BOALA DIAREICĂ ACUTĂ LA COPIL - old.ms.gov.md20BDA.pdf · Protocol clinic naţional „Boala diareică acută la copil”, Chişinău 2009 3 CUPRINS ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT

Chişinău 2009

BOALA DIAREICĂ ACUTĂ LA COPIL

Protocol clinic naţional

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare), implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.

Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 05.06.2009, proces verbal nr. 2.

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 181 din 19.06.2009 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Boala diareică acută la copil”

Elaborat de colectivul de autori:

Galina Rusu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Tatiana Juravliov Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Angela Vămășescu IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase la CopiiAna Kirilova IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase la CopiiElena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului”

pentru Buna Guvernare

Recenzenţi oficiali:

Valentina Halitov Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Constantin Spînu Centrul Național Științifico-Practic Medicină PreventivăMarcu Rudi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Ala Nemerenco Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în MedicinăMaria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare

Coordonator:Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Redactor: Eugenia Mincu

Corector: Tatiana Pîrvu

EDIŢIA – I

Tipărit “T-PAR” SRL, 2009.Tiraj: 2000 ex.

Protocol clinic naţional „Boala diareică acută la copil”, Chişinău 2009

3

CUPRINS

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT .........................................................................................................5

PREFAŢĂ ......................................................................................................................................................................5

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ ...................................................................................................................................6A.1. Diagnosticul .......................................................................................................................................................6A.2. Codul maladiei (CIM 10) ...................................................................................................................................6A.3. Utilizatorii ..........................................................................................................................................................7A.4. Scopurile protocolului ........................................................................................................................................7A.5. Data elaborării protocolului ...............................................................................................................................7A.6. Data următoarei revizuiri ...................................................................................................................................7A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului ...7A.8. Definiţiile folosite în document. .........................................................................................................................8A.9. Informaţia epidemiologică .................................................................................................................................9

B. PARTEA GENERALĂ ..........................................................................................................................................11B.1. Nivel de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 903 (112) .....................................................................................................................................11B.2. Nivel de asistenţă medicală primară .................................................................................................................12B.3. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (infecţionist, pediatru-infecţionist) .........................14B.4. Nivel de asistenţă medicală spitalicească .........................................................................................................16

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ ........................................................................................................................19C.1.1. Algoritmul de conduită a pacientului cu BDA ..............................................................................................19C.1.2. Algoritmul de profilaxie a BDA ....................................................................................................................20C.1.3. Algoritmul de profilaxie a BDA nozocomiale ..............................................................................................21

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR ...................................................22C.2.1. Clasificarea formelor clinice..........................................................................................................................22

C.2.1.1. Clasificarea formelor clinice în shigelloză ...........................................................................................22C.2.1.2. Clasificarea formelor clinice în salmonelloză .......................................................................................23C.2.1.3. Clasificarea formelor clinice în escherichioze .......................................................................................23

C.2.2. Profilaxia BDA ..............................................................................................................................................24C.2.2.1. Profilaxia specifică .................................................................................................................................24C.2.2.2. Profilaxia nespecifică .............................................................................................................................24

C.2.3. Conduita pacientului cu BDA ........................................................................................................................24C.2.3.1. Anamneza ..............................................................................................................................................24C.2.3.2. Manifestările clinice în diverse BDA ....................................................................................................25

C.2.3.2.1. Manifestările clinice în shigelloză forme tipice .............................................................................25C.2.3.2.2. Manifestările clinice în shigelloză forme atipice ...........................................................................26C.2.3.2.3. Manifestărilele clinice în salmonelloză forma gastrointestinală ....................................................27C.2.3.2.4. Manifestările clinice în salmonelloză forme generalizate .............................................................28C.2.3.2.5. Manifestările clinice în escherichioze ............................................................................................28

C.2.3.3. Diagnosticul BDA la copil .....................................................................................................................31C.2.3.3.1. Investigaţiile paraclinice în BDA ...................................................................................................31

C.2.3.4. Diagnosticul diferenţial al BDA ............................................................................................................34C.2.3.4.1. Diagnosticul diferenţial al BDA în funcţie de etiologie ................................................................34C.2.3.4.2. Diagnosticul diferenţial al BDA la copil cu maladiile chirurgicale acute .....................................36C.2.3.4.3. Diagnosticul diferenţial al BDA însoţite cu sindrom de diaree secretorie .....................................37


4

C.2.5.4. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu BDA .......................................................................................38C.2.5.5. Tratamentul BDA la copil ......................................................................................................................38

C.2.5.5.1. Tratamentul BDA la domiciliu .......................................................................................................38C.2.5.5.2. Tratamentul BDA la etapa prespitalicească ...................................................................................44C.2.5.5.3. Tratamentul pacienţilor cu BDA la etapa spitalicească .................................................................44

C.2.3.7. Evoluţia şi prognosticul BDA ................................................................................................................49C.2.3.8. Criteriile de externare a pacienţilor cu BDA .........................................................................................49C.2.3.9. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu BDA ..............................................................................49

C.2.4. Complicaţiile în BDA (subiectul protocoalelor separate) ............................................................................50

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL ......................................................................................................................51

D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 103 (112) .....................................................................................................................................51D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară; insituţii/secţii de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu ..................................................................................................................................................51D.3. Instituţii de asistenţă medicală spitalicească: secţii de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale; spitale de boli contagioase; secţii reanimare şi terapie intensivă .................................................52

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI .......................................54

ANEXE.........................................................................................................................................................................55Anexa 1. Colectarea şi transportarea materialelor biologice la laborator ................................................................55Anexa 2. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi de raportare ...........................................................................................................................................57Anexa 3. Aprecierea gradului de deshidratare a copilului cu BDA .........................................................................58Anexa 4. Apreciaţi şi clasificaţi copilul bolnav ........................................................................................................59Anexa 5. Principiile de tratament în BDA la copil în perioada de convalescenţă ...................................................60Anexa 6. Formular de conduită a pacientului în vîrstă de pînă la 18 ani cu BDA ...................................................61Anexa 7. Ghidul pacientului cu BDA ......................................................................................................................65

BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................................................67


5

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ALT alaninaminotransferazaAMP asistenţă medicală primarăAST aspartataminotransferazaBDA boală diareică acutăBDP boală diareică persistentăCIM(10) Clasificarea Intrnaţională a Maladiilor, reviziunea a X-aCIMC Conduita Integrată a Maladiilor la CopiiCMP Centrul de Medicină PreventivăEAEC enteroagregativă Escherichia coliEHEC enterohemoragică Escherichia coliEIEC enteroinvazivă Escherichia coliEPEC enteropatogenă Escherichia coliETEC enterotoxigenă Escherichia coliECG electrocardiogramăFCC frecvenţă a contracţiilor cardiaceFR frecvenţă a respiraţieii.m. intramusculari.v. intravenosLCR lichid cefalorahidianOMS Organizaţia Mondială a SănătăţiiRHAI reacţie de hemaglutinare indirectăSCID sindrom de coagulare intravasculară diseminatăSNC sistem nervos centralSRO soluţie pentru rehidratare oralăTRO terapie de rehidratere oralăVSH viteză de sedimentare a hematiilors.c. subcutanat

PREFAŢĂAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii

Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei Boli Infecţioase la Copii a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.

Protocolul naţional este elaborat in conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind BDA la copil şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse in protocolul clinic naţional.


6

A. PARTEA INTRODUCTIVĂA.1. Diagnosticul. Boala diareică acută la copil (etiologia bacteriană – Shi-gelloza, Salmonelloza, Escherichioza etc., virală (rotaviroza etc.) şi etiologic nedeterminată)Exemple de formulare a diagnosticului clinic de bază:

1. Salmonelloza thyphimurium, forma gastroenterocolitică, severă.2. Salmonelloza enteritidis, forma gastroenteritică, medie.3. Salmonelloza enteritidis, forma gastritică, medie.4. Shigelloza cu Sh. flexneri, forma severă, cu predominarea sindromului colitic.5. Shigelloza cu Sh. sonnei, forma medie.6. Shigelloza cu Sh. sonnei, forma atipică, frustă, uşoară.7. Escherichioza cu Escherichia coli enteropatogenă, forma gastroenteritică, medie.8. Gastroenterita acută cu Rotavirus, forma severă.

A.2. Codul maladiei (CIM 10):

A03 Shigelloza (dizenteria baciliară)A03.1 Shigelloza cu Shigella flexneri A03.2 Shigelloza cu Shigella boydiiA03.3 Shigelloza cu Shigella sonnei A03.8 Alte ShigellozeA03.9 Shigelloza fără precizare

A02 Alte salmonellozeA02.0 Enterita cu SalmonellaA02.1 Septicemia cu SalmonellaA02.2 Infecţia localizată cu SalmonellaA02.8 Alte infecţii precizate prin SalmonellaA02.9 Salmonelloze, fără precizare

A04 Alte infecţii intestinale bacterieneA04.0 Infecţia enteropatogenă prin Escherichia coli A04.1 Infecţia enterotoxigenă prin Escherichia coli A04.2 Infecţia enteroinvazivă prin Escherichia coli A04.3 Infecţia enterohemoragică prin Escherichia coli A04.4 Alte infecţii intestinale prin Escherichia coli

A04.8 Alte infecţii intestinale, precizateA04.9 Alte infecţii intestinale, fără precizareA08.0 Gastroenterita acută prin Rotavirus


7

A.3. Utilizatorii:• Oficiile medicilor de familie (medici de familie, asistente medicale de familie);• Centrele de sănătate (medici de familie, asistente medicale de familie);• Asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie, infecţionişti, pediatri);• Secţiile consultative (infecţionişti, pediatri);• Secţiile de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale (infecţionişti, pediatri,

reanimatologi);• Spitalele de boli contagioase municipale şi republicane (infecţionişti, pediatri, reanimatologi).

Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.

A.4. Scopurile protocolului1. A spori depistarea precoce a pacienţilor cu BDA.2. A spori calitatea examinărilor clinice şi paraclinice ale pacienţilor cu BDA.3. A spori calitatea tratamentului şi a supravegherii la pacienţii cu BDA la domiciliu.4. A preciza criteriile de spitalizare a pacienţilor cu BDA.5. A spori calitatea tratamentului de staţionar al pacienţilor cu BDA.6. A spori calitatea supravegherii (dispensarizării) convalescenţilor după BDA.7. A reduce letalitatea copiilor prin BDA.

A.5. Data elaborării protocolului: aprilie 2009

A.6. Data următoarei revizuiri: aprilie 2011

A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului

Numele Funcţia deţinutăDr. Galina Rusu, doctor în Medicină, conferenţiar universitar

şef catedră Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialist principal în boli infecţioase la copii al MS RM

Dr. Tatiana Juravliov asistent catedră Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”, infecţionist, categoria superioară

Dr. Angela Vămăşescu şef secţie Bolii Infecţioase Intestinale nr. 3, Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase la Copii, Chişinău, infecţionist, categoria superioară

Ana Kirilova asistentă a şef secţie Boli Infecţioase Intestinale nr. 2, Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase la Copii, Chişinău

Dr. Elena Maximenco, MPH expert local in sănătate publică, Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare


8

Protocolul a fost discutat şi aprobat

Denumirea Persoana responsabilă - semnătura

Catedra Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Societatea Boli Infecţioase din RM

Asociaţia Medicilor de Familie din RM

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă

Comisia Ştiinţifico-Metodică de Profil „Patologia infecţioasă”

Agenţia Medicamentului

Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

A.8. Definiţiile folosite în documentDiaree acută: emitere prea frecventă (de 3 şi de mai multe ori în 24 de ore) de mase fecale prea lichide, ceea ce duce la pierdere spontană de apă şi de electroliţi.

Boală diareică acută (BDA): maladie care durează de la cîteva zile pînă la 2 săptămîni.

Boală diareică persistentă (BDP): maladie care durează 14 zile şi mai mult.

Shigelloza (dizenteria bacilară): boală diareică infecţioasă, provocată de bacterii de genul Shigella şi caracterizată clinic prin sindroame toxic şi colitic.

Salmonelloză: boală diareică infecţioasă produsă de Salmonella şi de toxine bacteriene, clinic manifestă prin afecţiuni gastrointestinale sau prin septicemie.

Escherichioze: boli infecţioase acute provocate de tulpinile diareegene ale escherichiilor, caracte-rizate clinic prin manifestări de gastroenterită, de enterocolită sau prin localizări extraintestinale (meningită, pielonefrită, colecistită, pneumonie etc.) şi septicemie.

Copii: persoane cu vîrsta de pînă la 18 ani.

Recomandabil: nu are un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare caz individual.

Diaree secretorie:• cu germeni toxigeni (vibrion holeric, Escherichia coli enterotoxigenă). Enterotoxina cau-

zează o secreţie abundentă de apă şi de electroliţi. Creşterea secreţiei de apă şi de electroliţi


9

(la nivelul epiteliului intestinului subţire, în special), prin activarea de către toxine a adeni-latciclazei membranice, sporeşte concentraţia intracelulară de adenozinmonofosfat ciclic, fără alterarea epiteliului mucoasei intestinale;

• cu germeni enteroaderenţi (Escherichia coli enteroaderentă, Escherichia coli enterohemo-ragică). Diminuarea absorbţiei cauzate de leziunile enterocitelor şi de atrofia, mai mult sau mai puţin pronunţată, a vilozităţilor şi pierderea osmotică a apei.

Diaree invazivă (sanguinolentă, dizenteriformă):• cu germeni enteroinvazivi (Salmonella, Shigella, Yersinia enterocolitică, Escherichia coli

enteroinvazivă, Campylobacter) care se multiplică intracelular şi duc la dezagregarea ce-lulelor;

• cu germeni citotoxici (Salmonella, Escherichia coli enteropatogenă, Escherichia coli ente-rohemoragică, Shigella, Clostridium dificille).

Diaree osmotică:• cu virusuri, în urma dereglării funcţiei sistemului fermentativ al enterocitelor.

A.9. Informaţia epidemiologicăBDA este cauza principală a morbidităţii şi a mortalităţii copiilor în ţările în curs de dezvoltare.

Anual în lume numărul de episoade de diaree, la copiii în vîrstă de pînă la 5 ani, atinge 1 miliard şi cauzează 3,5 milioane decese. BDA prezintă, în fond, 2 riscuri majore: deshidratarea şi denutriţia.

BDA are anumite particularităţi epidemiologice:

gradul de răspîndire (în toată lumea);gradul de contagiozitate înalt;mecanismul de infectare fecal-oral;apariţia focarelor epidemice.

Sursa de infecţie: omul bolnav şi purtătorii, sănătoşi sau convalescenţi, de germeni.

Transmiterea – fecal-orală, alimentară, hidrică.

Receptivitatea: mai frecvent fac BDA copiii de vîrsta fragedă.

Sezonalitatea maladiei: vara, toamna; pentru diareile virale – iarna.

Imunitatea: specifică de tip, de scurtă durată.

BDA deţine locul doi, după infecţiile respiratorii acute, în structura morbidităţii cauzate de bolile infecţioase. În anul 2004 situaţia epidemiologică cu BDA în RM a fost practic stabilă – mor-biditatea sumară a rămas la nivelul anului 2003 (356,6 şi 385,4 la 100.000 de populaţie, respectiv).

După creşterea esenţială a morbidităţii prin BDA, în anul 2005, determinată de sporirea ciclică a dizenteriei provocată de Shigella sonnei, în anul 2006 morbiditatea sumară a scăzut pînă la 458,0 la 100 mii populaţie (a.2005 - 474,4). Scăderea morbidităţii este determinată, în primul rînd, de diminuarea cu 38,6% a morbidităţii prin dizenterie (de la 70,6, în 2005, pînă la 43,4 la 100 de mii populaţie, în anul 2006), preponderent cauzată de Shigella sonnei. În acelaşi timp, a avut loc o creştere a morbidităţii prin salmonelloze (de la 21,7 pînă la 31,1 la 100 mii de populaţie).

Morbiditatea sumară prin BDA continuă a fi determinată de morbiditatea înregistrată în rîndul copiilor, cu vîrsta de pînă la 17 ani (71,5%). Cea mai înaltă morbiditate prin BDA s-a înregistrat la copiii în vîrstă de 0-2 ani.


10

Tabelul 1. Etiologia bolilor diareice acute

Bacterii Virusuri ParaziţiShigella Rotavirus Cryptosporidium Salmonella Adenovirus Giardia lambliaEscherichia coli diareegenă Enterovirus Entamoeba histolyticaClostridium difficile Coronavirus Isospora beliBacillus cereus Calicivirus MicrosporidiumCampylobacter (coli, jejuni) CytomegalovirusKlebsiella AstrovirusStaphylococcus aureusYersinia enterocoliticaVibrio cholerae

Remarcă: Conform recomandărilor OMS, escherichiile patogene se mai numesc diareegene şi, în funcţie de patogenitatea şi de toxigenitatea lor, se repartizează în 5 categorii: enteropatogene (EPEC), enteroinvazive (EIEC), enterotoxigene (ETEC), enterohemoragice (EHEC), enteroa-gregative (EAEC). Escherichiozele deţin un loc important în patologia sugarului şi a copiilor mici.

Tabelul 2. Clasificarea escherichiilor diareegene [32, 40]

Categoria escherichiilor SerotipuriEnteropatogene (EPEC) (I) - O55, O86, O111, O119, O125, O126,O128ab, O142

(II) - O18, O44, O112, O114

Enteroinvazive (EIEC) O28ac, O29, O124, O136,O143, O144, O152, O164, O167

Enterotoxigene (ETEC)O6, O8, O15, O20, O25, O27, O63,O78, O80, O85, O115, O128ac, O139, O148, O153, O159, O167

Enterohemoragice (EHEC) O157, O126, O145

Enteroagregative (EAEC) O156

Actualmente, bolile diareice acute sunt clasificate în funcţie de factorul etiologic, confirmat în baza datelor investigaţiilor specifice, care permit depistarea formelor nosologice ale IIA (Shigelloza, salmonelloza etc.). În lipsa confirmării de laborator, diagnosticul se stabileşte după localizarea topică a procesului patologic (enterită, gastroenterită, enterocolită, gastroenterocolită).

Printre diareile virale, rotaviroza ocupă un loc de frunte, înregistrîndu-se cel mai frecvent la copiii de vîrstă fragedă.


11

B. P

AR

TE

A G

EN

ER

AL

ĂB

.1. N

ivel

de

asis

tenţ

ă m

edic

ală

urge

ntă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă:

ech

ipe

profi

l gen

eral

şi sp

ecia

lizat

903

(112

)D

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi și

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e la

con

tact

ul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la e

x-pu

nere

a la

age

nţii

infe

cţio

şi s

e ef

ectu

ează

în ti

mpu

l exa

-m

enul

ui c

linic

al p

acie

ntul

ui.

Obl

igat

oriu

:•

Prot

ejar

ea p

erso

nalu

lui p

rin u

tiliz

area

arti

cole

lor

de p

rote

cţie

(hal

ate,

măş

ti, m

ănuş

i).•

Spăl

area

pe

mîin

i cu

săpu

n şi

cu

apă

cura

tă.

1. D

iagn

ostic

ul1.

1. D

iagn

ostic

ul p

relim

inar

C.2

.3

Dia

gnos

ticar

ea p

reco

ce a

BD

A p

erm

ite p

reve

nire

a răs

pîn-

dirii

bol

ii şi

iniţi

erea

tera

piei

de

rehi

drat

are

core

ctă

şi p

re-

coce

fav

oriz

înd

redu

cere

a co

nsid

erab

ilă a

com

plic

aţiil

or

şi a

sech

elel

or.

Obl

igat

oriu

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 8)

.•

Dat

ele

obie

ctiv

e (c

aset

ele

9-23

; tab

elul

3).

2. T

rata

men

tul

2.1.

Tra

tam

entu

l stă

rilor

de u

r-ge

nţă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă

C.2

.3.6

.2

Iniţi

erea

la ti

mp

a tra

tam

entu

lui d

e ur

genţ

ă su

prim

ă pr

o-gr

esia

bol

ii şi

va

prev

eni d

ezvo

ltare

a de

con

seci

nţe

seve

re

[4, 2

8, 4

6, 4

9, 5

1].

