of 36 /36
1. Conținutul economic și funcțiile finanțelor publice. Conceptul de finanţe s-a conturat pe fundalul practicării formelor de exprimare bănească a diferitelor procese economice, sociale și în legătură cu apariția și dezvoltarea primelor forme statale de organizare a societății. Conținutul finanțelor reliefează procese de exprimare valorică și mișcare a valorii sub formă bănească, pentru satisfacerea nevoilor de desfășurare a diverselor activități. Deci noțiunea „finanțe” reprezintă sume de bani sau conturi bănești ce se administrează de către stat, persoane juridice sau persoane fizice ca și formă sub care se realizează procesele de adunare și distribuire a resurselor bănești în cadrul activităților economico-sociale (impozitele, subvențiile, alocațiile). Conceptul de finanțe poate fi privit sub două aspecte: - în sens restrîns – vizează operațiunile, procesele și relațiile economice efectuate în formă bănească, dar desemnînd în esență procesul de repartiție al produsului național. - în sens larg – conceptul de finanțe include ansamblul operațiunilor bănești legate nu numai de repartiția produsului național, dar și de formarea, circulația și consumul produsului național. Finanţele publice – se caracterizează prin participarea directă la procesele generale financiare ale statului ca beneficiar al resurselor bănești acumulate și în calitate de utilizator al resurselor respective. Finanțele publice cuprind mai multe categorii financiare: - bugetul de stat, - asigurările sociale, - creditul. Caracteristica semnificativă a finanțelor publice constă în aceea că procesele și relațiile financiare respective se desfășoară în legătură directă cu satisfacerea unor nevoi colective. Functiile--:Finanţele publice au apărut și există pentru realizarea unor obiective concrete, care nu pot fi realizate pe altă cale sau cu alte mijloace. Finanțele publice își îndeplinesc destinația socială prin funcțiile care le exercită: 1. funcția de repartiție; 2. funcția de control.

Bilete Pentru Examen La Finante Publice

  • Author
    -

  • View
    228

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

conspecte

Text of Bilete Pentru Examen La Finante Publice

1. Coninutul economic i funciile finanelor publice.Conceptul de finane s-a conturat pe fundalul practicrii formelor de exprimare bneasc a diferitelor procese economice, sociale i n legtur cu apariia i dezvoltarea primelor forme statale de organizare a societii. Coninutul finanelor reliefeaz procese de exprimare valoric i micare a valorii sub form bneasc, pentru satisfacerea nevoilor de desfurare a diverselor activiti.Deci noiunea finane reprezint sume de bani sau conturi bneti ce se administreaz de ctre stat, persoane juridice sau persoane fizice ca i form sub care se realizeaz procesele de adunare i distribuire a resurselor bneti n cadrul activitilor economico-sociale (impozitele, subveniile, alocaiile).Conceptul de finane poate fi privit sub dou aspecte: n sens restrns vizeaz operaiunile, procesele i relaiile economice efectuate n form bneasc, dar desemnnd n esen procesul de repartiie al produsului naional. n sens larg conceptul de finane include ansamblul operaiunilor bneti legate nu numai de repartiia produsului naional, dar i de formarea, circulaia i consumul produsului naional.Finanele publice se caracterizeaz prin participarea direct la procesele generale financiare ale statului ca beneficiar al resurselor bneti acumulate i n calitate de utilizator al resurselor respective.Finanele publice cuprind mai multe categorii financiare: bugetul de stat, asigurrile sociale, creditul.Caracteristica semnificativ a finanelor publice const n aceea c procesele i relaiile financiare respective se desfoar n legtur direct cu satisfacerea unor nevoi colective. Functiile--:Finanele publice au aprut i exist pentru realizarea unor obiective concrete, care nu pot fi realizate pe alt cale sau cu alte mijloace. Finanele publice i ndeplinesc destinaia social prin funciile care le exercit:1. funcia de repartiie;2. funcia de control.1. Funcia de repartiie are dou faze: constituirea fondurilor bneti i distribuirea acestora.---Constituirea fondurilor financiare, prima faz a funciei de repartiie, se nfptuiete prin prelevarea de ctre agenii economici a impozitelor, taxelor, contribuiilor pentru asigurarea social, a amenzilor, penalitilor, chiriilor i veniturilor ntreprinderilor publice, veniturilor din realizarea mijloacelor fixe ale statului, ajutoare, donaii, mprumuturi etc. La construirea fondurilor financiare particip practic toi agenii economici rezideni, precum i persoane nerezidente: ntreprinderile cu capital de stat, ntreprinderile cu capital privat sau mixt, instituii publice, populaia etc. Cea mai mare parte a resurselor financiare i au izvorul n PIB i ntr-o msur mai mic n avuia naional sau n transferuri primite din strintate.--Cea de-a doua faz a funciei de repartiie o reprezint distribuirea fondurilor. Repartizarea mijloacelor bneti din fondurile publice trebuie s se fac dup anumite criterii, pe baza anumitor tehnici n dependen de importana obiectivelor ce trebuiesc finanate, deoarece cererea de resurse financiare este, de regul, mai mare ca oferta.Distribuia resurselor financiare se face n scopul acoperirii cheltuielilor privind:nvmntul, sntatea, cultura, asigurrile sociale, gospodria comunal i locuine, aprarea naional, meninerea ordinii publice, datoria public. Aceast repartiie se face pe beneficiari, obiective i aciuni.--Funcia de control a finanelor publice.Necesitatea funciei de control a finanelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi. Societatea este interesat n asigurarea resurselor financiare necesare nevoilor obteti, dirijarea resurselor respective, lund n consideraie prioritile stabilite de organele competitive, maximizarea eficienei utilizrii resurselor financiare ect. Fondurile publice reprezint o bun parte din venitul naional, de aceia apare necesitatea pentru organizarea unui control riguros asupra modului de constituire, repartiiei i utilizare a acestor fonduri. Funcia dat presupune i controlul riguros asupra pstrrii i utilizrii gospodreti a bunurilor proprietate de stat. Pentru a mpiedica folosirea neraional a resurselor materiale, de munc, financiare pentru a preveni risipa i chiar nsuirea ilicit a activelor publice, este necesar ca statul s exercite un control sistematic i organizat asupra sectorului public al economiei. Deci, funcia de control se refer la modul de constituire a fondurilor n economie, la repartiia acestora pe beneficiari i la eficiena cu care unitile economice cu capital de stat i instituiile publice utilizeaz resursele de care dispun. Funcia de control este legat de funcia de repartiie, dar are o sfer de manifestare mai larg dect aceasta, deoarece vizeaz i modul de utilizare a resurselor.

2.Mecanismul financiar al rii: concept i elementele componente.Mecanismul economic reprezint ansamblu de procese, tehnici i instrumente de reglare a activitii economico sociale.Mecanismul financiar concentreaz procesele, tehnicile i instrumentele de reglare a activitii financiare care se concretizeaz prin operaiuni i fluxuri financiar monetare ce se deruleaz n contextul activitii economico sociale de ansamblu.Mecanismul financiar depinde de tipul societii care poate fi: 1. economia centralizat, socialist.Mecanismul economic i financiar presupun n principal procese, tehnici i instrumente de reglare de la centru de ctre stat. Componena iniial pentru acest tip de mecanism l prezint planul unic cu caracter obligatoriu n execuie. Pentru mecanismul financiar elementul fundamental reprezint planul financiar i formele specifice de planificare financiar n particular: planificarea fluxurilor de constituirea fondurilor; de distribuire i de utilizarea lor. 2.economia de pia Care se bazeaz pe aa numite procese de autoreglare, presupune un mecanism bazat pe adaptabilitatea la condiiile de derulare a fluxurilor financiar-monetare.n condiiile creterii rolului statului n economia de pia n conformitate cu doctrinele economice care accept i argumenteaz necesitatea interveniei statului n economie, se presupune utilizarea tot mai frecvent a instrumentelor financiar monetare pentru reglarea activitii social economice.Deci, mecanismul financiar reprezint mod de organizare a fluxurilor financiar monetare, i mod de constituire, distribuire, utilizare a fondurilor bneti financiare. Elementele structurale ale mecanismului financiar:1. fondurile financiare;2. prghiile financiare;3. metode administrative de gestiune financiar;4. organele cu funcii n domeniul finanelor;5. dreptul financiar.

