..

BOABE DE GRAU

REVISTĂ LUNARĂ ILUSTRATĂ DE CULTURĂ

ANUL 1 1 9 3 O

LIBRARIA DE STAT DlRECTlA EDUCAŢIEI POPORULUi

dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Studii şi pavesfiâ

ION BIANU,

MIHAI HARET,

1. JALEA,

GR. AVAKIAN,

JEAN BART,

GALA GALACTION,

REGINA MARIA,

IOACHIM MILOIA,

LlA MANOILESCU,

G. D. MUGUR,

IORDAN IOVCOV,

RADU VULPE,

ALEXANDRU MARCU,

MIHAI HARET,

1. A. BASSARABESCU ,

TACHE SOROCEANU ,

IOAN GEORGESCU,

E. PETRAŞCU,

LIVIU REBREANU,

N. IORGA,

IZABELA SADOVEANU,

Academia română şi biblioteca ei (cuI5fjguri)

Pag.

Bucegii iarna 1 1 ( c u I l figuri)

Statui echestre 19 (cu 9 fiyuri)

Cetatea Albă 25 (cu Bfiyuri)

:::asele Nationale 30 (cu 9 figuri)

Cumpăna părintelui Teodorit 35 (cu 3 desene de N. N. Tonitza)

Casele mele de vis. din limba engleză de Emanoil Bucuţa 65

(cu IB figuri şi 2 planşe, din care unii colo-

rată, de Cecilia Cut�C:5cu-Storck)

Muzeul Banatului 78 (cuI3fiyuri)

Muzeul Limbii Române 85 (cu5flgurl)

Fundaţia culturală Regele Mihai . 91 (cu II fiyuri)

Rândunica albă, din limba bulgară de V. C. Hrisicu IOa

(cu un desen de Boris Dene..,)

Muzeul naţional de antichităţi 133 (cu 20 figuri: un chenar şi 3 pla� colorate)

Şcoala Română din Roma 147 {cu 9 fiyuri)

Touring Clubul României 152 (cu 22 figuri. o planşă colorată şi o hartă)

Din pricina vărului Alexandru 168 (cu I desen de Aurel Jiquidi)

Pinacoteca Statului . 203 (cu 21 fiyuri şI 2 planşe colorate. de N. Grigorescu şi 1. Tcodore.K"u-Sion)

Astra . 2 1 7 { c u 2 6 figuri)

Posturile de emisie radiofonică româneşti 235 (cu 6 figuri)

Basmul dreptăţii 24 J (cu 3 desene de uon Viorescu)

Aşezămintele mele . 263 (cu li fiyuri şi 2 deune de Elena Brătc:scu)

Vălenii de Munte. centru de cultură naţională . 272

(cu 8 figuri şi 1 desen de Elena Br/'Jtescu)

v

dacoromanica.ro

VI

RADU ROSETTI,

ION MUŞLEA,

ION BREAZU,

ATANASIE POPA,

VALER PUŞCARIU ,

EMANOIL BUCUŢA,

DOMINIC SIPOS,

ERWIN REISNER ,

MIHAI HARET,

BARBU THEODORESCU ,

HEINRICH ZILLlCH ,

N. IORGA,

BARBU THEODORESCU ,

AL. BORZA,

L SIMIONESCU,

L'AGARBICEANU,

REGINA MARIA,

EDUARD MORRES,

RADU ROSETTI,

V. CIUREA,

SCARLAT LAMBRINO,

C. MOISIL,

MARIA BAIULESCU ,

ION MARIN SADOVEANU,

GH. CARDAŞ,

CUPR I NSUL �

Muzeul Militar Naţional . 282 (cu 11 figuri)

Biblioteca Universităţii din Cluj . 290 (cu 20 figuri)

Şcoala Română din Franţa (Fontenay-aux-Roses) . . . . . . . . 331

(cu 11 figuri)

Şoimii Carpaţilor . 339 (cu 13 fiiluri)

Valea Arîeşului . 347 (cu li figuri)

La Huţuli ( Intre: Suceava şi Ceremuş) . 356 (cu li figuri)

Minunea. din limba ungară de 1. ChineZII 365 (cu 3 desene de S:0In6i)

Galeria de tablouri a Muzeului Bruken­thal din Sibiu. din limba germană de Emanoil BuclIfa . 391

(cu 12 figuri şl2 pl<lPŞe colorate, de Lorcn�o Lotta şi Robert Wdlmann)

Masivul Retezatului . 398 (cu 17 figuri şi o hartă)

.. Casa romena N. Iorga" din Veneţia . 416 (cu 13 figuri)

Focul, din limba germană de Emanoil Bucuta . 425

(cu i desene de Frit:. Kimm)

Liga Culturalc1 . 451 (cu 8 figuri)

Date istorice din viaţa Ligii Culturale . 457 (cu 10 figuri)

Grc1dina Botanică din Cluj . 464 (cu 15 figuri şi I planşă coiorată)

"Cartea Româneascc1" . 477 (cu 10 figuri şi 3 anexe de tipografie)

In Pacesimi . 485

Stella Maris, cea mai mică biserică din tacă, din limba engleză de Emanoil Bucura . . 515 (cu 13 fiuurl, 3 desene ş i i planşe colorate)

de O. Michail.Otefeli�m.l şi Demian)

Biserica Neagră din Braşov. cea mai mare biserică din România. din limba germană de Emanoil Bucura . . 525

(cu 15figurl)

Crucea Roşie . 536 (cu 19 ftgurl)

Muzeul Fălticenilor . 546 (cu 20 figuri)

Cetatea Histria . . 575 (cu 28 figuri)

Arhivele Statului . 592 (cu 6 figuri)

Reuniunea femeilor române din Ardeal 602 (cu 6 figuri)

Teatrul Naţional din Bucureşti . 606 (cu 1 figuri)

Biblioteci vechi româneşti . 6 1 1 (cu 3 figuri ş i 2 planşe colorate) dacoromanica.ro

CUPRINSUL

C RONI C A CarIi, conferin{e. congrese. ex:pozi{ii. Palil.

libr�ria de Stat 38

Cunoştinta de carte. 38 Biblioteca "A.stra·· dela Braşov 38 Asociaţia mondia l� �ntru educatia adultilor 39

Anuarul mişc�rll culturale 39

Şcoala română dela Sofia 39 Viala satului românesc (cu i figuri) . iO Atlasul linguistic al Romaniei (cu 4 figuri) . il

Dicţionarul limbii românc 42

O cxpozitie a Românilor iugoslavl 42 Români din străinătate (cu 2 fi'iluri) 12

le'ilâturi de culturâ intre Bulgari şi Romi\ni i2

România în noua Enclclopcdie Britanlc� 43

Romllnia la Barcclona . i5

legături cu fărI vecine (cu 3 figuri) . 16

O expozitie a pi"icil 46

Mişcarea antialcoolica. în Romtlnia 47

Publicaţii despre România in târi străine (cu I figura.) . 49

Dteva idei dc pro'ilram şi IntălIe lucrări �ntru infăptuirea lui. ale Directiei Educatiei Poporului. 54

O expoziţie a <;opilului (cu 2 dc.sene) . . 103

SăpUlmâna poeziei (cu 3 desene) . . 10i

Biblioteca Muncii 105

.. Şcoala şi viata" . 107

Blajul (cu I figură) 107

.. Făt Frumos" 108

Analele Banatului . . 108

Anii ocupatiei duşmanI' . 109 O prietenă a ţării. .109 Românii de peste hotare . 110

1919-1929 (cu 2 figuri) I I I OiI' Verstllndigung I I I Impotriva bisericii (cu 2 figuri) . . 112 Iordan lovcov şi Boris Denev . . 113 Desenul de copii . . 171 Faianta şi analfabetismul (cu 2 figuri) . . 172

Niculae Iorga in America .172

.. Rouman!a" 173

AleCllundrl 171

Caragiale . 171 .. O scrisoare pierduttl (cu I figurtl) .175 Arhiva some.şana. 176 Salonul oficial 1930 (cu 3 figuri) . 176 Tentoonstellin'il van Roemeensche Kurut (cu [ figurtl) . . 178

Zece ani . .178

la classc patronale el la politique Sociale' . 179 Afişul (cu 2 figuri) .1811 Sufletul <;opilulul .21'1

Cartea mlslonarului .2'15

PreocupAri bibllotecare .2iS

Imagcs d'cthnogr<lphic roumalne (cu 2 figuri) .2'16 Revista macedo-română . 217

Emlncscu .2'17 Oma'iliu lui Ramlro Ortiz . 218 Uniformele armatei române [830-1930 . . 2'19 Vitrina (cu 2 figuri) .250 Otet Paisic .250

VII

dacoromanica.ro

VIII CUPRINSUL

� O scrisoare a d-lui N. Iorga. . . . . . . . 306 la Inchiderea unei expozili! (cu S figuri şi I planşă colorată) . 307 .. Mlhal Eminescu" . 313 . . Glasul MillOrităplor" 314 Alexandru R1lS5O 3li Arta poloneză la Bucureşti (cu 5 figuri) . 315 RumunJa n Polska W XIX Wieku 31S Literatura romanească in Europa (cu 2 figuri) . 318 Zece ani de şcoala. romănească . 320 Sectiile ştiintifice ale ,.Astrel"· 320 InvăIătorii la Braşov 321 Intoarcerea (cu I figură) . 370 Literatura maghiară ardeleană 370 RomânII din Giurgeul Ciucului . 371 De-ale Clrebiriior 371 Thc Slavonic Review . 372 Valenll de Munte . 373 Universitatea liberă din Balcic 373 P. E. N. Clubul la Var�ovla (cu 2 figuri) . 37-1 Arta româneascâ in stra.lnl (cu 6 figuri) . . 375 Istoria Hteraturii romane i30 Vasile Părvan la Mangalia . 430 Mlslral (cu 2 figuri) . i31 FiJatclJe şi oarecare anexe . i32

Femeile romane i33 Kllngsor . i33 B<irsenblalt fur den deutschen Buchhandel 43i Biblioteca. memoria omenirII . . i3'! Expozitia didactică (cu 2 figuri) 437 RomQnla la o expozitie de igienă (cu i flgurl) . '139 Universitatea din Cluj (cu 2 figuri) . . i88 Almanahul Graficii Romane . i88 Runcu (cu 4 figuri) -f89 A. D. Xenopol .-491 Şimlăul Silvaniei (cu 3 figuri) . . i92 BiUlnUnologii la Atena . 493 Intelegeri intre popoare (cu '1 figuri) 495 Arta romănească din Banat (cu 2 planşe colorate) '198 Costls Palamas (cu I figură) . 499

•. Boabe de grâu" (cu I figură) . 500

.. Astra·' la Caransebe�. Când Mihail Sadoveanu Impllneşte cincizeci de ani (cu o gravură de SI.

DimUrcscu) . 55'1

Publicitate 555

Amintirea lui VirQllIu 556

Ambulanta Culturală (cu 1 figură) . 556

"Vatra" (cu 1 figură) 557

Zile de serbare (cu I figură) . . 558

Literatura romănă in călătorie (cu I figură) . 559

Planuri de federaliUlre balcanică .560

Salonul de desen şi gravurll 1930 (cu 2 figuri) . . 563

ExpozItIa de arhitcctură Cehoslovacă (cu 1 figurl'l) 56-+ Depozitul legal 565

RegIm uscat �I regim ud . . 567

Calendare . 617

Intre Ilteratură şI polltică (răspuns unuÎ scrIItor ungur) . . 617

Numărătoarea sufletelor (cu 1 figura şi 2 anexe ale recel'.s:imantulul) . . 620 dacoromanica.ro

CUPRINSUL

"Gla.!ml de pe munte" (de vorbă cu Regina Maria) "GlIndirea" (cu 1 figură) Zpoved

.. Apollo" (cu I figur ... ) Educatia sanitar:' (cu 1 figură) Propaganda Vitrine de librărie (cu 2 figuri) Ştefan Popescu

Tea/ru. muzică. cinemafograf, radio

Teatru de păpuşl (cu 2 figuri) "Astra" şi dnematograful Radlofonia şi educaţia poporului . Radiodifuziunea in România (cu 3 figuri) . Teatru bulgar la Bucureşti (cu I figură) Cinematograful In România (cu 1 figur"') . Filmul romănesc (cu 8 figuri). Univeuitatea Radio Abonaţii la Radio in Romania (cu 1 figurII) Universitatea Rodlo In AprUie Trei luni de universitate Radio Vara clnemotografulul Radio şi radiofonia . EXPOZiţia de radio (cu l figură) . Teatrul de păpu.�1 (cu 3 figuri) C. f. D. A. L. C. . Filmul recens:'măntulul (cu 8 figuri) .

Turism. spori, educatie fizica Oficiul turismului Monogrofla Branului (cu 1 figură) Drumeţia in fotografii . Turism de apă Turismul altor ţări (cu 2 figuri) . Pe urmele cereetaşilor (cu 1 figură) Asociaţia creştin'" a tinerilor. Poznan 1930 (cu 1 figură) Poduri peste Dunăre (cu [ ftgur."!.) CInematograful in munli (cu 2 figuri) . Eerene Drumuri cu ocol (cu I figură) Jahrbuch des SlebenbUrgischcn Kllrpothenvereim Geografie "Educaţia fizică" Expoziţia cercetaşilor (cu 2 figuri) . C1\Iăuza Judetului Neamt Vogclparadies (cu 2 figuri) . Romllnia dcla munte la mare. Problema proteqiunel naturii 1n România Turismul la Poznan (cu 1 figura) . Drumuri poloneze (cu 5 figuri) .. Cartea munţilor" (cu 1 figură) . Un oflelu al turismului (cu 1 figură) . Afişul de vară (cu 2 figuri şi" planşe colorate) . Foc de tabar:' (cu 5 figuri) . Clubul nautic din Giurgiu

. 620

. 622 623

.623

.62i 625

. 627

.628

50 50 50 51

113 111

. 1 15 · 116 .181 . 182 . 251 . 321

377 111

· 501 .569 . 628

52 52 52 53 53

.117

.117

. 118 · 119

183 183

. ISi

.185

. 252

.253

. 254 . 255

2S5 . 256

322 322

. 323 · 377 · 381 · 382 . 38i · 385

IX

dacoromanica.ro

x CUPRINSUL

America . Căh1uza Sucevcl

PilI!.

"2

Romllnll dintre Vldin şi Tlmoc (cu 6 figuri) .

Helgolandul MarII Negre

'" H3

. 116 503

. 503

. 50' 506 570

. 630

Crlstianul Mare (cu 1 figură) Drume;ie (cu 2 figuri) .

Balcanul in stadion (cu 2 figuri) Marea Neagră . C:lliluze româneşti

Valea TeleaJenulul. Afişul de Iarna (cu 1 figură) . Ţara In fotografII (cu 3 figuri)

de Em8noil Bllcuta

631 633

Educafia poporului În alte Mri sau la alte neamuri

1. MÂTÂSARl!:

EMANOIL BUCUŢA:

FR. FRIDRICH:

IOSIF STEMLER:

C. MICIORA:

F. PLUTZAR:

- Aduul-

Educaţia adultilor în Ungaria (cu 6 figuri) . 56 Problema organizării c;omlsHlor pentru educaţia

extraşcoJară a poporului In Ungaria 59 Indrurnător pentru educa,la poporuluI in Ungaria 60

Educatia adultllor in Bulgaria (cu 8 figuri) . . 120 Legea sălilor de lectură publ!ce din Bulgaria. . 122 Regulamentul legii săHlor de lectură . . 124

Proiect de lege a dnematografelor şi teatrelor . . 127

Lege pentru depunerea in bibliotecile naţionale a produselor Imprimate şi tipografice . 131

Educa�a populară in Cehoslovacia (cu Il figuri) . 186 Legea bibliotecilor comunale publice din Cehoslowl-

cia dela 22 Iulie 1919 . . 192 Regulamentul legii b ibliotecilor comunale. . 193 Statutele Şcoalei de Stat de blbliolecari din Praga . 200 Programul didactic al invă!ămăntului de Stat de

trei $1I.pt3.m3.nl pentru bibllotec.1ri . 201 Programul cursului scurt de bibliotecari . , 201 Institutul Masaryk pentru educatiI! poporului 202

Invăt:'!lIlll.ntul şi instructia In Polonia (cu 3 Figuri) . 258

Educa]la adultilor in Polonia, din l imba engleză de EmtJnoil Bucuta , 259

Educatia populară in Iugos lavia (cu 3 figuri) . , 327 Educatia adultilor in Iugoslavia, din limba engleză

de EnUJnoil Bucufa . 330

Educatia poporului in Austria, din limba englez:'! de Enwnoil Bucufa (cu l figurII) 386

C, HEGERMANN-L1NDENCRONE: Educatia poporului in Danemarca, din limba englez;"!

RICHARD CSAKI :

ROBERT VON ERDBERG:

EMANOIL BUCUŢA .

de Emunoil Bucuta (cu 2 figuri) . , H7

Viata şi cultura popular:'! a Saşilor din Ardeal. din limba germană de Emanoil Bucuta (cu 12 figuri) ', 507

Educatia liberă a adultilor in Germania, din limba

engleză de EmBnoil Eucula (cu 3 figuri) , . 571

LeiJăturlle dintre Stat �i educatia poporului (cu 2 figuri) . 634 dacoromanica.ro

BOABE DE GRAU

ANUL 1 - No. 1 REVISTA DE CULTURA MARTIE 1930

dacoromanica.ro

BOABE DE G R ÂU

Membrii Soddlltll Ăcademlce RomAne la 1113 Au�ust 1867

mănilor. Curând după stingerea focului revoluţiei. ai noştri şi.au văzut înşelate iluziile şi făgăduelîle primite pentru sângele vărsat şi pentru virtuţile morale şi eroice desfăşurate. Munca nouă cu răb· dare şi stăruinţă trebuia din nou incepută.

1. -Infiintarea Academiei Romane. Evenimente mari se petrecuseră de curând în părţile răsăritene ale Europei. evenimente care au înlesnit săltarea neamului românesc spre a face mari paşi înainte. hotărÎtori pentru emanciparea prin unirea tuturor puterilor lui. Răsboiul Crimeei ( 1 854) urmat de Tratatul dela Paris ( 1 856) au deschis, prin sprijinul Franţei şi al Imp'ăratului ei Napoleon 1II. putin. ţele care au realizat întâia mare aspiraţie naţia. nală. "Unirea Principatelor" (1859 ) . Această .. Sfântă Unire", cum ziceau cei mai entusiaşti ai acelor măreţe zile, a electrizat românimea de pre· tutindenea şi mai ales pe Ardeleni.

Se ivise între ai noştri, in Ardeal. un bărbat de mare inteligenţă, de înaltă cultură, de puternic ca· racter, Episcopul Românilor neuniţi Şaguna. care prin prestanţa lui personală s'a impus şi a câştigat un prestigiu ca nimenea altul. Neţinând in seamă deosebire confesională, a lucrat in frăţească inţe· legere naţională cu Blajul uniţilor, trăgând pentru neam pe toate terenele vieţei toate foloasele pasi.

bile din situaţiile interne ale Austriei împărăteşti. La 1 860 Episcopii, împreună cu mulţi intelec­

tuali români, au cerut şi la 1861 au înfiinţat intâia more Asociaţie culturală naţională pentru literatura romană şi cultura poporului roman. Intâia adu· nare generală ţinută la Braşov în J 862 a fost cu entusiasm povestită de Al. Odobescu lumei de din­coace de munţi.

Infiinţarea acelei Asociaţii a Românilor de pe­ste Carpaţi a fost puternic indemn pentru cei din Principatele acum Unite să facă un pas inainte spre infiinţarea unei instituţii culturale pentru toţi Românii.

Domnia lui Cuza-Vodă fusese prea frământată de probleme mari şi grabnice : recunoaşterea Uni· rii, secularizarea averilor mânăstireşti, naţionali� zarea mânăstiriior închinate şi expulsarea călugă­rilor greci. improprietărirea ţăranilor şi altele. Toate acestea impiedecau crearea unei atmosfere potrivite pentru infiinţare de instituţii culturale. Se infiinţaseră cele ăouă Universităţi, dar au fost mai mult improvizate, fără să fi fost organizate şi inzestrate cu cele necesare pentru a da neamului avântul cultural cerut de timp.

Se întâmplase insă in anii după 1848 un feno­men, care ameninţa să devină o primejdie tocmai pentru ideea fundamentală a Unirii neamului prin

dacoromanica.ro

J. BIANU : A CADEMIA ROMÂNĂ ŞI BIBLIOTEC A El

Inc�put:ul I3lblloh,<;ii Academiei I?om!lne: întâi1" donatii

Unitatea limbii. "Limba veche şi 'nteJeaptă" in­trase, deodată cu lărgirea şi imbogâţirea culturii de carte, Într'o fază nouă,

Noua indrumare culturală cerea pe de o parte îmbogăţirea limbii, pe de alta scrierea ei cu litere latine in locul buchilor cirilice slavone. S'au for� mat deci deosebite şcoli cu sisteme deosebite pe provincii, care amenînţau să rupă În bu..::ăţi uni� tatea limbii nouei culturi. unitate care fusese pA­strată in trecutul fără cultură modernă şi era pă­strată În graiul poporului necărturar,

Ardelenii, la cari se plămădise noua Îndrumare pe temeiul ideii romanităţii, ţineau fireşte ca limba să fie imbogăţită cu cuvinte din limba-mamă la­tină, nu numai unde necesitatea cerea, dar să se inlăture din limbă toate cuvintele neromane şi in locul lor să fie luate altele latine: asem�nea. scri­soarea cirilică să fie inlocuită cu cea latină şi ast­fel întocmită, încât să se vadă prin ea latinitatea limbii, Realizarea se incepuse de Samoi! Clain la 1779, apoi a foşt continuată de dânsul şi de toţi fruntaşii şcolii şi aşezată în doctrină de Petru Maior, Continuatorul lor Cipariu a moderat siste­mul prin studiul vechilor cărţi româneşti din se­colii XVI şi XVII, susţinând să fie reinviate ve-

chile cuvinte şi forme gramatical� de origine ro­mană căzute in uitare : iar pentru scriere a intoc­mit o ortografie etimologicâ mai moderată. In acest sistem se crease peste Carpaţi o limbă cultă pen­tru şcoli . cărţi. ziare, bine caracterizată şi deose­bită de celelalte provincii,

In Ţara Românească stăpânea Eliade Rădu­lescu. După ce, prin gramatica publicată la 1828. a propovăduit cele mai raţionale idei, cri� tîcând spiritual atât pe conservatorii reacţionari de aici, cât şi pe progr'!siştii ardeleni latinizatori, a alunec,lt spre italianizarea limbii, Încât, ameţit de asemănările intre limba română cu cea italiană, pro­punea să luăm italiana ca limbă literară. câştigând astfel deodată şi bogata literatură a peninsulei. Pe această idee s'a format iar o şcoală care a domi­nat in învăţământ şi În literatura vremii, Deci fuo­damentală deosebire de celelalte provincii,

Un fiu intelectual al Blajului. Aron Pumnui. aruncat de valurile revoluţiei dela 1848, ajunge in Bucovina la Cernăuţi, unde a fost frăteşte îmbră­ţişat de familia Hurmuzaki şi de puţina boerime rămasâ negermanizată prin sistemul austriac ap!:� cat metodic.

Pumnul dusese cu sine entusiasmul nationalI'"

dacoromanica.ro

BOABE DE G R Â U

Aripn. slIl1i de ocd!nle n. Academici t:;!omâne

al Blajului şi s'a pus pe dăscălîe. ca să combată germani zarea îna­intată in .. Oul. cea Bucovină", Propaganda lui ..,. ___ _

Institut naţional cu numele Academia Romana. Misiunea nouei creaţii era intâiu să determine ortografia limbii romane. să elaboreze gramatica limbii române şi să inceapă lucrarea dicţionarului român.

Pentru indt.plinirea acestei misiuni erau chemati prin decret oficial public cărturarii neamului din toate provinciile, şi anume : 4 din Ţara Româ­nească, 3 din Moldova. 3 din Transilvania, 2 din Banat . 2 din Maramureş. 2 din Bucovina, 3 din Basarabia. 2 din Macedonia. Astfel s'a afirmat deschis in faţa lumii unitatea culturală a neamului şi principalii lui factori culturali din toate provin­ciile au fost chemaţi să conlucreze la desăvârşi rea unificării direcţiei de desvoltare viitoare. fără a ţine seamă de stăpânirile deosebite sub care se aflau impărţiţi atunci. Societatea a fost inaugurată la Bucureşti la 13 August 1867.

Sistemele deosebite s'au lovit În lupte aspre, la carz nu putuse lua parte Pumnul din Bucovina. fiindcă murise în Ianuarie 1866. Rămăsese însă Eliade-Rădulescu foarte slăbit de vârsta inaintată (n. 1802) şi de lunga activitate, dela 1822. şi Ci­pariu. Intre ei s'a ridicat Laurianu, care a impus sistemul ultra�latinizator, după !:are a redactat

,pentru Societate vestitul Dicţionar publicat În 1869-70, in care se crease o limbă românească arti� ficială nouă, ră­masă ca de 'ioi­rare pentru tă� ria convingerilor chiar in rătăcire. In faţa acestei a� pucături, Moldo� venii Negruzzi. Alecsandri. Ma­iorescu s'au re� tras.

a prins repede. dar el şi-a făcut idei deosebite de ale Ardelenilor în privin,a limbii viitoarei culturi naţionale. Voia ca limba să se îmbogăţească nu prin latinisme. ci prin cuvinte for­

Depozitul vechlu

Intrase in acest timp in Societate Odobescu, DÎmi� trie Sturdza, Ion

mate prin analogie din rădăcinile ve ... :1i ; iar scne­!'ea să fie fonetică-drilică sau chiar latina, dar adaptată prin semne speciale la trebuin�ele fone­tice �Je limbii noastre.

Astfel s'a format in Bucovina a treia formă de limbă literară românească, tot aşa de artificială ca şi italianizata lui Eliade la Bucureşti şi ca semi-Ia­tinizata ardeleană a lui Cipariu dela Blaj.

Rămăsese sănătoasă numai Moldova. unde Ne­gruzzi. Kogălniceanu. Russo. Alecsandri işi cău­tară formele scrisului în cele mai bune isvoare : vechile cronici şi vorbirea poporului in cântări şi povestiri.

In aceste împrejurări s'a fundat la 1866 Societa­tea Academică română înălţată la 1879 la starea de InUiul depOZIt nOU al Bibliotecii

dacoromanica.ro

L BIANU: ACADEMIA ROMÂNĂ ŞI BIBLIOTECA EI

Ghica, bărbaţi cu orizonturi largi de cultură apu­seană, cari nu se puteau supune sistemelor strimte şi exagerate in latinizare, cari dominau Societatea. Veniră apoi evenimentele mari ale răsboiului din 1877 cu urmările lui Înălţătoare : Independenţa. care a pregătit Regalitatea.

Ca urmare firească a venÎt şi Înălţarea Acade­miei, care la Martie 1879 a fost declarată prin lege Institut Naţional, având ca scop .. cultura limbii şi a istoriei naţionale. a literelor. a ştiinţelor şi fru_ moaselor arte".

In statute (art. 23) se prevede acum că .. Membrii Academiei nu pot fi decât Români din ori ce ţarii. cunoscuţi prin operele şi activitatea lor literară sau ştiinţifică".

Membrii activi aleşi la 1879 pentru noua orga­nizare erau in număr de 36 şi, după provincii : 10 Munteni. 1 2 Moldoveni. 10 Ardeleni. 1 Bucovi­nean, 1 Basarabean, 1 Macedonean.

In starea de astăzi sunt : 15 din Muntenia, 9 din Moldova, 8 din Ardeal veniti sau născuţi in ţară, 2 Basarabeni, I Bucovinean şi 1 Macedonean.

Pc această bază s'a desvoltat. pe cât s'a putUL trăeşte şi lucreaza. cum poate. Academia Român.::i dela 1879 până acum.

Activitatea şi publicaţiile ştiinţifice, localul în care a fost adăpostită, chestiunile discutate şi so­lutionate , cum a fost marea chestiune a ortogra­fiei ; donaţii le şi premiile instituite în acest şir de 60 de ani sunt adeseaori cilrtite, şi mai ales in sferele superioare oficiale, care În veşnica lor goană de prefacere sunt totdeauna grăbite, şi nu au timp să observe şi să judece cu mintea Iiniştita, binele adus neamului printr'o lucrare statornică de peste şase decenii.

II. - Biblioteca Academiei. In afară de meni­rea arătată prin decretul de infiinţare dela 1866 şi prin legea de reorganizare dela 1879, Academia a infiinţat un nou organ. de ştiinţă şi de cultură : Biblioteca ei.

Pe lângă cele două Universităţi înfiinţate de Kogălniceanu in domnia lui Cuza-Vodă se impro­vizase câte o Bibliotecă numită centrala din bi­bliotecuţele luate dela şcolile secundare : Acade­mia Mihăileanâ la laşi şi Liceul Sft. Sava la Bu­cureşti. Dar au fost apoi lăsate apro.:"\pe cu totul in uitare fără local potrivit , fără personal pregătit. fără mijloacele necesare pentru desvoltare.

Academicienii veniţi la 1867 de peste Carpa�j

dacoromanica.ro

BOABE DE GRÂU

Proiectul Pallltului Academiei la 1886 (Serviciul tehnic, G. Duca)

au simţit cei dintăi această lipsă. fiindcă ei cunoş� teau acolo În tara lor biblioteci mari şi bogate. ca a fUllda�iei Brukenthal din Sibiu. Batthiani dela Alba Iulia. altele la Târgu-Mureş. la Cluj. la Aiud. şi chiar in sărăcuţul lor Blaj. Aici la Bucu­reşti fuseseră biblioteci bogate. ca a lui Constan­tin Cantacuzino. ucis la 1716, a lui Nicolae Mavro­cordat şi ale altora, dar toate au fost spulberate de vânturile şi prăpădul vre­milor rele. Acuma trebuia inceput din nou şi începutul s'a făcut chiar in Întâia se­siune din 1867 prin donatii, in capul cărora s'a scris Ci­pariu. Am dat in facsimile actul de naştere al bibliote­cii Academiei, care astăzi este fără indoială, şi după mărturisirea fruntaşilor căr­turari, cea mai bogată bi­blioteca românească,

scriitor-arhivar-bibliotecar cu 130 lei pe lună şi un servitor).

Erau În Academie doi drturari cari aveau bi­blioteci proprii. D, Sturdza şi AI. Odobescu, dar biblioteca acestuia a ajuns in curând incorporată într'a Statului. A Statului nu se putea insă des­

voita. din cauză că era su­pusă fluctuatiilor politice. funcţia de director fiind so­cotită ca post administrativ de dat unui om al partidu­lui. Deci nestatornicia şi lipsa de fonduri adaose la lipsa de local erau piedici pentru orice desvoltare. care de altfel nu interesa serios pe nimenea. Cine ar fi dorit să facă studii se­rioase pentru istoria naţio­nală (avis rarissima ) mer� gea in strâinătate : Buda­pesta, Viena. Berlin, Paris. Aşa făcuse Bălcescu, aşa făceau Haşdeu. Xenopol. Două donaţii mai insem­

nate din intâii ani au fost bibliotecile Generalului A­drian şi a istoricului Papiu Ilarian. Dar Academia a fost până la 1892 adăpostită În două Încăperi din Uni­versitate in rândul de jos, încăperi dosnice. igrasioase

D. A. 5tu�d�a

Această lipsă m'a impre� sionat dureros. când. in timp de doi ani ( 1 881-1883 ) , am vâzut bibliotecile oraşe­lor Italiei. dela Milano la Neapol. cele dela Paris, dela Londra şi Oxford, apoi ale Poloniei din Cracovia şi

şi cu totul neincăpâtoare şi nepotrivite pentru o bi� bliotecă in desvohare. Dealtfel lipseau şi toate cele­lalte condiţii pentru aceasta : nici bani pentru cum­părături, nici personal (un singur funcţionar :

Varşovia. Singurul bărbat cărturar la noi, care în­ţelegea atunci această tristă lipsă naţională şi nece­sitatea să fie vindecată cât mai curând era D, A. Sturdza. EI eră preşedintele Academiei şi Ministru

dacoromanica.ro

I. BIANU : ACADEMIA ROMÂNĂ ŞI BIBLIOTECA EI

Proiedul Pa.la.tulul Academiei de la 1913 (fa.tada. de arhitectul GhleaoBude.U)

in 1883, când m'am intors in ţară rechemat de dAnsul pentru trebuinţele instituţiei. dela care eram În concediu pentru studii. I-am spus ce văzusem în Apus şi necesitatea de a se desvolta la Acade­mie o bibliotecă naţională pentru studiile istorice. literare şi filologice. care să servească toată ţara şi dela care să pornea­scă şi organizarea alto­ra in principalele centre culturale. Ideea a fost Îmbrăţişată cu entu­siasm. Pentru realizarea ei eu am renunţat la ul­timii doi ani de conti­nuare a studiilor În străinătate. Sturdza a demisionat dela preşe­dinţia Academiei şi s'a făcut Secretar General.

de depozite şi săli de lucru. altă aripă pentru Mu­zeu. iar aripa centrală pentru localurile Academiei înseşi.

Planurile au rămas insă pe hârtie şi se păstrea­ză la Academie. Regimul liberal a căzut in 1888 şi câţiva ani nu s'a mai vorbit de palatul proiectat.

iar biata Academie a ră_ mas tot in cele două săli igrasioase din ve­chea Universitate.

Dar mai era cineva care înţelegea şi se in­teresa de asemenea lu­cruri : era Regele Ca­rol.

In 1 884 am Mcut le­gea tipografiilor obli­gate să dea exemplare din tot ce tipăresc spre a asigura colecţionarea imprimatelor româneşti ; legea a fost refăcută la 1 904 cu imbunătăţiri, In 1885 şi 1 886 am vi-

Biuroul Diredorului Academiei I?omln"

La 1892 Teodor Ro­setti. fiind Ministru la Instrucţie. mi-a spus că Academia trebuia să ia­să fâtă întârziere din localul Universităţii şi m'a insărcinat să caut un local de inchiriat sau de cumpărat. Am cum­părat casa Cezianu. fo­stă a lui Filipescu-Vul­pe. din Calea Victoriei.

vizitat pentru deplina informaţie. vestitele biblio­teci. arhive şi institute polane din Galiţia şi Polonia,

111. - Localul Academiei. Ia 1 886 s'au făcut planurile pentru palatul Academiei. în care o aripă să fie destinată pentru bibliotecă cu incăperile ei

unde a fost indată mu­tată Academia cu tot ce avea. Apoi după câ­ţiva ani au fost cumpărate casele vecine Belu şi Zaleski, precum şi terenul viran din fund. care aparţinea unuia din fraţii Cezianu. Aşa s'a format frumosul teren. pe care se va înălţa cândva pala� tul definitiv al Academiei Române În proporţii

dacoromanica.ro

B O A B E DE G R Â.U

mult mai măreţe decât cel proiectat la 1 886-87. gătit şi muncitor. devotat şi conştiincios. dar atât de neindestulător. ca număr. incât dacă zece ani nu ar mai intra o singură foaie. tot nu s'ar putea termina toate lucrările de catalogare trebuitoare.

Localul din Calea Victoriei În plin aer şi lumină. susceptibil de desvoltâri pentru trebuinţele Aca­demiei şi ale bibliotecii, a fost repede reparat şi pregătit pentru noul scop. Creşterea anuală urcându-se. a ajuns până a­

proape de 6.000 volu­me. Nu numai perso­

Un nou mijloc pen­tru imbogăţirea biblio­tecii a fost !Ochimbul de publicaţii cu Aca­miile. societăţile şi in­stitutele ştiinţifice din străinătate. Pretutin­denea propunerile noa­stre au fost primite bine şi cu frăţească dărnicie.

In acest timp Bi­blioteca Statului vege­ta. cu un buget de 70-80 mii lei. lipsită de toate condiţiile de desvoltare; a fost scoa­să şi ea din localul Universităţii şi muta­tă intr'o veche casă În ruină in strada Aca­demiei. unde este acum veselul teatru "Cărâ­buş' , iar după puţini ani a fost mutată tot cu chirie intr'o altă dărâmătură. unde este acum Ministerul de Răsboiu. Acestor tri­ste peregrinâri le-a pus capAt marea crizâ din 1901. când Statul prin lege a cedat-o A­cademiei. cu subven­ţie anualâ de 25.000 lei.

Au venit În dar una după alta câteva biblio­

",,·,..uo 4.: N,fh04Of"t_ft'IIoC""",, ,1.·u,(lIi·, no� •• 1\

mfl •• t\..t1 e'l\" ..... toi "''''lI r i"w .. t�;"'I10""; "plt.Ao.· .. \r·1.·''''·; ·'ţ r·�HA'.lIrn...,.. . W";C'N.? (', !'.l'I It.��' .1. .•.• f:' f_'_�' f� � f'f\"t' �., fi'!" ... 5f:l.� MA' It /I.r '" f f-PA" .""'�IIIA·"·."

.hfl\"" �' • ./',)o ,t1 II '"

.'.''' •••.• III';' �".' �1f1 M f�1f cf-f "L-""

l�rAII"'.I.·. 1· .. '·,.frAlltllIl ...... __ ·_I1.,�e. " .. "'II.III1 ... r�'(:t..�,l( ......... .rl\III" •. ,..t\ "i'" �1"""If"'f. ,,,'" II #to� Ir.llfr 'M·II

.(�'" �i:f Clip � ,,""10,1'11'1' ,./. "'''''lrIA. "'''t-,'' ,.,,,"'/'

Iff • .Ja-;; (",;'ffn (r� 1"1 "A ·ru•,UO '1' j'�,,+ '>IIC.""".rt0t"".'c",ftllllf'l1u.t./t ij.", tlO""'II .. ,,·. ,":i. r�f.f.tlt;·lmA\w.'u'L·

:�O '·O<Ao"" . .j) ,t1I�� q.f,.b�! """'f�fio,r". w-: r'ăJ-=fA!"1 (', m.t\. ICI '::'OAC j'lI, ,rr ..... uAl.'t'. Cilf ��II;.Ycll" tfhMi� [ro C ''').'l4 �·it ""/0

ţ':.�r<; H�' � rn.�. ',f/�U�.� ff�lt�� "�rI1'r.' In t'm'" II. "��l�TO� f".N I 'ni 1l.IU,IHU.f,-lt rIi4 �,:,,;.�::,_�.�I�f;.UI :;::�'(�7·;·�,�:�:� ;:�c :�:i

. '�"5"'(�.("":i·'A\�t'I\'W�;MH '1.-K' .. �·O 1':;;. . • .... �II�,I..-. 8 f(f�� I�M

.'hf"1(d\"fflt ll'l""

M '.

f A.. I1IC"C"h.tHt �tt .... /1 rnr� ""Y=; '.!.:..!' ... �. ......'t' !....�·�'�f::..,." Ol�.' fi" UI ... � ·lthll 0r .L�

IU".lIlfr .... it1f,C 1I1 ... UhlfE-f"IIU .... OA

Pa2lo,1 din Psallire. Voronctcnnă s"c. XVI

nalul era şi este nein­destulător pentru lu­crările cerute de ase­menea creştere. dar nici loc",lul nu le mai încăpea. cu toată in­ghesuiala in lăuntru şi cu toate cârpelile şi a­dăogirile la casele fo­ste Cezianu şi Zaleski. în care se improvizase şi o sală publică pen­tru studii şi folosirea colectii lor. Se mai ;"1-dăogea foarte gravul inconvenient al ne:sigu­ranţei de foc. localul improvizat fiind incăI­zÎt cu sobe. dar şi a­ceasta numai in incă­perile ocupate de per­sonal şi de cetitori. rămânând neincălzite depozitele. din care trebuiau pe toate ge­rurile să fie aduse cărţile şi puse inapoi la loc după (olosire.

