Biomecanica sportiva

7/28/2019 Biomecanica sportiva

1/57

BIOMECANICA ACTIVITATILORSPORTIVE CE IMPLICA MISCAREA DE

OVERHEAD.

Miscarile de overhead, determina un stressuplimentar la nivelul articulatiei umarului si a

altor segmente ale extremitatii superioare.

Aprecierea nivelului de stres si cunoastereabiomecanicii acestor activitati sportive, sunt

esentiale in dezvoltarea unor programe derecuperare eficiente.


2/57

ARUNCAREA

Aruncarea este o miscare continua, ce se produce

intr-o perioada de timp extrem de scurta. Forta este distribuita prin lantul kinetic dinspre

picioare degete degete.

Extremitatea inferioara produce puterea.

Rotatia trunchului permite transferul de energiedinspre umar spre cot.


3/57

FAZELE ARUNCARII

1. Faza de pregatire a miscarii Se termina in momentul separarii celor doua

maini. Necesita control si echilibru ridicat forta buna la

nivelul trunchiului si pelvisului.2. Faza de initiere a miscarii Incepe in momentul separarii celor doua maini. Se termina cu rotatia externa maxima si abductie

a umarului. Deltoidul si supraspinosul actioneaza impreuna

pentru a realiza miscarea de elevatie a umaruluipeste 90.


4/57

FAZELE ARUNCARII

Flexorii, rotatorii externi, subscapularul, pectoralulmare, dorsalul mare, actioneaza pentru a impiedicamiscarile aditionale, avand un rol important incontrolul miscarii.

Dintatul anterior este principalul rotator.

Forta periscapulara scazuta poate conduce laaparitia impingementului intern.

Infraspinsul si rotundul mic sun responsabili pentru

rotatia externa.

Subscapularul, pectoralul mare si dorsalul asigurasuportul capsular anterior.


5/57

FAZELE ARUNCARII

Laxitatea capsulara anterioara poate conduce latranslarea capului humeral si la problemeleimpingementului intern.

Laxitatea poate fi redusa prin pozitionarea scapularacorecta si imbunatatirea fortei subscapularilor.

3. Faza de acceleratie

Incepe cu miscarea de rotatie externa maxima siabductie a umarului.

Se incheie in momentul eliberarii mingii.

Velocitati angulare inalte apar la nivelul umarului sicotului.


6/57

FAZELE ARUNCARII

Rotatia externa a umarului atinge aproximativ7500/sec, cotul in jur de 2500 /sec.

Muschii dintatul anterior si pectoralul mare suntactivati puternic.

Subscapularul si dorsalul se contracta concentric pemasura ce este initiata miscarea de rotatie interna abratului.

Pectoralul mare si rotundul mic actioneaza impreuna

pentru a controla rotatia interna a umarului. Deltoidul posterior si supraspinosul se contracta

pentru a reduce translarea humerala posterioara.


7/57

FAZELE ARUNCARII

4.Faza de deceleratie si de incheiere a miscarii Incepe cu eliberarea mingii. Se incheie in momentul finalizarii miscarii de

aruncare.

Roundul mic este mai activ decat muschiiglenoumerali, controland deceleratia.

Deltoidul este activat puternic la inceputul fazei. Bicepsul se contracta excentric pentru a reduce

fortele de distractie prezente in articulatia cotului. Rotatorii externi, trebuie sa decelereze bratul dupa

eliberarea mingii si sa se opuna fortelor de distractiece apar la nivelul umarului.


8/57

TENNISUL DE CAMP(SERVICIUL)

1. Faza pregatitoare Are loc cand sportivul se pregateste pentru

actiunea de aruncare a mingii. Umarul este in abductie usoara, extensie si rotatie

externa iar trunchiul este poztionat in usoara flexielaterala si rotat.

2. Faza de initiere a miscarii Incepe cu eliberarea mingii din mana opusa.

Scapula este in rotatie si adductie iar umarul esteabdus si rotat extern, cotul fiind flexat. Muschii supraspinos, infraspinos si subscapularul

sunt activi, stabilizand umarul in fosa glenoida.