3.Conceptul de politic financiara: tipuri de politica financiar, elemente componente, particularitile politicii financiare n Republica Moldova.Politica financiar este o component a politicii generale, care reprezint o form de organizare i conducere a unei colectiviti umane pentru satisfacerea intereselor sale. Politica economic a statului reprezint o aciune general a puterii publice centrale, contiente, coerente i finalizate care se exercit n domeniul economiei adic influeneaz producia, schimbul, consumul bunurilor, serviciilor i constituirea capitalului .Politica financiar - exprim totalitatea metodelor, mijloacelor, instrumentelor, instituiilor privind procurarea i dirijarea resurselor financiare utilizate de stat pentru influenarea proceselor economice i a relaiilor sociale n vederea realizrii scopurilor macroeconomice i obinerea echilibrului general adecvat n economie.

Obiectivele de baz ale politicii financiare constau:1. n stabilirea, dezvoltarea i creterea economic.2. Reducerea omajului.3. Reducerea inflaiei.4. Creterea nivelului de trai al populaiei.

Politica financiar acioneaz nemijlocit n sfera repartiiei. Aceasta se vede prin modul n care se nfptuiete repartizarea resurselor financiare prin dimensionarea i desfiinarea fondurilor constituite.Vorbind despre politica financiar trebuie s definim dou noiuni de strategie i tactic.Strategia financiar reprezint programele de perspectiv ndelungat, iar tactica financiar include actele administrative i de planificare pe perioade scurte, precum i msurile prevzute a se lua pentru executarea planurilor financiare i a sarcinilor specifice unei perioade.Politica financiar a statului difer n funcie de interesele pturilor sociale pe care le exprim partidele de la putere:1. de potenialul a fiecrei ri,2. de ornduirea social,3. de metoda de conducere.n acelai timp politica financiar reprezint o sfer relativ independent n activitatea statului i mijloc important de realizare a politicii statului n orice domenii de activitate economic.n baza realizrii politicii financiare stau un ir de principii generale i specifice.

Principiile generale de asigurare a politicii financiare eficiente sunt:1. luarea n vedere a aciunii legilor economice obiective,2. luarea n vedere a condiiilor istorice concrete,3. luarea n vedere a experienei proprii din anii anteriori i experienei mondiale

Principiile specifice:1. asigurarea structurii raionale a sistemului financiar din societate,2. asigurarea constituirii unui mecanism financiar raional,3. echilibrarea cheltuielilor i veniturilor n toate compartimentele a sistemul financiar,4. crearea rezervelor financiare,5. concentrarea resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor social- economice principale ale statului prin elaborarea politicii fiscale raionale,6. concentrarea resurselor financiare importante n minile statului,7. echilibrarea politicii financiare i monetar-creditare.

Tipuri de politic financiar

Politicile financiare includ dou componente principale:1. Politica bugetar-fiscal.2. Politica monetar-creditar.

I. Politica bugetar-fiscal reprezint activitatea de influenare a proceselor social-economice prin venituri i cheltuieli publice, n vederea realizrii principalelor scopuri macroeconomice i obinerea echilibrului general.

Instrumentele politicii bugetar-fiscale sunt:1. Impozitul, care reprezint instrument de preluare a unei pri din veniturile sau averea persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului2. Taxa, care reprezint plata efectuat de persoanele fizice, juridice pentru serviciile prestate acestora de ctre instituiile publice3. Transferul,-pli guvernamentale fr rambursare (compensare) fcute cetenilor4. Achiziii guvernamentale, cheltuieli bneti pentru procurarea de bunuri i servicii necesare statuluiPolitica bugetar - reprezint politica n domeniul cheltuielilor publice.

Ea stabilete:1. mrimea, destinaia, structura optimal a cheltuielilor,2. obiectivele ce trebuie atinse n efectuarea diferitor cheltuieli,3. cile i metodele ce se realizeaz pentru atingerea scopurilor reieind din faptul ca eforturile s fie minime.

Dimensionarea cheltuielilor publice poate fi stabilit prin dou mrimi:1. mrimi absolute, mrimea cheltuielilor n valuta naional2. mrimi relative: a)cheltuielile publice absolute se raporteaz la produsul intern brut. b)cheltuielile publice pe locuitor = cheltuielile publice absolute / numrul populaiei.

Politica fiscal reprezint politica n domeniul stabilirii resurselor financiare publice.

Ea stabilete:1. volumul i proveniena resurselor ce pot fi procurate de stat de la fondurile sale2. metode de preluare ce se utilizeaz n procesul de constituire a fondurilor financiare, deci stabilirea sistemului i instrumentelor fiscale.3. obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale folosite n procesul de constituire a fondurilor financiare.

Volumul i proveniena resurselor financiare se determin n dependen de:1. cheltuielile publice care sunt redate de necesarul de resurse financiare,2. produsul intern brut,3. nivelul i progresivitatea impozitelor.Fondurile financiar-publice se pot forma n baza unei contribuii egal pltit de contribuabili sau de o contribuie diferenial care depinde de mrimea venitului, de situaia personal i de capacitatea de munc i domeniul de activitate.

II. Politica monetar-creditar reprezint activitatea de influenare a proceselor social-economice prin oferta de bani n vederea realizrii principalelor scopuri macroeconomice.

Instrumentele politicii monetar-creditare:1. Operaiuni pe piaa deschis cu hrtiilor de valoare (vnzarea cumprarea de ctre Banca Naional a Moldovei (BNM) a hrtiilor de valoare emise de Guvernul rii ce urmrete scopul de mrire sau reducere a cantitii de bani n circulaie).2. Modificarea ratei dobnzii (micorarea sau mrirea ratei dobnzii contribuie la mrirea sau micorarea resurselor creditare a bncilor comerciale).3. Modificarea cotei rezervelor obligatorii (schimbarea cotei depozitelor obligatorii a bncilor comerciale care se pstreaz n numerar la Banca Naional a Moldovei).4. Intervenia pe piaa valutar(stabilizarea cursului valutar prin vnzarea sau cumprarea monedei de ctre Banca Naional a Moldovei).

Politica financiar a Republicii Moldova prevede urmtoarele obiective i aciuni:

Obiective:1. Onorarea obligaiunilor financiare la toate nivelurile;2. Stimularea antreprenoriatului prin politica bugetar;3. Coordonarea nivelului cheltuielilor bugetare cu dinamica PIB;4. Promovarea echitii fiscale, transparenii, stabilitii i simplitii politicii financiare;5. Asigurarea stabilitii fiscale

Aciuni:1. Ajustarea cheltuielilor bugetare la posibilitile reale de colectare a veniturilor;2. Echilibrarea bugetului consolidat, innd cont de sporirea locurilor de munc3. Fixarea volumului cheltuielilor bugetare, innd cont de programele ealonate pentru fiecare perioad;4. Limitarea cotei externe n volumul anual al PIB;5. Finanarea deficitului bugetar cu preponderen din contul mprumuturilor interne.

4. Sistemul cheltuielilor publice: coninutul economic, factorii ce influeneaz volumul acestora.n condiiile actuale, cheltuielile publice nu sunt numai resurse de acoperire a necesitilor statului, mai mult, ele sunt decizii bugetare de esen politic.Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n form bneasc ce se manifest ntre stat pe de o parte, i persoane fizice i juridice, pe de alt parte, cu ocazia repartizrii i utilizrii resurselor financiare ale statului n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.Cheltuielile publice se materializeaz n pli efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite ci pentru achiziii de bunuri sau prestri de servicii necesare pentru ndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului:1. Servicii publice generale;2. Aciuni social-culturale;3. ntreinerea armatei;4. Aciuni economice.