Initiatorul şi stărui� torul protector al bi­bliotecii Academiei. ră­posatul D. A. Sturdza. Secretar General de la 1884 până la moar­te in 1914, a dat din

teci intregi dela răposatul praf. Costa(oru. Epis­copul Ghenadie dela Buzău. Generalul Pencovici. Sturdza-Scheianu, G. Em. Filipescu. Daruri mai mărunte veneau din multe părţi. iar in unele timpuri favorabile veneau şi mici fonduri extraordinare dela Guvern (D. A. Sturdza). mai ales pentru ma­nuscripte vechi şi documente istorice, căci alături de cârţi se Înfiripase şi o sectie de manuscripte şi documente. de stampe. portrete. hărţi geografice etc. şi chiar un cabinet numismatic.

nou Îndemn pentru a se construi localul trebuitor bibliotecii. In apro­p:ere era un singur local de bibliotecă - al Uni� versitătii din Cluj - construit in condiţiile cele mai moderne. Se construise insă de curând noul local al marei bibHoteci regale - acum naţionale - din Berlin. ţinându-se seamă de perfecţionările realizate in Statele-Unite Americane. Am mers la Berlin in 1912. unde ni s'a recomandat un arhi� tect. care lucrase la planurile nouei bibliotecÎ. A făcut planurile pentru noi şi spre a cunoaşte amă­nuntele tehnice au fost trimişi în misiune specială - un inginer şi un arhitect. S'a refăcut faţada in stil românesc, s'au făcut toate pregătirile pentru începerea lucrărilor. când izbucnirea răsboaielor balcanice în 1913, urmate de cel general. au oprit toate pe loc. AI doilea plan s'a pus la păstrare lângă cel din 1 886-87.

Lucrările de catalogare pentru toate aceste ma­teriale întreceau cu mult puterea de muncă a pe:­sonalului, improvizat la început din oameni cu pu­ţină pregătire şi cu incă mai puţină remunerare. S'a moştenit o stare de lucruri. care se îngreunează din zi în zi până astăzi. când personalul este pre-

dacoromanica.ro

1. BIANU; ACADEM I A ROMÂNÂ ŞI BIBLIOTECA EI

După restabilirea păcii prin tratatele din 1919 pentru lucru şi incăperile necesare pentru lucrările a reinviat la Academie ideea construirii localului, de catalogare. Se aşteaptă construirea părţii prin­dar cu intenţia de a se face un plan general. din cîpale a localului bibliotecii, după care va trebui să care să fie construită întâiu partea destinată bi- urmeze localul Academiei. potrivit cu trebuinţele bliotecii. După planul întocmit, partea bibliotecii şi cu demnitatea naţiunii intregite pe temeiul unirii

lin document ,Iei;>. Petre Schiopul. din 28 Maiu 1�79 tn la,1

in totală desvoltare ar trebui să aibă o sală de lu­cru pentru 200 persoane, cu o incăpere rezervată pentru lucrări speciale, secţia manuscriptelor şi documentelor cu depozite le şi cu anexele lor, ca· binete de stampe, portrete şi hărţi geografice, ca· binet numismatic, toate cu depozitele şi instalaţiile lor speciale şi cu ateliere de fotografie şi de legă­torie. Pentru depozitele de cărţi sunt prevăzute trei încăperi legate prin dispozitive mecanice de să­lile de lucru. Ele urmează să fie construite in cursul timpului după trebuinţă, rezervându-Ii-se terenul necesar. Vor fi construite in beton armat, vor avea câte şase etaje inalte de câte 2,20 m. pu­tând fi inălţate fiecare cu alte trei etaje. In toată desvoltarea lor aceste depozite vor putea cuprinde până la " milioane volume, ceeace ar reprezenta creşterea probabilă pentru 150-200 de ani.

Din acest plan al bibliotecii s'a construit in anul 1927 intâiul depozit, În care a fost aşezată in toamna 1929 biblioteca cărţilor tipărite, împrovi­zându-se, in condiţii mulţumitoare, două incăperi

culturale reprezentate de Academia Română.

IV. - Biblioteca Academiei şi ÎlIsemnătatea ei. Academia este menită să funcţioneze ca centru directi v pentru cultura naţională a neamului. La aceasta o indatorează şi o indreptăţesc atât ideea primordială a infiinţării ei, cât şi organizarea, care impune recrutarea membrilor dintre bărbaţii cei mai luminaţi ai neamului. cât şi stabilitatea func­ţionării. toţi membrii fiind aleşi pe viaţă ; se adau­ge la aceasta deplina neatârnare de orice altă pu­tere in Stat. decât conştiinţa şi judecata membri­lor ei.

Biblioteca Academiei trebue să fie şi ea un or­gan in neîncetată desvoltare spre a servi scopu­rile culturale şi ştiinţifice ale Instituţiei. Din in­tâii ani ai îndrumării ei spre desvoltare, 1884-86. au fost trase liniile unui program pentru viitor,

Biblioteca Academiei trebue să ţintească să cu­prindă, intâiu, toate documentele tipografice şi scrise relative la viaţa culturală românească, deci :

dacoromanica.ro

10 BOABE DE G R ÂU

!. Toate cărţile, broşurile. ziarele. revistele. (oile volante tipărite in România de oricine şi in orice limbă ;

2. Tot ce se tipăreşte de oricine, oriunde, În orice limbă. atingând direct sau indirect. despre Români sau des-pre Iara lor:

3. Tot ce !oe ti-păreşte de un ro­măn oriunde şi in orice limbă.

Pe lângă ace­stea : colecţii mari şi publicaţii fun­damentale pentru toate ştiinţele, mai ales istorice. etno­�rafice, filologice. literare. cu deose­bire cele privitoa­re la popoarele ve­cine.

Biblioteca astfel desvoltată poate funcţiona. şi a şi inceput. ca cen­trală mai ales pen­tru cele universi­tare. comunicând tuturor cărţile ne­;esare spre folosi­re ca imprumuta-".

Astăzi Bibliote-ca Academiei are următoarele colec­ţii :

a) cărţi tipări­te : catalogate de­finitiv 97.000 ope­re În 1 1 7.400 vo­lume, in curs de publicare ( catalo-gate provizoriu) 1 .600 publicaţii in

L .-L ._. �/-' ! �t... :tv �' 7

(!- -' "' -- I- �

.. _ _ .t... _ _ ". - 'lll� " "

J. r' . . . :L _ �_ . l;. 1-'''- ... <

'L- ..,.., '. ./.. ' •.• /-. , .. ,1,_' �

hărţi geografice. 500 atlase. 620 albume. 53 hărţi murale. 3629 portrete. 3.690 fotografii. 2.000 cărp poştale ilustrate. 200 tablouri (pictură). 650 de­senuri originale. 1650 note muzicale :

e) cabinetul numismatic. format in 191 1 . avea la 1916 : 5670 mo­nete (aproape toa­

."'-' " -�, - ,.- .-, ..... 1

f. ," -" 1'- . .(, 1} � __ �(. ' • . , j

te româneşt i ) . 246 medalii. 99 sigilii şi greutăţi : toate au fost duse la Moscova. După 1919 s'au adunat mai ales din da­ruri : 11.180 mo­nete. 397 medalii. 54 sigiilii şi plum­buri antice.

Publicaţiile Bi­bliotecii. Până a­cum biblioteca A­cademiei a făcut următoarele pu­blicaţii speciale. menite a face cu­noscute publicului şi mai ales invăţa­ţi lor şi artiştilor colecţiile ei spre folosire :

1. - Creşterea Co/ecţiunilor din anii 1903-20 : mai trebueşte conti­nuată pentru anii 1921-30.

2. - Bibliogra­fia românească ve­che din 1 508-1830. in 3 tomuri in 4°. tipărită până la 18 17 : trebue con­tinuată până la 1830 : iar tomul 1 ( 1 508-1716) sfâr­

5000 volume. şase: vechi biblioteci in catalogare provi­

Manu&cri& a lui Eminescu şit. prin cererea :feneraIă. trebueşte tipărit În ediţia II

(La .t. .... u .... ..... I1 ... )

zorie. aproximativ 50.000 publicaţii in 1 50.000 vo­lume. total 148.000 publicaţii În 272.400 volume şi broşuri. Din acestea cam 1 00.000 sunt incă nele­gate definitiv.

b) publicaţii periodice (ziare. reviste) : inven­tariate 9.000 in 40.000 volume, dintre care româ· neşti cam 6.500 în 32.000 volume. străine abonate sau primite În schimb cam 2.500 in 8.000 volume :

c) manuscripte : 7.134 volume (4.912 româneşti. 685 slavone. 1 .030 greceşti. 307 În limbi romanice. 6 germane, 185 orientale) : documente 49.560 ;

d) cabinetul stampelor : 3.320 stampe, 1 .265

revăzută şi adăogită. 3. - Bibliografia românească modernă. în două

părţi: pentru 1831-1866 şi 1866-1916. este pre­gătită şi aproape gata de tipărit.

4. - Catalogul periodicelor romăneşti ( ziare:. reviste) . Tomul 1 ( 1 820-1906); trebueşte conti­nuat şi prevăzut cu indicele necesare.

5. - Catalogul descriptiv şi analitic al manus­criptelor româneşti ; s'au tipărit inainte de răsboiu tomurile I-II (n-rele 1-728) : tomul III se tipă_ reşte acum şi mai sunt 5-6 tomuri de pregătit şi de tipărit. i

dacoromanica.ro

MIHAI HARET : BUCEGII IARNA 11

6. - Catalogul manuscriplelor oceceşli de C. cepere şi cu tragere de inimă, căci cu funcţionari Litzica publicat În 1909 pentru 830 volume ; este improvizati şi nestatornici asemenea lucrări nu se de continuat pentru cele venite În urmă. pot face şi asemenea colecţii nu se. pot păstra şi

7. - Catalogul manuscriptelor sIa ve neredactat. folosi. Asemenea oameni se pot insă găsi şi forma 8. - Cala/oagele speciale ale portretelor. stam- sub conducerea Academei. iar mijloacele ne:ce-

pelor. hărţiler geografice. etc. sare trebue să se gAseastă şi se vor găsi. căci este 9. - Catalogul descriptiu şi ilustrat al colecţiei . o datorie şi o necesitate a ţării pentru a-şi lua şi

numismatice, mai Întâiu cele domneşti româneşti, a.şi păstra locul cuvenit spre care năzueşte între cele antice pontice, cele barbare, etc. popoarele culte.

Aceste colecţii cer să fie catalogate, multe pu· blicate prin cataloage tipârite. Pentru aceste lu· crări se cer oameni pregătiţi şi muncitori cu pri.

l. BlANU Preşedintele Academiei Române

Ornament din EvanQ'helia dela SnaQ'nv. 1697

B u c e gi i I a r n a

I ntre văile Prahovei şi Dâmboviţei, până la ve· chea frontieră a regatului şi dincolo de ea pe mai mulţi kilometri, la intersecţia a trei judeţe

- Prahova, Dâmboviţa şi Braşov - se des fă· şoară una din cele mai magnifice regiuni muntoase ale României, botezată de către locuitori - şi geo· grafii au adoptat această denumire - muchea Bucegilor, care formează prin caracterele. prin aspectele, prin tectonica şi chiar prin contrastele ci o admirabilă individualitate geografică. Acest grup de munţi inalţi se imparte in două : la vest. către Dâmboviţa masivul cristalin al Leaotei şi la est. d'alungul Prahovei, masivul propriu zis al Bu· cegilor" ') sau Bucegiului. Acesta din urmă fiind mai intins, mai prăpăstios, mult mai inalt şi mai b{lgat in formaţii alpestre, este acum foarte cunos· cut şi relativ mult mai umblat decât primul. care _ iarna in deosebi - este absolut pustiu. C1C· dem chiar. că actualmente, Bucegiul este cel mai vizitat masiv muntos al Carpaţilor noştri şi că fi· zionomia lui - după anotimpuri - incepe să in· tereseze din ce in ce mai mult publicul românesc, încă puţin entusiast de munte şi de marile satis· facţii, pe care el le procură practicanţilor lui.

Cunoaştem persoane pe cari le·am întâlnit nu· mai iarna pe Bucegi, totdeauna mai sus de 2.000

1) Michel Haret : Tourisme et Pare. Naturel •. con,l· deratlon. Q'eneral ... et aspect de la que,hon en I?oumanle. In Cullura, Cluj. 1924. -

m. şi numai de patru sau cinci ori in viaţă. Totuş o sinceră şi solidă prietenie s'a stabilit între noi -prietenia muntelui - deşi, la fiecare dată grăbiţi să parcurgem spaţiul înălţimilor, n'am putut sta de vorbă mai mult de 15-20 minute. Dar cordia. litatea pe care muntele mare o provoacă intre doi străini, stăpâniţi de aceeaş patimă - patima Bu· cegiului - este şi ea una din feţele, şi nu cea mai puţin interesantă, a fizionomiei lor, de vreme ce ei pot stabili instantaneu intre caracterele cele mai disparate. indisolubila legătură a religiei mun· telui.

Sunt cu toate. acestea incă foarte mulţi, cari.şi inchipue Bucegiul iarna, o imensă regiune mo;>rtă şi inaccesibilă. a.coperită timp de cinci-şease luni pe an de un vast şi neschimbător linţoliu ingheţat. ca şi imposibil de atacat. Iar in afară de fericiţii cari au avut privilegiul a se naşte la picioarele lui, rare sunt persoanele, cari - cum e autorul acestor rânduri - să fi avut norocul şi posibilitatea s1'l. trâiască ani şi ani d'arândul in strânsă legătură sufletească cu acest admirabil masiv muntos, ast· fel ca să ajungă să-I cunoască sub variatele şi multiplele lui aspecte, care interesează, tulbură sau uime:sc intr'atâta prin mobilitatea lor, Încât dau impresia unei adevărate individualităţi vii tot­deauna gata a se opune cu îndârjire cuceririi, as· cunzăndu·se parcă la fiecare dată sub un văI de greulăţi şi primejdii misterioase. In adevăr, pentru

dacoromanica.ro

,o B O A B E DE G R Â U

a practica Bucegii iarna se cere - mult mai mult ca vara "- o mare doză de experienţă a munteJui inalt ; o rezistenţă îndoită dacă nu chiar Întreită : un echipament perfect adaptat şi o prudenţă de­săvărşită. Altfel. cea mai mică abatere. sau mai elementară lipsă, cea mai mică greşală sau mai neinsemnat exces. pot aduce moartea. Victimele Bucegilor, prea numeroase faţă cu desvoltarea al­pinismului la noi, au fost până in prezent. mai multe iarna decât vara.

Dar, odată aceste condiţii indeplinite. ce mi­nune : ce siguranţă pe cel care_Î practică : ce vo­luptate neasemuită din urcuşul pe zăpada inghe­tată scârţâind sub picioare. sau din contactul

bastrul de vară, care pe inălţimile superioare e atât de intens prin profunzimea lui. incât tinzând mai degrabă către negru, te imbie parcă la miş­care continuă şi la agitaţie perpetuă.

După aceste consideraţii, ne putem intreba care poate fi înfăţişarea BucegiulUi iarna, dar mai ales care sunt în momentul de faţă, posibilităţile lui de alpinism hivernal ? lată de sigur două intrebări, pe care le auzim formulându-se de câţiva ani inroace, din ce in ce mai repetate.

Dar inainte de a purcede la analiza lor, să ve­dem, ce este iarna şi mai ales cât durează ea în Bucegi ?

Ca pretutindeni. putem defini iarna in mume. anotimpul rece. ingheţat dar mai ales înzăpezit prin o!xcelenţă, in care turmele sunt silite a-l părăsi, co­borându-se in vale şi in care, trecând dela condi­ţiile de vară şi toamnă, po­sibilităţile lui devin tot mai practica bile celor de iarnă, adică ski ului şi ra­chetelor 1 ) .

De fapt iarna i n munte, care nu prea corespunde celei calendaristice. este cu muft mai lungă decăt la deal sau câmpie, dki ea durează in medie depe la jumătatea lui Noemvrie până pe la jumătatea lui Maiu, când aproape fără tranziţie ne pomenim În­tr'o primăvară caldă, ca să nu zicem vară.

Sunt prin urmare ani, in cari alpinistul poate prac­tica skiul în Bucegi, şease

r"t" T •. Bch(.,r�.�" dacă nu chiar şapte

obrazului cu aerul ardeiat al inălţimilor. Poate că această voluptate imensă provine şi din sentimen­tul greutăţii Învinse, sau din interesul de multe ori senzaţional al priveJiştilor, ca şi - mai ales - din extraordinara activitate de circulaţie a organismului, prea adesea excesivă, ca o beţie de vis. Inotând chiar până la brâu in zăpada moale, proaspăt căzută, când �heltuiala de forţă fizică şi nervoasă devine aproape supra-omenească, bucuriile parcursului stărue totuş, mai ales in ceeace priveşte pitorescul. Şi mer� sul acesta încălzeşte gro.­zav, deşi aerul teribil de ingheţat, viu şi ozonizat înţeapă de parcă ar fi sa­turat de vapori alcoolici. In acelaş timp soarele -deşi palid - căci iarna stă d'asupra orizontului abia jumătate din ceeace stră-·

In Cheile Ur,lIor luni, cum a fost În 1928-

1929. In schimb sunt mi. cum e cel rurent 1929-1930. În care am luceşte vara, nu ne lasă să simţim frigul chiar

pe ger mare, mai ales pe crestele şi spinările inun­date de lumină, deseori încălzite. din abundenţă dacă vântul este liniştit. Totul e aci feeric şi ca­racteristic de constatat, cum .. pa transformată in ghiaţă şi zăpadă. pOdte schimba radical. ba chiar in frumuseţa, locurile reputate ca fiind cele mai minunntc. Iar dacă avem norocul ca la picioarele noastre să se desfăşoare şi vre-o pădure de brad sau de molift. chiciura ce-i imbracă acele în mi­lioane de lamele şi faţete microscopice, imprimă perspectivei un aspect in adevăr fantastic cu stră­lucire orbitoare ca şi a diamantelor iluminate prin reflexie.

Un alt element demn de ţinut in seamă iarna. este şi _erul munţilor inalţi. cerul Bucegilor de un albastru dulce, odihnitor, mai puţin violent ca al-

ajuns la jumătatea lui Ianuarie. aproape Ură ză­padă şi deci aproape fără posibilitatea de a se fi făcut ski. Aceasta înseamnă că cele două anotim­p!lri principale sunt pe Bucegi -- :a in toţi muntii mari de altfel - nu numai precumpănitoare. dar mai ales foarte elastice ; că ele pot fi deci, când timpurii şi prelungite până in vară, când târzii şi scurtate către primăvară intr'o variaţie in finită de perioade alternante de frumos-urât. după norme meteorologice in aparenţă absurde şi in orice caz. până in prezent, in imposibilitate a fi stabilite.

Din puţinul ce am spus reiese totuş, că celelalte două anotimpuri adiacente, primăvara şi toamna, atât de frumoase de obiceiu in Romania, sunt ca şi

I) HârzoahelcJr popular. de,i nu e locmai acela, lucru.

dacoromanica.ro

MIHAI HARET : BUCEGII IARNA 13

Bucegii Iarna, dela gara Sinai ..

Bucelilii iarna. de pe platoul vlnna:torilor dacoromanica.ro

BOABE DE G R Â U

Bo .. u;eli/il iarna. dela Cumplitul

r •• Vederea Post.warului dela Poiana Reli/inCi din Buceli/i, către .fllr,ltul ieroii dacoromanica.ro

MIHAI HARET : BUCEGJI IARNA

inexistente in unii ani in regiu� nile alpine ale Bucegilor. iar in alţii. sunt numai scurte faze de tranziţie deja vară - pe care am văzut�o prelungindu�s� in 1925 până in ziua de 5 De� cembrie - la iarnă. sau dela iarnă - care in 1928 a mers până în 8 lunie- la vară. fără alt carater particular in afară de flora anotimpului. decât a� cela al unor coloraţii extraor� dinare. care intrec orice inchi� puire. Şi un lucru mai e de re� finut aci : o primă - sau chiar mai multe c:ideri succesive de zăpadă - nu înseamnă numai decât venirea iernii ; după ele pot urma lungi perioade super� be din toate punctele de vede� re : de asemenea primăvara in plină vreme frumoasă, putem avea pe neaşteptate câteva zile de timp rece. ingheţat, cu mari căderi de zăpadă, după care tot atât de brusc să revină cursul vre� mii frumoase, ca şi când nimic nu s'ar fi întâmplat.

Pe o zi frumoasă de iarnă, şi acestea pot fi une� ori 60% şi chiar 70% din totalul zilelor, Bucegii sunt o simfonie armonică de albastru deschis. de alb şi de argintiu. pe care stâncile cenuşii mai a� desea încruntate o fac uneori în adevăr izbitoare. Din cauza albului imaculat şi orbitor al zăpezilor. care adesea îi acoper cu mare uniformitate. vâr� furile inalte par uneori ochiului neexercitat scăzute. pe când cele secunda:e din contră uimesc prin înălţimea lor crescută ; şi dacă vântul suflă intr'o anumită direcţie. schimbând cu totul aspectul cre� stelor înălbite din cauza straturilor de aer cu den� sitAti diferite. care se succed la intervale scurte şi neregulate. obişnuitul muntilor se crede în ade� văr transpus intr'o lume imaginară. ciudată şi in orice caz de o ambianţă ireală.

Spre Omul

Nu arare ori Claia Mare il Jepi/or ( 1 .850 m. ) pare mai Înaltă decât Caraimanul ( 2.394 m ) ; Obarşia ( 2.509 m . ) uriaş p e lângă Omul (2.513 m.) cu care in realitate este egal, sau Bucşoiul ( 2.504 m. ) pitic pe lângă Ţigăneştii care n'atinge nici măcar 2.200 m. De aceea este şi greu de înţeles singur peisagiul hivernal al Bucegiului. pentru cel care nu�1 cunoaşte de cu vară, mai ales că iarna distanţele înşeală. pe timp foarte limpede şi liniştit in deosebi, când kilometrul pare abia câ� teva sute de metri şi zecile de metri ai pereţilor stâncoşi, ti crezi numai de câţiva metri.

Iată stabilite câteva generalităţi care sunt însăşi esenţa iernei şi care ne pot da o idee precisă. cât este de schimbată in genere înfăţişarea Bucegilor in acest anotimp. când sunt priviti chiar din inima lor.

Pornind bunăoară dela Omul pe creastă. �prc Sinaia, imediat vom constata că aceste diferenţe de aspecte sunt de multe ori nu ireale. ci precis materiale. de vreme ce puncte şi locuri de trecere care vara nu prezintă cea mai mică greutate. de� vin nu numai periculoase, dar pur şi simplu com� plet impracticabile. Versantul Văii Cerbului in� tre Omul şi Colţul Ocolit. pe unde trece vara că� rarea cailor, este imposibil iarna din cauza corni� şelor de zăpadă (până la 15 m, in ieşitură) care de multe ori se deslipesc prăvAlindu�se în fundul Văii Cerbului sub formă de uriaşe avalanşe:. Aci. sin� gur versantul dinspre Gaura se poate utiliza iarna. Iar drumul pe creastă, dela Piatr.i�Arsă la Omul. ar fi mai d'ariindul imposibil de găsit fără busolă pe timp inchis sau ceţos, dacA n'ar fi stâlpii de marcaj al Turing-Clubului României. tocmai fiind­că in unele puncte. cum este pe la Baba Mare. pe Obârşia, sub Coiful Mortului. in dreptul Văii Pri-

dacoromanica.ro

,.

pont/lui. etc. viscolul gramă� m.ădeşte câte odată enorme creste şi ace de zăpadă. inalte de maÎ multe zeci de metri, inexistente vara şi prin urmare imposibile de escaladat. căci unele abia atinse s'ar nărui. Acestea toate trebuind ?colite cu bâgare de seamă, inţelegem dece se ingreunează drumul şi câtă ex perienţă de parcurs se cere in acest anotimp.

Intreaga regiune din spre Valea Bucşoiului, a· Morarufui, a Cerbului. a Pripon ului şi din intregul abrupt prahovean. de­vine iarna o bogată lume al­pestră, poate nu atât de sini­stră şi diabolică pe cât e cea de vară, dar in orice caz mult mai complicată şi de un modelaj mai delicat. căci acum nu

B O A B E DE G R Â U

Pot" 1 . Slvueu Casa Omul

mai ştii ce este realitate - adică stâncă - şi ce zăpadă. care câteva zile mai târziu s'a prăvălit in­este aparentă - sau zăpadă in echilibru instabil. treg in vale sub formă de avalanşă. Aspectul in-

In această intinsă zonă, in iemele cu zăpezi femal al peretelui uriaş al Caraimanului, ... ăzut mari, constatăm uimiţi. cum au luat naştere chiar chiar din vârful lui. fără acest Brâu Mare intrece din senin, versante intretăiate de şiştoacl' creste orice închipuire, In schimb, abrupte imposibile de­perpendiculare ori laterale cu ramificaţii ciude�e. vin iarna practica bile şi vice-versa, Intr'un cuvânt. dacâ nu chiar imposibile, chei de zăpadă antime- atâf abruptul prahovean al Bucegilor, cât şi cel cani<:e, văi umplute - nivelate uneori - brâne brănean - de altfel tot Cltât de sălbatec - pri­desfiintate. etc. In iarna anului 1925. fala Carai- vite de sus de pe creastă in timpul iemei. sunt o manului, cunoscutul şi faimosul său Mare Brâu. lume nouă polară. fantastică, cu cupolele lor de dispăruse in Ianuarie, in urma unui viscol c� du- zăpadă, cu ascuţişurile lor de ghiaţă, cu pantele rase vre-o patru zile; iar in Martie, când l-am vâ- lor poleite de soare pe care toată iarna zăpada nu zut noi. nu rea păruse incă de sub stratul gros de se m:l; poate prinde, cu numeroase ace stâncoase

care in ciuda intemperiilor râmân mereu golaşe şi cu văile lor infundate uneori cu straturi de zeci de metri de zăpadă îndesată. In timp ce Omul. Doamnele şi Buc­şoiul rămân m?i in fiecare an spulberaţ; şi pleşuvi, Coşti/ele. CBrBimanul şi Bă­trâna adună pe spinările lor enorme cantităţi de zăpadă. Iar pe platourile dintre ei. zăpada se depune atât de groasă, încât întinsele pă­duri de jnepeni dispar mai d'arândul şi excursionistii trec, fără să ştie măcar. d'a­supra lor. In aceste cazuri, singurele puncte de reper, rămân stâlpii de marcaj puşi de Turing-Clubul Ro­mâniei, cari trec de 3. m. inălţime. Eleganta şi sve:lta Piatra-Arsă. 'devine iarna

Pe Omul foarte primejdioasă prin

dacoromanica.ro

MIHAI HARET BLIC EGII IARNA 17

pantele sale: repezi şi prin avalanşele care o mătură - spre primăvară mai ales - la intervale aproape regulate. In schimb. Vârful-eu-Dor şi Furnica. sunt cu mult mai uşor de parcurs, dacă exceptăm unul sau două puncte ceva mai grele.

Aci e locul să vorbim şi de brazii. sau mai exact molifţii degeraţi. Nu se ştie in genere. eli moliftul este un arbore plăpând, care degeră foarte uşor când e tânăr, dacă nu .e îngropat in zăpadă. Iată motivul pentru care pădurea în Bucegi, nu se poate sui pe alocuri, d'asupra unor anumite limite. In adevăr, se întâmplă ca mai mulţi ani d'arândul, iernile să fie uşoare. aşa încât pante şi vârfuri 90-laş€: le vedem. zi cu zi cum sunt invadate de pădure. Vine o iarnă geroasă şi fără multă zăpadă, cum a (ost iarna 1926 şi toată a­ceastă inaintare de avant­gardă degeră, astfel că pă­durea revine la limita ei o­bişnuită. Piciorul muntelui Cocora, care coboară de sub Babele la Casa Peşte", ra. poate fi dat ca exem­plu clasic in această pri­vinţă, căci aci la fiecare 6-7 ani avem o serie de pă­dure puternic degerată. ca­re împinge înapoi orice inaintare, altfel foarte ra­pidă.

schimbându-Ie cursul şi transformând intru totul aspectul locului considerat. Una din avalanşele rămasă c.elebră in Bucegi. a fost cea din Martie 1914. când pornită tocmai de sus. de pe creastă. c.,m dela 2.000 m. alt. unde e inceputul văei Pe­leşului, între Furnica şi Călugărul. a urmat firul C!cestei văi abrupte până jos, dincolo de cota l.100

m. izbind in drumul ei podul de piatră al drumu­lui de automobile Sinaia-Poiana Reginei. căruia i-a smuls ambele parapete foarte solide de zid gros de piatră, depunându-le rupte în mai multe bucăţi. vre-o 200 m. mai la vale.

Avalanşele fac şi ele parte din fizionomia de iarnâ a Bucegilor şi dese­ori primăvara inainte de topirea zăpezi lor, vuetul lor se aude, ca un ecou ciu­dat şi îndepârtat. din pAr­tile ridicate ale Sinaiei sau Buştenilor. iar urmele lor măturate şi lustruite pe sute de metri de pante, se pot vedea de jos, uneorI chiar cu ochii liberi.

Fiindcă am tot pome­nit de avalanşe. sau de prauăle. cum le zice popo­rul. nu e rău să dăm asu­pra lor câteva noţiuni. ca­re. acum cu desvoltarea crescândă a alpinism ului de iarnă. e bine să fie cu- La Pi<:h.,�ul Ro,u ;n Bucelill

Creaem că prin cele de mai sus am răspuns în deajuns. primei intrebAri ce ne-am pus : "care este înfăţişarea Bucegiului iar­na". astfel ca sâ reiasă cAt de puţin diferenţa de as­pecte dintre iarnă şi va­ră. nu atât în ceeace pri­veşte vederea dela distan­ţă, care nu-i prea dis­parată În cele două ano­timpuri opuse, cât mai a­les felul lor interior de a se prezenta. Natural. că n'am putut - şi nici nu era locul - să pomenim nimic de minunea strâ­noscute.

Avalanşa este un fenomen al pantelor repezi şi in munţi ca Leaota sau Gârboua ea nu există ; in schimb În Bucegi se produce in tot cursul iernii. dor mai ales către primăvară. când incepe des­gheţul Illai activ şi când enorme cantităţi de ză­ţadă acumulate din ninsori succesive. in deosebi �lIb formă de cornişe ieşinde. o pornesc la vale cu o teribilă impetuozitate. sguduind parcă muntele din temelii. măturând totul in calea lor şi umplând .... aile de formidabilul lor ecou. Ele urmează cam totdeauna aceeaş cale. căreia i se zice chiar "dru­",ul aUfllanşelor" cărând cu ele şi în urma lor. tot (T se află dinainte : pietre. iarbă. crăci, buşteni. e\ entual construcţii ; smulgând stâncile şi arborii din rădăcină. ·trângând şi depunând toate aceste materiale într'un amestec haotic. chiar in punctul uude se opresc sau se risipesc, obstruând văI.

]udto.lfC a scurtei primăveri, sau de falada palidă şi dulce a toamnei cu coloraţiile ei compliml!ntare neintrecute, chestiuni care ar complica fărA folos aceste puţine rânduri.

Revenind la întrebarea a doua : "care sunt in momentul de fatA posibilităţile lui de alpinism hi­vernal", vom răspunde cât mai scurt.

In masivul propriu zis al Bucegilor. sunt astăzi patru case bune de adăpost, functionând tot anul. şi anume : Casa Peştera la 1.610 m. alt. : Casa Omul-Mihai Haret chiar pe vârful Omul la 2.509 m. alt. ambele ale Turing-Clubului Româ­niei : CiJSO Bulboace la 1.400 m. alt. şi Cos.'! Mă­Iăeşti ambele ale Societăţii Turiştilor Carpatini (S. K. V.). Câteşi patru casele fiind bine aprovizio­nate şi bine Încălzite. scutesc pe excursionist de

dacoromanica.ro

18 B O A B E D E G R Â U

transportul unui bagaj enorm ş i greu. care a lost totdeauna o mare piedică la desvoltarea alpinis­mului de iarnă. Azi. graţie acestor case tie adă­post. chiar excursioniştii mai slăbuţi pot merge iarna pe Bucegi. ştiind că găsesc in inima masi­vului un confort. care la Peştera şi Bulbo..lce in­trece orice aşteptare.

In afară de aceste case de adăpost. mersul iarna pe Bucegi mai este mult uşurat de admirabilul marcaj al potecilor făcut de Turing-Clubul Ro­mâniei. Marcajul acesta ţine ridicat chiar pe tim­nul cel mai rău. moralul excursionistului ÎntÂ.rziat. �bosit sau chiar un moment rătăcit. Şi e ştiut că pe munte mai ales moralul joacă un rol covârşi­tor. Azi sunt marcaţi. cu un sistem propriu al T. C. R. peste 150 km. de poteci ; descrierea. no­menclatura culorilor. distanţa şi tehnica de mar· care ale acestei importante lucrări. se pot "edea pe larg în publicaţiile de specialitate ale nLlmitei asociaţii. care intenţionează a-şi desăvârşi opera începută. c3ci planul iniţial cuprinde peste 300 km. de poteci. numai in masivul Bucegilor. fără acela al Leaotei, deocamdată puţin umblat vara şi absolut pustiu iarna.

Din cele de mai sus reiese că Bucegii sunt re­lativ bine amenajaţi pentru alpinismul de v'lră şi de iarnă. că de altfel ei vor fi din ce în ce mai bine pregătiţi. de oarece atât T. C. R.. cât şi S. K. V. luc-rează neincetat in această direcţie, aşa că pe: măsură ce numărul excursioniştilor va creşte.

se vor desvolta şi Îmbunătăţi şi mijloa.:ele de tu� rism. De altfel, chiar de pe acum Turing-Clubul României intenţionează mărirea caselor Peşt'!ra şi Omul pentru amenajarea lor În confortul cel mai desăvârşit.

Ca incheere. nu voim să terminăm inainte de a arăt::!. că mobilul care ne-a călăuzit la recldctarea acestui mic studiu, a fost �xc1usiv dragosteel noa­stră de subiectul propus, adică admiraţia şi pasiu­nea entuziastă ce purtăm muntelui inalt.

Bucegii tronează măreţi în aerul limpede. De câte ori i-am con tem plat. i-am socotit ca imaginea pură a sublim ului, iar când i-am călcat. tot ce e�istă in noi ca pasiune materială omeneasd. ne-a părăsit spre a face loc· extazului unit cu cele mai pure sentimente spirituale. Am acordat Bucegilor mândri. iarna ca şi vara. primăvara ca şi toamna, nenumărate ore de studiu intens şi de sforţări te­ribile ; iar ei ne-au dat În schimb cu generozitate o intelectualitate crescândă. satisfacţii nenumă­rate reunite unei adevărate colecţii de bucurii su­perioare. Iar dacă modestul nostru studiu va reuşi să deştepte noui entusiasme, pe care le dorim tine­reşti. vom socoti că Bucegii ne-au acordat ineii. una din minunatele lor binefaceri.

MIHAI HARET

Preşedintele Turing-Clubului Romaniei

dacoromanica.ro

S t a t u i E c h e s t r e c u ocazia trecerii prin Bucureşti. a profeso­

rului Balabanof din Sofia. am avut prilejul să-I intâlnesc şi să-i vorbesc. Dela inceput domniasa m'a impresionat cu siguranţa şi

precizia cunoştinţelor asupra plasticei. In lungile-i cercetări şi studii pentru limbile orientului antic. asupra artei pentru acestea sau asupra acestora pentru artă. profesorul Balabanof se desprinde ca un fin şi minunat cunoscător al firelor incurcate de tehnică plastică. Astfel de oameni sunt rari şi mai cu seamă cei cari. ca domniasa. ştiu sa facă le­gătura documentelor. până in ziua de azi.

li vorbeam despre por-

astăzi. Profesorul BalabanoE mi-a spus că pe ca­pul calului acestei statui. şi anume intre urechi se găseşte sculptată imaginea unei păsări. Deşi am văzut această statue, acum trei ani, acest detaliu mi-a scăpat. Va fi acest semn un simbol al filozo­fiei. sau acel uccello. pe care-l asculta Marcu Au­reHu În orele lui de meditaţie. vreun semn al su­perstiţiei lui. sau o semnătură 1 Profesorul Bala­banoE o semnalează aceasta cu punct de intrebare.

Această statue echestră este. În primul rând. un portret. Piciorul dinainte al calului. care este ridi-

cat, pare puţin desmem­tretele romane din mu­zeele din Roma şi spu­neam că socotesc aceste portrete neiscălite. drept cele mai frumoase care s'au făcut vreodată. Pro­fesorul BalabanoE mi-a schiţat o descriere din cele mai frumoase. a ace­stei epoci portretistice ro­mane şi in care artişti creatori. sclavi in cea mai mare parte. nu aveau dreptul să iscălească ope­rele lor. Omul obişnuit cu cercetarea amănunţi­tă. pe bobul pietrei. s'o măsoare cu palma şi de­getul. s'o Întoarcă din toate părţile. mi-a spus că a gasit semne. care pot fi semnături. O broască mică sculptată undeva in spatele bustului. poate fi numele autorului -Broască-Batracus - nu­me răspândit in acel timp. Dar chiar dacă n'ar fi un nume, este fără in­doială un semn de dis-

Marcu Aur.,l;u dela Capitol

brat. Dar felul in care statuia este executată. arată că artistul care a făcut-o. era un artist de­săvârşit şi un mare meş­teşugar. care ştia să in­tre in amănunt, cu o dis­ciplină admjrabilA. Greu­tatea realizării acestei statui echestre. sau mai degrabă, meşteşugul ne­obişnuit. este cu sigu­rantă turnatul acestui bronz aurit. Căci o statue echestră este foarte greu de realjzat. atât ca exe­cuţie sculpturală, cât şi ca tehnică de turnătorie in bronz. Statuele eche­stre cu adevărat frumoase din toate timpurile sunt puţine. Aceasta fiindcă i se cer artistului multe cunoştinţe asupra omului şi animalului şi. pe lângă acestea. un simţ precis al monumentalităţii unui echestru. Astfel. dacA am incepe cu Marcu Aureliu

tincţie făcut anume de autor ca să-şi deosebească opera.

Mai departe, vorbind despre statuele echestre. mi-a făcut un scurt istoric asupra aceleia a lui Marcu Aureliu dela Capitol, aşezată acolo de Mi­chel Angelo. după ce fusese schimbată in diferite locuri, odată furată şi adusă inapoi la Roma, până când nimeni nu mai ştia pe cine reprezintă, Se credea a fi a unui sfânt, prin atitudinea şi gestul pacificator al lui Marcu Aureliu, filozoful şi prin­cipele care persecutase pe creştini. Michel Angelo a aşezat-o definitiv in locul in care se găseşte şi

şi mai departe cu Colleone şi Gattamelata. ne-am opri pe la cateva din Franţa şi Austria. ajungând la Matei Corvinul. am face aproape inconjurul celor mai frumoase statui eche­stre din lume, Căci nu se poate ţine socoteală de numărul considerabil al echestrilor Italiei moderne şi nici de acela pe care aceeaş Italie îl împrăştie in toată lumea. Ele nu prezintă nici un interes ar­tistic decât unuJ anecdotic, Jăturalnic şi dăunător sculpturei.