9/57


Muschiul dintatul anterior este activ in stabilizareascapulei pe peretele toracic, rotind scapula in pozitiecorecta.

Deltoidul posterior si inclinarea trunchiului suntresponsabile pentru abductia umarului.

Activitatea bicepsului este moderata in timpul acesteifaze.

3. Faza de lovire (de acceleratie) Incepe cu miscarea de rotatie interna a umarului si se

incheie cu contactul dintre racheta si minge. Muschiul subscapular este activ in producerea rotatiei

interne. Pectoralul mare si dorsalul actioneaza pentru a produce

miscarea de adductie a bratului.


10/57


4. Faza finala Apare in momentul contactului dintre racheta si

minge si se incheie odata cu finalizarea miscarii. Muschii dorsali si pectoralul mare decelereaza

miscarea anteriora a umarului. Muschii coafei rotatorilor se contracta excentric

pentru a realiza decelerarea momentului anteriorsi distractia.

Dintatul anterior se contracta excentric. Bicepsul continua controlul excentric al cotului.


11/57

Lovitura de forehand

1. Faza de pregatirea racheteio Incepe cu miscarea de pozitionare a umarului si seincheie cu initierea transferului de greutate acorpului pe piciorul din fata.

o Activitatea musculara la nivelul umarului este

destul de redusa.2. Faza de lovireo Incepe cu transferul de greutate a corpului pe

piciorul din fata si se incheie in momentulimpactului rachetei cu mingea.

3. Faza de incheiereo Incepe odata cu contactul rachetei cu mingea si se

incheie in momentul finalizarii miscarii deforehand.


12/57

Lovitura de backhand

1. Pregatirea rachetei Aceasta faza incepe cu miscarea de intoarcere a

umarului membrului dominant pentru a-l plasa pedirectia fileului si se incheie cu initierea

transferului de greutate pe piciorul din fata.2. Lovirea mingii

Incepe in momentul transferului greutatii pepiciorul din fata si se incheie cu contactul rachetei

cu mingea.3. Faza de incheiere

Incepe in momentul contactului rachetei cumingea si se finalizeaza odata cu incheierealoviturii.


13/57

INOTUL(inot liber)

1. Faza de vaslire in apa

Este faza propulsiva a inotului liber, fiind similarafazei de acceleratie din cadrul aruncarii.

Muschii activi in initierea miscarii de tragere includtrapezul superior ce roteste in sus scapula,romboidul retracteaza scapula, supraspinosul sideltoidul anterior si mijlociu, actioneaza ca un cuplude forte pentru stabilizarea humerusului.

La sfarsitul fazei, pectoralul mare si dorsalulactioneaza ca niste muschi propulsori.

Deltoidul abduce si plaseaza bratul in pozitiacorespunzatoare iesirii palmei din apa.


14/57

INOTUL(inot liber)

Dintatul anterior stabilizeaza scapula iar rotundulmic si scapularul stabilizeaza humerusul.

Dintatul anterior si romboidul rotesc scapula in jospe masura ce umarul se misca in extensie.

Rotundul mic asista extensia umarului sisubscapularul roteste intern humerusul.

2. Faza pregatitoare

Incepe in momentul in care bratul iese din apa sicontinua pana la intrarea palmei in apa.

Aceasta faza este premergatoare fazei de vaslire.


15/57

INOTUL(inot liber)

Initierea fazei pregatitoare este realizata de muschiiresponsabili pentru miscarea de abductie si rotatie ahumerusului si miscarea de rotatie a scapulei, desupraspinos si deltoidul mijlociu.

Pe masura ce miscarea progreseaza, muschiiromboizi retracteaza scapula, iar subscapularulroteste intern umarul si asista infraspinosul indepresarea humerusului in glenoida inaintea intrarii

palmei in apa. Subscapularul si dintatul anterior sunt extrem de

activi pe parcursul intregii miscari de inot.


16/57

CONSIDERATII GENERALE ALERECUPERARII

Pentru a functiona normal umarul arenevoie de :

Stabilitate

Forta musculara scapulara

Raport echilibrat intre forte

Relatia umarului cu alte segmente ale corpului

Postura corecta a corpului


17/57

STABILITATEA

Stabilitatea este fundamentala pentru functionareanormala a articulatiilor.