Cheltuielile publice cuprind:

Cheltuieli publiceCheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare publice constituite n:bugetul administraiilor centrale de stat;bugetul asigurrilor sociale;bugetele locale.Cheltuieli extrabugetare acoperite din resurse financiare publice constituite n afara bugetului de stat.Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinaia special (fondul pentru asigurri sociale).Cheltuieli ale ntreprinderilor, instituiilor financiar-bancare cu capital de stat. Cheltuielile cu caracter public ale organizaiilor internaionale, finanate din resursele mobilizate de la membrii acestora, respectiv de la statele membre ale acestor organizaii.

ntre cheltuielile publice i bugetare exist deosebiri:Cheltuielile publice se refer la totalitatea cheltuielilor efectuate n sectorul public prin intermediul instituiilor publice (aparat de stat, instituii social-culturale, armat, ntreprinderi autonome), care se acoper fie de la bugetul statului (central sau local), fie din bugetele proprii, pe seama veniturilor obinute.Cheltuielile bugetare se refer numai la acele cheltuieli care se acoper de la bugetul administraiei de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurrilor sociale de stat.Deci cheltuielile bugetare au o sfer mai restrns dect cheltuielile publice n cadrul crora sunt cuprinse.

1. Clasificarea cheltuielilor publiceStructura cheltuielilor publice dup anumite obiective economice, sociale, militare, politice se face n baza diferitor criterii: Clasificaia administrativ are la baz criteriul instituional prin care se efectueaz cheltuielile publice: ministere, uniti administrativ-teritoriale; Clasificaia economic folosete dou criterii de grupare: unul conform cruia cheltuielile se mpart n cheltuieli de capital (cu caracter de investiii) i cheltuieli curente ( de funcionare), iar altul care mparte cheltuielile, n cheltuieli ale serviciilor publice i cheltuieli de transfer.Cheltuielile de capital sau de investiii sunt destinate sferei de producie material sau sferei nemateriale (coli, spitale, aezminte de cultur). Cheltuielile curente asigur funcionarea i ntreinerea instituiilor publice.Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind remunerarea serviciilor, a prestaiilor, a furniturilor aduse la administraia statului necesare pentru funcionarea instituiilor publice sau pentru echipamente de investiii.Cheltuielile de transfer pot avea caracter economic (subvenii, stimularea exportului) sau social (burse, pensii, alte ajutoare). Clasificaia funcional a cheltuielilor publice cuprinde cheltuielile pentru servicii publice generale: aprare, educaie, sntate, locuine i servicii comunale, servicii economice.Clasificaia cheltuielilor publice pe baza criteriului funcional

TOTAL CHELTUIELI PUBLICEServicii publice generale- aparatul administrativ, economic i financiar;- instituii de ordine public i securitate;- justiie, procuratur, notariat;- alte instituii.Aprare- armata;- cercetarea tiinific;- baze militare pe teritorii strine;- participarea la blocuri militare i rzboaie.Educaie- coli primare, generale, liceale;- universiti i colegii;- institute de cercetri.Sntate- spitale i clinici;- uniti profilactice;- institute de cercetri.Aciuni economice- uniti economice ale statului;- uniti private subvenionate;- subvenii pentru export;- participarea la organisme internaionale economice;- participarea la monopoluri internaionale economice;- cheltuieli de cercetare n domeniul economiei.Servicii comunale- locuine i ntreinerea lor;- alte servicii comunale.Alte cheltuieli

Schema 18

n Republica Moldova ncepnd cu anul 1997 se folosete Noua Clasificaie,Bugetar, conform creia clasificaia cheltuielilor bugetare se face dup criteriile: Funcional; Organizaional;Economic.

5. Nivelul, structura i dinamica cheltuielilor publice. Tendine n evoluia cheltuielilor publice.Nivelul i dinamica cheltuielilor publice, n fiecare ar poate fi determinat n baza anumitor indicatori, ca:1. Ponderea cheltuielilor publice n produsul intern brut (PIB). Acest indicator permite analiza volumului cheltuielilor publice n raport cu nivelul de dezvoltare economic i social a fiecrui stat i-n fiecare etap.2. Cheltuielile publice medii pe locuitor ce sunt nite mrimi variabile.Variaiile nivelului relativ al cheltuielilor publice exprimat n cei doi indicatori e explicat de influena diferitor condiii economice, sociale i politice, organizatorice, administrative sau de alt natur a fiecrei ri, de obiectivele politice interne sau externe promovate de Guvern. Stabilirea ponderii (greuti specifice) a fiecrei categorii de cheltuieli publice n totalul acestora se poate face utiliznd relaia:

gscpi n care:gscpi reprezint greutatea specific (gs) a categoriei de cheltuieli publice i (cp) n totalul cheltuielilor publice;cpi cheltuielile publice ale categoriei i;cpt cheltuieli publice totale;i 1...n categorii de cheltuieli.Determinarea ponderii fiecrei categorii de cheltuieli publice n totalul cheltuielilor publice are importan, deoarece: 1) se pot vedea orientrile resurselor financiare ale statului spre anumite obiective; 2) se poate de urmrit n dinamic modificarea opiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului;3) pe seama structurii cheltuielilor se pot efectua comparaii ntre statele cu niveluri diferite de dezvoltare;4) structura cheltuielilor publice pe diferite categorii se delimiteaz n cadrul criteriilor de clasificare folosite n fiecare stat;5) analiza structurii cheltuielilor publice n cadrul gruprilor funcionale ntr-un numr nsemnat de state dezvoltate i n curs de dezvoltare, ne d posibilitatea s vedem deosebirile de orientare social-economice ntre state., sntate, nvmnt, locuine), iar cele cu caracter economic dein ponderi mult mai mici.Dinamica cheltuielilor publice poate fi analizat pe baza urmtorilor indicatori:- creterea nominal;- creterea relativ.1. Creterea nominal rezult din compararea cheltuielilor publice exprimate n preuri curente. Dac cheltuielile publice sunt exprimate n preuri comparabile ele se numesc reale. Aici se i-a ca baz calcularea indicilor preului. Cp 1/0 = Cp1 Cp0Cp0 anul de bazCp1 anul curent2. Creterea relativ (raportm anul 1/0)Cp1 Cp0 Cp 1/0 = -------------------- x 100%Cp0

Cpn1Cpr1 = ------------- Ip1/0 P1Ip1/0 = ------- unde, P0P1 nivelul preurilor n perioada curent;P0 nivelul preurilor n perioada de baz.Cr cheltuielile realeCn cheltuielile nominaleSporul cheltuielilor publice (creterea absolut) Cp n 1/0 Cp 1/0 = -------------------- x 100%Cpn0Elasticitatea cheltuielilor publice, care arat reacia cheltuielilor publice la creterea PIB: Cpn1/0 PIBEcp1/0 = ------------- / ------------- Cpn0 PIB

La caracterizarea cheltuielilor publice, un interes deosebit prezint cunoaterea tendinelor i dinamicii lor, pe ansamblu i pe categorii n diferite etape ale evoluiei societii umane, n elemente specifice pe grupuri de ri i de la o ar la alta.Factorii care influeneaz creterea cheltuielilor publice n mod general pot fi delimitai n urmtoarele categorii:1. Factorii demografici, se refer la creterea populaiei i modificarea structurii acesteia pe vrste i pe categorii socio-profesioniste. n legtur cu aceasta cresc cheltuielile publice pentru plata salariilor funcionarilor publici, pentru locurile de munc n sectorul public.2. Factorii economici, referitori la dezvoltarea economiei i modernizarea acesteia pe baza cercetrii tiinifice. Din bugetul de stat se asigur finanarea unor aciuni economice costisitoare, proiecte economice legate de risc.3. Factorii sociali. Creterea venitului mediu pe locuitor n societate impune statul s depun eforturi financiare ca s aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale cuprinse n sectorul public, inclusiv i pentru asistena social.4. Urbanizarea. Acest proces necesit resurse financiare suplimentar pentru crearea i dezvoltarea centrelor urbane ct i pentru finanarea unor utiliti publice caracteristice mediului respectiv.5. Factorii militari. Pregtirea sau purtarea de rzboaie conduc la creterea cheltuielilor publice.6. Factorii de ordin istoric. Se manifest prin transmiterea de la o perioad la alta a nevoilor sporite de cheltuieli, suportarea poverii celor fcute n anii anteriori prin mprumuturi publice.7. Factorii politici. Se refer la creterea considerabil a sarcinilor statului contemporan prin trecerea de la statul jandarm la statul providen, la transformarea concepiei politice cu privire la funciile statului, pentru care se recurge la creterea cheltuielilor publice.

