Boala parodontala

Microbiologia bolii Microbiologia bolii parodontaleparodontale

• Boala parodontalăBoala parodontală - cea mai frecventă - cea mai frecventă condiţie inflamatorie cu caracter condiţie inflamatorie cu caracter distructiv din patologia umană. distructiv din patologia umană.

• Infecţie produsă de specii bacteriene cInfecţie produsă de specii bacteriene careare interacţionează cu ţesuturile şi celulele interacţionează cu ţesuturile şi celulele gazdei ducând la gazdei ducând la eliberarea de citokine eliberarea de citokine şişi alţi mediatori ai inflamaţieialţi mediatori ai inflamaţiei, având , având drept consecinţă drept consecinţă distugerea distugerea structurilor parodontale.structurilor parodontale.

Clasificarea bolii Clasificarea bolii parodontaleparodontale

• 1999 ADA (1999 ADA (American Dental AssociationAmerican Dental Association) )

1.Gingivita1.Gingivitaasociată cu biofilmul bacterianasociată cu biofilmul bacterianneasociată cu biofilmul bacterianneasociată cu biofilmul bacterian

2.Parodontita cronică2.Parodontita cronică (PC) (PC) localizatălocalizatăggeneralizatăeneralizată - >30% din din - >30% din dinţţi sunt i sunt

afectaafectaţţii

Clasificarea bolii Clasificarea bolii parodontaleparodontale33. . Parodontita agresivăParodontita agresivă (PA) (PA)• localizatălocalizată• generalizată generalizată >30% din din>30% din dinţţi sunt afectai sunt afectaţţii;;

Severitatea se apreciază pe baza Severitatea se apreciază pe baza adâncimii pungii adâncimii pungii (PD(PD = = periodontal pocket depthperiodontal pocket depth)) şi a şi a pierderii de pierderii de ataşament gingival ataşament gingival (CAL(CAL = = clinical attachment clinical attachment levellevel):):

uşoară 1 ~2 mm;uşoară 1 ~2 mm; medie 3 ~ 4 mm;medie 3 ~ 4 mm; severă ≥ 5 mm;severă ≥ 5 mm;

4. Parodontita din bolile sistemice4. Parodontita din bolile sistemice5. Boala parodontală necrozantă5. Boala parodontală necrozantă (BPN) (BPN)• gingivita ulceronecroticăgingivita ulceronecrotică• parodontita ulceronecroticăparodontita ulceronecrotică


6.Abcese ale ţesutului periodontal6.Abcese ale ţesutului periodontal• abces gingivalabces gingival• abces parodontalabces parodontal• abces pericoronalabces pericoronal

7.Parodontita asociată cu leziuni 7.Parodontita asociată cu leziuni endodonticeendodontice


• Modificări aduse de această Modificări aduse de această clasificare:clasificare:

• ““parodontita adultului” a fost înlocuită parodontita adultului” a fost înlocuită cu “parodontita cronică”;cu “parodontita cronică”;

• eliminarea termenilor de “parodontită eliminarea termenilor de “parodontită recurentă” şi “parodontită refractară”;recurentă” şi “parodontită refractară”;

• înlocuirea termenului de “parodontită înlocuirea termenului de “parodontită cu debut precoce” cu “parodontita cu debut precoce” cu “parodontita agresivă”;agresivă”;

• înlocuirea termenului de “parodontită înlocuirea termenului de “parodontită ulcero necrozantă” cu “boala ulcero necrozantă” cu “boala parodontală ulcero necrozantă”parodontală ulcero necrozantă”

Biofilmul dentar asociat cu Biofilmul dentar asociat cu boala parodontalăboala parodontală

• începutul secolului trecut - începutul secolului trecut - consecinţa acumulării plăcii consecinţa acumulării plăcii subgingival şi a diminuării subgingival şi a diminuării răspunsului imun, precum şi a răspunsului imun, precum şi a creşterii susceptibilităţii odată cu creşterii susceptibilităţii odată cu vârsta;vârsta;

Etiologia bolii parodontaleEtiologia bolii parodontale

• Teoria nespecificăTeoria nespecifică - boala - boala parodontală este rezultatul elaborării parodontală este rezultatul elaborării de produşi toxici de către întreaga flora de produşi toxici de către întreaga flora a plăcii. a plăcii.

• Teoria specificăTeoria specifică - - anumiteanumite tipuri de tipuri de placă sunt patogeneplacă sunt patogene,, iar patogenitatea iar patogenitatea depinde de prezenţa sau de numărul depinde de prezenţa sau de numărul mare al unor microorganisme specificemare al unor microorganisme specifice. .

Teoria „ecologică”Teoria „ecologică”

– boala parodontală este rezultatul boala parodontală este rezultatul modificărilor habitatului (nutrienţi, pH, modificărilor habitatului (nutrienţi, pH, potenţial redox). potenţial redox).

