produc suficient de rapid, apare hipotensiunea ortostatica. Scaderea brusca a tensiunii arteriale este insotita de ameteala, slabiciune si chiar lesin.</p> <p>Hipotensiunea ortostatica este frecventa la persoanele in varsta. Hipotensiunea ortostatica este cauzata de afectiunile care impiedica mecanismele compensatorii ce controleaza presiunea arteriala. Printre cauze se numara afectiunile cardiace (aritmii), luarea unor medicamente (diuretice, vasodilatatoare, antidepresive), hemoragii, deshidratare, diabet, amiloidoza, temperaturile ridicate sau febra.</p> <p>Hipotensiunea ortostatica se manifesta prin ameteala, slabiciune, confuzie, tulburari de vedere sau lesin atunci cand persoana se ridica brusc, dupa o perioada lunga de stat jos. Simptomele sunt accentuate de oboseala, consumul de alcool sau de luarea unei mese bogate. Scaderea importanta a aportului sangvin la creier poate duce la lesin. Hipotensiunea arteriala - Simptome, diagnostic si tratament</p> <p>In zilele noastre toata lumea este ingrijorata de hipertensiunea arteriala, o boala cardiovasculara ce devine din ce in ce mai frecventa. La spectru opus al acestei boli cardiace este hipotensiunea arteriala. Hipotensiunea arteriala apare atunci cand tensiunea arteriala scade sub 90/60 mmHg. La sportivii de performanta, tineri, ce au activitate fizica regulata si au o dieta echilibrata, hipotensiunea este normala. Exista doua tipuri speciale de hipotensiune: cea care apare cand ne ridicam in picioare (hipotensiune ortostatica) si cea de dupa masa (hipotensiunea post-prandiala).</p> <p>Cauzele hipotensiunii arteriale</p> <p>Hipotensiunea arteriala are o multitudine de cauze: - deshidratarea; - sarcina; - disfunctii ale sistemului nervos; - boli cardiovasculare: infarct miocardic, defecte de valva; - boli endocrinologice: hipotiroidism, hipertiroidism;</p> <p>- hemoragiile; - lisa vitaminei B12; - septicemia; - unele medicamente: diuretice, antidepresive, betablocante; - diabet.</p> <p>In hipotensiunea ortostatica tensiunea scade la trecerea brusca in pozitie verticala. Cauza hipotensiunii ortostatice este reprezentata de incapacitatea organismului de a se adapta la schimbarea de pozitie a corpului.Este mult mai frecventa la varstnici.</p> <p>In cazul hipotensiunii postprandiale, corpul nu se poate adapta la scaderea tensiunii din timpul mesei. Cauza hipotensiunii postprandiale ar fi redistribuirea fluxului sanguin la nivelul tubului digestiv, in detrimentul celorlalte teritorii. Din acest motiv, apare starea de somnolenta, oboseala, incapacitatea de concentrare dupa masa Semnele si simptomele hipotensiunii arteriale Majoritatea persoanelor cu hipotensiune arteriala nu au nici un simptom, ducand o viata normala - asta deoarece persoana respectiva a prezentat hipotensiune dintotdeauna si este obisnuita cu un flux sanguin scazut, dar suficient pentru a mentine toate functiile in limite normale. Cele mai intalnite simptome ale hipotensiunii sunt ametelile. Hipotensiunea ortostatica se manifesta prin:ameteli, stare de slabiciune si uneori chiar lesin.</p> <p>Hipotensiunea postprandiala are aceleasi simptome. Scaderea brusca a tensiunii arteriale acompaniata de urmatoarele simptome , poate prevesti o afectiune grava. Aceste simptome pot fi: - Lesinul; - scaderea puterii de concentrare; - tulburari de vedere; - greata; - piele umeda si rece; - depresie.</p> <p>Diagnosticul hipotensiunii arteriale</p> <p>Hipotensiunea arteriala nu este propriu-zis o boala, de aceea descoperirea acesteia este in majoritatea cazurilor intamplatoare. Medicul de familie este de obicei cel care descopera aceasta afectiune. Hipotensiunea arteriala apare atunci cand tensiunea arteriala scade sub valorile mentionate anterior, 90/60 mmHg. Pentru a diagnostica cauza hipotensiunii arteriale se efectueaza explorari paraclinice, precum: teste de sange, electrocardiograma, ecocardiograma si testul de efort. Monitorizarea hipotensiunii arteriale Odata diagnosticata, hipotensiunea trebuie urmarita de medicul de familie. Dar cand apar simptome ingrijoratoare sau cand tensiunea scade brusc , atunci este timpul sa mergeti la medicul de familie sau medicul cardiolog.</p> <p>Care sunt complicatiile hipotensiunii?