6. Conceptul de cheltuieli publice pentru aciuni social - culturalePolitica social a statului presupune folosirea pe scar larg a resurselor financiare publice cu scopul mbuntirii condiiilor i calitii vieii fiecrui cetean.Cheltuielile publice pentru aciuni social culturale sunt ndreptate spre realizarea de servicii n mod gratuit cu plat redus sau sub form de alocaii bugetare, pensii, ajutoare i indemnizaii. De prestrile social culturale beneficiaz anumite categorii sau grupuri sociale. Factorii ce influeneaz volumul cheltuielilor publice pentru aciuni social culturale:1. factorul demografic2. creterea costului serviciilor sociale.Cheltuielile publice pentru aciuni social - culturale se refer la:1. sport2. nvmnt3. cultura i arta 4. sntateSursele de finanare a acestor cheltuieli sunt diferite: (publice sau private, interne sau externe): fonduri bugetare, fonduri financiare cu destinaia special, fonduri proprii ale ntreprinderilor publice, veniturile realizate de instituii social culturale, veniturile populaiei, fondurile organizaiilor fr scop lucrativ, ajutorul financiar extern.n componena cheltuielilor bugetului consolidat al Republica Moldova cheltuielile destinate aciunilor social culturale constituie aproape o doime din totalul cheltuielilor.Ponderea acestor cheltuieli n PIB s-a modificat esenial cu o reducere. Acest fapt ne ngrijoreaz mult deoarece aceste cheltuieli contribuie la ridicarea calitii factorului uman.n conformitate cu direciile strategice de modernizare a sistemului educaional, a fost aprobat Programul de modernizare a sistemului educaional din ar.

7. Cheltuielile publice pentru nvmntExist tendin de cretere a cheltuielilor pentru nvmnt. Factorii ce contribuie la aceast cretere sunt. Demografici creterea populaiei; Economicidezvoltarea economic, modernizeaz procesului de producie, necesit fora de munc din ce n ce mai calificat. De aceea cheltuielile pentru pregtirea unui specialist cresc i respectiv cheltuielile totale pentru nvmnt se majoreaz. Sociali i politici ce se refer la politica colar, la principiile avute n vedere de Guverne n stabilirea acesteia, la nivelul nvmntului obligatoriu, la resurse, facilitile i ajutoarele ndreptate ctre instituiile de nvmnt.Sursele de finanare a nvmntului sunt:1. din bugetul statului,2. din sursele populaiei,3. din sursele ntreprinderilor, 4. donaii sau alte forme de ajutoare pe care le pot primi instituiile de nvmnt de la diferii beneficiari,5. ajutorul extern n deosebi pentru rile n curs de dezvoltare.Cheltuielile publice pentru nvmnt sunt cheltuieli pentru ntreinerea instituiilor colare, a sistemului de nvmnt superior, pentru reciclarea cadrelor i pentru crearea de noi obiective n acest domeniu.Deosebim urmtoarele tipuri de nvmnt:- precolar primar secundar superior postuniversitarCheltuielile bugetare pentru nvmnt sunt repartizate de ctre ministerul care organizeaz i conduce nvmntul, Ministerul educaiei al Republicii Moldova.n majoritatea statelor lumii din bugetul de stat se finaneaz cu prioritate nvmntul primar i cel secundar. Cheltuielile publice pentru nvmnt se divizeaz n dependen de coninutul economic:1. cheltuielile de investiii(construcii, utilaje)2. cheltuielile curente(salarii, transport, burse)Cheltuielile pentru nvmnt se dimensioneaz n funcie de contingentele colare, de costul unitar pe forme de nvmnt conform anumitor norme care, fundamenteaz salariile, bursele, contribuiile ect.Se mai aplic i metode de planificare a cheltuielilor publice n baza rezultatelor obinute. Indicatorii care determin aceste rezultate sunt: numrul de repeteni diplome la diferite competiii.Cheltuielile pentru nvmnt sunt cele care dein cea mai mare pondere n totalul cheltuielilor social culturale.

8. Cheltuieli pentru cultur i art

Cheltuielile pentru cultur i art sunt cheltuieli pentru ntreinerea instituiilor de cultur i art, a unor formaiuni artistice i pentru finanarea unor obiective de art (teatre, muzee, cinematografe).Surse de finanare a cheltuielilor pentru cultur i art: surse bugetare; acordarea subveniilor de stat; donaii; surse proprii ale instituiilor date; firme, contribuii ale populaiei.O parte din resursele financiare publice sunt ndreptate spre finanarea serviciilor culturale, artistice, inclusiv pentru ntreinerea unor instituii specializate. Resursele financiare destinate culturii i artei, alturi de cele pentru nvmnt contribuie la creterea calitii factorului uman: crearea i mbogirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor i moravurilor estetice, ridicarea gradului de educaie i civilizaie. Ponderea cheltuielilor social-culturale n totalul cheltuielilor bugetare nu este deosebit de mare (circa 2-8%), dar importana lor este incontestabil.Instituiile cultural-artistice ctre care sunt ndreptate aceste resurse sunt: bibliotecile, muzeele, teatrele, casele de cultur, presa, editurile, casele de filme etc. Activitatea desfurat de aceste instituii se poate concretiza n anumite bunuri materiale (ce au valoare spiritual) cum sunt: crile, filmele, discurile, picturile, sculpturile sau se prezint sub forma unor servicii cultural-artistice printre care: concertele spectacolele de teatru, oper.

9. Cheltuieli pentru securitatea social

Cheltuieli pentru securitatea social includ cheltuielile pentru acordarea de ajutoare, pensii, indemnizaiile unor persoane salariate sau nesalariate.Se deosebesc ajutoare i ndemnizaii finanate din dou surse: bugetul de stat, unde ponderea acestor cheltuieli este mare; din bugetul fondurilor asigurrilor de stat.Se deosebesc 2 categorii de ajutoare i alocaii:1. ajutor de omaj aceste alocaii se efectueaz n mod diferit i depind de situaia persoanei, deosebindu-se de la o ar la alta.2. pot fi alocaii de omaj cei care au pltit cotizaii pentru asistena social i ajutor de omaj pentru persoanele care sunt ntrebuinate pentru piaa muncii. n unele ri din fondurile de omaj se mai pltesc i ajutoare pentru crearea firmelor mici n caz de concediere a persoanei. Cheltuielile pentru btrni, refugiai, familii cu muli copii, invalizi de rzboi se numesc ndemnizaii.n statele dezvoltate ponderea acestor cheltuieli n bugetul de stat constituie 30-40%.Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat (BASS) se constituie din:1. contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii;2. transferurile de la bugetul de stat, care sunt pentru: plata ndemnizaiilor, alocaiilor i compensaiilor nominative; plata pensiilor militarilor n termen i membrilor familiilor lor; plata alocaiilor sociale; plata pensiilor participanilor la lichidarea consecinelor avariei de la Cernobl; plata pensiilor funcionarilor publici, membrilor Guvernului i deputailor; cheltuieli pentru distribuirea pensiilor, ndemnizaiilor, alocaiilor, compensaiilor i pentru deservirea bancar.3. alte venituri (amenzi, penaliti, aciuni de regres)

Sursele pentru BASS1. pentru proprietarii de terenuri agricole care nu au transmis terenurile n arend (1,7 lei anual pentru o unitate de teren);2. pentru fiecare persoan angajat de ctre proprietar al terenului n baza unui contract individual de munc se pltete 29% din fondul de retribuire a muncii;3. pentru fondatorii de ntreprinderi individuale, inclusiv pensionarii (cu excepia celor din agricultur) se pltete n BASS 525 lei anual pentru fiecare fondator.Contribuiile de BASS obligatorii stabilite n mrime de 29% pentru persoane juridice se distribuie n felul urmtor: n fondul de pensii i ndemnizaii (24%); n fondul de protecie al familiilor cu copii (0,5%); n fondul de asigurare de accidente de munc i boli profesionale (0,4%); n fondul de asigurare social a salariailor (3%); n fondul de omaj (0,1%); fondul de rezerv (1%).