Stabilizatorii statici includ:

Capsula articulara

Ligamentele

Cavitatea glenoida

Stabilitatea dinamica

Nervii si muschii, incluzand impulsurile aferente dela receptori la sistemul nervos central pentru aasigura suportul echilibrului activitatii musculare.


18/57

MUSCHII SCAPULARI

Controleaza miscarea scapulei, recuperarea acestorafiind fundamentala in toate cazurile de leziuni aleumarului.

Nivelul lor de forta si control este crucial pentru umar,

de aceea exercitiile ce includ acesti muschi trebuieintroduse cat mai devreme in programul derecuperare chiar si in cazul unei interventiichirurgicale.

Toate programele de reabilitare a umarului trebuie saincluda exercitii de stabilizare a muschilor scapulari.

O scapula instabila poate conduce la impingement sautendiniteale coafei rotatorilor si bicepsului.


19/57

MUSCHII SCAPULARI

Pentru a controla si reantrena trapezul superior pot fiutilizate doua tehnici diferite.

Biofeedbackul - faciliteaza activitatea muschilor coafeirotatorilor, reduce activitatea trapezului superior in

timpul exercitiilor de abductie a umarului. Taping-ul scapular-folosit in cazul prezentei unui

impingement secundar, in care pozitionarea gresita ascapulei in timpul miscarii de overhead, cauzeaza

impingementul tendonului coafei rotatorilor. Taping-ul trebuie insotit de exercitiile de reeducare a

muschilor scapulari, pentru a fi capabili sa pozitionezescapula corect, in timpul miscarii umarului.


20/57

CUPLUL DE FORTE

Miscarile active ale umarului se bazeaza mai ales peactiunea cuplurilor de forte. In articulatia glenohumerala, infraspinosul si rotundul

mic formeaza un cuplu de forte cu subscapularul, iarmuschii rotatori ai coafei cu deltoidul.

Cuplul de forte scapular include trapezul superior siinferior si dintatul anterior ce lucreaza impreunapentru a rota in sus scapula, iar pectoralul mic,ridicatorul scapulei si romboidul, se contracta pentru arota in jos scapula.

Pentru a produce miscarea dorita, muschii din cadrulaceluiasi cuplu de forte trebuie sa se coordoneze dinpunct de vedere al timpului si nivelului de intensitate.


21/57

RELATIA DINTRE TRUNCHI, SOLD SIUMAR

Stabilitatea trunchiului si extremitatii inferioaresuntimportante pentru functionarea scapulara.

Trunchiul si membrele inferioare asigura 51% panala 55% din energia kinetica si forta totala necesara

activitatilor de overhead. Umarul contribuie cu 13% din productia totala de

energie si cu 21% din forta totala. Exercitiile ce se adreseaza rotatorilor, abductorilor si

extensorilor umarului precum si muschii abdominali,

oblicii si extensorii trunchiului, ar trebui incluse inprogramul de recuperare a umarului.


22/57

POSTURA

O postura corecta este esentiala pentru functionareasi echilibrul umarului.

Postura trebuie corectata pentru ca un program derecuperare sa obtina rezultate corespunzatoare.

O postura cifotica toracala determina protractiascapulei si rotatia interna a humerusului.

Exista o relatie stransa intre coloana cervicala siumar.

Limitarea miscarilor humerale poate determina silimitarea mobilitatii articulare la nivelul coastelor sispinei toracice.


23/57

TEHNICI DE RECUPERARE

Pot fi folosite doua tehnici de recuperare :mobilizarea tesuturilor moi si mobilizarea articulara.

Eliberarea punctelor dureroase trigger sistretching-ul cu gheata sunt utilizate pentru

imbunatatirea parametrilor musculari ai coafeirotatorilor si ai scapularilor precum si a muschilorglenohumerali.

Tehnicile de mobilizare articulara sunt utilizate in

scopul imbunatatirii mobilitatii articulatiilorglenohumerala, scapulotoracica si claviculara.