La noi În ţară avem trei statui echestre. intrat in istorie şi care sunt :

dacoromanica.ro

20 B O A B E D E G R Â U

Statuia lui Mihaiu Viteazul. Este cu si­guranţă cea mai iu­bită statue: din Bu­cureşti. Marile mani­festări cu caracter na­ţional. fierberile din prejurul răsboiului, in tcunirile studenţeşti s'au făcut şi se fac împrejurul ei. Nu nu­mai pentrucă locul e propice pentru adu­nări, dar şi pentru faptul că se găseşte: in cartierul nostru la­tin, cu dinamismul ei răsboinic pe care au­torul i l-a întipărit. Calul jucăuş mic şi nervos şi Mihai Vi. teazul cu barda ridi­cată in mâna stângă. este căpitanul dela Călugăreni. care-şi croeşte drum printre vrăşmaşi la un cap de pod. Autorul ei. Cartier Bellcus€:. era un sculptor decora­tor. Lui i se datoresc figurile alegorice. de

Col1,.,one de Vermechio, din Venetia

şi tinuta lui .ştefan cel Mare, dau o in­făţişare de măreţie. apropiind personagiul de ceeace era el. dar figura lui Ştefan cel Mare. este oarecum lipsită de profunzi­mea meşteşugului. Tocmai in timpul exe­cuţiei se descoperise portretul lui Ştefan cel Mare, la Mânăs­tirea Voroneţ, şi chi­pul era fără barbă. Deşi turnat in bronz. s'au urmat oarecare tratative cu autorul pentru ca să-i schim· be capul. Dealtfel cei cari l-au comandat au fost criticaţi in timpul acela că s'au adresat pentru exe­cuţia acestei statui. unui sculptor anima­Her. Bazoreliefurile depe soclu sunt pu­ţin interesante, iar soclul propriu zis mult prea mic.

la scările interioare ale Operei din Paris şi tot lui lampadarele care inconjoară Opera. Fe­lul lui de a vedea s'a potrivit cu firea noastră. mai ales cu acel sens haiducesc. care pluteşte incă. din toată mişcarea de cultură poporanistă dela noi. Autorul a fost bine documentat şi aceasta se vede şi din străduinţele de a reda calul dela noi, mic. iute şi săItăret. Statuia este de proporţii mici. poate prea mici pentru locul unde 'se găseşte. Sculptoru! era un executant. cu putere de creaţie, dela care Rodin, care a fost elevul lui. a moştenit foarte mult tehniceşte şi poate chiar ceva din acel entuziasm al dinamism ului. Se inţelege că dacă pe lângă acest fapt de arme, autorul ar fi reuşit să dea şi ideia generală. de ceeace reprezintă pentru noi Mihaiu Viteazu!. adică prinţul care a inchegat un moment al Unirii, ar fi fost poate mai interesant. Se zice că prima societate de construcţie a căilor ferate la noi in ţară. a făcut-o dar. oraşului Bucu­reşti. Este un dar frumos şi pe care Bucureştiul după ce l-a primit l-a adoptat,

Statuia lui Ştefan cel Mare la laşi este una din cele mai frumoase opere ale sculptorului Fremiet.

Fremiet era mai mult un sculptor animalier. De­aceea şi calul statuii este făcut cu tot meşteşugul şi cunoştinţele pe care le comportă această artă. Pasul liniştit şi mersul triumfal. al calului. precum

Cadrul În care se află aşezată această statue este din cele mai fericite, Ansamblul pieţei cu statuia lui Ştefan cel Mare se poate socoti o potrivire fericită. Palatul Comunal este in stilul oarecum al epocii lui Ştefan cel Mare, astfel că şi statuia prezintă În chiar factura ei puncte apropiate cu palatul pe care se proectează.

Matei Corvinul la Cluj. Am în faţă o fotografie cu o vedere din interiorul Grand Palais�ului. care reprezintă secţia sculpturală, din marea expoziţie din 1900 dela Paris. In mijlocul sculpturilor ati expuse, se vede şi gipsul acestei statui. a lui Ma� tei Corvinul. Nu ştiu cum va fi fost judecată a­ceastă operă in anul 1900 şi in cadrul in care se găsea, Pentru noi cei de astăzi. nu mai incape in­doială că le depăşea pe toate cu o superioritate covârşitoare. Era epoca cea mai prielnică a di· namismului şi a celei mai cumplite sfărâmări sculp­turale. Statuia lui Matei Corvinul era făcută în aceeaş vreme cu cele două cadrige dela colţurile Grand Palais-ului, precum şi cu alte multe grupuri echestre de acest fel. care se găseau in interiorul palatului.

In mijlocul acestei expoziţii. se ridica static şi greoiu acest echestru, calul bine infipt pe cele patru picioare. şi intinzându�se puţin inainte sub greutatea omului înţepenit în sdiri şi cu braţele apăsând pu· ternic pe spadă in curmezişul gâtului calului. 0-

dacoromanica.ro

L JALEA : STATUt ECHESTRE 21

cu o massă de :la meni, cu uni� (orme care es­tompează şi ma­terial camuflat. Semnele gradului lui trebuesc ştiu� te căd chiurasa şi zala aurită. coiful cu pana şi mantaua impur� purată. au trebuit să dispară. In lo� cui rapierei, bas­ton de lemn. Ca� lui răsboi ului, ma· re şi puternic. c:;.ă­ruia îi trebu!a rezistenţă să du� că omul îmbrăcat in fier, a lăsat ocul calului de

cursă. cu tendoa­ne subţiri. care trebue să

mul şi calul, În armură medieva­lă, fac un total metalic. din care se desprinde toa­tă tăria unui stă­pânitor puternic. Dar statuia cum o vedem astăzi la Cluj. pe soclul ei. care este ia­răşi de o frumu­sele mare. devi­ne şi mai impu­nătoare. Cât des­pre grupul dela poalele socJului nu este nici la ină.JFmea eches­trului şi nici nu face parte din monument, De­altfel. in expozi­lia dela Paris a­cest grup nu se vedea. Poate că Însuşi Fadrus%, autorul monu­

G .. Uamelala din Padua (Infreij'itli la 14�j3 de D<matello) arunce inaintea altora, cu omu­leţul lui tre­

numentului. n'a lăsat să fie expus şi cred că ştia dece, Felul cum este aşezată această statue eche­stră în coasta Catedralei catolice din Cluj, clădi­rea îDSăşi a Catedralei (iind foarte frumoasă. face un colţ de rară (rumuse\e pe care-l avem în ţara noastră 1 ) .

Statuia echestră a r mai f i e a oare d e actuali­tate 1 Răsboiul de astăzi se face cu tunuri grele, aeroplane şi aeronave, gaze asfixiante, tancuri şi automobile. Comandantul cât mai ascuns la un mănunchi de lire telefonice, încearcă să lovească pe adversar in fată, pe flancuri, prin aer şi tranşee.

1) FlIdru�:. JOlHl, sculptor. nascut la 2 Sept. 1858 în Porsony (Bratlsltlvtl) . morI la 26 Oct. 1903. Iti Budapesta. Dupa terminare" cursului prlm<lr intră C<l ucenic mecanic. In acest răstimp tot timpu l liber desenează şi sculpteaza. După trei ani primeştI' o bursa nelnsemnată pentru institu­tul de sculptur:l. artisticA din Z'lyngrocz. Primeşte in sfârşit o bursll mai mare pentru a-şi continua stu­diile la Viena, unde lucreazll cu sculptorll V. Tilgner şi profesorul Hellmer. Dupa doi ani �I Jumătate de (il u ncA în­cordtltll la Viena e dlstllU cu medaHa dc aur. Opera pre­miata se cheama "Christo.s pc cruce"; ea a fost distinsă şi de Societatea artl.5tlcă din Pesta cu I!XXI florini. In u;ma ace­:ltu i succes i s'a incredintat din partea oraşului Bratislava. statuia echestra a Mariei Teruia.

Statuia arc m:lrlme natural<'l �I a fost desvelit;'!. Ia 1896. cu prilejul serbllrllor mltenare ale Ungariei. Această opera i-a cllştigal un mare renumc. 1 s'au încredintat o mulţime de statul : la Budapesta Wenckheim (1901) : la Ză­Iau : Wesscltnyi (1902). Ia Clu j : Re<;lele Matias (desvelita la 12 Oct. 1902). Pentru aceasta din u rma Universitatca din Cluj I'a ales doctor fronoris causa. Iar expozitia interna­tionala de1fl Paris l-a acordat grand prix. Dupa moarte i s'a mai desvelit o operA la Seghedln: Tisza (1901).

cut întâiu pe la cântar. imbrăcat şi coafat în mătase. Timpurile au suprimat calul răsboi ului, in nobila armură a stăpânului său, şi purtător de spa­da dreptăţii. expresie a faptului de arme. Cel al muncii se înlocueşte cu H. p, Calul de cursă este calul actualităţii şi este ceeace împiedică realiza­rea echestrului de astăzi. Prea mulţi maiştri de că­lărie in comitetele pentru ridicarea lor, căci statuia echestră este incă de actualitate. In inţelesul plas­tic ea îşi capătă abia acuma lămurirea ei heral­dică şi tehniceşte inţelegerea progresivă. Ca orice operă de artă inainte de a fi o copie credincioasă a naturii, statuia echestră trebue să fie o creaţie de maturitate artistică. a artistului initiat. cu ştiinţâ şi documentare. Creaţiile de echeştri ale lui Mes­trovici şi Bourdelle sunt opere de artă, care vor rămâne ca exemple de puternică gândire şi infăp­tuire, departe de Longchamp şi St. Cyr. Exemplele celor doi mari artişti ai vremii noastre, ne sunt mărturie de această înţelegere a materialului sta­tic, mai de grabă. decât a transpunerii. a călăreţu­lui uşurel dela plimbarea de dimineaţă.

Bourdelle a lucrat mulli ani la statuia echestră a generalului Alvear. Ii fusese comandată de că­tre nepotul generalului, fără prea multe asigurări că va putea�o plăti. Era in vremea când Bourdelle nu era cunoscut decât intr'un cerc mic de iniţiaţi. Mai târziu. nepotului generalului Alvear venind ministru al ţării sale la Paris şi având probabil şi posibilităţi mai multe. Bourdelle a putut isprăvi statuia cu cele patru figuri la colţuri şi pe care toată lumea a găsit-o frumoasă. Fapt este că a�

dacoromanica.ro

B O A B E DE G R Â U

Mihaiu Viieazul

ceastă statuie a ocupat spiritul lui Bourdelle 10-12 ani. ceeace şi trebue de altminteri pentru facerea unei statui echestre. Bourdelle nu făcuse studii speciale de echestru. ceeace nici nu se învaţă ni­căeri. Dar timpul execuţiei a fost şi un timp de documentare şi de in­văţat. Când Alvear a comandat statuia o fă­cuse fiindcă îl ştia că este artist capabil de creaţie şi n'a greşit. Spre bătrăneţe i se co­mandase statuia eches­tră a mareşalului Foch. Chiar şi la noi se da ideia de a ne adresa lui ca să facti statuia regelui Ferdinand.

Eu il ştiam bătrân ii m' am opus. ca şi pen­tru motivul că sunt de părere să se facă la noi in ţară de artiştii noştri, Să se dea pri­lej sculpturei dela noi să se desvolte după semnele ce le-a arătat că (If merită.

după un cal oarecare din Franta. Artistul a ştiut să-I facă interesant sculptoriceşte. Altfel el era mai putin obişnuit decât noi cu animalul care in Franta iese din întrebuinţare mai repede decât in România.

Cine a văzut cu interes artistic lucrările lui Mestrovici şi celorlalţi sculptori sârbi nu se poate să nu fi fost foarte impresionat de incercările şi studiile lor de cai şi echestru de o nouă viziune şi mare pricepere de ritmică şi ştiinţă tehnică. Statuia echestrâ a acelui Crailovici aşa de puternic reali­zat nu poate să nu impresioneze şi cred că acolo la Cossova unde este ridicat trebue să aibă un e­fect din cele mai măreţe. Artiştii sârbi sunt cu si­guran�ă foarte inainta ţi. dar mă miră totuş că sta­tui echestre la care autorul uită să facă harnaşa­ment călăreţului, haină incorsetată şi picioare fără pinteni pot fi puse acolo fără ca autorii lor să fie luali drept monştri. Să fie oare sârbii mai inaintaţi decât noi in ale sculpturei 1 Ce cred ei despre mo­numentele cu care sunt gratificaţi de artiştii lor 1 Le admit ? Ori poate nici nu sunt intreba ţi 1 La urma urmei de ce ar mai fi intrebat personagiul din colţul mesei unui comitet pentru ca el să-ţi dea răspunsul nevinovat. "că ar vrea o statuie şi pllţin echestră"1 Cam aşa cred câ se întâmplă în Serbia unde probabil că se gâsesc oameni mai pricepuţI in ale sculpturei. fie cât de puţini. Câci dacă ar fi să judecăm după lungile tratative care s'au urmat până să se ajungă la acel monument al Corpului Didactic ridicat in piaţa Victoriei. monumentul in­telectualilor noştri oficiali. am băga de seamă că astfel de hotărâri la noi nu prea sunt spontane.

Pentru o statue echestră un concurs intre artişti nu poate hotări nimic În ce priveşte teuşita sta­tuii. Infăptuirea unei statui echestre. ca a mai tu-

Calul statuii lui Bourdelle este făcut Piata Unlver .. ltllt!i din Bucureşti

dacoromanica.ro

1. JALEA: STATUI ECHESTRE

... Piata Palatului Admini.traih" din la,!

dacoromanica.ro

B O A B E DE G R Ă U

M�tel Corvlnul t n Piata Unirii din Cluj

tuturor monumente lor, este o chestiune de desvol� tare in timpul execuţiei. Cine crede că după o machetă cât pumnul poate să prevadă statuia in complexul ei se înşală. Aci mai mult decât ori şi unde este vorba de artistul cu puteri de realizare care va şti să isprăvească o statue lucrând la ea multă vreme şi văzând şi făcând precum şi fă� când şi văzând. Statuia in platru şi inainte de tur� narea in bronz trebue văzută la locul ei. Nici o grabă nu estE' admisă. Artistul trebue să aibă po­sibilitatea de căutare şi timpul necesar.

Şi fiindcă este vorba să se facă la noi atâte<l

monumente, ca de exemplu cel al Artileriei. cel al Infanteriei, precum şi altele în jurul răsboiului, toate bine inţeles cât mai mari şi mai ieftine. ar fi nimerit să se facă unul singur. mare şi frumos, cu colaborarea celor mai capabili artişti.

Cât despre statuele echestre ale celor doi mari regio este cazul să se bage bine de seamă ca marele sens să nu fie pierdut. Trebue să uităm, atât pen­tru aceste statui. cât şi pentru altele ce se vor face. legenda calului nostru mititel. şi să diutăm a crea calul sculptura!. care, dacă nu in adevărul istoric. poate crea capitol nou in istoria artelor.

l. JALEA

dacoromanica.ro

Cetatea. La dreapta, cel:lituia, cele patru' bastioane, din care al doilea e din 1454

C e t a t e a A l b ă C etatea AIbă, aşezată pe ţărmul drept al Ii-- 'St"ă'Pânirea autonomă a Grecilor a durat până la

manului Nistrului, la o depărtare de anul 52 p, Chr., când oraşul s'a supus puterii ro­vre-o 20 klm, dela vărsarea acestuia in mane. Şi sub aceştia el îşi păstra încă autonomia, Marea Neagră, are un trecut istoric ca insă trebuia să se supună culturii romane.

puţine oraşe din lară Odată cu inceperea năvăliriior barbare, se pune Intemeiat în sec. al VII-lea a, ehr .. de emi� capăt desvoltârii culturale atât a acestui oraş, cât

granţi greci, din insula Milet, şi numit de dânşii şi a tuturor celorlalte, foarte numero�se pe coa­Tyros, după numele râului, mulţumită aşezării stele Mării Negre. Insă soarta lor n'a fost şi a Ce­sale geografice, a ajuns la o desvoltare economică tăţii Albe : pe când unele din ele şi-au continuat şi culturală foarte Însemnată, astfel incât, făcând viaţa, de pildă sub bizantini. cunoscând vremuri ulterior parte din marea confederatie a oraşelor de linişte, Cetatea Aibă era în continuă fierbere : delice, plătea anual un tribut de un talant. adică Goţii. Hunii, Avarii, Slavii, Cumanii. Pecenegii, nu mai puţin ca oraşul Olbia, de pe Bug, despre Tătarii, Cazacii şi alţii. până la venirea Domnului care avem multe ştiri literare şi arheologice. român, trecând ca un vifor peste regiunile de lângă

A fost organizat, sub raportul politic şi admini- Nistru dinspre Sud, prădau mereu şi resturile po­strativ, după felul oraşelor mari din Grecia, adop- sibile ale civilizaţiei vechi, astfel încât astăzi ea sJ tând legile propuse de Solon, la 593. Avea, prin ne poată fi cunoscută doar fragmentar, mai ales urmare, un senat compus din patru sute de inşi. că dela venirea lui Alexandru cel Bun, la 1400, a câte o sută dela fiecare clasă socială ; apoi un fost mereu locuită, ceeace a dat prilej nou pentru comitet economic compus din nouă membri, din amestecarea civilizaţiei de atunci incoace, cu res­care negreşit făceau parte strategul şi astynomul turile celei vechi. oraşului, Printre celelalte funcţiuni ale acestui co- Alexandru cel Bun, afară de întărirea cetăţii. mitet era şi aceea a baterii monetelor Statului, la despre care ne vorbeşte călătorul francez Guille­început cu efigia astynomului, iar, dela cucerirea bert de Lannoy, care a vizitat Cetatea Aibă -romană, a împăratului contimporan, păstrate până Moneastro - la 1421 - a reinflorit vechiul port. şi astăzi destul de numeroase, mai ales cele de dând privilegii vamale tuturor negustorilor ce obiş­bronz, foarte puţine cele de argint şi numai două nuiau să-şi transporte mărfurile pe Nistru, fie de aur, Senatul exercita două puteri: puterea legis- din Europa În Orient, fie invers : Un drum ce s'a lativă şi cea executivă, Orice neinţelegeri ivite se desvoltat foarte simţitor după terminarea răsboaie­judecau de comitetul bătrâni lor oraşului, Sine- lor eruciate. Unul din urmaşii lui Alexandru cel drion : hotărâriie lui se executsu de senat. Bun, Ştefan cel Mare. i-a dat acestui drum şi mai

Graniţele Statului treceau dincolo de ale oraşu- mare atenţie, atrăgând aci pe toti negustorii din lui Cetatea-Aibă de astăzi, îmbrăţişând o întin- Levant cari făceau negoţ cu Europa : pentru dere de pământ egală probabil cu a judeţului cu aceştia drumul Nistrului, mai uşor şi mai ieftin şi acelaş nume.

. I mai ales apărat de străjerii Moldovei. era de pre-

dacoromanica.ro

B O A B E DE G R Â U

ferat celui prăfos ş i peri-:ulos de dincolo de Nis­tru. in Tartaria. unde ne­gostorii erau jefuiţi de cetele de Tătari setoase de jaf. Intr'un timp foarte scurt. multumită şi poli­ticii militare a lui Ştefan faţă de vecini. Cetatea AIbă s'a ridicat la aşa în­nălţime sub raportul eco­nomic. încât nu numai Ştefan. ci chiar Sultanii. geloşi de ea. puneau mai mult preţ pe oraş. decât pe Moldova toată. Acea­sta i-a şi făcut pe Sultani să incerce de mai multe ori s'o cucerească. reu­şind. in fine. Ia 1484. când toatA populaţia de 20.000 de suflete. a fost jefuită. măcelărită. iar fe-meile şi fetele duse la

Constantinopol. ca să popuÎeze târg urile de sclăvie. Sub Turci oraşul n'a prosperat deloc. Iar spre

sfârşitul secolului al XVJ!l-lea. resturile popu­tiei. mai ales armenii, fug dincolo de Nistru. din cauza decăderii economice a oraşului. în urma rAs­boaielor dintre Turci şi Ruşi. care nu mai încetau.

Deşi luată şi apoi cedată Turcilor. după pacea din 1 774. neizbânda nu le dădea pace Ruşilor. astfel incât oraşul. împreună cu restul Moldovei de dincoace de Nistru. cucerit la 1 806 - Cetatea Albă chiar foarte întâmplător. după mărturisirea unui contimporan din oraş - a putut să râmână sub nouii stăpânitori până la 1918. iar dela aceastA dată să se realipească restului Moldovei. acum li­beră.

Poarta principalA li CetAiil Âlbe

Prin orice stradă. care sunt tăiate in mod ra­diar. pornind dela cetate. putem să ne indreptăm spre acest monument istoric. pe care puneau atâta preţ cei doi mari domni ai Moldovei : Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare.

, Când ieşim din oraşul propriu zis. pământul se ridică jur-împrejur. formând un mal inălţat semi­circular. care inconjură cetatea dinspre oraş. Este glacis-ul cetăţii. făcut în formă defensivă. fără lu­crări speciale vizibile în exterior. Dincolo de gla­cis, un şant adânc de 14 m.. având aceeaş lăr­gime ; pentru facerea lui a trebuit să se taie două straturi de calcar de mare. lucrare foarte grea, fă­cută prin urmare anume pentru ca apa limanului să poată pătrunde liber în şanţ. umplându-I la a-

dâncimea necesară, Din amândouă părţile sale. şanţul este căptuşit de zi­duri de piatră. lucrate cu mare ingrijire şi socotea­lă arhitectonică,

InUia curte 3 cet�tii. In fund la dreapta o ma�azie de zid fi o ci.ternii de petrol

In partea lui dispre S. şi W. acest şanţ ser� veşte astăzi de depozit de gunoaie şi de toate murdăriile ce se arunc'!\ in el. mai ales de locui­torii săraci de pe şantul extern. care aşezându-se acolo - deşi (âră nici un drept de proprietate legală. pământul apar­ţinând. pe atunci Comi­si unii Monumentelor Isto­rice din Odessa, astăzi înlocuită de cea din

dacoromanica.ro

GR. AVAKIAN : CETATEA ALBĂ "

Intll.riturile ,1 turnul de jo. al cetlitii

Chişinău - ameninlă să distrugă chiar resturile de şanţ ce se maÎ păstrează in acea parte. Tot aci, unele din case au ajuns, faţă de tăcerea Comisiunii din Chişinău, să se folosească de zidul extern al şan\ului, ca de zid de casă, adăogand la el cele� lalte trei ziduri principale.

Intrarea in cetate, cea mai uşoară şi naturală, se face prin poarta principală, etajată, astăzi res� tamată. Ea prezintă un monument medieval de mare valoare, fie din punct de vedere arhitectonic propriu zis, fie din punct de vedere al fortifica� ţiei adaptate aci.

Etajul este susţinut de o boltă ogivală, prevăzută cu trei arcade, tot ogivale. Sus, de pe etaj, se făcea bătaia in direcţiile stabilite con� form liniei şanţului şi dis�

scoaterii din ele a două inscripţii din care una care se afla la dreapta, este datată din anul 1176 când s'a făcut poarta, in vederea răsboiului cu Turcii. Această inscripţie s'a găsit intr'o curte vecină ce­tăţii şi se afla înainte de răsboiu la Muzeul din O­dessa. nI româneşte ea sună astfel :

"In anii dela întruparea Domnului 6984 ( H76) s'au săvârşit marea poartă În zilele cuviosului 10 Stefan Voevod şi În zilele panului Luca şi panu­lui Hărman". Sus. deasupra inscripţiei, un zimbru şi un scut. semnele Domnului Moldovean, săpate in piatră.

poziţiei ambrazurilor şi bas­tioanelor din stânga şi dreapta porţii. Privită din afară, poarta se arată con­cepută asimetric şi are in partea stângă un contrafort, precum şi alte două din faţă. Pe zidul ei extern

ii .. ',. ii . . :; ! .,_

Comunicarea cetăţii cu o� raşul. prin această parte, se făcea printr'un pod mişcă­tor, astăzi inexistent. care, când pericolul ameninţa ce­tatea, se ridica. aplicându�se pe zidul porţii.

Prima curte în care in� t.răm a fost refăcută ulte­rior, astfel incât cu greu i se mai pot distinge lu­crările mai vechi. Dealun� gul curţii, dinspre Sud, întâlnim cateva bastioane căptuşite şi ref Acute prin sec. XVIl-XVIlI , două

deasupra intrării se văd două nişe râmase in urma

� I ''f-''t''III D'''I'1 � �

Vedere asupra portii cellltH

dacoromanica.ro

18 B O A B E DE G R ÂU

Limanul Nlltrului vAzul noaptea depe minei., ceHitii

grupe de ambrazuri pentru tunuri de calibru mare. un. turn exagonal (cel din fata liceului de fete) şi jos. spre 5-W. un turn patrat e:tajat, cu obrazuri spre S-W şi N-W. Dinspre N-W această curte este prevăzută cu un zid cu ambrazuri. care trece în curtea a doua, mai mică şi mai veche, situată spre: N-E. Comunicarea primei curfi cu partea din­spre liman a cetăţii se făcea, ca şi astAzi, printr'o poartă apărată de sus.

Tot in prima curte, imediat după intrare, se află la dreapta. ruinele locuinţei comandantului carlo, după felul arhitecturii. pare a fi fost făcută de Ruşi. Mai departe. spre interiorul curţii, se află un minaret : chiar lipite de zidurile lui, se constată şi resturile temeliei geamiei ce va fi existat aci.

In faţa minaretului. spre N. un turn pătrat. inalt. probabil din sec. XV. restaurat in 1 928. El avea de scop observarea tuturor mişcărilor di( interio� rul cetăţii, vizibile de pe vârful lui. precum şi ace� lor din afară de zidurile cetăţii. fiind cel mai inalt dintre toate turnurile ce se află in cetate .

Tot el era destinat să apere intrarea in curtea a doua a cetăţii. făcută În zidul cel mare crenelat. ce desparte cele două cetăţi. Comunicarea intre cele două cetăţi se mai făcea. ca şi astăzi. printr'o poartă boltită lucrată după acelaş principiu cu cea principală, dar păstrată fără etaj. care negre� şit va fi existat şi el.

Limanul Nistrului pe lunli . Când intrăm in curtea a doua. observăm. dea­

lungul zidului despArtitor, resturi de clădire lungă şi Iată. făcută probabil de cazarmă. Acum 70 de ani exista acolo o şcoală primară. după cum spun bătrânii, organizată după sistemul lancastrian. Pe marginea stângă a curţii. se aflâ un zid crenelat, inălţat astfel incât să acopere vederea dinspre li­man asupra curtii a doua. Acest zid crenelat ajun­ge până la cetăţuia cea cu patru turnuri circulare. Pe marginea dreaptă a curtii. iar un zid crenelat. dar prevăzut de patru bastioane. din care cel al treilea, făcut de Petru Aron - ucigaşul lui Bog­dan al Il�lea, tatăl lui Ştefan cel Mare. la 1454 a fost Înarmat cu tun"ri - după cum se spune chiar in inscripţia găsită pe bastion - şi prevăzut jos de un a!t bastion. aşezat chiar În şanţ. pentru flancarea lui de jos.

Spre N de acest bastion. până la marginea ex­tremă a curţii ,se află un zid adâogat prin sec. XVII�XVIII. având ambrazuri pentru tunuri de calibru mare.

In toată cetatea aceasta _ a doua - numai aceste ambrazuri. precum şi încă una, făcută pe primul bastion din dreapta, sunt posterioare sec. al XV -lea, restul fiind foarte caracteristic acelui secol.

A treia cetate, cea mai mică şi cea mai veche. care. după adăogarea celorlalte două cetăţi, putea

dacoromanica.ro

GR. AvAKIAN · C ETATEA ALBÂ 2'

să servească doar ca reduit. este, relativ, bine pă­strată, având un plan aproape dreptunghiular şi prevăzută la cele patru colţuri cu câte un turn eta­jat ; din aceste turnuri, cel din stânga servea de temniţă ; el are o boltă ogivaJă şi este mai bine păstrat decât celelalte trei.

In această cetăţue s'au făcut astăvară săpături pentru Muzeul Militar din Bucureşti şi rezultatul lor din punctul de vedere militar, a fost din cele mai îmbucurătoare. Afară de celelalte obiecte, s'au găsit şi monede moldoveneşti, primele descoperite la Cetatea Albă.

In interior, cetăţuia are resturi de clădiri, eta­jate ; in zidul dinspre E, o absidă, singura mărtu­rie a stăpânirii creştine asupra acestei cetăti - a Domnilor moldoveni - rămasă în urma dărâmării paraclisului ce va fi existat aci.

In colţul dintre zidurile de N-W, se află o piv­niţă. adâncă cu bolta ogivală. Această pivniţă s'a făcut cu mult mai târziu ridicării cetăţuei, căci ei:! îi strică rostul .

Dincolo de zidurile cetăţuei, mai ales spre N, se vede limanul Nistrului, care în această direcţit: se întinde la o distanţă de vre-o 18 klm., iar în stânga şi dreapta, nu mai puţin de zece !

Seara, când ,pe un timp liniştit. apa oglindeşte zidurile prăbuşite ale cetăţii, s.au noaptea, când nu mai ajunge aci ��omotul oraşului şi numai strigă-

tul bufnitelor ce se adăpostesc prin cetate intrerupe liniştea adâncă, gândul sboară inainte, depărtân­du-se in negura vremii, căutând să-şi inchipue viaţa petrecută intre aceste ziduri şi creează ima­gini prea puternice, pentru ca mijloacele noastre tehnice de comunicare, să le poată reproduce.

Dinspre liman, dealungul zidului extern, crene­lat, comun celor două cetăţi - prima şi a doua -se mai află un altul. păstrat pe jumătate, prevăzut la mijloc cu un turn şi având două părţi de ieşire spre liman.

Apa Iiinanului În această parte pare a fi fost mai adâncă, astfel incât apropierea năvilor de zi­durile cetăţii să poată fi accesibilă, după cum se constată din gravura din 1 790, provenind dela ne-9ustorul Kleemann.

Indreptăndu-ne spre E, observăm cetăţuia din­spre liman. De aci ea se arată pe cât de maiestoasă şi frumoasă. fie dimineaţa, când soarele răsare, fie seara, la asfinţit, pe atât şi jalnică, distrugân­du-se mereu prin atingerea apei limanului de sub· straturile de argilă şi stânci calcaroase peste care se OIfIă.

Oricine vrea să vadă aspectul general al cetăţii. trebue să iasă negreşit cu barca sau şalupa, În largul Iimanului, de, unde ea pare mai mare şi mai clară in plan'�[ ei �e astăzi.

_ GR. AVAKIAN

dacoromanica.ro

Casa N"Uonală din Brea:.c:a Clinica de copii din Brea:.:"

C a s e l e N aţ i o n a l e - Zece ani de experientă -

.

O carte voluminoasă arată cu deamănuntul intreaga activitate a Societăţei Caselor Naţionale. O bogată experienţă reală, fă� cută În curs de zece ani, merită a fi cer�

cetată sub multiplele ei infi'iţişări . Să cercetăm fără părtinire. care-i rostul acestor

Case Naţionale printre cele vre�o şase sute de societăţi care se agită în valvârtejul cultural al Ro� mâniei Mari.

Chiar titlul : "Casă Na/ional<r este o fericită imperechere între real şi ideal.

A zidi in mijlocul satului o casă comună este a fixa un centru de greutate, o unitate de vederi, de simţiri şi de acţiune ; clădirea unui templll, oricât de modest, este realizarea unui ideal şi idealizarea unei realităţi.

Doctrina şi metoda Caselor Naţionale. isvorite fireşte dintr'un ideal. nu au la bază teorii abstracte şi nebuloase. S'au format pe incetul prin modeste experienţe in contact cu massele populare. faţă cu realităţile vieţii româneşti ; păstrând legătura cu pământul s'a închegat cu timpul o operă socială pozitivă şi durabilă de educaţie populară.

Intre biserică şi şcoală trebue să se ridice un al treilea templu in inima satului. O casă incăpă­toare în care sătenii să se adune de buni'i voe, gă� sind acolo in mic o organizaţie integrală. care să corespundă tuturor nevoilor de manifestare sufle� tească. intelectuală şi fizică a satelor.

Sală de intâlniri pentru sfaturi. şezători, confe� rinte. teatru popular, muzică. joc. cinema. radio, bibliotecă. bae. popid, teren de sport uri şi tragere la ţintă.

Bătrâni. tineri. bi'ieţi. fete. de orice vârstă. să poată petrece câteva ore libere cu folos. căci di-

straqia e necesară ca şi hrana şi munca. A şti să procuri distracţie folositoare omului adult e o pro� blemă de mare importanţă socială. Astăzi câr� ciuma e clubul ţăranului.

Ce i se dă În locul cârciumei pe care Statul tre� bue s'o inchidă ?

Cârciumarul i�a făcut scrânciob. i-a adus lău­tari. face horă, ii di'i băutură - adesea otrăvi� toare - dar omul petrece câteva ore libere. de uitare sau de isbucnire sufletească.

Şcoala, oricât de bună ar fi, nu-i de-ajuns. Omului adult ii trebue altceva. Trebue de tânăr

interesat şi încălzit continuu cu impresii de văz şi de auz cât mai puternice.

Amestec de distracţie şi folosinţă imediată este :aracteristica acestor Case Naţionale - o admi� rabilă şi binefăcătoare metodă educativă de infil­trare.

Ideea Caselor Na�ionale nu este nouă. Inainte de războiu, în activitatea extra-şcolară

a Ministerului de Instrucţie, s'a lucrat in răstim­puri pentru asemenea organizaţii.

Casa Şcoalelor scosese şi o broşură pentru a înlesni răspândirea şi căIăuzirea activităţii in ve­derea intemeerii unor Case Naţionale. Totuş opera nu a luat fiinţă în chip temeinic inaintea războiu­lui.

In Ardeal şi Bucovina au existat unele organi­zări asemănătoare, insă cu alte meniri, şi unele le­gate cu ideea cooperatistă. "Astra" dup'!! războiu a inceput să întrebuinţeze termenul de ! Case Na­tionale. In schimb, in ţară avem de mult felurite organizaţii străine: Turnverein, Eintracht. Lieder­tafel. Tragere la semn, Amiciţia. Barasch. etc.

dacoromanica.ro

JEAN BART : CASELE NATIONALE 31

Activitatea soc. Tinerimea Ro� mână s'a mărginit la populaţia şcolară. liga Culturală nu s'a scoborât la sate. ci a lucrat numai la oraşe.

Ideea Caselor Naţionale, deşi veche, nu s'a putut realiza decât mai târziu, tocmai în unul dintre cele mai tragice momente din viaţa neamului nostru.

Prima Casă Naţională s'a nă:;� cut pe front. in tranşee. în mijlo� eul războiului, în cumplita iarnă a anului 1917.

Răspundea de sigur unei nevoi. Se cerea o muncă apostolică pen­tru ridicarea moralului trupelor.

Numai pregătirea tehnică pen� tru ofensiva dela Mărăşeşti nu era de�aiuns. Şi laolaltă strânşi in gru� pul luptătorilor. activi şi rezervişti. în faţa inamicului. erau profesori. învăiători. preoţi. medici. ingineri. advocaţi, ' agricultori, industriaşi, negustori. Ideea a prins, Era un moment potrivit şi câţiva oameni aleşi. apostoli animatori s'au găsit. Inainte de a se inchega definitiv o doctrină s'au arătat dela început ideile dela cari plecau iniţia­torii :

1. Fapte mari nu poate săvârşi omul dacă nu este însufleţit de credinţă, de iubire pentru bine, frumos, patrie, dreptate şi umanitate.

2. Omul trebue valorificat. mai intâiu, prin fap� tele sale şi apoi prin ceeace ştie şi spune.

3. Pilde, învăţături şi îndemnuri bune. Desvol­tarea puterii trupeşti şi sufleteşti caracteristice po� porului românesc.

Instituţia aceasta a Caselor Naţionale s'a dove� dit că răspunde unei necesităţi sufleteşti :

a) Pune în valoare însuşirile neamului şi le în­dreaptă către un ideal superior.

b) Clădeşte o temelie sufletească pe. fapte şi nu�

pe vorbe.

Clinica de copii din Brcaza 1n 1928

c) Creează pe Omul de nădejde, pe care trebue să se razime orice înjghebare socială sănătoasă.

d) Cheamă la contribuţie conştientă massele populare pentru viaţa sufletească şi economică a ţării.

e) Ridică opera de cultură şi educaţie a popo­rului deasupra intereselor politice de partid.

f) Introduce metode noui de lucru in interesul evoluţiei şi ordinei sociale.

Iată cum a văzut şi d�l N. Iorga sistemul şi fo­losul Caselor Naţionale :

"In loc să intervină Statul. intervine iniţiativa ; in loc să se vorbească omului. de multe ori într'o limbă pe care n'o inţelege, de lucruri care n'au pentru dânsul momentan o însemnătate deosebită, i se vorbeşte acasă la el de lucruri care�J privesc pe dânsul în rândul intâiu, şi dela acest lucru. pe încetul. se trece, printr'o dibace scăriţare, la lu­crurile care stau pe planul cel mai ridicat şi re­prezintă scopul cel mai inalt al educaţiei popu_ lare" .... "să te duci la om şi să�1 zgândăreşti pu­ţin, să trezeşti in el ambiţia de convingerea pu­tintei de a începe el lucrul cel bun în folosul luj" ,

Metoda intrebuinţată e simplă : Şezători, con­ferinţe, muzică. bibliotecă, sporturi, jocuri, horă, �imnastkă, premii pentru săteanul cu boii cei mai frumoşi, pentru cel care şi-a făcut cea mai fru� moasă grădină din sat, pentru mama cu cei mai îngrijiţi copii. pentru flăcăul şi fata cari au cele mai frumoase costume nationale, pentru jocuri. pentru cântec .... Vorbe puţine şi fapte multe a fost metoda adoptată dela început.

O activitate de educaţie practică, simplă, mo­destă - dela concret la abstract - fără a pierde pământul de sub picioare, fără a pluti in vag. s'a dovedit că poate ridica nivelul masselor populare.

Sunt in ţară vre�o 60 de Case Naţionale, unele Intiiul clmln d� ucenici din Bucure,lI. lnle",elol de C ... �Je:N.IIQnale infiinţate de Centrală, altele din iniţiativă locală.

dacoromanica.ro

3' B O A B E D E G R Ă U

P,' ... lr .. L.B ..... ,n lln7 . C""w ... ,,h.II"!e'".Uo".I .1 p,of. oec"nd..-I

dar afiliate sau in colaborare cu Centrala. Cincisprezece au local propriu. şapte au teren

pentru construcţii. LucrlJrile merg încet. dar trebue să ţinem seamă

şi de greutăţile timpului - când e secetă nu-i producţie. când e producţie nu-s preţuri - totuş din cât s'a realizat, cu mijloace extrem de reduse. se poate constata puterea exemplului văzut.

Câmpul de experienţă a fost comuna Breaza din Prahova. care a ajuns model pentru asemenea or­ganizaţii de civilizate a satelor.

Prin metodele întrebuinţate s'a ajuns la o ade­vărată educaţie cetăţenească, la solidaritate so­cială. Ia conştiinţa răspunderii şi mândriei de sat.

Organizaţia dela Breaza a ajuns să trăiască prin propriile ei mijloace, cu simpli conducători lo­cali. cari îşi dau azi perfect seamă de felul cum se poate ridica un sat prin asdel de opere.

Sărbătorirea Crăciunului. Anului Nou. Ziua Eroilor. se face la Casa Naţională. Se mai fac şe­zători. baluri. cinema. nunţi. sporturi şi jocuri în aer liber. , La dispensarul de copii sugari alipit pe lângă Casa Naţională. se organizează anual serbarea mamelor şi expoziţie de copii.

Dacă diferitele congrese interna\ionale au fost purtate pe la Breaza. este că această comună poate fi socotită ca imagina viitoarei Românii ru­rale şi trebue să servească drept model.

Impresia puternicA pe care Breaza le-a făcut-o excursioniştilor străini trebue să ne bucure şi să ne măndreascA.

Iată ce scrie d-l profesor Iose Aragon Montego. in revista spaniolă : La Reuancha del Campo.

, D-lui Carlos Casado . Inginer' agronom. Consilier la ambasada Spaniei

la Berlin. .

lţi aduci aminte, iubite Casada. de excursia noastră la Breaza ? - acel sat pitoresc dela' poa-lele Carpaţilor ?

. . , . Am fost acum un an: dar chiar dacă ar fi mal

mult, tot vii aş păstra senzatiile ce le-am avut atunci.

Dă-mi' voe totuş să-ţi reimprospătet memoria. Ştii cât de prieteneşte şi călduros am fost pri-

Intrecere de jocuri nationale

mi ţi de tăranii aceia. Bărbaţi şi femei îmbrăcaţi in costume tipice naţionale. Ne aruncau flori şi cu­vintele lor de bună venire se amestecau cu notele tarafului de lăutari.

Cu veselie şi voe bună ne-au condus să vedem şcolile şi atelierele de industrie casnică. Ce lucruri măiestre. broderii naţionale. scoarţe artistice, am văzut confecţionându-se acolo În mijlocul cânte­celor armonioase ale copilelor eleve !

Am asistat la dispensarul de copii mici pe cari medicul ii constată săptămânal.

Iti reaminteşti de acele mame ţărance cari aş­teptau cu pruncii in braţe să le vină rândul ?

Iţi aduci aminte de o gingaşă fată În halatul alb de infirmieră cum cântăria copiii. cum indemna şi da sfaturi mamelor ?