•selecţia bacteriilor patogene este selecţia bacteriilor patogene este influenţată direct de schimbările de influenţată direct de schimbările de mediu;mediu;

•boala nu are o etiologie specifică; boala nu are o etiologie specifică; orice specie cu anumite caracteristici orice specie cu anumite caracteristici poate contribui la evoluţia bolii. poate contribui la evoluţia bolii.

Teoria „ecologică”Teoria „ecologică”

•Astfel semnificaţia clinică a speciilor nou Astfel semnificaţia clinică a speciilor nou descoperite poate fi stabilită pe baza descoperite poate fi stabilită pe baza caracterelor fiziologicaracterelor fiziologicce ale fiecăreia;e ale fiecăreia;

•boala poate fi prevenită nu numai prin boala poate fi prevenită nu numai prin atacul ţintit asupra patogenilor atacul ţintit asupra patogenilor parodontali, ci şi prin interferarea cu parodontali, ci şi prin interferarea cu presiunea selectivă a factorilor de mediu presiunea selectivă a factorilor de mediu responsabili de înmulţirea lor.responsabili de înmulţirea lor.

Grupurile de bacterii din biofilmul dentarGrupurile de bacterii din biofilmul dentar subgingivalsubgingival

GrupGrup Specii bacterieneSpecii bacteriene

Grupul violetGrupul violet VVeillonellaeillonella parvula parvula

AActinomycesctinomyces odontolyticus odontolyticus

Grupul Grupul galbengalben

Streptococcus sppStreptococcus spp..

Grupul verdeGrupul verde EEikenellaikenella corrodens corrodens

Capnocytophaga spp.Capnocytophaga spp.

Grupul Grupul portocaliuportocaliu

Prevotella intermediaPrevotella intermedia// nigrescens nigrescens

MMicromonasicromonas micros micros

CCampylobacter ampylobacter r reectusctus

FFusobacterium nucleatumusobacterium nucleatum

Grupul roşuGrupul roşu PPorphyromonasorphyromonas gingivalis gingivalis

TTannerellaannerella forsythia, T forsythia, Treponemareponema denticoladenticola

Criterii de identificare a Criterii de identificare a patogenilor parodontalipatogenilor parodontali

Potenţialul patogen trebuie:Potenţialul patogen trebuie:– să fie asociat cu boala, prin creşterea ca să fie asociat cu boala, prin creşterea ca

număr în număr în situssitus--ul afectat de boală;ul afectat de boală;– să fie eliminat sau să scadă ca număr în să fie eliminat sau să scadă ca număr în

situssitus--urile cu evoluţie clinică bună sub urile cu evoluţie clinică bună sub tratament;tratament;

– să ducă la apariţia unui răspuns imun să ducă la apariţia unui răspuns imun din partea gazdei;din partea gazdei;

Potenţialul patogen trebuie:Potenţialul patogen trebuie:

• să fie capabil să fie capabil ssă producă boala la un ă producă boala la un animal de laborator;animal de laborator;

• să aibă factori de virulenţă responsabili să aibă factori de virulenţă responsabili de distrugerea ţesutului parodontal; de distrugerea ţesutului parodontal;

• în lipsa inoculării de patogeni în lipsa inoculării de patogeni parodontali la animalele parodontali la animalele germ freegerm free nu nu trebuie să apară gingivite sau trebuie să apară gingivite sau parodontite.parodontite.

Microbiologia bolii Microbiologia bolii parodontaleparodontale• NumărulNumărul total al bacteriilor din placa total al bacteriilor din placa

subgingivală este de 2 ori mai mare subgingivală este de 2 ori mai mare în starea de boală decât în cea de în starea de boală decât în cea de sănătate, răspunsul imun fiind sănătate, răspunsul imun fiind crescut în prima situaţie.crescut în prima situaţie.

• Şi Şi morfotipurilemorfotipurile bacteriene diferă în bacteriene diferă în cele 2 situaţii. cele 2 situaţii.

• În starea de sănătate sunt mai puţine În starea de sănătate sunt mai puţine spirochete şi bacili gram negativi spirochete şi bacili gram negativi decât în starea de boală.decât în starea de boală.

PatogenPatogen SănătateSănătate PAPA PCPC BPNBPN

StreptococcusStreptococcus ++++++ ++ ++ ++

ActinomycesActinomyces ++++++ ++ ++ ++

VeillonellaVeillonella ++ ++ ++ ++

AggregatibacterAggregatibacter

actinomycetemcomitansactinomycetemcomitans-- ++++ ++ ??

CCapnocytophagaapnocytophaga +/-+/- +/-+/- +/-+/- +/-+/-

Treponeme oraleTreponeme orale +/-+/- ++++++ ++++++ ++++++

Porphyromonas Porphyromonas gingivalisgingivalis

-- ++ ++++ +/-+/-

Prevotella intermediaPrevotella intermedia +/-+/- ++ ++++ ++++

Tannerella forsythiaTannerella forsythia -- ++++ ++++ ??