24/57

MOBILIZAREA TESUTURILOR MOI Supraspinosul

Paternul de durere este localizat in jurul umarului, inzona deltoidului mijlociu, cobarand apoi spre insertiaacestuia, putand fi resimtita si la nivelul epicondiluluilaterala al cotului.

SubscapularulPaternul de durere se afla localizat in regiuneaposterioara a umarului si in jurul pumnului, poate fiprezenta si in zona scapulara si in jos spre cot, pe

partea posterioara a bratului. Rotundul mic

Zona dureroasa se afla localizata in deltoidul posterior,proximal de originea muschiului deltoid si radiaza in

jos spre cot, pe partea posterioara a bratului .


25/57

MOBILIZAREA TESUTURILOR MOI

InfraspinosulCel mai frecvent durerea se afla localizata pe parteaanterioara a umarului, a bratului si a pumnului si pepartea radiala a degetelor,ocazional in margineavertebrala a scapulei sau la baza craniului.

Trapezul superiorDetermina durere in regiune posterolaterala a gatului,procesul mastoidian, regiunea temporala siposterioara a capului, occiputul. Una sau mai multedintre aceste zone poate fi sediul durerii.

Ridicatorul scapuleiCel mai comun patern de durere este situat la nivelulunghiului ce se formeaza intre gat si umar, iradiindocazional de-a lungul marginii vertebrale a scapulei

sau in regiunea posterioara a umarului.


26/57


Dintatul anteriorDetermina durere lateral de zona centrala a pieptului,sau in zona inferioara a unghiului scapulei, putand fiexperimentata ca o sensibilitate anormala a pieptului,coborand pe partea anteromediala a antebratului sprepalma si degetele ulnare, sau la nivelul pectoral mare.

Romboizii

Paternul de durere este localizat de-a lungul marginiivertebrale a scapulei, cu posibilitatea aparitiei durerii siin zona supraspinosului.

Pectoralul mic

Dedetermina durere la nivelul deltoidului anterior radiindin zona subclaviculara, zona pectoala si aspectul ulnar albratului, antebratului, fata palmara si degete.


27/57


Marele dorsalO durere constanta in unghiul inerior al scapulei si inzona toracala de mijloc, este tipica pentru zona dedurere a acestui muschi, radiind in regiunea

posterioara a umarului, in jos pe partea mediala abratului si antebratului, in palma si in degeteleulnare.

Rotundul mareDurerea este localizata in zona ce trece peste

deltoidul posterior, capul lung al tricepsului siocazional pe partea posterioara a antebratului.


28/57


Pectoralul marePectoralul mare determina durere in zona anterioaraa pieptului, deltoidul anterior, epicondilul medial,stern si zona mamelara. Durerea poate aparea si in

regiunea mediala a bratului si degetele ulnare. Deltoidul

Deltoidul anterior si posterior poate determinadurere, peste zonele anterioara, posterioara simijlocie a deltoidului cu radiere in zonele adiacente

ale bratului.


29/57

MOBILIZARILE ARTICULARE

Articulatia glenohumerala Tractiuni cu oscilatieTehnica de relaxare ce reprezinta o modalitateeficienta ce poate fi introdusa la inceputul si finalulsedintei de mobilizari permitand relaxarea articularainainte si dupa tratament.

Tractiuni longitudinaleTehnica eficienta pentru imbunatatirea mobilitatiicapsulei inferioare.

Alunecarea inferioaraEste utilizata deasemenea pentru imbunatatireamobilitatii capsulei inferioare.


30/57


Alunecarea caudalaImbunatatateste mobilitatea capsulei inferioare.

Alunecarea caudala

Imbunatatateste mobilitatea capsulei inferioare.Alunecarea lateralaTehnica este folosita pentru a imbunatatii toatemiscarile articulatiei glenohumerale.

Alunecarea posterioaraEste folosita pentru a imbunatatii miscarile deflexie si rotatie interna datorita imbunatatiriimobilitatii capsului posterioare.


31/57


Alunecarea anterioara

Imbunatateste mobilitatea capsulei anterioare, extensiasi rotatia externa.