Obl

igat

oriu

:

•A

cord

area

prim

ului

aju

tor l

a et

apa

pres

pita

licea

scă

în fo

rmel

e se

vere

ale

BD

A (c

aset

a 32

; alg

oritm

ul

C.1

.1.).

2.2.

Lua

rea

deci

ziei

ver

sus

nece

sita

te în

spita

lizar

e

C.2

.3.5

Obl

igat

oriu

:•

Apr

ecie

rea

crite

riilo

r de

seve

ritat

e a

bolii

(cas

eta

7).

•Ev

alua

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e (c

aset

a 25

; al

gori

tmul

C.1

.1.).

3. T

rans

port

area

3.1.

Tran

spor

tare

a pa

cien

ţilor

cu

BD

A în

sec

ţiile

de

boli

in-

fecţ

ioas

e al

e sp

itale

lor r

aion

a-le

, mun

icip

ale

sau

în s

pita

lele

de

bol

i con

tagi

oase

C.2

.3.6

.2

Stab

iliza

rea

şi m

onito

rizar

ea fu

ncţii

lor v

itale

per

mit

eva-

luar

ea c

ompl

icaţ

iilor

şi t

rans

porta

rea

paci

entu

lui î

n st

aţi-

onar

ul d

e pr

ofil.

Obl

igat

oriu

:

•A

prec

iere

a cr

iterii

lor d

e st

abili

zare

şi a

sigu

rare

a po

sibi

lităţ

ilor d

e tra

nspo

rt (c

aset

ele

26, 2

7, 2

9, 3

0,

31; a

lgor

itmul

C.1

.1.).


12

B.2

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă pr

imar

ăD

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi și

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e la

con

tact

ul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la e

x-pu

nere

a la

age

nţii

infe

cţio

şi s

e ef

ectu

ează

în ti

mpu

l exa

-m

enul

ui c

linic

al p

acie

ntul

ui.

Obl

igat

oriu

:

•Pr

otej

area

per

sona

lulu

i prin

util

izar

ea a

rtico

lelo

r de

prot

ecţie

(hal

ate,

măş

ti, m

ănuş

i).•

Spăl

area

pe

mîin

i cu

săpu

n şi

cu

apă

cura

tă.

1. P

rofil

axia

1.1.

Pro

filax

ia sp

ecifi

căC

.2.2

.1N

u se

apl

ică.

1.2.

Măs

urile

antie

pide

mic

e în

foca

r

C.2

.2.2

C.2

.3

Scop

ul –

loca

lizar

ea in

fecţ

iei [

8, 1

3, 1

8, 2

2, 2

3, 3

0, 3

1,

32, 3

8, 4

2, 4

5, 4

7, 5

0].

Obl

igat

oriu

:

•D

epist

area

pre

coce

a b

olna

vilo

r, iz

olar

ea lo

r la

dom

i-ci

liu sa

u, la

nec

esita

te, s

pita

lizar

ea lo

r (ca

seta

8, 2

5).

•D

ecla

rare

a ca

zulu

i de

îmbo

lnăv

ire la

CM

P te

ritor

ial.

•Ex

amen

ele

clin

ic şi

bac

terio

logi

c al

e pe

rsoa

nelo

r de

cont

act.

•Ev

iden

ţa p

erso

anel

or d

e co

ntac

t. •

Dez

infe

cţia

cur

entă

(alg

oritm

ul C

.1.2

).2.

Dia

gnos

ticul

2.1.

Dia

gnos

ticul

pre

limin

ar

al B

DA

şi e

valu

area

sev

erită

-ţii

bol

ii

C.2

.3

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că p

erm

ite s

uspe

cta-

rea

BD

A [1

8, 2

3, 3

2, 5

0].

•D

atel

e ob

iect

ive

perm

it di

agno

stic

area

BD

A [2

, 3, 6

, 30

, 40,

46,

50,

51]

.

•D

eter

min

area

pre

coce

a g

radu

lui d

e ur

genţ

ă în

BD

A

va p

erm

ite a

sist

enţa

pre

spita

licea

scă

la ti

mp,

cor

ectă

şi

pre

veni

rea

dezv

oltă

rii d

e co

nsec

inţe

seve

re [4

4, 4

9,

50, 5

1].

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 8)

.•

Dat

ele

obie

ctiv

e (c

aset

ele

9-21

).•

Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial (

tabe

lele

6, 7

).•

Det

erm

inar

ea g

radu

lui d

e ur

genţ

ă şi

a tr

ansp

orta

bi-

lităţ

ii pa

cien

tulu

i (ca

seta

25,

26;

alg

oritm

ul C

.1.1

).

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

iile

de la

bora

tor (

tabe

lul 4

).


13

III

III

2.2.

Con

firm

area

dia

gnos

ticu-

lui

etio

logi

c de

BD

A ş

i ev

a-lu

area

gra

dulu

i de

sev

erita

te

a bo

lii

C.2

.3

•O

rdin

ul M

S R

M N

r. 38

5 di

n 12

oct

ombr

ie 2

007

„Cu

priv

ire la

apr

obar

ea d

efini

ţilor

de

caz

pent

ru su

prav

e-gh

erea

şi ra

porta

rea

bolil

or tr

ansm

isib

ile în

RM

” [2

3,

31].

În e

pide

mii

diag

nost

icul

se st

abile

şte

în b

aza

date

lor

clin

ico-

epid

emio

logi

ce (c

aset

ele

9-21

)

Obl

igat

oriu

:

Inve

stig

aţii

bace

riolo

gice

a c

azur

ilor s

uspe

cte

la B

DA

(ta

belu

l 4)

Rec

oman

dabi

l:

Inve

stig

aţii

viru

solo

gice

a p

rimel

or c

azur

i sus

pec-

te la

BD

A d

e et

iolo

gie

vira

lă (R

otav

irus

) la

Cen

trul

Naș

iona

l Știi

nțifi

co-P

ract

ic d

e M

edic

ină

Prev

entiv

ă, la

re

com

anda

rea

epid

emio

logu

lui.

2.3.

Lua

rea

deci

ziei

ver

sus

nece

sita

tea

cons

ulta

ţiei s

peci

-al

istu

lui ş

i/sau

spita

lizar

e

C.2

.3.5

•C

onsu

ltaţia

infe

cţio

nist

ului

, a p

edia

trulu

i, a

chiru

rgul

ui (l

a ne

cesi

tate

).

Obl

igat

oriu

:

•Ev

alua

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e (c

aset

a 25

; al

gori

tmul

C.1

.1).

3. T

rata

men

tul

3.1.

Tra

tam

entu

l stă

rilor

de u

r-ge

nţă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă

C.2

.3.6

.2

Iniţi

erea

la ti

mp

a tra

tam

entu

lui d

e ur

genţ

ă su

prim

ă pr

o-gr

esia

bol

ii şi

va

prev

eni d

ezvo

ltare

a de

con

seci

nţe

seve

re

[4, 2

8, 4

6, 4

9, 5

1].

Obl

igat

oriu

:

•Tr

atam

entu

l BD

A, f

orm

e se

vere

, la

etap

a pr

espi

ta-

licea

scă

(cas

eta

32).

3.2.

Tra

tam

entu

l BD

A, f

orm

e uş

oare

şi m

edii,

la d

omic

iliu

C.2

.3.6

Iniţi

erea

la ti

mp

a tra

tam

entu

lui î

n B

DA

va

prev

eni p

ro-

gres

ia b

olii

şi a

pariţ

ia d

e co

mpl

icaţ

ii [4

, 28,

44,

46,

49,

51

].

Rec

oman

dabi

l (în

caz

de

prez

enţă

a c

ondi

ţiilo

r de

izol

are

la d

omic

iliu

și a

supr

aveg

heri

i med

ical

e la

fie

care

2-3

zile

):

•A

ntip

iretic

e (la

febr

ă).

•A

port

de li

chid

e –

SRO

etc

.•

Con

tinua

rea

alim

enta

ţiei (

tabe

lul 8

; cas

etel

e 26

-31)

.


14

III

III

4. S

upra

vegh

erea

4.1.

Sup

rave

gher

ea p

acie

nţi-

lor c

u B

DA

, tra

taţi

la d

omi-

ciliu

C.2

.3.6

Va p

erm

ite d

epis

tare

a se

mne

lor d

e pr

ogre

sie

a bo

lii; l

a in

-st

alar

ea a

cest

ora,

pac

ient

ul e

ste

oblig

at s

ă re

vină

imed

iat

la lu

crăt

orul

med

ical

[9, 2

4, 4

4, 5

1].

Obl

igat

oriu

:

•Su

prav

eghe

rea

paci

entu

lui

şi a

prec

iere

a efi

cien

ţei

trata

men

tulu

i, ca

ract

erul

ui e

volu

ţiei b

olii

(dup

ă 48

-72

de

ore)

; viz

ită a

ctiv

ă.•

Info

rmar

ea m

amei

(alto

r per

soan

e de

îngr

ijire

) des

-pr

e eve

ntua

lele

sem

ne, c

înd

va tr

ebui

să re

vină

ime-

diat

la lu

crăt

orul

med

ical

.•

Ree

valu

area

crit

eriil

or d

e sp

italiz

are

(tabe

lul 8

; ca-

seta

25)

.4.

2. S

upra

vegh

erea

pos

text

er-

nare

(di

spen

sariz

area

) a

con-

vale

scen

ţilor

, dup

ă su

porta

rea

BD

A

C.2

.3.9

Scop

urile

:1.

Tra

tam

entu

l con

vale

scen

ţilor

.2.

Eva

luar

ea şi

trat

amen

tul s

eche

lelo

r BD

A (î

n co

labo

rare

cu

med

icii

spec

ialiş

ti).

Obl

igat

oriu

:

•D

ispe

nsar

izar

ea se

va

efec

tua

cu c

onsu

ltaţia

spec

i-al

iştil

or (l

a ne

cesi

tate

) (ca

seta

38)

.

5. R

ecup

erar

ea

•C

onfo

rm p

rogr

amel

or e

xist

ente

de

recu

pera

re şi

re

com

andă

rilor

spec

ialiş

tilor

.

B.3

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă sp

ecia

lizat

ă de

am

bula

tori

u (in

fecţ

ioni

st, p

edia

tru-

infe

cţio

nist

)D

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi și

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e la

con

tact

ul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la e

x-pu

nere

a la

age

nţii

infe

cţio

şi s

e ef

ectu

ează

în ti

mpu

l exa

-m

enul

ui c

linic

al p

acie

ntul

ui.

Obl

igat

oriu

:•

Prot

ejar

ea p

erso

nalu

lui p

rin u

tiliz

area

arti

cole

lor

de p

rote

cţie

(hal

ate,

măş

ti, m

ănuş

i).•

Spăl

area

pe

mîin

i cu

săpu

n şi

cu

apă

cura

tă.

1. P

rofil

axia

1.1.

Pro

filax

ia sp

ecifi

căC

.2.2

.1N

u se

apl

ică.


15

III

III

1.2.

Măs

urile

ant

iepi

dem

ice

în fo

car

C.2

.2.2

(alg

oritm

ul C

.1.2

)

Scop

ul –

loca

lizar

ea in

fecţ

iei [

8, 1

3, 1

8, 2

2, 2

3, 3

0, 3

1,

32, 3

8, 4

2, 4

5, 4

7, 5

0].

Obl

igat

oriu

:•

Dep

ista

rea

prec

oce

a bo

lnav

ilor,

izol

area

lor l

a do

-m

icili

u sa

u la

nec

esita

te, s

pita

lizar

ea lo

r (ca

seta

8,

25).

•D

ecla

rare

a ca

zulu

i de

îmbo

lnăv

ire la

CM

P te

rito-

rial.

•Ex

amen

ele

clin

ic ş

i ba

cter

iolo

gic

ale

pers

oane

lor

de c

onta

ct.

•Ev

iden

ţa p

erso

anel

or d

e co

ntac

t.•

Dez

infe

cţia

cur

entă

(alg

oritm

ul C

.1.2

.).2.

Dia

gnos

ticul

2.1.

Dia

gnos

ticul

pre

limin

ar

al B

DA

şi e

valu

area

seve

rită-

ţii b

olii

C.2

.3

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că p

erm

ite s

uspe

cta-

rea

BD

A [1

8, 2

3, 3

1, 5

0].

•D

atel

e ob

iect

ive

perm

it di

agno

stic

area

BD

A [2

, 3, 6

, 30

, 40,

46,

50,

51]

.

•D

eter

min

area

pre

coce

a g

radu

lui d

e ur

genţ

ă în

BD

A

va p

erm

ite a

sist

enţa

pre

spita

licea

scă

la ti

mp,

cor

ectă

şi

pre

veni

rea

dezv

oltă

rii d

e co

nsec

inţe

seve

re [4

4, 4

9,

50, 5

1].

Obl

igat

oriu

:•

Ana

mne

za c

linic

o-ep

idem

iolo

gică

(cas

eta

8).

•D

atel

e ob

iect

ive

(cas

etel

e 9-

21).

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ta

bele

le 6

-7).

•D

eter

min

area

gra

dulu

i de

urge

nţă

şi a

tran

spor

tabi

-lit

ăţii

paci

entu

lui (

case

ta 2

5; a

lgor

itmul

C.1

.1.).

Rec

oman

dabi

l:•

Inve

stig

aţiil

e de

labo

rato

r (ta

belu

l 1; a

lgor

itmul

C

.1.1

.).2.

2. C

onfir

mar

ea d

iagn

ostic

u-lu

i etio

logi

c de

BD

A

C.2

.1C

.2.3

.3

•O

rdin

ul M

S R

M N

r. 38

5 di

n 12

oct

ombr

ie 2

007

„Cu

priv

ire la

apr

obar

ea d

efini

ţilor

de

caz

pent

ru su

prav

e-gh

erea

şi ra

porta

rea

bolil

or tr

ansm

isib

ile în

RM

” [2

3,

31].

În e

pide

mii

diag

nost

icul

se

stab

ileşt

e în

baz

a da

telo

r cl

inic

o-ep

idem

iolo

gice

(cas

etel

e 8-

21).

Obl

igat

oriu

:In

vest

igaţ

iile

bace

riolo

gice

în

cazu

rile

susp

ecte

de

BD

A (t

abel

ul 4

).

Rec

oman

dabi

l:In

vest

igaţ

iile

viru

solo

gice

în

prim

ele

cazu

ri su

spec

-te

de

BD

A d

e et

iolo

gie

vira

lă (

Rota

viru

s) l

a C

entru

l N

așio

nal Ș

tiinț

ifico

-Pra

ctic

de

Med

icin

ă Pr

even

tivă,

la

reco

man

dare

a ep

idem

iolo

gulu

i.


16

III

III

2.3.

Lu

area

de

cizi

ei

vers

us

nece

sita

tea

în c

onsu

ltaţia

alto

r sp

ecia

lişti

şi/s

au sp

italiz

are

C.2

.3.5

•C

onsu

ltaţia

ped

iatru

lui,

a ch

irurg

ului

, a O

RL-

istu

lui (

la n

eces

itate

).

Obl

igat

oriu

:

•Ev

alua

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e (c

aset

a 25

).3.

Trat

amen

tul

3.1.

Tra

tam

entu

l stă

rilor

de u

r-ge

nţă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă

C.2

.3.6

.2

Iniţi

erea

la ti

mp

a tra

tam

entu

lui d

e ur

genţ

ă su

prim

ă pr

o-gr

esia

bol

ii şi

va

prev

eni d

ezvo

ltare

a de

con

seci

nţe

seve

re

[4, 2

8, 4

6, 4

9, 5

1].

Obl

igat

oriu

:

•Tr

atam

entu

l BD

A, f

orm

e se

vere

, la

etap

a pr

espi

ta-

licea

scă

(cas

eta

32).

3.2.

Tra

tam

entu

l BD

A, f

orm

e uş

oare

şi m

edii,

la d

omic

iliu

C.2

.3.6

.1

În m

ajor

itate

a ca

zuril

or a

ceşt

i pac

ienţ

i nu

nece

sită

spita

li-za

re. I

niţie

rea l

a tim

p a t

rata

men

tulu

i va p

reve

ni p

rogr

esia

bo

lii [4

, 28,

44,

46,

49,

51]

.

Rec

oman

dabi

l (în

caz

de

prez

enţă

a c

ondi

ţiilo

r de

izol

are

la d

omic

iliu

și d

e su

prav

eghe

re m

edic

ală

la

fieca

re 2

-3 zi

le):

•A

ntip

iretic

e (la

febr

ă).

•A

port

de li

chid

e –

SRO

etc

.•

Con

tinua

rea

alim

enta

ţiei.

(cas

ete

26-3

1; ta

belu

l 8).

Not

a: T

oate

act

ivită

ţile

se e

fect

ueaz

ă în

col

abor

are

cu m

edic

ul d

e fa

mili

e.

B.4

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă sp

italic

easc

ă D

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi și

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e la

con

tact

ul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la e

x-pu

nere

a la

age

nţii

infe

cţio

şi s

e ef

ectu

ează

în ti

mpu

l exa

-m

enul

ui c

linic

al p

acie

ntul

ui.

Obl

igat

oriu

:•

Prot

ejar

ea p

erso

nalu

lui p

rin u

tiliz

area

arti

cole

lor

de p

rote

cţie

(hal

ate,

măş

ti, m

ănuş

i).•

Spăl

area

pe

mîin

i cu

săpu

n şi

cu

apă

cura

tă.

1. P

rofil

axia

1.1.

Măs

urile

ant

iepi

dem

ice

C.2

.2.2

Obl

igat

oriu

:Al

gori

tmul

C.1

.3. A

lgor

itmul

de

profi

laxi

e a

BD

A no

soco

mia

le


17

III

III

2. S

pita

lizar

ea

C.2

.3.5

Vor fi

spita

lizaţ

i pac

ienţ

ii ca

re p

rezi

ntă

cel p

uţin

un

crite

-riu

de

spita

lizar

e [9

, 24,

44,

49,

51]

.•

Paci

enţii

cu

BD

A se

vor

spita

liza

în se

cţiil

e de

bol

i in

fecţ

ioas

e al

e sp

itale

lor r

aion

ale

(mun

icip

ale)

şi în

sp

itale

le c

linic

e de

bol

i con

tagi

oase

(cas

eta

25).

•În

sec

ţiile

de

rean

imar

e şi

tera

pie

inte

nsiv

ă se

vor

sp

italiz

a co

piii

cu B

DA

, fo

rme

seve

re,

şi/s

au c

u st

ări u

rgen

te.

3. D

iagn

ostic

ul3.

1. D

iagn

ostic

ul p

relim

inar

al

BD

A şi

eva

luar

ea g

radu

lui

de se

verit

ate

a bo

lii

C.2

.3

Tact

ica

de c

ondu

ită a

pac

ient

ului

cu

BD

A şi

ale

gere

a tra

-ta

men

tulu

i med

icam

ento

s în

fun

cţie

de

seve

ritat

ea b

olii,

fo

rma c

linic

ă, co

mpl

icaţ

iile p

osib

ile, p

recu

m şi

de f

acto

rii

de ri

sc in

divi

dual

şi d

e mal

adiil

e con

com

itent

e (pr

emor

bi-

dul n

efav

orab

il) [9

, 24,

44,

45,

47,

48,

51]

.

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 8)

.•

Dat

ele

obie

ctiv

e (c

aset

ele

9-21

).•

Exam

enul

de

labo

rato

r (ta

bele

le 4

, 5; a

lgor

itmul

1.

1).

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ta

bele

le 6

, 7).

•D

eter

min

area

gra

dulu

i de

urge

nţă

(cas

eta

25).

•Lu

area

dec

izie

i ver

sus n

eces

itate

a co

nsul

taţie

i sp

ecia

liştil

or: a

chi

rurg

ului

, a O

RL-

istu

lui (

la

nece

sita

te).

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

iile

de la

bora

tor (

tabe

lul 4

).

3.2.