Fusobacterium Fusobacterium nucleatumnucleatum

++ ++ ++++ ++++

Concluzie:Concluzie:

- - biofilmul dentar subgingival al stării biofilmul dentar subgingival al stării de sănătate poate găzdui în de sănătate poate găzdui în cantităţi foarte mici patogeni cantităţi foarte mici patogeni parodontali, ei fiind incapabili să parodontali, ei fiind incapabili să concureze cu bacteriile Gram concureze cu bacteriile Gram pozitive zaharolitce dominante.pozitive zaharolitce dominante.

• La acumularea biofilmuluiLa acumularea biofilmului,, răspunsul răspunsul inflamator inflamator ccareare apare duce la creşterea apare duce la creşterea fluxului lichidului crevicular gingival cu fluxului lichidului crevicular gingival cu alterarea alterarea statusstatus--ului nutriţional local;ului nutriţional local;

• aacesta duce la cesta duce la înmulţirea bacteriilor înmulţirea bacteriilor proteolitice Gram negativeproteolitice Gram negative, , creşterea pH-creşterea pH-ului şi scăderea potenţialului redox.ului şi scăderea potenţialului redox.

• ProteazeleProteazele interferă cu controlul gazdei interferă cu controlul gazdei asupra răspunsului inflamator, agravat şi prin asupra răspunsului inflamator, agravat şi prin creşterea continuă a masei bacteriilor Gram creşterea continuă a masei bacteriilor Gram negative.negative.

• BiofilmBiofilm subgingival subgingival– stare de – stare de ssănătate – domină bacterii Gram ănătate – domină bacterii Gram pozitivepozitive zaharolitice; zaharolitice;

• Biofilm subgingival – Biofilm subgingival – inflamaţieinflamaţie – – domină bacteriile Gram domină bacteriile Gram negativenegative proteolitice.proteolitice.

• Trecerea de la gingivită la Trecerea de la gingivită la parodontită depinde de 3 factori:parodontită depinde de 3 factori:

susceptibilitatea gazdei;susceptibilitatea gazdei; prezenţa bacteriilor patogene;prezenţa bacteriilor patogene; prezenţa bacteriilor „protectoare”.prezenţa bacteriilor „protectoare”.

MMotivele care fac ca etiologia otivele care fac ca etiologia bolii parodontale să nu fie pe bolii parodontale să nu fie pe deplin elucidatădeplin elucidată::• ddiversitatea speciilor bacteriene din iversitatea speciilor bacteriene din

placa subgingivala asociată bolii placa subgingivala asociată bolii parodontale,parodontale,

• variaţiile în compoziţia florei de la un variaţiile în compoziţia florei de la un individ la altul, individ la altul,

• diferenţele în răspunsul gazdei la diferenţele în răspunsul gazdei la acţiunea diferitelor specii acţiunea diferitelor specii bacteriene bacteriene , etc, etc

Asocierea bacteriilor suspectate cu boala parodontalăAsocierea bacteriilor suspectate cu boala parodontală

Foarte puternicăFoarte puternică PuternicăPuternică ModeratăModerată

AggregatibacterAggregatibacter

actinomycetemcomitanactinomycetemcomitanss

FusobacteriumFusobacterium

nucleatumnucleatumStreptococcus Streptococcus

constellatusconstellatus

Porphyromonas Porphyromonas gingivalisgingivalis

Prevotella Prevotella intermediaintermedia

Parvimonas Parvimonas micramicra

Tannerella forsythiaTannerella forsythia Campylobacter Campylobacter rectusrectus

Actinomyces Actinomyces viscosusviscosus

Treponema denticolaTreponema denticola Eikenella Eikenella corrodenscorrodens

Actinomyces Actinomyces odontolyticusodontolyticus

www.topleyonline.comwww.topleyonline.com

Microbiologia bolii Microbiologia bolii parodontaleparodontale• Microbiota parodontală –sistem Microbiota parodontală –sistem

ecologic complexecologic complex,, cu multe cu multe interacţiuni structurale şi fiziologice interacţiuni structurale şi fiziologice între bacteriile rezidente şi între între bacteriile rezidente şi între bacterii şi gazdă;bacterii şi gazdă;

• nivelele crescute ale unor bacterii – nivelele crescute ale unor bacterii – consecinţa bolii;consecinţa bolii;

• lipsa leziunii – număr mic de bacterii, lipsa leziunii – număr mic de bacterii, susceptibilitate scăzută a gazdei, susceptibilitate scăzută a gazdei, diferenţe de virulenţă intraspeciii;diferenţe de virulenţă intraspeciii;

Microbiologia bolii Microbiologia bolii parodontaleparodontale

• Bacteriile “protectoare”:Bacteriile “protectoare”:– ocupă spaţiul vital ce ar putea fi populat ocupă spaţiul vital ce ar putea fi populat

de bacteriile patogene;de bacteriile patogene;– inhibă aderenţa bacteriilor la inhibă aderenţa bacteriilor la

parodonţiu;parodonţiu;– inactivează anumiţi patogeni.inactivează anumiţi patogeni.