Rotatia externa

Creste miscarea de rotatie externa.

Articulatia scapulotoracica

Decompresia scapulara

Tehnica imbunatateste mobilitatea scapulara. Alunecarea scapulara inferioara


32/57


Articulatiile claviculare

Deoarece miscarea claviculara realizeaza 60 dinmiscarea glenohumerala, este important camobilitatea articulatiei claviculare sa fie intacta.

In cazul articulatiilor sternoclaviculare siacromioclaviculare sunt utilizate 4 tehnici demobilizare: alunecarile inferioare, superioare,anterioare si posterioare.


33/57

EXERCITII DE REFACERE AFLEXIBILITATII

EXERCITII DE PENDULARE (Codman)

Pot fi executate in faza de inceput a programului derecuperare.

Decoapteaza articulatia glenohumerala, relaxeazamuschii umarului si modereaza durerea.

Miscarea pasiva de flexie - extensie.

Miscarea de abductie - adductie.

Miscarea circulara a umarului.


34/57

STRETCHINGUL ACTIV

Stretchingul capsulei inferioare- imbunatatestemobilitatea capsulei inferioare si miscarea de abductiea umarului.

Stretchingul capsulei posterioare-imbunatateste

adductia in fata corpului si rotatia interna. Stretchingul capsulei anterioare- utilizat pentru a

obtine abductia si rotatia externa.

Stretchingul capsulei superioare- mareste

mobilitatea capsului superioare. Stretchingul rotatiei interne- imbunatateste rotatia

interna si intinde capsula posterioara.

Stretchingul romboizilor- intinderea romboizilor si

a capsului posterioare.


35/57

EXERCITII DE REFACERE AFLEXIBILITATII

Stretchingul supraspinosului- imbunatatesteflexibilitatea supraspinosului si mobilitatea capsuleiposterioare.

STRETCHINGUL ASISTAT

Necesita asistarea de catre kinetoterapeut.

Tehnica poate fi combinata cu tehnicile de contractie -relaxare - intindere pentru a facilita intindereacomponentelor neuromusculare.

EXERCITII CU BASTONUL

Utilizeaza bratul neafectat pentru a ghida bastonul indirectia dorita si pentru a realiza forta de intinderenecesara imbunatatirii miscarii.

Pozita este mentinuta 5-10 sec, fiecare miscarerepetandu-se de cateva ori.


36/57

EXERCITII DE REFACERE A FLEXIBILITATII

Exercitiile pot fi executate independent, si de catevaori in cadrul aceleiasi zile.

Miscarile ce pot fi executate cu bastonul sunt : flexia,abductia,, rotatia interna, rotatia externa si abductia-

adductia. EXERCITII CU SCRIPETI

Pentru executia acestui tip de exercitii se pot folosiscripeti sau benzi elastice.

Pot fi introduse in programul de exercitii la domiciliu. Pot fi executate independent.

Miscarile realizate cu ajutorul scripetilor sunt: flexia-extensia, abductia-adductia.


37/57

EXERCITII DE REFACERE A FORTEIMUSCULARE

EXERCITII IZOMETRICE Izometria poate fi introdusa la inceputul programului

de recuperare. Pot fi executate la unghiuri de miscare diferite, daca

miscarea este permisa si durerea nu este prezenta. Fiecare contractie creste treptat in intensitate pana

ajunge nivelul maxim al acesteia, ce va fi mentinut operioada variabila de timp apoi scade gradual panain momentul relaxarii musculare.

Fiecare contractie izometrica este mentinuta 5-10secunde si repetata de circa 10 ori.

Exercitiile izometrice cuprind: flexia umarului,abducia,adductia,rotatia interna si externa.


38/57

EXERCITII IZOTONICE IN PLAN IZOLAT

Exercitiile initiale de tonifiere includ in primul randactivitati in plan izolat.

Dupa ce forta musculara poate asigura controlul articularin timpul executiei miscarilor vor fi initiate exercitii in toate

planurile de miscare inclusiv planul diagonal.Exercitii scapulotoracice

Rezistenta manuala in timpul miscarilor scapulare

Exercitiile vor fi introduse in fazele initiale ale recuperarii in

urma traumatismelor glenohumerale, pentru ca determinaun stres minim la nivel articular si previn atrofia rotatorilorscapulari.