</p> <p>Ametelile si starea de oboseala sunt simptome minore ce insotesc hipotensiunea. Atunci cand simptomele hipotensiunii se agraveaza cu lesin, apare riscul de accidente prin cadere. O hipotensiune arteriala severa poate determina, din cauza fluxului sanguin scazut, accident vascular cerebral sau infarct. Tratamentul hipotensiunii arteriale Cauzele usoare de hipotensiune arteriala pot fi tratate" cu o alimentatie bogata in sare, consumul de ceai negru, coca-cola, cafea(dar fara a se face exces), dar mai ales ingestia unei cantitati mai mare de lichide.</p> <p>In hipotensiunea ortostatica pacientii sunt sfatuiti sa nu se ridice brusc sau sa nu stea prea mult timp in picioare.</p> <p>In cazul hipotensiunii postprandiale este indicat a se lua unele medicamente inainte de masa, cum ar fi inflamatoarele nesteroidiene deoarece au ca mecanism retentia de apa si sodiu.</p> <p>Ciorapii elastici recomandati persoanelor cu varice mai pot fi folositi pentru tratarea hipotensiunii arteriale. Hipotensiunea arteriala nu este o problema de sanatate majora, de cele mai multe ori nu da niciun simptom, iar ametelile si starea de oboseala nu afecteaza prea mult calitatea vietii. Cu toate acestea hipotensiunea trebuie urmarita, iar orice agravare a sa trebuie spusa medicului. O atentie deosebita trebuie acordata varstnicilor ce prezinta hipotensiune arteriala, deoarece riscul de accidentare prin cadere este foarte mare si evolutia ulterioara este, de multe ori, nefavorabila. Semne ale unor dezechilibre</p> <p>Ametelile reprezinta semne ale organismului care indica existenta unor dezechilibre sau leziuni. Daca sint descoperite la timp si daca sint luate masurile necesare recomandate de medic, se inlatura evolutia multor afectiuni si se restabileste starea de sanatate. Aceste semne pot sa apara in orice perioada a anului, dar ele sint mai frecvente vara, in zilele calduroase, cu temperaturi ridicate si primavara, cind organismul este mai slabit dupa perioada rece a anului si mai lipsit de cantitatea necesara de vitamine si minerale. Ameteala poate sa apara si la persoane sanatoase, la aplecarea si apoi ridicarea brusca a capului, dupa invirtire, in cazul purtarii unor ochelari nepotriviti, in timpul sarcinii sau in timpul unei calatorii cu masina, cu avionul sau cu vaporul. In aceste situatii, sistemul vestibular este stimulat mai puternic sau pentru perioade mai lungi de timp. Dar ameteala poate aparea si in cazul unor boli, cum ar fi: anemia, cresterea sau scaderea tensiunii, infectii ale urechii, infectii ale creierului - cum ar fi encefalitele, intoxicatii cu alcool etc. Vertijul care acompaniaza afectiunile cerebrale (numit vertij central") este rareori un simptom izolat. El apare, de obicei, insotit de alte simptome neurologice cum ar fi: dizartrie (tulburare a vorbirii), vedere dubla, slabiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare, amorteala sau intepaturi la nivelul diferitelor parti ale corpului, pierderea constientei. Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice. Accidentul ischemic tranzitor (AIT) si AVC (accident vascular cerebral) constituit sint caracterizate prin aparitia brusca a vertijului si vederii duble, deficit motor (slabiciune la nivelul membrelor), pierderea cordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se mentine timp indelungat. Daca la AIT simptomele dispar in maxim 24 de ore, in cazul unui AVC constituit, vertijul este de obicei constant si se mentine timp de citeva zile. AVC-ul este o afectiune tipica pentru virstnici. Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu intensitate crescinda si este unilateral. Vertijul poate creste in diferite pozitii particulare ale corpului.