Rolul virusurilor în boala Rolul virusurilor în boala parodontalăparodontală

• Citomegalovirusul (CMV) şi virusul Epstein-Citomegalovirusul (CMV) şi virusul Epstein-Barr (VEB);Barr (VEB);

• Efect citopatic pe fibroblaşti, celule Efect citopatic pe fibroblaşti, celule epiteliale, celule inflamatorii;epiteliale, celule inflamatorii;

• Supresia mecanismelor de apărare a Supresia mecanismelor de apărare a parodonţiului cparodonţiului careare permite multiplicarea permite multiplicarea patogenilor parodontali;patogenilor parodontali;

• Alterarea micromediului cAlterarea micromediului careare devine devine propice pentru înmulţirea patogenilor propice pentru înmulţirea patogenilor parodontali;parodontali;

Mecanisme patogenice în Mecanisme patogenice în boala parodontalăboala parodontală

• Adeziunea, coagregarea, invazia;Adeziunea, coagregarea, invazia;

• Producerea de exotoxine;Producerea de exotoxine;

• Constituienţii celulari;Constituienţii celulari;

• Producerea de enzime;Producerea de enzime;

• Eludarea răspunsului imun;Eludarea răspunsului imun;

InvaziaInvazia

• Speciile bacteriene Speciile bacteriene aderăaderă (aderenţa fiind (aderenţa fiind un factor de virulenţă) la dinte, ţesuturi, un factor de virulenţă) la dinte, ţesuturi, sau placa preexistentă.sau placa preexistentă.

• Bacteriile pot pătrunde în ţesuturile Bacteriile pot pătrunde în ţesuturile gazdei prin ulceraţii ale epiteliului gingival, gazdei prin ulceraţii ale epiteliului gingival, microorganismele fiind observate în microorganismele fiind observate în spaţiul intercelular al ţesutului gingival. spaţiul intercelular al ţesutului gingival.

• O altă modalitate de invazie tisulară o O altă modalitate de invazie tisulară o reprezintă penetrarea directă. reprezintă penetrarea directă.

Producerea de exotoxineProducerea de exotoxine

• Aggregatibacter actinomytemcomitansAggregatibacter actinomytemcomitans produce o produce o leucotoxinăleucotoxină cu efect cu efect inhibitor asupra polimorfonulearelor inhibitor asupra polimorfonulearelor neutrofile.neutrofile.

• Alte toxine produse de această bacterie Alte toxine produse de această bacterie sunt toxina csunt toxina careare induce induce resorbţia resorbţia osoasă osoasă şi şi epiteliotoxineleepiteliotoxinele..

Constituienţii celulariConstituienţii celulari

• endotoxineleendotoxinele bacteriilor Gram negative - bacteriilor Gram negative - produc leucopenie, activează factorul XII şi produc leucopenie, activează factorul XII şi sistemul complement pe cale alternă, conduc la sistemul complement pe cale alternă, conduc la apariţia fenomenului Shwartzman - Sanarelli apariţia fenomenului Shwartzman - Sanarelli (experimental obţinerea CID în boli renale prin injectarea de (experimental obţinerea CID în boli renale prin injectarea de

endotoxină), endotoxină), au efect citotoxic, induc resorbţia au efect citotoxic, induc resorbţia osoasă;osoasă;

• metaboliţi cu rol în distrugerea tisulară metaboliţi cu rol în distrugerea tisulară - - acizi graşi, acidul butiric, acidul propionic, acizi graşi, acidul butiric, acidul propionic, amine, compuşi volatili cu sulf, indol, amoniac, amine, compuşi volatili cu sulf, indol, amoniac, glicani.glicani.

Peptidoglicanul Peptidoglicanul

• activează complementulactivează complementul

• stimulează sistemul monocito-macrofagicstimulează sistemul monocito-macrofagic

• stimulează resorbţia osoasă stimulează resorbţia osoasă

• stimulează macrofagele să producă prostaglandine stimulează macrofagele să producă prostaglandine şi colagenaze.şi colagenaze.

Fimbriile (Fimbriile (Fim AFim A), hemaglutininele şi ), hemaglutininele şi proteinazeleproteinazele, au un rol important în , au un rol important în colonizarea colonizarea şi invazia ţesutului parodontal şi invazia ţesutului parodontal şi în şi în aderarea aderarea la la suprafaţa rădăcinii dentare de la baza pungii suprafaţa rădăcinii dentare de la baza pungii parodontale.parodontale.