Poate fi folosita si pentru izolarea miscarilor scapulare,

daca in muschii specifici forta este scazuta.


39/57


Protractia scapulara

Este realizata in principal de dintatul anterior.

Dintatul anterior poate fi tonifiat si prin miscarea deflexie a coatelor la perete, in ortostatism, progresiaconstand in inclinarea planului de flotare.

Tonifiere cu terabandul sau exercitii cu scripeti.

Retractia scapulara

Este realizata de romboizi si de trapezul mijlociu. Tonifiere cu greutati si cu bada elastica.


40/57


Decompresia scapulara Miscarea este realizata de trapezul inferior si

pectoralul mic. Acesti muschi pot fi tonifiati si prin exercitii cu banda

elastica pozitionata in asa fel incat sa permita flexiamaxima a membrului superior cu cotul extins,pacientul in ortostatism.

Exercitiile Bouhler Cele trei exercitii tonifica trapezul inferior in rotatia

in sus a scapulei. Fiecare pozitie este mentinuta 5-10 sec, se repeta

exercitiul de cateva ori.


41/57


Elevatia scapulara Este executata de trapezul superior si de ridicatorul

scapulei.

Tonifierea initiala include miscari de ridicare a umerilor,

libere si cu rezistenta manuala, avansand spre elevatiascapulara cu greutati si cu aparatele de forta.

Rotatia scapulara

Rotatie scapulara in sus este realizata de dintatul anterior

si trapez, iar rotatia inversa de ridicatorul scapulei,romboizii, pectoralul mic.

Exercitiile de rotatie scapulara in sus folosesc elevatiamaxima a umarului in locul flexiei sau abductiei.

Rotatie scapulara in jos apare in timpul extensiei umarului.


42/57


Exercitii glenohumerale

Rotatia externa Rotatia externa este realizata de infraspinos, rotundul

mic si deltoidul posterior.

Asigurarea stabilitatii pentru eficienta maxima a miscarii.

Rotatia interna

Subscapularul este in principal responsabil de executiarotatie interne, fiind asistat de rotundul mare, dorsalul,deltoidul anterior si pectoralul mare.

Abductia

Este produsa datorita activitatii cuplului de forte adeltoidului si supraspinosului.

Stabilizatorii scapulari trebuie sa pozitioneze scapula intimpul abductiei.


43/57

EXERCITII DE REFACERE A

STABILITATII

Sunt importante pentru rolul in dezvoltarea forteimusculare si a facilitarii reeducarii neuromuscalara.Exercitiile in lant kinetic inchis, confera umarului ostabilitate mai mare datorita congruentei articulare

marite, stresul la nivelul ligamentelor este mai mic,determina stimularea proprioceptorilor.

STABILITATEA SCAPULARA

Introduse in stadiul initial al programului de recuperare.

Progresia incepe cu exercitii de stabilitate isometrica,avansand ulterior cu exercitii de stabilitate active, inplanuri de miscare simple si apoi in planuri diagonale.


44/57

EXERCITII DE REFACERE ASTABILITATII

Refacerea stabilitatii poate fi realizata prin: Exercitii de stabilitate cu mingea Elvetiana. Exercitii de stabilizare a miscarii distale. Exercitii de stabilizare ritmica.

Tehnici de facilitare neuromuscularaproprioceptiva.

EXERCITII AVANSATE IN LANT KINETICDESCHIS

Exercitii izokinetice Exercitiile in lant kinetic inchis cu banda elastica Exercitii in plan drept Exercitii in planuri diagonale


45/57

EXERCITII PLIOMETRICE EXERCITII PLIOMETRICE PE SUPRAFETE

INSTABILE Necesita din partea umarului o stabilitate dinamica

suplimentara. Muschii trebuie sa asigure stabilizarea dinamica a

umarului si mentinerea simultana a echilibrului pe osuprafata mobila. IMPINGERILE PLIOMETRICE

Cele mai simple exercitii pliometrice de impingere sepot executa la perete.