Con

firm

area

dia

gnos

ticu-

lui e

tiolo

gic

ale

BD

A

C.2

.1C

.2.3

•O

rdin

ul M

S R

M N

r. 38

5 di

n 12

oct

ombr

ie 2

007

„Cu

priv

ire la

apr

obar

ea d

efini

ţilor

de

caz

pent

ru su

prav

e-gh

erea

şi ra

porta

rea

bolil

or tr

ansm

isib

ile în

RM

” [2

3,

31].

În e

pide

mii

diag

nost

icul

se st

abile

şte

în b

aza

date

lor

clin

ico-

epid

emio

logi

ce (c

aset

ele

8-21

).

Obl

igat

oriu

:

Inve

stig

aţiil

e ba

cter

iolo

gice

în c

azur

ile su

spec

te d

e B

DA

(tab

elul

4).


18

III

III

Rec

oman

dabi

l:

Inve

stig

aţiil

e vi

ruso

logi

ce în

prim

ele

cazu

ri su

spec

te d

e B

DA

, de

etio

logi

e vi

rală

(Rot

avir

us).

Rea

cţia

de

hem

aglu

tinar

e in

dire

ctă

cu d

iagn

ostic

ul

de S

hige

lle, S

alm

onel

le, E

sche

rich

ii, Y

ersi

nii

(tabe

lul 4

).4.

Tra

tam

entu

l4.

1. C

ontin

uare

a tra

tam

entu

-lu

i stă

rilor

de

urge

nţă

C.2

.3.6

.2

Con

tinua

rea

trata

men

tulu

i stă

rilor

de

urge

nţă

va p

reve

ni

dezv

olta

rea

de c

ompl

icaţ

ii se

vere

[4, 1

2, 2

8, 4

6, 4

9, 5

1].

Obl

igat

oriu

(num

ai în

stăr

ile d

e ur

genţ

ă):

•Se

va

cont

inua

trat

amen

tul i

niţia

t la

etap

a pr

espi

ta-

licea

scă

(cas

eta

32).

4.2.

Tra

tam

entu

l BD

A c

on-

form

form

elor

clin

ice

C.2

.3.6

.1

C.2

.3.6

.3

În m

ajor

itate

a ca

zuril

or d

e B

DA

, spi

taliz

area

nu

este

ne-

cesa

ră [9

, 24,

44,

51]

.O

blig

ator

iu:

•Tr

atam

entu

l BD

A se

va

efec

tua

conf

orm

form

elor

cl

inic

e şi

seve

rităţ

ii bo

lii (t

abel

ele

8, 9

, 10;

ca

sete

le 2

6-35

).

5. E

xter

nare

a5.

1. E

xter

nare

a, n

ivel

prim

ar

de t

rata

men

t (în

per

ioad

a de

co

nval

esce

nţă)

şi d

e su

prav

e-gh

ere

C.2

.3.8

Exte

rnar

ea p

acie

ntul

ui s

e re

com

andă

dup

ă vi

ndec

area

co

mpl

etă

sau

după

am

elio

rare

a st

ării

gene

rale

, în

lipsa

de

com

plic

aţii.

Obl

igat

oriu

:

•C

onfo

rm c

riter

iilor

de

exte

rnar

e (c

aset

a 37

).•

Elib

erar

ea e

xtra

sulu

i din

foai

a de

obs

erva

ţie c

are

va

conţ

ine

oblig

ator

iu:

Dia

gnos

ticul

con

firm

at.

Rez

ulta

tele

inve

stig

aţiil

or e

fect

uate

.

Trat

amen

tul e

fect

uat.

Rec

oman

dăril

e ex

plic

ite p

entru

pac

ient

.

Rec

oman

dăril

e pe

ntru

med

icul

de

fam

ilie.


19

C.1

. AL

GO

RIT

MII

DE

CO

ND

UIT

ĂC

.1.1

. Alg

oritm

ul d

e co

ndui

tă a

pac

ient

ului

cu

BD

A [9

, 24]

Prot

ocol

clin

ic n

aţio

nal „

BDA

la c

opil”

, Chişi

nău

2009

20

C.1

.ALG

OR

ITM

II D

E C

ON

DU

ITA

C

.1.1

. Alg

oritm

ul d

e co

ndui

tă a

pac

ient

ului

cu

BD

A [9

, 24]

Paci

entu

l cu

BD

A

Form

ele

uşoa

ră

şi

med

ie

Form

a se

veră

Fo

rma

med

ie

(sîn

ge în

scau

n)

Form

a ge

nera

lizată

sept

ică

Iz

olar

e şi

trat

amen

t la

dom

icili

u (p

lanu

l A,

OM

S, ta

belu

l 8)

Te

rapi

e de

rehi

drat

are

orală

C

ontin

uare

a al

imen

taţie

i

Spita

lizar

e ur

gentă

Tr

atam

ent (

plan

ul C

, OM

S)

(cas

eta

34; t

abel

ul 1

0)

Sp

italiz

are

Tr

atam

ent:

A

ntib

iote

rapi

e

T

erap

ie d

e re

hidr

atar

e şi

de

toxi

fiere

S

pasm

oliti

ce

V

itam

ina

C

(tabe

lul 8

)

Sp

italiz

are

Tr

atam

ent:

A

ntib

iotic

e

T

erap

ie d

e de

toxi

fiere

şi d

e re

hidr

ater

e

A

ntip

rote

oliti

ce

S

pasm

oliti

ce

E

nter

osor

benţ

i

A

ntifu

ngic

e (p

rofil

axia

can

dido

zei)

Con

tinua

rea

trata

men

tulu

i la

dom

icili

u, p

lanu

l A d

e tra

tam

ent (

OM

S) (c

aset

a 26

; tab

elul

8)

A

par

sem

ne d

e de

shid

rata

re m

oder

ată

– pl

anul

B d

e tra

tam

ent

(OM

S) (

case

ta

27; t

abel

ul 8

)

A

par s

emne

de

desh

idra

tare

seve

ră:

- Spi

taliz

area

urg

entă

- Pla

nul C

de

trata

men

t (O

MS)

(cas

eta

34; t

abel

ul 1

0)

Asi

stenţă

la e

tapa

pr

espi

talic

ească

(cas

eta

32)

Asi

stenţă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă

(cas

eta

32)

V

izita

repe

tată

, după

2 zi

le (c

aset

a 26

)

Star

ea se

am

elio

rează

Star

ea se

agr

avea

ză

(cas

eta

26)


20

C.1.2. Algoritmul de profilaxie a BDA

Profilaxia comună tuturor bolilor, legate de poluarea fecală

• Ameliorarea cantitativă şi calitativă a apei• Amenajarea şi asanarea mediului prin colectare, depozitare şi prin neutralizare a deşeurilor• Eliminarea insectelor şi a rozătoarelor• Acordarea asistenţei educaţionale sanitare; excluderea deprinderilor alimentare neraționale

Profilaxia nespecifică a BDA• depistarea precoce şi izolarea bolnavilor (în caz de suspecţie de holeră, spitalizarea este obli-

gatorie), cu aplicarea tratamentului adecvat• informarea urgentă a CMP teritorial despre fiecare caz de boală• ancheta epidemiologică a focarului: pentru toate îmbolnăvirile de holeră, focarele cu cazuri

multiple de diaree (3 şi mai multe cazuri), toate cazurile de deces cauzate de BDA, toate ca-zurile de BDA la copii de pînă la 5 ani

• determinarea limitelor focarului• colectarea probelor de la pacient, din mediul ambiant şi de la persoanele care au fost în con-

tact cu bolnavul• dezinfecţia terminală sau curentă în focare, dezinfecţia profilactică• efectuarea profilaxiei de urgenţă (conform indicaţiilor suplimentare)• supravegherea medicală a persoanelor de contact în focare (persoanelor suspectate la holeră

sau bolnavilor de BDA din focarele de holeră li se aplică aceleaşi măsuri ca şi bolnavilor de holeră)

• externarea bolnavilor după examene bacteriologice şi evidenţa lor• externarea din staţionar a copiilor cu BDA, confirmată etiologic, se v a efectua după o copro-

cultură negativă, efectuată peste două zile de la finalizarea tratamentului antibacterian• pacienţii cu salmonelloze sau shigelloze trataţi în staţonar sau la domiciliu, vor fi supra-

vegheaţi de către medicul de familie şi de către infecţionist timp de o lună, efectuîndu-se соproculturi (două, cu interval de 2 zile) peste 2-3 săptămîni din momentul externării


21

C.1.3. Algoritmul de profilaxie a BDA nosocomiale

Protocol clinic naţional „BDA la copil”, Chişinău 2009

22

C.1.3. Algoritmul de profilaxie a BDA nosocomiale

Caz de BDA la un copil din secţia somatică sau chirurgicală

Informarea urgentă a CMP teritorial

Izolarea bolnavului în salon (boxă) separat sau transferul în secţia (spitalul) de boli infecţioase

Investigaţii bacteriologice (la necesitate şi virusologice)

Tratamentul conform programului CIMC (OMS)

Evidenţa (lista, registru)

Evidenţă timp de 7 zile şi examenul bacteriologic al persoanelor de contact

Examenele clinic şi bacteriologic ale personalului medical şi ale mamelor, precum şi ale copiilor mai mici de 2 ani, la internare în spital

Examenul bacteriologic al copiilor internaţi, la apariţia diareii, şi a interiorului secţiilor

Repartizarea bolnavilor în secţiile de boli infecţioase intestinale în funcţie de diagnostic

Este interzisă transferarea bolnavilor dintr-un salon în altul, precum şi aglomerarea bolnavilor cu boli intestinale, atunci cînd diagnosticul etiologic deocamdată nu este precizat

Dezinfecţia veselei, a lenjeriei, a fecalelor

Dezinfecţia continuă şi terminală în secţie

Bolnavul Persoanele de contact

Măsurile comune


22

C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR

C.2.1. Clasificarea formelor clinice

C.2.1.1. Clasificarea formelor clinice în shigelloză [4, 50]Caseta 1. Clasificarea shigellozei conform tipului de boală

Forme clinice:

• Forma tipică• Forma atipică:

asimptomatică (inaparentă);frustă;tip toxiinfecţie alimentară;dispeptică (la sugari);hipertoxică.

Caseta 2. Clasificarea shigellozei conform gradului de severitate a bolii

Forme clinice:

• Uşoară.• Medie.• Severă:

A. cu predominarea sindromului toxic;B. cu predominarea sindromului colitic;C. mixtă.

Caseta 3. Clasificarea shigellozei în funcţie de durata și de evoluţia boliiForme clinice:

• abortivă (2 zile);• acută (1 lună);• trenantă (2-3 luni);• cronică (mai mult de 3 luni):

continuărecidivantă

fără complicaţii;cu complicaţii;cu acutizări.


23

C.2.1.2. Clasificarea formelor clinice în salmonelloză [4, 50]Caseta 4. Clasificarea salmonellozei conform tipului de boală

Forme clinice:

• Forma gastrointestinală:gastritică;gastroenteritică;gastroenterocolitică.

• Forma generalizată:forma tifoidică;forma septică.

• Forma atipică:frustă;inaparentă.

• Stare de portaj de salmonelle:acută (pînă la 1 lună);trenantă (1-3 luni);cronică ( >3 luni);portaj sănătos.

C.2.1.3. Clasificarea formelor clinice în escherichioze [40, 46, 50]Caseta 5. Clasificarea escherichiozei conform tipului de boală

Forme clinice:

• Forme gastrointestinale: gastroenteritică;gastroenterocolitică;enterocolitică.

• Forme generalizate:forma septică;forma tifoidă; meningită;pielonefrită;pneumonie.

Caseta 6.Clasificarea escherichiozei conform gradului de severitate a bolii Forme clinice:

UşoarăMedieSeveră


24

Caseta 7. Criteriile de evaluare a gradului de severitate a BDA:

• Criterii generale:sindromul neurotoxic;dereglările metabolice;dereglările cardiovasculare;gradul de deshidratare;forme generalizate.

• Criterii locale:aspectul scaunelor (afecaloide, cu mucus şi cu striuri de sînge, apoase);dureri abdominale permanente, colici abdominale;prolaps rectal, anus beant, anus rezilent;frecvenţa scaunelor:

− forma uşoară – 5-10 ori/zi;− forma medie – 10-20 ori/zi;− forma severă – peste 20 ori/zi.

C.2.2. Profilaxia BDAC.2.2.1. Profilaxia specifică – nu se aplică.C.2.2.2. Profilaxia nespecifică – măsuri antiepidemice în focar (Algoritmul C.1.2 și C.1.3)

C.2.3. Conduita pacientului cu BDAPerioada de incubaţie este de 1-7 zile (mai frecvent 2-3 zile).

În majoritatea cazurilor debutul este brusc, cu febra de 38-39°C, neregulată. Ea poate lipsi în formele uşoare. Tulburările digestive se manifestă prin greţuri, vome, dureri abdominale, scaune diareice, cu sau fără incluziuni patologice.

C.2.3.1. Anamneza Caseta 8. Recomandări pentru culegerea anamnesticului

• Date epidemiologice:

Contact direct cu un bolnav cu diaree.Contact direct cu o persoană purtătoare de germeni diareegeni (enterobacterii, virusuri

etc.).Situaţie epidemică cu BDA în zona geografică.Cazuri de BDA în instituţia preşcolară, şcolară etc.Pacient din focarul de BDA.Nerespectarea igienei personale.Utilizarea alimentelor posibil contaminate, cu termen expirat, păstrate incorect sau

pregătite în condiţii antisanitare.Îmbolnăviri în grup ale persoanelor ce au utilizat acelaşi produs.Prezenţă a unor focare epidemice în colectivităţi.


25

• Date clinice – sindroamele de bază:

Sindromul toxic:

febră;slabiciune;scăderea poftei de mîncare, anorexie;vome repetate;în formele severe: hipertermie, astenie, adinamie, cefalee, somnolenţă, tulburări de

conştienţă, convulsii, semne meningiene, dereglări cardiovasculare, şoc endotoxic (presiunea arterială scade, cianoză, acrocianoză, extremităţi reci, hipotermie).

Sindromul gastrointestinal:dureri abdominale; tenesme;flatulenţă;spasm sigmoidian;diaree: aspectul scaunelor şi frecvenţa lor (sărace sau voluminoase, apoase, nedigerate,

frecvente, afecaloide, cu mucus şi cu striuri de sînge).

Semne de deshidratare (anexa 3).

C.2.3.2. Manifestările clinice în diverse BDA

C.2.3.2.1. Manifestările clinice în shigelloză, forme tipiceCaseta 9. Shigelloza, forma ușoară (50-80%)

subfebrilitate (37,5-38,0°C) de scurtă durată;vome unice (sau absente);dureri şi garguisment pe traiectul intestinului gros, spasm sigmoidian (în unele cazuri),

tenesme absente;scaune de 5-10 ori pe zi, fecaloide, cu mucus tulbure în cantităţi mici, rareori cu striuri de

sînge;uneori, la copii colita se asociază cu enterită, scaunele fiind abundente, lichide, neprelucrate,

fecaloide, cu mucus; durerile abdominale sunt localizate în zona periombilicală;tulburări cardiovasculare, neurologice, semne de deshidratare absente.

Caseta 10. Shigelloza, forma medie (20-40%)

febră 38–39°C, cu durata de 2-4 zile;vome repetate, apetit scăzut;tegumente şi mucoase palide;limbă uscată, saburală;colici abdominale, tenesme, chemări false;garguisment în abdomen, spasm sigmoidian pronunţat, anus beant, anus rezilent;scaune de 10-20 ori în zi, sărace, fecaloide cu mucus şi cu striuri de sînge;zgomotele cardiace frecvente, asurzite;tensiunea arterială normală sau crescută;semne de deshidratare moderată la copiii de vîrstă fragedă.


26

Caseta 11. Shigelloză, forma severă

mai frecvent apare la copiii în vîrstă de 1-4 ani;debut acut, brutal, febră 39-40°C cu frison;vome repetate;convulsii, somnolenţă, astenie, adinamie sau hiperexcitabilitate psihomotorie, cefalee,

vertij, semne de iritaţie meningiană;tensiunea arterială scăzută (posibil colaps);respiraţie aritmică, tahipnee; colici abdominale difuze, tenesme; spasm sigmoidian;hepatomegalie; scaune foarte frecvente, în debut fecaloide, fetide, apoi sărace, sangvinolente;anus beant, anus rezilent;semne de deshidratare moderată sau severă;complicaţii frecvente.

C.2.3.2.2. Manifestările clinice în shigelloză, forme atipiceCaseta 12. Shigelloza, forme atipice:

• Forma asimptomatică (inaparentă)semne clinice absente.

• Forma frustă semne de intoxicaţie absente;temperatură corpului în normă;scaune de 1-2 ori în 24 de ore, lichide sau moi cu mucus;dureri abdominale moderate;colonul sigmoid sensibil la palpare.

• Forma dispeptică (la copiii în primul an de viaţă)debut treptat, lent;temperatura corpului în normă;starea generală nealterată;vome absente;scaune dispeptice, apoase, nedigerate, fără mucus şi striuri de sînge.

• Forma clinică de tip toxiinfecţie alimentară debutul acut cu semne de intoxicaţie progresive, febră, frisoane;paliditate sau cianoză tegumentară;vome repetate;convulsii;insuficienţă cardiovasculară (pînă la stare de colaps);dureri abdominale difuze;scaune lichide, abundente, apoase, cu miros fetid, de culoare verzuie.

• Forma hipertoxicădin debut toxicoză severă cu afectarea sistemului nervos central şi cardiovascular;convulsii;pierderea conştienţei;scăderea bruscă a tensiunii arteriale;cianoză, acrocianoză, extremităţi reci;şoc toxiinfecţios;uneori decesul survine subit (fără instalarea diareii).


27

C.2.3.2.3. Manifestărilele clinice în salmonelloză, forma gastrointestinalăCaseta 13. Salmonelloza, forma gastritică – mai frecvent la copiii de vîrsta mai mare de 3 ani, rareori la sugari (1-3%)

debut acut cu greaţă, vomă;temperatură subfebrilă sau în normă;semne de intoxicare şi de deshidratare moderate;dureri în epigastru, apetit diminuat;limbă saburală.

Caseta 14. Salmonelloza, forma gastroenteritică (50-60%)

simptomele formei gastritice şiscaune lichide, abundente, spumoase de culoare verzuie, fetide;dureri abdominale difuze;abdomenul balonat, garguismente;semne de intoxicaţie şi de deshidratare pronunţate.

Caseta 15. Salmonelloza, forma gastroenterocolitică (25-35%)

debut cu semne de gastroenterită;în a 2-3-a zi a bolii sau chiar peste o săptămînă apar simptome caracteristice colitei:

− dureri spastice abdominale;− scaune sărace, cu mult mucus verzui;− la 15-20% dintre copii şi cu striuri de sînge;

semne de intoxicaţie, febră;abdomenul balonat sau excavat;colonul spasmat, dureros;anus beant, anus rezilent;adesea se înregistrează hepatosplenomegalie;complicaţii frecvente.

Tabelul 3. Manifestările clinice ale salmonellozei, forma gastrointestinală, conform gradului de severitate a bolii

Forma clinică Manifestările cliniceUşoară - simptomele de intoxicaţie lipsesc sau sunt discrete;

- temperatura nu depăşeşte 38°C, timp de 1-2 zile;- voma lipseşte sau se produce de 1-2 ori;- frecvenţa scaunelor lichide pînă la 10 ori în 24 de ore.

Medie - intoxicare pronunţată, febră de 38-39,5°C;- adinamie, cefalee, mialgii, insomnie, anorexie;- paliditatea tegumentelor;- deshidratare moderată;- vomă repetată;- dureri abdominale moderate, inconstante;- scaune lichide cu mucus, pînă la 20 în 24 de ore.


28

Severă - simptome de neurotoxicoză: dereglări de conştienţă, hipertermie, halucinaţii, convulsii, vertij, sincope;

- tegumentele şi mucoasele palide, cianotice;- tensiunea arterială descreşte pînă la 30-40 mmHg;- pulsul frecvent, filiform;- zgomotele cardiace asurzite, limitele cordului lărgite, suflu sistolic

la apex;- modificări caracteristice miocarditei toxice: ECG − creşte inter-

valul QRS, amplituda căruia descreşte, inversarea undei T, se mar-chează depresia segmentului ST, se măreşte perioada sistolei;

- deshidratare severă.