CapsulaCapsula joacă un rol în joacă un rol în distrugerea tisulară distrugerea tisulară precum şi în precum şi în eludarea răspunsului imuneludarea răspunsului imun..

Producerea de enzimeProducerea de enzime

• colagenaze (colagenaze (Porphyromonas gingivalisPorphyromonas gingivalis, , A.A. actinomycetemcomitansactinomycetemcomitans););

• hialuronidaze, gelatinaze, hialuronidaze, gelatinaze, aminopeptidaze, fosfolipaze, fosfataza aminopeptidaze, fosfolipaze, fosfataza acidă şi alcalină, (acidă şi alcalină, (A. A. actinomycetemcomitansactinomycetemcomitans););

• proteaze (proteaze (A. actinomycetemcomitans, A. actinomycetemcomitans, Por-phyromonas gingivalisPor-phyromonas gingivalis););

• hexokinaze, proteinaze (hexokinaze, proteinaze (PrevotellaPrevotella).).

Eludarea răspunsului imunEludarea răspunsului imun • Aderenţa, invazia bacteriană, localizarea intracelulară Aderenţa, invazia bacteriană, localizarea intracelulară

au rol în eludarea răspunsului imun al gazdeiau rol în eludarea răspunsului imun al gazdei; a; aceşti ceşti factori influenţează atât răspunsul celular, cât şi pe cel factori influenţează atât răspunsul celular, cât şi pe cel umoral. umoral.

• PMN sunt influenţate de leucotoxinePMN sunt influenţate de leucotoxine şşii substanţe substanţelele chemotactice. chemotactice.

• Imunoglobulinele sunt inactivate şi distruse de proteaze.Imunoglobulinele sunt inactivate şi distruse de proteaze.

• Mediatorii inflamaţiei şi citokinele eliberate la nivel Mediatorii inflamaţiei şi citokinele eliberate la nivel tisular accentuează inflamaţia parodonţiului.tisular accentuează inflamaţia parodonţiului.

• Autoanticorpii autoreactivi pot contribui Autoanticorpii autoreactivi pot contribui la la detaşarea detaşarea epiteliului gingival şi deci, la progresia leziunilor epiteliului gingival şi deci, la progresia leziunilor parodontale.parodontale.

Metode de diagnostic microbiologic Metode de diagnostic microbiologic îîn boala n boala parodontalparodontalăă

Microscopia optică:Microscopia optică:–cu fond luminoscu fond luminos–cu fond negru cu fond negru –cu contrast de fazăcu contrast de fază

CultivareaCultivarea Tehnici de biologie moleculară (PCR)Tehnici de biologie moleculară (PCR) Teste imunoenzimatice – ELISA, Teste imunoenzimatice – ELISA, BANABANA ImunofluorescenţaImunofluorescenţa GazGaz// lichid cromatografie lichid cromatografie Alte testeAlte teste

Diagnostic microbiologicDiagnostic microbiologic

1.1. Recoltare:Recoltare: Proba – biofilm bacterian subgingival;Proba – biofilm bacterian subgingival; Etape:Etape:

– izolarea dintelui;izolarea dintelui;– îndepărtarea mecanică a plăcii îndepărtarea mecanică a plăcii

supragingivale;supragingivale;– uscare;uscare;– recoltarea probei cu ajutorul conurilor de recoltarea probei cu ajutorul conurilor de

hârtie de filtru;hârtie de filtru;

2.Transport:2.Transport:

– maxim 30 minute – maxim 30 minute

- - mediu de transport: bulion thioglicolat mediu de transport: bulion thioglicolat cu resazurinăcu resazurină

Examenul microscopicExamenul microscopic

Frotiuri colorate GramFrotiuri colorate Gram– rapid, ieftin şi util rapid, ieftin şi util

pentru pacient;pentru pacient;– rol în stabilirea prog-rol în stabilirea prog-

nosticului;nosticului;– justifică continuarea justifică continuarea

investigaţiei microbio-investigaţiei microbio-logice;logice;

– sesnibilitate redusăsesnibilitate redusă– Nu identifcă speciaNu identifcă specia

Microscopia cu fond negruMicroscopia cu fond negru şi contrast şi contrast dede fază fază (evidenţiază fenomenele biologice în dinamică) – (evidenţiază fenomenele biologice în dinamică) – utile pentru evidenţierea spirochetelorutile pentru evidenţierea spirochetelor

Contrast phase Contrast phase microscopymicroscopy

• .....the phase contrast technique employs an optical mechanism to translate minute variations in phase into corresponding changes in amplitude, which can be visualized as differences in image contrast.

• One of the major advantages of phase contrast microscopy is that living cells can be examined in their natural state without previously being killed, fixed, and stained.

• As a result, the dynamics of ongoing biological processes can be observed and recorded in high contrast with sharp clarity of minute specimen detail.