Pli efectuate din mijloacele BASS:1. ajutor de omaj;2. pensii pentru limita de vrst;3. pensii de invaliditate;4. pensii de urmai;5. pensii pentru vechime n munc;6. pensiile funcionarilor publici;7. cheltuielile pentru tratament (balneo-sanatoriale) al pensionarilor;8. cheltuieli pentru deservirea bancar i ncasarea contribuiilor.9. ndemnizaii unice la naterea copilului;10. ndemnizaii pentru ngrijirea copilului pn la 1,5 ani;11. ndemnizaii pentru copii de la 1,5 ani 16 ani pentru elevii colilor, gimnaziilor, liceelor pn la absolvirea instituiei respective;12. ndemnizaii pentru mamele singure pentru vrsta copiilor de la 1,5 16 ani.

Pli efectuate din mijloacele bugetului de stat:1. pensiile militarilor n termen i membrilor familiilor lor;2. alocaii lunare de stat invalizilor de rzboi , participanilor la al II rzboi mondial i familiilor lor;3. alocaii sociale pentru persoanele care nu lucreaz i ngrijesc de un invalid de gr.I sau de un copil invalid.

10. Cheltuielile pentru ocrotirea sntii

Cheltuielile pentru sntate sunt pentru ntreinerea instituiilor de sntate, precum i pentru prevenirea mbolnvirilor i educaia medical i sanitar. n rile dezvoltate pn la 20% din cheltuielile publice se folosesc n aceste scopuri. Factorii ce influeneaz evoluia cheltuielilor n ocrotirea sntii: demografici creterea numrului populaiei; modificarea populaiei pe categorii de vrst (creterea populaiei de vrst naintat, creterea ponderii copiilor) i pe grupe socio-profesionale, structura socio-profesional evideniaz frecvena mult mai mare a unor factori de risc pentru anumite domenii de activitate, inclusiv cei ce reprezint boli i accidente profesionale; creterea aglomeraiilor de tip urban (risc mai mare ce privete boli transmisibile); creterea costului serviciilor de ocrotire a sntii; factori de risc care in de dezvoltarea societii (boli, accidente ce nsoesc evoluia societii).Eficiena cheltuielilor pentru sntate poate fi prezentat de: eficiena social reflect efectele aciunilor de ocrotire a sntii la nivelul ntregii societi i indicatorii ei: natalitate, mortalitate, sperana de via. eficiena economic reducerea perioadei de incapacitate de munc datorit mbolnvirilor i accidentelor, creterea duratei medii de via i a vieii active, creterea capacitii de munc.

11.cheltuielilor pentru aciuni i obiective economice.n cadrul acestei categorii sunt incluse cheltuielile care se refer la finanarea obiectivelor i activitilor cu caracter economic din ntreprinderile sectorului public i la subvenionarea unor ntreprinderi cu proprietate privat sau mixt.Din punct de vedere al coninutului economic aceste cheltuieli au caracter complex, unele reprezint cheltuielile curente de desfurare a activitii economice, iar altele constituie cheltuieli de capital.n cadrul clasificrii ONU, cheltuielile pentru obiective economice in de ramurile: industrie extractiv, energie, combustibil, industrie prelucrtoare, construcii; agricultur, silvicultur, pescuit, vntoare; transporturi i comunicaii; alte servicii.Cheltuielile pentru obiective i aciuni economice constituie o pondere mai mic n cadrul cheltuielilor publice n rile dezvoltate (circa 10%) i o pondere mai mare n rile n curs de dezvoltare. Aceasta se datoreaz tendinelor rilor n curs de dezvoltare de a reduce decalajele mari care le separ de rile industrializate.

Sursele de finanare a cheltuielilor pentru aciuni i obiective economice.

ntreprinderile cu activiti economice cu capital de stat, sunt obligate s-i acopere cheltuielile din venituri proprii i numai dac este justificat motivul de incapacitatea de a-i acoperi cheltuielile, statul este la dispoziia acestor ntreprinderi.Dup sursele de finanare cheltuielile pentru aciuni i obiective economice se grupeaz n: cheltuieli acoperite din costul de producie; cheltuieli ce se acoper din venituri; cheltuieli de investiii acoperite din fondul dezvoltare-cercetare; cheltuieli acoperite din fonduri speciale.

Dac cheltuielile de producie a ntreprinderilor cu capital de stat se acoper din sursele proprii n mare parte, atunci cheltuielile pentru investiii sunt finanate din toate trei surse: credite bancare, resurse proprii i alocaii bugetare.Pentru anumite programe economice de interes naional, cum ar fi retehnologizarea ntreprinderilor, cheltuielile pot fi finanate din fonduri speciale. Acestea pot avea forma fondurilor extrabugetare.Pe lng finanarea sectorului public, cheltuielile cu caracter economic privesc i acordarea de avantaje pentru dezvoltarea i consolidarea unor ramuri, ce prezint interes economic i social naional (agricultura, silvicultura, cercetare tiinific, protecia mediului nconjurtor etc.). pentru asemenea scopuri, se finaneaz prin alocaii bugetare activitatea unor instituii, direcii agricole, silvice, rezervaii, sisteme de irigare, care funcioneaz pe principiul instituiilor publice.

12.Cheltuielile privind serviciile publice generale.

Cheltuielile publice generale sunt asigurate de instituiile publice i anume: Organe ale puterii i administraiei de stat, care include: preedenia rii, organele puterii legislative, organele judectoreti i organele puterii executive; Organe de ordine public (poliia, securitatea, serviciile pompierilor, aprare civil).Organele de stat sunt stabilite prin constituie i legi speciale. Funciile acestor organe sunt: adoptarea i urmrirea respectrii constituiei; adoptarea legilor; nfptuirea sarcinilor guvernelor; conducerea armatei; acreditarea ambasadelor; coordonarea relaiile politice externe; coordonarea relaiilor financiare, comerciale i culturale interne i externe; formularea i ndeplinirea politicii statului; asigurarea nfptuirii legilor i altor acte normative; depistarea infraciunilor; soluionarea litigiilor; desfurarea activitii de gospodrie comunal; meninerea ordinii publice.Nivelul cheltuielilor publice generale depinde de structura aparatului de stat, numrul persoanelor ce alctuiesc aceste aparate de stat, gradul de nzestrare tehnic a instituiilor publice, de raportul dintre deferite grupe sociale, de probleme economice i politice.Structura cheltuielilor publice generale este redat de ponderea lor n totalul cheltuielilor publice. n rile dezvoltate cheltuielile publice privind serviciile generale sunt mai mici de 10% din totalul cheltuielilor publice. n rile n curs de dezvoltare ponderea acestor cheltuieli alctuiesc peste 10%. Din punct de vedere economic cheltuielile privind serviciile publice generale reprezint un consum public de PIB.Cheltuielile privind serviciile generale dup clasificarea economic includ: cheltuieli curente, ce alctuiesc 85% din totalul cheltuielilor; cheltuieli de capital.Evoluia cheltuielilor publice generale n timp cuprinde creterea acestor cheltuieli din urmtoarele cauze: creterea absolut a populaiei; creterea gradului de urbanizare; schimbarea comportamentului populaiei.Mrimea cheltuielilor publice privind serviciile publice generale depinde de structura aparatului de stat, de numrul persoanelor ce alctuiesc acest aparat, de gradul de nzestrare tehnic a instituiilor publice, de raporturile existente ntre diferite categorii sau grupuri sociale, de problemele politice economice i sociale. Aceste cheltuieli dein ponderi reduse n totalul cheltuielilor publice sau n PIB n majoritatea rilor.Cheltuielile bugetare pentru aprarea naional, cheltuieli militare