Dar de acel ingeraş blond şi durduliu. care de pe tipsia cântarului, c'o mutră voioasă .ne privea intrebându-ne parcă ce căutăm noi printre mame şi copii ?

După aceea am vizitat Banca rurală, admini­strată de oamenii din sat. Ce mândri erau de mi­siunea lor şi de increderea ce le-o acorda popu­laţia care-şi depunea acolo toate economiile !

Am vizitat gospodăriile lor. Am luat masa comună in sala mare a Casei Na­

ţionale şi ne-a servit elevele şcoalei. Brânzeturi. lapte. fructe. dulciuri de casă. mâncare simplă ţă­rănească, dar servită cu cea mai delicată atenţie. in chip natural. fără urmă de afecţie.

Am admirat dansurile şi reprezentarea legende­lor populare. Ni s'au oferit ouă colorate de Paşte. Ni-au urat aruncându-ne boabe de grâu. Am luat parte la originale obiceiuri locale. şi atât eram pă­trunşi de spiritul local încât am sfârşit prin a dansa şi noi jocurile naţionale, imbătaţi de-o veselie să­nătoasă.

După ce ne-am dus insoţiţi de autorităţile co­munale în faţa unui pavilion. primarul ne-a spus cu pravitate şi mândrie :

.. Totul ce-aţi văzut este prezentul: acum o să vă arătiim bogăţia noastră de mâine".

S'a ridicat cortina. O estradă plină de copii frumoşi, În costume naţionale. cari ne-au aruncat flori din coşuriIe încărcate.

dacoromanica.ro

JEAN BART ! CASELE NATIONALE 33

Noi incepurăm a bate din palme. Şi aplauzele unanimc isbucnir! În grupul nostru

fără să ştim măcar cui erau destinate. Apoi. eu pierdui seninătatea. simţ ii fiori şi mă intorsei spre d�ta. doritor să primesc o mână de ajutor in slă­biciunea mea.

Dar te-am vAzut cu ochii plini de lacrimi. Şi vrând parcă să te desvinovăţeşti îmi spuseşi : -Ce prost sunt ! Nu cumva m'a podidit plân-

sul ? Şi eu ţi�am răspuns : -"Şi mie Îmi vme parcă să plâng". Tăcuţi. amândoi alături. ne-am îndepărtat de

acel spectacol. lăsând parcă durerea comună să se împărtăşească in Iimbagiul mut al sufletelor noa­stre.

Târziu d-ta ai rupt tăcerea aceea aparentă. - Aceste lucruri ar trebui sA fie văzute de cât

mai multi de-ai noştri. Şi atunci ţi-am răspuns : -.. Cum am putea mai bine sâ cinstim anii de

viaţă. cari ni�au mai rămas. decât să ne dedicăm unei munci care să facă a vedea şi ai noştri lu­crurile pe care le-am văzut noi aci. sâ putem În­���

.��i asemenea opere şi in patria noastră : Spa-

După cât-va timp m'am pus pe lucru şi aceste pagini. de un merit atât de modest. iţi vor proba că in acea zi fericită, la Breaza. Îmi fu dat să gă­sesc cea mai mare bogAţie la care poate râvni un om - căci atunci şi acolo îmi găsii idealul vreau să-I realizeze cât mai am Încă de trăit.

Iose AraBon Madrid Oct. 1929.

Nu aveam de gând să mă ocup de persoane şi să pun aci nume proprii. totuş mă văd nevoit. in interesul cauzei. pentru a lămuri experienţa făcută de Casele Naţionale in cei zece ani de activitate.

In conducerea acestei societAţi există o fericită imbinarea două energii care se complectează ad­admirabil. Conducătorii. amândoi oameni de o rară modestie. Generalul Ion Manolescu. spirit or-

ganizator. simţ practic. cald suflet de apostol. şi Profesorul G. Ţiţeica. matematic de reputaţie mondială. om de gândire precisă.

De zece ani neintrerupt. c'o regularitate mate­matică. c'o evlavie de apostol. savantul coboară de pe catedra universitară pentru a-şi ţine o simplă predică săptămânală. intr'o admirabilă formă popu­lară. pentru un scop modest. dar temeinic .

.. Căci. spune el. toat" ţesătura vieţii se compune din o mulţime de acte simple şi dacă vrem ca un po­por să se ridice. trebue să lucrlim continuu asupra actelor zilnice. Dacă vrem ca o pânzli sA fie bună cată ca fiecare fir. din care se compune. să fie bun. Casele Naţionale au ca scop tocmai îmbunătăţirea acestei pânze nationale".

In fiecare comună trebue sA se înalţe câte un asemenea modest aşezământ de cultură populară. educaţie cetăţenească şi solidaritate socială, indi­ferent din ce iniţiativă ar porni şi ce nume ar purta: Case Naţionale. CiIminuri Culturale. Atenee popu­lare - dar fiecare injghebare de acest fel să caute a-şi ridica un local propriu.

Prin zidirea unei Case a comunităţii ideea se leagă de pământ. se cimentează o conştiinţă de colectivitate şi de bine obştesc.

Pentru ridicarea acestor case de cultură şi edu­caţie a poporului, înzestrate cu biblioteci. cinema şi radio. e necesară o colaborare intre Stat. co­mună şi iniţiativa privat". aşa cum s'a procedat pentru clădirea şcoalelor şi bisericilor.

E absolută nevoe ca in legea administrativă să se prevadâ o cât de modestă cotă parte din bu�e­tul comunal pentru cultura şi educaţia populaţiei adulte.

Cei zece ani de experienţă a Caselor Naţionale I'!.duc un real folos. căci arată posibilit"ţile de co­laborare in viitor Între diversele iniţiative ce tre­buesc sprijinite de Stat.

Despre iniţiativa privată s'a zis că-Î impulsivă şi intermitentă. variabilă. nepre�âtită şi disparată.

Dar şi despre orţfanizaţia de Stat s'a zis că-i rutinară. strâmtă Si înţepenită.

Bi11rocratismul slăbeşte iniţiativa şi efortul per­sonal.

dacoromanica.ro

34 BOABE D E G R Â U

C a ş i În operele de ocrotire socială. numai o in­tima colaborare intre iniţiativa privată şi organi­zaţia de Stat ne poate pune pe calea bună de lu­minare şi educare a poporului.

Nu putem lucra numai În adâncime. trebue să lucrăm şi in intindere.

Organizaţia de Stat a educa�jei poporului tre­bue să capteze toate bunele vointe. să le sprijine.

să le pregătească şi să le inclrumeze. Prin forţa organizaţiei trcbuesc coordonate şi conduse toate acele energii disparate. atrase printr'un indemn sufletesc. către opera de ridicare şi civilizatE: a masselor populare.

JEAN BART

Cua Nation"l;t din Piatra Neam�

dacoromanica.ro

Cumpăna Părintelui T eodorii: Ieroshimonahu, Teodorit se luptă de două săp�

tamâni cu Sfântul Arhanghel, pentru sufletul lui Vasilie Prîsăcaru. Acest creştin se bolnă­

vise greu, deva[e, În bojdeuca-i dela poalele ca­drului, şi feciorii lui veniseră la pustnic şi-J ruga­seră fierbinte să facă rugăciuni pentru el şi să-i lungească viaţa. ,

!'eodorit cunoscuse. În duhul său de cuvios, că boala lui Vasilie este un canon pe care: i-I trimite Atotputernîcul şi începuse lupta, cu mAtAnii, cu post negru, cu cctanii de zi şi de noapte.

Dar simţea că SE. Arhanghel. prea luminosul Mihail, purtătorul săbiei cu două tăiuşuri (şi care pătrunde până la despărţitura dintre suflet şi duh, dintre inchceturi şi măduvă - Evrei 1. 1 2 ) nu e bucuros de rugăciunile lui Teodorit şi de întârzie� rea săvârşirii lui Vasilie.

Teodorit stătea şi se socotea : Vasilie Prisăcaru nu e om prea trecut. Are o casă de copii. unii din� [re ei incă fără de nădragi. Avere să le lase nu are. Treburile i sunt incurcate. Strânsura din ţarină n'a isprăvit�o. Cu toamna aceasta secetoasă. arătură n'a putut să facă ... De altă parte. canonul pe care i I�am dat. Ia spovedania dela Paşte, nu I�a mân� tuit .. , Cum să se ducă el acum innaintea Stăpânu� lui. neîmpăcat. nelimpezit. cu inima Încâlcită in mărăcinii pământeşti ? Sf. Arhanghel îşi ştie soco� telile şi o fi având poruncă să�i ia sufletul, dar Dumnezeu a pus in inima omului. râvna şi rugă� ciunea şi cu râvnă fierbinte şi cu rugăciunea care nu cunoaşte şovăiala înduplecăm munţii. boala, moartea şi însăşi mânia lui Dumnezeu ... Doar Ilie era om, asemenea cu noi in slăbiciuni, şi cu rugă� ciune s'a rugat ca să nu plouă şi nu a plouat pe pământ trei ani şi şase luni, (Iacov 5, J 7 ) .

Drept aceea, Teodorit stărueşte În rugăciuni. in cetanii şi în mijlociri, la Porţile Milostivirii, ai� doma ca văduva din Sf-ta Evanghelie. Ia uşa Ju­decătorului Nedrept. A cetit şi a recitit Psaltirea. EVlJnghe/iaru/, Ceaslovu/, Apostolul şi a bătut şapte mii de mătănii. câte cinci sute. pe fiecare zi. Astăzi sunt tocmai două săptămâni de când a în­ceput acest canon şi e gata să�1 ia încă odată. dela capăt...

Teodorit citeşte Slujba Acatislului Domnului Nostru Iisus Christos : .. O prea dulce şi intru tot indurate Iisuse, primeşte acum această puţină ru, găciune a noastră, precum ai primit cei doi h,mi ai

văduvei şi păzeşte moştenirea ta de vrăjmaşii cei văzuţi şi de cei nevăzuţi, de venirea�asupră a altor neamuri. de neputinţe şi de foamete, şi - din muncile cele viitoare scoate�ne pe toţi cari strigăm ţie : Aliluia 1. .. "

EI citeşte pe prispa chiliei, lângă biserica aibă ;Ii sihastră. Glasul lui se ridică nalt şi cucernic. fâlfâe pe subt străşinile sfînte şi se distramă hohotitor. printre stânci şi printre brazi. Nici o făptură ome­nească nu aude glasul lui Teodorit. Numai ingerii lui Dumnezeu şi sălbătăciuniie pădurii aud zvonul acestor rugăciuni. E singurătate desăvârşită in toa­tă imprejurimea. Stâncile spintecate drept (ca sfoara cu plumb la vârf a zidarului), stau cenuşii şi cu şiruri de picătură ruginie, În bătaia soarelui. de după amiazâ. Pe deasupra. i?razii incleştati in creştetele sure pândesc. cu toate ramurile lor in­cropite şi negre, adierile, zefirii şi mişcările văz­duhului. care au adormit cine ştie unde. de multe zile,

Toamna e secetoasă şi fără de barizuri. Impre· jurul sihăstriei lui Teodorit. munţii clocotesc. subt codrii de brad şi de fag. in grămădiri, în suişuri şi in coborâşuri, aci de păcură aci de vApaie. Ochiul sihastrului cuprinde aceasUi privelişte, cunoscută lui de atâţia ani. şi cu gândul şi cu cuvântul da­pănă mereu mârgâritarele cele duhovniceşti, din colanul Acatistu/u i . . , Toţi fagii. toţi cornii. toţi ci· reşii sâlbatici. de pe aceste coaste şi de pe aceste spinări muntoase. s'au prefăcut in fuioare de por­firă ! Dumnezeu cel ce se investmintă. primA­vara. În sacosul de in al tuturor copacilor cu floare aibă. voeşte să se imbrace. toamna, în mantia îm­părătească a codri lor de pară şi de aur.

De pe prispa chiliei. din pragul bisericii sau din ferestruicile s�ntului locaş. ieroshimonahul Teo� dorit prea măr' .=şte pe Ziditorul. de ani de zile. cân_ tând şi evlavisindu-se cu Proorocul David :

..... Tu ai intemeiat pământul pe taracii lui, aşa ca să nu se clatine in veac şi în vecinicie. Cu a­dâncul apelor de sus - aidoma unui talar - tu I�ai acoperit. astfel că pe munţi au stătut apele, La certarea ter.. ele au fugit : la glasul tunetului tâu s'au dat înnapoi înfricoşate. De pe munţi, s'au po­gorât in văi. către locul pe care l-ai statornicit lor. Hotar le�ai pus pe care nu-I vor trece. nu se vor mai intoarce ca să acopere pă.mântul. Tu trimiţi izvoare jos in văi : ele işi iau calea printre munti.

dacoromanica.ro

36 ---- GALA GALACTION : CUMPANA PĂRINTELUI TEODORIT

Ele �dil.pă toate dobitoacele câmpieî ; asÎnii sălba� tiei îşi astâmpără setea lor .. ," (Psalmul 104, 5�1 1 ) .

L a această înnălţime ş i in sihăstria lui Teodorit, Dumnezeu a Qrânduit lucrurile după alt dreptar şi cu altă întelepciune. Păraele scad vara aproape cu totuL iar, uneori, când toamna e secetoasă, ca est� timp. pkătura de apă se face picătură de pîatri; scumpă I Oamenii nu tănjese. fiindcă. afară de Teodorit. in această cetate a stâncilor nu mai este nici un om. Iar lui Teodorit i-a lăsat Dumnezeu o tainică vână de apă. care licăreşte in fllndul �lIlel peşteri. aci aproape ... Dar sărmanele făpturi. fări'. de grai şi fără de răutate, rătăcesc insetate, prin această pustietate, zile intregi ...

Ciutele, caprele negre. pasările cerului vin, in vremea arşiţei şi a secetei, să soarbă o înghiţitură de apă din jghiabul lui Te�dorit ...

Pusnicul a săpat în piatră, lângă sfântul altar, un fel de lighean în care toarnă apă în fiecare di­mineaţă, spre adăparea făpturilor lui Dumnezeu. Dar ca să nu se sfiască nevinovatele dobitoace şi zburătoare. Teodorit a pus, intre troc şi prispa lui. un trunchi de brad scobit ca un jghiab şi astfel. fără să se arăte şi rămânând lângă casă, trimite apa. pe jghiab, În adăpătoarea din dosul altarului.

In chilia lui are o putină pe care o umple zilnic. dar in peşteră trebue să intri pe brânci. vâna de apă e subţire ca o brăţară de argint şi vasul de că­rat al lui Teodorit este un fedeleş ciobănesc. Ci pe când sihastrul stăruia în lupta sa duhovnicească şi amesteca strigările şi chemările din cărţi cu frân­gerea trupului În cinstitele mătănii. dincolo de bi­serică. pe poteca pogorâtoare din codru, se arătă un cerb.

Ţinea cu măreţie capul sus. purtându-şi podoa-

ba coarnelor ca un policandru. şi cerceta cu ochi inţelegători sihăstria lui Teodorit. Era un prieten cunoscut din alte zile. Călugărul se gândi :- Este apă ... Am turnat mai adineaori ... Nu e rece. dar n'am ce mă face ... Acum adăp sufletul lui Vasilie.

Dar În urma cerbului se ivi o cerboaică. şi apoi încă una. şi iar un cerb şi Încă o cerboaică şi apoi. o turmă întreagă L .. Teodorit se simţi in mare ne­domirire şi În mare cumpănă. Ce trebue să facă?.. Să lase fără apă bietele dobitoace insetate. sau să lase fără rugăciuni pe cel ce trăgea de moarte, la picioarele muntelui ?

Putina era plină cu apă. Teodorit avea În chilie numai o oală nezmălţuită. Cu oala aceasta se slu­jea şi pe sine şi pe mosaEirii pădurii şi ai Domnu­lui. Incepu să care apă din putină şi s'o toarne in jgheab. Turma cerbilor aşteptă un răstimp subt

bolţile codrului şi apoi se urni cu luare aminte. Ve­neau unul după altul, cu botul ridicat in sus şi in­fiorat. Simţiau apa aci aproape. Cunoşteau adăpă­toarea lui Teodorit.

leroshimonahul îşi aruncă trenţe le de pe el şi se zori la treabă. dar nu rupse firul rugăciunii :

... Cuvine-se cu adevărat sa te fericim". Sfinte Dumnezeule. Sfinte Tare. Sfinte fără de moarte. milueşte-ne pre noi , ... Prea Sfântă Treime, mi­{/leşte-ne pre noi ... Şi osârdnicul călugăr alerga cu oala în mână, dela putină la jgheab, dela jgheab la putină, voind să răcorească şi insetatele dobi­toace. voind să păstreze. casei şi copiilor. şi sufle­tul lui Vasilie". Căci se zice in Sfânta Evanghelie: Pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi. (Matei 23. 23) .

Dar când putina era aproape goală şi Teodorit se pleca in ea să mai ridice Încă o oală de apă. avu

dacoromanica.ro

B O A B E OE G R Â U 37

o răpire de sine. 1 se păru că din fundul putinei iz� bucneşte un val de flacără şi de iachint şi auzi. limpede de tot, glasul Sfântului Arhanghel : - O� preşte�te Teodorit ! Nu bagi de seamă că te joci cu sfânta rugăciune ?

Călugărul se deşteptă din beţia cucernicei lui bizuin�e şi inţelese că Sf. Mihail are dreptate. Era gol. era ud şi turna rugăciunile cu oala !

Cerbii lui Dumnezeu se săturară şi inteară În grajdurile pădurii. Teodorit îşi puse trenţele pe el şi şezu pe bârna prispei, ostenit şi gânditor. .. Slu� gă netrebnică sânt ! Ce eram dator să fac am fă .. cut ... (Luca 17, 10 ) . Şi cerbii şi sufletul lui Vasilie sunt ai lui Dumnezeu şi stau În mâna lui cea atot� puternică !

Apoi. călugărul se socoti mai departe : Dumne� zeu mi�a trimis aceste făpturi ale lui. necuvântă� toare, cari mi�au rupt firul rugăciunii ... EI ştie ce face. Să-I slăbesc o leacă cu văicărelele văduvei.

Teodorit luă fedeleşul in spinare şi porni spre peştera cu izvorul. să care apă şi să umple la loc putina din chilie. Se trudi aşa pănă la apusul soa� relui şi implini şi acest canon \le oase frânte şi de slujire, faţă cu cei mai mici din zidirea lui Dum­nezeu.

Când lumina cerului era aproape să se stingă, o făptură omenească se ivi in sihăstria lui Teodo­rit. Era Onisim. feciorul cel mare al lui Vasilie.

- Sărutămu-ţi dreapta, Cuvioase Părinte. Tai� ca s'a săvârşit din viaţă acum doua ceasuri.

- Am avut semn că aşa trebue să fie. Am ţinut piept Sfântului Arhanghel două săptămâni. Des­tul !... Ţărăna cu lumina ! Nebunia cu inţelepciu� nea !... Aprinde făclia aceasta şi ingenunchiază lângă mine, să prearnărim pe Părintele Luminilor şi al Inţelepciunii !

GALA GALACTION

De_ene ti .. N. N. Toniba

dacoromanica.ro

C r o n i c a Cărţi, conferinţe, conl1rese, expozitii

LIBRARIA DE STAT, - Una din sarcinile de Ci'lpete­nie ale Directiei Educaţiei Poporului trebuie s:' fie fie pro­blema cMlii, in Intrella el Infapşare : creaţie Ideala, execu­tie tehnic:' şi r:'spandire. In raspandlre se cuprinde. deo­parte, ca latură comercială, librAria şi organizarea ei, iar de alta, ca laturtl cultura!1'l, biblioteca publictl.

Problema poalf. fi tratată deodattl In toate Infătişerile ci. dar poate fi, pentru respectarea principiului economic, al minlmulul de .sforlărI cu cele mai mari foloase. desfAcut;'l pentru o actiune conceQlrata in punctul carc le hotărAşte şi pe celelalte. Acut punLt apare vădit pentru oricine cel de al treilea, Dacă se ajută Intinderea gustului şi a trebuintc\ de citit prin aceste două unelte ale tehnicii c\llturll. biblio­teca şi librAria. creatia idealA sporeşte dela sine. atăt cea de cun�tinle generale cllt şi cea de frumos şi de arta, iar executia tehnicA, aflandu-şi despăgubirile necesare In cere­rea mai mare, se imbunl'lt;'lleşte chiar prin aceasta. Adaosul programatic, de serii de lucr:!.ri cari lipsesc din bibliografia t1'lrll, fiI' pentrucă n'au fost Incă scrise, fie pentrucă rămAn neretlpărite, in creaţia Ideală ; ,i adaOllul de pregatire teh_ nica şi de oroanlzare de Instituţii oralice model, In execu· tia tehnica, vor veni atunci mult mai uşor, mai firesc şi deci mal bine primite.

In al doilea rănd şi pe Iăngă datoria de ordin general cuprinSă in insăş fIIntarea unei Directii a Educatiei Popo­ruluI. existA un fapt care Impinge şi mai hot:!.rAtor la gasi­rea unei des!eg:'ri practice in acest domeniu, Statul şi ma­rile Institutii culturale de caractEr ştiinţific şi in strănsă le­gaturA cu el, fie pentrucă le acopere total bugetul sau le da subventii sau caP<'lttl dela ele toată armatura lui idealA. cum sunt Universittllile, Academia Română. Institutul S0-cial RomAn şi atâtea InchegArI asemanAtoare dactl nu egale, scot regulat nenumarate publicajii, cArii, memorii, buletine şi reviste, Un material documentar sau de gandlre, care în­seamnă aproape jumawte din produCţia de acest fel a ţArii şi cere singur Jumatate din cheltuielile de tipar dintr'un an, Iese din mAna gandltorllor sau a anchetatorilor şi din a ti­pografilor, şi a�teaptă răspănclirea in public. DacA raspăn­direa comercializat:!. a edltorilor particulari şi a autoril or direct, intampinâ destule greutati şi riscuri, se poate inţe-11'01' f;'lra alte desvohari ce se intămplA cu publicaţiile de cealalta origine. O mare paOuba pentru culturtl şi pentru bugetul Statului şi al Institutiilor mari ştiintiflce rezultA re_ gulat ,1 e regulat constatat;'l.

Pentru tratarea problemei generale a r;'lspăndird ctlrti! şi cititului cu mijloace practice precum şi pentru comerciali­zarea publicaţiil or oficiale sau de mari !nslltuţil de cuiturA, care sunt propriile lor editoare. l' potrivit s:!. se infilnţeze o Librărie de Stat. Scopul el urmează sA fie :

a) Sa desfaca publicatiile diferitelor servicii ale Statului şi publicaţiunile lIşetiimintclor ştiinţifice sau culturale;

b) Să facA orice aprovl�ionare de publicatII din ţar;'! şi str;'llnătate, pentru autorit:lti şi biblioteci ;

c) Să edlteze sau 11;'1 administreze publicatii ale Statului sau ale a�ezAmintelor ştilntiflce sau culturale :

d) SA lucreze pentru raspandirea carpi prin şcoli de li_ brărie, Infiinţarea de filiale, publicarea de cataloage, înliln_ ţarea unul serviciu bibliografic, expoziţii ale cărtil şi prin orice alte mijloace asema.na.toare, de organizare sau de pro­paganda..

Libr;'lrla de Stat ar trebui să aiba caracterul unei intre­prinderi de Stat comercialiJ:ate, dar în legMură strânsA cu Dlrecţ!a Educatiei Poporului, $1 511 fie condusă, pentruca Indoltul ei scop sA fie deopotrivă ap;'lrat, de doi directori, unul cultural şi altul administrativ.

CUNOSTINŢ A DE CARTE. - NumArul mare de ne­ştiutori de carte dă RomAniei un loc aparte intre ţările din RAsAritul Europei. Incepând dela Miazănoapte, Finlanda, Stat nou, cu intinderi mari de pământ subpolar slab locuit, n'are decât O,B la sută analfabeti şi sfărşind la Miazăzi, Bulgaria a ajuns la 16. Datele sau explicatIIle unei stări, care, cu toată trecerea anilor, la noi nu vrea să se îmbu_ nătătească, incep să nu mai aibă trecere, nu numai inaintea strAinilor, dar nici a noastrtl, Ca suntem o formatie polltictl nouA, care a avut alte probleme, mal vitale, de deslegat, sunt alte formatii politice mult mai noul, cu probleme tot attlt de vitale, care ne-au lăsat cu mult in urmă ; că suntem lin Stat agrar, cu o populatie care n'are nevoe numaidecât de binefacerile cărţii şi de aceea nici nu le vede delitul fo­losul şi ocoleşte şcoala, pusă altminteri din larg la inde­mtlntl, sunt alte State agrare, lângă noi, unde acest adevăr cam Idtin a fost răsturnat. Deşteptăciunea nativA a rasei nu ne poate scuti s'o InzestrAm cu mijlocul caracteristic al civilizaţiei noastre, care l' o civilizaţie a cârtll. Trăim in_ tr'un Stat cu minoritari, Intre cari cel puţin unii, sa amintesc pe Saşi cu cei 2 sau 3 la suta neştiutori de carte. intrec prea zoomotos populatia majoritară şi fac totul să se men­ţie In situaţia lor, ca sa ne fie ingaduit sa aşteptăm vreun proces fireliC secular de rezolvare a problcmel,

Deocamdata trebue s;'l Elm siguri ca avem 50 la sută anal­fabeţi. numar statornic, pentrUCă şi asthl statisticile lnvA­ţămantului arată Ci'I In fiecare an, in afară de zestrea veche, un contingent de ast'menea dJmensii nu se inscrie, dintr'o pricln;'l sau alta, In şcoli, Fabricam inc;'!, anual. analfabetl In cifre Infrlc�ătoare I Cea mal nouă statistica JudeţeanA a ştlutorUor de carte a aparut in revista Ministerului MunciI. Sanătătil şi Ocrotirllor SocialI', "SAnatatea Publica" pe la­nuarie-Pebruarle, in studiul Malaria In jud, Cahul în anII I 920--192B. de dr. Euoen Răzmerlt;'l, Se vede de-acolo ca, In 1926. din 133,236 de locuitori trecuti de 7 ani. <10.221 ştiau carte �I 91015 nu .ştiau, ceeace inseamna 31% alfabetl şi 69% analfabeţl, In unele judete starea l' ceva mai buna, dar �unt şi altele. ca Maramureşul şi HoUnul, unde ea e şi mal rea.

Las deoparte atatea laturi in care acest zid de intuneric se InaltA ca o stavila de netrecut, ca sa amIntesc, mereu In domeniul educaţiei populare, ce inseamn� el In chestia bi­bliotecilor populare. In Cahul, în cazul cel mal bun, de pH­d�, aceste biblioteci n'ar avea înteles decât pentru ceva mal mult de un sfert din populaţie : pentru celelalte trei sferturi ar fi o povarA sau un aşe�ământ de privilegiati, intretinut ca Inventar de cărti, local şi �rsonal, In cca mal mare parte din banii celor cari n'au putin� să-I folosească. BI­bliotecile publice au datoria sA scape de căderea din nou In analfabctism pe cel 310/0 ştiutorl de carte, dar nu pot nimic pentru ceilalp 69010. �upra acestora trebue lucrat eu toate mijloacele, ale invAtământulul �i ale socletătii, Iată proble_ ma generatiei noastre !

BIBLIOTECA "ASTRA" DELA BRAŞOV. - Despăr­tlmântul "Braşov" al �trtl a putut deschide la 18 Ianuarie biblioteca publică, pentru care aduntl şi alearoa de ani de zUt, Darta de seama cu acest prileJ, a bibliotecarului. pro­fesorul Colan, a fost o mărturisire de Incredere. Daruri mici şi mari ajutoare s'au unit ca să facă In cele din urmă cu putinţă acest aşezAmtlnt. E mult suflet In ci şi nu se poate ca sufletul acela să nu se facă slmllt şi să nu IiI' viu,

Treceam printre rafturile metalice ale depo�ltului, făcute clupa cele mal noul cerinte ale tehnIcII blbliotecare. Cărţi grele de ştiinţă. legate In piele. stau alături de cărp mal

dacoromanica.ro

C R O N I C A 39

uşoare intr'un carton cu de�ene moderniste. Cele dintAiu sunt din biblioteca lui Alexandru Bogdan, mort pe: front. in armata Statului care stăpânea pe-aici pânA In 1918. Când a plecat, ca sA nu �e mai intoarcă. a zis unul prieten al lui. ca lntr'o presimtire : - Din cArţile mele sA fad o casă de citire pentru popor ! Prietenul. profesorul &ndu. i-a as­cuhal acea dorinţA. Academia Romănă. Casa Şcoalelor, oa­meni rAeleţi au �podt dorul dela începuI. Iar de cAtiva ani. de când "futra" arc în exploatare un cinematograf. din ve­niturile lui a putut să facă restuL Prefectura judetului a pus la îndemânA. pentru zece ani. localul.

S'au înregistrat pAnA a�tăzI 2000 de volume. după cla�i_ ficarea zecimalA. Alte zece mii aşteaptA. Intre ele se aflA �i literaturA veche, din al doilea secol al tiparului la noi. se află stampe şi un inceput de coleclle de manuscrise. E găndul ca ea să fie intregită cu cop!! după hârtiile mai de seamă. privind pe RomânI. din arhivele oraşuluI. O seq .. de cercetAri ştiinţifice va lua astfel fIInţA.

Ceva pentru chtlgarea mal repede a cititorilor s'a făcut prin abonarea revistelor şi a gazetelor. Pasul hotărător tre­bue insă călcat abia de-acum incolo. El se cheamă împru­mutarea cărtllor acasă. Deschiderea sălii de Jectură nu în­seamnă decât o parte a bibliotecii publice. Cea de-a doua parte. şi mult mai de pret decât cea dintăi. e putinţa citito_ rului să-şi ia cartea cu sine şi s'o citească în împreJurări. lui mai lesnicioase. Ea nu se poate să intărzie.

Directia Educatiei Poporului. ,care a fost de fatA printr'un delegat. a făgăduit sA organizeze. punând ea la indemânil cilrţile. o sectie a cop!llor. Uităm de obiceiu pe aceşti citi­tori, cei mal mulţI. mal credincioşi şi pentru caTi lnchegările de vis sau de cunoştinţă ale cărţilor au o viatA minunatA. In alte ţări grija de ei apare mai ales in blbl!otecile publice. Cărl1 mari cu ilustratii şi cu intamplArl ispititoare îl aşteaptfl intr'o sală a lor. precum ii aşteaptA tot acolo un blbl!otecar anume. de oblceiu o prietenă mai mare, care se pricepe � le facă dragA o carte şi s3-i pun3 pe drum cu ea la sub­tioară. repede pănă acasă. unde 5'0 deschidă Jos pe podele şi sA se întindA. cat sunt ae lungi, ca 5'0 citească.

ASOCIAŢIA MONDIALA PENTRU EDUCAŢIA A­DULŢILOR. - Flinleaza de cătva timp in Bucureşti un sâmbure de organizare c::ducativA internaţionalA. LegAtura cu asociaţia insAş s'a făcut prin intervenţia secretariatuluI dela Londra, Incă de-acum doi ani. când el a avut nevoe de o dare de seamă despre starea educatiei adulţilor din România pentru un volum recapitulativ. pe care il pregAtea In vederea un congres Internaţional, ţinut la Cambridge. spre sfârşitul lui August. fiind şi TntAlul cu acest scop 3Î caracter.

De-atunci congresul a avut loc şi cartea a apărut. Ro­mlinla a fost de faţă $1 intr'o formă şi in alta. de mani­felltare.

Congresul 1mbrăţişa intreaga problemă a educaţiei popo­rului. in afară de lnvăţAmântul propriu zis. care nu cu­prinde nici varsta nici Indeletnicirile, mal mult strict pro­fesionale şi 1n slujba vieţII. din ceUllalt domeniu. EI lumina practic scopurile urmărite şi unul din cele mai insemnate mijloace pentru ajungerea lor. Programul ducea la o dis­cutie pe Jarg, între cel mai cunoscuţI pedagogl din toal;'; lumea, a principiilor şi problemelor eaucaţiei adulţilor. a metodei populare şi a metodei intensive in educatia adulţilor. a InvAIământului adultilor �i lucr3torul industrial. a rapor­turilor dintre cultura generală �i formarea tehnică, a pro­blemelor de cooperatie intelectuală şi rostul asociaţieI. Au luat parte dela noi la şedinţe. d-I Dragoş Protopopescu. din partea secţiei româneşti. al cArei membru este. �I din par­tea MInisterului MuncII. alături de d_1 Virgil Bărbat, din partea Extenslunil universitare dela Cluj. despre a cărei activitate a facut acolo şi o comunicare, ascultatA cu mult Interes.

Statutele provizoril ale Asociatiei. primite de congres. au urm3toarele articole de inceput, care sunt caracteristice:

.. Obiect. - Obiectul Asociatiei internationale pentru edu­caţia adulfllor trebue sa fie 1naintarea educatiei adulţilor In

10ată lumea şi desvoltarea cooperaţiel Internationale dintre indivizi. organizatii şi instituţii in legatură cu educatia adulţilor.

Metode. - Obiectul Asociaţiei internaţionale trebue sa fie urmărit :

1. prin SUSţinerea unul Biurou de informaţie despre acti-vitatea educatiei adult!lor din toată lumea ;

2. prin alcătuirea de cursuri pentru educatorii adultilor ; J. prin editarea unei publicatii periodice : i. prin schimbul de funcţionari. de initiatori ş\ de cerce­

tători din domeniul educaţiei adulţilor ; 5. prin organizarea de congrese Internationale". Despre lucrările congresului a apilrut o dare de seamA

a d-Iui Dragoş Protopopescu in ultimul număr din "Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma SocialA" ş\ a făcut o comunicare publică la Cluj. în acdaş cadru al Extensiunli universitare. d_1 Virgil Bărbat.

Manualul, apărut de curând. cuprinde rapoarte sau studii amănunţite despre educatia adulţilor 'in 26 de ţări deosebite, datorite unor ' cunoscători ai problemelor şi uneori chiar ce­lor cari hotărăsc Ideologic sau conduc organizatoric mişca­rea. Despre România scrie a-l Emanoll Bucuta.

Ca un răspuns acestor tendinte internaţionale. de lumi­nare a campului de activitate şi de găsire a cclor mal po­potrivite deslegări. s'a ivit la noi Dlrec!la Educaţiei Popo� rului. Erlucaţia adulţilor are de altmInteri exact ilcela$ scop şi nume. numai forma em:dezească a noţiunII ii da o Infâ_ tlşare parcli schlmbatli. Era atunci fif(�K, pentru comuni_ carea experientei româneşti şi colaborare internaţională In aceste preocuplirl. ca Direcţia Educatiei Poporului să �e înscrie intre Institutiile membre. Mişcarea pentru educatia poporului. in actiunea el de pănă astăzi. de mică Iniţiativă particulară. gaseşte un nou şi puternIc spriJin.

ANUARUL MISCARII CULTURALE. - Nenumărate sunt in Romănia iniţiatIvele de cultură şi nespus de felu­rite. Cunoaşterea lor incepe să fie foarte trebulncioasă. In­taLU ca sA se afle care sunt dorinţele societăţii de astăzi şi apoi. avându-se in vedere programul general de cultură a vremii. dacA acest minimum e realizat. Direcţia Educatie! Poporului e datoare şi vrea sli facă lucrarea aceasta de sta­tistică. pe care s'o pună la indemâna tuturor. pentru Tnvă' ţămintele necesare. Va fi vorba mal ales de activitatea so­cietăţilor culturale şi. ca anexă. de Inceputurile de direc­tivA sau cel putin de coordonare a unor servicII de Stat cu SCOPUTL asemănătoare. printre care locul de frunte il tine însăş Direcţia Erlucaţiei PoporuluI. Una din aceste lucrări de coordonare. de ordin ideal. va fi chiar Anuarul proIectat al mişcării culturale. Intre scoarţele lui va fi reallzată fără nicio luptă �i fără vreun statut. acea federalizare a socie­tăţilor. de toate dorită şi de fiecare temută. ca o restrângere de libertate. Se va descoperi aici firul de aur care le lean:l. VOT nu vor. �I face din toate o singurA Imprejmuire de lu­minA ţlirii şi clipei istorice.

Fiecare societate va putea avea o lumAtate de pagInA sau o pagină Intreagă. după activitate. in care se vor da toate lămuririle de folos. Se vor putea gAsi acolo data lnflintâril. adrella. scopul. organizarea. numărul membrilor, starea fi_ nanciară din ultimul an. realizările din acelaş rllsUmp. Tex­tul va fi Inviorat de fotografiI. diagrame sau chiar extr"se dintr'o lucrare tipărită. sau conferintA tinută. sau de repro­duceri dupll un af!ş cultural sau film, de o valoare deo­lIebltă.

SCOALA ROMANA DELA SOFIA. - Cine cerce­tează starea de astazi a Romanilor din Bulgaria e i�blt de lipsa de legatură dintre cele două grupe de mărime deose­bitA. dar nu şi de însemnătate : grupul dun3rean �I grupu! macedonean. Apropierea celui dintăI de ţarII l-a apărat. chiar prin aceasta. şi mal mult şi mai puţin, de desnatlona­Iizare. Trecerea u�ară deoparte şi de alta şi schimbul de populatie prin Tllllurlitoare, Incă viu pană 1n zilele din urmă. n'au llisat ca Dunărea să fie o piedicA. Români! din lunca bulgară a fluviului moşteneau o biserică şi o şcoalli In lim_ ba lor. cu vechime uneori mai mult decât secular"'. Grija

dacoromanica.ro

4:1 B O A B E D E G R Â U

Românilor d e dincoace d e ap:l s e p:lrea efi poate s ă fie fal:l de ei mal mică. Iar atunci cănd o legislatie a Iării a des­filnlat drepturile de demult ale alor noştri, el s'au tre�it P:lr;'\ alt spriJin.

Pentru Românii macedoneni din Bulgada Statul Roman a crezut, tocmai din pricină că erau mai depărtaţi şi mai in primejdie, că trebue să facă ceva, Datorită acestui gand. şi simtului gospod:lresc ma! dărl: al oamenilor, s'a putut inălta 111 Sofia, Intre uliti de tari mari de odinioară, frumoasa bi­serică romanească, �I lucreal:ă mal la o parte, o şcoală cu programele noastre, cu toate trei treptele dintâi ale in· vătământului. gr;'ldină de copii. cuuuri primare şi progim· nazlu, doi ani şi cu patru şi cu Incr. trei, nou;'l ani de In­r1\urire �colară românească asupra plăpândelor rânduri de Români din capitala Bulgariei şi imprejurimI.

De c'Ate ori am fost la Sofia am c;lutat cu indulo�re 0-dăile de clasâ ale �colli romăne�tl. Copiii sunt de cele mal multe ori pul de munteni mirati, cu bu�ele Inc;'l groase de dialect, cam amestecaţi ca tip �i amestecati ca pre-gătire şi vârstă. Dar vioiciunea lor, intins:l inainte cu o luare a­minte lacomă, de organe aperceptlve neuzate, .,1 prezenţa z:l.mbitoare a profesorilor alături, jum;'ltate de m;'\ndrie şi jumi'itate de teamă inaintea judecătorului de dep'-lrte care l' şi un sol, fac o atmosferă proprie. La sfărsitul anului tre­cut am luat parte la serbarea pomului de Crăciun. Ce re­v;'lrS1lre de lume şi de copil veseli pe toate sc;'lr!le. in toate vestibulc!e şi prin 101lte sAUle de clasA ! Ce bucurie de cAn­tel' şi de poezie, colinde care duceau acasA, versuri de eroism sau de glum;'l, care inviau amintirea �coUJ din copl­Itlrie, aidoma cu aceasta, In lumina palpăită �I de basm a lumânilrelc!or din br1ld ! Episoade de lupte sau animale fio­roase de zoologic prlm1lr1\ priveau din Iătud, sau bibHotec .. de cârţi imbr.lcate şi la rănd. Erau ca ni.ste ziduri de ocro-

tire, dup:l care puţina viaţă romăneasC:l, ptistrat;'\ lnefi, se putea cheltui fără sfială.