Incubarea probelor - 37Incubarea probelor - 37°°C în C în anae-robioză, 5-7 zile.anae-robioză, 5-7 zile.

Alte Alte sistemesisteme de identificare de identificare

• Detectare de Detectare de enzime preformate enzime preformate (constitutive) cu substrate cromogene sau (constitutive) cu substrate cromogene sau fluorogene – fluorogene – truse comerciale: truse comerciale: Rapid ANA, Rapid ANA, Rapid ID 32 A, BBL Crystal, API ZYMRapid ID 32 A, BBL Crystal, API ZYM

• CDC – CDC – Presumpto plates I, II, III Presumpto plates I, II, III – agar – agar Lombard DowellLombard Dowell

• Microbe Lynx System Microbe Lynx System – spectroscopie de mas– spectroscopie de masăă

GLC –gaz /lichid GLC –gaz /lichid cromatografiecromatografie

• Evidenţiază produşi finali ai Evidenţiază produşi finali ai metabolis-mului bacterian:metabolis-mului bacterian:

acizi graşi cu lanţ scurtacizi graşi cu lanţ scurt

acizi graşi cu lanţ lungacizi graşi cu lanţ lung

TehniciTehnicidedebiologie biologie molecularămoleculară

RReal timeeal time PCRPCRMicro-IDentMicro-IDent

ELISA - ELISA - Enzyme Linked Enzyme Linked Immunosorbent AssayImmunosorbent Assay

- identificarea reacţiilor Ag-Ac, prin marcaj enzimatic

ELISAELISA

BANABANA

• Test colorimetric Test colorimetric – Testul pozitiv – indică prezenţa: Testul pozitiv – indică prezenţa:

Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis şi Bacteroides forsythus în probă.în probă.

• Detectarea Detectarea unei activităţi unei activităţi enzimaticeenzimatice: acest bacterii produc : acest bacterii produc hidroliza unui peptid sintetic, benzoil –hidroliza unui peptid sintetic, benzoil –DL- arginin- naftilamnei (BANA)DL- arginin- naftilamnei (BANA).

JOURNAL OF CLINICAL MICROBIOLOGY, July 1990, p. 1551-1559WALTER J. LOESCHE, et all• Treponema denticola, Porphyromonas

(Bacteroides) gingivalis, and Bacteroides forsythus are among the

• anaerobic species frequently associated with adult forms of periodontal disease.

• These organisms hydrolyze the synthetic peptide benzoyl-DL-arginine-naphthylamide (BANA), and such enzyme activity can be detected in the plaque and related to clinical disease and the presence of spirochetes.

• …..In this investigation, the liquid BANA assay was compared with a commercially developed BANA assay which employed a paper format and which could be read after a 15-min incubation.

ImunofluorescenţaImunofluorescenţa

Alte tehniciAlte tehnici

• FISH FISH ((Fluoresecence in situ Fluoresecence in situ hybridizationhybridization) ) –hibridizare –hibridizare fluorescentă fluorescentă in situin situ

• Electroforeză în gel de poliacrilamid Electroforeză în gel de poliacrilamid duodecil sulfatduodecil sulfat

ConcluziiConcluzii

• Cultivarea şi PCR – cele mai folositeCultivarea şi PCR – cele mai folosite..

• Nici o metodă nu poate fi considerată Nici o metodă nu poate fi considerată “per se “ de referinţă“per se “ de referinţă..

• Combinarea de teste – cea mai bună Combinarea de teste – cea mai bună “metodă”“metodă”..

AntibiogramaAntibiograma• Antibiograma ATB ANA (Antibiograma ATB ANA (BioMerieuxBioMerieux) – nu mai este acceptată) – nu mai este acceptată

• EX: ATB ANA susceptibility test.EX: ATB ANA susceptibility test. The ATB ANA strips (bioMérieux, Marcy l’Etoile, France) permit determination of the susceptibility of anaerobic bacteria to antibiotics in a The ATB ANA strips (bioMérieux, Marcy l’Etoile, France) permit determination of the susceptibility of anaerobic bacteria to antibiotics in a semisolid mediumsemisolid medium under conditions similar to those used for the agar dilution under conditions similar to those used for the agar dilution method. A suspension of no. 3 McFarland standard was prepared by homogenizing without shaking method. A suspension of no. 3 McFarland standard was prepared by homogenizing without shaking C. difficileC. difficile colonies in 0.85% saline buffer, and 200 μl was transferred into an ampoule of ATB-S medium; 135 μl was then distributed into each cupule of colonies in 0.85% saline buffer, and 200 μl was transferred into an ampoule of ATB-S medium; 135 μl was then distributed into each cupule of the strip containing dehydrated antimicrobial agents. The strips were incubated for 24 h at 37°C in an anaerobic atmosphere. The turbidimetries of the cupules were observed by visual reading, and interpretation was performed according to the the strip containing dehydrated antimicrobial agents. The strips were incubated for 24 h at 37°C in an anaerobic atmosphere. The turbidimetries of the cupules were observed by visual reading, and interpretation was performed according to the

