- reprezintã deteriorarea cartilajului articular însoțitã de creșterea activitãții osului subcondral

- denumitã și osteoartritã, artrozã sau artritã hipertroficã, este cea mai frecventã suferințã reumaticã

- incidența crește cu vârsta, maximum fiind între 55 și 75 ani, femeile fiind mai des interesate decât bãrbații(F/M = 2/1).

● vârsta îmbãtrânirea țesutului conjunctiv● predispoziția geneticã● stresul mecanic suprasolicitãri articulare repetate

traumatisme intervenții chirurgicale ortopedice

anomalii de staticã și dinamicã articularã● modificãri biochimice ale cartilajului:

enzime degenerative excedentare● suferințe inflamatoare articulare prin lezarea cartilajului articular● boli metabolice obezitate diabet zaharat gutã.

● durerea articularã – unul dintre cele mai timpurii simptome

- apare dupã efort fizic și poate sã se atenueze prin repausul articulației

- frigul și vremea umedã pot agrava durerea- apare în structurile intra- și periarticulare- poate fi produsã de ridicarea periostului, de cãtre

proliferarea osului și cartilajului sau de microfracturile osului subcondral

● redoarea articularã – cvasiprezentã dupã repaus prelungit și dispare la 10 – 15 minute de mobilizare

- mișcãrile pasive și active sunt limitate- articulație mãritã de volum ca urmare a sinovitei sau a

modificãrilor proliferative din os și cartilaj- cracmente la mobilizarea articulației- în momentele avansate apar deformãri articulare și

subluxații 

 ◊ imaginea radiologicã de fațã sau de profil evidențiazã: îngustarea spațiului articular ca urmare a deteriorãrii

cartilajului osteosclerozã subcondralã (eburnare) prezența de chiste osoase subcondrale osteofitozã marginalã osteoporozã epifizarã inconstantã și necaracteristicã

a) Coloana vertebralã: - modificãri degenerative de tip spondilozã sau spondilartrozã

- poate interesa articulațiile disco-vertebrale și/sau cele interapofizare- cele mai frecvente localizãri sunt în zonele de maximã mobilitate a coloanei(C5,

T8, L3)

- artroza discovertebralã debuteazã inițial prin lezarea discului- uneori nucleul pulpos rupe inelul discului deteriorat de presiunile anormale

ducând la apariția herniei- când procesul se produce lateral spre gãurile de conjugare sunt afectate

rãdãcinile nervoase, iar când se produce median spre posterior apare sindromul de compresie medularã

- durerea este localizatã de tip radicular cu originea în suferința ligamentelor paravertebrale destinse anormal, în capsula articularã sau în sinoviala inflamatã, în periost sau datoritã spasmului musculaturii vecine

● la radiografia antero-posterioarã se urmãrește: rectitudinea coloanei vertebrale forma și dimensiunile corpilor vertebrali și ale spațiilor

intervertebrale aprecierea densitãții osoase existența unor osteocondensãri ale platourilor vertebrale prezența de osteofite marginale

● radiografia de profil poate pune în evidențã: un proces de cifozã modificare de formã și dimensiune a corpilor vertebrali existența de hernii osteospongioase prezența osteoartrozelor interspinoase osteofite anterioare eventuale deplasãri ale corpilor vertebrali(antero- sau

retrolistezis)

b) Mâna - cel mai des afectate sunt articulațiile interfalangiene distale unde osteofitele marginale formeazã nodulii Heberden

- la nivelul articulațiilor interfalangiene proximale apar nodulii Bouchard

- altã localizare frecventã este la nivelul primei articulații carpometacarpiene(rizartrozã)

c) Piciorul - cel mai frecvent la prima articulație metatarso–falangianã, cu apariția de monturi

 d) Genunchiul – frecvent afectat, gonartroza fiind deseori

însoțitã de o sinovitã medie- în cazul unei mobilizãri prelungite musculatura

periarticularã se atrofiazã cu rapiditate- apar modificãri degenerative inegale în zona medialã și cea

lateralã ale platoului tibial(genu varus sau genu valgus)- modificãrile degenerative ale cartilajului rotulei, denumite

Condromalacia Patellae, sunt socotite ca o expresie a bolii artrozice a genunchiului

 

e) Șoldul – coxartroza primarã apare mai ales la bãrbați- formele secundare se dezvoltã ca urmare a unor

malformații coxo-femurale, cel mai des subluxante- durerea apare la mers și mai ales la urcare și coborâre- este localã sau reflectatã în creasta iliacã, fesã sau spre

genunchi- mișcãrile pasive sunt limitate de durere- coxalgia poate fi confundatã cu durerea din inflamația

bursei trohanteriene- examenul radiologic înregistreazã și deformãri ale capului

și colului femural.

- urmãrește: îndepãrtarea durerii creșterea mobilitãții în articulțiile surferinde împiedicarea progresiei bolii- se poate realiza prin:● reducerea solicitãrii articulare● modalitãți medicamentoase● modalitãți fizioterapeutice● intervenții chirurgical-ortopedice.

a) Mâna : - administrãri intraarticulare de corticoizi- în cazuri avansate se recomandã corectarea chirurgicalã- inflamația nodulilor Heberden este atenuatã prin

fizioterapie localã b) Gonartroza : - exerciții fizice, mai ales în apã- corticoterapie localã în cazul inflamației exudative a marii

cavitãți articulare sau a burselor din jur

c) Coxartroza : - în faza inițialã se insistã pe exerciții fizice pasive și active pentru împiedicarea fibrozei capsulare

- artroplastia totalã în cazurile de anchilozã totalã d) Coloana lombarã : - cãldurã localã și substanțe analgetice- în situații rare de comresie a rãdãcinii nervoase se folosește

tracțiunea pe plan înclinat e) Lombalgia : - rãspunde bine la cãldurã localã, repaus, medicație

analgeticã și/sau antiinflamatoare- nevralgia sciaticã poate sa disparã dupã infiltrații locale

paravertebrale, acupuncturã, infiltrații epidurale sau rahianestezie- în cazurile severe cu deficite neuromotorii se indicã intervenția

chirurgicalã(laminectomie, nucleolizã, discectomie).