VIAŢA SATULUI ROMANESC.-Oc cAţiva ani echipe tinere de cercetători pornesc tot in alte părţi ale Iării ca să descopere salul romanesc, Suntem un popor de Iărani. Opt­zeci dintr'o sută de Romani trăe",c 1n economia agricola şi au sufletul el. E o lume care trebue cunoscută şi altfel de­C:1t din amintirile oamenilor leşili din ca, sau din contribulil lntamplătoare. Nimeni nu era ma! preg;'\tit să priceapă a­cest adevăr şi să-I organizeze decat Universitatea, Iar din Universitate, Catedra de sociologie. Ceeace a realizat d-I D. Gusti. titularul ei In Bucureşti, Impreună cu studenţii membri al seminarului, se poate urmări asUlzl pc două H_ nii ; intAlu, In materialul str;'\os, care va da naştere la o se­rie de monografii, ş\ al doîlea, In ale;'\tuirea. 1nâuntrul in­stitutului Social Romăn, a unei noui secţii, secţia monogra­fică. O mal mare biruinţa nu se putea avea, şi cine ştie dacă a intrevazut-o altcineva, in anul dind intAla echipa pornea, mtrată ea ins;'\ş de indrăslleal:l, spre Goicea-m1lre doljan:l, şi care s'ar putea să 1I1b1\ losemnătatea unei date istorice pentru o nou;'\ ramură de cHcet:lrl, decât poate ini­tiatorul şi cAIăuza ştllntifică, inchis in găndurlle lui in mij­locul neastll.mpărului insoţitori!or !

Astăzi vorbesc in sprijinul acestor realizări expoziţia ct­nografi(;'\ din Palatul Unlversitătll şi Filmul Orăguşulul. Satul acesta făgără�n a 1Ivut soarta satelor celorlalte ro­mâneşti din partea locului, pănă cand upedilla sociologică de anul trecut s'a aşezat 1n el. Acum l' o valoare demo­{Irafică, istoric;'l, economică şi soclal:l, care s'a desfăcut de ogorul de Rub munte unde era infipt de secole, şi circulă �tArnind nedumeriri şi lnsufletire, cu o putere de simbol. Co­lecţiile de porturi şi unelte, de uleioare şi icoane, de fişe şi

Cioban Intre oi boloaşe din DrAllu, dacoromanica.ro

C R O N I C A "

de duene. filmul cu viala in ml$care. prinsă in clipe carac· • I(:rlst!c�. Ii dau o înfăţişare concentrată. strălucitoare $i

drumeală. pe care aevea şi deodat:t n'o poate avea. Oră· gu�ul e un element al misticlsmulu! monograflc in forma· lie. care ne trebue.

$tllnla romănească incepe s ... ·şi plăteasc:t datoria inde· lung amănată fa, ... de poporul de Ia-rani. care a adăpostit-o cu evlavie.

ATLASUL UNGUISTIC AL ROMANIEI. - De că· liva ani se fac la Cluj pregătiri pentru Inceperea acestei noui lucrări. Adasul limbii romăne. EI trebue să arate pe loca· lităţi şi pe regiuni toate fenomenele graiului nostru. mani· !('sUlrile In sine şi alterările. drumul $1 legăturile. Uneori şi In chestiunile de limbă e ca In nivel:trile de terenuri. rând se moi losâ pe·alocuri câte o coloana- de pământ ca să arate conform;llia de odinioară. sau ca In despădurlrlle sălbatiee. dind se ma! uită pe câmp sau in crângul vlăstărit. monu· mentul vreunul stejar numai braţe r:tsucltc. care să desvălue ochiului atent codrul de demult. Limba are şi ea un orizont geografic. Iar Atlasul ei e menIt să·I redea In amănunt. Dic­ţionarul face Istoria cu inventarul cuvintelor. Iar Atlasu!. distrlbulia tectonică. fotografia existcnlei momentane şi pare o biologie. In natură. nu In Ierbar. il celei mai sigure şi plpa-Ite intrupâri a sufletului omenesc.

Cine avea nevoe până acum de InformaţII geografice asu­pra limbII. trebuia să foloscMcă folie dc atlas ale lui Wei­gand. Le-am cercetat şi cu. cu destulA IndoialA. Am fosl astfel odu.s să le Judec. in unele cazuri. valoarea. In colţul in care om putut să.mi exercit controlul. am văzut că In­cheerlle core dUSl'seră la anumite fbărl pe teren. se bizuiau pc prea puţine date avute In vl'dcre. Lipsa materialului l'ra Inlocuită adesea de generalizăr! sumare. Las la o parte apoi.

�Cad mar .. " din Gal .. , (Sibiu)

I de la,nl • • p< . ... unlll orghll."I {lon. IOJO)

că Weigand ar fi invechit. Nu e vorba de o mândrie fi. rească a filologiei nationale. ci de o trebuintA $tilnţlfic". in­treprinderea cea mai nouă $i cea mal grea a Muzeului Iim. bll romAne dela Cluj. Ea e pornită de rllndu! acesta. cu toate chezăşUle că va da rezulttlte romane�tl $! general ştilnllflce pentru totdeauna valabile. Limba ne-a fost nu numai un Sl'mn. dupll care ne cunoşteam Intre noi şi 1<1111 de strllini. in secolele de supunere sau de sh'lblre naţlonalll. dar $i un semn. In care trebuia sA invlngem. ca oştile dela Inceput alt: cre$tinismulul. In secolul mal dlncoacl'. cAnd vream să ne ridicăm şi istoria ne putea fi de un mal mic ajutor. E sim­

bolic. nu e numai inta.mpIător. cA tocmai dela Cluj se pla.· te$le cea mai de seamă datorie acestui prieten din vremuri {Irc1l'. care l' tot odată cel mai curat noI Inşlne. Putem fi drepţi cu noi in altceva dec�t noi. tocmai pentruca- pare nu­mai altceva $i suntem in sine tot noi. După lucrarea. $i de temeiu. dar şi de multa. fantezie. li şco."Ilel ardelene de odi. nloară. Iată tot o şcoală ardl'leană. care reia. ciocăneşte. or­gonltează �I Inalţă. Râul �I norul. folositi atunci ca să facă ruptoarea. sunt azi regularitati In maluri �! basinI' de porfir �! de marmurA. Intr:im In epoca pnrnaslană. In Inteles bun. a filologiei romăne.

Am luat. fără sA mA gAndesc. şi eu parte. de pe margini. la pregătirile acestei lucr:irt. Ele au f0.5t In intala forma nl�te chl'stlonare. despre Cal sau despre Ca$<'1. care trebuiau Intrl'gite cu r:ispunsuri amllnunllte din toat:t tara. Chestio­narul despre Cal l-am luat cu mine la Românii din Bulga· rla. şi trebue să fie singurul care a plltrurl.! acolo. La o con­

ferinţă şi consfătuire in Cluj cu un cunoscut specialist elve­tian. venit ,lnume la chl'marea d-Iul Sutll Puşcariu. am fost faţă şi unl'orl părtaş la discutie. Acum urmaresc şi am 511 Cflut să·! lntAlnesc pe undeva In tară. pe Ilnerii şi oamenii de �tHnţă. car! se găsesc In fiecare cUp'" In altă parte. In

dacoromanica.ro

B O A B E DE G R A U

cautare d e material, dintre care n u lipsesc porturile, jocurile. locurile, dlntecele, cu luare de filme şi de foto<;lrafli. Dăm ca pildă patru vederi sosite proaSpete dintr'o ilRmenea expeditie. E din lucrul preti05, care se petrece In Jurui nos­tru ,1 nu-l vedem. pana dind o formula de vrajitor, in CiI­zul de fa� un conducator de muncă ştllnlifica. nu-I opre�te şi nu_I precipita pentru toti ochii. Intr'o adamantină cons­tructie.

DJCŢJONARllL LlMBlJ ROMANE. De cate ori vor­besc de Dictionarul Academiei Imi vine In fată Imagina uzi­nei de ştilntă, In care el se lucrează. �I răvna neintreruptă a colaboratorilor : undeva. Ia Cluj, pc o strado:\ care SUI'. cu cerul tot mal aproape. pana cand. Inainte să Intri in el, te opreşte placa sm3.lţultă. cu numele Muzeului limbII romane. Dupace urcl scarile şi mai urcl şi drumul asfaltat. urei iară alte trepte supt un acoperiş cu umbră, stai şi nu POti sA. pă­trunzI. fată In fată cu o uşă fără dantă. Dincolo de săBla. pe care o r3.5coleşti cu ochii. căptuşltă de biblioteci şi spar_ tă de alte uşi. Ia fel de tainice şi mal mult <;Ihiclte. sunt sa_ lile de lucru. cu fagurli limbii. umpluti Incet şi cu socoteala de mierea tuluror cuvintelor. CApăcelul de ceară pus dea­supra unei chillJ. Inseamnti plicul cu manuscris pleC<l! de două ori pe an la tipografie.

Dictionarul IImbil romăne. cel care era pus ca un ro�t al Academiei dela lnfl!nj:Me. îşi are astăzi btorla bogata şi cu multe vlliuri. Au vrut timpurile ca şi Dictionarul limbii ro­mane, lasat In �eama priceperii. h:;rnidel şi darului de or_ <;Ianlzare. al d-Iul Sexti! l'uşcariu. sA. sufere de aceleaşi ciu­reri. Iata că Incep să fie douăzeci de ani de cand a fost pus la cale ! A trebuit să facă şi el ambele noastre răsboae şi sA fuga Inaintea dU�r:lanulul. cu Iăzile lui de fişe. care abia au PUlut fi salvate pe la Cernauti.

CAnd după aceea, tiparul nu pulea continua din lipsă de miJloace. am Infiinţat o socielate. "Prietenii Dictionarului", care n'avea plur<ll dedl.t litlul. şi cu cel mal bine de un ml_ Hon de lei �trănşl din vanzarea vechilor colectii au le!\it Int.IUle fasclcule noui. Cea din urmil, a VII-a din Tomul II. a apărut zilele acestea şi cuprinde cuvintele dela imbrlina pănil la incillccll. Dau mai Jo� un model de cuvllnt. pentru tot! IubitorII limbii car! nu cuno�c Dictionarul Incă. dar tre_ bue să-I descopere şi sa-I aibă:

tlO��,A;�T1r7dt;!s!Ur�Sh', ��jde��n!�' Clleval fie

J. S u b s t. 1", Cal Inh1imat {s. bou injugat! fnaintea ro t a Ş u l u i. Coil de la roale crâ ('tI pulin de Irei sUilijeni depdr/ali de "aill/aşli". C. NEGRUZZI. I 37 . .Naililaşii /recllu apa 71rill vad. OOOBt:SCU. I 161/». Plesniltdvoilticq/e pe Ilaill/aşi. DELA VRANCEA. s. 215. Se allzed gOrbociu' rolaş/dui POCllilld. iar glasul lui glrigâud la IlloilZ/aş. ZAM­F'IRESCU. R. 24.0, Barabale!e ... trase de,,, rola..�i CI' tnain/aşl. CQNV. LlT. XLIV voI. II 71. Clind saliI Irei parechi de boi lniugaJi la 101 cor I!m plug. p4ruhea dinainle se numeşte .,.t1ill/aşi, MA­IUAN. I A d j. tnhămat unul IRaintea altora (spre deos('bire de a l ă t u r a şI. Se obicillllqlt. pe Iling4 dni boi, s4 se pun4 şi. 1111 cal, Inai",aş. Ia varga, (nh4mal c'o gur4 de ham. PAMFILE. A. 40, ce. 50, Tr4$ura erd trasd de patru cai Inainta#.

2", (Cuvânt literar, IntrebUin tat spre {I Inlocui neologismul:) Predecesor. antecesor. Urmto.::d şi tu pe frumoasa cale ee (nain Iaşii 14i li-au deschis, CARAGIALE. M. 96/�, Nu li-a Iasi deajults cII ai lucrat din rdaputtri la surparta fllain/aşullll meu. MARJAN'. T. 287.

II, (Neobicinuit) A d j o c t i v. Dinainte. tie din· a.inte. Baio�tele ce ar r4slurnd şirurile nointaşe, v . . ,. tJRECIlIA. ap, TORC. Cu Iu.njalfl Itaiula.,e. DELA VRANCEA. S. 107.

rşi: Innaln"ş, oallltaş (niUntâş) . -il s, m . , adj.]. - Derivat din inainte, cu sur. nom, agent. -(I�.

o EXPOZIŢJE A ROMAN/LOR JUGOSLAVJ._ Ro­manli din Banatul iug05lav au o cOll3tllnţă de O":am :şi or­ganizatie destul de vloae ca sA. poată Imbr�ca şi forme de manJfesrare publică de ini,iativă particulara. Intre ele nu trebue lasată neamintit3. participarea de zilele trecute la un IlIr<;l de mOştre din Vărşe" Găndul nu era al lor. ci al A=­ciatlcl Fetelor Germane. Felul cum au ştiut să raspundă insă la chemare deşteaptă incredere. Vedem Incil, de de­parle, unul langil altul satele din podgorie. cuibărite in lun­gul muntelui, care a rămas dincoace. In Banatul romăn. şi vedem aşezările mari din cllmple printre Tăuri leneşe sau nisipişuri zburătoare. Am trecut de curand prin toate. într'o toamnă de aur. Biserici măreţe işi ridică In cer crucea. gos_ podărll bogate impodobesc uitcle. oamcnl măndrl se ivesc din curtI. cu portile şvabeŞli de cetate. Numa! viata cultu­rală pare pentru totdeauna instrainata. Şi lata că nu era adevarat I Aripa romaneascfl a expoz!tiel de mostre din Varşet aduce dovada.

Portul nostru. e drept. nu chiar in Banat e ma! strălucit: lucrul mălnJlor femee�ti a pierdut. prin amestec de neamuri şi prin reg!m economic. tocmai pe aceste locuri mai mult. dar uimirea şi bucuria răman. Romănli din Banatul iugoslav nu trebue să se opreasca aici. EI Inşlşi, cum arată ziarul "NadeJdea" din Vârşet. nu sunt multumiti depl!n de rezul­tate. Incercarea poate fi reluată, Cea dintăi să le fie de In­vMiltură. Ea le-a deschis ochi!. ca să vadă ce bogătie sfă In cele mat mici lucruri pc care le au din vechi şi cum toc­ma! prin ele se deosebt:sc �i se apară de Inecul Incet intre popoarele conlocuiteare.

ROMANI DIN STRAINATATE, _ Intre atâtea pu­bUcatli venite din Germania la Inceputul anului. una tre_ buia să ne fie cu de05ebire dra<;lă, Nu era vre-o carte de li­teratură ş! nici de ştlinta ; era chiar aşa de putin carte că n'avea nici un rând tiparit. Era insă opera unul roman. a cărui urcare In vază prinlre nouii conajionali. In tara Cilre a descoperit tiparul şi se află şi astăzi In fruntea lui. sea­mănil cu o istorie minunată. Publicatia e un calendar de pe_ rete. iar Romănul lIustratar, George Alexandru Mathey.

George Alexandru Math�y s'a nllscut şi şi-a facut băetJa Tn Slbllu. Plecat la �coli In stralnătate, a avut cativa ani de aventură. dupa Cilre s'a a:şezat In Germania şi a ajuns pro­fesor la Academia de arie grafice din Llpsca. De un an lo­cueşte vremelnic la Berlin. Expozitii de pictură şi de arte grafice li tin mereu In circulatie numele,

Acum dtva timp am crezu! ca va fi cu putintă si'i-I legăm din nou de tara. Trebuia .să se Incerce Infiintarea unei şcoli de tipografie. Am fost de părere aluncl, cii avem nevoe mai mult declll de lucrători obişnulti. pe cari li pol pregăti şi mal departe atelierele particulare. de artişti <;Iraf!ei şi de elemente de InItiativa. Iar în al doilea rilnd că organizalo_ rul unul asemenea aşezămilnt trebue sil fie o competentil necontestată. Am rostit numele lui Mathey. Toată lumea l-a Intllmpinat cu bucurie, l-am scri�. omul a primii. mi_a trimis un plan de organJ:zare. dar mal tllrzlu din acest gănd nu s'a putut Inchega nimic. Puteri ale Intunericului s'au scu­lat şi l-au zadărnlclt. Vom vedea altădată dacă lucrul În­cercat dndva. nu se va putea relua cu ma! mult noroc.

Calendarul. de care l' vorba, e un calendar obişnuit cu foi zilnice. aşezale Insa pe un carlon foarte mare (:u două­sprezece foi lunare. Fiecare feae are un desen cu mOllvul lunII. De�enele sunt de Mathey. Editorul e tipografia Spa­mer din Llpsca. Cine cunoaşte pe pictor din alte lucrări, Il re<;libeşte. cu modernlsmul lu! subtire Oi Indrăznet. cu fan­tezia şi tehnica nesfarşită. Cine nu-I cunoaşte are toata ui­mirea unei opere de artă pusă In serviciul unei intreprin_ deri comerciale din cele mai efemere : reclama. Contrastul acesta. Intre mijloc şi scop. e cu totul al vremII. Artistul e pus sa ridice. prln atingerea mainilor lui dăruite, şi cel mai umi! fra<;lment de lume.

Pentru părere. reproduc două din lunile lui Matht'y.

LEGATURJ DE CULTURA INTRE BULGARI ŞJ ROMANI. - Concetătenii noştri Bulgari din Bazar<;lic şi Balclc ,'au bucurat zilele acestea de cuvântul cald al unui

dacoromanica.ro

C I� O N J C A

scrIItor venit anume din Sofia ca d. le vorbeasca ; Dobri Nemirov, Dobre Fa-ra-pace, In traducerea romAneasca a pseu_ donimului vechiu acum de treb:ed de anI.

[,.am auzit �i eu, la noi In ţara �I la el acasa. ETam in seara Anului Nou in Casa arll�tilor �i gazetarilor din Capitala Bulga­riei. Preşedinte al ei e Nemlrov �I mâ che­mase sâ Incheiu aoul acolo. La mesele din sala de Jos, prcfacutâ pentru prilej cu ta­van atârnat ca un cort de hAr tie colorata �I cu lumini infâşurate, şedeau atelele Ute­raturll, artei şi presei bulgare. Pe la a noa­strA se opreau pe rând cate un ministru. care nu voise sa lipseasca, vreun arhitect abia sosit din Italia, eseist �I carlcaturbt. cerllnd ° orti, ceva mal tilirzie, a doua zi, pentru o �edinla de lucru ; o poeta liric:i, plină de foc In ochii ridicati pUţin tatărăşte şi cu răsul larg numai dinţi albi nenumaraţi, parca de doua ori mai mulţi decăt la alţi oameni : un director de gazet:i, atent, fara să lase s:l se vadă, la articolul care, In for_ fota �I In schimbul de râsete şi de cuvinte, se urzea siogur.

Ca la ° PQruncti ne-am rldlcat toli �l am suit In sala de sus, Ne-am inşlrat pe Hlngfl pereti. Am aşteptat. Nu ştiam ce : vreun punct de program sau Anul cel Nou pe care toate ceasornicele ÎI artitau ia uşă. Atunci a lnaintal prin ludul parchetului, pana Tn mijloc, unde nu mal ua alaturi de nimeni, Nemlrov. Avea pe fala inca, bucu­ria pe care ne-o povestise tuturor dincolo. şi In deosebi mie. Ii sosise tocmai telegra­ma dela Bazargic, de chemare pentru câ­teva conferinle. Autorittitile române 1$1 dll­dlJ.'lerll Incuvllnţarea. Eu 11 zeflemlsesem, cat Ing3.dula cuvIInta, aceasU\ bucurie atai de zgomotoasa, ca' şi cum Romania IIr fi fost ° tara din alt hemisfer, Ilir Cadrilate­rul, vreun loc al groazei. Intr'un ceas IIJun­gea cu automobilul plecat din Vama la Ba­zarglc. Prefectul nici n'avea 5a-1 primeasca textul celor patru conferinte, In traducere. adlJ.'le Tnalnte ca ° ehezaşle. Era sa-I spue ca se Incredea cu desăvârşlre in tactul 11.11 şi ca-\ dorea să se intoarca in Bulgaria cu cele mai bune pllreri.

Dnd l-am cautat peste trei saptllmllnl În Dobrogea, am aflat că lucrurile se Intamplasera Tntocmal. La conferln]ele lui se adunau câte trei şi câte patru sute de ascultători, atlllia eIItl putea să Încapă 5.1Ia. Conferintele n'au r:l.mas numai patru, ci s'au făcut şapte şi chiar opt. dacfl socotesc şi seara de citiri din propriile opere şi Invitarea de cfllre Unlvtrsltatea noastra liberfl, la Balcic. Pe una am IntrodlJ.'l-o chiar eu, cu salutări din partea scriitorilor români şi cu amintiri păstrate din legăturile dela Sofia cu scriitorii şi lu­mea bulgară. In cflutarea eroilor ş\ vlelii din romanul lui din urmă, "Intâele brazde". care se petrece in bună parte la BucureştI. Nemlrov a venit pllnll aici.

E un drum de incredere şi de conlucrare, care e bine cfl a fost umblat pânll la capat. Noi l-am deschis până azi deseori Bulgarilor din Bulgaria In folosul Bulgarilor români dobrogenI. Vom vedea ce se vor pricepe sll facll BulgarII atunci cllnd le vom cere să lase câte un preot romăn penlt vre-o predicA In biserlc:i, la Romllnil din Judelul Vldinulu' Incercarea va veni cur:!.nd şi credem cii, În folosul unor bune legături, va fi cu bine trecutA.

R.OMANIA IN NOUA ENCICLOPEDIE BR.ITANI­CA.-A Ieşit numai de câteva zile noua edilie a Eociclopedlel Britanice In 24 de volume. rntăia filltle e din 1768, veacul Insl.lŞ endclopedic. A patra se publica la Inceputul secolu-

Marti"" compozitie de G. Ă. Mathey

lui urmlltor, Iar a cincea In anul Uchldarll naPQleoniene, 1815. A şaptea editie e din anul Revoluţld dela 1830. Dela a noua pânll la a zecea editie, Intre 1875 şi 1902, au trecut 27 de ani, Iar de-atunci pănă azI. In alţi 27 de ani, au apă­rut patru editII. Cursul acesta, cu Ioane la IntMa vedere. trebue să-şi aibă un inteles şi istoricul lui ar da Tnvală­minte.

Noi suntem Ind lipsiti de o enclclopedle romaneasc;'i. in­cepulul făcut de "Astra" ardeleanli, la Inceputul sC<Qlulul p sub stăpănlre strllinA, e minunat şi are şi Insemn;'itatea und mustrllri. Ţara libera n'a ştlui nici pănă astăzi să se spele de acea mlJ.'ltrare. Dietionarul general al limbII româ­ne de Stlneanu, dinainte de răsboi, 01.1_1 poate fi pus ală­turI. şi nici micul lexicon "Minerva", In lI)(X) de pagini pe trei coloane, .scos de curllnd la Cluj. Mica encleiopedle, de 2000 de pagini, aflatll sub tipar la "Cartea Româneascll" şi datoritll d-nllor Candrea şi Adamescu, va Insemna un pa8 mai departe, dar numai un pas. Speranta unci Mari Encl­eiopedll româneşll. In 8 volume, edltatll tOI de Krafft, la Sibiu, ca o contlnuarc a lui Dlaconovleh, se amanA mereu, din pricini care rămlln necunoscute. Cea mal Insemnat;! carte pentru educatia poporului, In Romllnla nu se poate naşte.

SI vedem cel pulin cum se rasfrllnge tara In a pabpre­:teea edille a Enciclopedlel Brilanlce.

dacoromanica.ro

B O A B E DE G R Â U

Aprilie. compo>;itie de G . A . Mathey

la capitolul special. România ia 22 de pagini. Diferitele părţi, istorie, economie poUtica, Hmbă sunt scrise de spe­cialişti deosebiţI. cari insă nu sunt Români. Singură Ute­ratura e semnată de d-nii Marcu Bua şi Anton Bibescu. Poate că principelui $criilor nu-i i1pilrtin dec:!.t cde 7 răn­duri In care l' vorba de contribuţia scriitorilor rom:!.nl in alte limbi. Ea e Insă departe sa !il' complet:!. şi apare mai mult ca o contribuţie de fam1He : Charles Adolphe Cantacu­��ne, Marta Bibescu, Elisabeth Blbesco (romănc" numai prin allantă 1) . Atatea alte nume Hpsesc. Informatia biblio· graflcă meroe plină la ,.Dada" lui Părvan ( 1928) şi păna la Buoetul general al Statului pe 1928. Prea multe oreşeli de tipar: Sadonuveat Isvar, Sez.ştoarea. lipSESC Ilu.straţiile care Inviorea�ă articolele despre alte ţări. De pild:i : Bul­oarla.

Redau in traducere, pentru o părere. patru blO<;lrafil, două de scrillori şi alte doull de oamenI politIci. Cu toate că de oameni politici s'ar putea reda şi trei sau patru.

Al.ECSANDRI .sau Alexandrl, Vasile ( 1821-1890), poet liric romun, s'a născut la Bacău In Moldova şi a /;'icut şcoala Intâlu la Iaşi şi apoi ( 1 83-1-39) la Paris. In 1839 a Inceput sA culeaga. c:tntcce populare romăneştl. ŞI-a pu­blicat culegerea abia in 18"14, Doine �i LAcrimioore, poe�ii

lirice, au apărut in Paris la 1852, iar In 1852-'"53 a Murit la laşi o intreagă se­rie de balade şi de cllntece populare. In 1867 a tipărit câteva bucati uşoare, scrise intr'un stil luminos şi numite Plute/C; ele au fost urmate in 1871 de Legende de ace­laş caracter. Mal serioase sunt scrierile lui dramatice, care au Inceput cu De3pol Vodil şi au culminat cu Ol/id. Mai tărziu Alecsandri a IWI! parte la viaţH politică : el a ajuns ministru al treburilor de afara ( 1 859-60) şi in 1885 a fost trimis ca mi­nistru al Romăniei la Paris. Cel mai mare titlu de faim" al lui l' că dat lntăiul lndemn la culeoerea cântecelor populare şi cel din­tai a atras luarea aminte asupra farmeculul lor neasemănat.

V.,I L. S.lnun" (!ieI ........ 1), A�lo,1I .o",JQ' ""0.1",,/ (1871). "".IlO,1 318. o .dltl. �ompl.U . 5...10<11", luI Alu.nel,, ". Ilp�<lt In Bu�", •• 1J 1. t875 "" . (O �"I.).

EMINESCU, MIHAIl. ( 1 8-19-1889), cel moi mare poet romăn din secolul al XIX-lea, s'a născut in Dec. 20, 18i9 in Ip"teştl Iăng" Bot�ni, Moldovo. Ero de origine turco-tatar" ( ! ) şi numele lui de baştină era Emin. A Invatat la Cernăuti, şi $'a alipit unei trupe de teatru ambulante. unde a avut pe rllnd rO$turi de actor, su­fleur şi reglsor. Dupa câtiva ani petrecuti astfel. s'a dus la Viena, Jena şI Berlin, unde a urmat lectii, mai ales de filozofie. In 1874 a fost numit inspector şcolar şi blbllotecar la universitatea din laşi, dar a fost lnde­p"rtat curând prin schimbarea ouvernului şi a luat locul de şef redactor la �Iarul con­servator Timpul. la 1883 a avut Intlliul atac al boalei ereditară in familie şi Iii 1889 a murit in Bucure�ti.

Marele lui talent poetic s'a dat la iveală in 1870 prin doua contributii la Conl/orbiri Literare, organul partidului junimist din laşi; acestea au fO$t "Veneră şi Madonă" şi "Ep1oonii". Alte poe�ll au urmat şi a fost recunoscut ca tntalul Intre poetll moderni al t"rii. Cu aplecarl mistice şi insuşlri de dispo�itie melancollcă, a trăit In strllluci-rea trecutuluI medIeval român : el $'a ra�­vrallt impotriva conventionallsmulul socie­tatii şi a mediului ci. Peste toată poe�ia

lui ap;',sa un nor de tristete. inleluul unei urslte care vine. Slmpllcltatea Itmbll, stăpllnirea mtllastra a ritmuluI şi a versului, Idee adânc" şi rostire plastica au f"cut din Emi­nescu făuritorul unei şcoli poetice care a domnit peste cu­oelarea Romăniei şi peste expresia scriitorilor şi poetilor români la sfârşitul ucolului al XIX-lea şi la Inceputul ce­lui de-al XX-lea.

CInd .dl\U din po .. lIt. lui .te •• • u O"",,,t d"p. 1890. Unol. dl" et • • u 10.\ I .. du •• In n,,,,t.,,. d • • Cor",." Sylvo- ,1 d. MII. K'am. "Iu. ,1 .U.l. ou fool I .. d .... 'n ,Ilo limbi. e ... tn •• �" . 00,1 • • 1 dou� .... ul •. • dov"," po ..... I" p<o'� (1 .. 1. 1870).

BRÂTIANU. ION ( 1 86'1-1927), om de Stat rom:!.n, s'a n"scut la Florlca, In România, [a 20 Auoust 18&1, ca fiu a! lui Ion C. Brăllanu. A invălat la şcoala Politehnică din Parls şi la intoarcerea In Romllnia a aluns inginer la Căile ferMe. La 1895 a fost ales deputat ca Ilberal. In anul vii_ tor a fost numit mlnl3tru de Interne in cabinetul prezidat de D. Sturdza, căruia i-a urmat ca prim-ministru şi şef al parlldului liberal, cănd acesta s'a retras la 1909. El a ră­mas la pu1ere plina In lan. 1911 , când a demisionat, dar In 1913, dupa semnarea tratatului dela Bucureşti, a format din nou ouvernul. la deslantuirea răsbolulul mondial Brâtianu era la pulere şI ouvernul lui a calliuzlt sortii României in

dacoromanica.ro

,C R o N ! C A

ncest răstimp. A demisionat la 29 lan. 1918, ca sâ nu sem­ne:te conditIIle pădi impuse de Gennanl. In 0«:. 1918 ÎIl$:I, el a fost din nou chemat la yuvern urmând după hotărărea yuvunului generalului Coandă {il, să denunte pacea sepa­rată Inchelată cu Puterile Centrale.

Brăllanu a fost şeful delegaţiei române la Conferinta de Pace dela Paris, dar n'a primit să semnete tratatul de pace ca un protest Impotriva clauzelor minorităţII din tratat şi impotrlva impârţirii Banatului Timişoara Intre România şi Iugoslavia ; tlriltianu potrivit tratatuiul de alianţă incheiat Intre ROl\ll:lnia şI Aliati in 1916 cerca acea$ti'i provincie în Intregime pentru Roml:lnia. Ca urmare, el a demisionat şi a rflmas In opotiţie p:'!n.'! în lan. 1922, cl\nd a ajuns iar:'! prim ministru. brălianu a urmat de-aproape politica de consoli­dare inaugurată de tatăl lui şi cele mal multe din relormele de capetenie, cum au fost introducerea votului universal, relorma agrară �I deslegarea problemei evreeşti. s'au făcut In timpul cât s'a gflsit el la putere, Dela 1922 Incolo BrA· tianu a fost propriu zis un dictator ; avea In guvern pe fra· tele lui VintilA, care era ministru al finanţelor. Politica eco­nomică a guvernului, cu atitudinea banultoare fală de ca­pitalul străin. a fost aspru criticată şi Bratianu a demisio­nat In Martie 1926. numai ca sa Ile rechemat de rege în Iunie. Srhtianu a fost astfel In m:'!$ură .. s;1 faca" alegerile şi să-şi asigure o majoritate substanlială. EI a sprijinit pe rege in planurile unei reyenţe când Printul Carol a fost in­departllt dela moştenire �j s'a Impotrivit d;1rj la propunerile de Intoarcere a prinlului după moartea regelui. Brătianu a lo�t lruurat de două orI. A doua lui SOlie era o sor;1 a Prin­ţului Ştirbey. care a fosl prim ministru Intr'un scurt răstimp in 1927. EI a murit in Nov. 1927. Fratele lui. Vintilă. i-a urmat ca prim ministru. dar a fost râsturnat la sfArşitul lui 1928 de Iuliu Maniu. şeful partidului Iărănesc.

MANIU, IUUUS ( 1873- ). om politic român. s'a n:'!s­cut In Şlmleul Silvao.iei (Trall5i1vanla) . A Invălat la uni­versităţile din Cluj. Viena şi Budaputa şi a fost cu mulli ani Inainte ,profesor de drept la Academia teologică din Blaj. La vărsta de 26 ani a Intrat In partidul national ro­măn din Traru!lvania. In ciuda opotltiel crAncene il conte­lui Ştefan Tisa. Maniu a fost ales deputat şi a stat in par­lamentul din Budapesta deJa 1906 pAnă la 1910. Când a

Itbucnlt răsbolul mondial. Manlu a fost trimes pe front şi In 1918 a luptat impotriva italieI. Când şi-a dat seama că prabuşirea Impăraţiei Centrale era aproape. s'a dus la l3udapesta. unde se intocmise un Consiliu Nalional RomAn. In care a luat sarcina afacerilor militare şi strâine. Atunci a plecat la Viena şi a organizat răscoala regimente lor un­gureştl alcAtuite din Români din Transilvania. aflati la Viena şi Praya. La I Dec. 1918 Adunarea Nalională Ro­mtlnă dela Alba Iulia a prodamat unirea Transllvaniei şi a Banatului cu România şi a ales pe Mimi\!. preşedinte al Coruiliului Dirigcnf. care a luat controlul administrativ asu­pra Trans!lvaniel. In 1919 Manlu a fost ales preşe�inte al partidului naţional din Transilvania, cnre In 1925 sa con­topit cu partidul naţionalist democrat. Man!u a ajuns şeful nouel formatII. care a luat numele de partidul national TO­mAn �I pulin dup:l aceea s'a unit cu partidul ţărănist. In 1928, la căderea regimului Bratianu. ;:i ajuru prim ministru.

MIHALACHE, ION (1882- ), om politic romAn. s'a născut la 3 Martie 1882. La 1914 II Intrat In politică şi după răsboiul mondial a infiintat partidul ţărănist mai intă�� In Ba�arabia şi apoi a intins organltarea lui In restul Iănl . . In Intâlle alegeri făcute după r;1sboiu In 1919. partldul .tarAllIst a căştlgat 70 de locuri in Camera Deputatilor. şi Mlhalache

�:��/u;.:�� ������i�a:! :g;:��lt�rl�f1�I� ��b

IM���le Vi���� c:lnd Valdtl-Voevod a demisionat cu intregul cabinet. EI. a ramas unul din conducatorii blocului unit opotiţionist natlo­nat-IărAnlst.

AVERESCU. ALEXANDRE (1859-- J, general şi om politic romlln. născut la 9 Martie 1859 la hma!! (Basara-

blaj. a fost voluntar in rflsboiul dt neatArnare cu Turda. din 1877-78. După răsboiu, a răma$ In armată şi a invâţat la şcoala mllitar;1 superioar:l din Turin (Italia). A fost mi­nistru al Hăsboiului în 1907. cănd a InAbuşit rflscoala I.ArA­nească. In 1913 a condus operatiile de răsboiu impotriva Bulgariei ca şef al Statulul·Major. In calitate de coman· dant al armatelor a doua şi a treia. şi mai tflrziu al armate­lor din Dobroyea. in campania din 1916, Gen. Averescu a ajuns nespus de popular cu soldatii lui. o popularitate care i-a ajutat mal târziu cariera poliUcâ.

In Martie 1918 a fost chemat de rege &11 alcătuiască un cabinet şi a dus neyocierile de pace cu Puterile Centrale. A fost prodamat preşedinte al Ligii Poporului. care s'a transformat mai tărziu in Partidul Poporului, �I multumltă popularltălii gen. Averescu. partidul a ajuru la putere In Martie 1910 cu preşedintele lui ca prim ministru. Dupa ce a stai În functie un an şi zece luni a demisionat, in 17 Dec. 1921. dar a rămas preşedintele partiduluI. La retragerea gu­vernului Brătlanu la 27 Martie 1926, Hegele a iruârdnat pe Av�rescu să formete guvernul. A urmat politica economică generală a Inaintemergatorilor lui. Inăuntru ; �I In politica externă a Inceput o apropiere de Italia. In timpul bolii re­gelui. In AprUie 1927. Averescu a Intrat In negocieri cu partidul nallonal-ţ;1ranlst. dar fără succes. A demisionat la Inceputul lui Iunie şi a fost urmat de Principele Barbu Ştirbei.

IORGA, NICOLAS (1871- ). Istoric �i om de Stat ro­mAn. s'a născut la Botoşani la 17 Iunie. 1871. şi a invălat in laşi. BerUn şi Lipsca. La 189i a fost numit profesor de istoric universală la Universitatea din Bucureşti. Iorga a făcut cercet;1rl intinse in biblioteci şi arhive din străinalate şi a stralU lruemnarî privind !storla neamului românesc. Ca o urmarc il acestor cercetări. 1'1 a publicat peste 20.000 de documente In Ana/ele Academiei RomAne. căreia i-a ajull$ Uliul din cel mal strălucili membri. A fost proclamat şi mem­bru al Sorbonel şi are mal multe distincţii străine.

Iorga a scris nenumărate lucrări biografice şi Istorlc� a. �I multe volume despre arta romllnească. oraşe. mânăstlri şi monumente Istorice. A făurit mal multe piese de teatru (dra­me Istorice �I comedii) care fac parte din repertoriul tea­trelor nationale. EI a ajuns (1) şi directorul Neamului ro­muneşc. organul ofici,1i al partidului national român. Iorya a fost acum câliva ani şeful partidului naţionalist. care a fuzlonat cu pa�tidul naţional din Transilvania şi cu umta�ii lui Takt Ionescu sub numele de Partidul Nalional Român. Printre cele mal bine cunoscute opere ale lui sunt : GeJelri­dric des rumiinişchen Volkc.t (1905); Geşdrichte du oşma­niJdren Rcic:hes (5 voi .• 1908 etc.) ; TIre bllz8ntine Empire (tradus In engleze$te de A. H. Powles. 1907); Hi5toire des tf8tŞ balcllniqueJ jusqu'j) 192'1 ( 1925) şi o Hişlory of /?u_ mllnill (trad. in engl. 1925 blbl.). A scris şi multe opere istorice In franluzeşte. italieneşte şi suedezA.

ROMANIA LA BARCELONA. - Odată cu Inchiderea expoziliel dela Barcelona. pavllionul român lşl va Intoarce lucrurile cart au vorbit acolo despre noI. ProI>ele de măr­furi casl Iconostasele vechi, sonda de petrol caşl tablourile şi sculpturile. modelele de plugurl sau ceştile de porţelan caşi cârlile vor intra in lăzi numerotate şi vor lua drumul l;1ril. Va fi atunci caşi dind niciodatA n'am fi existat cu ce avem mal bun, În soarele Barcclonel.

Privind Indâr:l\. avem insă de ce sâ fim mulţumiti. Deşi partlciP\irea Rom:'!niei a trebuit să fie pregătitll in grabă, ceeace a dus la IntArzierea deschlderll şi la scurtarea tim­pului de expunne, ea poate fi datA ca pildă. Comitetul. prezidat de d-I D. Gusti. a fost aleMu!t din cel ma! buni cunoscători al ramurilor pe care pavUionul român trebuia sa le cuprindă. După hotăr;1rea pianului yeneral �i găsirea. prin disculle. a Ideil care trebuia să-I facă omogen şi orga­nic, fiecare a intrat in sarcina lui firească. de oryanizator al und seclli. Lăzile au pornit, numerotate. Arhitectul. d-l DuilJu Marcu. plecase mai de mult. ca să ridice. din lemn. cu stâlpi lucrali, cu streşinl cunoscutt si cu arcade la prid_

dacoromanica.ro

46 B O A B E DE G R Â U

voare. casa care trebuia d l e primească. 0-1 T%.lgara-Sa­murcaş, comisarul expozitiei noa�tre, a supraveghlat aşeza­rea �l. cu ştiinta prezentării pe care I-o cunoaştem. a pus ca.tva timp pavilionul României In centrul atenţieI.

Mal multe conferinte ţinute in Bucure�tI. Ia o dată când ele mal puteau fi un Indemn la plecare pe drumurile Spa­niei. au popularlzat participarea n03strfl şi însemnătatea În· trecerii Internaţionale din capitala Catalonlei. Le-a Inceput d_1 N, Iorga. documentat. vlolu şi de atatea ori şfkhiuÎtor, pentru oameni şi lucruri. prinşi cu lip�urile lor in lumina ochilor mari : le-au dus mal departe, d-l Al. Tzigara-Samur­ca�, cu tot felul de amanunte tehnice sau anecdotice, şi d·na Alexandrlna Cantacuzino, cu patosul de oratoare. care face � sune din aramtl orice �ublect.

