Teste licenta masaj şi tehnici complementare

1. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respectă următoarea succesiune:A.netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);baterea (tapotamentul);vibraţiileB. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); vibraţiile, netezirea (effleurage);C. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); netezirea (effleurage);D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage)E. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage, netezirea (effleurage)

2.Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra muschilor în regiunile unde aceştia sunt situaţi :A. în profunzime B. superficial C. în stratul hipodermic foarte grosD. în regiunea fesierăE. abdominal la persoanele cu obezitate

3.Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă A.o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământatB.o formă intermediară de trecere spre vibraţiiC.. o formă intermediară de trecere spre tapotamentD.o asociere interzisăE..o asociere indicată doar la persoanele cu un hipoderm foarte gros

4.Contracţia izometrică A. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posteriorB. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotatorC.. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transversD. determină mişcarea de abducţieE. nu determină mişcare

5.Contracţia musculară se realizează prin:A.cuplarea troponinei cu tropomiozinaB.cuplarea actinei cu miozinaC.acţiunea ionilor de magneziuD.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozinaE.acţinea ionilor de potasiu

6.Fricţiunea este manevră electivă pentru :A. epidermB. dermC. hipodermD. epiderm şi dermE. nici un răspuns nu este corect

7. Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor A. superficialeB. profundeC. nervoase perifericeD.secretorii

1

E. glabre (fără păr)

8.Sinapsa reprezintă:A.legătura între un neuron şi ţesutul conjunctivB.comunicarea nerv-epidermC.legătura dintre 2 nervi D.comunicarea nerv-dermE.locul unde se secretă sudoarea

9.Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze :A. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masajB. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotamentC. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntatD.permit doar netezireaE. doar tromboflebitele contraindică masajul

10.În cazul tumorilor maligne, masajulA.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul boliiB.se poate face , cu avizul mediculuiC.se face cu acordul pacientuluiD.se fac doar fricţiuniE.este contraindicat numai în fazele terminale

11.Pregătirea mîinilor maseurului se faceA.înaintea fiecarui pacientB.după efectuarea a trei masaje consecutiveC. după efectuarea a cinci masaje consecutiveD. după efectuarea a zece masaje consecutiveE.la începutul zilei de muncă

12.Tipurile de muşchi cărora li se aplică de către maseur manevrele de masaj sunt:A.numai striatB. numai cardiacC.numai netedD.striat şi netedE.striat şi cardiac

13.Sarcomerul este:A.unitatea motorie a muşchiuluiB.unitatea morfo-funcţională a muşchiuluiC.format dintr-un neuron motor si un miofilamentD.din fibele musculare inervate de acelaşi motoneuronE.din toti motoneuronii care inervează un muşchi

14. Interacţiunea neuro-musculară se numeşte:A.gap junctionB.desmozomC.placă motorieD.sinapsă inhibitorieE.motoneuron

15.Pentru realizarea contracţiei musculare este indispensabil:A.ionul de calciu

2

B.ionul de magneziuC.ionul de hidrogenD. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponinaE.nici o variantă nu este corectă

16.Fibrele roşii musculare au:A.contracţie lentăB.puţine mitocondriiC.puţine capilareD.contracţie rapidăE.rată aerobă scăzută

17.Fibrele musculare albe:A.sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperareB. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite derecuperareC.obosesc greuD.au multe mitocondriiE.nu au deloc capilare

18.Limfa membrelor inferioare este drenată printr-un sistem limfatic :A.superficialB.profundC.care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicaliD.dublu, profund şi superficialE.situat în ganglionii subscapulari

19.Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizeazăA. contracţia colectorilorB. aspirarea lichidului interstiţial în vaseC. contracţia colectorilor şi aspirarea lichidului interstiţial în vaseD. întinderea cutanatăE.tromboza vaselor