C.2.3.2.4. Manifestările clinice în salmonelloză, forme generalizateCaseta 16. Forme generalizate în salmonelloză, manifestări clinice

• Forma septică (frecventă la copiii de vîrstă fragedă)frecventă în cazurile de contaminare cu serovariante spitaliceşti (Salm. typhimurium);tabloul clinic este similar septicemiilor de altă etiologie;focare purulent-distructive se pot instala în plămîni, pleură, pericard, encefal,

meninge, oase, ficat, rinichi şi alte organe;dereglările gastrointestinale lipsesc sau apar pe parcursul bolii;hepatită parenchimatoasă toxică (l%);nefrită toxică;SCID.

• Forma tifoidică (0,5-1%)apare mai frecvent la copii de vîrstă şcolară;debut acut cu febră, intoxicaţie (cefalee, adinamie, inapetenţă, insomnie);tegumente palide, cianotice, uscate;abdomen uşor balonat;hepatomegalie din primele zile, splenomegalie − din a 4-6-a zi în 20-25% din cazuri;la a 5-9-a zi apar erupţii unice rozeoloase care dispar peste 1-3 zile;tahicardia trece în bradicardie, zgomotele cardiace sunt atenuate;tensiunea arterială scăzută;dereglările gastrointestinale sunt moderate sau lipsesc.

C.2.3.2.5. Manifestările clinice în escherichiozeCaseta 17. Escherichioza cu Escherichia coli enteropatogenă

• Forme tipice de severitate medie:debutul acut, la 30% dintre pacienţi mai lent;temperatura creşte în 2-3 zile;sindroame clinice de bază: toxic şi de deshidratare;vome persistente, dar nu frecvente;scaune lichide, nedigerate, apoase, de culoare galbenă intensă, fară incluziuni patologice

sau cu puţin mucus transparent;


29

abdomenul dureros, balonat, garguisment intestinal;tahipnee, tahicardie;simptome de deshidratare moderată.

• Formele tipice severe (4-6% din cazuri):febra 38-39° de durată;vomă frecventă, uneori cu aspect „zaţ de cafea”;deshidratare severă progresivă;semne clinice de hipopotasemie: adinamie, hiporeflexie, hipotonie musculară ce conduce la

ileus paralitic, hipotensiune arterială, modificări din partea cordului – zgomotele asurzite, suflu sistolic, limite extinse, pe ECG − intervalul Q-T se măreşte, voltaj diminuat, se reduce unda T, poate fi sub linie, apare unda suplimentară U. Valorile potasiului plasmatic reduse brusc şi considerabil (sub 3 mmol/l);

sunt posibile forme severe, cu predominarea sindromului toxic (şoc toxiinfecţios, neurotoxicoză) la copiii cu deshidratare moderată.

Forma generalizată – septică, (cazuri excepţionale la sugari), se declanşează cu focare diseminate

Caseta 18. Escherichioza cu Escherichia coli enteroinvazivă

debut acut, cu febră 38-39°C, frison;semne de intoxicaţie evidente;abdomen suplu, colonul sigmoidian spasmat, dureros;dureri abdominale spastice (crampe), tenesme;chemări false;scaune lichide de 5-10 ori în zi, adesea cu mucus şi cu striuri de sînge;maladia durează 5-7 zile, în formele severe un timp mai îndelungat.

Caseta 19. Escherichioza cu Escherichia coli enterotoxigenă

febra absentă;debut acut cu greţuri, vome repetate;dureri epigastrice intense;scaune lichide, apoase, riziforme pînă la 10-15 în 24 de ore;deshidratare moderată, rareori severă, de regulă isotonă;durata bolii – 3-5 zile.

Caseta 20. Escherichioza cu Escherichia coli enterohemoragicădebut acut;dureri abdominale moderate din debut, apoi se intensifică;greţuri, vome repetate; în debut scaune lichide, frecvente, apoi sangvinolente cu puţine materii fecale;se pot declanşa: şocul toxiinfecţios, sindromul de coagulare intravasculară diseminată,

dereglări neurologice – convulsii, pareze, comă, sindromul hemoliticouremic Gasser (anemie hemolitică, icter, insuficienţă renală acută, tulburări neurologice, sindrom hemoragic cu letalitate frecventă);

anemie, trombocitopenie, bilirubinemie pe contul fracţiei neconjugate, uremie, hematurie, proteinurie;

sunt posibile forme uşoare şi medii.


30

Caseta 21. Escherichioza cu Escherichia coli enteroagregativă

se înregistrează la pacienţii cu imunitate scăzută;mai frecvent sunt depistate afecţiuni extraintestinale: pielonefrită, cistită, colecistită, colangită;sunt posibile forme septice.

Caseta 22. Particularităţi clinice și de evoluţie a BDA la nou-născuţi și la sugari

• Nou-născuţii şi sugarii pot fi atacaţi de infecţiile generalizate cu salmonelle, iersinii, stafilococi, klebsiele, ECEP, campilobacterii (bacteriemie, septicemie). La sugari sunt frecvente (15-20%) infecţiile intestinale acute mixte (bacteriene, bacteriovirale). Acestea influenţează nefavorabil prognosticul.

• La copiii mici şi sugari mult mai frecvent apare sindromul enterocolitic. Apar scaune apoase voluminoase cu mucus şi cu striuri de sînge.

• La copiii de vîrstă fragedă cu enterocolită se asociază semnele de deshidratare iniţial isotonă (pielea uscată, limba saburală, ochii înfundaţi, plică cutanată se reface lent), care apoi se transformă în deshidratare hipotonă; tulburări metabolice: hipopotasemie, acidoză metabolică, azotemie.

• La sugari şi în formele uşoare pot interveni tulburări metabolice în deshidratarea iniţial isotonă, care apoi se transformă în deshidratare hipotonă.

• Dismicrobismul intestinal ce se instalează la copiii mici favorizează suprainfecţiile virale, bacteriene care agravează starea şi pot fi cauză a deceselor.

Caseta 23. Particularităţi clinice și de evoluţie a salmonellozei la nou-născuţi și la sugari

• predomină gastroenterocolita persistentă, ondulantă;• febra este durabilă − pînă la 1-2 săptămîni şi ondulantă;• la majoritatea copiilor se depistează hepatosplenomegalia;• abdomenul balonat este un semn permanent,• scaune cu mult mucus (60%), cu striuri de sînge (40%), uneori cu mult sînge lichid;• la 3-5% dintre copii se declanşează forma septică, cu sindroamele toxicoseptic şi

toxicodistrofic;• recidive tardive, cu agravarea stării generale, febră, dereglări gastrointestinale;• portaj de salmonele un timp îndelungat: la copiii de vîrsta pînă la l lună – în 25% din

cazuri; de 3 luni şi mai mult − în 8-10%;• complicaţii frecvente;• serodiagnosticul imposibil;• letalitatea majoră – 2-6%.


31

C.2.3.3. Diagnosticul BDA la copilDiagnosticul bolilor diareice acute se stabileşte în 2 etape:

I. diagnosticul preliminar;II. diagnosticul confirmat.

Diagnosticul preliminar al BDA poate fi sindromal (topic), în funcţie de secţiunea tubului digestiv afectată:

Gastrită acută − debut acut cu febră, dureri şi presiune în epigastru, greţuri, vome repetate.Enterită acută − garguismente, dureri abdominale difuze care apar periodic, scaune diareice

apoase, spumoase, voluminoase, nedigerate, de culoare galbenă sau galbenă-verzuie, cu miros acriu fetid, fără incluziuni patologice.

Gastroenterită acută − asociere de gastrită şi de enterită.Enterocolită − asociere de enterită şi de colită.Gastroenterocolită. Se înregistrează în shigelloză, salmonelloză, iersinioză etc.Colită distală − dureri spastice în zona infraombilicală stîngă, tenesme, spasm sigmoidian,

anus beant (sau rezilent) la sugari, scaune afecaloide sărace, cu mucus şi cu striuri de sînge. Acest sindrom este frecvent în shigelloză la copiii mari şi la adulţi. La copiii mici şi sugari mult mai frecvent apare enterocolita.

La etapa a II-a se stabileşte diagnosticul confirmat bacteriologic, virusologic, serologic. Drept bază a acestuia servesc datele investigaţiilor specifice (izolarea agentului cauzal şi decelarea anticorpilor specifici).

C.2.3.3.1. Investigaţiile paraclinice în BDA

Tabelul 4. Investigaţii paraclinice în BDA

Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate

Nivelul acordăriiasistenţei medicale

Nivel AMP

Nivel consultativ

Nivel staţionar

Analiza generală a sîngelui leucocitoză, neutrofilie, VSH accelerată R R O

Analiza generală a urinei în normă, în formele severe − microhematurie, leucociturie R R O

Analiza urinei după Neci-porenko (la necesitate)

leucociturie, hematurie R R R

Coprocitograma mucus, eritrocite, leucocite, fibre musculare, acizi graşi, amidon etc.

R O O

Analiza materiilor fecale la ouă de helminţi R R O

Coprocultura depistarea agentului cauzal O O OAntibiograma sensibilitatea agentului cauzal

depistat O O O


32

Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnosticul de shigelle, salmonele, escherichii etc.

creşterea titrelor de anticorpi specifici de 4 şi de mai multe ori,

pe parcursul bolii- R R

ELISA pentru antigenul rotaviral pozitiv - - O

În forme severe şi generalizate suplimentarHemocultura depistarea agentului cauzal - - OUrocultura depistarea agentului cauzal - - OCultura lichidului cefalorahidian la flora enteropatogenă

în caz de meningită - - O

Culturile maselor vomitive sau spălăturilor gastrice (la necesitate)

depistarea agentului cauzal - - O

Reacţia Latex-aglutinare la flora enteropatogenă pozitivă - - R

Echilibrul acido-bazic acidoză metabolică - - OIonograma (K, Na, Cl, Ca) sîngelui

hipopotasemie, hiponatriemie, hipocloremie - - O

Proteina totală hipoproteinemie - - OTestul protrombinic redus - - OHematocritul crescut - - OTrombocitele scăzute - - OIndexul de coagulabilitate hipocoagulare sau hipercoagulare - - OCreatinina crescută - - OUreea crescută - - OBilirubina totală în normă - - OBilirubina conjugată în normă - - OBilirubina neconjugată posibil crescută - - OALT posibil crescută - - OAST posibil crescută - - OAlfa-amilaza sîngelui posibil crescută - - OAlfa-amilaza urinei posibil crescută - - OGlicemia scăzută sau crescută - - OGrupul sangvinic - - ORh-factorul - - OAnaliza generală a LCR în caz de meningită în forma

generalizată: proteinorahie crescută, pleiocitoză neutofilică

- - O

Glucoza LCR în caz de meningită în forma generalizată – scăzută - - O

Clorizii LCR în caz de meningită în forma generalizată – în normă - - O

ECG - - OPuncţia lombară (la necesitate) - - O


33

Radiografia toracelui (la necesitate) - - R*

Consultaţia chirurgului (la necesitate) - - R*

Consultaţia oftalmologului (la necesitate) - - R*

Consultaţia neurologului (la necesitate) - - R*

Notă: O – obligatoriu; R – recomandabil; R* – recomandabil numai în complicaţii.

Caseta 24. Indicaţii pentru efectuarea puncţiei lombare

• Forme generalizate (septice) în cazul suspectării meningitei (febră, cefalee, vome, semne meningiene prezente).

• Cu acordul informat al pacientului sau al părinţilor (persoanelor de îngrijire) sau la decizia unui consiliu medical.

• Exclusiv în condiţii aseptice de spital (secţia de boli infecţioase a spitalelor raionale (municipale), spitalele de boli contagioase).

Tabelul 5. Monitorizarea pacienţilor cu BDA forme severe

Monitorizare clinică Monitorizare paraclinică• Diureza – în fiecare oră• Tensiunea arterială – în fiecare oră• Reexaminarea clinică – în fiecare oră• Monitoringul cardiopulmonar – în

fiecare 15 minute• Controlul scaunului• Controlul vomelor• Controlul TRO• Masa corporală

• Ionograma sîngelui (K, Na, Cl, Ca)• Echilibrul acido-bazic• Ureea• Creatinina• Glucoza• Testul protrombinic• ALT, AST• Hematocritul• Proteina totală• Electrocardiograma

Notă: în primele 2-3 zile − zilnic, apoi la necesitate.


34

C.2

.3.4

. Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial a

l BD

AD

atel

e cl

inic

e şi

epi

dem

iolo

gice

per

mit

dife

renţ

iere

a B

DA

de

orig

ine

infe

cţio

asă

de c

ele

nein

fecţ

ioas

e.

Dia

reea

infe

cţio

asă

dife

ră d

e ce

le n

einf

ecţio

ase

prin

deb

utul

acu

t, fe

bră,

sca

une

cu m

ucus

şi,

uneo

ri, c

u st

riuri

de s

înge

.

C.2

.3.4

.1. D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l al B

DA

în fu

ncţie

de

etio

logi

eTa

belu

l 6. D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l al B

DA

în fu

ncţie

de

etio

logi

e

Sem

nele

de

bază

Shig

ello

zaSa

lmon

ello

zaE

sche

rich

ioze

leR

otav

iroz

aE

nter

ocol

ita

stafi

loco

cică

E

PEC

EIE

CE

TE

CV

îrst

aD

upă

2 an

iPî

nă la

2 a

niPî

nă la

1 a

n2-

7 an

iPî

nă la

3 a

ni1-

3 an

iPî

nă la

3 lu

niSe

zona

litat

eaVa

ra-to

amna

Iarn

a-pr

imăv

ara

(tran

smite

rea

prin

co

ntac

t), v

ara

– ca

-le

a al

imen

tară

Iarn

a-pr

imăv

ara

Vara

-toam

naVa

raTo

amna

-iarn

aPe

par

curs

ul

anul

ui

Căi

le d

e tr

ans-

mite

re

prin

con

tact

alim

enta

ră

hidr

ică

La c

opiii

cu

vîrs

tă

de p

înă

la 1

an

– pr

in c

onta

ct; p

este

1

an –

cal

ea a

li-m

enta

ră

Prin

con

tact

, ca-

lea

alim

enta

răC

alea

alim

enta

răC

alea

alim

enta

-ră

, hid

rică

Prin

con

tact

, po

sibi

l cal

ea

alim

enta

ră, h

i-dr

ică

Cal

ea a

limen

tară

Deb

utul

Acu

t A

cut,

mai

rar t

rep-

tat

Mai

frec

vent

, tre

ptat

A

cut

Acu

tA

cut

Acu

t, m

ai ra

r tre

ptat

Febr

ă (n

ivel

ul

max

im şi

dur

a-ta

ei)

38-3

90 C –

1-2

zi

le39

-400 C

, ond

ulan

-tă

, 2-3

săpt

ămîn

i Su

bfeb

rilita

te,

sau

febr

ă, 1

-5

zile

38-3

90 C –

1-2

zi

leÎn

nor

mă

Subf

ebril

ă, fe

-br

ilă, 2

-3 z

ileSu

bfeb

rilă,

fe-

brilă

, 3-5

săpt

ă-m

îni

Sind

rom

ul c

a-ta

ral

--

--

-+

disc

ret

-

Vom

a1-

2 or

i/zi

1-2

zile

Frec

vent

ă, 3

-5 z

ileR

egur

gită

ri,

vom

e 7-

10 z

ile1-

2 zi

le1-

2 zi

le1-

3 zi

leR

egur

gită

ri


35

Sem

nele

de

bază

Shig

ello

zaSa

lmon

ello

zaE

sche

rich

ioze

leR

otav

iroz

aE

nter

ocol

ita

stafi

loco

cică

E

PEC

EIE

CE

TE

CD

urer

i abd

o-m

inal

eD

urer

i spa

stic

e,

tene

sme

Mod

erat

e, în

zon

a ep

igas

trică

sau/

şi

perio

mbi

lical

ă

Mod

erat

eD

urer

i spa

stic

e în

zo

na il

iacă

stîn

găD

urer

i în

zona

ep

igas

trică

şi

perio

mbi

lical

ă

Rar

, mod

erat

eM

oder

ate

Met

eori

sm-

Frec

vent

la c

opiii

cu

vîrs

tă d

e pî

nă la

1

an

Car

acte

ristic

, un

eori

foar

te

pron

unţa

t

--

-R

ar

Hep

atos

plen

o-m

egal

ie-

Frec

vent

la c

opiii

cu

vîrs

tă d

e pî

nă la

1

an

--

--

Frec

vent

la c

o-pi

ii cu

vîrs

tă d

e pî

nă la

1 a

nE

xant

em-

--

--

--

Car

acte

rul s

ca-

unel

orFr

ecve

nt, l

ichi

d,

săra

c, c

u m

ucus

şi

cu

striu

ri de

sî

nge,

scui

pat

rect

al

Frec

vent

, lic

hid,

vo

lum

inos

, de

cu-

loar

e ve

rzui

e, c

u m

iros f

etid

, cu

mu-

cus,

la 5

0% d

intre

co

pii –

cu

striu

ri de

sî

nge

Frec

vent

, lic

hid,

ap

os, d

e cu

loar

e ga

lben

ă ap

rinsă

, fă

ră in

cluz

iuni

pa

tolo

gice

Frec

vent

, lic

hid,

cu

muc

us şi

cu

striu

ri de

sîng

e

Frec

vent

, apo

s, af

ecal

oid,

fără

in

cluz

iuni

pat

o-lo

gice

Frec

vent

, li-

chid

, apo

s, sp

umos

, riz

i-fo

rm, f

ără

in-

cluz

iuni

pat

o-lo

gice

Frcv

ent,

lichi

d,

de c

uloa

re g

al-

benă

apr

insă

, cu

muc

us, l

a 50

%

dint

re c

opii

– cu

st

riuri

de sî

nge

Ana

liza

gene

-ra

lă a

sîng

elui

Le

ucoc

itoză

, ne

utro

filie

, V

SH –

acc

ele-

rată

Leuc

ocito

ză, n

eu-

trofil

ie, V

SH –

ac-

cele

rată

, la

copi

ii de

pîn

ă la

1 a

n –

aneo

zino

filie

, ane

-m

ie, m

onoc

itoză

Leuc

ocito

ză m

o-de

rată

, lim

foci

to-

ză, V

SH –

ac-

ce-

lera

tă m

oder

at

Leuc

ocito

ză n

e-în

sem

nată

, neu

-tro

filie

, VSH

ac-

cele

rată

mod

erat

Leuc

ocito

ză

neîn

sem

nată

, po

sibi

l neu

tro-

filie

Leuc

open

ie

Lim

foci

toză

VSH

– în

nor

-m

ă

Leuc

ocito

ză m

o-de

rată

, neu

trofi-

lie, V

SH –

acc

e-le

rată

mod

erat

Cop

roci

togr

a-m

aM

ulte

leuc

ocite

po

linuc

lear

e şi

he

mat

ii

Leuc

ocite

pol

inu-

clea

re, u

neor

i şi

hem

atii

Parti

cule

alim

en-

tare

ned

iger

ate

Mul

te le

ucoc

ite

polin

ucle

are

şi

hem

atii

Parti

cule

ali-

men

tare

ned

i-ge

rate

Parti

cule

ali-

men

tare

ned

i-ge

rate

Parti

cule

alim

en-

tare

ned

iger

ate

mai

rar -

leuc

o-ci

te, h

emat

ii


36

C.2

.3.4

.2. D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l al B

DA

la c

opil

cu m

alad

iile

chir

urgi

cale

acu

te

Tabe

lul 7

. Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial a

l BD

A la

cop

il cu

mal

adiil

e ch

irur

gica

le a

cute

Sem

nele

de

bază

Shig

ello

zaSa

lmon

ello

zaA

pend

icita

acu

tăIn

vagi

naţia

in

test

inal

ăPa

ncre

atita

acu

tă

Ana

mne

zaC

onta

ctul

cu

paci

enţii

cu

shig

ello

zăC

onta

ctul

cu

paci

enţii

cu

salm

onel

loză

sa

u ut

iliza

rea

unor

al

imen

te c

onta

min

ate

-Er

ori a

limen

tare

Util

izar

ea a

limen

telo

r gr

ase,

pic

ante

, pră

jite

Deb

utul

bol

iiA

cut

Acu

tA

cut

Acu

tA

cut

Febr

a37

,5-3

8,5º

C38

-39º

C37

-38°

C-

±Se

mne

de

into

xica

ţiePr

ezen

tePr

ezen

te-

-±

Vom

a1-

2 or

iR

epet

ată,

une

ori

inco

ierc

ibilă

Rep

etat

ă±

+

Hep

atos

plen

omeg

alie

-±

--

-D

urer

ile a

bdom

inal

e(p

alpa

ţia a

bdom

enul

ui)

Spas

m si

gmoi

dian

Dur

eri d

ifuze

, m

eteo

rism

Dur

eri l

ocal

e în

zon

a ili

acă

drea

ptă,

sem

nul

Scio

tchi

n-B

lum

berg

, al

te s

emne

de

irita

re

perit

onea

lă

Dur

eri l

ocal

e, se

pa

lpea

ză in

vagi

natu

lD

urer

i abd

omin

ale

„în

cent

ură”

Scau

nele

(fre

cven

ţa,

cara

cter

ul)

Frec

vent

e, să

race

, cu

muc

us şi

cu

striu

ri de

sî

nge

Frec

vent

e,

volu

min

oase

, ver

zui,

cu m

ucus

şi c

u m

iros

fetid

Scau

ne fo

rmat

e, la

co

pii m

ici –

moi

, făr

ă in

cluz

iuni

pat

olog

ice

Scau

n ab

sent

Scau

ne li

chid

e,

volu

min

oase

, fre

cven

te

Ana

liza

gene

rală

a

sîng

elui

Leuc

ocito

ză, n

eutro

fi-lie

, VSH

– a

ccel

erat

ăLe

ucoc

itoză

, neu

trofi-

lie, V

SH –

acc

eler

ată

Leuc

ocito

ză p

rogr

esi-

vă, n

eutro

filie

, VSH

–

acce

lera

tă

În n

orm

ă În

nor

mă

sau

leuc

ociti

-ză

, neu

trofil

ie.