Progresia implica executia unei impingeri pe un planinclinat, pe o minge medicinala sau pe o trambulina.

Cel mai dificil exercitiu de pliometrie implica utilizareacutiilor.


46/57

EXERCITII PLIOMETRICE

MISCARI REZISTIVE CU INCARCAREAGREUTATII CORPULUI

Aceste exercitii necesita un nivel de forta ridicat,control si rezistenta.

Pot fi executate la stepper sau la covorul rulant.

EXERCITII CU MINGEA MEDICINALA

Incep cu mingi medicinale usoare(9 kg),putandavansa spre greutati mai mari, daca pacientul este

capabil sa mentina un control ridicat. Aruncarile cu rotatii


47/57

ACTIVITATILE FUNCTIONALE

Progreseaza gradat din punct de vedere al timpului,rezistentei si/sau distantei.

Daca unul dintre aceste elemente va fi marit atuncialtul va trebui diminuat pentru a permite

organismului sa se adapteze noilor conditii. Exercitiile functionale vor fi specifice sportului

practicat de pacient.

In cazul sporturilor ce necesita miscari de overhead

, pacientul progreseaza de la miscari cu amplitudinemica spre cele cu amplitudine medie si mare.


48/57

APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII

INSTABILITATEA UMARULUI

Durata programul terapeutic poate fi cuprinsa intre 15-26 saptamani.

In a doua saptamana postinterventie :flexii activeasistate fara orteza, abductii la 30, izometrie intr-opozitie de stres minim asupra umarului.

Sunt interzise rotatiile externe mai mari de 20-30 siabductiile peste 30-40.

Dupa saptamana a treia, exercitii izotonice active,rezistive pentru rotatia interna, rotatia externa la 20-30 si abductia la 20, in plan scapular pot incepe.


49/57


La sfarsitul saptamanii a -III-a sau a-IV-a, ortezapoate fi indepartata .

Incepand cu a VI a saptamana pana in a X asaptamana, exercitiile pentru muschii coafei

rotatorilor vor fi executate la un unghi de miscaremare atata timp cat articulatia anterioara a umaruluinu este stresata

In a sasea saptamana, flexia pasiva a umarului

trebuie sa aiba valori normale,rotatia externa pasivasa fie de 50-60.


50/57


SINDROMUL DE IMPINGEMENT

Atat impingementul primar cat si cel secundar determinainflamatia structurilor moi din spatiul subacromial.

Recuperarea intensifica controlul asupra inflamatiei,corecteaza cauzele secundare si reface functia normala a

umarului. Initial, atentia va fi indreptata asupra durerii si inflamatiei

si atingerea amplitudinii de miscare maxima. In fazele initiale ale programului,pot fi introduse

exercitiile de tonifiere a stabilizatorilor scapulari, tehnicilede reeducare neuromusculara proprioceptiva, exercitiilepentru coafa rotatorilor la un unghi de miscarenedureros, sub 60, exercitii rezistive cu greutati mici sinumar mare de repetari.


51/57


CONDITIILE TRAUMATICE ALE COAFEI

ROTATORILOR Pot include: intinderea acuta a coafei rotatorilor, ruptura

partiala, ruptura totala, conditii postoperatorii.

Rupturile coafei necesita interventie chirurgicala, initierea,

durata si progresul recuperarii depinzand de marimearupturii, gradul de integritate al deltoidului, varstapacientului.

Exercitiile initiale includ: pendulari, elevatii pasive si active

asistate si rotatii interne, mobilizarile articulare (gradul I siII),rotatiile interne si externe active vor fi executate cucotul in extensie.. Miscarile articulatiilor distale cum ar fiflexia si extensia cotului si pumnului si miscarile destrangere a mingii, pot fi executate pentru a minimiza

atrofia muschilor din acesta regiune.


52/57


La sfarsitul primelor trei saptamani postoperator, exercitii

de rotatie interna si externa cu banda elastica sau curezistenta manuala si stabilizari ritmice cu bratul in flexiede 100- 120.