20. În limfedemul secundar, posibilităţile contractile ale vaselor, care sunt stimulate iniţial prin hiperpresiuneA.sunt exacerbateB. sunt depăşiteC.sunt normaleD.trec alternativ de la contracţie la dilatareE.toate variantele sunt incorecte

21. Manevrele utilizate în drenajul limfatic trebuie să fie de intensitate extrem de micăA.pentru a evita creşterea permeabilităţii vaselor prin stimulare histaminicăB.iniţial, urmate de manevre mai dureC.pentru a stimula trecerea lichidelor in spaţiul interstiţialD.pentru a stimula schimbul lichidian cu ţesuturile adiacenteE.pentru a contracara peristaltismul limfaticelor

22.Scopul drenajului limfatic esteA.trecerea limfei în spaţiul interstiţialB.crearea de colaterale limfaticeC. numai captarea macro-moleculelor proteice

3

D.doar evacuarea lichidului limfatic resorbitE. captarea macro-moleculelor proteice şi evacuarea lichidului limfatic resorbit

23.Drenajul limfatic este realizat prin:A.masajul ganglionilor limfaticiB. manevra de apel (de evacuare)

C. manevra de resorbţie (de captaj) D. A şi BE. A,B şi C

24.Structurile anatomice asupra cărora acţionează masajul sunt:A.pielea şi muschiiB.muşchii şi articulaţiileC.pielea, muşchii şi articulaţiileD. aponevrozele,pielea, muşchii şi articulaţiileE.organe interne, piele, muşchi, articulaţii

25.Receptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt:A.doar cei tactiliB. de temperaturăC.cei ai dureriiD. tactili şi ai dureriiE.tactili, ai durerii, de temperatură

26.Masajul poate atenua durerile prin:A.excitarea fibrelor A deltaB,excitarea fibrelor amielinice CC.prin acţiune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta şi CD.excitarea fibrelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular pentru excitaţiile nociceptiveE.stimularea sistemelor descendente , inhibitorii ale durerii

27.Fusul neuro-muscular conţine:A.fibre motoriiB.fibre senzitiveC.fibre motorii şi senzitiveD.fibre simpaticeE.fibre parasimpatice

28.In timpul masajului care produce vazodilataţie superficială, in reţeaua vasculară profundă apare:A.vazodilataţieB.vazoconstricţieC.congestieD. B şi CE.deschidere de capilare suplimentare

29. Prin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se produce :A.vazodilataţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergicăB.vazoconstricţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică

4

C. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune adrenergicăD. vazodilataţie în profunzime, prin acţiunea substanţei PE. toate variantele sunt incorecte

30.Durerea referită apare datorită :A.convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul ventral medular cu fibrele motoriiB. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul dorsal medular cu fibrele durerii visceraleC. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular cu fibrele durerii visceraleD. convergenţei fibrelor parasimpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular cu fibrele durerii visceraleE. convergenţei fibrelor simpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular cu fibrele durerii viscerale

31.Masajul Cyriax se execută cu 2 degeteA.printr-o fricţiune profundă,transversală, perpendiculară pe fibrele musculareB. printr-o fricţiune profundă,transversală, paralelă pe fibrele musculareC. printr-o fricţiune superficială, longitudinală, perpendiculară pe fibrele musculareD. printr-o fricţiune profundă,transversală, indiferent de direcţia fibrelor musculareE. printr-o fricţiune profundă,longitudinală, indiferent de direcţia fibrelor musculare

32. Procesele inflamatorii in faza acuta, TBC şi sindroamele hemoragipare reprezintă:A.contraindicaţii relative ale masajuluiB.afecţiuni ce beneficiază de masajC. afecţiuni ce beneficiază numai de effleurageD.contraindicaţii absolute ale masajuluiE.afecţiuni în care se poate aplica doar tapotamentul

33.EpidermulA.este lipsit de vase sanguineB.are o bogată reţea capilarăC.are atît vascularizaţie venoasă cît şi arterialăD.are doar artere mari şi mijlociiE.conţine papile