Cheltuielile militare se fac pentru ntreinerea armatelor, desfurarea aciunilor militare, pentru aciuni de cercetare-dezvoltare n domeniul militar, efectuarea evenimentelor n scop militar, ntreinerea armatei, lichidarea consecinelor conflictelor, pentru dotarea cu armament i tehnic de lucru.Cheltuielile privind aprarea, pentru dominarea economic a altor popoare, meninerea influenei politice formeaz cheltuielile-militare, care au un caracter neproductiv. Ele se suport din resurse financiare publice, sunt finanate din bugetul de stat, sau din blocurile i alianele militare internaionale.Cheltuielile militare se mpart: cheltuieli militare directe, care includ procurarea de armament i tehnic, ntreinerea armatei, flotei maritime i aeriene; cheltuieli militare indirecte, care includ lichidarea urmrilor rzboaielor, plile aferente datoriilor militare, plile pensiilor, pentru invalizii de rzboi, orfani i vduve; cheltuieli pentru finanarea cercetrilor tiinifice i pentru perfecionarea tehnicii.

13. Coninutul economic al resurselor financiare publice.

Resursele sunt elemente ale bogiei unei naiuni. Din ele fac parte resurse materiale, umane, informaionale i financiare.Un rol deosebit de important au resursele financiare.Ansamblul resurselor financiare ale rii poate fi prezentat astfel:

Resursele financiare ale autoritilor i instituiilor publiceale ntreprinderilor publice i privateale organizaiilorfr scop lucrativale populaiei Schema 19Resursele financiare reprezint totalitatea mijloacelor bneti necesare realizrii anumitor obiective economice, sociale sau de alt natur.Volumul resurselor financiare ale societii depinde, n principiu, de doi factori:1. de mrimea produsului intern brut (PIB);2. de posibilitatea procurrii unor resurse financiare externe (mprumuturi, ajutoare, donaii etc.).Distingem urmtoarele resurse financiare ale societii sau naiunii: resursele financiare ale autoritilor i instituiilor publice; resursele ntreprinderilor publice i private; resursele organismelor fr scop lucrativ; resursele populaiei.Cea mai puternic influen asupra nivelului resurselor financiare ale societii o au factorii:1. volumul i structura produciei;2. nivelul preurilor;3. raportul dintre formarea brut de capital i consum. Resursele financiare publice includ: resurse financiare ale administraiei de stat centrale; resursele administraiei de stat locale; resursele ntreprinderii publice; resursele asigurrilor sociale de stat Fiecrui component i corespunde o anumit structur:1. Resursele administraiei de stat centrale cuprind:a) impozite i taxele;b) veniturile nefiscale;c) mprumuturile;d) alte resurse cu caracter obligatoriu.2. Resursele administraiei de stat locale includ:a) defalcrile din veniturile regularizate centrale;b) impozitele i taxele locale;c) veniturile nefiscale cu caracter local;d) transferurile primite de la administraia de stat;e) mprumuturile;f) alte resurse.3. Resursele ntreprinderilor publice:a) resurse proprii;b) resurse primite de la buget;c) resurse procurate pe piaa capitalului de mprumut.4. Resursele asigurrilor sociale de stat provin din cotizaiile pentru asigurrile sociale i din alocaiile de la bugetul de stat.Nivelul resurselor financiare publice depind n primul rnd de mrimea cheltuielilor publice, precum i de condiiile conjuncturale.Resursele financiare pot fi clasificate dup mai multe criterii:I. Din punct de vedere al coninutului economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:1. Prelevrile cu caracter obligatoriu. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile cu caracter fiscal. Aceast parte de venituri a resurselor financiare are caracter limitat i dup volum de cele mai multe ori este insuficient.2. Resursele de trezorerie care constau din mprumuturi pe termen scurt (pn la un an) contracte de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter temporar i rambursabil, deoarece retragerea din circulaie a bonurilor de tezaur echivaleaz cu restituirea sumelor mprumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.3. Resursele provenite din mprumuturi reprezint datoria public pe termen mediu (de 2-5 ani) i lung (peste 5ani). n prezent mprumuturile publice au devenit un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare.4. Finanarea prin emisiune monetar fr acoperire este posibil, dar n acelai timp are efecte negative. Pe de o parte, apar efecte inflaioniste ce duc la sporirea resurselor financiare: cresc ncasrile din impozite pe venit, precum i din impozite indirecte, n special cele din valoarea adugat (T.V.A.). Pe de alt parte, inflaia determin diminuarea relativ a obligaiunilor de plat ale statului, ndeosebi n ceea ce privete datoria public, n situaia n care rata dobnzii la mprumuturile de stat este mai mic dect nivelul creterii anuale a preurilor exprimate n procente.

14. ns avnd n vedere principalele trsturi caracteristice resurselor financiare publice n rile avansate i n cele n curs de dezvoltare, acestea pot fi grupate n funcie de dou criterii i anume:1. Dup regularitatea cu care se ncaseaz la bugetul public naional.2. Dup proveniena resurselor.1. Dup regularitatea cu care se ncaseaz la buget, resursele financiare publice pot fi structurate n: a) Resursele ordinare (curente) la care statul apeleaz n mod obinuit n condiii considerate normale i care se ncaseaz la buget cu o anumit regularitate. n aceast categorie se includ:- veniturile fiscale;- contribuiile pentru asigurrile sociale de stat;- veniturile nefiscale.Veniturile fiscale sunt venituri din:- impozite directe aezate asupra venitului persoanelor fizice i juridice, precum i asupra averii;- din impozite pe consum;- din taxe vamale;- din taxe de timbru i de nregistrare.Veniturile nefiscale cuprind prelevrile la buget cu titlu de dividend, redevene, chirii, arenzi, etc. de la ntreprinderile i proprietile de stat, veniturile de la instituiile publice i diverse alte venituri.b) Resursele extraordinare sunt cele la care statul recurge n situaii excepionale cnd, practic, resursele curente nu acoper cheltuielile.n grupa resurselor extraordinare se cuprind:- emisiunea de bani de hrtie peste necesitile reale ale circulaiei bneti;- mprumuturile de stat interne i externe;- ajutoarele i alte transferuri primite din strintate;- sumele rezultate din lichidarea participaiilor de capital n strintate;- valorificarea peste grania a bunurilor statului, etc.2. Din punct de vedere al provenienei lor, resursele financiare publice se pot grupa n resurse interne i resurse externe.a) Resursele interne cuprind:- impozitele;- taxele;- veniturile de la proprietile de stat;- donaii interne;- emisiunea de bani de hrtie;- mprumuturile contractate pe piaa intern.b) Resursele externe mbrac, n principal, forma mprumuturilor de stat externe contractate la guvernele altor ri, la instituii financiar-bancare internaionale, la bnci private sau la ali deintori de capitaluri bneti. La acestea se adaug diferite transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile din partea altor state sau a unor organisme internaionale.15. Coninutul i caracteristica impozitelor directe.n decursul timpului, impozitele directe au evoluat o dat cu dezvoltarea economiei, ele stabilindu-se pe diferite obiecte materiale, genuri de activiti, pe venituri sau pe averi. Fiind individualizate, impozitele directe constituie cea mai veche form de impunere. Dei s-au practicat i n ornduirile precapitaliste, o diversificare i extindere mai mari au cunoscut abia n capitalism. n primele decenii ale secolului al XX-lea, impozitele aezate pe obiecte, materiale i genuri de activiti (adic impozitele de tip real) au fost nlocuite treptat cu impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, rent) sau pe avere (mobiliar sau imobiliar), adic cu impozite de tip personal. ncepnd cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, datorit creterii continue a cheltuielilor publice, sporul de venituri realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora, astfel nct s-a recurs i la impunerea indirect. Impozitele directe se stabilesc niminal n sarcina unor persoane fizice sau juridice, n funcie de venit sau averea acestora, pe baza cotelor de impunere prevzute de lege. Aceste impozite se ncaseaz direct de la contribuabili la anumite termene, sunt mai echitabile i deci mai de preferat dect impozitele indirecte, deoarece la acestea din urm consumatorii deferitelor mrfuri i servicii, de regul, nu tiu cu anticipaie cnd i mai ales ct vor plti statului, sub forma taxelor de consumaie i a altor impozite indirecte. Pentru aceste impozite este caracteristic faptul c subiectul i suportatorul impozitului este una i aceea persoan, cu toate c aceste elemente uneori nu coincid. n funcie de criteriile care stau la baza aezrii lor, impozitele directe se pot grupa n impozite reale i impozite personale.