Am

ilaze

mia

, am

ilazu

riaÎn

nor

mă

În n

orm

ă; u

neor

i, cr

escu

tăÎn

nor

mă

În n

orm

ăC

resc

ută


37

C.2.3.4.3. Diagnosticul diferenţial în BDA cu diaree secretorie

Protocol clinic naţional „BDA la copil”, Chişinău, 2009

38

C.2.3.4.3. Diagnosticul diferenţial în BDA însoţite de sindromul de diaree secretorie

Salmonelloza

Febra

Da

Nu

1. BDA 2. Criptosporidioza

Scaun apos, abundent, lichid cu mucus, rinoreea, diateza catarală exsudativă

Maladii infecţioase:

1. BDA: - Infecţia rotavirală

- Echerichioze (EPEC, ETEC)

- Salmonelloza, forma gastroenteritică

2. BDA cu enterobacterii condiţionat patogene (Proteus, Klebsiela, Clostridii, Enterobacter), forma enteritică

3. Botulism 4. Protozooze 5. Criptosporidioză

Maladii neiinfecţioase:

1. Patologia gastroenterologică

- dispepsia simplă - disbacterioză intestinală - alergia alimentară - boala celiacă - mucoviscidoza - malabsorbţia dizaharidelor şi a

monozaharidelor - enteropatia exsudativă - Boala Crohn

2. Intoxicaţii cu ciuperci

3. Intoxicaţii cu substanţe chimice

Diareea

1. Dispepsia simplă Scaun lichid, rar, cu ghemuri albe, dereglări de regim alimentar

2. Alergia alimentară

Lichid, apos, galben, galben-verzui, uneori cu mucus

Lichid, apos, nefermentat, de 20-30 de ori/24 de ore, de culoare galbenă-intensă

Lichid, apos, pînă la 20-30 de ori/24 de ore, albicios, riziform

Lichid, apos, de culoare verde, cu mucus

Infecţia rotavirală

Infecţia cu enterobacterii condiţionat patogene Campilobacterioză

EPEC Holera, ETEC, clostridioza

CARACTERUL SCAUNELOR 5. Holera în stadiu de algidă, EPEC, ETEC, forma severă

3. Malabsorbţia

4. Intoxicaţiile cu ciuperci

Scaun lichid, spumos, cu miros fetid, în primele luni de viaţă

Anamneza de toxiinfecţie. Diaree propusă, dureri acute în abdomen, intensificarea sudoraţiei, icter

1. Stabilirea diagnosticului preventiv 2. Diagnosticul de laborator 3. Stabilirea diagnosticului definitiv


38

C.2.5.4. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu BDA [17, 31]Caseta 25. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu BDA

• forme severe cu febră, vome repetate, scaune sangvinolente;• forme severe cu semne de intoxicaţie severă şi/sau cu deshidratare severă;• forme de severitate medie, în cazul în care rehidratarea orală nu este posibilă sau nu este

eficientă;• forme de severitate medie, pentru localităţile unde nu sunt medici de familie;• hemocolită, trataţi la domiciliu, fără ameliorare timp de 2 zile;• boli concomitente care necesită tratament în condiţii de staţionar;• diareea acută cu deshidratare severă;• diareea persistentă (mai mult de 2 săptămîni) cu semne de deshidratare la copil;• diareea acută sau persistentă la copilul sub 6 luni, cu tulburări severe de nutriţie severe;• forme generalizate;• holera;• shiglloza la copii cu vîrsta de pînă la 1 an;• copiii din familii socialmente vulnerabile, din colectivităţi de copii tip închis etc.

C.2.5.5. Tratamentul BDA la copilC.2.5.5.1. Tratamentul BDA la domiciliuSe vor trata pacienţii cu BDA, forme uşoare şi medii, în cazul asigurării cu condiţii de izolare şi de tratament.

Componentele principale ale tratamentului:

Prevenirea deshidratăriiTratamentul eficient al deshidratării instalateContinuarea alimentaţiei pacientuluiTerapia cu antibiotice sau cu chimiopreparate conform indicaţiilor speciale

Caseta 26 . Planul A: Trataţi diareea la domiciliu (CIMC, OMS)

Consultaţi mama referitor la cele 3 reguli de tratament la domiciliu:

− Oferiţi lichide suplimintare!− Conţinuaţi alimentarea!− Să ştiţi cînd să reveniţi cu copilul la lucrătorul medical!

1. OFERIŢI LICHIDE SUPLIMENTARE (atît cît copilul va putea bea)

SPUNEŢI MAMEI:

− Alăptaţi la sîn mai frecvent şi mai îndelungat ca de obicei.− Dacă copilul este alimentat exclusiv la sîn, administraţi-i SRO sau apă curată ca adaos

la laptele matern.− Dacă copilul nu este alimentat exclusiv la sîn, administraţi-i unul sau cîteva din

utmătoarele tipuri de lichide: soluţie SRO, lichide ce au la bază produse alimentare (aşa ca supa, fietura de orez, amestecurile acidolactice) sau apă curată.


39

Este deosebit de important de a administra SRO la domiciliu, atunci cînd:

− Copilul a făcut tratament conform planului B sau C în timpul vizitei curente.− Dacă nu poate reveni cu copilul ambulatoriu, în cazul în care diareea evoluează.

INSTRUIŢI MAMA CUM SĂ DIZOLVE ŞI SĂ ADMINISTREZE SRO COPILULUI. DAŢI MAMEI 2 PACHETE DE SRO, PENTRU A FI UTILIZATE LA DOMICILIU.

ARĂTAŢI MAMEI CÎT LICHID SRO TREBUIE ADMINISTRAT:

•Pînă la 2 ani – 50-100 ml, după fiecare scaun lichid;•2 ani şi mai mult – 100-200 ml, după fiecare scaun lichid.

SPUNEŢI MAMEI:

− Să administreze lichidele din cană prin înghiţituri mici frecvente.− Dacă copilul are vomă, de aşteptat 10 minute. Apoi de continuat, dar mai lent.− Să continue administrarea lichidelor suplimentare pînă la încetarea completă a diareii.

2. CONŢINUAŢI ALIMENTAREA

3. SĂ ŞTIŢI CÎND SĂ REVENIŢI CU COPILUL:

•vizita repetată după 2 zile (în diareea persistentă – după 5 zile);•să revină imediat:

dacă starea se agravează;copilul nu poate bea sau suge piept;apare febra;apare sînge în scaun;bea puţin.

În condiţii de ambulatoriu (la nivel de asistenţă medicală primară şi specializată) se vor trata paci-enţii cu forme uşoare şi medii de BDA, fără maladii concomitente severe.


40

Caseta 27. Planul B: Trataţi deshidratarea moderată cu ajutorul SRO (CIMC, OMS)

Administraţi cantitatea recomandată de SRO timp de 4 ore

• Determinaţi cantitatea de SRO care trebuie administrată în 4 ore.

Vîrsta < 4 luni 4-12 luni 12 luni-2 ani 2-5 aniGreutatea corporală < 6 kg 6 < 10 kg 10-12 kg 12-19 kgSRO, ml 200-400 400-700 700-900 900-1400

Notă: Utilizaţi vîrsta copilului doar atunci, cînd nu este cunoscută greutatea lui. Cantitatea aproximativă de SRO (în ml) mai poate fi calculată prin înmulţirea greutăţii copilului (kg) la 75.

Dacă copilul doreşte să bea mai multă SRO decît este arătat în tabel, atunci daţi-i mai multă SRO.

Copiiilor mai mici de 6 luni, care nu se află la alimentaţie naturală, daţi 100-200 ml de apă curată pentru aceeaşi perioada de timp (4 ore).

• Demonstraţi mamei modul de administrare a SRO copilului:Să administreze lichidele din cană prin înghiţituri mai frecvente.Dacă la copil a apărut voma, să aştepte 10 minute. Apoi să continue, dar mai lent.Să continue alăptarea, la solicitarea copilului.

• După 4 ore:• Apreciaţi repetat starea copilului, clasificaţi gradul de deshidratare şi alegeţi planul de

tratament:starea s-a ameliorat – treceţi la planul A de tratament;starea se menţine aceeaşi – de repetat planul B de tratament încă 4 ore;starea s-a agravat – semnele de deshidratare progresează (copil letargic, nu poate să

bea sau bea puţin, ochii înfundaţi, plică cutanată persistă mai mult de 2 secunde), copilul se spitalizează pentru rehidratarea perfuzională – planul C de tratament.

Alegeţi un plan potrivit pentru continuarea tratamentului.Începeţi alimentarea copilulul în ambulatoriu.

• Dacă mama trebuie să părăsească ambulatoriul pînă la sfîrşitul tratamentului:

Demonstraţi-i modul de pregătire a soluţiei SRO la domiciliu.Arătaţi-i cîtă soluţie de SRO trebuie de administrat copilului pentru a termina

tratamentul de 4 ore la domiciliu.Daţi-i un număr suficient de pachete cu SRO pentru rehidratare. La fel, daţi-i 2 pachete

după cum se recomandă în planul A.Explicaţi mamei cele trei reguli de tratament la domiciliu:

1. Oferiţi lichide suplimentare!2. Continuaţi alimentarea!3. Să ştiţi cînd să reveniţi cu copilul la lucrătorul medical!

Notă: Tratamentul se efectuează în punctele de rehidratare orală, în staţionare de zi sau la domi-ciliu.


41

Tabelul 8. Tratamentul BDA la domiciliu în condiţii de izolare

Tipul de tratament Recomandările obligatoriiTratamentul nemedicamentosRegimul zilei •Repaus la pat în toate zilele febrile, plus 2 zile afebrile

Dieta

• La sugar se va continua alimentaţia naturală, dar alăptările vor fi mai frecvente

• În caz de alimentaţie artificială, copilului cu vîrstă de pînă la 6 luni i se vor administra amestecuri adaptate, de preferinţă cu activitatea lactozei scăzută, copilului mai mare de 6 luni – piu-reuri din legume, terciuri, supă din legume cu carne fiartă tocată, peşte, adăugînd ulei vegetal, jeleuri din mere coapte, chefir.

• Lichide în baza produselor alimentare: fiertură de orez, fierturi din legume, iaurt, apă fiartă

Tratamentul medicamentosRehidratarea orală la copilul fără semne de deshidratare

• Planul A (caseta 26)

Rehidratarea orală la copilul cu semne de deshidratare moderată

• Planul B (caseta 27)

Analgezice, antipiretice(la febră 38°C şi mai mare)

• Fricţionaţi copilul cu apă de temperatura camerei şi/sau• Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, per os1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat);3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat);> 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.

Antimicrobiene (în caz de diaree sangvinolentă)

• Sulfametoxazol + Trimetoprim 120 mg, 480 mg – per os, 5 zile:3-12 luni – cîte 240 mg de 2 ori/24 de ore; 1-5 ani – cîte 360 mg de 2 ori/24 de ore; 5-12 ani – cîte 480 mg de 2 ori/24 de ore sau

• Furazolidon (după mese), per os, 5 zile:< 1 an – 25 mg de 3 ori pe zi,1-4 ani – 30 mg de 3 ori pe zi,> 5 ani – 50 mg 3 ori pe zi, sau

• Acid nalidixic – 250 mg (1 comprimat) de 4 ori pe zi, 5 zile sau2-4 luni – 60 mg de 4 ori pe zi;4 luni-12 luni – 125 mg de 4 ori pe zi;12 luni -5 ani – 250 mg de 4 ori pe zi.

• Amoxicilină – 30-60 mg/kg/zi la fiecare 8 ore, per os, 5 zile: > 3 luni - 20mg/kg în 3 prize;3-6 ani – 125 mg de 3 ori pe zi;7-9 ani – 250 mg de 3 ori pe zi;10-14 ani – 500-1000 mg de 3 ori pe zi, sau


42

• Nifuroxazid – 200 mg, capsule, per os, 5 zile< 2 ani – 200 mg de 2 ori pe zi,> 2 ani – 200 mg de 3 ori pe zi,adulţi – 200 mg de 4 ori pe zi, sau

• Nifuroxazid – suspensie buvabilă 200 mg/5 ml, per os, 5 zile1-6 luni – 2,5 ml de 2-3 ori pe zi;7 luni-2 ani – 2,5 ml de 4 ori pe zi;2-7 ani – 5 ml de 3 ori pe zi.

Spasmolitice (la tenesme)

• Papaverină 10-20 mg – 2-3 ori pe zi, per os, 2-3 zile, copii – 6 mg/kg/zi divizate în 3-4 prize sau

• Drotaverină 40 mg × 2-3 ori pe zi, per os, 2-3 zile; copiii sub 6 ani – cîte 10-20 mg; 6-12 ani – 20 mg, 1-2 ori pe zi.

Vitamine • Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile, sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;> 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.

Supravegherea medicală la domiciliuSupravegherea medicală va dura 5-7 zile de la debutul bolii

1. Măsurarea temperaturii – 2 ori per zi.2. Controlul scaunelor.3. Dacă diareea va dura mai mult de 14 zile, spitalizarea.4. Apariţia complicaţiilor va indica spitalizarea.5. Izolarea la domiciliu a pacientului va dura pînă la dispariţia semnelor clinice.6. Va reveni imediat la lucrătorul medical, dacă:

Starea copilului se agravează.Nu poate bea sau suge piept.Apare febră.Sunt vome repetate.Apar scaune cu sînge.

Peste 2 zile întrebaţi:

A scăzut frecvenţa scaunului?

Este mai puţin sînge în scaun?

A scăzut temperatura?

Au diminuat durerile abdominale?

A început copilul să se alimenteze mai bine?

Tratamentul:• Dacă copilul este deshidratat, atunci trataţi deshidratarea.• Dacă frecvenţa scaunului, cantitatea de sînge din scaun, febra,

durerile abdominale sau pofta de mîncare au rămas la acelaşi nivel sau situaţia s-a agravat:

Treceţi la un preparat antibacterian de linia a 2-a, recomandat pentru tratamenrul shigellozei în localitatea dată. Administraţi-l timp de 5 zile. Spuneţi mamei să revină cu copilul peste 2 zile.Excepţii, dacă copilul:

− este mai mic de 12 luni sau− era deshidratat în timpul primei vizite, sau are maladii con-

comitente − spitalizaţi-l!• Dacă frecvenţa scaunului, cantitatea de sînge din scaun, febra,

durerile abdominale s-au micşorat şi pofta de mîncare s-a îmbu-nătăţit, continuaţi tratamentul cu acelaşi preparat antibacterian pînă la finalizarea tratamentului.


43

Caseta 28. Rehidratarea orală nu este eficientă în următoarele cazuri:

scaune frecvente şi voluminoase (15 ml/kg/ oră şi mai mult) – copilul nu este în stare să consume o cantitate adecvată de lichide;

vomă incoiercibilă sau repetată (3 ori pe oră şi mai frecventă);pareză intestinală (ileus paralitic);copilul refuză să bea sau nu poate bea;alte probleme severe;soluţia este preparată incorect.

Caseta29. Indicaţiile pentru tratamentul antimicrobian în BDA:

• BDA, forme severe;• BDA, formele uşoare şi medii, la copiii în primul an de viaţă şi la copiii mai mari, cu

stări imunodeficitare, HIV infectaţi, tratamentele imunosupresive, anemia hemolitică, complicaţiile bacteriene secundare, holera, shigelloza, campilobacterioza;

• BDA cu hemocolită.Notă:

• Antibioterapia în BDA la copii, la domiciliu – preparate de linia I („de start”).• Nu sunt indicate antibiotice în BDA, forme uşoare şi medii, diaree secretoare (cu excepţia

holerei).• Antibioterapia în BDA de linia a II-a („de rezervă”) se va utiliza preponderent în staţionar.

Caseta 30. Principiile antibioterapiei în BDA la copil

• Selectarea preparatului antimicrobian.• Se va determina doza, calea de administrare: per os – în forme gastrointestinale şi i.m. sau/

şi i.v. – în forme generalizate.• Se va determina durata tratamentului.• Se va ţine cont de:biodisponibilitate, căile de eliminare, acţiunea bactericidă;spectrul antimicrobian;rezistenţa germenilor ce circulă în perioada respectivă în zonă sau în staţionar;reacţiile adverse posibile;anamneza alergologică

Caseta 31. Copiilor cu vîrstă de pînă la 5 ani nu le sunt indicate antidiareicele – Loperamid; și antivomitivele – Metoclopramid!


44

C.2.5.5.2. Tratamentul BDA la etapa prespitaliceascăCaseta 32. Tratamentul BDA la etapa prespitalicească

• Amestec litic, la febră peste 38,00C, i.m.:Sol. Metamizol 50% – 0,1ml/an;Sol. Difenhidramină 1% – 0,1ml/an;Sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.

• Anticonvulsivante: sol. Diazepam 0,5% – 0,1-0,2 ml/an, i.m. sau • Diazepam rectal 10 mg/2 ml – (doza 0,5 mg/kg):< 4 luni – 0,5 ml;4-12 luni – 1,0 ml;1-3 ani – 1,25 ml;3-5 ani −1,5 ml.

• SRO prin înghiţituri frecvente în timpul transportării.• Oxigen.

C.2.5.5.3. Tratamentul pacienţilor cu BDA la etapa spitaliceascăÎn caz de infectare pe cale alimentară se recomandă lavajul gastric (dacă starea copilului permite) prin sondă cu SRO şi apă fiartă răcorită pînă la ape curate. Cantitatea de lichide pentru lavaj gastric depinde de vîrsta copilului şi se va utiliza fracţionat.

Tabelul 9. Cantitatea de lichide pentru lavajul gastric:

Vîrsta copilului Cantitatea de lichidenou-născut 200 ml< 3 luni 500 ml4-12 luni 1000 ml1-5 ani 3000-5000 ml5-10 ani 6000-8000 ml> 10 ani 8000-10000 ml

Notă: Lavajul gastric este contraindicat în stare de şoc hipovolemic!