manufacturer’s recommendations. The breakpoints to be used for interpretation of the results were as follows: 1 to 4 μg/ml for erythromycin, 2 μg/ml for clindamycin, 8 μg/ml for tetracycline, 4 to 16 μg/ml for rifampin, and 16 μg/ml for chloramphenicolmanufacturer’s recommendations. The breakpoints to be used for interpretation of the results were as follows: 1 to 4 μg/ml for erythromycin, 2 μg/ml for clindamycin, 8 μg/ml for tetracycline, 4 to 16 μg/ml for rifampin, and 16 μg/ml for chloramphenicol ..

Sistemul Vitek si E-Test

• Abstract:• Abstract. The aim of the present investigation was to determine

the susceptibility of Prevotella intermedia, Porphyromonas gingivalis, Fusobacterium and Peptostreptococcus micros to metronidazole in vitro. Two methods were applied on each isolated strain: agar dilution and epsilometer Etest®. A total of fifty three wild test strains (13 P.intermedia, 14 P.gingivalis, 14 F.spp and 12 P.micros) were isolated from patients with periodontitis. The Etest® appears to be a simple, rapid and reliable method for the metronidazole susceptibility testing. The results show that all P.intermedia, P.gingivalis and F.spp strains were susceptible to metronidazole. The mean values of minimal inhibitory concentration obtained with the agar dilution method were, respectively, 0.98 g/ml, 0.122 g/ml and 0.242 g/ml. For P. micros, the minimal inhibitory concentration was of 12.14 g/ml. Comparatively to break points, only 60% of P.micros strains seem to be susceptible, in vitro, to metronidazole. This study demonstrated the excellent activity of metronidazole against P.intermedia, P.gingivalis, F.spp except perhaps for P.micros.

• Keywords: metronidazole; minimal inhibitory concentration; anaerobic bacteria; periodontal disease; human study

Terapia cu antibioticeTerapia cu antibiotice

• Antibiotice – beneficiu Antibiotice – beneficiu versusversus folosire folosire în exces, cu afectarea ecologiei orale.în exces, cu afectarea ecologiei orale.

• Scop: controlul biofilmului, nu Scop: controlul biofilmului, nu eliminarea lui.eliminarea lui.

• Sensibilitatea la antibiotice a Sensibilitatea la antibiotice a patogenilor parodontali variază patogenilor parodontali variază considerabil, terapia empirică este, considerabil, terapia empirică este, deci, dificilă.deci, dificilă.

• Sensibilitatea bacteriilor componente ale Sensibilitatea bacteriilor componente ale biofilmului diferă de cea a bacteriilor în biofilmului diferă de cea a bacteriilor în stare planctonică din cauza:stare planctonică din cauza: penetrabilităţii scăzute a antibioticelor în penetrabilităţii scăzute a antibioticelor în

structura biofilmului;structura biofilmului; bacteriile din bibacteriile din bioofilm pot avea ţintele de atac film pot avea ţintele de atac

ale antibioticelor modificate, sau chiar pot ale antibioticelor modificate, sau chiar pot lipsi;lipsi;

straturile profunde ale biofilmului pot straturile profunde ale biofilmului pot constitui un mediu nefavorabil acţiunii constitui un mediu nefavorabil acţiunii antibioticelor.antibioticelor.

Categoriile de pacienţi ce pot Categoriile de pacienţi ce pot beneficia de antibioterapia beneficia de antibioterapia

sistemică:sistemică:• ppacienţii cu parodontite agresive;acienţii cu parodontite agresive;

• ppacienţii cu parodontite cronice severe;acienţii cu parodontite cronice severe;

• ppacienţii cu parodontită cu manifestări acienţii cu parodontită cu manifestări sistemice;sistemice;

• pparodontite cu pierderi progresive de arodontite cu pierderi progresive de ataşament după tratament corect;ataşament după tratament corect;

• aabces parodontal cu extinderea în lojile bces parodontal cu extinderea în lojile învecinate şi adenopatie severă;învecinate şi adenopatie severă;

• bboala parodontală necrozantă cu starea oala parodontală necrozantă cu starea generală influenţată.generală influenţată.

Cum alegem un antibiotic?Cum alegem un antibiotic?

• În funcţie de identitatea patogenilor În funcţie de identitatea patogenilor parodontali.parodontali.

• În funcţie de sensibilitatea În funcţie de sensibilitatea in vitroin vitro a a patogenilor parodontali.patogenilor parodontali.