34. Manevrele de tapotament sunt A.cele mai excitante manevre de masajB. cele mai puţin excitante manevre de masajC.manevre de începere a masajuluiD.manevre ce se aplică la începutul şi în finalul şedinţeiE.indicate în bolile infecto-contagioase

35. Efectele locale ale masajului sunt datorate ,în general ,acţiunii:A.chimiceB.reflexeC.mecaniceD.chimice şi reflexeE.mecanice şi chimice

36. Tendinita, tenosinovita şi entezita beneficiază de masaj A. cu gheaţă indiferent de stadiul evolutiv

5

B. cu gheaţă , în faza acutăC. cu gheaţă, în faza cronicăD.doar la sportiviE.doar în lipsa altor posibilităţi terapeutice

37.În miozitele de efortA.nu se face diagnostic diferenţial cu ruptura muscularăB. se face masaj,dar, doar manevre blîndeC. se face masaj,dar, doar manevre energiceD. se face o alternanţă de manevre blînde şi energiceE.rareori masaj

38. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitateA. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specificăB. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi volumului muscular.C.se aplică doar netezireD.se aplică doar vibraţiiE.se aplică netezire şi vibraţii

39.În paralizia facială de tip periferic A.se aplică neteziri, fricţiuni, ciupituri şi batereB.nu se face masajC. se aplică neteziri şi fricţiuniD. se aplică neteziri şi batereE. se face doar batere

40.În pareza şi paralizia de neuron motor central, se aplicăA.manevre mai dureB.manevre de slabă intensitateC.masajul generalD.restricţii absolute pentru masajE.preferenţial, masajul instrumental

41.În stadiul mediu al arteritelor, masajul se faceA.in sens centripetB.în sens centrifugC.în ambele sensuriD.doar subacvalE.doar uneori

42.Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj:A.netezirea şi tapotamentulB.vibraţiileC.fricţiunileD.effleurajulE.rulatul, cernutul, presiunile şi ciupiturile

43. Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupează în:A. manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3 inferioară a antebraţului, cu vârful degetelor (tangenţial, “în mănunchi de nuiele”B. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmarC. manevre de plescăit sau lipăit: cu faţa palmară a mâinii sau a degetelor

6

D. manevre de percutat: cu vârful degetelorE.toate manevrele menţionate la A,B,C şi D

44.Masajul are ca efecte generale:A.diminuarea metabolismului bazalB. stimularea funcţiilor aparatelor cardiovascular şi respiratorC.insomnieD.oboseală E.diminuarea tonusului organelor cavitare

45. MasajulA. accelerează procesele de resorbţie şi de regenerare la nivelul ţesuturilor inflamate aseptic.B.intensifică simptomatologia algicăC. favorizează hipertoniile musculareD. favorizează contracturile musculareE.nici o variantă nu este corectă

46.Durata unei şedinţe de masaj regional este de A.30-60 minuteB.10-15minuteC.peste 60 de minuteD.15-30 minuteE.30 minute

47.LuxaţiaA.beneficiază de masajB.necesită masaj doar pentru sechele ca tulburări vasculo-trofice şi laxitate capsulo-ligamentarăC.necesită doar repaus absolutD.nu are nevoie de tratament ortopedicE. beneficiază numai de masaj instrumental

48. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitateA. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi volumului

muscular.B. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi

volumului muscularC. masajul terapeutic se asociază simultan cu elongaţiileD.se indică doar kinetoterapie

E.se face doar masaj terapeutic

49.Vibraţiile fine şi prelungite A.reduc sensibilitatea pielii şi a tesuturilor subiacenteB.reduc stratul adiposC.au efecte excitante pe sistemul nervos centralD.au efecte excitante la nivelul pieliiE.se mai numesc trepidaţii

50. Tracţiunile, tensiunile şi scuturările acţionează mai ales asupraA.muşchilorB.articulaţiilorC.pieliiD. articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulareE.ţesutului subcutanat

7