Caseta 33. Indicaţii pentru rehidratarea intravenoasă a pacienţilor cu BDA

deshidratare severă;scaune voluminoase foarte frecvente;rehidratarea orală ineficientă;ileus paralitic;intolerantă alimentară (refuz să bea, să mănînce, vome repetate frecvente);vomă repetată, incoiercibilă.

Notă: Perfuziile intravenoase se fac în conformitate cu planul C (caseta 34).

Caseta 34. Planul C: Tratament în caz de deshidratare severă (CIMC, OMS)

Trataţi deshidratarea severă rapid

• Începeţi perfuzia intravenoasă imediat. Dacă copilul poate bea, administraţi SRO în timpul perfuziei intravenoase. Administraţi soluţie Ringer lactat în volum de 100 ml/kg (sau dacă aceasta nu este disponibilă – soluţie isotonică de Clorură de sodiu):


45

Vîrsta /Doza Iniţial 30 ml/kg timp de: Apoi 70 ml/kg timp de:< 12 luni 1 oră* 5 ore> 12 luni 30 de minute* 2 ore 30 de minute

*Repetaţi, dacă pulsul radial este foarte slab sau nu se determină.

• Apreciaţi repetat starea copilului fiecare 1-2 ore. Dacă starea de hidratare nu se îmbunătăţeşte, realizaţi infuzia i.v. cu o viteză mai mare.

• Imediat ce copilul va fi apt să bea, administraţi SRO (aproximativ 5 ml/kg/oră): de obicei, peste 3-4 ore (copiii pînă la 1 an) sau peste 1-2 ore (copiii mai mari de un an).

• Apreciaţi repetat sugarul peste 6 ore, iar copilul mai mare de 1 an – peste 3 ore. Clasificaţi gradul de deshidratare. Apoi alegeţi planul potrivit (A, B sau C) pentru continuarea tratamentului.

Remarcă: Se administrează soluţie Ringer lactat, în lipsa lui – soluţie Clorură de sodiu isotonică cu soluţie Glucoză 5-10 % în raport de 1:1, 1:2 sau de 1:3, în funcţie de vîrsta copilului şi de tipul de deshidratare. În deshidratarea severă, numai după restabilirea diurezei se va administra suplimentar sol. Clorură de potasiu de 4% sau de 7,5% (2-3 mmol/kg/24 de ore), astfel încît concentraţia lui în soluţia de Glucoză să nu depăşească 1% (se va administra fracţionat, în 2-3 porţiuni, într-un ritm lent).

Caseta 35. Rehidratarea corectă este confirmată de:

Normalizarea pulsului (amplitudine şi ritm).Tesiunea arterială se normalizează mai încet, după administrarea a ½ din deficitul de lichide.Normalizarea stării de hidratare cutanată (plica cutanată).Ameliorarea evidentă a stării generale a bolnavului, cu dispariţia crampelor musculare, a

cianozei, a vărsăturilor, precum şi a modificărilor de conştienţă (stuporul şi coma pot dura 12-24 de ore).

Normalizarea greutăţii corpului.Restabilirea diurezei (după 6-12 ore).

Tabelul 10. Tratamentul de spital al copiilor cu BDA, forme severe

Tipul de tratament Recomandările obligatoriiTratamentul nemedicamentos:Regimul zilei • repausul la pat în toate zilele febrile, plus 2 zile afebrile;Dieta • la sugar se va continua alimentaţia naturală, dar alăptările vor fi mai

frecvente;• la necesitate, alimentaţia prin sondă nazogastrică;• în caz de alimentaţie artificială a copilului în vîrstă de pînă la 6 luni,

i se vor administra amestecuri adaptate, de preferinţă cu o activitate a lactozei scăzute; copilului mai mare de 6 luni – pireuri din legume, terciuri, supă din legume cu carne fiartă tocată, peşte, adăugînd ulei vegetal, jeleuri din mere coapte, chefir;

• lichide în baza produselor alimentare: fiertură de orez, fierturi din legume, iaurt, apă fiartă.


46

Tratamentul medicamentosTratamentul etiotrop în diareea invazivă

• Amoxicilină – 30-60 mg/kg/zi la fiecare 8 ore, per os, 5 zile: > 3 luni – 20 mg/kg în 3 prize;3-6 ani – 125 mg de 3 ori pe zi;7-9 ani – 250 mg de 3 ori pe zi;10-14 ani – 500-1000 mg de 3 ori pe zi sau

• Sulfametoxazol + Trimetoprim – per os, 5 zile:3-12 luni – cîte 240 mg de 2 ori/24 de ore; 1-5 ani – cîte 360 mg de 2 ori/24 de ore; 5-12 ani – cîte 480 mg de 2 ori/24 de ore

• Furazolidon (după mese), per os, 5 zile:< 1 an – 25 mg de 3 ori pe zi,1-4 ani – 30 mg de 3 ori pe zi,> 5 ani – 50 mg 3 ori pe zi sau

• Acid nalidixic – 250 mg (1 comprimat) de 4 ori pe zi, 5 zile sau2-4 luni – 60 mg de 4 ori pe zi;4-12 luni – 125 mg de 4 ori pe zi;12 luni-5 ani – 250 mg de 4 ori pe zi.

• Ciprofloxacină – 10 mg/kg, per os, în 2 prize – 5 zile.Antiparazitarele • Metronidazol – 30-40 mg/kg/zi, per os, în 3 prize, 5 zile, sau

• Metronidazol – 20-30 mg/kg/zi i.v., în 3 prize, cu viteza de 5 ml/minut, 5 zile.

Tratamentul etiotrop în formele generalizate septice

• Ampicilină – 30-50 mg/kg/zi divizată în 4 prize, per os; 100/kg/24 de ore la fiecare 8 ore, i.m., i.v., în meningită – 200-400 mg/kg/24 de ore în 4 prize, i.m., sau i.v., sau

• Ciprofloxacină – 7,5-10 mg/kg/zi, i.v., în 2 prize;• Cloramfenicol – 50-75 mg/kg/zi în 4 prize, per os sau i.m., sau• Amoxicilină + Clavulanat de potasiu – 40-60 mg/kg/zi, per os sau i.v.,

sau• Gentamicină – 3-5 mg/kg/zi, i.m., i.v., 5 zile, sau• Cefotaxim – 50-100 mg/kg/zi în 2-3 prize, i.v., i.m., sau• Ceftriaxon – 20-75 mg/kg/zi în 1-2 prize i.v., i.m.Notă: Antibioticele sunt indicate separat sau în forme generalizate – în asociere, intraventos sau/şi intramascular, cu durata unei cure de 10-12 zile.

Anticonvulsivantele (la necesitate)

• Sol. Diazepam 0,5% – i.m. sau i.v. (doza unică):< 1 an – 0,3-0,5 ml;1-7 ani – 0,5-1 ml;8-14 ani – 1,2 ml-1,5 ml sau

• Diazepam rectal 10 mg/2 ml – (doza 0,5 mg/kg):< 4 luni – 0,5 ml;4-12 luni – 1,0 ml;1-3 ani – 1,25 ml; 3-5 ani −1,5 ml.

• Sol. Hidroxibutirat de sodiu 20% – 50-150 mg/kg (în absenţa tulburărilor respiratorii), i.m., i.v. sau

• Sol. Fenobarbital 10 mg/kg cu sol. Clorură de sodiu 0,9%, i.v. (în 10-15 min).


47

Antipireticele/analgezicele şi spasmoliticele (la febra peste 38,50C)

• Fricţionaţi copilul cu apă de temperatura camerei şi/sau• Amestec litic, i.m.:Sol. Metamizol 50% – 0,1ml/an.Sol. Difenhidramină 1% – 0,1ml/an.Sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an sau

• Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică, per os, copiilor în vîrstă de:1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat);3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat);> 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.

Terapia de detoxifiere şi rehidratare

• Rehidratare perorală (SRO).• Perfuzii intravenoase:Sol. Clorură de sodiu 0,9% sauSol. Ringer lactat.Sol. Glucoză 5-10%.Sol. Dextran 40 – 5-10 ml/kg (în caz de dereglări de microcirculaţie şi

de şoc hipovolemic).Monitorizarea diurezei orare.

La necesitate Sol. Albumină 10% – 10-15 ml/kg.Sol. Clorură de potasiu 4%.Sol. Gluconat de calciu 10%.Sol. Sulfat de magneziu 25% – 0,2 ml/kg copiilor pînă la un an; după

1 an –1 ml/an de viaţă.

Spasmoliticele

• Papaverină – 10-20 mg de 2-3 ori pe zi, per os, sau• Sol. Papaverină 2% – 10-20 mg 2-3 ori pe zi; i.m., 3-5 zile sau• Drotaverină – 40 mg de 2-3 ori pe zi, per os.• Sol. Drotaverină 2% – 40 mg de 2-3 ori pe zi, i.m., i.v.:copiii < 6 ani – 10-20 mg de 1-2 ori pe zi;6-12 ani – 20 mg de 1-2 ori pe zi.

Antiproteoliticele • Aprotinină 10 000-20.000 AtrU de 2 ori pe zi (sau 1000 AtrU/kg), i.v. în perfuzii, pînă la normalizarea amilazei în sînge şi în urină.

Preparatele enzimatice (în perioada de retrocedare a bolii

• Pancreatină 10 000-25 000 U de 3 ori pe zi după mese (capsule sau drajeuri fără a le strivi, per os, 7-10 zile sau

• Festal* – 1 draje de 3 ori pe zi, per os, în timpul meselor.

Antihistaminicele (la necesitate)

• Cloropiramină – 25 mg, per os, 7-10 zile:1-12 luni – ¼ din comprimat de 2 ori pe zi;1-6 ani – ⅓ din comprimat de 2 ori pe zi;7-14 ani – ½ din comprimat de 2 ori pe zi;> 14 ani – 1 comprimat de 2 ori pe zi sau

• Clemastin – 1 mg, per os, 7-10 zile: 6-12 ani – 0,5 mg de 2 ori pe zi;> 12 ani – 1 mg de 2 ori pe zi, sau

• Prometazină – 25 mg – per os, 7-10 zile:2-12 luni – 6,25 mg de 3 ori pe zi;1-6 ani – 12,5 mg de 3 ori pe zi;7-14 ani – 25 mg de 3 ori pe zi.

Notă: * preparat compus


48

Vitaminele • Sol. Acid ascorbic 5% − 1-2 ml, i.v.• Acid ascorbic – 100 mg, de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;> 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.

Glucocorticoizii(la necesitate în şoc toxiinfecţios)

• Prednisolon − 1-2 mg/kg/zi, i.m. – 3-5 zile sau • Dexametazonă 0,1-0,2 mg/kg/zi – 3-5 zile.

Antifibrinoliticele şi angioprotectoarele (în diarei cu sînge)

• Sol. Etamsilat 12,5% − 1-2 ml, i.v., i.m., apoi comprimate 0,25 – ½-1 de 3-4 ori pe zi sau− adulţi – 250-500 mg, per os, de 3-4 ori pe zi, sau 125-250 mg, i.m.,

i.v., de 3-4 ori pe zi;− copii – 10-15 mg/kg/zi divizate în 3 prize.

• Acid aminocapronic – granule se dezolvă în apă proaspăt fiartă pîna la semnul 100 ml. Soluţia obţinută conţine 0,2 g Acid aminocapronic în 1 ml:

< 1 an – 5 ml;2-4 ani – 5-7,5 ml;5-8 ani – 7,5 – 10 ml;9-10 ani – 15 ml de 3 ori pe zi – 3-5 zile.

Combaterea SCID Heparină 5000 U/1ml de 2-3 ori pe zi, s.c.Antifungicele (pro-filaxia candidozei postantibiotice)

Fluconazol 50-100 mg 1 dată pe zi.

Antiflatulentele Simeticonă 0,04 – capsule, picături − per os, de 3-5 ori pe zi, 3-5 zile:

1-5 ani – 25 de picături de 2-3 ori pe zi6-14 ani – 25-50 de picături de 3-5 ori pe ziadolescenți – 25-50 de picături de 3-5 ori pe zi.

Prebioticele, probioticele

• Linex*:< 2 ani – 1capsulă de 3 ori pe zi, per os (capsula se desface, se

amestecă cu ceai, cu suc);4-12 ani – 1-2 capsule de 3 ori pe zi, per os;>12 ani – 2 capsule de 3 ori pe zi, per os sau

• Bactisubtil* – 1 capsulă de 3-6 ori pe zi, per os cu 1oră pînă la mese.• Bifidumbacterin* – per os, cu 20-30 de minute pînă la masă, 2-3

săptămîni:< 6 luni – 2-3 doze de 2 ori pe zi;6 luni-1 an – 5 doze, de 2 ori pe zi;1-5 ani – 5 doze, de 2 ori pe zi;> 5 ani – 5-10 doze, de 2 ori pe zi sau

• Biosporin* – 1-2 doze de 2 ori pe zi, per os, 3-7 zile, sau• Iogurt* – per os, 7-10 zile:< 12 luni – ½ din capsulă pe zi;1-3 ani – 1 capsulă de 2 ori pe zi;3-12 ani – 1 capsulă de 3 ori pe zi;> 12 ani – 1-2 capsule de 3 ori pe zi sau



49

• Lactobacil acidofil – per os, după mese, 7-10 zile:< 2 ani – ½ din comprimat de 3 ori pe zi;2-12 ani – 1 comprimat de 3 ori pe zi;> 12 ani – 1-2 comprimate de 3 ori pe zi.

Externarea din spital După vindecarea clinică şi cea paraclinică peste 5-7 zile de la debutul bolii sau 10-14 zile în forme generalizate, cu normalizarea scaunelor şi a stării generale a pacientului.

C.2.3.7. Evoluţia și prognosticul BDACaseta 36. Aspecte evolutive ale BDA:

• În formele uşoare şi medii, durata bolii este de 5-7 zile, cu vindecare completă. • În formele severe şi în formele generalizate, boala durează 2-3 săptămîni.• În formele asociate sau cu complicaţii, boala are o evoluţie ondulantă, caracterizată prin

apariţia similară a formelor clinice prelungind durata bolii.

C.2.3.8. Criteriile de externare a pacienţilor cu BDACaseta 37. Criteriile de externare a pacienţilor cu BDA

• Vindecare (ameliorare) clinică.• Bolnavii care au suportat salmonelloza sunt externaţi în prezenţa: însănătoşirii clinice şi a

rezultatelor negative la două probe ale fecalelor, la o probă a urinei; materiile fiind însămînţate peste 2 zile după anularea tratamentului antibacterian.

• Externarea bolnavilor după examenele bacteriologice şi supravegherea lor.• Externarea din staţionar a copiilor cu BDA confirmată etiologic se v a efectua după o

coprocultură negativă, efectuată peste două zile de la finalizarea tratamentului antibacterian.

C.2.3.9. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu BDACaseta 38. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu BDA

• În policlinici se efectuează numai evidenţa copiilor de vîrstă preşcolară şi a adulţilor din categoria persoanelor ce funcţionează în instituţiile de alimentare publice.

• Durata dispensarizării este de 3 luni, lunar se vor însămînţa fecalele şi urina; cei cu rezultatele negative vor fi luaţi de la evidenţă.

• Persoanele de contact sunt la evidență 7 zile, se efectuează însămînţarea fecalelor; nu sunt supuşi izolării.

• Pacienţii cu salmonelloze sau shigelloze trataţi în staţonar sau la domiciliu, vor fi suprave-gheaţi de către medicul de familie şi de către infecţionist timp de o lună, efectuîndu-li-se соproculturi (două, cu interval de 2 zile) peste 2-3 săptămîni din momentul externării. Durata dispensarizării este de 3 luni, lunar se vor însămînţa fecalele şi urina; cei cu rezultatele nega-tive vor fi luaţi de la evidenţă.

• Deosebit de importantă în acest context este asistenţa educaţională a populaţiei, deoarece protecţia masei receptive poate fi realizată numai prin respectarea măsurilor sanitar-igienice.


50

C.2.4. Complicaţiile în BDA (subiectul protocoalelor separate) [50, 51]Caseta 39. Complicaţiile în BDA

• Complicaţii specifice:

şoc toxiinfecţiosSCIDinsuficienţă renală acutăsindrom hemoliticouremic Gasserhemoragie intestinalăperforaţie intestinalăperitonităprolaps rectalinvaginaţie intestinalădismicrobism intestinal

• Complicaţii nespecifice (cu suprainfecţii virale și bacteriene):

otita mediepneumonieinfecţie renourinarăpiodermita etc.


51

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL

D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 903 (112)

Personal:

• pediatru;• reanimatolog-pediatru;• asistentă medicală.Aparataj, utilaj:

• fonendoscop;• tonometru (copii, adulţi);• perfuzoare;• seringi;• sondă nazogastrică.Medicamente:

• Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (sol. Metamizol 50%, Paracetamol, sol. Difenhidramină 1%, sol. Papaverină 2 %).

• Anticonvulsivante (sol. Diazepam 0,5%, Diazepam rectal).• SRO.• Oxigen.

D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară; insituţii/secţii de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu

Personal:

• medic de familie;• infecţionist;• pediatru;• medic de laborator sau laborant cu studii medii;• asistenta medicului de familie;• asistentă medicală în punctul de rehidratare orală sau în staţionarul

de zi.Aparataj, utilaj:

• fonendoscop;• tonometru (copii, adulţi);• cîntar;• laborator clinic standard pentru determinare de: analiză generală a

sîngelui şi sumar al urinei;• seringi.• Antipiretice (Paracetamol).• Antimicrobiene (Sulfametoxazol + Trimetoprim, Furazolidon, Acid

nalidixic, Nifuroxazid).• Antibiotice (Amoxicilină).• Spasmolitice (Papaverină, Drotaverină).• Vitamine (Acid ascorbic, Revit).


52

D.3. Instituţii de asistenţă medicală spitalicească:secţii de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale; spitale de boli contagioase; secţii reanimare şi terapie intensivă

Personal:

• infecţionişti;• infecţionişti-pediatri;• reanimatologi;• medici de laborator;• asistentă medicală;• acces la consultaţii calificate (ORL-ist, pediatru, chirurg).Aparataj, utilaj:

• laborator clinic;• laborator biochimic;• laborator bacteriologic;• tonometru;• electrocardiograf;• fonendoscop;• cîntar;• aparat pentru respiraţie asistată;• aspirator electric;• ciocan neurologic;• mască;• cateter nazal;• cardiomonitor;• lineomat;• catetere i.v. periferice;• sisteme Butterfly;• perfuzoare;• seringi;• catetere urinare;• sondă gastrică;• Oxigen.


53

Medicamente:

• Glucocorticoizi (Prednisolon, Dexametazonă).• Anticonvulsivante (sol. Diazepam 0,5%, Diazepam rectal, sol.

Hidroxibutirat de sodiu 20%, sol. Fenobarbital).• Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (Paracetamol, sol. Metamizol

50%, sol. Difenhidramină 1%, sol. Papaverină 2%).• Sol. Glucoză 5%, 10%.• Sol. Ringer lactat.• Sol. Albumină 10%.• Sol. Dextran 40.• Sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Sol. Sulfat de magneziu 25%.• Antibiotice (Ampicilină, Amoxicilină, Metronidazol, Ciprofloxacină,

Cloramfenicol, Amoxicilină + Clavulanat de potasiu, Gentamicină Cefotaxim, Ceftriaxon).

• Antiproteolitice (Aprotinină).• Antifibrinolitice şi angioprotectoare (sol. Etamsilat 12,5%, Acid

aminocapronic).• Anticoagulant (Heparin).• Antifungice (Fluconazol).• Antiflatulent (Simeticonă).• Antihistaminice (Clorpiramină, Clemastină, Prometazină).• Vitamine (Acid ascorbic, Revit).• Enzime (Pancreatină, Festal*).• Prebiotice, probiotice (Linex*, Bifidumbacterin*, Biosporin*,

Bactisubtil*, Iogurt*, Lactobacil acidofil).• SRO.• Oxigen.