Terapia sistemică cu Terapia sistemică cu antibioticeantibiotice

• Metronidazol: 3x500mg, 7-10 zile Metronidazol: 3x500mg, 7-10 zile

• Amoxicilină: 3x500mg, 7-10 zile Amoxicilină: 3x500mg, 7-10 zile

• Amoxicilină Amoxicilină + acid clavulanic:+ acid clavulanic: 3x500mg, 7-10 zile 3x500mg, 7-10 zile

• CClindlindaamicinmicină: 4x300mg, 7-10 zile;ă: 4x300mg, 7-10 zile;

• MetronidazolMetronidazol+amoxicilin+amoxicilinăă+acid +acid clavulanic;clavulanic;


• Penicilina, amoxicilina: Penicilina, amoxicilina: bactericide;bactericide;

50% din bacilii gram negativi anaerobi 50% din bacilii gram negativi anaerobi produc produc ββ lactamaze. lactamaze.

asocierea cu acid clavulanic.asocierea cu acid clavulanic.


• Clindamicina:Clindamicina: acţiune foarte bună pe anaerobi;acţiune foarte bună pe anaerobi; Toate tulpinile de Toate tulpinile de Eikenella corrodens Eikenella corrodens şişi

Aggregatibacter Aggregatibacter actinomycetemcomitans actinomycetemcomitans sunt sunt rezistente!!!!rezistente!!!!


• Tetraciclina:Tetraciclina:spectru larg;spectru larg;

bacteriostatic;bacteriostatic;

multe tulpini de anaerobi au dobândit multe tulpini de anaerobi au dobândit rezistenţă!rezistenţă!


• Metronidazol:Metronidazol:antibioticul de elecţie în infecţiile produse antibioticul de elecţie în infecţiile produse

dede anaerobi; anaerobi;

nu acţionează pe facultativi anaerobi (nu acţionează pe facultativi anaerobi (E. E. corro-dens, A. actinomycetemcomitanscorro-dens, A. actinomycetemcomitans).).

Tratament localTratament local

• Produse cu eliberare controlată de Produse cu eliberare controlată de tetraciclină, metronidazol (geluri, tetraciclină, metronidazol (geluri, polimeri, fibre).polimeri, fibre).

• Antiseptice: hipocloritul de sodiu, Antiseptice: hipocloritul de sodiu, clorhexi-dina, compuşi cationici clorhexi-dina, compuşi cationici biguanidici, hyalurobiguanidici, hyaluro--nan, triclosan nan, triclosan (în (în geluri, sprayuri, ape de gură, paste de dinţi, geluri, sprayuri, ape de gură, paste de dinţi, gume de mestecat)gume de mestecat)..

Tratamentul local cu Tratamentul local cu antibioticeantibiotice

• apare rapid rezistenţa;apare rapid rezistenţa;

• are mai puţine reacţii adverse decâtare mai puţine reacţii adverse decât în terapia sistemică;în terapia sistemică;

• complianţa este bună;complianţa este bună;

• mai scumpă decât terapia sistemică;mai scumpă decât terapia sistemică;

• Tratamentul cu antibiotice nu Tratamentul cu antibiotice nu înlocuieşte tratamentul mecanic înlocuieşte tratamentul mecanic ssttomatologic.omatologic.

• Combinarea tratamentului mecanic Combinarea tratamentului mecanic cu antibioterapia sistemică sau locală cu antibioterapia sistemică sau locală dă rezultate statistic mai bune decât dă rezultate statistic mai bune decât fiecare dinfiecare dintretre ele luate separat. ele luate separat.

ConcluzieConcluzieTratamentul şi prevenţiaTratamentul şi prevenţiaControlul plăcii dentareControlul plăcii dentare- Respectarea igienei oraleRespectarea igienei orale- Folosirea apelor de gură cu clorhexidinăFolosirea apelor de gură cu clorhexidină- Detrartraj regulatDetrartraj regulatÎndepărtarea factorilor localiÎndepărtarea factorilor locali- Carii dentareCarii dentare- Infecţii endodonticeInfecţii endodontice- Infecţii ale maxilarelorInfecţii ale maxilarelorTratament Tratament - ChirurgicalChirurgical- Antibiotic - amoxicilină, metronidazolAntibiotic - amoxicilină, metronidazol, tetraciclin, tetraciclinăă - în cazul implicării anaerobilor – amoxicilina şi/ sau - în cazul implicării anaerobilor – amoxicilina şi/ sau

metronidazol metronidazol - parodontita juvenilă mai - parodontita juvenilă mai sunt indisunt indicate – cate –

tetraciclineletetraciclinele - local sub formă de geluri (tetraciclina) sau folii - local sub formă de geluri (tetraciclina) sau folii

resorbabile (metronidazol) resorbabile (metronidazol) Gingivita ulcero-necrotică acută – penicilinăGingivita ulcero-necrotică acută – penicilină++metronidazolmetronidazol Gingivitele simple – antiseptice orale Gingivitele simple – antiseptice orale

Documents

Boala parodontala