LEGATURI eli ŢARI VECINE. - In întăla decadă a lui Martie a venit in Romania, ca oaspe al p, E, N. Clu­bului romăn. scrIItorul polone: Cezary Jellenta, Cele trei conferinţe pe care le-a ţinut In Aula Fundaliel Carol au dat. pe langă informaţia foarte preţioasă, măsura conferen­ţlarulul european 111 chestiuni culturale. Limba era cea fran­ceză, tonul cumpatat. curtenia desăvărşltă. Documentarea, neputand presupune la auditor o cunoa�tere prealabilă a a· mânuntului şi neputand nici Intra in el. se mulţumea cu ca­racterlzărl sugesllve sau cu clasificări neaşteptate. Intala conferinţa a vorbit despre .. Idealul Poloniei moderne şi ma­nifestarile lui în arta şi Hteralură". a doua despre "Iubirea' incatuşată In romanul polonez", iar a treia despre .. Mare· �Iul PlIsudski, scrIItor şi orator",

Scriitorul ne-a deschis o zare spre Polonia. atftt cat o pu­tl'a facI.' in cele Irel prilejuri de contact cu publicul : dar nu �'a mulţumit numai cu atăt, L-am dus la câteva mână.stiri din ve<:inătatea Bucureştilor şi la castelul brâncovenesc dela Mo-

goşoala, ca să simta satul romănesc şi vechea ţară a Voe­vo:llor şi a credinţei. L-am văzut gandltor in fata acestei lumi. care-I rămânea inchlsă in cercul stra.mt in care ar fi continuat altminteri să se mişte, L-am dus la Mitropolie, ca să stea in faţa Inimii sfinte a oraşului şi să-I priveasca de pe Inaltele prlspe intrănd In neguri la Ieşirea lunii, l-am că];'!u:!t, pe el �I critic de arta, prin expo:lţille Celor patru şi a lui Bunescu. Cel puţin atât clI.t ne·a dăruit el, a plecat şi el dăruit dela noI. dacă nu mai mult, pentruca lectia noa­stra era de lucruri aevea şi sub simţurI. Fluturele care se a­şează la popas pe o floare. duce, fără să ştie, polenul în alte colţuri de gradina şi le invioreaZă.

O EXPOZIŢIE A PACII, _ La Haga, unde s'au hotă­rât atdtea lucruri Insemnate :lIele din urmă In legătură cu plata despăgubirllor de răsboiu, are să �e deschldft o expo­ziţie Internalionala a pAcii. Romănia va lua şi ea parte.

Intrebarea pe care şi-au pu.s-o dela incepUI organizatorII a fost grea : cum se poate face obiect de expo:lţle o stare mai mult de suflet7 In cele din urmă rftspunsul s'a gAsit. Fără să se umble nici după veslltul Inger cu ramură de măslin şi nici dupA porumblelul alb. sectia s'a Implinit, Statul apare cu adeziunea lui la pactul Ke)[ogg. cu introducerea In învă_ ţământ a leeţH)or despre Societatea Naţiunilor ş\ înţelege­rea dintre popoare. In jurul acelee!!ş idei. a Genevel, rocsc toate societatile, nascute şi la lucru :1 şi noapte numai ca s'o ajute. Se înşlrâ la unoa Iniţiativa de alt fel. ştiinţifică, II_ terarâ sau culturală. fara vreun amestec propriu zis cu S0-cietatea Naţiunilor. Se descopăr aici Institutul Social Ro_ man, sau asociatia InternationalA a scriitorilor, P. E, N._ Clubul. Asociaţia mondiala pentru educalia adulţilor. Aw­ciaţia Creştina a Femeilor şi altele. Ceeace părea la incepul foarte puţin şi răsflrat, se organizează. Ideea păcII In Ro-

P . E . � . AS ocJAŢiE JN.IERNAŢ10NALA AscRi1ToRiWR CARTE DE :MEMBRU DE ONOARE

,secţiB romana a 11. KN. Clubuluia racut membru de onoare al ei. ln şedinţa din Malu 1928. la care era de faţa, pe omul

de carte şi marele prieten al literaturII romăne P.S.S. Metod Zavoral

abate mitrofor al Strahovului. Preşedinte .\.v �"-'-' - V.>oi ..-.J,:.

) Q Secretar ��� . ,

Cartea de membru de onoare al P. E. N. ClubulUi, datli an..,1 acesta Abatelui Zavoral

dacoromanica.ro

C R O N l C A

Aula Fundatiei unlveulbre Carol 1 la a treia conferintA a acrlUorulul Cezary Jellenb, deapre Mare,alul Pilaudakl, acriitor ,1 oraloc. tlnulA aub auaplciile P. E. N. Clubului.

mAnia trăe�te In adevăr. Ametiti de zyomotul mai mare al faptului curent, am fi porniti $ti credem altfel. Dar atund o undă ne ajunge, de altă esenta, �i ne dam .seama ca ne Inşeli'im. Dela cartea lui Brătescu-Voineştl, .. In slujba păcii", scrisă in timpul n'isboiului şi tipărită in 1919, pănă la volu­mele puternice despre problemele păcii in lumină interna_ ţionala, s'a mers mult. ScrHtorul milos inyrămădea capitole peste capitole, numai ca să convinyâ de mai buna intre­buinţare !.I unei armate constructive In locul unei maşini de omor : asttizl nu mai sperie nici propunerea unor State­Unite ale EuropeI. cerute nu de vreun cugetător politic in· drăgostit de utopie, d de foarte practici politicieni. Vre· murile n'au stat pe loc,

° broşură caut1l să lege cu un fir de doc:trln1l toate aceste lapte şi altele, Ea a fost publicat1l In limba franceză de Di_ recţia Presei şi Inlormaţltlor de pe lângă Preşedinţia Con, siliului de Miniştri.

MIŞCAREA ANTIALCOOLlCA IN ROMANIA.- Ur­mele unei acţiuni antlalcoollct la noi se pot urmâri in ve_ chea revistă .. Antlalcoolul'·. Ea Insăş Incerca s1l reprezinte toate cele trei fele ale problemei : cea ştltntlflcă, de anchete şi studii : socialâ, de propagandă şi de organizaţii de ini­ţiativă particulară: politică, de legi şi ordoname.

Interesul şi bunăvoinţa leyală sau Indreptat mai cu seama. spre $<Ite şi Impotriva bauturilor tari. Am avut şi o lege a cărdumilor, din care se mal păstrează anumite dispozitii fiscale, In folosul şcoalel. Lipsa de prey1ltire a opiniei pu­blice şi de convingere a oryanelor de aplicare a dus ins! la desfIIntarea dela sine a leyll. care dela un timp a fost nici mal mult nici mal putin decât uitată. La fel �'a intăm­plat şi cu alte dispozitII. MI-aduc aminte ca aproape lot ce a râmas au fost măsuri cu caracter prattle: Imediat. De pil­dă, in cazărml era, se pare, obiceiul acum vre-o treinci şi

mai bine de ani, să li se dea soldatllor In loc de altâ yustare de dimineată, rachiu. Interventia Tntâel noastre societati de cum�tare a dus la inlocuirea rachlulul cu ceaiul şi cafeaua.

Activitatea ştllnlHlcă romanească In atest domeniu a fost destul de siaha. Ea a trecut numai rareori peste documen­tul statistic şi articolul scurl, de revistâ sau de ziar. Unele conlerinle, linute de cercetători universitarI. aveau mai mult caracterul de popularizare decăt de contributII proprii. şi ar fi mal potrivit să fie trecute, impreună cu publlcat!!le amintite, in actiunea socială, de propagandă şi de oryani­zare. Lipsa unei literaturi ştIInţifice In legătură cu chesllu­nea alcoo!Jsmulul. era Int;'lrltă, negntlv, de controversa pă­rerilor intre cel privljl ca depozitarii cuno.ştinjc!or de spe­cialitate. adle;'l Intre medici, cari, unII. recomandau, cu mo_ tivare ştiinţifică. regimul cu alcool, pe când altii, cu o mo­tivare ştIInţifică, cel putin tot aşa de temeinic;;}, il osandeau.

Acţiunea soclal;'l a pornit dela celălalt criteriu, al inrău_ rirll pe toate căUe lntr'o singura directie şi asupra multimii. Alcoollsmul e o boala. sau o manifestare sociala, şi trebue comhatut sau Iratat tot cu mijloace sociale. Societ1ltlle al� catuite şi in România au avut un Indoit caracter: au fost socîetllti de cumpătare sau temperantă şi socletali de abstl_ nentâ. Din cele mai noul In fiinţa, de Intâla categorie. e cunoscuta "Tempcranla" d·lul dr. Creangă �I actiunea de coordonare a .. Caselor Nationale:': dintre cele de-al doilea. 10Jlle româneşti ale "Ordinului Tntnnaţional al BunUor TempUeri". Acestea s'au Ivit acum vre-o 25 de ani, in ace­laş timp, In cercurile 5i'I.seşll şi yermane din Bucureşti, şi Intre o seamă de elevi de licee romăneştl. Doua mari loji. cu zed de lOJI mici şi sute de membri, functionau in pre .. !­ma răsbolulul. Mtă:1 această mişcare e repreuntată puter­nic numai In Ardeal şi Banat. Incolo, mal :lunt numai nu­clee, care vor fi puse In curdnd In ImpreJur1lri mal prielnice de desvoltare.

dacoromanica.ro

B O A B E DE G R Â U

o P . E . N .

. \SSOCL\1l0t\ INTER�ATlO\W.E DES tCHl\:\L\S . f�YWIOOI1Ill E=s NMUSTS

SIEGE CENTRAL: LONDRES

.

SECTION ROUMAINE 1 HT.\m:S'f

1924 SU rE5 CHADUE MOIS • CONGRES INTERNATIONAUX CO '! RENCES HOTES ETRANGERS fRADUCTIONS PUBLICITE INTENSE

VISITES COLLECTlVfS ENTRE PAYS

Aft,ul P. E. N. Clubului la E",po:.:itia Păcii dela 11all'a

dacoromanica.ro

C R O N I C A "

- �.'''' '' �o"'-

Compozit!., din numllrul românesc al lui Manchester Guardian. PUBLlCAŢlI DESPRE ROMANIA IN LIMBI STRAI­

NE. - Anul trecut un număr neobişnuit de reviste mari străine au avut fasclcole speciale despre România, cu mate­rial scris de cel mai buni cunoscălorl români al diferitelor probleme. Faptul s'a datorat apl!cării şi faţă de noi sau chiar de noi, a unei metode de propagandă Internaţională. Trebuinţa de cunoaştere a tărUor intre ele, mai ales a celor noul sau inoite de disbolu, l' aşa de poruncitoare, pentru in­teresul politic, economic sau numai cultural al unei aseme­nea cunoaşteri. incât forme negândite inainte, de informaţie, nasc in fiecare zi. In România, anul trecut, pmpaganda a ales ca motiv implinirea a zece ani, sau mal exact zis, săr­b:itorirea impl!nlril a zece ani dela unirea pământuriJor ro­mâneşti de sub comana Sfăntului Ştefan, cu tara. E mai greu de spus, care publicaţie străină a fost mal eficace. a­dică nu numai că a avut un cuprins mai bun. dar a găsit şi o răspândire mai Întinsă Între cititorii de altă limbă ai alte! tAri. nu tot din România, dar cea mal arăloasă l' sigur că a fost Albumul editat de L·l1lustratlon.

Au fost insă şi publicaţii, care, neatârnat de evenimentul întămpl:ltor. au scos un număr special pentru Romania, din acea trebuinţă de informare general:l, cat mal pricepută .şi obiectivli. Aci trebue aşezat la locul de cinste ,.Manchester Guardian··. cu măreţul supliment dela 28 Noemvrie 1929. El e întradevăr. pe deoparte, un model de pricepere, ş! pe de alta, de eficacitate. Sute de mii de exemplare, cu Imag[na cea mai noua a României, au luat in aceeaş zi drumul, de uscat sau de oceane, al tutumr pământuriior unde limba en­gleză e cunoscută.

Arătarea cuprinsului uneI astfel de publicatii arată ş! cum se organizează. de către cine ş!in ce domenII, cuno."lşterea ţării româneşti şi a problemelor ei. in lume. Au scris. de pildă, in supl!mentul lui "Manchester Guardian

", d-I David

Mitrany. aflat pe vremuri in legături mai strânse cu ziaru! şi azi mai ales conducător a! sectiei române In colectia Car­ne�ie. de publicatii asupra rlisboiulu! ; au scris, d_nii Rădu­!esru-Motru, Mironescu, Gafencu, Rudolf Brandsch. Ema­noi! Bucuta. Aure! Ion Popescu·, Lotar RlIdăceanu. d-na Calypso Rotez. Drapoş Protopopescu. Charles Rist şi RO<1,..r Auboin. Ion Mihalache, Gromoslav Mladenatz. Leonida Ca­lescu. Gr. Antipa, etc. Capitolele se chiamă Inceputu! unei noui erc. Noua viaţă politică a României. Anticipări 1n 11'­pătură cu Pactul Kellogg, România şi veciniI. D-I Maniu ... 1 minorităţi!e. Unitatea natională - ca preţ. Câl1)p deschis inaintea partidului ţărănist. Lupta pentru democratle, Pe­mela română in viata politlcli, România descopere Anlllia. Şase luni dupli stabilizare. Dece trebue s1l vie [a rând mal IntAhl agricultura. Ratlonal!zarea orllanl�aţiilor cooperatlste. 8al"nl:ll comertului, Chemarea capltalurilor. etc.

Traduc, pentru problema naţionalitătllor, incepulul arti­colului semnat Emanoil 8ucuta : "Al!plrea la România, ca

o urmare a răsboi ului de intinse pământurl locuite de Ro­mâni, a deslegat o problemă şi a nliscut alta.

"Inainte de 1918 numai o jumătate din neamul românesc se bucura de neatârnare politică, şi aceştia erau cel şaple milioane de Români din Vechiul Regat. EI alcătuIau o masă omogenă, care, timp de seco!e, au avut pe teritoriul lor o neatârnare întreagă sau partialli. Dupa 1918, Româ_ nia cu o populaţie de peste 17.ooo.CXlO cuprindea numai a­proape 13.000.000 Români. O nedreptate de secole fll.'lese inlăturată, dar pe harta etnograficli a ţării aplirll.'lerli ln_ semnate pete de elemente strAlne. Minorltătile numără nu mal putin de 4.000.000 de suflete. Problema unităţII naţio­nalI' - visul şi politica atâtor generaţii - nu putll.'le fi des­legată fArli s:l se crezee problema de neocolit a minorităţi­lor. Trebue sli aşteptăm până la sfa.rşltul lui 1930 pentru un recensământ general al popu[atlei, dar dăm panli atunci ur­mătoarele procente. calculate după alte date, de serviciul statistic al României. Din populatia totalli 74,35% sunl Ro­mâni, 8.65% Unguri, 4,75% Evrei, 4,66% germanI. 2,95% Ruteni, 1,25% Bulgari, Iar restul. alte naţionalităţI. In Ol­tenia. o provinciI' din Vechiul Regat. 98% din populatie sunt RomânI, pe când Transilvania. o provincie aflatli se­cole sub stăpânire ungurească şi in voia experIentelor de colonizare ale Ungariei, populaţia romlineascli reprezintă 59,37%, Ungurii 27,94, GermanII 6,95. Evreii 4,25 şi alţII 1.'19. Problema minoritliţilor nu l' in RomanIa deopotrivă re­partizată peste tot teritoriul ; sunt ţinuturi unde l'a l' con­centrată şi in stare de crlză.

.. Trebue In sfârşit amintit că la Incheerea marelui războiu pentru unitatea naţională, grupuri mal mari sau mai mici de Rom[.nl au rămas In alte ţări, urcând la mal mult de un mi­lion. Cel mal puternIc grup, de peste o Jumătate de milion. se gAseşte in Rusia. Guvernul sovietic a recunoscut ofldal faptul. prin infiintarea unei republici moldoveneşti peste Nistru, cu Balta capitală, l' drept mal mult 1n scop de pro­pagandă. dar faptul rămâne. Mai sunt mari centre româ­neşti in Iugoslavia - vreo 150.CXlO In partea din Banat că­zută Serbiei şi 200.000 in Vechia Serbie, in afară de grupul macedonean venit prin desfiintarea Turciei europene. .Alte crupuri de Români se găsesc In Bulgaria, Grecia. Albania. Ungaria şi Cehoslovacia. Astfel. ali'iturl de problema mino­rităţilor in RomânIa trăeste o problemă a Românilor mino­rItari In alte ţl!rl. Romania c Interesatl! ,la o dreaptl! desl .. -gare a probleme! minoritătilor, oricât oe numeroase ar fi greutătile pe care acea deslegare ar fi s'o creeze Inlăuntrul proorHlor ho tare".

Multe ilustraţii. fotOllrafil din ţară sau hărţi. tllvloTeaz!\ tl'xtul. Unele sunt compozitii ale unul de5enator englez, B. W!lson. din reoacţla z!arulul. Izbu!lte. spirituale şi cu at­,.,osferil. românescA. Dau, pentru convingere, una din ele. "Ea aouce aminte de-aeasA.

dacoromanica.ro

B O A B E DE G R Â U

T eah-u, muzkă, cinematograf, radio TEATRU DE PAPUŞI. - VArsta cea mal ultat;'! la noi

ramâne tot aeua Il copll;'!riel. La.săm pc omulet! mai mult slngurl. cu oriumtul Inalllml! lor liliputane. Dac;'! n'ar fi lo.st gradina de copII şi ,coala primară, care să·i descoPf!re şi s.'\.1 pue Impreună in Jurul micilor unelte lroebellene sau al câr lil, el ne·ar fi scapat cu totul. Copilaria e irusă o lume aparte, cu trebuinte de tot felul, care trebue toate Impllnite. Şcoala nu le mullume�te decât intr'o oarecare m;'!sura, aproape aşa ca profesia pe un om copt. Jocul. care are o mic de chipuri, pentrucă răspunde la o mie de intrebăr!. trebue organl:tat. Literatura copiilor nu .seamăna cu cealaltă, teatrul lor e altul decât al JlO.$tru. Iar noi. cArtile pe care le·am făcut pană acum pentru ei, [e·am făcut fără convin· gere, Iar de scenă n!ci nu ne·am apropiat.

E Iăngă noi o tară care a dus foarte departe teatrul de plipu�i. Cehoslovacia. EI l' acolo tocmai ce ne trebue. �i un miJ!.oe de petrecere �I unul de educatie natională. O Intreaga Industrie s'a născut ImpreJurul lui. Fabrid lucrează �i ca.�ti.

Sceni de teatru de pipu,!

gă In această noua ramură de bogălh:. Cehoslovaqa a fost totdeauna dorn!că sa stea Intr'un

schimb cultural mal viu cu noI. Conştllnta aliantei dintre t;'!rI Indeamnă. Ia o conlm;rare care s'o adancească şi s'o faca tot mal vadita tuturor ochilor. Institutul tOmtmo-ceh dela Praga. de sub preşedintia abatelui Zavoral, l' In mie_ zul acestui. curent. El ar trebui să organizeze o săptăm;'!nă de teatru de p;'!p\l.$1 ceb la Bucure,ti. In care limba specta· colulul ar putea foarte u-$Or sa fie franceza sau germana, dacă nu chiar romăna. Căteva teIte de rePf!rtoriu n'ar fi chiar cu neputinl;'! de Invatat. unor oameni atat de Intre· prlnz.ătorl cum sunt Cehii. Invatătorii I·ar avea In lruu� accl Institut româno-ceb, cu atătea merite. Unul, de care ar avea Irusă cu dC05eblre să se Mleasc:!., ar fi acesta. pentru· că el le·ar veni din mijlocul copiilor �I bucuriei lor curate. O as�meneo exp�dltie ar 1nsemna intemeerea teatrului de păpu�1 romAnesc. prin valva pe care ar deştepta-o intre cel mari : şi ctr�rile, care nu tart<'!. Tntre cel m1irunţi.

O Intrebare a pornit la Praga. Va fi ea urmata de o vi_ zită a sectiei teatrului de afta din Pil scn sau a teatrului de p1ipu.şl din biblioteca centrala municipal;'! ..a .Capltalel Ceha. slovnclel 7 Ne-am [{sa, fără murmur, Inecatl sub o năvală a papu;ilor.

ASTRA ŞI CINEMATOGRAFUL. _ De prin luna Iu­lie 1927 Asociatia ardeleană a Inceput să aiba venituri de pe urma concesiilor de cinematograf. Noul regulament, in­cuvlintat atunci, dădea precăd�r� In aceasta societatilor cultural". Numai din lncasllrlle realizate in intalle �ase luni, Astea a fost In stare .să dea un ajutor 8e. 500.OCXJ de- ler

Astrel basarabene, InJghebată pe acea vreme cu multă In· sufletire, dar cu mai pUline mijloace. Aceste concesII, cale au ajuns astazi la 60, au adus până In Februarie 1930, nu mal putin de 5.593.345 de lei, din care peste 2.OCXJ.OOO In anul din urma... Ele imbogălesc tezaurul centralei dela Sibiu. care poate astfel .sa lucreze mal mult decât altădată, ce­rand In acelaş timp din ce in ce mal mici Jertf� Statului.

Dar aceasta nu e totul. Sunt unele despartimlnte care au Inleles să folO5f:'ască ele dreptul de concesie, In loc să·I treacă altora, şi au infiintat cinematografe in regie proprie. cel mal cunoscut e cel dela Bra�v care aduce el singur despărti.mantulul un venit anual de 1.500.000 lei. Cel dela Chişinău aduce 500.000, dela Miercurea Ciuc, 150.000, ca şi cel dela Siyhl�ara; �I mal sunt la Deva, Codlea, SeinI. Diclos:lrunartin. Cel dela Sighet vrea s;'! organizeze şi pen· tru sate cinematografe ambulante, Iar cel dela Cluj, care se gase�te in cartierul g;'l.rii, functlonează pentru lucratori. cu preturi mici. Ar fi vorba. dacă se pun la un loc Centrala şi

Păpu,i I.tarlce coha.lavaee

desplirtimintele, de un venit anual Intre 5 ;1 5.500.000 lei. fără alte venituri din cotlzatii, serbărI sau subventII. In· cepe sa fie cât un buget respectabil de institutie de Stat pentru toat;'! tara. Indemnate de bunele rezultate. atatea alte despărţiminte stau să apuce acclaş drum. Uşor Asociatia I�I poate pune la adăpost un venit anul de 10.000.000 leI. care s'o scutească de orice apel la Stat, iar acestuia să·1 ingadue să intrebulnteze vechile subvenţii date aici, unor Iniţiative culturale, care nu s'au prlceput Inc;'! 0$;'1.-$1 ajute in aceea$ măsură.

ŞI mai e ceva. In 1928 s'a Infiintat la Sibiu o societate anonimă pentru industria de filme �i cinema, numită "Astra clnegrafIcă"'. Ea n'are propriu zis legaturi cu .. Astra"' cul­turală dec:lt acelea, că I·a trecut, dela Inceput, 1.500.000 Iei din capitalul total de 5.000.000, la cat a socotit voloarea conceslei adusă de "Astra"', �!·I dă. pe deasupra, 10'% din beneficiul net. "Astra" lncasează astfel dividende la capi­talul care·1 aparllne, fără să·] fi vărsat. şi un procent din beneficiul total. Anul 1929, de,1 Intalul �i lncărcat de tot felul de invutijil , a fost destul de mănos. "Astra"' culturala.. adică iară Ctl1trala din Sibiu, va avea sa. incaseze din acest In'Or sume destul de frumoase. "Astra" merge pc drumul cel bun, al dispens.'lrii Intr'un timp foarte apropiat de orice ajutor din partea StatuluI.

RADIOFONIA ŞI EDUCAŢIA POPORUWI. - Cu cele 5 milioane pc care Societatea de radio-difuziune le primeşte anul -acesta ca ajutor dela Direcţia Educallel Pa-­porului:'ea va purta grija. s ;'! Imbunăt31easc.'l programele.

dacoromanica.ro

C R O N I C Ă

Timpul c�t �tul va emite va fi mai lung, iar colabora_ torii, mal feluriti şi mal aleşt.

Societatea are astAzi un număr insemnat de abonaţi. Nu­mărul �turilor primitoare trebue să fie mult mai mare, dar at�tea rAmăn ascunse, ca s.'\ nu plateascA abonamentul. E nevoe de o campanie de control, pentru descoperirea dandes­tinil or, şi de una de Indemn, pentru Inmultirea aparatelor lntrebuintate şi dtştigarea Increderii pubHce. Toate jertfe.le

Tolal 32517

Numllrul abonatilor din tarll, la radio

sunt de mică InsemnMate, fată de scopul urmărit. Numai că programele anume pentru �t. şcoală, muncitori, ccope­rative, sunt făcute zadarnic, atunci dind nu li se cb. putinţa să le-asculte celor pentru cari s'au lucrat. Radiofonia �co­Iară, ca şi cinematograful şcolar, sunt de mare lIpriJin lnvi'llămi'lntulul, dar cum să se realizeze fără să li u găseasc:l. un loc In programul şcoalel sau banII ceruti de aprovizionarea cu aparate 7 Abia acum, cu nouile măsuri luate, Instalarea postului celui mare de emisiune dela Bă­neasa va Incepe să-şi dea roadele. Radio va aJuoge şi la 001 un mijloc de educare a poporului, cu o �urlolă şi pu­tere de pătrundere, se poate zice fulgerătoare, faţă de ale celorlalte mijloace CUOO!'lcute.

RADIODIFUZIUNEA IN ROMANIA. - Silin]e.le de tot felul, care se cheltuesc şi la noi In jurul radiofoniei. a­tăt din partea Inlţiallvcl particulare dt şi a Statului: tre: bue să-şi găseaSCă răsunetul firesc In pub lic. AI.tm!nten, acest nou ş\ strlludt mijloc de educatie a poporulUI .5 ar _ a­semăna cu un regim de biblioteci publice in care s au in­vestit milioane pentru cărtl, localuri şi personal. d.!Ir ar lipsi

cititorII In număr corespunzător. Progresele radiofoniel se pot urmări In perfution!lrile tehnice ţlnule in pasul vremii, se pot Judeca In grija de p�rame, 101 mal felurile �i Im_ plinlte de puteri de inta.1a ma.na, dar Iz�sc şi conving mai cu seamă In numărul abonalilor. Cătl oameni folO!'lesc de pe urma intregii aceslel organlzărl 1 .

Mişcarea abonalilor la noi e Incă sIaha, Nici nu se pu� tea să fie altfel. până cănd postul ce.! mare dela Băoeasa ou

1&�5 9

""

� 3 � � � � (S') G) <TI <fi � 't"- ...- �

&500

...J � O 1-

Numarul abonatilor 'dtn Bucureşti se instalase. Urmările existentei lui Incep 5:1. se' vadă. In privinta aceasta hotărator e Bucure�tluJ. Num:irul aparate­lor care ascultă şi pl:ltesc abonamentul In Capitala. n\l.' e nici pc departe mullumltor. Adevăratul salt care lI;a )ăcut numar In lunile din urmă dovedeşle însă că intrăm in .dru­mul ccl bun. De unde, de pildă, In cel lrel ani dintâl al ra­diofoniei, mal mult din Romănla decât romăneşti, numărul abonatilor era de. 1645, care a sporit in 1928 cu 948 de abo­nati !loul şi In 1.929 cu 1779, numai In cele două luni din­t�lu ale lu\ 1930, până la I Martle, el a crescut.deodată cu 2128, făcând·la un loc 6500. Numărul abonatilor din- toată tara, la aceeaş datA e de 32.517, In care· IntrA �J cei din Bu­cureşti. E prea puţin, E prea putin, din punct de vedere (0-merdal, pentrucă din suma realizată numai din at!otea abo­namente nu se poate Intretine multumiter, necum.lmbunatati mereu radiofonla, şi e perii 1 mai ales din punct de ve-

Pr<)portla Inue Bucure,1i ,1 tarS

dere cultural. Undele de luminI plecate prin văzduh In cău­tarea sufletelor pe care să le Invioreze, se pierd In prea mare număr, neascultate de olmenl. O propagandă deadreptul, il programelor din ce In ce mal bune, pe care societatea r0-mână de radioclifuziune, a Inceput-o cu pricepere şi avănt. şi o propagandă indirecti, prin marea publidtate şi socie­tăţil e de cultură, trebue să pornească. Scopul trebue urmă­rit cu IndărAtrtide : crqterea cat mai mare a radlofoni�tilor din Rom�nla.

dacoromanica.ro

Turism, sport, educaţie fizică OFICIUL TURISMULUI. - PAnA la redactarea UDul

text de lege care "a. ajute �l s(I reglementew turismul in Romania, e trebulmă de cunoa�terea impreJurArllo! In care el �'a desvolla! până acum sau urmeaza să se desvolle. StrAngerea acestui material a Inceput s'o facă noul se.rvi� clu al turismului, 10 lormă deocamdată de informatie asu­pra socletătilor de turism in fUnia �i apoi de leYLslatie strfllnă, in leglltura..

Contactul deadreptul şi activ cu turismul nu se poate face Jn.sâ decât printr'un Oficiu special, carI' să facă să co­munice toata informatia strAnsă sau tot materialul de In­formatie creat, prospecte, planuri de excursii, elc. Acest ofldu va trebui să fie neapărat prevAzut de viitoarea lege. Cu titlu de im;:ercare, un asemenea oficiu al turillmului func­tionează în acelnş local cu libraria de Stat şi e condus de functionari ai Serviciului turismului.

EI are urmMo.rele scopuri. care vor apare in regulamen­tul de fuoclionare:

1. Să strângă toata informalia turistică. privind statiu­nile noastre balneo-dimatice şi de turism sau centrele de mare circulatie. �i s'o pună la lndemăn:'l la cerere, brută sau prelucrata. după caracterul el.

2. Sa redacteze prospecte sau broşuri de informalii des­pre anume 10caBtaii sau regiuni. sau in general dupre tara.

l. Să organlzcze cooferinle. expozitii şi orice aCliuoe ase­mănătoare de propagaodă.

i. Sa intre In legatura cu Societatil e sau OficiUe de tu­rism din tara $au $Irainatate pe care sa le ajute �i cu care să se ajute la ajungerea scopurilor comune.

MONOGRAFIA BRANULUI. - A ieş!t zilele aculea o nouă călăuza. pentru Bran şi Imprejurimi. In mijlocul ei, ca şi in mijlocul priveliştel, stă castelul alb al cavalerilor Cruciap dela 1220, astazi al Reginei Maria. A edital-o Tou­ring Clubul României.

Puternica societate de turi$m nu e cu aceasta lucrare a d-Iul Ioan Moşolu, directorul liceului $aguna din Braşov, la Tntllia Intreprindere de acest fcl. B,anul şi Cetatea BranulUÎ face parte dintr'un prO{jram intreg de publicatii. care se reallzeaz:'l treptat, Uutelul Peleş ca şi Peştera lalomilei. ale d-Iui Mihai Haret, Predealul d-Iui Tacu, Anuarele Bucegl­lor Incepând din 192i-25 sunt asemenea realizărI. Poate că ele nu sunt aşa de multe cat ne-ar fi dorul. dar nu in­seamnă mai pulin cea mal bogatll şi mal bine ticluită co· leclie de turi$m pe care o avem.

Lămuriri pretioase de cadru dă d_1 S. Mehedinti in In·

Veden'! qencralli a Cutclllll1i Bran

troducere. ule trei aliniate dela Inceput sunt o plld� de privire general�, cuprlnZ<'lnd numai miezul şi intr'un scris desllvărşit ; "Infiltrarea ungurească. in Carpall nu-i privita. de toli in adevarata ei lumina. Unii uita. că trecuse o suta. de ani dela venirea Maghiarilor in Europa, şi nici gând nu aveau sa �e culMre8$ca In cetatea mun�l or dela r,""ritul Puslei. Iar cănd şi-au luat seama, ei au inaintat greu de tot. Aşa ca au mal trecut incă vre-o două sute de ani, pânll ce au ajuns efectiv in collul de Sud-EsI. numit Ţara-Bănci.

.. In toată epoca aceasta de În/Utrare $e inlelegea prin Ardeal. adică .. Ţara de dincolo de padure". numai mijlocul podi1U1ui, inconjurat de munli, Iar Jinuturil e marginaşe işi �treaza numirile lor deosebite. Alstlel, Ţara BtJuei nu era Ardeal ; Ţara Oltului sau a PtJgtJra�ului, de asemenea nu era (şi nu e nici azi una cu Ardealul) ; Harcgul nu e nici el pămilnt ardelenesc, etc. Abia mal târziu dupll venirea Un­gurilor. numele de Tran.syluania (fran.J !lylvam), din neştiintll şi prin abuzul cancelariei ungare s'a întins peste tot �nutul ocolit de muntii Carpap, considerat politiceşte ca un prin­cipat. (TotUJ cronicarii - de plldă Simion Da$călul -ştiau bine că, alllturl de Ardeal, !lunt o suma de IlIri mal mllrunte. pe la poalele Interne ale muntilor ce ocoleau prin­cipatul).

"Cu vremea Insa. generaliile de mai târziu au inceput a uita aceste deosebiri, şi mulli Români socoteau că Transil­vania este toată cetatea muntilor şi a podişului cucerit de Unguri. - ba in timpurile mai noul unii cuprindeau sub acut nume tot pămantul locuit de neamul romllnesc. supus Ungariei".

Branul şi Cetatea Branului nazueşte să fie mal mult decât o simplă călăuza turistic:'!. Ea Indrăsneşte să·şl zică de alt­minteri monografie il5torică. geografică. turlstlcă, pitoreasca, descriptivă. In partea întâia sunt vloae consideratii istorice. geografice şi etnografice, iar In il doua. de $tatiune clima­tică şi turbtlcă. Fotografii numeroase şi $ugestive, din care reproducem UOlI. şi desene de tot felul sau harll şi planuri o fac intuitivă şi prietenoao$ă, . .. Cartea Romăneascl'\" s'a silit s'o tipareasca frumos, pe o hârtie $cumpă.

DRUMEŢ/A IN FOTOGRAF/I. - Avem de un an un nou cerc de turişti, Prescurtat. numele lui e larg şi simbolic, "A. E. R.... Asociatia Excur$lonlştilor Romănl. Cei ma! multi erau membri ai Touring Clubului Romaniei şi al altor societăli cu $COpurl la fel. incll dinainte să se Intălneasca in jurul nouel alclltulri. Era ea atund de prisos 1 Cine a Int!l.rzlat numai un .derl de ceas in expozilia de fotografii

a "A. E. R."-ului. care trebuia sa o­glinde un an de activitate, n'ar mai putea 5'0 spuc.

Societătlle prea mari se schimbă. chiar prin creşterea aceasta a lor şi fări'i voe. uneori cu toate silinlele impotrivă, i n nişte Institutii reprezentative. Leg;'itura dela om la om $I;\beşte in mllsura In care se în­tăreşte brăul care·1 str;\nge pe toti. Colec­tivitatea despersonaHzl'aza. Micile grupuri vlo. ... e. în care fiecare $e cunonşte şi gă_ seşte un prieten. nu mai sunt cu putintll. Societatea cea mare poate să tae drumuri 111 munte. slI le mareheze pe lungimi de sute de kilometri. sa ridice case de adă_ post, s.l\ facă hărli şi să scoata prospecte sau $ă Intre in legaturll şi schimb cu asocialllle puternice internallonale. mult ma! bine de­cât $Ocletatea cea mici'i. Lucrul el nu poate fi inlocuit. Dar spiritul de inolrl' şi de crealie va pâlpâi totdeauna mal viu In mica decăt in marea comunitate! E poate cazul "Asociatiei Excurslonişlil or Români". Oricum. rezultatele activitdtil el de un au o aduc in minte.

dacoromanica.ro

C I.? O N I C Ă

Ceeace mulţumeşte dela Inceput pe orice turist, e intIn­derea câmpului de lucru. Drumelia nu s'a multumit numai cu Bucegi! şi Fă',Iăraşul. Ea il trecut vitejeşte dincolo şi il arlatat lntala ei datorie ; să descopere şi sâ calce toata ,ara turistica. Intan paşi sunt buni. ti au plecat şi din valea Cernei ca sa străbatâ aproape toată vechea granita de munti pana deasupra vaei Prahovei ; au trecut şi dela 50-vata peste Intunecata Harghita păna in revărd.rile Oltulul, dela Miercurea şi Tuşnad ; au urcat şi pe Bistrita olteanâ sau pe Teleajen. Câte nu mai rămân I Dar Inceputul inda­toreaza �i indeamnă inainte. Rămăn nu numai culburile de munli de marmorâ şi de fier al tlanatulul, bazaltul monu� mental al muntilor Apuseni, singurătatea Maramureşulul, I:}ucovina păduroasa, dar rămăn mai alet celelalte regiuni, Incă şi mal caracteristic romane,ti, podgoria şi valea Du_ nărei sau a Nistrului, cu Delta-minune sau cu malurile cu llride In lUI şi mănhtiri din văzul băraganeior ruseşti.

"A. t. R. .. e in.sâ În drumul cel bun. Ce tinerete şi ce spargere a zărllor obişnuite aduc loto',lraflile ei de pe văr_ furi şi dintre desplcâturile de munti, priveghlate de mU',letul neauzlt, de mică rumegătoare de tancuri, al caprelor negre I

TURISM DE APA. - De cătva timp se Incearcă o In­dreptare a luliri! aminte publice spre o bogâtie, pe care pană astâzi am lâsat-o mal mult In părăsire. E vorba de valea Dunării şi de coasta Mări!.

Fireşte că, pentru o luare In st:\pânire economică sau pen­tru o intrebuintare ca locuri de odihnă sau de cură, n·au aşteptat nid Statul sau intreprinderile comerciale nid lu­mea cea multă, petrecăreaţ;\ sau suferindă, o a$l'menea ini_ Ilativâ. ServicII de vapoare şi armatori, pescuit şi sanatorll şi-au btttut drumurile pc apa fără urmâ sau şi-au Intins nâ­voadele şi şl�au ridicat hotelurile. AJun',le ?

Se pare că nu. Apa ne-a rămas Incâ destul de străină. Ceva care să umple aceste tipare date, a lipsit. O Insufle­ţire poPtC"lrli, care să facâ dără, să atragă şi să lie călători, din tarâ şi străinătate, să descopere atătea regiuni rămast mereu inchise de cănd le avem, deşi sunt in marginea ma­rilor drumuri intcrnationl\le, cum ar fi, ca să dau numai o pildă. Sudul Basarabiei cu lacurlle, �i Nordul Dobrogll cu Inaltimile inplidurlte, se aşteaptll incă. Această sarcină cade huă lntreagll In stama Initiativei particulare organizare şi a societăţiI. Initiativa particulară şi societatea n·au putut să arate deocamdatll decât drumul. E cunoscută Liga Navala, s·a auzit de Yacht-Club, la Constanta, am avut amestec In Infiintarea cluburilor nautice din Balcie şi Giurgiu. E nevoe de o intărire a acestei actiuni, prin inmulţlrea organizaţiilor locale şi prin inmănuncherea lor pentru fapte de Interes co­lectiv. Ca un pas intr·acolo privesc ImbogAtirea Touring­Clubului Romăniei, care făcea Inainte numai carpatism. cu o aripă de turism de apă. Ea a fost inaugurată la Brăila, la 9 Martie curent. Vioiciunea in cele culturale il marelui oraş şi simtul practic de organizare pe Iănga aşezarea geo­grafiCă, de punct termlnllt pentru baltă şi delt1l, l-au in­dreptaţit la acest lucru. Cu prilejul conferinţei de lămurire a Kopurilor şi al adunării de constituire, am căpătat toată in­crederea că dacă e vorba să se pornească la o actiune mal hotărnă şi de mal largă rază locul ales c cel mai potrivit.