16.Coninutul i caracteristica impozitelor indirecte.Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc asupra vnzri bunurilor sau a prestrii unor servicii. Ele nu se stabilesc direct i normativ asupra contribuabililor.Pltitorii impozitelor indirecte sunt toi acei care consum bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaia personal a acestora. Impozitele indirecte sunt prevzute n cote proporionale asupra valorii mrfurilor vndute i a serviciilor prestate ori n sume fixe pe unitate de msur. Acest tip de impozite nu asigur o repartiie echilibrat a sarcinilor fiscale. Indiferent de mrimea veniturilor obinute de consumatori, cota de aplicare a impozitelor este unic. ns raportat la ntregul venit de care dispune cumprtorul, impozitul indirect capt un caracter regresiv. Astfel, cu ct o persoan beneficiaz de venituri mai mici, cu att suport mai greu sarcina fiscal a impozitelor indirecte. Aceste impozite afecteaz puterea de cumprare a consumatorilor, prin urmare, i nivelul de trai al populaiei. Din categoria impozitelor indirecte fac parte: taxele de consumaie, monopolurile fiscale, taxele vamale, alte taxe prevzute de lege.

17. Procesul bugetar: concept, trsturi caracteristice, fazele procesului bugetar.Procesul bugetar sau ciclul bugetar poate fi definit ca ansamblul de activiti i operaiuni integrate coerent i orientate spre acela scop, care deruleaz stadial, fiind aezate ntr-un orar strict i bine determinat.Operaiunile consecutive ale procesului bugetar sunt: elaborarea proiectului de buget; aprobarea bugetului; execuia bugetului; ncheierea execuiei bugetului; aprobarea contului de execuie bugetar; controlul execuiei bugetului.Aceste operaiuni se desfoar ntr-un cadru constituional (legal) i administrativinstituional care prezint particulariti de la ar la ar, determinate de evoluia istoric a fiecreia dintre ele.Indiferent de unele particulariti, care pot exista ntr-o ar sau alta, generate de experiena acumulat n domeniul democraiei i n cel al finanelor publice, procesul bugetar prezint o serie de trsturi comune, i anume: este un proces de decizie, ntruct esena sa const n alocarea resurselor bugetare limitate n raport cu nevoile societii pentru bunuri publice i servicii publice; este un proces predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare nu sunt determinate de forele pieei, ci de ceteni, de grupuri de interese prin mecanismul reprezentativitii i a votului; este un proces complex, cu mii de participani (instituii publice, administraii publice, organizaii politice etc.);este un proces ciclic, deoarece etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi specifice, n baza principiilor publicitii bugetare i anualitii, cu precizarea termenelor concrete de derulare i finalizare.

19. mprumuturile de stat au aprut i s-au dezvoltat n contextul finanelor publice moderne, alturi de impozite i taxe, ca mijloc de completare a fondurilor bneti de utilitate public sau ca venituri extraordinare.Din punct de vedere terminologic, frecvent este utilizat expresia mprumut public care este sinonim celei de credit public.n economia de pia, veniturile procurate de stat din impozite i taxe, precum i cele de la ntreprinderile i proprietile sale adesea nu acoper integral cheltuielile bugetare ordinare. n asemenea situaii, autoritile publice se adreseaz persoanelor fizice i juridice care dispun de mijloace bneti temporar disponibile, cerndu-le s le ncredineze o parte din acestea pentru acoperirea diferenei dintre cheltuielile i veniturile bugetare. Cu alte cuvinte, n caz de dezechilibru bugetar, completarea veniturilor publice se face cu resurse de mprumut, adic pe calea creditului public.Sub aspect economic creditul public reflect relaiile economice de redistribuire a resurselor temporar disponibile ale persoanelor fizice i juridice n favoarea autoritilor publice pentru satisfacerea nevoilor generale ale societii.Creditul public mbrac urmtoarele forme: mprumuturile de stat; atragerea disponibilitilor bneti prin casele de economii.n prezent, mprumuturile de stat constituie principala form a creditului public.Trsturile caracteristice ale mprumutului de stat sunt:a) mprumutul de stat are caracter contractual. Spre deosebire de impozit, care constituie o prelevare obligatorie, stabilit n mod unilateral de ctre stat n sarcina unei persoane fizice sau juridice, mprumutul exprim acordul de voin al prilor. Condiiile de emisiune i rambursare a mprumutului, forma i mrimea venitului pe care l asigur, precum i alte eventuale avantaje acordate mprumuttorilor se stabilesc de organele de decizie competente ale statului, fr consultarea prealabil a subscriitorilor poteniali.n cazul contractului de credit bancar, condiiile de acordare i rambursare a mprumutului se negociaz de banc cu fiecare solicitant. n plus, acest contract prevede obligaia debitorului s prezinte o garanie material n favoarea creditorului. n cazul mprumutului contractat de stat, acesta nu ofer o asemenea garanie celor ce mprumut.De regul, mprumuturile de stat au la baz principiul facultativitii. Istoria a cunoscut ns i cazuri de mprumuturi forate, cnd subscrierea a avut un caracter obligatoriu (la mprumuturi forate un stat recurge n mprejurri excepionale).b) mprumutul are caracter rambursabil. Ca mijloc de procurare a resurselor bneti de care statul are nevoie, mprumutul se caracterizeaz prin aceea c se restituie la termenul fixat, persoanelor fizice i juridice care l-au acordat, spre deosebire de impozit, care constituie o prelevare, la dispoziia statului, definitiv i nerambursabil.c) mprumutul de stat asigur deintorilor de nscrisuri publice, pe lng rambursarea sumei mprumutate, i o anumit contraprestaie.Pentru a putea intra n posesia sumei de bani care i lipsete i a o folosi potrivit trebuinelor sale, statul se angajeaz s achite sistematic deintorilor de nscrisuri publice, preul acestei folosine. Preul la care ne referim mbrac forma dobnzii, forma ctigului ori ambele forme, dup caz, la care se adaug adesea i alte avantaje materiale.