54

E. I

ND

ICAT

OR

II D

E M

ON

ITO

RIZ

AR

E A

IMPL

EM

EN

TĂ

RII

PR

OTO

CO

LU

LU

I

Nr.

Scop

ulIn

dica

toru

lM

etod

a de

cal

cula

re a

indi

cato

rulu

iN

umăr

ător

Num

itor

A

spor

i de

pist

area

pr

ecoc

e a

paci

enţil

or

cu B

DA

Pond

erea

per

soan

elor

cu

BD

A, d

epis

-ta

ţi şi

spi

taliz

aţi î

n pr

imel

e 2

zile

de

la

debu

tul b

olii,

pe

parc

ursu

l unu

i an

Num

ărul

de

pers

oane

cu

BD

A, d

epis

taţi

în p

rimel

e 2

zile

de

la d

ebut

ul b

olii,

pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tota

l de

pers

oane

cu

BD

A,

care

au

fost

dec

lara

ţi, p

e pa

rcur

sul

ultim

ului

an

A

spor

i ca

litat

ea

exam

inăr

ilor

clin

ice

şi p

arac

linic

e al

e pa

-ci

enţil

or c

u B

DA

Pond

erea

pac

ienţ

ilor

cu B

DA

exa

mi-

naţi

şi t

rata

ţi co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

di

n pr

otoc

olul

clin

ic n

aţio

nal

BDA

la

copi

l, pe

par

curs

ul u

nui a

n

Num

ărul

de

paci

enţi

cu B

DA

, exa

min

aţi

şi t

rata

ţi co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

din

pr

otoc

olul

clin

ic n

aţio

nal B

DA

la c

opil,

pe

par

curs

ul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tota

l de

paci

enţi

cu B

DA

, de

clar

aţi,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n

A

spor

i ca

litat

ea

trata

men

tulu

i şi

a

supr

aveg

herii

la p

a-ci

enţii

cu

BD

A l

a do

mic

iliu

Pond

erea

pac

ienţ

ilor c

u B

DA

, tra

taţi

şi

supr

aveg

heaţ

i de

către

med

icul

de

fa-

mili

e la d

omic

iliu

conf

orm

reco

man

dă-

rilor

din

pro

toco

lul c

linic

naţ

iona

l BD

A la

cop

il, p

e pa

rcur

sul u

nui a

n

Num

ărul

de

paci

enţi

cu B

DA

, tra

taţi

şi

supr

aveg

heaţ

i de

către

med

icul

de

fam

i-lie

la d

omic

iliu

conf

orm

reco

man

dăril

or

din

prot

ocol

ul c

linic

naţ

iona

l BD

A la

co-

pil,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

de

paci

enţi

cu B

DA

, de-

clar

aţi,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n

A p

reci

za c

riter

iile

de sp

italiz

are

a pa

ci-

enţil

or c

u B

DA

Pond

erea

pac

ienţ

ilor

cu B

DA

car

e au

fo

st sp

italiz

aţi c

onfo

rm re

com

andă

rilor

di

n pr

otoc

olul

clin

ic n

aţio

nal

BDA

la

copi

l, pe

par

curs

ul u

nui a

n

Num

ărul

de

paci

enţi

cu B

DA

, ca

re a

u fo

st s

pita

lizaţ

i co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

di

n pr

otoc

olul

clin

ic n

aţio

nal B

DA

la c

o-pi

l, pe

par

curs

ul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

de

paci

enţi

cu B

DA

, car

e au

fos

t dec

lara

ţi, p

e pa

rcur

sul u

lti-

mul

an

A sp

ori c

alita

tea

tra-

tam

entu

lui d

e st

aţio

-na

r al p

acie

nţilo

r cu

BD

A

Pond

erea

pac

ienţ

ilor c

u B

DA

, tra

taţi

în

spita

l con

form

reco

man

dăril

or d

in p

ro-

toco

lul c

linic

naţ

iona

l BD

A la

cop

il, p

e pa

rcur

sul u

nui a

n

Num

ărul

de

paci

enţi

cu B

DA

, tra

taţi

în

spita

l co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

din

pro

-to

colu

l clin

ic n

aţio

nal B

DA

la c

opil,

pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tota

l de

paci

enţi

cu B

DA

, de

clar

aţi,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n

A s

pori

calit

atea

su-

prav

eghe

rii (

disp

en-

sariz

ării)

co

nval

es-

cenţ

ilor d

upă

BD

A

Prop

orţia

con

vale

scen

ţilio

r dup

ă B

DA

, su

prav

eghe

aţi c

onfo

rm re

com

andă

rilor

di

n pr

otoc

olul

clin

ic n

aţio

nal

BDA

la

copi

l, pe

par

curs

ul u

nui a

n

Num

ărul

de

conv

ales

cenţ

i du

pă B

DA

, su

prav

eghe

aţi

conf

orm

rec

oman

dăril

or

din

prot

ocol

ul c

linic

naţ

iona

l BD

A la

co-

pil,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tota

l de

paci

enţi

cu B

DA

, de

clar

aţi,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n

A r

educ

e le

talit

atea

co

piilo

r prin

BD

APo

nder

ea d

eces

elor

cop

iilor

prin

BD

A,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

nN

umăr

ul d

e co

pii d

eced

aţi p

rin B

DA

, pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tota

l de

copi

i cu

BD

A d

e-cl

araţ

i, pe

par

curs

ul u

ltim

ului

an


55

ANEXE

Anexa 1. Colectarea şi transportarea materialelor biologice la laborator

• Colecterea materialului de la bolnavi se efectuează pînă la începutul tratamentului etiotrop. Responsabil de realizarea acestei proceduri este medicul (lucrătorul medical), care pentru prima dată a formulat diagnosticul (depistat bolnavul).

• Materialul colectat (fecale, mase vomitive, spălături gastrice, sînge) se prezintă în laboratorul bacteriologic pentru determinarea enterobacteriilor patogene.

• Materialul pentru investigaţia bacteriologică se colectează într-un vas steril, fără resturi de dezinfectante. Pentru fiecare probă se foloseşte un vas separat.

• În fişa de însoţire a materialului patologic în laborator se indică instituţia medicală care a expediat materialul, numele, prenumele şi vîrsta pacientului, locul de lucru (pentru copii − denumirea şi numărul instituţiei preşcolare, a şcolii frecventate, data înbolnăvirii, diagnosticul preliminar, investigaţia primară sau repetată, data şi ora colectării probei, numele şi funcţia persoanei care a expediat materialul (lucrătorul medical).

• Colectarea fecalelor se efectuează în termenul cît mai scurt posibil de la debutul bolii (la spitalizare, adresare la medic), imediat după defecaţie din ploscă, oala de noapte ori de pe scutec cu ajutorul unei anse sterile, spatule de lemn ori materialul se colectează nemijlocit din rect cu ajutorul tamponului rectal sau al ansei. În proba colectată se includ amestecurile patologice prezente în fecale (mucus).

• Cultura maselor fecale permite diagnosticul etiologic în BDA prin izolarea bacteriilor pe medii solide sau lichide, ca şi identificarea lor, pe baza aspectelor morfologice şi a caracte-relor biochimice, ca şi testarea chimiosensibilităţii lor.

• Cultura maselor fecale nu este pozitivă decît la 50-60% dintre bolnavi cu BDA. Pentru obţinerea unui indice sporit de pozitivitate, recoltarea produsului patologic se face în anumite condiţii:

- precoce, în debutul bolii, cînd este mai mare concentraţia agentului cauzal;- preventiv administrării antibioticelor şi altor antimicrobiene;- recoltarea zonelor patologice (mucus, puroi);- însămînţarea urgentă pe medii de îmbogăţire şi selective; dacă însămînţarea imediată nu

este posibilă după recoltare, produsul se păstrează în lichid conservant (soluţie de glicerina de 30% în soluţie fiziologică la frigider t +3° +5° C).

• Masele vomitive şi spălăturile gastrice se colectează pentru examinare într-un vas steril, de la pacienţi cu manifestări clinice de gastroenterită. Pentru investigaţiile bacteriologice se folsesc primele porţii de material nativ în volum de 100 ml, fără adăugarea perman-ganatului de potasiu sau a altor substanţe dezinfectante. În cazul reacţiei acide a maselor vomitive, înainte de însămînţare se adaugă o soluţie de 10% de Bicarbonat de sodiu pentru neutralizare. Materialul colectat se supune centrifugării cu însămînţarea ulterioară a sedi-mentului. Nu se admite amestecarea acestor materiale de la diferiţi bolnavi.

• Hemoculturile sunt utile în infecţiile intestinalele generalizate şi permit izolarea, identificarea şi testarea chimiosensibilităţii bacteriilor implicate etiologic. Bacteremia poate să apară în infecţiile cu Salmonella, Escherichia coli, Yersinia etc.


56

• Diagnosticul serologic se efectuează pentru confirmarea diagnosticului clinic în cazul rezultatului negativ al examenului bacteriologic. Diagnosticul se stabileşte în baza majorării în dinamică a titrului de anticorpi. În acest scop se efectuează examinarea serurilor pare. Prima probă de sînge se colectează la depistarea bolnavului, a doua − la sfîrşitul primei sau la începutul săptămînii a doua a bolii. Efectuarea investigaţiilor serologice în termene mai avansate denotă scăderea titrului de anticorpi specifici; însă de asemenea poate avea valoare diagnostică (titrul minim de diagnostic la copil 1:100).

• Materialul pentru examenul bacteriologic în ambalaj, care exclude răsturnarea eprubetelor (borcanelor), cu îndrumarea respectivă, se prezintă în laboratorul bacteriologic de către lucrătorul medical nu mai tîrziu de 2 ore după colectare. În caz contrar:

materialul (excrementele) se păstrează la frigider (4-8ºC) şi se prezintă în laborator nu mai tîrziu de 12 ore după colectare;

materialul (excrementele) se însămînţează pe mediul nutritiv solid (geloză bismut sulfit), se incubează pentru 24 de ore în termostat; în laborator se prezintă pe cutii.

Aspectul macroscopic al materiilor fecale permite o apreciere cauzală a sindromului diareic. Aspectul lichid, volumul mare, fetiditatea, definesc „scaunul enterocolitic”, frecvent înregistrat în diareile infecţioase la copii.

Scaunul lichid, tulbure albicios, afecaloid, fără miros, emis repetat şi în cantitate mare este considerat „scaun holeriform”.

„Scaunele dizenterice”, deşi emise repetat, fiind însoţite de tenesme rectale, au un aspect destul de caracteristic, fiind mucosangvinolente, „spută rectală” şi afecaloide. Sunt emise în cantităţi mici, dar în număr foarte mare, în funcţie de severitatea bolii.

Examenul microscopic al materiilor fecale. Coprocitograma permite aprecierea conţinutului acestuia, în special a prezenţei de leucocite, particule alimentare nedigerate (în insuficienţa pancreatică şi în steatoree), ca şi posibilitatea depistării de paraziţi intestinali. Prezenţa a mai mult de 10 leucocite pe cîmpul microscopic orientează diagnosticul spre forma enterovazivă de diaree acută, iar absenţa leucocitelor pledează pentru forma enterotoxigenă. Prezenţa de leucocite polinucleare, hematii, epiteliu, mucus confirmă procesul inflamator în intestinul gros.

Pentru examenul virusologic materiile fecale se vor păstra în frigider.

Depistarea paraziţilor în materiile fecale (calde) se va efectua nu mai tîrziu de 20 de minute după actul de defecaţie.


57

Anexa 2. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi raportare [Recomandări metodice „Măsuri suplimentare în profilaxia şi combaterea bolilor diareice acute la copii”, MS RM, Chişinău, 2005]:

Definiţia de caz în salmonelloză:Caz posibilCopil cu dureri abdominale, febră, vome repetate, diaree, scaune abundente de culoare verzuie cu mucus sau/şi cu striuri de sînge, miros fetid.Caz probabilCopil cu manifestări clinice caracteristice în cazul posibil şi:• date despre utilizarea alimentelor contaminate, sau alterate, sau• îmbolnăviri în grup şi/sau,• contact cu bolnavii de BDA în spital, familie sau în colectivitatea de copii, pe care o

frecventează.Caz confirmat

Copil cu semne caracteristice pentru cazul probabil şi: • rezultate pozitive ale investigaţiilor de laborator (izolarea salmonelelor) în coproculturi,

urinoculturi, sau/şi hemoculturi, însămînţarea spălăturilor gastrice, a maselor vomitante, a resturilor de alimente şi/sau

• depistarea de anticorpi specifici în RHAI (titre minime: la copii – l:100; la adolescenţi – 1:200).

Definiţia de caz în shigelloză:Caz posibilCopil cu febră, vomă, dureri abdominale, tenesme, diaree cu prezenţa mucusului sau/şi a striurilor de sînge în fecale. Caz probabil

Copil cu semne menţionate în cazul posibil şi:• contact cu bolnavii cu semne identice, sau cu diagnosticul confirmat bacteriologic

(coprocultură).Caz confirmat

Copil cu semne caracteristice în cazul probabil:• coproculturi pozitive (izolarea shigelelor din materiile fecale) şi/sau• decelarea de anticorpi specifici în RHAI (titre minime la copii – 1:100-1:200).

Definiţia de caz boala diareică acută provocată de enterobacteriile condiţionat patogene (ECP) și stafilococi:

Caz posibilCopil cu diaree, vomă, febră, dureri abdominale, scaune apoase abundente sau în cantităţi mici cu/sau fără mucus, cu/sau fără striuri de sînge (posibile în klebsieloză,în diareea cu stafilococi).

Caz probabilCopil cu semne menţionate în cazul posibil şi:

• contact cu bolnavi diareici sau• contact cu bolnavi cu diaree etiologic confirmată, sau• date despre utilizarea alimentelor contaminate sau alterate, sau• îmbolnăviri de BDA în grup.


58

Caz confirmatCopil cu semne menţionate în cazul probabil şi:

• coproculturi (izolarea de ECP, stafilococi peste 105 unităţi formatoare de colonii la l g materii fecale), urinoculturi, hemoculturi (izolarea de ECP, stafilococi) şi/sau din spălaturile gastrice, masele vomitive, resturi de alimente.

Definiţie de caz în boala diareică acută de etiologie virală:Caz posibil

Copil cu febră, vomă, diaree secretorie, scaune apoase abundente fără miros, fără mucus şi sînge.

Caz probabilCopil cu semne menţionate în cazul posibil şi:

• contact cu bolnavi diareici cu scaune apoase abundente;• sezonul rece al anului.

Caz confirmatTot ceea ce se referă în cazul probabil şi:

Creşterea titrelor de anticorpi la rotavirusuri şi la enterovirusuri de 4 ori şi mai mult.

Anexa 3. Aprecierea gradului de deshidratare a copilului cu BDA

Tabelul 11. Aprecierea gradului de deshidratare a copilului cu BDA (CIMC, OMS)

A B C1. Observaţi starea

generală:

− ochii

− senzaţia de sete

Bună, plin de forţă

În normă

Bea normal, nu este însetat

Agitat, neliniştit

Înfundaţi

Bea cu lăcomie, sete

Letargică sau inconştienţă, moliciune

Înfundaţi

Bea puţin sau nu poate bea

2. Determinaţi elasticitatea pielii (plică cutanată)

Revine în normă imediat

Revine în normă lent (pînă la 2 sec)

Revine în normă foarte lent (mai mult de 2 sec)

3. DecideţiDESHIDRATARE NEGATIV

Dacă sunt prezente 2 sau mai multe semne –

DESHIDRATARE MODERATĂ

Dacă sunt prezente 2 sau mai multe semne –

DESHIDRATARE SEVERĂ

4. Trataţi Aplicaţi

PLANUL A DE TRATAMENT

Aplicaţi

PLANUL B DE TRATAMENT

Aplicaţi

PLANUL C DE TRATAMENT


59

Ane

xa 4

. Apr

ecia

ţi şi

cla

sific

aţi c

opilu

l bol

nav

Prot

ocol

clin

ic n

aţio

nal „

BDA

la c

opil”

, Chişi

nău,

200

9

62

Ane

xa 4

. Apr

eciaţi şi

cla

sific

aţi c

opilu

l bol

nav

Două

din

următ

oare

le se

mne

:

•Let

argi

c sa

u fă

ră c

onşt

ienţă

•Are

och

ii în

fund

aţi

•Nu

poat

e be

a sa

u be

a cu

difi

culta

te

•Plic

a cu

tana

tă re

vine

în n

ormă

foar

te le

nt

DES

HID

RA

TAR

E

SEV

ERĂ

D

acă

copi

lul n

u su

feră

de

o al

tă m

alad

ie se

veră

:

- Adm

inis

traţi

lichi

d în

caz

de

desc

hidr

atar

e se

veră

(Pla

nul C

)

SAU

Spita

lizaţ

i UR

GEN

T, p

e dr

um sp

re st

aţio

nar m

ama

trebu

ie să

ad

min

istre

ze S

RO

prin

îngh

iţitu

ri fr

ecve

nte

Rec

oman

daţi

mam

ei să

con

tinue

ală

ptar

ea la

sîn

Două

din

următ

oare

le se

mne

:

•Agi

tat s

au ir

asci

bil

•Are

och

ii în

fund

aţi

•Bea

cu

lăco

mie

, set

e

•Plică

cuta

nată

revi

ne în

nor

mă

lent

DES

HID

RA

TAR

E

MO

DER

ATĂ

A

dmin

istraţi

lichi

de şi

alim

ente

în c

az d

e de

shid

rata

re

mod

erată

(Pla

nul B

)

D

acă

copi

lul s

uferă

de o

altă

mal

adie

seve

ră:

- Spi

taliz

aţi U

RG

ENT

, pe

drum

spre

staţ

iona

r mam

a tre

buie

să

adm

inis

treze

SR

O p

rin în

ghiţi

turi

frec

vent

e

Rec

oman

daţi

mam

ei să

con

tinue

ală

ptar

ea la

sîn

E

xplic

aţi m

amei

, cîn

d să

revi

nă im

edia

t

V

izită

repe

tată

− p

este

2 z

ile, î

n lip

sa a

mel

ioră

rii

Sem

ne in

sufic

ient

e pe

ntru

cl

asifi

care

a ca

des

hidr

atar

e m

oder

ată

sau

seve

ră

DES

HID

RA

TAR

E

NEG

ATI

V

A

dmin

istraţi

lichi

de şi

alim

ente

− tr

atam

entu

l dia

reii

la

dom

icili

u (P

lanu

l A)

E

xplic

aţi m

amei

, cîn

d să

revi

nă im

edia

t la

med

ic

V

izită

repe

tată

− p

este

2 z

ile, î

n lip

sa a

mel

ioră

rii

D

eshi

drat

are −

pozi

tiv

DIA

REE

PE

RSI

STE

NTĂ

SE

VER

Ă

D

acă

nu e

ste

o al

tă m

alad

ie s

everă,

trat

aţi d

eshi

drat

area

înai

nte

de sp

italiz

are

S

pita

lizaţ

i

D

eshi

drat

are −

nega

tiv

D

IAR

EE

PER

SIST

EN

TĂ

E

xplic

aţi

mam

ei c

um să

alim

ente

ze c

opilu

l ca

re s

uferă

de

diar

ee p

ersi

sten

tă

V

izita

repe

tată

− p

este

5 z

ile

Sî

nge

în sc

aun

DIZ

ENTE

RIE

T

rataţi

tim

p de

5 z

ile c

u aj

utor

ul u

nui p

repa

rat a

ntib

acte

rian

oral

, rec

oman

dat î

n ca

z de

shig

ello

ză

E

xplic

aţi m

amei

, cîn

d să

revi

nă im

edia

t la

med

ic

V

izita

repe

tată

− p

este

5 z

ile

Prog

ram

ul O

MS,

„Co

ndui

ta in

tegr

ată

a m

alad

iilor

la

cop

ii”

Are

cop

ilul d

iare

e?

DA

CĂ

DA

, ÎN

TR

EB

AŢ

I: EX

AM

INAŢI

ŞI

SESI

ZAŢI

:

•Cît

timp?