Mijloacele dintăI trebue să fie Infiintarea unui · birou de Informalie şi de propagandă turlstică pentru Dunărea de

Jos şi Deltă, care poate să alba un caracter municipal, pu� blicatii şi prospecte, organizarea de excursii In regiune. MIJ� loacele mai depărtate. şcoli de Inoot, de văsllt, de pescari.

Iată, ca o pildă de ce au Inceput să facă Inaintea noastră vecini cu o Je',lătură la Mare şi la Dunăre mal mica şi mal nouă decât a Romănilor. intâile articole de statut ale· LigII maritime naţionale bulgare. Articolele n·au rămas nu;nal U_

tere de statut, ci pe atâlea le-am văzut chiar eu reaUza� In chip neaşteptat şi vrednic de urmat :

Arf. 1. _ S'a Infiinţat la J Iulie 1920, cu statut provizo­riu, asocia]la culturală Instructiva .. Liga Maritimă _Naţio­nală Bul',lară··. In adunarea generală de constituire dela 18 Malu 1923 lI'a alcatuit şi primit prezentul statut.

Art. 2. - Liga Maritimă Natlonală Bulgară e o asociaţie natlonal1l. Instructivă, culturala. Ea stă In afară de toate

organizaţiile politice, de curentele şi păttril e de partid din ţară.

Ad. 3. - Scopurile LigII Nallonale Bulgare sunt; a) să lucreze pentru deşteptllrea Iubirii de Mare ş·1 pentru

Intreţinerea sentimentului maritim national ; b) să mijlocească desvoltarea şi intărirea navigaţie! mari­

time nationale ; e) să lupte penlru propăşirea me.seriilor maritime şi fiu­

vlale, încuraJănd şi ajutand Impopularea regulattl a ,ărmu­rllor maritime �i f1uviale ;

d) să ajute la Insuşirea unei politici sociale de Stat na� Ilonale, maritime �i fluviale.

Act. 1. - Pentru ajungerea scopurilor de mal Sllt Liga se foloseşte de unnătoarele mijloace;

a) cercetarea şi studierea mării şi nlurilor noastre mIII mari Impreună cu tărmuril e lor ;

b) darea de sfaturi şi studii In toate chestiunile In legâ­tur:l cu Marca şi cu răurile mari ;

c) lnfiinţaTEa de concursuri pentru cercetarea şi studierea Mării şi răuriior navigabile,

d) propagandă sistematică prin tipar, editarea de reviste, bro�url, hărli, tablouri, foto',lrafll, i1U.9traţli �I altele ;

e) propagandă oral<'i prin discursuri, conferlnle, cur:surl speciale populare in sfera maritimă şi fluviala ;

f) serbarl maritime şi f1uvlale, serbări, şezlltori, serate şi alte întruniri, excursII, expedilll, etc. ;

g) desvoltarea şi Intretinerea a tot felul de sperturi ma� ritime şi fluvlalc ;

h) Intre ţinerea de inventar navl',labil şi altele. bibliotecă, muzeu, lrutltut ştiinţific maritim. pavllioane de Mare şi fiu­vlale şi plaje ;

i) unirea organizatiilor asemănlHoare şi a fondurilor.

TURISMUL ALTOR TARI.- Gillteppe Prezzollni, cu­noscutul Uterat Italian, deşi poate el ar fi cel dintăI care s6 respingă acest calificativ, a scos de curănd in a doua ediţie volumul lui "La cultura italiana··. Redau tabla de materii, pentru o parere despre ce elemente ar alcatui In Italia acea­stă complexă notiune. Nu e nevoe s1l mal spun că diferi­tele. articole n·au nlmie doctrinar, ci păstrează 10ată vioi­ciunea şi lndrâsneala unul condelu de scriitor, la care pro­cesul crealiel, cu rezultate de uimire chiar pentru el, se poate urm1lrl In fiecare rând : Traditia; Re',llonallsmul ; Tot re',llonalismul ; Cultura populartl ; Starea economlcâ a scrii_ torllor ; Cele trei ',Ienerat ii : Deşteptarea Idealistii ; Cultura religioasa ; Cultura po!itică ; Ziarismu! ; Revistele : Edito_ rll ; Critica ; Futurismul ; lirica; Alli scriitori din acest sfert de secol ; Generatia aventurii ; Reforma ŞCOIIlel medii ; Pro­fesori şi studenti ; Şcoala elementară ; Şcoala clasică şi tra­ducerile; Ştilntele morale şi ştlintele uacte ; Teatrul ; Ar­tele ; CinematO',lraful ; LeQllturile culturale ale Italiei cu �tr

f��t�t�

a fra�����

il�i�1l=��i�j r!!��r:\:ultura Italiană ;

.. Incep cu Tourln',l Clubul. Să se bage de seamă că e vorba de ciclism, automoblllsm şi sport.

Ba chiar de loc : T. C. in Italia, pe Iăngă o unealtă a In.alntarii �I r1lspândirii mijloacelor de tralUport, pe IAngă un centru de propa',landă de călătorie, e o mare �coală na­tională de cultură ',Ioograflcă �i o mare casă editoare. T. C. a făcut într'un an pentru cunoaşterea intre italieni a tari! lor mai mult dedlt �colile. Stlitului in zece ani.

Prin Impărtlrea intre metnbrl 8 unei mari mulllmi de pu­blicalii, in schimbul unei cotizaţii anuale minime la fnde­măna oricui, a IzbuUt să facă să pătrundă in familiile ita­liene cunoaşerea Italiei. contribuind puternic la deşteptar. dragostei de tară.

Intinderea şi insemn<'itatea propagandei· desvoltlite de Touring pqate sa fie rezumată In căteva cifre ; peste 7 ml� lioane din harta Italiei de 250.000, 13 milioane şi Jumătate de foi dlo Atlasul drumurilor, -4 milioane de volume din Ca.lâuza !fallel, 120 de mII de volume din G:llâuza Italiei pentru străini. fără să mal vorbim de cele cinci Reviste lu_ nare, de Anuare. de hărtiie pentru automobile şi de nenu­măratele publicatii mal mici. Valoarea comercială a publi­caţiilor geografice distribuite de Touring numai In cel trei

dacoromanica.ro

" B O A B E DE G R Â U

ani 192i-26 poate s a se SOCOltii! • .$câ la 79 milioane de lire", Intr'una din revistele despre care vorbC'"te Prezrolinl,

"Le vie d'ltalia", cu un tiraj de 180.()(X) de exemplare. se poate urmări In numarul de pe Decembrie 1929 Mişcarea fUtlstld italiană In cel cind ani 1923--27. Străinii veniţi In Italia In 1927 au fost 1.074.727 ; Italienll du�1 In străinătate. cu alte scopuri decât cmi�rarea pentru muncă, 285.897. StrAinII au cheltuit In italia In acelaş an 2.Si7.QOO.OOO lire. lat haHenii In străinătate. 33S.000.0CKI. ceeace da un .sold activ de 2.212.000.000. bani aduşi in ţară mal cu seamă de Interesul ei turistic. Cei mai numeroşi călători vin din Ger­Illania, 228.000. urmează Americanii de Nord cu 187.000,

Citi turl,U vin In italia

CÂTEVA IDEI DE PROGRAM ŞI INTĂILE LU­CRARI PENTRU INPAPTUIREA LUI, ALE DIRECŢIEI EDUCATIEI POPORULUI.

Problema educa�lei poporului a aparut dupa rasboiu In toate Iărlle sub noul infallşarl. Inlliativele s'au sporit şi aşe· zamlntele mai vechI au fost lnviorate dc un nou spirit, Pen­tru adunarea materialului experienlei de pretutindeni, pune­rea lui in circulaţie şi gbirea unor directive generale s'�u creiat puternice asocialil Internallonale, Interesul în ApU$ ,1 In toată lumea culta pentru educalia poporului e mai viu decât oricând.

La noi acest Interes il apărut în inmultirea societăţilor şi Iniilativelor culturale de tot felul. Opinia publica a fost ras­coHtă, mai ales la oraşe, de acţiunea lor organIzatA şi conti­nuă. Aproape nici un domeniu al educaliel poporului n'a rA_ mas neexploral, FArA să .se amestece Statul sau comunele, ele s'au gbll după cAţiva ani înaintea acestui fenomen În plina creştere. G3ndul era aproape ca fenomenul să fje aJu­lat şi reglementat, Pe deoparte s'a incercat o desvoltare a activităţII extraşcolare şi s'a dat o pecete aproape oficiala formulei de culturaluare a masselor, iar pe de alta s'a in­cercat o federalizare a societAţtlor culturale, S'a insarcinat chiar o comisie de specialişti care să lucreze un anteproiect al organlz.ării culturale. Activitatea extraşcolara s'a păstrat Insa, cum era firesc, mal ales intre oamenii de şcoala şi In populatia pe care putea s'o ajungă prin copII in rostul lor de şcolari, federalizarea socletaplor nu s'a putut realiza, Iar anteprolectul de organIzare culturala n'a găsit decăt pu­blicitatea unei reviste ştllnl!f!ce. Toate aceste manifestări dovedeau un lucru : trebulnla unei Intervenţii cu caracter general şi unitar,

In fata cArei realităţi se ga..seşte acea interventie ? Tara s'a întregit cu teritorii şi populaţII din cel putin trei

regImuri culturale deosebite. Indoita fierbere, In fiecare din tic, fie pentru adaptarea la nouile' lmpreJurllri şi la f!lurirea un�1 singure culturi, fiI' pentru apărarea vechilQr traditii �i Impotrivirea Iii schimbare, a adus la o oarecilre criZă de $O-

Englezii cu 113,000, Francezii cu 65,000, Austriadi cu 6"1,000. Românii sunt cuprinşi intr'o sumă colectivă, 31.000. impreuna cu Albanezii, Grecii, Bulgarii ,1 Turcii. Numai Jugoslavli apar din Peniruula Balcanica aparte, cu 19,000 turişti anuali,

9 1 7.3 1 0

Ce mijloace de dlstorie au inl:rebulntat turl,tll v.a'U In Italia in 19:27

Udaritate. fala de care nu se poate să rămănem new'. E latura de ordin nalional a problemei,

Zdruncinarea tuturor credinlelQr adusă d� rbpoiu, ;1 spaima Inaintea atltor ruinl, care trebuiau refăcute, a doua zi după incetarea lui, au născut o criză sufletească /pal grea decât cea economică, Noua generaţie creşte cu imaginea Inainte a unei societă�1 In lupta cu materia. căut;nd s'o do­mine, dornică de putere şi pusă. pe o repede cheltuire şi desfătare, Copiii sunt uitati sau scapă de sub 1upraveghere, E latura de ordin social a problemei.

Societatea însăşi se prezIntă intre atătea ""rdnl cu o pre· gMire mal mult intelectuală şi umanistă. )!ducaţla utllltară ;1 mal cu seamă cea direct prQfeslonală n'a avut cum să şl-o lruuşeascti şi se sbate dorlnd-o, fără să faca ceva efec­tiv pentru intrarea cu eroism in nou direcţie, E latura de ordin pedagogic a problemei,

Satele, cu economia lor agricolă, aJurue abia de curănd la Improprietărlre şi cu o patură Intelectuală proprie incă slabă, In afară de cadrul de func�lonarl 10caU, sunt in cea mal mare partI' alMurl de sistemul mare de clrculalie al bu­nurilor culturale, Ţara de ţărani se mullumeşte cu strâbu­nele forme de cultură primitivă şi Incepe s;} nu mal fie con­tlmporană cu generaţia cautătoare sau creatoare de valori ale vremii.

Oraşele cu populaţia lor amestecată şi In unele locuri co­vAcşitor de altă nallonalitate, trăesc mai mult din exodul rural, pe care-I Instrălnează cu totul de năzulnlele �I dato. rille originii lui, decăt din proprii Izvoare şi din concentra­rea şi multipl!carea lor funcţională. Ele caută să-şi Intindă mentalitatea asupra satelQr �I nu se gănduc sa. stea in .ser­vidul lor, Pătura muncitoreasca, Degustorească ş\ funcţlo-­nărească sunt slab organizate. cu o conştUnlă de clasă In proporpe şi care de aceea n'au putut să fie pănă azi decât slab creatoare,

Pentru orice punere In legătură cu mulţimea, lipsa cea mare şI care se cere astfel ea întâlu înlăturată, e putina In­tindere a cunoştinţei de carte. Cifrele Infrkoşătoare ale anal-

dacoromanica.ro

C I� O N I C A

labetismului şi tendinta lui să se menţie, fac din I!'l o pro­bll!'mă care deplişe�te orizontul obşinuit al şcolii. Analfabe_ tlsmu[ in România are o forma socială şi tot prin mijloace ,odaIe trebue combătut şi Imputinat. Cu mijloacele de ast;'!.zi, strict şcolare, el va continua incă mult;'!. vreme .să Impiedice orice iniţiativă culturală temeinică.

O apariţie a Statului in domeniul educaţiei poporului tre­buie să ducă la o creiare de Imprejurări prielnice in care ea să se desvolte.

Statul int;'!.[neşte active de mal inainte in acut domeniu. societăţile culturale. Ele au scopurile cele mai deosebite cu putin tol, cortlSpunz;'!.toare trebuinţelor vremii şi bogate ca viaţa care le-a născut. O organizaţie de Stat e datoare să le aJute. alăt direct căt şi indlrect şi să nu le ceară In schimb decât sol-şi impBneasdi menirea şi cel mult un minim din activitatea lor pentru urmărirea unui mare scop comun. care poate scăpa fiecărei soeiet;'!.ţi in parte, dar nu e îngă_ duit să-i scape Statului. Un mare scop comun imediat ar fi combaterea analfabetismului. Altele se pol Ivi alături, sau mai pe urmi'i.

Statul poate el singur să realizue o centraBUlre a miJ­loacelor materiale şi să creeze Institutii model de educalle popularol, Inlre mijloacele materiale nu trebuie soeotite nu­mai decăt sau uclusiv anumite prevederi bugetare, care să se distribuie toate In formol de subvenţii. serviciul neavănd altă atributle decăt fixarea normelor şi operatia de contabi­litate in aceste dlstrlbulrl. Mijloace matEriale sunt mai alu toate acele forme de tehnică a culturii, care-i Inlesnesc şl-I potenteaza actiunea ; bibUotl!'ci. aparate de cinematograf sau radio. filme. case de cultură. sistem de legi şi regulamente corespun:ătoare. puse toate la lndemăna Iniilativei libere.

Directia Educaţiei Poporului caută să lucreze pentru re­:tolvarea acestor probleme ale societătil româneştI. cu me­todele arătate şi care u impun din expet'lent3 dela noi şi de aiurea :

a) Pentru IInlllfabetism, In deosebi, ea trezeşte luarea a­minte a opiniei publice asupra InsemnătăÎII şi grabei proble­mei: lndrumea:tă actiunea socletătllor culturale şi a asocla­ţlllor profesionale, ca forme ale societăliI organizate. intălu spre crearea unei atmosfere de mal mare simpatie In Jurul şcoalei şi apoi spre organizarea unei acţiuni directe ; ajuta infllnţarea unei asociaţii pentru educaţia poporului. care să cerceteze mal ales colilc de rezolvare a acestei probleme : ajută infiinţarea unei mari societăţi pentru toate vărstele. al cărei membri să urmarească realizarea in ei Inşişl a Idea­lurllor educaţiei poporuluI.

b) In ramura dfrli,' şi Il publicarii/or:

_ pregăteşte un curs de bibliotecari pentru biblioll!'cile mici populMe, In primăvara aceasta :

_ pune la Indemănă bibliografii .sau liste de biblioteci model. organiUltori sau conferenllari de bibliotecă :

_ ajută sA-şi reia activitatea Asociatia bibltOltcaril or din Romănla şi conlucrea:tă cu ea :

_ adună material pentru modificarea Jeg!! depozltulul le­gal, aşa Incăt statistica publicatiilor să fie l4urat11. şi un buletin al elirţtl. pe care-J plolnuleşte. ca o publicaţie Junară. sll. fie cu putlntă ;

_ Incepe să publice o mare revistă dl!' cui tur!. In caete lunare, In care Tntre altele sA se arate. toate realizll.ril e dela noi In acest domeniu. fie ci'i e vorba de Inst!tutii de Stat.

fie că e vorba de sodetăti culturale, nu teorII, ci fapte de cultură;

- tipăreşte carti pentru educalia şi cultura poporului ; - pregăteşte material pentru două răndurl de antologii

In trei Iimbr minoritare Insemnate : un rănd de antologii de literatura românească tradusă In acele limbi şi altul, de lite_ ratură minoritară de pe teritoriul nostru, tradusă In romă-neşte.

- strănge material pentru publicarea unui anuar al miş­cării culturale romăneşti, care să apară regulat In Februa­rle sau Martie,

- organizează o librarie de Stat, caTe desface in special publicaţiile Statului �i ale marilor lrutitutil de cultură, ca Academia Romănă. universităţile. cautol mijloace pentru răs­păndirea cărl1l şi il revistelor, pregăteşte o şCOală de libră­rie. dă informatie bîbllografică şi face orice serviciu ·de li­brărie in dl'OSl!'bl bibliotecil or şi societollilor culturale.

c) In ramura conferintelor. şi Il fC:Atori/or:

- face liste de conferenţlarl cari stau la Indemăna socie­tăţilor culturale, In toate domeniile de cunoştinle pentru edu-catia poporului: .

- alc;ltuleşte programe de şezători �i de urbărI cu ca-racter cultural popular ;

- lucrează la un repertoriu de conferinte tip. cu tl!'xt rl!'-zumat şi cu materialul demonstraUv necesar ;

_ tTimlte proprII conferenllarl sau colaboratori la execu­tarea unul program ;

- organi:tellză In catl!'Va regiuni ale larii, la sate, hut!­tulll model pentru educaţia poporului. cu un elimln cultural. casă de citire $lIU casa national!!, Indrumari de ordin prac­Ilc. cultural, economic, sanitar. bibliotecll.. cinematograf şi radio.

d) In ramUrll educatiei art/lUce : - aJută. Indrumea:tll. şi supravegheaza activitatea artistică

de teatru şi operă sau căntec, pentru Tnt!!rlrea prin miJloace materiale, organizare şi regim. legal mal corespunzător şi pentru pi'itrunderea căt mal adănc In massele populare.

-alutol radlofonla, colaborea1:l\ la aldlt�lrea programe­lor cu un caracter tot mal educativ şi ia inlJlativa unui re­gim legal mal potrivit cu desvol!area şi Intelesul din umA al activităliI radIofonice.

e) In ramura (urismulul şi educaţiei fhice ..

_ Iniţiază �I ajută răspăndirea educallel fizice In mas­,ele populare ;

_ ajuti'i Infllnţarea de noul soeietăli sportive şi lucreazll la o intregire şi mal bun!! distribuire a activltăl11 lor. In " cărei relea sA Incapă căt mal mare parte din populati e :

_ organizează un Oficiu Central a l Turismului. c u fi· Ii .. le care să ajute mişcarea turlştilor natlonllil şi Interna­tionali prin Informaţii, facere de !tlnerarll. prospecte, confe­rlnle, l'Xpo:ljil, I!'xcursll model :

- organi:ea:tll. un laborator foto_cinematografic, prIn care s!! poatol să se realiz,eze albumul turlstlt: al IArll. să se Inceapă fUmul educativ şi să se procure aparate bune ,i ieftine de cinema şi radio ;

- subventionea:tă sodetătile culturale şi muzicale ; - partldpâ şi organÎ:tează participarea la manifestările

culturale colective naţionale şi InternaJionale şi face legă­tura cu Ofldile Internationale cu scopuri asemAnAtoare.

dacoromanica.ro

Educaţia poporului în alte ţări - A d a u s -

Educatia adultilor În Ungaria 1. LeGISLAŢ/E. - Educatia adulţilor Tn Ungaria are

ca parte legislativă numai 2 decizii ministeriale. O leol' propriu zisA il culturii masselor nu există până in prezent. Mai mult din practica de până acum şi din observAtii!' ce aceasta le-a adus cu sine se va întocmi noua lege il edu­catie/ in afară de şcoală. Caracterul acesteia va fi de a statuii ohligali] ce până astAzi nu erau dedlt simple ini­Ilative pornite, fie din spiritul bJnevoltorilor de il contribui la cultura masselor cu concursul intreQii societăţi. fie din acela al Statului.

Initiativa Statului şi indemnul acestuia. dela răsboiu În­coace. au jalona! solutia problemei ; organizarea evolutivă �i Ideile puse In aplicare imediat dup:; criza economicA din anul 192i <lU creiat un uz, şi. cu tot timpul scurt de numai 5 <lni, Ungaria esle astă:zi pe acest teren atai de departe in­căt legiferarea acestui uz, prin impunerea lui ca o' obligatie, se va adapta perfect cu menta'litatea creia!;'!" atăt In 'multi­mea ce formează elementul de edullat căt şi În cealalt::l, ce formează' elemen tul' de colâbo'rare �I ajutor În străduinţele Statului de cultivare a claselor sociale putin ştiutoare de carte. AceastA puio<ldi\ de 'pregătire'are după p::lrerea noa­slră o Îru;emnătate de 'căpetenie. Ea trebue să fie premer­gătoare OTică"el 'lncerc�rt de' leglfer<lr� pentru educatlil mas­sel6r. deoarece aplicarea unei asemenea legi ar 11 cu nepu. tintă atâta timp cat spiritul an<llf<lbetilor sau putin ştlutori­lor nu va fi scos din inertia 'me:ntalltătii 101"\ '

Din indemnul '-Statului" prima initiativâ serioasă' In orga­nizarea culturil 'adultilor s'a luat cu' decizia No. I 322i3/922. Prin· C"ff, s'au constituit' aşi! zisele comisii' judetene pentru educatie şi- cultură in afară tie şcoalA, despre care ne vom ocupa mai pe' larg.· Problema educatiei a'dultilor fiind ba­z<llă' pe colaboran:a' şi ajutorul Intregii societati, pe de alt::l parte caracterul · educatiei fiind foarte variabil 'după regiuni. centre economice, ocupaţii, etc. comisiile' judetene 'amintlte au fost date in conducerea 'reprezentantilor şi administratiei pe lăn{Jă care- a' fost ataşat un inspector cultural.

II. PROGRAME DE STUDII. PERIOADE DPSTUDlI. In anul, �92S Ministerul Cultelor a . completat decizia din anul· 19}2 '�i prin decizia sa No. ·17.0ClG/1925 11 reglementat un pro{Jram pentru educatia poporului in afară de şcoală, pentru o primII perioadă de ·cultură...... , -

Progwmu! 'de studii cuprinde, I I ramuri, �i anum e : 1 . Suflet ş i moravuri. ·2, Chestiuni elementare, 3. Anato­

mie �i higienă. i, Patrie şi tară. 5, Cunoştinţe econor.tice. 6. Matematici practice, 7. Ştiinte naturale, 8. Economie pu­bH�. 9. Cuno�tinle de drept. 10. Viaţă şi cultură naţională (Istotia naţională din timpurile din urmă. literatură �i arte naţionale', etc. ) . I I . Sărbători nationale şi jocuri.

Acest program Întocmit de câtre o comisie din MiniBterul Cultelor <1 fost aprobat �i de "C<'ltre Ministerul Munci! şi al Agriculturei,

Pc- temeiul acestui program descris În textul său � lat'g, comlsiile Judetene, după caracterul regiunII' şi populaţiei

(Industriale, agricole, etc.), intocmesc un program special. Fiecare localitate la randul el (comune �i cătune) stabilesc un program mal redus pentru adulţii lor,

Pe baza acestor programe se incepe irf' luna Septembrie

Ca.lI romAnească mul se schimbi'i, evident astfel incât programul initial pregă· tit de către Ministerul Cultelor se poate considera ca o ac­tivitate pe o perioadă de cultur:\. de câţiva ani.

nI. MIJLOACE DE CULTURA. - Programele se exe_ cută pe calea conferintelor şi a cursurilor. Ca instrumente ajutătoare cinematograful. radio şi gramofonul, cat şi o or­ganizatie specială a bibliotecilor, cărţilor speciale (manuale) , revistelor şi calenda.relor.

Cursurile se despart in 3 grupe : pentru analfabeti : pen­tril cei cu cunOljtinte elementare: pentru cei inaintaţi.

a-) Cursurile .pcntrll. analfabeti sunt de . .of feluri : 60 ore : 80 ore : 100 ore şi 120 ore.

Cursul de 6Q ore cuprinde : elemente de scris şi citi t : al doilea curs cuprinde in plus matematici. operatiJ!e ele­mentare :. al treilea �urs cuprinde . 70 ore scris-citit şi 30 ore matematici elementare : al patrulea curs se adaptează cu aceleaşi elemente, scris-citit şi matematici elementare. după pro{Jrescle elevilor cu o proporti.e mai. mare sau mai mică pentru una sau alta.

I1ustratlile (5) sunt reproduceri din manualele despre care e vorba În acest studiu. Ele folosesc, voit, material şi date sta­tistice dinainte de răsboiu ca 81\ vorbească mereu de Unga­ria integrală. Român!! apar cu o casă. de baroe, aproape s.!ll­batlcă, iar ţăranul roman are nu numai o sarică preis!orlcă in spate, dar şi un clondir de rachiu in m'ăn1l, transformat. probabil. În interesul cauzei, dintr'un Idilic fluer de cioban ! Şi l' vorba de cărţi de . educatia poporului, tipărite de St!!! !

In afară de latura curat politică şi care nu ne poate opri in aCE;st loc, asemenea fapte sunt manifestari de lipsă de bu;'ăcuviintă internaţională. Tot materialul societăţ!lor' re­vizioniste se găseşte aici. Hărtile, cel puţin, sunt totdeau'na ale Ungariei vechi. cu aceeaş impărţlre În Judete -şi numai cu o linie foarte subtirI' pentru actualele hotare.

Incă odată, e vorba de o publicatie oficială a Statului şi de o op'eră de eduCatie. nu de actiunea. fără r1\spundere, a urlo'r societăti .. patriotice"] Altfel 'n'am reproduce şi n'am mai aminti. (Nota red.):

dacoromanica.ro

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TĂm

b) Cursurile pentru cei cu cunollinle elemenJare:

durala curs scris curenl ,1 ortografic, compuneti

A 60 15 ore B 80 20 ore C 120 lO ore cellt corecl frum os, declametli, exercltl

de expunere verblliii A 10 ore

B 15 ore C 25 0rc

elemenlede malemellcl,mburiitorlpracllce A 20 ore

B 25 ore

C 35 ore

nollunl fundemenlale, şniilorl de cellt ,1 forme de sili

8 · C

15 ore 20 ore lO ore

zori. Preturile oferite Ministerului pentru cărtUe furnizate li fost cu 25% sub pretul librăriel, Inc1Ul!iv toate chehuclile de expeditie. ambalaj, etc.

e) Educatia prin mu:icil şi grllmo/on: Pe lângă biblioted MinistHul Cultelor a dispUl! să se lntocmeasCi'i colectia tu­turor dntecelor nallonale populare pc care In majoritatea ior le-a transpUl! pc plllci de gramofon. In casele de cuhură aparatele de gramofon sunt imprumutate de către comisiile Judetene pentru educatia poporului In afară de şcoală.

f) Manualele �pedale : Deasemenea Statul a luat iniţiativa de a Insărclna diferiti autori cu scrierea anumitor manuale. practice menite să servească la cuhura adulillor, manuale ce nu se găsesc In această formă specială. In comerl sau In bibliografia ungara.

g) Clnematognlf : Pentru manualele mal sus amintite s·au făcut cll�e reprezentative sau explicative. Dlnpozlt'lvcle se distribue de către Minister, pe cale de imprumut, la cererea Invatatorului. Ministerul Cultelor upediaza. astfel In fiece rI 100-120 kgr. diapozitive. Totdeodată Ministerul a Im-Implicl!t comisiilor Judetene despre carc am am!ntlt mal SUl!,

cl Cur.mri pentru adul,ii inaintaţi ca educa,ie : câte un aparat de prpectie. Comisiile le Imprumută fiecărei Ore de curl : 11.60 b,80 c,100 da 120 d� 120 localitati, la cerere.

h) Educaţia prin radio : Se face prin conferinte in fiece Joi şi Duminica după amiaz.'i. In ilceste zUe Studio-ul re-

Maurll/, Sunel ,,1 moravuri 12

Anatomie ,1 hlglenii 12 12 zervă o oră speclalll din care lumlltate pentru mu�lcll na-

10 12 12 18

Pelrle ,1 larii , , 12 lionala, Jumătate pentru conferinte populare. Conferintele 12

Elemente economice 9 se ţin asupra chestiunilor actuale cu subiecte In legătura. cu

10 12 12 " 12 educatia poporului. AJa, de exemplu, 6e dau sfaturi agri-SlIInte nelul'tlle • 9 12 12 12 cole In caz; de secetă sau Inghel, sau sfaturi tăranllor In ca-Vlalii nallonal! ,1 IIrie 20 " ,. 30 28 zul boale lor de vite, elCo O comisie speciala. fUcal:tI cbaUu-Elemenle de drept 9 9

Eocnomle pollllcA 9

9

, nile de tratat.

AudltlIIe $C fac prin posturile de receptie locale ale In_ M6IurAtorlpracllce,soco·

leII ,1 compoliill 20 văţămrulul, DOlarului, In definitiv acolo unde se găsuc

asemenell aparate. Comisiile Judetene In schimb Imprumută 10caUtătllor sau le dlstribue câte un megafClfl. d) Educaţia prin biblioted: Bibliotecile au fost organl­

%ate de către Ministerul Cultelor. Numarlll lor este de 1.500 biblioteci tip şi sunt de -t lelurl : mari, miJlocii, mici şi bi­blioteci de catun.

Inainte de alclltuln'lI lor Ministerul a Intocmit un catalog general de cartile pe care o bibliotecă trebue sa le aiba ca material de baza. Catalogul acesta gennal cuprinde ur-m;'i-toarele capitol e :

1. Lucrări religioase d e rit catolic; 2. Lucrllri religioase de rit protestant ; 3. Religie, moravuri, educalie, filorofie ; oi. Arte. literatură : 5. Economie. politică, drept, geografie. Istorie, etc. ; 6. Anatomie şi hlglenll ; 7. Economie publică ; 8. Stiinle natural e ; 1 0 . Diverse : II. Literatură, versuri, romane, nuvele, etc. • Diferitele categorII de biblioteci iau compus exclusiv cu

lucrările cuprinse In grupurile de mal sus ale cataloQulul

gf'neral. Blbliotecilf' mari s'au platiI cu 878 Pengo. cele mici

cu câte 390 Pf'ngo. La. formarea bibliotecilor Ministerul

Cultelor a Inslirdnat pe 5 mari editorl-librarl cu furnizarea

materialului ales de el. ACf'ştla au expediat cArtUe în loca­

Iităllie de destinatie care in schimb au trimiS adeverinlde

Ministf'ruJui de Culte, certificănd primi.rea cArlllor. Pe baza

acestor chitante de primire Ministerul a achitat pc furnl.

i) Calendarul ca i/l3UumenJ de cultură : S'a dovedit de mare fok». Ideea a fost de a nu face o carte sau chiar un calendar care să fie Impus şi care de altfel ar şi CO$ta mult, ci de a da editorllor Ju mod gratuit acel ID!Iterlal care că­zând In mâna poporului sll-I instrulască practic �i făr3 sila. Mlnistf'rul Cultelor �I-a procurat astfel o sumedenie de a.r­ticole cu subiecte alese- de f'1 ea idei, pe care a pUl! diferiti autori 5/1. le scrie. Editorii de ca1cndare din Intreaga tară, la �impl>\ cerere au primit aceste articole pentru a le publica In calendare"" lor (Ministerul a platii aprox. 30 Pengo un a�menea articol. pe care le-a multiplicat). Articolele sunt nuvele, subiecte de higienă, nOllunl cu ezemple, ftlinte na­turale, che�tluni practice de agricultură. Industrie casnicâ. etc., toate sub formă atragăto."lre de povestiri �i slmple.

Iată acum o situatie a activilâtli ungare privind educatia adultilor :

___ T:::i.':�:: :rfiii.:: ���:�::�:: �t:;;i:· ���� t::!i!i: 192'1" 86.266 6<, l1.492 '24 '" ,<2 192627 132.940 1077 52.866 312 m 310 192729 175.819 1578 61.051 m 1<, sa, 192829 208.674 1775 79.946 ... '97 61l

C".t.ru ln u<ul 11l'l81� 122.408 1129 >18.454 '" m 371 f.tA d� ..... 1 ",,,.

dacoromanica.ro

" B O A B E DE G R Â U

IV. CORPUL DIDACTIC Ş I INSTRUCTIA. - CuI- Rolul Inspectorulul cultural este, după cum iim miii amin· tura adultilor este, după cum am arătat. pusă sub condu- tii, de a face legătura Intre autoritatea de Stat �l cea co·

cerea comisiilor Judetene. Aceste comisii se compun din munală atr:lg:md colaborarea tuturor claselor sociale, pe el!' subprefectul Judetului In functie de Pre�edinte ; Şeful ad· cu putinlă. Inspectorul cultural nu tine nle! conferinte nici mlnlstratlv ca subpreşedlnte şi 1nsfâr�lt din Inspectorul eul. cursuri. El este totuş nervul motor in activitatea comisiilor tural ca membru. Ace�tia Indrumti de comun acord cu MI· Judetene. In executarea programului cultural. el Indrum: nbterul Cultelor. al cărui om de legăturA este impc'ctorul controlează şi tine gestiunea financiară, dar mai cu seamtl cultural. �I conduc pc'ntru Intreg Judetul toată a ctivitatea !IrI' responsabilitatea morală a Tntregll actlvltătl de cultur:!

culturală de educatia adultllor pe baza programelor lntoc· In judetul �tiu. mite. Tmpectorul cultural este ales dintre invătători.

Corpul didactic al 1nvAtămăntului adulţilor 11 formeaza . V. FINANŢAREA ACŢ/UNll CULTURALE PEN-InvatatorII. prealii. notarii. primarul �i locuitorii Intelectuali TRU EDUCAŢIA IN AFARA DE ŞCOALA. - Mlj]oil-al comunei sau localillltll. C(l (lVOCall. medici. profesod. In- cele bAne�tl. în af<lrll de subventia Ministerului Cultelor. du,striaşl şi comercianţi. etc. care. In treactit fie zis. nu este prea mare. sunt străme ,jln_

Conferintele şi cursurile au loc in ;coH sau <Işa numitele tr'un impozit benevol de aproape 1% din totalul impozitelor "Case de cultura". plătite de cMre contribu<lblli. Se adaugll apoi diferite alte

Multe "C'l.$e de cultur(\" s'au Infiintat de către comune. dona!il din p<lrte<l publicului. Judetelor. oraşelor �I comune-or3şe SilU donatori In locul monumentelor eroilor sau altor lor. Finanţarea editărII diferitelor manuale speciale. de care

pusoane cărora ţara In semn de amintire le·ar Inchina mo- am amintit, se face de către judc!e sau oraşe, In modul ur·

De.membrare. Une"riel

nument�. Casele de cultură poartă ill!tfel numele pc'rsoanei căreia le·au fost dedicate sau a persoanei care le-a cons­truit.

Pănă In <Inul �colar 1926-27 exl�tau In Ungaria 300 case de cultură. Păna In prezent numărul lor a trecut de una mic. Dar In afară de aceste localuri Ministerul Cultelor a dispus printr'o decizie minislerl<llă ca toate , localurile de �coli. fie de Stat, fie particulare. să pue In mod obligatoriu la dispozitie Incaperile lor pentru conferintele şi cunurile tinute pentru educatIa adultilor . .

Cursurile acestea căI şi conferintele tinute de catre invă. tătorl se pltltesc. Indemnizatla reprezintă aproximativ 40 Lei de conferlntă. Cele tinute de către alte persoane sunt f(lră platII.

Iată cum se repartizează după profesia conferenliarului. conferintele ce au avut loc In anul şcolar 1928-29 :

Conferenţiari in total: 20.720 dintre cari :

Preoti de rit catolic Preoti de rit protestant Invattitorl Profesori secundari Notar! Medici Industriaşi. comerdan�. <lvocati-. etc.

2,iOO 800

8.500 1 .900 1.500 2.100 2.800

mător : Ministerul Cultelor fixează materialul de care are nevoe. La sugestia sa se găseşte totdeauna. fie un judet. fie un oraş. elIre .să plăteasdi editura In schimbul mlindrld ca aceste manuale să le fie dedicate. Ministerul Cultelor cum· pără apoi un mare numllr de exemplare pe un pret cu totul redus. Până acum $'IIU publicat 9 manuale de accst fel.

ComisIIle Jude!ene pentru educatia In afarll de şcoală tin gestiunea financiară şi cau SO(ole<llă Ministerului Cultelor printr'un bilanţ.

VI. INDRUMARI $1 CONTROL. - Ministerul Ungar al Cuh�lor are un serviciu �pc'cI<l1 denumit "Serviciul cuI· turII în afartl de şcoală

". Şef",1 acestuia, un con�llier mi-

O maml maebi.rl (�" u ... g .... _mllen.,.· In .p.t. l)

----�------�----------- j dacoromanica.ro

EDUCATlA POPOlmLlIl IN ALTE TAI�I

nisterial, este, in afară de funcţionarII sM, secundat de către 3 comisii : una pentru radio, alta pentru biblioted ;1 alta pentru calendar. Ele Întoc.rnesc şi controleaZă ezecutarea programelor de studii şi toată ac tivitatea culturală a edu� catiei in afară de şcoală.

Controlul este executat In majoritate prin Inspectii la faţa locului cu ajutorul foilor statistice de cursuri şi conferinţe.

Din aceste foi intocmite după fiece oră de curs sau con­ferinţe, de către fiece locaHtate, se constată prin scri5 dne a tinut cursul, ce curs s'a tinut, câfi ascultători au fO.'lI pre­zenţi dintre cari pe categori!, analfabeţ!, adulti cu ştiintă .de carte sau Inaintati. Foile acestea sunt trimise comisiilor Ju­deţene ce le inalntează Minbterului Cultelor. Pe temeiul a­cestora, pe lângă statistica adultilor şi a gradului lor de cultură, se intocmesc cataloagele statistice, reprezentănd o lituaţie exactă a celor realizate.

Cataloagele acestea stati�tice sunt foarte interesante. Ele conţin 3 mari coloone principale : Intr'una sunt tre­

cute toate datele asupra locului, intr'alta toate datele asu_ pra programului conceput de cultură şi In a Ireia coloană sunt trecute : exccutare<l programului in compar<ltie cu cel conceput căt şi rezultatele obţinute după fiece an şcolar. Astfel prima coloană cuprinde : numele localităţii ; numărul locuitorllor : limQa ; religia : ocupati<l : condiţUle locale : nu­

mărul ",coalelor elementare : numărul învăţătorilor; nurnă-

UnQ'acia etnoQ'raflcă şi In vechile hotare (adlt:1nd, fIrI

III. vrea, CII. fîre.ti hotarele de alUzii)

rul ;coalelor medii ; numărul profesorilo r : asoelaţiile ţultu­ralc existente ; cercurile muzicale existente ; casele de cul­tură : numllrul cinenmtoyrtlfelor, te<ltrelor, bibliotecilor popu­lare sau altor biblioteci : ap<lratele de proectii,. etc.

A doua coloană cuprinde datele asupra proectulul de ac­tivitate.

A treia coloană rezultatul acţiunII. Aceste cataloage dimpreună cu foile statistice de cursuri

,1 conferinte cât şi anexele lor mijlocesc o privire de an_ samblu asupra situatiei fiecărei 10calită!i şi a mersului 'ac� ţiunii culturale, in afară de şcoala, din intreaga tară.

Pentru stimularea auditorilor se Impart c.Artl Sau adeve­Tinte de audltod cât şi cărtl de lectii cu notele profuorllor.

D�c"ful Mlnlsferului Cullelor �I Insfr"c{lcl P"blitll,

No. 132.243 1// b. Jln (,,>,,1 /922, cu privire la problema organldrll comisiilor penlru

educallft exlrftşcoler6 ti poporului

Tuturor Subprefectilor de judet şi Prjmarilor oraşelor municipale,

Lipsurlle bat(itoare la ochi ale Î1utrucpel şcolare In de­cursul răsboiului şi marile transformări politlce ;1 sociale prin care a trecut natiunea noastră In urma râsbolulul şi a revolullilor, ca şi neajunsurile care s'au abi'itUI ;1 "C abat În prOporl!! inspăimăntătoarc asupra unor regiunI. tot ca o urmare a râsbolulul şi a revoluţlllor, au pus la noi problema educaţiei e:xtraşcolare a (ieciUei pl1rfi a na,iunii 'ca o nee ..