</p> <p>Tulburari de echilibru</p> <p>Tulburarile de echilibru apar si in cazul leziunilor care intereseaza sensibilitatea profunda constienta. Aceasta din urma realizeaza informarea scoartei cerebrale asupra pozitiei in spatiu a segmentelor corpului uman, inclusiv in mers sau cind stam in picioare. In cazul unor leziuni ale maduvei spinarii, ale talamusului si scoartei cerebrale, prin interesarea cailor sensibilitatii profunde constiente apar si unele tulburari de echilibru. La fel de important este si cerebelul, unde corpul nostru este reprezentat topografic ( fiecare segment). Cerebelul primeste informatia despre miscarea segmentelor corpului prin caile sensibilitatii profunde inconstiente. In cazul in care exista astfel de tulburari de echilibru nu se poate face coordonarea armonioasa a miscarilor la membrele inferioare. Bolnavul merge cu picioarele departate. In leziunile creierului mic mersul este nesigur, al omului beat (alcoolul afecteaza in special creierul mic). Tratamentul va fi corespunzator bolii in care apare tulburarea de echilibru.</p> <p>Afectiuni ale urechii</p> <p>Pentru a putea pune un diagnostic corect, trebuie urmarita durata vertijului. Daca este vorba de secunde sau minute, atunci stim ca sintem in fata unui atac ischemic tranzitoriu, iar pacientul trebuie indrumat la neurolog. Daca ameteala dureaza ore si mai este insotita si de fenomene auditive, ne aflam in fata unei probleme de natura orl, care poate fi tratata corect de otolog. In cazul unui atac sever de ameteala cu persistenta indelungata, cu localizare unilaterala si dificultati de auz, insotita de greata si varsaturi este posibil sa fie vorba de o afectiune a urechii interne. Si spondiloza cervicala poate provoca ameteli Spondiloza cervicala intervine prin tulburarile de irigatie ale centrilor de echilibru. In anumite conditii, la miscarile capului si gitului cel putin una dintre arterele cerebrale este comprimta tranzitoriu. Astfel, se diminueaza debitele de singe care ajung la sistemul vestibular si apar ametelile. Se mai pot adauga si elemente vegetative, cum ar fi scaderea valorilor tensiunii arteriale si pozitia in picioare", ceea ce poate agrava tulburarile de echilibru. La acestea se adauga greata si aparitia unor sunete in urechi.</p> <p>Migrene</p> <p>In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap si de obicei o precede, o acompaniaza sau persista si dupa episodul cefalgic. Vertijul si cefaleea apar sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere</p> <p>sau de virsta medie, mai ales la femei.Vertijul poate fi, de asemenea, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri pacientii au ameteli si pierderi de constienta (imobilitate, absenta") si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat. De ce ametesc cind ma ridic brusc din pat Ametelile sint cauzate de o stimulare brutala a sistemului vestibular care excita o componenta vegetativa. Aceasta duce la o scadere brusca a tensiunii in arterele care transporta singele la creier. Prin scaderea tensiunii, creierul primeste mai putin singe oxigenat. Ameteala, provocata de lipsa oxigenarii corespunzatoare a creierului, survine adesea la ridicarea din pozitia culcat sau asezat (asa-numita hipotensiune posturala) si dureaza numai citeva secunde. Hipotensiunea ortostatica insoteste diabetul, unele polinevrite toxice etanolice, traumatismele cervicale si cerebrale. Vertijul apare si in cazul in care nivelul zaharului din singe scade foarte mult, in cazul in care nu ati mincat nimic sau daca suferiti de diabet, cind sunteti deshidratat din cauza consumului insuficient de lichide sau a pierderii de lichide din organism, prin diaree, de exemplu. Tratament stabilit in functie de cauza Stabilirea cauzei ametelii si alegerea tratamentului adecvat pot necesita examinari de clarificare la un serviciu medical ORL - chirurgie, neurologie, medicina interna, endocrinologie sau orice alta specialitate daca este nevoie. Examenul chirurgical sau de gastroenterologie ar putea elimina o serie de afectiuni digestive care se insotesc de greata si varsaturi. Uneori trebuie internati pacientii la care este suspectat un vertij de cauza cerebrala. Tratamentul urmareste in principal eliminarea simptomelor. Tratamentul farmacologic joaca un rol important in eliminarea simptomelor si permite pacientului sa-si reia viata normala. Medicamentele disponibile sint: antiemetice (previn varsaturile si greata), antimigrenoase, uneori antiepileptice si trofice cerebrale.</p> <p>Hipotensiune ortostaticaEste un sindrom clinic caracterizat printr-o impresie de vertij si o intunecare a vederii, urmate uneori de sincopa, si insotit de o cadere a tensiunii de cel putin 20 mmHg, survenind la trecerea din pozitia culcat...</p>