2. Destinaia i rolul mprumuturilor de statStatul apeleaz la mprumuturi fie din necesiti de trezorerie, fie din necesiti de echilibru bugetar. n primul caz, veniturile bugetare ordinare prevzute a se realiza n anul considerat acoper integral cheltuielile bugetare. Dei pe ntregul an bugetul de stat se prezint echilibrat, totui pe parcursul acestuia, i cu deosebire n primele luni ale anului, poate s nu existe o concordan deplin ntre termenele la care se ncaseaz veniturile i cele la care se efectueaz cheltuielile. Ca urmare, n unele perioade plile devanseaz ncasrile, ceea ce provoac un gol de cas, adic o insuficien temporar de resurse, n timp ce n altele se nregistreaz un plus de resurse fa de ritmul normal al plilor.n cazul n care toate resursele publice ncasate pe teritoriul rii se colecteaz la Trezoreria finanelor publice, este posibil ca insuficiena de resurse nregistrat la bugetul administraiei centrale de stat s fie acoperit pe seama sumei mprumutate de la o alt instituie de stat care nregistreaz un prisos de resurse. n momentul ncasrii veniturilor bugetare prevzute, suma respectiv se restituie instituiei mprumuttoare.n cazul n care disponibilitile de resurse ale unor instituii publice nu acoper golul de cas al bugetului, atunci se solicit mprumuturi pe termen scurt la ali deintori de resurse bneti de pe pia. n ultim instan, se face apel la Banca Central a rii, sub forma unui avans n contul veniturilor bugetare viitoare, n limitele i condiiile prevzute de lege. Resursele bneti mprumutate de la diveri deintori publici sau privai nu mresc masa semnelor bneti n circulaie, ci numai o redistribuie; n schimb, resursele mprumutate de la Banca Central reprezint o emisiune de bani fr acoperire material. Apelul la mprumuturi din necesiti de trezorerie poate avea consecine nefaste asupra circulaiei bneti ori cte ori acesta vizeaz sume importante i nu se ramburseaz la termenele prevzute. n cazul n care veniturile fiscale i domeniale ordinare nu acoper integral cheltuielile bugetare pe ntregul an, pentru finanarea deficitului rezultat statul se mprumut pe piaa intern sau n strintate. ntruct uneori deficitul bugetar atinge dimensiuni mari, iar creditul public este totui limitat, statul apeleaz i la resursele Bncii Centrale. Aceasta i asigur mprumutul solicitat punnd rotativa n funcie, adic emind bani fr acoperire. n perioada postbelic deficitul bugetar a cptat un caracter cronic, numeroase ri ale lumii confruntndu-se cu problema deficitului financiar public. Aadar, dezechilibrul financiar contribuie la adncirea dezechilibrului monetar, la agravarea fenomenelor inflaioniste, la destabilizarea economiei naionale.La contractarea unui mprumut este necesar stabilirea urmtoarelor elemente tehnice care l definesc din punct de vedere juridic: denumirea mprumutului care se contracteaz; valoarea menionat pe fiecare cupiur a nscrisului acelui mprumut; termenul de rambursare; dobnda; eventuale alte avantaje materiale acordate deintorilor de nscrisuri, pentru a face mprumutul mai activ.

20. Datoria public i indicatorii de evaluare a poverii acesteia.Statul utiliznd posibilitile sale pentru atragerea resurselor financiare suplimentare acumuleaz datorii att fa de creditorii externi ct i interni, ceea ce duce la creterea datoriei de stat.Datoria de stat este suma datoriei pentru obligaiunile emise i nestinse i suma datoriilor financiare ale statului fa de creditorii strini la o anumit dat.Datoria de stat poate fi intern i extern.Datoria intern a statului presupune obligaiile Guvernului fa de persoanele fizice i juridice. E necesar de a face diferen ntre datoria de stat i datoria total a satului. Ultima include nu numai datoria Guvernului dar i a organelor de conducere ce intr n componena statului.Obligaiile de datorie pot fi sub forma creditelor primite de Guvern, a mprumuturilor de stat sau altor obligaiuni datorate de guvern.Datoria de stat intern consta din datoriile anilor precedeni i a datoriei ce apare din nou.Datoria de stat extern se clasific dup urmtoarele caracteristici:1. dup tipuri de credite;1. dup formele de acordare;1. n dependen de scopul utilizrii;1. dup condiiile de acordare;1. dup termenele de rambursare a datoriei;1. dup condiiile de rambursare.n raport cu perioada pentru care se contracteaz mprumutul, datoria public se structureaz astfel:Datorie flotant, care include doar mprumuturile pe termen scurt, pe perioade de pn la un an, n scopul acoperirii golurilor de cas generate de neconcordana, n timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare.Datorie consolidat, care include mprumuturi contractate pe scadene mijlocii, lungi i fr termen, precum i a celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a mprumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp medii i lungi.Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprim cu ajutorul datoriei flotante i a datoriei consolidate, n vederea aprecierii efortului financiar pe care statul este nevoit s-l fac, n mod curent, pentru rambursarea datoriei scadente i pentru plata dobnzilor aferente, n cursul unui an. Astfel, cu ct ponderea datoriei publice flotante n totalul datoriei publice este mai mare, cu att nevoia curent de resurse financiare menite s acopere serviciul datoriei publice este mai presant i invers. La caracterizarea esenei datoriei de stat se utilizeaz aa noiuni ca datorie capital i curent.Datoria capital sau cea de baz este totalitatea tuturor obligaiilor emise dar neachitate, inclusiv i procentele de pe ele, care trebuie achitate pentru ele.Sub noiunea de datorie curent se nelege suma cheltuielilor perioadei curente ndreptate spre rambursarea parial a datoriei de stat, termenul de scaden a creia nu a sosit.Datoria de stat este caracteristica rezultatelor tuturor operaiunilor de creditare de stat. Mrimea absolut, tempoul de cretere, dinamica creditului de stat sunt indicatori ai nivelului de dezvoltare economic a statului, eficiena funcionrii structurilor statului.O importan deosebit aceti indicatori prezint pentru rile n curs de dezvoltare i pentru cele care sunt n tranziie la economia de pia. ntr-o oarecare msur mrimea datorie de stat reflect nivelul efectivitii de gestiune a sectorului financiar al economiei. Asupra mrimii absolute a datoriei de stat influeneaz operaiunile legate de mprumutarea noilor surse de mijloace bneti, achitarea procentelor pentru mprumuturile precedente,graficul de rambursare a mprumuturilor anului financiar curent..Principalii indicatori de msurare a nivelului ponderii datoriei de stat externe sunt:1. mrimea datoriei externe pentru 1 locuitor n indici comparabili;1. mrimea datoriei externe n procente fa de P.I.B.;1. mrimea datorie externe care se achit n procente fa de partea de cheltuieli a bugetului anului curent;1. termenul pentru care este acordat mprumutul extern.La determinarea limitelor datoriei de stat, incluse n proiectul bugetului de stat, Ministerul Finanelor ine cont de factori legai de datoria de stat:1. necesitatea finanrii deficitului bugetar;1. necesitatea de refinanare a datoriei de stat interne;1. prognoza urmtorilor indicatori macroeconomici:1. raportul datorie de stat i P.I.B.;1. raportul cheltuielilor de deservire a datorie de stat i P.I.B.;1. mprumuturile, primite n sistemul bancar, inclusiv n BNM sub garania hrtiilor de valoare de stat;1. mprumuturile interne pe termen scurt;n cazul determinrii limitelor garaniilor de stat Ministerul Finanelor ine cont de toi factorii legai de acestea prevzute de legislaie.Datoria public poate fi o povar, deoarece pe termen lung acoperirea acesteia ar pute solicita cote de impozitare mai ridicate. Dac aceste cote de impozitare au efecte negative asupra muncii prestate de indivizi, atunci producia real va fi redus.Datorai public se stabilete i se gestioneaz n mod distinct pe cele dou forme ale ei:1. datoria public intern;1. datoria public extern.n cazul datorie externe se stabilete aparte serviciul datoriei externe care include toate plile exigibile ce provin din datoria public i privat extern, garantat de ctre stat.Consecina cea mai serioas a unei datorii publice de proporii este nlocuirea capitalului din patrimoniul privat al naiunii. Aceast consecin determin reducerea creterii economice i diminuarea viitoare a nivelului de via.