!lUate imperioasiJ arziJtOllre. Menirea ci este pe deoparte .a. umple golurile rămase din tau�a insuflcientel pregătirii şco­lare, fără ca populatia sa. fie stingherltă In activitatea el zilnică, insa cu un progr<llll sistemtltlc organi�at, - Iar pe de altă parte să ajute celor ce au urmat anumite cursuri şcolare ca să-şi poată complecta .şI augmenta cunoştinţele şi cultura In general.

-

Această activitate In vUtor, nu poate negllJtI nici popul<lri­zarea ;tIlnlei, nici râspandirea ,cunoştinţelor, trebuind s;l cu­prindă ;1 modaliUiţile şi '!liJloacele, cari a� un efect asupra cultivării sufletului. Aceste noul necesltăti şi Indatoriri au impus o neconditionată reorganizare, a pro�lemei educatiei extraşcolare a poporului, cuprins.'1 In decretui meu No. I 23,SOO{922. III. b. ')

Punclul principal �i reorganiZărll a fost ca diferitc/e che­

sriuni ce aparţin educaţiei ext�aşcolare a poporului ( Instrui­rea adultilor ne;tiutorl de carte, aşanumita imtructia anal­fabetilor, asociatiile tineretului, diferitele feluri şi grade ale actlvltătii educatiei libere, biblioteci poporale, case popa_ rale etc.) unindu-se, sa păstreze unitatea, programul şi si­

$temul educaţiei extraşcolare a poporului. Din acest motiv. am infiintat .. Comisia Centrala. pentru

Educaţia Extraşcolara. a Poporului", care ule organul meu de consultare şi de aviz in chestiunile privitoare la cdllcnţia

extra§colllrl1 li poporului.

In legătură cu această reorganizare a devenit necesara. şi reorganizarea "Comisiilor de Educaţie liberă", organl�ate in baza decretelor No. 71.iSO/917 " ) şi No 21.537/919 " ' ).

Cu privirI' la aceste comisii dispunem următoarele : 1. Să se infiinţeze corn!, .. municipole de cducaţie extra­

�colarli li poporului. In sânul municipiilor. ora;elor sau teritoriilor, unde 8sl­

gurarea re�itei educatiei poporului va cere, se pot infiinta şi subcomisil. Numărul lor, reşedinţa şi sfera de activitate le stabilesc autoritătile competente cu aprobarea Ministeru­lui Cultelor şi Instructiei Publice.

2. Datoria principală a comisiei de ed'ucaţie cxtraşcolari\

a poporului este, de_a Irui Interesul societăţII, pentru edu­caţia extraşcolarâ a poporului ; de-a că;tlga sprijinul moral şi material in acest scop ; de-a atrage Institutiile sociale. or­ganizatiile şi persoanele competente, stabilind Tntre aceşti

I. MÂTASARU ."";��:�I:Hlv.hto. KftIlft°f" (Monitorul Oll"a.] Un,.,) N ... ilO din

Budape.5la 4 Martie 1930. :2) vv�:; ,·���:���i�.K����;:;·('?M:��:"':'I08fll:lt.r::!.) r� �:'. "'tlg

dacoromanica.ro

60 B O A B E DE G R Â U

factori legături directe. asJgurAnd armonia şi sistematica

conlucrare a acestora.

Comisia "

a) la atitudine şi dedde 10 chestiunile privitoare la edu· capa cxtra�colarâ a poporului In conformitate cu ordinile

10 vlyoarc .

b) raportcaUi, Tşi dă p.3rerea şi eJaboreaă proiecte cu pri­

vire la problemele locale de eduCiUle cxtra;colară a popo­

rului, Ministerului Cultelor şi lrulruc!lel Publice ;

e) inainll:'a:tâ Ministerului proiecte pentru educaţia ulta­.JCOJaril a poporului, din initiativa. proprie.

4- La cerere este datoare sA comunice şi sA informe:tt Co­mbla CentralA a «Iucatlel extraşcolare a poporului. cart este situatia loeal3 a educatiei poporului �l a Instituţiilor ei. Aceste comunicari şi InformatII se trimet simultan şi Mini­

sterului Cultelor şi Instructie! Publice.

i. MembrU Comisiei pentru educatia extraşcolară a po-

porulul sunt :

li) iIL'lpectorul şcolar şi substltutul lui, Stcretarul de edu­

catie a poporului;

b) câte doi dele{luii al oryanizatlllor �i institutiilor so­

ciale, care se ocup;} cu educatia poporală, sau care s'ar pu­

tea câştiga pentru această operă ;

c) autorlHltlle administrative locale interesate In jurul

chestiun!! educatiei poporului, reprezentanti! IIL'ItltutUlor de Stat ,1 organele provlnclale corespunzătoare ale Ministe­

relor ;

d) persoanele, care lucrează In domeniul educatiei popo­

rului In mod practic sau literar, pe cari 1\ numeşte Ministe­

rul Cultelor şi TIL'Itructiel Publice pc durata de cinci am.

Numărul lor de fiecare comisie va fi de cel mult cinci ;

e) persoanele, cari arată un dtOlleblt interes educatiei ex·

tmşcolare a poporului fi care o sprijinesc moralmente ori

materialiceşle, pe cari comisia 11 alege membrII ai el :

5. Preşedintele comisiei este Subprefectul sau Primarul ;

IlUpectorul Invătamăntulul. Comisia poate alege potrivit

Imprejurarilw copreşedlnll sau vice-preşedintl.

6. Referentul şi notarul este secretarul educatiei poporu­lui, pe care 11 numeşte sau repartizează Ministerul Cultelor

şi Instrucllei Publice.

7. Statutul organizatiei comisiei bazat pe punctele 1-6 I[ stabileşte Insă; autoritatea, care se va adresa spre apro­bare Ministerului Cultelor ,i Ins truc tiei PublicI'.

Dispun ca t011 aceia cărora mă adresez prin aceasta. In

bala celor de mai sus, să IlIfllnteu TII locul "Comisiei de

edu .. :atie liberă" , cât maL neintârIlat, cel mal tărziu până in 15 Decembrie a. crt .. comisU pentru educatia utra,colară a

poporului, despre care este VO(ba. Despre Inflinţare mi se

va raporta Indată.

catia extraşcolară 11 popOrului, va rămăne şi pc viitor Ina­

inte de toate o Indatorire pdnc.lpala. a societătil. Statul doreşte să. colaboreze In strănsă legătură cu socie­

tatea la educatia extraşcolară a poporului, prin indrumarea necesara şi prin sprijinul moral �I material pc care-l dă şi in baza dreptului, evident, să-şi exerclle şi controlul nece-sar asupra acestei mişcări culturale.

Simultan cu acest decret scot din vigoare decretele Înain­

taşilor md No. 71.i50/1917 şi 210.537/1919 sectia IV. b, pri­

vitoare la organiurea "Comisiilor de educa�e liberă"

Budapesta. Ia li Octombrie 1922 . ll.

T u�uror lnspedorilor Şcolari judeteni şi conducerii delelil'atiei inspedora�elor şcolare.

TralUmlt d-Iul Inspector şcolar. alaturat in copie un

exemplar din decretul adresat tuturor subprefectilor ş\ prl­

marilor, pentru ca să faceti tot ce vă stă in putere in sfera

dv. de aCllvltate pentru infiintarea urgentll a comisiei pen­

tru educatia extraşcolar1l a poporuluI.

Tot odată apelez la dv .• ca să insistati cu toate mijloacele

pos.iblle, pt:ntru ca socletatea şi Indeosebi puterile didactice

sa la parte In măsură cllt mal mare la Indrumarea şi dec-luarea educatiei extraşcolare a poporuluI.

In fine, vă rugllm să exprlma]i foştilor membri ai comi­

siei de educa�e liber:!, care prin decretul acesta lichideaza.

multumire publica., pentru munca deslnteresată depusă.

Budapesta. li Octombrie [922.

Decreiu/ No. J7.{)()() din anu/ 1925 al MÎnisi�ruJuÎ

Culf�/or Si Ins(rue(ffll Pub/,et.

IodrumMor pentru educatia poporului

T ururor Comisiilor de Educatie extraşcolară

a Poporului Cu referire la cuprinsul decretului nO$lru No. 93.000 din

anul 1921 vă comunicăm urmatoarele :

Pentru obtinerea şi asigurarea unei unLformitătl I n edu­

catia extraşcolară a poporului, am crezut necesar să se

concentre;ze In grupuri, materialul de prelegeri in vederea acestui scop.

In acest sens s'a făcut �I "lndrumătoruJ"' de mai Jos. Din materialul de prelegeri, pe care-I cuprinde "Indrumă­

torul··, se vor alege pentru conferinte şi cursuri acele părti.

care ar corespunde mal mult cu diferitele necesită]1 şi Îm­prejurări locale, pentru a trezi Interesul auditorulu\.

Mentionez, că in activitatea sa, educatia poporului, tinăncl seamă <k nivelul cultural al auditorulul. poate alege. In a-

Pănă la Infiinţarea comisiei şi pentru asigurarea conti. fară de subil'ctele ill!jirate In "lndrumător" , material din

nuită�i lucrărilor In CUr!. ele vor fi executate de vechea orice ramură de ştUnta (de pilda geografia, i.storia univer_ "Comisie de educatie Iiberli··. sală etc.), poate trata chestiuni din domeniul ştiinţific sau "IIi

Toate publicatiile ce tratează subiecte 111 legaturili cu edu- de altă natura pc Inlelesul poporului, cu privire la cele mai

catia extrnşcolară se vor trimite spre rl':rolvire Ministerului noui rezultate ,i inten:să.nd problemele de actualitat e ; Însa Cultelor şi JlUtructlel Publice, Sec�a III, B. "Iskolankiviil\ de orlşiunde şl-ar lua subiectul. conferentiarul trebue .să-I a-

N�pmijvell!sl Kozpont" - (Centrala E..::ocaliei ExtraŞCOlare dapteze pe de-o parte la Împrejurările de viată ale patriei

a Poporului) in fosta HoldutCII 16. etaj. li, uşa 26. şi ale regiunii respective, nivelului de cultura. aspiratiilor de

Prin reorganl:tarea educaţiei extra�colare a poporului, nu a se cultiva ale audltorulul, să ţie seamă de ocupatia ma-

intentionam să ştirblm nld oe vIItor caracterul soda) al 3- Joritătii publicului, ca acesta să poată scoate un folos moral

cestel actiuni Initiativa Ji tfectuare.a muncii pentro edu� sau material dlll cele ce se predau. - pe de altă parte, trl'-

dacoromanica.ro

EDUCATIA POPOI�ULU1 lN ALTE TĂUl 61

bue sili evite tratarea problemelor de ordin confesional, po_ 1.

Util;, care ar Jigni .!veotual ,auditoru!. In leyiliturili cu diferitele grupuri de preleyeri inşirate II:

"Indrumilitor" urmează la sfiliqit şi o tabelă cu material hi­

blloyrafic. 10 această tabelili, care .se referili la diferitele grupuri de

prelegeri, inşir i:tvoarele de material mai �r de proturat şi Instituţiile. asociaţiile şi societăţile acelea, care ar putea servi de indrumare mai dt: aproa�, in speciaHtatea respec_ tlvili, eventual de mijloace auxiliare, pentru a trece In re-vuta. materialul subiectelor.

Cuprinsul tabelei nu esle complecl, pe deoparte, pen­trucă Indicatoare de lsvoar� le numim numai pe acelea. car�

se pot procura �r şi in general numai acelea care se po­Irivesc scopurilor educatiei poporului, Iar pedealta pentrucă astfel de opere, lipsesc Utcraturii noastre.

Am preconizat editarea unor hlcrilirl de directive şi pre­

legeri cu diapozitive, cat şi fabricarea filmelor instructlve, care s<'I fie prelucrate pentru subiectele de prelegeri Inşlrale cu scopul de-a fi Inlrebuinpte pentru educlltla extraşcolară. Despre acestea voiu inform� la timp, separat, comisiile pen­

tru educafia poporului. Alilitur tabele şi exemple indrumilitoare pentru compune­

rea preleyerilor �I programelor orale. La organiUlrea cursu­rilor sili se ţie seamili ca ele sili nu fie supraincarcatI', cilicl din cauza preocupilirilor auditorulu\ s'ar putea sa nu se ajungă la rezultatul dorit. şi mai ales sili se aibă in vedere ca orele de cursuri sili nu coincidă cu timpul când auditorii sunt 0-cupali cu Indeletnidrile lor.

In sfArşit, vă comunic �I două exemple despre felul cum

se poate alege materialul de prelegeri al cursurilor. Primul exemplu tratează un curs din domeniul ştIInţelor

naturale, pe care-l ascultili un public, In majoritate meseriaşI. Iar al doilea eIemplu tratează problemele ce inleresea:tA asoclapile �i societAllle.

In baza experlentelor facute vom complecta dupe Ire_

bulnţă din timp In timp conlinutul "lndrumMorului" şi al tabelei bibliografice.

. p. ministru, PETRI, subsecrctar de Stat Budapesta. 16 Martie 1925.

Indrum3tor de cunoştintele cara formea­

ză educatia edraşcolad a poporului. Subiecte de conferlnle : J. Viaţa sufleteasca şi morală a omului.

2. Aptitudini elementare. 3. Noţiuni de ingrijirea corpului şi silinătate. i. Despre palrle şi locul natal. 5. Noţiuni economice (agricultură. Industrie. comere· Ec0-

nomia politica). 6. Aritmetlc!l practică, mAsuri ; concept (compunere).

7. Noţiuni de ştiinle naturale.

8. Cunoştinţe sociale. 9. Cunoştlnte de drept. 10. Educatia naţionalili ş\ culturală. a) Istoria noastră naţlonalili pănili in timpurile cele mal

noui. b) Literatura noastră nationalA.

c} Artă noastră. I I . Educafia spiritului. petreceri.

Viata sufletească şi morală a omului. Religlo:tÎtate. Dreptate. Respectarea vieţii, libertăţii, renu­

melul şi averii altora. Onoare. Iubire. Dragoste părintească. filială frăţească, de rudenJl, de prieteni şi umanili. Credintă,

recunoştintA. milă. Iubirea locului natal şi a patriei.

Viaţă ordonată, cumpătatA (mâncare, băutura, ImbrAcă­minte, muncA. odihnă. somn). ConştIInţa datoriei, simlul de responsabilitate, hilirnlcle, punctualitate, iubirea de ordine, economlsire. binefacere, modestie, purtare cuvllndoasili. po­liteJ;\. Stăpa,nire de sine.

Obiceiuri rele. (Desordonare, lipsA de incredere, minciu­na, Invidie. etc).

Cultură, semiculturo'!.. (Cultivare prin sine lruWjii. Cunoaş­terea proprid persoane) .

Aptitudini elementare. Scris, scrlsu! cursiv, ortografie, dtltul. citire corectă. cur­

gătoare şi lrumoas<'l. Conce�re. Exerdţii libere de retorică. (Povestirea ba�melor, declamare, povestire, discuţie, vor­biri oca�lonale). Operaţiile elementare de calcul şi mMur!.

EIerclţil de desemn. desvoltarea simtului pentru planuri, mă­suratul cu ochiul liber. Isteţimea mălnll, pentru forme.

3. Notiuni de îne-rijirea corpului şi de bie-jenă. Aerul şi mersul timpului : Aer bun ,1 rău. Acid carbonlc,

praful şi microbll din aer. Lumina Soarelui, MI de soare şi de aer. Temperatura aerului, aerul In loculntili, atelier. graJ­

duri, făntăni. plvnite vechi şi peşteri. Apa. Apa bună de bAut. Apa stricată. Materiile oryanlee.

microbi. otrăvuri In apă. PilintAna. Cauzele şi pericolele. In­fectarea apel din fănlAnl. Apa cu calcar şi .ălcle. Regu!ele de urmat la băutul apel. Spălatul şi scăldatul.

HrlJns. Alimentele, matnil nutritive, albumlna, amldonul,

glucoza. grăsimea 'şl sărurlle. Folosirea malerlilor organice.

cantitatea silnică. Importanţa hranel proaspete. Importanţa aşanumitelor vitamine şi alimentele bogate In a�tfel de ma-leril.

Influenfa "ă(4mă(oar. o Sptrfaas.lor. P6$lmrea alimente/Of" şi preglltirea lor. Alimente stricate,

Infectate, falsificate. Mijloace diliunilitoare coruervărll ali­mentelor (saUcil. monede de bronz, etc.). Mlcrobll In ali­mente. Vase de fiert, servitul la maSă. Impilirtlrea mAncărllol

peste zi. regulele de observat la mâncare.

JmbTllcăminfea. Materii diferite pentru 1mbracilimlnte. Hai­

ne şi rufe. Imbracatu! corespunzător ocupatiilor şi tim_ puluI. Imbrăcămintea v3t:\mătoare corpului (şlreturile, In­

ca.IIăminte strimtă. cureaua de pantaloni, dngătoarea. Cu­răţenia hainelor. Instalarea patului (saltea, plapomă) .

Locuints. Temelia. clăditul. apilirarea ImpotrÎva umue11l

părelllor din diferite puncte de vedere, executarea potrivită a ferestrelor şi a duşumelel. Cas<'l de familie, casA pentru mulţime. Impărtirea locuintei. să fie uscatili, să aibă lumlnili. aerlsltu!. incAlzltul şi observarea curăţeniei : decorarea să· natoăsă.

Mi§cifrile corpului omenesc. functlunea oaselor şi mu.şchl­lor. Jocul şi munca. Obo.slrea. eIlenuarea. odihna. Apăra­

rea sănătăţii ,Irel spinarii. toracelul membrelor. Jocul copi­luluI. Gimnastica tinerimII. Spocturl. Locuri pentru joc.

dacoromanica.ro

., B O A B E D E G R Â U

Dige5tia, circulatia 5ânge/ui. respiratia # eliminarea ma·

ferU/or nef9/0$itoll.re. Tratarea şi apararea orllanelor sim. turllor. Defectele v;hului ; vederea scurla, vedereu departe (ochelari), chlorllrea, orbirea. Crularea ochiului (extenuarea, cititul in semiobscuritate, cusulul). Maladiile ochiului : ca· Iar de ochi : inflamarea ochilor la cei nou nAst"uli, Irahoma. Ob.n.:rvatie : Explicarea boalei In reglunUI' moUpsite - im­preuna cu celclalte boli ale ochiului adică cu catarul ochiu­lui şi cu inflamacea ochilor la cei nou m'lsculi. Se recomanda prelegeri deosebite pentru aceasta.

Pormarea grăsimii In ureche. scurgerea urechI!. Indep;'!.r­tarta obiectelor stralne intrate In ochiu. ureche, nas. Ingri­Jlrea plelil.

Desvoltaren omului. Z;'!.mislirea. Ingrijirea femeii ins;'!.r_ clnate. Naşterea. In'JrlJirea f;'!.tului nou născut.

Ingrijirea {iltullli §i copilului. Hranitul natural al fătului. (altiptarea). Pericolele nutritului cu alimente artificiale şi a­

mestecate. Ţinerea curată a copilului. Lupta impotriva obi­ceiurilor rele şi ba.beştl in creşterea fefilor. Fierturlle cu lDac şi biberoane inmuiate in alcool, vllmi\loare. Soiile {;'!.tului. Păzirea copilului mic (leşie. gropile de var), intărirea lui. Instituţiile pentru In'Jri/irea felilor.

Call:e/e §i in/liturarea degenerllrii {bec. intelectuale p

morale. InfirmittiliJe. orbirea, asur%lrea, defectele vorbirei. Idlolle mai mlcti �I mai mare. Cauzele şi ÎIlI;'!.turarea dimi­nua-rUor morale, de diferite feluri : Vindecarea şi creşterea degcncralilor.

Ingrijirca impotriva imbolnilvirii §i lupta impotriva boalei.

Influenfa bolii asupra individului, familiei şi naţiune!. Pa­gubde economice şi culturale cauzate de boala.

801/ molip5itoare. Purtători! bolilor molipsitoare : Prele­geri despre bacterII. Purtătorii de bacili. Modul de Infec­tarc. Incllnare spre .sensibilitate, imunizarI'. Vaccinarea im­potriva tifosului exantematic, dlfterlel, etc. Apararea îm­potriva bolilor molipsitoare. holarea. Interzicerea vizitelor. Dc5lofectare. Masuri de luat In cazul molimelor. Caracte­riz:lrJle bolilor aşanumlte boli Infecţioase mai Insemnate. de pildti pojarul, scariaUna, difleria. mumps, tusă mtigărească, influeo� (gripa spaniolă), pneumonie, tifos de Intestine. febra intermltentă, etc. Alte boli dela caz la caz.

Tuberculoza. Tuberculoză pulmorar;'!., de os �i de 'Jlande. Cauzatorul boaleI. Modul de infectare. Manifestările prInCipale ale boaleI. Pericolul care ameninţă famma. celui tuberculos, Inl:\turarea acestui pericol. Vindecarea. IngriJi­toril bolnavil or tubcrculoşi. Sanatorille.

Bolile sexuale. Soiurile bolilor vtnerice. Manlfe5tările lor. Urmărlle bolllor venerice neglijate asupra bolnavului. 50-ţlel şi copiilor săI. Profllaxia impotriva infect:\rii. P('rko!ele ce amenintă din folosirea lucruri!or Infectate.

Tratam('nful boalei. Odaia şi patul bolnavuluI. Curătenla. IngriJirea. allmentarea şi observarea bolnavu�ui. felul de luarea medicamentelor, de pildă la copii. pistrarea bolnavu­lui şi joterzlcerea vizitelor.

Primul ajutor la ranire. fracturarea oaselor, degerarea. arsurl. Oprlrea Infect;'!.rii ranelor. Instalatii de apărare. de prevedere la accidente. Prlmul ajutor in caz de le�inare. de iDnecare şi otrăvln::.

Scăderea popularIel şi aşa numitele "boli poporale". Spo­

rirea. Mortalitatea şi lmprejurtlrlle cari infiuentează indeo-

sebi aceasta. Tuberculoza, boli lIenerice, alcoolillmul. Siste­mul "copilului unic" �i pericolul asupra mamelor şi asupra Intregel na�iunl.

Problema sanitaril a 10ca/iM!ii. Păstrarea curăţeniei in sat, bIserică, şcoala, cărciumă, cur�l e, străzi, drumuri. pieţe (locuri virane). Inlăturarea gunoaielor, bălegarului, apei murdare, etc. Distanţa locului latrinelor şi a gunoiului vitelor dela făntănă. Lupta impotriva !)Oroiului, prafului şi muştelor.

Prelegeri despre legile şi decretele mai importante privi­toare la hi'Jiena publica.. Problema higjenei publlce a co­munei şi administralia in higiena publică. Autorllăli sanitare.

Medicul, moaşa, farmada, 5pilalul. Paza fată de leacu­rllc ba.beşti.

Satele ungare. lipsurile sanitare publice şi tămăduirea lor. lrt3emnarc: Ale'Jerea obiectului conferlntelor din dome_

niul educa�el fizice şi sanitare IIU trebue s;'!. 5e mărgioească numai la nevoile locale, ocupaţia, felul de traiu şi ni­velul dc inţelegere a publicului. ci trebue să 51: ia in con­siderare şi etatea şi genul publicului. Trebuie să se aibă strict in vedere 1nalote de toate, viafa sufletească şi preJu­deca.lilc populaţiei dela ţară şi In decursul prele'Jerii să se evite cât mai bine posibil ca nu cumva s;'!. se atingă amorul propriu al locuitorilor sau ceeace ar putea da loc la oein­ţelegeri şi ar ameninţa astfel ca dectul urmărit şi 5eriozi­talea prelegerll să dea greş. Chiar de aceea . e bine ca 1n cazul când 51' va trata astfel de probleme, (boli venerice, desvollarea omului, etc.). care ar putea avea urmările amin­tite mal sus e bine să vorbească omul de specialitate (me­dicul sau moaşa. etc.) şi să se ţie conferinţe special numai

.. pentru adulti. mai bine zis separat pentru bărbal1 şi 5eparat pentru femel.

4. Prelel?eri despre Patrie şi locul natal.

Sogăţ!ile naturale ale locului natal (regiunea ) şi efectul pc care-I au a�upra omului. FrumtL'letil e naturale şi lucru­rile imemnale ale locului (regiunii) natal. Apărarea natu­reI. Mişcările Istorice ale locului (regiunii) natal.

Coloniz;'!.rl. (Ferma la tara. satul. oraşul). Clăditu!. Prelegeri despre arta etnograflcă a populaţiei locului na­

tal (regiunii). Tradiţiile, obiceiurile şi poezia poporală ale poporului.

Viata economică a patrieI. (Agricultura, industria, comer� ţu1, economia financiară şi de credit. vlaJa coopcratlsIă).

Viata spiritual;'!. a patriei. Viaţa religioasă. Institutiile de instrucţie publică şi de educalie (cultivare) .

Prelegeri despre bogăţiile naturale ale lărU. Frumuseti naturale. Clima. Prelegeri de5pre arta etnograflci'i şi demo­grafia ţăriI. Inraurirea cunoştinţelor etnografice, istorice şi bogălllle Iării asupra desvoltărU economice şi sociale a Ia.rii. T'lbloul economic despre 5tarea economică şi sociala a Un­gariei inaintea anului 181:8. Starea vlelii economice. Feuda­Iismul. 10băgla. breslele. Influenta democratici occidentale. Situaţia economică şi socială a Ungariei după anul 1818

plină la războiu. Aşezarea Ungariei in viaţa economică şi socială intre naliunile de dupa războiu. VecinII noştrI. Sta­rea culturala actuală. Mişcarea turanică.

dacoromanica.ro

EDUCATIA POPORULUI 1N ĂLTE" TĂRI 63

,.

Preleeeri economice.

(AlI'rlc:ultură, indu.hie. Cooperdiv ... ) La prelegerile du ramurile diferite trebue 5:1 se aibă

in vedere Imprejurările 100lle �i să se explice pc .. cât e poolbil cu experiente, şi treceri In revistA Introductive in mod intuitiv.

Agricultura, Alimentarea planteloT. posibilitatea de fări� mili!e a pământului, rolul hurnUlluJu! pentru asigurarea fă­rimiliri;, săpatul şi aratul adAnc de toamnă, ca promovatorl a! fărimititu",,! : aratul de prlmA­varii. ca vlitllml'itorul fArimlţirll, lmprăştiatul prafului şi imprAş­lictori! de praf.

Gunoirca. Gunoiul de vile ca .surogat de Ingrăşăminte al pA­mântulul ; gunoIul de vite ca a· slgurătorul Ii'lrll.mltirli pâm:mtu_ lui : locuri de depozitare a gu· nolului de vit e : conservarea ma­teriilor de Tngrăşămlnte pentru a�lgurarea fi'iri'imitirii unifor­me, împledecarea arderII humu­sului In decursul gunolrll. (Jm­prăştierea unlformâ a materiei de Tngri'lşat pe locul de lngr1tşat al pămantulul, apasart"a gunoiului �I stropitul luI. Ingr1\şatul cu gu­noiul vitelor, Adunarea materiei de îngrăşăminte (gunoiului) şi In­trebuinţarea ei.

lngră�minte chimice. Nevoile de hrană ale plantelo!. Semnele de lipsa nltrogenulul şi fosforu­lui. Ingrăşămlnte de adaos chi­mice de nltrogen, tngr1\şâmlntea verde ; de fosfor, calium. Sta­tiuni pentru eJ:perimentarea creş­leril plantelor.

treerat. Us<atul cartonl or. fărâmatul porumbulul. Pace­rea fânului şi depozitarea lui. Recoltarea nutretulul artifi, daI şl pâstrarea lui.

Valori:area produ�clor. Cooperative. Bursa de mărfuri Afaceril e cu termenul timpului ,1 greşelile lor. Prod\CIele nutreţulul. Valorizarea plantelor Industriale (c.anepă, tutun, napi de :taMr) , cooperative !ndu�triale pentru prelucralUl produselor agricole.

GrMinărftul de buclftllrie. Insemn1\tatea grlldinârltulul de bucatărle. InfIIntarea grădinI"I de buc.atărle a case!. Grădl­năritul după sistemul bulgăresc. Cullivarea In mare pe ctlmp a cepei, sparanghelului. verzelor. morcov/lor şi pătlăgele_

lor. Cultivarea pământului gră­dinII de bucAtArie a caseI. !mbu­nlitlllirea şi rAsadn!tde. Cultiva­rea r1i.s8dului. VArlel de .s1I.mAnat in grlidina de buditi'lrle. Plante aromallce. Culti vatui ciupercilor . Reco1tarea sămlntelor. Culesul dl­feTlţelor plante ale grlldln!! de budittirle, timpul ;1 modul. PAs­trarea In pivniţă a legumelor. In­gropatul şi IL'lcatul. Acrltul ver_ zelor. Flertul ;1 conservarea plt­tl:lgele!or roşII. Pastatul de ar­deiu, castraveti. bostani, fasole verde. mazăre verde. Cooperatlve de valorlzare.

Pomllriful. lnsemn<'llatea cultl­vArll pomilor, grtldlnlle de pomi, şcol! de pom:lrlt de Stat. SlIdltul pomilor. Ingrijirea pomilor. dis­trugerea omidelor şi ptiduchllor de stinge. Culesul poamelor şi conservatul lor. Uscatul poame� lor şi maşini pentru uscat.

Semllnaful. Selectionarea, lno_ bilarea şi producerea seminţelor. Sta�unile cele mal lnsemnate pen­Iru eJ:aminarea seminlelor. Tim­

I�evi.b educatiei exh"şcolllre

Vif/culturll. Soiuri de vite de vie americane şi Indigene. AUol­tul vitelor de vie ,1 Inrll.dtlcinarea alloilor. Săpatul foarte adânc al vieI. sfidltu! vitel de vie. tălatu!. Lucrări regulate In vie peste an. Peronospora şi lupl1l Impotriva el. Roua de fi'ilnă şi stropltul cu �ulf. Maşina pentru �tropi. păr-

pul sămanalurllor. preferabllilatea samănatulul in şir, maşini de s!lmănat. Adandmea şi densitatea sâmAn:iturl!. Ingriji­rea sămănăturll, raritul. etc. Statul şi patologia plantelor şi il goangelor.

Ingrijirea plantelor. Necesitatea sâpatulul din punctul de vedere vital al plante!. Adâncimea săpatulul. Săpatul toam­na şi primAvara. SApatul foarte adAnc. Săpatul de plante. SApa tu\. Apârarea plantel Impotriva secetei prin săpat. Umplutura, cultivarea plană. Apârarea plantel Impotriva caderii. Peronospora cartomor, Irlgatiuni. plivitul ci'inepel dracului. Goangele vătămătoare .care apar mal des in re­giune şi slărpirea lor.

S(răngerca recoltei. Timpul şi diferitele modalitAti de re­coltarea diferitelor produse. Maşini de re,oltat, de strânge­rea cartofilor şi napllor. Coopcraţiile pentru maşinile dt

tlle ei constitutive. funcllonarea mânuirea el. Găndadl va_ !ămMori vi!e! de vie.

Vimkiful. Timpul culesului viilor. Vase şi maş!nl pentru culesul viilor. Mtlsurlitoarea de must. Perlllcntarea şi cir­cumstantele favorizării sau lmplededlril aceleia. Tratarea butoalelor pentru vin şi pivnita de vin. Aerlsltul pivnilelor de vin. Acid carbonic. fermenlarea ulterioara. Trasul vlnu� luI şi umplutul butoalelor. Plvnltcle de vin ale StatOlul. coo­perative de vlnJcultur1\.

Creşterea an/malelor. Instalarea grajdurilor. Ingrijirea a­nimalelor. Stabilirea cantitătil şi ctlliti'itil nutretulu!. Apă de baut şi .. sare. Nutritul şi ada patul. Ingrijirea pâşunel şi pA­�unatu!. Cooperativele de păşune.

Creşterea !Jilclor. Selectionarea anImalelor masculine. Herghelll!c de Stat. Procurarea animalelor masculine. Ingrl_

dacoromanica.ro

.. B O A B E D E G R Â U

Iirea animalelor de fătat şi nutritul lor. Uptatu1. In<;lriJirea animalelor fătătoare. Paşune pentru mănzl. BoII mollJ)3ltoare. Medici veterinari de Stat. Inspectori judeleni ai uniunilor a­�rlcole şi 3$OClaţil a<;lrlcole.

Produsele animalelor. Părţile constitutive ale laptelui, mulsul. Tratamentul laptelui. Felurile admise şi vătămătoare ale laptelui. PreglUlrea untulul şi brllnzel. Prelucrarea lap­telui de oaie. Lana şi tunsul. Strănsul pl!nelor. Stra-nsul ouălor : lmpachetatul şi valorizarea lor. Conservarea ouălor.

IngriJşntul. In�ră�atul p(\sl!.tilor de casă. In<;lrăşatul porci­lor. In�r:ltatul oilor şi vitelor cornute. Greutatea vitală şi �reutatea neto.

Creşterea vacilor : Soiuri de vaci. Ingrijirea vacilor. GraJ­duri pentru vaci. Crelterea viteilor. Nutretul vacilor, nu­trelul vude ;i nultelul uscat. Prepararea nutretului pentru vad, tocatul, sfărămatul, mllcinatul nutretulul etc. Mulsul. Bolile cele mal frecvente ale vitelor cornute.

LiJpfllria. Formarea şi compozitia laptelui. Mulsul. Tra_ tarea lapteluI. Trecerea prin sită a laptelui şi răcitul lui. Sm!lntânlrea naturală şi meşteşugită prin fiert. Culoarea laptelui şi smllntAnll. Avantajul întrebulntăril maşinilor de smântănlt. Evidenta falsificărII laptelui. Urmările vAtămă­toare al falsificării laptelui asupra stinăU1lii şi asupra eco­nomiei nationale. Prele�eri despre <;Ireutatea soiuri lor ,i mă­surătoarea laptelui. Fabricarea brllnzei, laptelui acru $1 un­tului In putini. Cooperative de valori zare.

Creşterea porcilor. Soiuri. Prăllitul. Creşterea porcilor. Nultetul ,1 ln'ilrăşatuJ. Bolile porcilor. TAlatul pordlor �I prelucrarea cârnel de porc, săratul, maceraţiunea. afumatu!. preparatul câmatilor şi cartabo.Jului.

PriJlIila Iepurilor. Soiuri. Prăsilul şi nutrltul. Bolile iepu­rilor de c!!.Să. Prelucrarea cărnei iepurilor de casă In bu­cătărie. ValoriUirca blănurilor iepurilor.

AIblniJritul. Familia albinelor. Roitul. Stupuri şi clsdoare de albine. In<;lrijitul albinelor. fa�uri de cear:!: şi rame. Re­coltarea mierd �I valorizarea d. Plante cu miere. SocietăIl de alblnărit.

Creşterea viermitor de m�llue. Importanta economiei nationale a cultivArii viermilor de mAtase. Loc de creşterea viermilor de mătase şi cum este Instalat. Ieşirea din ouă a viermilor. Nutrltul viermilor de mătase. NăpârUrea. Urzlrea �o�oa.,d. Ingrljltul go�oşilor de mAtase şi schlmbatul lor. Bolile vl�rmllor de măt.ase.

PrlUifut p�s/(rilor. Soiuril e de p(\Sârl. Găini, pul. păsări de ap!i, porumb!. Curtea pentru p(\Sl'iri �I cotele. NutrituI �rilor. Reletele pentru nutrit. Pre<;lătirea nutretulul. Pră­sltul păsărilor. It) Clocltul natural. Oul. formarea oului pen­tru c1oeit, făcutul cuibulul. ingrljltul elocel. b) SCO$u1 puilor pe cale artificială. Crescutul puilor pc cale naturală ti In mod artiflci.al, cu mamă_naturală. Bolile pă$lirilor.

IngrAşatul piJsiJrilor şi valorizarea lor. Importanta Tngră­şatului. fuportul nostru de păsări. Locul de lngră.şare şi Instalarea. IngrA'llIul �ălnilor. Ingr1\..Jatul dela alne şi iOOo­patul. Ingrăşatul curcllor, ratelor şi al gâştelor. Pregătirea pentru piaţă a păsărilor Ingrăşate. Tl'ilatul, jumulltu!. par­IItul. Scoaterea măruntaielor, răcirea la <;Ihlală şi Impache­tarea. lmpachetatul. Impachetatul ouălor. Strâll5ul Qtnelor. scoaterea ful'ililor ,Şi valorizarea lor. Cooperative pentru vaJoriUirea ouMor şi păsărilor.

Silv/culturll, "lInAloare şt pe.lcuif. Plantaru terenurilor

pleşuve cu pădure. Arborii păduriI. lngrljltul pădurilor. Gân­daci vătămător! pădurii. Exploatarea pădUrilor şi produsele secundare ale pădurii, fructele păduriI. ghlnda, păşuni de pădure. nutrel de frunzi� şi aşternut de frunzÎŞ. Insemnăta­tea vănatulul pentru economia naţionaM, crutarea vănatu­lui, păsările de pădure. câmp şi apă, Legea v!lnatului. Pr!l­sltul peştilor pe cale artificială. Cooperatlve economice pen­tru lacuri, nutritul peştilor. Legea pe$cultulul. Peştii no�tri. Lacurlle de peşti de pe pusta Hârtlbaclulul.

Admini.ltrarea şi jnnalan�lI gwpodllr/Uor. clădiri gospo­dAreşt!. animale de tras şi producătoare, nevoia de materii pentru gunolt a gospodăriilor. Maşini şi unelte gospodăreşti. VăTlejul de semănat ca un faclor important al producţiei. Contabilitate qospodăreascâ. Stabilirea venitului curat. Im­pozite.

Meşte$Uguri şi Industrie. Insemnătatea Industriei asupra economiei nallonale. Meşteşuqurl şi industria mică. Condi­tIIle pentru exercitarea unei meserll, procurarea unei con­cnlunl pentru aceasta, corporaţII Industriale. capadtate in­dustrială. Industrie casnică. Industrii economice. Impletltul de cOlurl, legatul de mMuri, lmplelitul de rogoJlne. fabrica­rea de Instrumente gospodâreştl. cultivarea şi prelucrarea Inulul şi cânepel. Sământă de cânepă selectionată.

lruemnAtatea comertului asupra economiei nationale. Co­mertul mic şi mare. Cooperalive de consum. Cale ferată şi navlgalle. drumuri de tară şi de judet. Târqurl. Concert mondial. VAml, avantagil la pretul de transport. premii pentru export. Exportul şi importul nostru.

&ni şi credit. Rolul banului In circulaţie, valuta noastră. Bâncl de emisiune şi bancnote. Soiuri de bani streln\. Credit personal (camblal) şi hipotecar (amanet). Creditul cărţii funduare şi credit pe obiecte de valoare. C,sse de păstrare. cooperatlve de credit. Credit de Stat, hartII de valoare de Stat. Bursa de efecle.

Cunoştinţe despre asociatii şi cooperaflvc. Scopul aso­deril. lnsemnatatea, folosul. Conditiile şi fonnele. Orga­nizarea !l5Odallel, statutele. Activitate. comisII. comitetul. adunarea generală. corpul funcllonarilor.

Noţiunea şi sensul cooperativei. Le�ea cooperatlstă. (Par­tea comercială, responsabilitatea. etc.). Or�an[zarea inte­rioară a cooperativeI. Felurile cooperativelor. Cooperative de credit. Cooperative de consum �I de procurare, fabrici. prllsl1ă, productie. valorizare ş\ tnmagazlnare.

II.

(�onom; .. n ation .. lli)

Sensul studiului economiei nationale şi principiile funda­

mentale. Producţia �ospodăreascA. factorii producţiei,

murile producllel. Insemn3tatea comertuluI. Istoria IndU!triel ma�hiare. In­

fluenta el asupra vieţii economice şi sodale. Drumul spre pacea soclalâ. Oesvoltarea unitară $1 relativă

a ramurilor de producţie economică. avizarell reciprocă li armonizarea lor, etc .. ·etc.

dacoromanica.ro