In saptamanile 10-12, miscari cu amplitudine maxima,

exercitii de stretching din atarnat, rotatiile interna siexterna din decubit lateral cu greutati usoare, exercitiiizokinetice in plan scapular tehnicile de facilitareneuromusculara proprioceptiva cu rezistenta.

In saptamanile 15-18 , rotatii cu rezistenta cu bratul inabductie la 90 , exercitiil cu rezistenta mare, pentrutoate grupele musculare ale umarului.

In saptamanile 21- 26, pacientul trebuie sa fie apt pentruintoarcerea la activitatea sportiva.


53/57


DECOMPRESIA ARTROSCOPICA

Recuperarea, poate incepe imediat dupa interventie.

o Faza initiala include: exercitii Codman, mobilizari activeasistate cu scripeti sau manual,rotatia interna si externaincepe cu pozitionarea cotului langa corp si progreseaza

spre abductii de 45- 90, stretching scapular simobilizari articulare.

o Izometria submaximala poate fi initiata in primele 2saptamani .

o Stabilizarile scapulare si miscari pentru bicep si triceps siexercitiile pentru imbunatatirea controlului neuromuscular(pozitionarea glenohumeralei cu ochii inchisi), suntdeasemenea importante in prima faza de recuperare.

o Intregul proces de recuperare poate dura 3-5 luni.


54/57


RUPTURILE MANSONULUI GLENOID Rupturile mansonului glenoid pot fi insotite de

instabilitate articulara si de aceea afectiunea trebuieevaluata si luata in consideratie in cadrulprogramului total de recuperare.

Chiar daca instabilitatea articulara este prezenta saunu, pacientul va urma initial un tratament derecuperare conservator.

Daca este necesara o interventie chirurgicala

deschisa, aplicarea programului de recuperare va fiintarziata datorita imobilizarii suplimentare necesare.


55/57


CAPSULITA ADEZIVA

In primul stadiu al capsulitei cel mai eficient tratamentterapetic, consta in miscari active si mobilizari articularefara durere, orientate mai mult spre diminuarea intensitatiidurerii, decat spre imbunatatirea mobilitatii articulare.

In al doilea stadiu, mobilizari articulare agresive, atatatimp cat nu se instaleaza un raspuns inflamator, exercitiide stretching activ prelungit, exercitii de tonifieremusculara in cadrul miscarilor posibile. Ultrasunetul aplicatinaintea mobilizarilor articulare poate imbunatatii rezultatul

acestora. In stadiul al treilea, mobilizari articulare de gradul III si IV, continua miscarile active , stretching activ ,exercitii detonifiere pentru rotatorii scapulari, pentru rotatorii coafei sipentru muschii mari glenohumerali .


56/57


LUXATIA ACROMIOCLAVICULARA

In cazul luxatiilor usoare, umarul necesitaimobilizare in orteza externa, pentru cateva zile.

Miscarile active si active asistate, exercitii izometricepot fi initiate in prima si a doua zi posttraumatica.

Odata cu refacerea miscarii totale, se vor initiaexercitiile de crestere a fortei musculare.

In luxatiile de gradul II-III in cadrul tratamentuluiconservator se va folosi o orteza externa pentru aminimiza fortele de distractie determinate degreutatea bratului asupra articulatieiacromioclaviculare.

Cele mai grave leziuni (gradele IV, V, VI ) sunt deobicei reparate chirurgical.


57/57


LEZIUNILE TENDONULUI BICIPITAL

Cel mai comun traumatism in care este implicattendonul bicipital este tendinita bicipitala.

Tratamentul de recuperare trebuie sa includa sicoafa rotatorilor intrucat patologia bicepsului este

adesea asociata cu patologia coafei rotatorilor. Controlul durerii si al edemului este obiectivul initialal programului, folosindu-se medicatieantiinflamatorie si odihna.

Repausul segmentar va fi insotit de miscari active

asistate. Progresia exercitiilor va fi in functie de toleranta

pacientului, incluzand exercitii de crestere a forteimusculare, flexii si supinatii ale cotului.

Documents

Biomecanica sportiva