•Est

e sî

nge

în sc

aun?

•Obs

ervaţi

star

ea

gene

rală

Cop

ilul:

• Est

e le

targ

ic sa

u fă

ră

conş

tienţă

• Agi

tat s

au ir

asci

bil

• Are

och

ii în

fund

aţi

• Pro

puneţi

copi

lulu

i lic

hid

Cop

ilul:

Nu

poat

e be

a sa

u be

a cu

difi

culta

te

Bea

cu

lăco

mie

, set

e

•Ver

ificaţi

reacţia

plic

ei

cuta

nate

abd

omin

ale

Plic

a re

vine

în n

ormă:

Foar

te le

nt (m

ai m

ult

de 2

secu

nde)

Lent

pînă

la 2

se

cund

e

şi d

acă

diar

eea

cont

inuă

tim

p de

14

zile

şi

mai

mul

t

în fu

ncţie

de

grad

ul d

e de

shid

rata

re

şi d

acă

este

sîn

ge

în s

caun


60

Ane

xa 5

. Pri

ncip

ii de

trat

amen

t în

BD

A la

cop

il în

per

ioad

a de

con

vale

scen

ţă

Prot

ocol

clin

ic n

aţio

nal „

BDA

la c

opil”

, Chişi

nău,

200

9

63

Prin

cipi

i de

trat

amen

t în

BD

A la

cop

il în

per

ioad

a de

con

vale

scenţă

Die

taPr

obio

tice,

pr

ebio

tice

Imun

oter

apia

Enz

ime

Bac

teri

ofag

i sp

ecifi

ci

Vita

min

e

Ane

xa 5

.Pri

ncip

ii de

trat

amen

t în

BD

A la

cop

il în

per

ioad

a de

con

vale

scenţă


61

Anexa 6. Formular de conduită a pacientului în vîrstă pînă la 18 ani cu BDA(Examenul clinic și paraclinic, tratamentul de bază, consecinţele)

FACTORII EVALUAŢI DATĂ

I. Manifestările cliniceSindrom toxic:FebrăCefaleeVomeSlabiciuneDureri abdominale:în epigastriuperiombilicaleîn fosa iliacă dreaptăîn fosa iliacă stîngă

Tenesme Chemări falseScaune:apoase, abundentesăracenedigeratecu mucuscu striuri de sînge

Spasm sigmoidianAnus beantAnus rezilentProlaps rectalIcterHepatomegalieSplenomegalieSCIDFocare septice secundare:meningităotităpneumonieperitonită

II. Datele paracliniceAnaliza generală a sîngeluiAnaliza generală a urineiCoprocitogramaCoproculturaReacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnosticum de shigelle, salmonele, escherichiiELISA pentru antigenul rotaviralHemoculturaUroculturaCulturi ale maselor vomitive sau ale spălăturilor gastrice


62

Analiza LCR:citologicăbiochimică

Cultura lichidului cefalorahidian la flora enteropatogenăAntibioticograma culturilor depistateAnaliza urinei după Neciporenko (la necesitate)Echilibrul acido-bazicIonograma (K, Na, Cl, Ca) sîngeluiProteina totalăTestul protrombinicHematocritulTrombociteleIndexul de coagulabilitateCreatininaUreeaBilirubina totalăBilirubina conjugatăBilirubina neconjugatăALTASTAlfa-amilaza sîngeluiAlfa-amilaza urineiGlicemiaGrupul sangvinicRh-factorulAnaliza generală a LCRGlucoza LCRClorizii LCRECG

III. Tratament1. Glucocorticoizi:

− Prednisolon− Dexametazonă

2. Antipiretice:− Paracetamol− Sol. Metamizol 50% − Sol. Difenhidramină 1%− Sol. Papaverină 2%

3. Anticonvulsivante:− Sol. Diazepam 0,5%− Diazepam rectal − Sol. Hidroxibutirat de sodiu 20%− Sol. Fenobarbital


63

4. Perfuzii intravenoase:− Sol. Ringer lactat− Sol. Clorură de sodiu 0,9% − Sol. Glucoză 10%− Sol. Dextran 40

5. La necesitate:− Sol. Albumină 10% − Sol. Clorură de potasiu 4%− Sol. Gluconat de calciu 10%− Sol. Sulfat de magneziu 25%

6. Spasmolitice:− Papaverină − Drotaverină

7. Antiproteolitice:− Aprotinină

8. Preparate enzimatice:− Pancreatină − Festal*

9. Antimicrobiene:− Sulfametoxazol + Trimetoprim− Nifuroxazid− Furazolidon− Acid nalidixic

10. Antibiotice:− Ampicilină− Amoxicilină− Gentamicină− Metronidazol − Ciprofloxacină− Cloramfenicol− Amoxicilină + Clavulanat de potasiu− Cefotaxim− Ceftriaxon

11. Antiparazitare (Metronidazol)12. Antifungice (Fluconazol)13. Antifibrinolitice şi angioprotectoare

(Etamsilat, Acid aminocapronic)14. Antihistaminice:

− Clorpiramină− Clemastină − Prometazină



64

15. Prebiotice, probiotice:− Bifidumbacterin*− Bactisubtil*− Biosporin*− Linex*− Iogurt*− Lactobacil acidofil

16. Antiflatulente (Simeticonă)17. Vitamine:

− Acid ascorbic− Revit

IV. Supravegherea postexternare 1. În policlinici se efectuează numai evidenţa

copiilor de vîrstă preşcolară şi a adulţilor din categoria persoanelor ce funcţionează în in-stituţiile de alimentare publice.

2. Durata dispensarizării este de 3 luni, lunar se vor însămînţa fecalele şi urina, pacienții cu rezultatele negative vor fi luaţi de la eviden-ţă.

3. Pacienţii cu salmonelloze sau cu shigelloze trataţi în staţonar sau la domiciliu, vor fi su-pravegheaţi de către medicul de familie şi de către infecţionist timp de o lună, efectuîndu-se соproculturi (două, cu interval de 2 zile) peste 2-3 săptămîni din momentul externării. Durata dispensarizării este de 3 luni, lunar se vor însămînţa fecalele şi urina; cei cu rezulta-tele negative vor fi luaţi de la evidenţă.



65

Anexa 7. Ghidul pacientului cu BDA

Boala diareică acutăIntroducere

Acest ghid include informaţii despre asistenţa medicală şi tratamentul copiilor cu BDA, în cadrul Serviciului de Sănătate din Republica Moldova şi este destinat pacienţilor cu BDA, dar şi familiilor acestora, părinţilor şi persoanelor de îngrijire; tuturor celor care doresc să cunoască mai multe informaţii despre această infecţie.Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de îngrijire şi de tratament ale BDA, disponibile în Serviciul de Sănătate. Ghidul nu oferă prezentarea în detalii a maladiei, analizele şi tratamentul necesar. Despre acestea vă vor informa medicul de familie sau asistenta medicală. Tot aici sunt incluse întrebări-model care, adresate medicului vă vor ajuta în acumularea cunoştinţelor necesare în administrarea unui tratament. Sunt prezentate şi surse suplimentare de informaţii.

Indicaţiile din ghidul pentru pacienţi includ:

Modul în care medicii trebuie să stabilească dacă o persoană suferă de BDA.Tratamentul diverselor forme de BDA la domiciliu şi la spital.Urgenţele în BDA şi tratamentul lor.Modul în care trebuie să fie supravegheat un pacient cu BDA.

Asistenţa medicală de care trebuie să beneficiaţiTratamentul şi îngrijirea medicală de care beneficiaţi trebuie să ia în considerare necesităţile şi preferinţele dvs. personale. Aveţi dreptul să fiţi informat pe deplin şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele medicale trebuie să vă ofere informaţii necesare şi relevante pentru starea dvs., să vă trateze cu respect, sensibilitate şi cu loialitate şi să vă explice pe înţeles ce este BDA şi care este tratamentul care vi se recomandă. Informaţia oferită de cadrele medicale trebuie să includă detalii despre avantajele şi eventualele riscuri în administrarea tratamentelor.În tratamentul şi în asistenţa medicala de care beneficiaţi, trebuie să se ţină cont şi de alte aspecte: religie, etnie etc. Trebuie să se ţină cont şi de alţi factori: dizabilităţi fizice, probleme de vedere sau de auz, dificultăţi de citire şi de vorbire.

BDA boală contagioasă acută produsă de enterobacterii patogene, condiţionat patogene.

BDA include astfel maladii frecvent înregistrate la copil: dizenteria (shigelloza), salmonelloza etc. Diareea acută durează pînă la 14 zile, diareea persistentă − 14 zile şi mai mult.

Diareea acută se defineşte clinic ca o emitere prea frecventă de mase fecale prea lichide, ceea ce duce la pierdere spontană de apă şi electroliţi.

Instruire şi echipament

Medicii de familie şi asistentele medicale trebuie să fie instruiţi de modul în care se examinează un pacient cu BDA, îndeosebi cu dureri difuze abdominale acute pentru a diferenţia BDA de o boală acută chirurgicală.


66

Diagnosticarea BDA

Analizele bolnavilor spitalizaţi cu BDA trebuie să includă 1-2 analize de sînge, 1-2 analize de urină, 1-2 analize de alfa-amilază în sînge şi în urină, 1-2 coproculturi, examenul serologic în dinamică minim de 2 ori. După obţinerea rezultatelor testelor şi ale analizelor de laborator, medicul trebuie să discute rezultatul cu dvs. şi să vă comunice modalităţile de tratament.

Tratamentul medicamentos

De la prima consultaţie, medicul vă evaluează severitatea bolii şi criteriile de spitalizare. Diagnosticul de BDA, odată stabilit, indică iniţierea imediată a tratamentului, în special, rehidratarea. Medicul de familie va invita „Ambulanţa”, iniţiind pe parcurs asistenţa medicală urgentă prespitalicească în caz de o formă severă a bolii. În formele uşoare şi medii ale BDA, în prezenţa la domiciliu a condiţiilor de izolare, este posibil tratamentul ambulatoriu. Dacă pe parcursul tratamentului starea se va agrava (apare febra, scaunele cu sînge, vomele repetate, copilul nu poate consuma lichid, medicul de familie sau medicul „Ambulanţei” vă va acorda ajutorul medical necesar şi vă va spitaliza.

Tratamentul nemedicamentos

Medicul de familie şi asistenta medicală trebuie să discute cu Dvs. alimentaţia, necesitatea aportului de lichide şi programul de rehidratare. După finisarea tratamentului medicul de familie trebuie să supravegheze starea sănătăţii Dvs.

Întrebări - model despre medicamentele utilizate în BDA

Explicaţi-mi de ce-aţi ales să-mi prescrieţi acest medicament?Cum îmi va ajuta medicamentul? De ce trebuie se beau mai mult lichid?Ce efecte adverse pot fi în acest caz?Care sînt efectele adverse realizate de acest medicament? La ce trebuie să fiu atent (ă)

îndeosebi?Ce trebuie să fac în caz de efecte adverse? (să sun medicul de familie sau să chem

„Ambulanţa”, sau să merg la secţia de urgenţe a unui spital?)Cît timp va dura tratamentul?Ce se va întîmpla dacă refuz acest medicament?Unde mai pot citi despre acest medicament?

Întrebări - model despre evidenţa tratamentului

Există alte medicamente pentru această boală, pe care le-aş putea administra?Pot să schimb pe parcurs doza medicamentului?Dacă mă voi simţi bine, pot să întrerup medicamentul mai devreme decît a fost indicat?Cînd trebuie să mă programez pentru o altă vizită?


67

BIBLIOGRAFIE1. Adrogue H., Madias N., Hypernatremia. N. Engl. J. Med., 2000; 342: 1493--1499. 2. American Academy of Pediatrics. Drugs for parasitic infections. In: Pickering LK, ed. Red

Book, 2003: report of the Committee on Infectious Diseases. 26th ed. Elk Grove, IL: American Academy of Pediatrics, 2003: 744--70.

3. American Medical Association, American Nurses Association, American Nurses Foundation, Centers for Disease Control and Prevention, Center for Food Safety and Applied Nutrition, U.S. Food and Drug Administration, Food Safety and Inspection Service, U.S. Department of Agriculture. Diagnosis and management of foodborne illnesses: a primer for physicians and other health care professionals. MMWR Recomm Rep 2004 Apr 16; 53(RR-4):1-33. PubMed.

4. Boli infecţioase la copii sub red. Galina Rusu Chişinău, 2001.5. Burks A. W., Vanderhoof J. A., Mehra S., Ostrom K. M., Baggs G. Randomized clinical trial

of soy formula with and without added fiber in antibiotic-induced diarrhea. J. Pediatr., 2001; 139: 578--82.

6. Centers for Disease Control and Prevention. Diagnosis and management of foodborne illnesses: a primer for physicians. MMWR 2001; 50 (No. RR-2): 1--69.

7. Cezard J. P., Duhamel J. F., Meyer M. et al. Efficacy and tolerability of racecadotril in acute diarrhea in children. Gastroenterology, 2001; 120: 799--805.

8. Chiotan M. Boli infecţioase la copii , vol. 15. colecţia „Medicul de familie” Bucureşti, 2001.9. „Conduita Integrată a Maladiilor la Copii”. OMS. UNICEF.10. Duggan C., Gannon J., Walker W. A. Protective nutrients and functional foods for the

gastrointestinal tract. Am. J. Clin. Nutr., 2002; 75: 789--808. 11. Duggan C., Refat M., Hashem M., Wolff M., Fayad I., Santosham M. How valid are clinical

signs of dehydration in infants? J. Pediatr. Gastroenterol. Nutr. 1996; 22: 56--61. 12. Duggan C., Santosham M., Glass R. I. The management of acute diarrhea in children: oral

rehydration, maintenance, and nutritional therapy. MMWR 1992; 41(No. RR-16): 1--20. 13. Galeţchi P., Buiuc D., Plugaru Ş. Ghid practic de microbiologie medicală. I.E.P. Ştiinţa

Chişinău, Editura Tehnică Bucureşti, 1997, p. 257-275.14. Galeţchi P., Galina R. şi al. Dismicrobism intestinal la copii. Ghid practic pentru medici

pediatri, infecţionişti, microbiologi, medici de familie, rezidenţi, studenţi. Chişinău, 2008, 15. Gibson G. R., Roberfroid M. B. Dietary modulation of the human colonic microbiota:

introducing the concept of prebiotics. J. Nutr., 1995; 125: 1401--12. 16. Guandalini S., Pensabene L., Zikri M. A. et al. Lactobacillus GG administered in oral

rehydration solution to children with acute diarrhea: a multicenter European trial. J. Pediatr. Gastroenterol. Nutr., 2000; 30: 54--60.

17. Guerrant R. L., Van Gilder T., Steiner T. S. et al. Practice guidelines for the management of infectious diarrhea. Clin. Infect. Dis., 2001; 32: 331--51.

18. Indicaţii metodice „Epidemiologia salmonellozelor la om şi animale. Măsuri de profilaxie şi combatere” MS RM, Chişinău, 2005.

19. Jackson J., Bolte R. G. Risks of intravenous administration of hypotonic fluids for pediatric patients in ED and prehospital settings: let's remove the handle from the pump. Am. J. Emerg. Med., 2000; 18: 269--70.

20. Managing Acute Gastroenteritis Among Children. Oral Rehydration, Maintenance, and Nutritional Therapy.

21. Nager A. L., Wang V. J. Comparison of nasogastric and intravenous methods of rehydration in pediatric patients with acute dehydration. Pediatrics, 2002; 109: 566--72.

22. Nănulescu L. Elemente de patologie infecţioasă, 1996.23. Ordin nr. 385 din 12.10.2007 „Cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru supravegherea

şi raportarea bolilor transmisibile în RM”, Chişinău.


68

24. Ordin nr. 446 din 03.12.2007 „Cu privire la monitorizare şi evaluarea prevederilor Programului „Conduita Integrată a Maladiilor la Copii în republică”.

25. Ozuah P. O., Avner J. R., Stein R. E. Oral rehydration, emergency physicians, and practice parameters: a national survey. Pediatrics, 2002; 109: 259--61.

26. Pang X. L., Honma S., Nakata S., Vesikari T. Human caliciviruses in acute gastroenteritis of young children in the community. J. Infect. Dis., 2000; 181: S288--94.

27. Perlstein P. H., Lichtenstein P., Cohen M. B. et al. Implementing an evidence-based acute gastroenteritis guideline at a children's hospital. Jt. Comm. J. Qual. Improv., 2002; 28: 20--30.

28. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales (20-e edition), 2006, 639: 416-417.29. Ramsook C., Sahagun-Carreon I., Kozinetz C. A., Moro-Sutherland D. A randomized

clinical trial comparing oral ondansetron with placebo in children with vomiting from acute gastroenteritis. Ann. Emerg. Med., 2002; 39: 397--403.

30. Reberea I. Boli infecţoase. Bucureşti, editurea medicală, 2000, p. 186.31. Recomandări metodice „Măsuri suplimentare în profilaxia şi combaterea bolilor diareice acute

la copii”, MS RM, Chişinău, 2005.32. Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of Pediatrics, 2003.33. Reeves J. J., Shannon M. W., Fleisher G. R. Ondansetron decreases vomiting associated with

acute gastroenteritis: a randomized, controlled trial. Pediatrics, 2002; 109: e62. 34. Salazar-Lindo E., Santisteban-Ponce J., Chea-Woo E., Gutierrez M. Racecadotril in the

treatment of acute watery diarrhea in children. N. Engl. J. Med., 2000; 343: 463--7. 35. Sandhu B. K. Practical guidelines for the management of gastroenteritis in children. J. Pediatr.

Gastroenterol. Nutr., 2001; 33(Suppl. 2): S36--9. 36. Sandhu B. K. European Society of Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition

Working Group on Acute Diarrhoea. Rationale for early feeding in childhood gastroenteritis. J. Pediatr. Gastroenterol. Nutr., 2001; 33(Suppl. 2): S13--6.

37. Vanderhoof J. A., Young R. J. Use of probiotics in childhood gastrointestinal disorders. J. Pediatr. Gastroenterol. Nutr., 1998; 27: 323--32.

38. Voiculescu Marin Gh. Boli infecţioase.Volumul II, Bucureşti, 1990.39. World Health Organization. The management of bloody diarrhoea in young children. Geneva,

Switzerland: World Health Organization, 1994. Available at http://www.who.int/child-adolescent-health/New_Publications/CHILD_HEALTH/WHO_CDD_94.49.htm.

40. Аликеева Г. К., Ющук Н. Д., Кожевникова Г. М. «Эшерихиозы», Лечащий врач, ноябрь 2007, № 9, с. 36-41.

41. Антибактериальная терапия. Практическое руководство. Под редакцией Л. С. Страчунского, Ю. Б. Белоусова, С. Н. Козлова, 2000.

42. Иванова В. В. Инфекционные болезни у детей. Москва, 2002.43. Казанцев А. П. с соав. Дифференциальная диагностика инфекционных болезней.44. Комплексная терапия острых кишечных инфекции у детей в поликлинических условиях.

Пособие для врачей. Москва, 1999.45. Покровский В. И., Пак С. Г. Инфекционные болезни и эпидемиология. Москва, 2004.46. Рахманова А. Г. с соав. Инфекционные болезни. Руководство 2-ое издание Санкт-

Петербург, 2001.47. Симовьян Э. М. Инфекционные болезни у детей. Справочник в вопросах и ответах.

Ростов на Дону, 2002.48. Сушко Е. Н. Матвеев В. А. Инфекционные болезни у детей. Минск, 1997. 49. Тимченко В. Н. с соавт. Диагностика, дифференциальная диагностика и лечение детских

инфекций. Санкт-Петербург, 2005.50. Учайкин В. Ф. Руководство по инфекционным болезням у детей. Москва, 1998.51. Учайкин В. Ф., Молочный В. П. Неотложные состояния в педиатрии. Москва, 2005.

Documents

BOALA DIAREICĂ ACUTĂ LA COPIL - old.ms.gov.md20BDA.pdf · Protocol clinic naţional „Boala diareică acută la copil”, Chişinău 2009 3 CUPRINS ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT