BEVUTA KOflOfllCÄ POLITICA" il VOCIALA DEDACTOP1IOÎ1CL P. SUCIU.

D . Prof. univ. I O A N L U P A Ş P R E Ş E D I N T E L E COMITETULUI R E G I O N A L P E N T R U

T R A N S I L V A N I A A L LIGII ANT1REV1ZIONISTE R O M Â N E

ANUL I. No. 2 - 3 . C L U J , 1 MAI 1 9 3 4 .

S U M A R Regionalism şi privilegii în noua lege a conversiunii. C e a făcut d. dr. Eugen Dunca pentru populaţia din jud. Cluj. Gh. Tătărăscu : de dr. loan Seracin. Tineretul şi politica : de Axenfe S. Banciu. Àr fi o renfabiliiafe aducerea gazului metan la Cluj ? C e a făcut d. dr. Victor Delcu pentru populaţia săracă din capitala

A.rdealului. U n oraş care progresează : Turda. Praga : de dr. loan Buia. Rolul important al Directoratelor Financiare. Problema unificării legii meseriilor în România. Probleme economice specifice Ardealului : de Romul D. Ivan. Din activitatea serviciului technic al oraşului Cluj. Nouă orientare în politica minoritară din România. Inventarul averii statului şi problema administrării veniturilor şi cheU

tuelilor publice : de dr. Gh . Ciuta. Comerţul extern al României poate fi rentabil numai în Orient •' de

C . Albu . Rezumat de bilanţ politic. Dreptate notarilor! Intrigă şi rea voinţă faţă de ardeleni. D . Victor Velican un administrator financiar cu merite. Sportul românesc în sabie şi floretă. U n loc de reculegere pentru studenţii şi elevii săraci suferinzi : Colibiţa.

VIAŢAÂRDEALULUI R E V I S T A E C O N O M I C Ă , P O L I T I C Ă Ş I S O C I A L Ă

Redacjia şi A d m . Cluj , C. Victoriei

Nr. 102.

Abonamente : P e un an pen­tru institufii, autorităţi, inteprin-

deri 1000 Lei.

A p a r e bilunar la 1 şi 15 a lunei.

Regionalism şi privilegii în noua lege a conversiunii

Atât băncile cât şi deponenţii români din Ardeal sunt ameninţaţi cu desfiinţarea. Prin redrcerea va*

lorii scrisurilor funciare, legea conversiunii este anticonstituţională.

Esfe inexplicabilă rezistenţa minoră cu care Ardealul se apără împotriva tuturor atacurilor pe cari le primeşte de din* colo de munţi. Ori de câte ori parlamentul aduce legi prin cari interesele acestei provincii nu numai că nu sunt apărate ci dimpotrivă primesc lovituri serioase cu consecinţe dezastruoase în domeniul economic, reprezentanţii Ardealului tac sau pole* mizează fără nici un rezultat dela masa de cafenea.

Polemica aceasta în care se întrec unii pe alţii, pensionari fără vlagă şi tineri entuziaşti fără nici o pregătire, este inutil să mai spunem că nu conţine nimic serios. Flecăreala a pus în ultimul timp covârşitoare stăpânire şi pe sufletul chinuit al Ardealului iar problemele capitale caii se ridică la suprafaţă dela o zi la alta, sunt rezolvate cu un gest din umeri, cu o butadă sau ceeace este şi mai rău, cu acel ,,las' că venim noi la putere şi afunci le vom îndrepta pe ioatz".

In viaţa do după răsboiu a României întregite, Ardealul a fost până acum de două ori la putere, unde nu numii că nu a şfiut să se menţină, dar a neglijat complect consolidarea inte* reselor sale româneşti.

Este foarte problematic dacă Ardealul va mai avea în curând cuvânt hotărâtor în guvernarea ţării. Căci iată, în par* tidul naţional-ţărănesc, şefia dlui Ion Mihalache şi refacerea

vechiului front ţărănesc, prepară acum metodic aplicarea formulei ţărăniste într'o guvernare pe care va fi chemat să o realizeze acest partid.

Ardealul liberal, după cum se poate vedea din cronica evenimentelor la ordinea zilei, contează foarte puţin, astfel că provincia aceasta, cu o structură economică distinctă de a vechiului regat, cu forme de viaţă tradiţionale, cari nu pot fi părăsite de azi pe mâine, nu are în prezent nici un grup de reprezentanţi serioşi şi competetenţi cari să-i apere interesele în forum'ul capitalei.

Şi atunci, câte lucruri nu se pot întâmpla într'un sat fără câini ?

Pentru justificarea acestei introduced de tristă melopeie, vom analiza aici câteva aspecte ale inferiorităţii în care legea conversiunii situiază economia şi finanţele din Ardeal. O facem aceasta cu atât mai mult cu cât dintre numeroşii deputaţi ar* deleni cari au votat legea nu s'a găsit nici unul care să ridice cuvântul şi să arate inconsecvenţa legiuitorului faţă de diferitele regiuni ale ţării dar mai ales faţă de Ardeal.

N u faeem aici o critică generală a legei de conversiune. Vom examina numai privilegiile pe cari această lege le decre* tează pe seama băncilor din vechiul regat şi sarcinile imense la cari ea obligă băncile româneşti din Ardeal.

înţelegând să ierte jumătate din datoriile agricole, noua lege a conversiunii vrea să salveze de faliment în acelaşi timp şi băncile, dându*le posibilitatea de aşi recupera tot ceeace au pierdui, din depunerile pentru fructificare. Este o facultate aceasta, dela.care băncile se eschivează cu plăcere atunci când ele pot să*şi recupereze pierderile din altă parte.

Legiuitorul însă nu a oferit această posibilitate decât băn* cilor din vechiul regat. Băncile din Ardeal vor trebui sau să falimenteze, sau să exproprieze din capitalul deponenţilor, dimi* nuându*şi în acest fel creditul.

In vechiul regat creditul agricol al micei proprietăţi a fost susţinut prin băncile cooperative iar împrumuturile agricole ale marei proprietăţi au fost lichidate prin Creditul Rural, marele institut financiar al partidului liberal.

Prin noua lege a conversiunii, toafe pierderile pe cari le vor avea pe urmă aplicării legii, afât cooperativele, cât şi Creditul Rural, vor fi acoperite de sfat. Chiar şi până acum, băncile cooperative au primit dela stat nu mai putin de opt milioane lei.

In felul acesta, nici cooperativele şi nici Creditul Rural, nu mai au nevoie de a uza de facultatea recuperării pierderilor din capitalul deponenţilor. Mai mult decât atât, Creditul Rural se poate dispensa de luarea la cunoştinţă a reducerii cu 50 procente a scrisurilor funciare, prevedere din legea conversiunii care este vădit anticonstituţională.

Agricultura din vechiul regat, beneficiază prin urinare de conversiune generală — penfrucă noua lege a lărgit foarte mult cadrele celor cari intră în conversiune — dar în acelaşi timp sunt salvate şi băncile dela cea mai mică pierdere.

Care este situa }ia în Ardeal ? Noi nu avem în această provincie decât institute parficu*

lare de credit românesc, cari singure au finanjat agricultura. N u am întemeiat cooperative, pentrucă acestea ar fi trebuit să stea în subordine fată de centrala cooperativelor dela Budapesta şi în lupta dârză de rezistentă naţională, noi aveam nevoie de in* dependenfă şi de tărie economică.

Or acestor bănci, legea conversiunii nu le acordă pentru pierderile ce le vor avea, nici un ajutor din partea statului. Ele rămân moarte şi în parte vor trebui să se despăgubească din capitalul deponenţilor, fapt care nu le convine şi care ar provoca nemuljumiri şi mai mari decât acelea existente acum.

S e va putea răspunde că nici băncile din vechiul regat nu primesc ajutor din partea statului. Or, ele nici nu au nevoie de acest ajutor, pentrucă nu au participat la creditul agricol care a fost susţinut în întregime de către „Creditul Rural" şi de către băncile cooperative.

Numai în felul acesta se explică de ce atunci când toate institutele financiare din Ardeal simţesc nevoia unei solidarizări pentru apărarea intereselor comune, băncile din vechiul regat nu simt nici o lipsă să se alarmeze pe chestiunea convesiunii.

P e ele, problema aceasta, nu le interesează. Iată acesta este regionalismul legii de conversiune şi pri*

vilegiul pe care îl acordă băncilor din vechiul regat cari au

finanţat agricultura, în dauna institutelor financiare româneşti din Ardeal cari primesc în acest fel o lovitură mortală.

Băncile din Ardeal sunt distruse. Deponenfii vor pierde şi ei capitalurile lor. întreaga rezistentă economică a elementului românesc din

această provincie este desfiinţată Golul economic care se va produce în Ardeal nu poate

fi nici de cum în interesul sfatului român. Azi nici liberalii nu mai au bani ca altădată, aşa încât terenul este liber în Ardeal şi lipsit de orice concurentă pentru banii Budapestei.

Regionalismul din legea conversiunii este aşadar o crimă, nu numai împotriva băncilor ardelene, dar şi împotriva unităţii de viată economică românească.

Vom examina într'un articol viitor problema conversiunii urbane şi îndeosebii privilegiile pe cari legea le creiază pentru minoritari, în dauna elementului românesc.

L. H.

Ce a făcut d. Dr. Eugen Dunca penfru populaţia

din jud. Cluj Medici şi dispensării pentru regiunea

moţilor Dacă odinioară conducerea unui judej cerea pricepere şi

simţ de administraţie in zilele noastre — când criza este în deplină desfăşurare — aceste calităţi trebuesc să fie mult superioare pentru a putea face fafa nevoilor multiple ce se ivesc la cârma unui jude{.

Ori care cefăjean, trecând în grabă prin anti=camerea unui prefect îşi poate cu uşurinjă închipui ce probleme grele frământă pe cel sortit în acest post de răspundere.

Sute de cetăţeni de pe tot cuprinsul judeţului cu cereri şi diferite plângeri se adresează prefectului careţi ascultă părin* teste în acelaşi timp îndeplineşte şi un rol de judecător d u ^ l .

Pentru ca cetăţenii să--şi dea seama ce înseamnă demni* tatea de prefect, vom căuta în câteva cuvinte a zugrăvi aciivita* tea d-lui dr. Eugen Dunca prefectul judeţului Cluj.

D . dr. Eugen Dunca, desfăşoară o activitate aproape fără pereche în istoria acestui judeţ.

Dimineaţa se află la birou la ora oficială şi cu întrerupere de un ceas două, lucrează până seara de multe ori no* aptea târziu numai pentru a mulţumi pe foţicetă* tenii.

Pentru a cunoaşte re* alizările ce s*au înfăptuit în ultimul timp la acest judeţ, ne*am adresat d lui dr. E . Dunca, care a binevoit să ne spună următoarele :

„După preluarea pre* fecturii am căutat să cu* nosc amănunţit situaţia judeţului din toate pune* tele de vedere.

In acest scop am fă* cut mai multe anchete în judeţ ascultând plângerile şi doleanţele ţăranilor la faţa locului.

A m luat unele măsuri de îndreptare în ceeace priveşte in* casarea impozitelor — fără să bruscam cetăţenii — explicând contribuabililor, că plata impozitelor este necesară, căci din aceste sume se alimentează, se susţine statul. Cu bucurie trebue să constat, că încasările în judeţul meu au decurs în mod normal şi nu s*a iscat nici un conflict.

In acest fel am reuşit să realizăm aproape în întregime pre* vederile bugetare din anul trecut.

O altă problemă care m'a preocupat mult, a fost biserica şi şcoala. Dela venirea mea în fruntea prefecturii am distribuit fon*

D. dr. E U G E N D U N C A Prefectul Judeţului Cluj.

duri de 300.000 lei pentru diferite reparaţii de şcoli, biblioteci şi tot odată am creiat cincizeci noui posturi'de învăţători în judeţ.

In zilele acestea am primit din partea guvernului porumb pentru comunele lipsite. Tot cu această ocazie am distribuit zece vagoane grâu de prima calitate pentru însămânţări, aşa că populaţia din acest punct de vedere este complect mul* (urnită.

In programul meu pentru viitor am o mulţime de prob* lerne de realizat cari numai în parte s a u împlinit. Una dintre aceste probleme, este înbunătăjirea situaţiei sanitare în judeţ în deosebi în regiunea moţilor.

P â n ă in prezent am reuşit să măresc numărul medicilor de circumscripţie creând două locuri noui iar în scurt timp am să înfiinţez mai multe dispensării comunale.

O grije deosebită am pentru repararea drumurilor cari în ultimul timp au devenit aproape inpracticabile.

In afară de cele expuse mai sus pe scurt, nenumărate alte probleme sunt puse pe tapet care în curând vor fi cred şi realizate în folosul obştesc."

Ca încheiere d. prefect Dr. Dunca a declarat, că de şi este exponentul unui partid politic odată cu încredinţarea acestui post a eliminat politica din această instituţie şi ori ce cetăţean aparţinător oricărei fracţiuni politice dacă are o plan* gere dreaptă sau nemulţumire i-se satisface fără întâr* ziere.

n a • • • • • • • • • • • • • • • • • • • U D D D D O D a D D D D D D D D D D D O D

S C R O I T O R I A U L T R A M O D E R N Ă S

! J E L M Â R E A N ! • a

g un • • o

l C L U J , P I A Ţ A U N I R I I | a

a

• 5 [IN CURTEA BERĂRIEI URSUS] a

• a a a a a a a g D O R D D Q P D D a D a a q a P Q Q o a n a a o a a p a D D D D Q 0

G. MATLAK C O A F E U R D E D A M E PIAŢA UNIRII

No. 12.

Ondolaţiuni permanente şi manicur.

Gh. Tătărescu Peste cotidianul agitat, plin de surprize şi mai ales în'

veninat de zvonuri tendenţioase, se proectează biruitoare, stă' până şi senină figura premierului Gh. Tătărescu.

D. Gh. Tătărescu are ceva din impetuozitatea domina' toare a marilor conducători de popoare. Sesizează evenimentele, previne neaşteptatul prinde'n fugă senzaţionalul, şi cu o ad' mirabilă putere de subjugare a anormalului, se strecoară, senin> printre greutăţile zilei ca un vrăjit alpinist pe piscurile poli' ticei româneşti.

Veşnic preocupat, muncind ca un salahor din zi până'n noapte, coordonând, cu sugestiva'i intuiţie, tot maldărul de măsuri reparatoare, d. Gh. Tătărescu domină politica ţarii prin inspăimântătoarea'i vigoare sufletească şi prin neclintita'i ro' busteţe fizică.

Ridicându'se la locul cel ocupă prin două calităţi : sta' tornicia şi munca, cinstind locul prin meritele şi talentul său, inpunând prin marea forţă a conştiinţei că serveşte cauza sfântă a ţării, primul ministru are ceva din sufletul marilor izbăvitori. Are în sine tot ce poate insufla încredere: vorbă caldă şi prestanţă. Iar pe deasupra, acea tinereţe neobişnuită, care dă entuziasm, înfigând în inimi încredere şi curaj.

Gh. Tătărescu este pentru noi toţi o nădejde. Nădejdea că în vremurile agitate de azi, tinereţea lui va fi biruitoare, în biruinţa definitivă.

Dr. Ion Seracin.

T I N E R E T U L ŞI P O L I T I C A A m fost sorociţi să trăim la

răscrucea dintre două lumi. Deoparte, o lume care se

duce, căci nu mai poate rezista transformărilor sociale de astăzi, pe de altă parte, incertitudinile vremurilor ce vin, cu prob* lema grea, a nesiguranţei zilei de mâine.

Deoparte, generaţia eroică a neamului nostru care a început să păşească din pragul vieţii în istorie, de altă parte generaţia noastră tânără, care trcbue să se formeze politiceşte, căci în curând va lua conducerea acestei ţări.

Deoparte, un stat anacronic, cu un biurocratism exagerat şi totuşi rudimentar, un stat care se susţine din impozite şi împru* muturi, de altă parte bogăţiile imense ale solului nostru, cari nu sunt exploatate.

Pes te tot se întinde neîn* crederea ; iar sărăcia frece biruitoare înainte.

Nemulţumirile cari azi se reţin, mâine s'ar putea să iz* bucnească.

C u alte cuvinte, trecem printr'o epocă, în care toată structura societăţii de astăzi, trosneşte.

Ei bine, scepticismului care*i pe cale să cuprindă fotul, ce poate să i-se opună, ma' nime*

rit, decât optimismul creator al generaţiei tinere.

Noi tineretul, ne dăm seama de toate greutăţile pe cari le străbatem, de toată complexitatea problemelor ce avem de rezolvat şi totuşi suntem optimişti ! Pentrucă noi aducem în arena politică acea înţelegere realistă a problemelor vieţii, îmbibată cu acea sinceritate şi lipsă de pre* judecăţi, care oricând îţi asigură biruinţa.

Noi Românii, cari am cu­noscut şi asupririle regimurilor străine şi lotuşi am rezistat şi am învins, acum când avem un stat al nostru, liber, cu imense bogăţii naturale, nu trebue decât să punem în valoare toate bo* găţiile solului şi ale sufletului nostru pentru ca biruinţa noastră să fie sigură.

Dar pentru a putea arăta tuturora că noi aducem un spirit nou în viaţa publică, trebue ca :

In locul setei de îmbogăţire, să aducem voinţa de a munci.

In locul impulsivităţii păti* maşe — judecata rece a omu* lui de ştiinţă.

In locul arbitrarului — dreptatea.

In locul favoritismului — capacitatea

Acesta să fie programul va fi sigură şi apropiată, nostru, şi biruinţa spiritului nou Âxente Sever Banciu.

À r fi o rentabilitate aducerea gazului metan la Cluj ?

— Un proect care nu va fi realizat —

Aducerea gazului metan în capitala Ardealului este o problemă importantă care a preocupat serios atât pe conducă­torii din trecut ai municipiului ca şi pe cei prezenţi.

In anul 1933 soc. Sona-Metan a făcut la Cluj diferite demonstraţii prin care se căuta să se dovedească publicului avantajul gazului metan faţă de celelalte combustibile.

Chiar fără aceste demonstraţii se cunoaşte avantajul gazului metan, faţă de celelalte combustibile ; dacă consumatorii ar avea de plătit numai costul gazului întrebuinţat.

Aducerea gazului metan la Cluj dintr'u început prezintă unele impedimente din pricină că se cer investiţiuni însemnate atât din partea £cc. respective cât şi din partea publicului con* sumator.

S*ar consuma gazul natural la Cluj ?

Cunoaştem iniţiativa soc. Sona*Metan pentru introducerea gazului natural la Cluj, nu ştim însă dacă iniţiatorii acestei mari probleme sunt în curent cu obstacolele ce se pun în calea acestei realizări.

In primul rând, o societate comercială se bazează pe profit şi în acest caz cu drept cuvânt ne putem întreba, oare ar avea consumatorii gazul metan la Cluj în aşa măsură ca după capi* talul învestit să aibă un beneficiu ?

Clujul deşi este un oraş cu o populaţie de aproape 100 mii locuitori are clădiri puţine şi în special clădiri mici iar ma* joritafea locuinţelor sunt folosite de clasa de jos care nu are posibilitate de consumaţie.

Aducerea gazului metan la Cluj numai atunci ar avea o rentabilitate, dacă consumaţia ar fi asigurată, ori tocmai aceasta este problema cea mai grea.

C e cantitate de gaz ar putea consuma Clujul ?

Din lipsa unei statistici nu suntem în măsură să arătăm ce consuma}ie de gaz metan ar putea să absoarbă Clujul în actualele împrejurări, pentru ca totuşi cei interesaţi să*şi facă o ideie despre această problemă vom face o comparaţie între un studiu al dlui ing. Caranfil privind Bucureşti tot în această problemă.

D . ing. Caranfil face o socoteală prin comparaţie cu oraşe din America şi oraşe din Ardeal care au distribuţie de gaz natural şi trage concluzia că după această metodă . . .

. . . La Bucureşti cu o populaţie de 600.000 de locuitori ajungem la următoarele cifre, reprezentând consumaţia anuală de gaz natural pentru uzul casnic :

Apreciere maximă: 603 000X 1300=r00 milioane m. c. Apreciere minimă : 600.000X600=360 milioane m. c.

O altă metodă de apreciere a cantităţii probabile de gaz natural necesar Bucureştiului, pentru orice uzaj în afară de industrie, ar fi următoarea :

Se cercetează amănunţit pe teren locuinţele dinfr'un număr oarecare de regiuni din oraş, alese în diverse cartiere, astfel încât rezultatul să reprezinte o mijlocie. S e determină astfel pentru fiecare regiune densitatea clădirilor, numărul de familii, situaţia materială a acestora, numărul de afaceri cu localuri de comerţ, etc. Din combinarea rezultatelor se stabileşte o mijlocie care reprezintă potenţialul abonaţilor posibil.

In concluzia (acestei metode) abonaţii probabili în situaţia de azi : 65.000 şi abonaţii probabili după zece ani : 75.000.

Continuând calculele, în raport cu numărul persoanelor de locuinţă, cu diferenţele de temperatură între interior şi ex* terior, cu nevoile de combustibil pentru gătit, conferenţiarul ajunge la concluzia că :

„Cei 65.000 de abonaţi (locuinţe şi comerţ) vor necesita anual 65 .000X3 .285=212 milioane m. c. gaz natural, iar după al zecelea an : -4/32 milioane=244 milioane m. c. a n u a l . . . .

După cercetarea industriilor actuale din capitală, apte să utilizeze de preferinţă gaz natural, am constatat că ele între* buintează 18.000 tone de lemne de foc şi 100.000 tone păcură,

inclusiv uzina electrică comunală. Echivalentul în gaz natural este de 127 milioane m. c. anual . . .

Trăgând concluzii din studiul dlui ing. Caranfil şi corn* parând procentual numărul locuitorilor din Cluj, fată de capitală, reiese un număr de abonafi — eventuali — cari nu reprezintă o însemnătate numerica şi cari nu asigură o consumaţie necesară rentabilităţii.

Discutiunile ce s*au iscat în jurul acestei probleme — de* venită atât de acută — care are însă multe laturi nelămurite dintre care cea mii importantă este, cât va costa metrul cub de gaz pe consumator ?

Suntem curioşi cine ar putea să ne dea un răspuns ? ! V o m mai reveni.

Ce a făcut d. Dr. Victor Deleu pentru populaţia săracă din

capitala Ardealului — Asistenta socială la Cluj —

In numărul trecut al revistei noastre ne-am ocupat pe larg despre conferinţa d. dr. Victor Deleu, }inută la clubul Partidului national-tărănist, în care fostul primar al municipiului Cluj, s'a ocupat amanunfit despre proble* mele importante ale acestui mu* nicipiu.

D . dr. Victor Deleu timp cât a stat în fruntea acestui muni* cipiu a studiat temeinic nevoile şi ínbunatajirile ce trebuesc aduse unui oraş important cum este capitala Ardealului.

Este îndeajuns să amintim

că înainte de a veni d. dr. Vic* for Deleu în fruntea acestui oraş nici un conducător din trecut nu a căutat să soluţioneze proble* mele mari ce privesc însăşi viata acestui important centru.

Lumina, apa, drumurile, asistenţa socială şi alte mari chestiuni au fost lăsate în voia sorţii şi mânuite de nişte con­ducători cari în primul rând căutau să-şi facă interesele lor personale, lăsând la o parte nevoile generale ale populaţiei.

Conducerea municipiului după venirea d, V . Deleu, a avut alt

aspect, d*sa a făcut administraţie aşa zicând pe teren — cercetând nevoile la fa}a locului, solujionând imediat problemele ce se iveau. Condus de aceste principii fos* tul primar a devenit un adevărat — specialist — în administrarea municipiului.

Provizoratul ce domină la noi în conducerea municipiilor — şi a altor instituţii — cu schimbarea comisiei interimare s'au nimicit ini* ţiafivele ce le avea d. V . Deleu pentru a ridica nivelul oraşului. Totuşi, în scurtul timp cât d. Deleu a fost în fruntea mimici* piului a reuşit să realizeze unele probleme cari merită toată afen* fia. Dintre cele realizate este de ajuns să amintim soluţionarea problemei asistenţei sociale, care era aproape o noţiune necunos* cută. Fostul primar şi-a dat sea* ma că această problemă trebue soluţionată în interesul superior al societăţii mai cu seamă în zilele noastre când mizeria şi şomajul face ravagii.

In acest scop a ridicat un azil modern de bătrâni şi vagabonzi unde cei internaţi au o îngrijire potrivită.

Tot din iniţiativa d. V . Deleu, s'au luat măsuri pentru ajutorarea populaţiei sărace şi în deosebi a copiilor, d*sa a introdus o metodă nouă în şcolile primare, unde fiecare elev primea gratis un pă* har de lapte la orele 10 dimineaţa.

P e tărâmul cultural de aseme* nea a făcut o mulţime de ino* vaţii în special pentru şcolile primare. S 'au instalat biblioteci, săli de jocuri, gimnastică, dezvol* tând elevilor o dragoste pentru şcoală.

Prin plecarea d. Deleu din fruntea municipiului, populaţia a pierdut foarte mult din pricină că d*sa este un bun cunoscător al problemelor generale ale a-cesfui oraş.

Edilii prezenţi ar trebui să urmeze calea arătată de d. Deleu şi astfel ar ajunge la rezultate reale.

STOFE ŞI PARDESIURI DE P R I M Ă V A R Ă la Firma

lANOVICZ ŞI FIUL Calea Regele Ferdinand No. 24

Un oraş care progresează : Turda

Dl. primar dr. Genţiu despre desvoltarea oraşului şi proecrele de viitor — Modernizarea staţiunii balneare .

Odată cu aparifia acestui modest organ de presă, am hotărât să evidenţiem nevoik acestei provincii şi să scoatem la suprafaţă doleanţele specifice ardeleneştii

Ţinând seamă de această hotărâre, în primul rând este necesar să ne ocupăm de situaţia oraşelor ele fiind centrele de bază ale unei provincii sau ale întregei ţări.

Seria acestor anchete o vom începe cu oraşul Turda, un însemnat centru românesc care a jucat un rol important în is* toria neamului nostru.

Oraşul Turda fiind aşezat la poalele Munţilor Apuseni , ai căror locuitori sunt în întregime români, a început să îmbrace încetul cu încetul haina românească.

Foştii conducători ai monarhiei ausfro*ungare au căutat să distrugă caracterul româneascal acestui oraş dar tăria şi simţul naţional a fost mai puternic decât sabia duşmană.

După Unire, conducerea oraşului a trecut în mâni roma* neşti şi datorită acestor conducători pricepuţi, Turda, a luat o desvolfare serioasă în toate domeniile.

Pentru a cunoaşte Turda de azi ne*am adresat d. dr. I. Genţiu primarul municipiului, care a binevoit să ne dea o serie întreagă de lămuriri.

„In primul rând — a spus d. primar — de când sunt în fruntea acestui oraş am căutat să satisfac interesele generale ale tuturor cetăţenilor, indiferent de neam, clasă socială sau crez politic.

Părerea mea este, că în momentul când un cetăţean care face politică militantă ajunge în fruntea unei insfiiuţiuni publice, trebue să elimine politica, căci în caz [contrariu nu va obţine rezultate reale.

Condus de aceste principii, am reuşit în scurt timp să realizez multe inbunătăţiri şi am înregistrat rezultate satis* făcătoare.

Este în deajuns să vă amintesc că deşi locuitorii acestui oraş se găsesc într'o situaţie materială precară totuşi am reuşit să realizăm o bună parte din bugetul anului trecut.

In anul curent vom căuta să reducem unele taxe comu--nale cari nu mai corespund zilelor de azi când criza este atât de accentuată. C u aceste reduceri vom căuta să venim în aju* torul întregei populaţii.

Hotelul şi Pavilonul din staţiunea balneară Turda.

C u această ocazie trebue să amintesc şi unele lucrări edi* lifare pe care le-am executat în ultimul timp. Reparări de şcoli, drumuri, noui canalizări, înbunătăţirea conductei de apă, repararea reţelei electrice etc. Toate aceste lucrări au costat sume consi* derabile dar erau necesare în interesul obştesc.

Pentru viitor avem o serie întreagă de proecte pe cari vrem să le îndeplinim între care cele mai importante sunt : desvoltarea băii comunale şi rezolvirea definitivă a electrificării oraşului.

Desvoltarea băii este o problemă cât se poate de urgentă pentru motivul că aduce un aport însemnat în bugetul oraşului.

După cum se ştie, Turda este stafiune balneară şi în sezon mii şi mii de vizitatori îşi caută sănătatea.

Aceste băi în special sunt recomandate pentru bolnavii de podagra, reumatism şi mai ales pentru diferitele boli ginecologice.

Staţiunea balneară are un hotel încăpător cu 22 camere în total 40 paturi.

Clădirea este o construcţie simpatică, situată la poalele pă* duruşi corespunde ori căror cerinţe.

Oaspeţii sunt serviţi de un personal care îşi cunoaşte datoriile. C u m vizitatorii acestei staţiuni balneare se măresc con*

siderabil, din an în an, ne ocupăm cu proectul de a construi încă un hotel mare pe lângă cel existent şi intenţionăm ca în curând să construim o baie cu aburi care se va putea utiliza în tot cursul anului.

O altă mare şi poate cea mai importantă problemă a oraşului este problema electrificării.

Oraşul nostru de prezent dispune de o uzină mică elee* trică care nu poate satisface pe deplin şi constant pe consuma* fori. Pent ru rezolvarea definitivă a acestei probleme, municipiul a luat contact cu Uzina Electrică din Cluj ca această societate să*i furnizeze curentul necesar.

Problema aceasta nu s'a rezolvat definitiv — deşi este obiectul unor discuţiuni continue — din pricină că nu avem un consiliu ales care să poată acţiona cu libertate deplină.

Sperăm că odată cu efectuarea alegerilor comunale această chestiune importantă va primi o soluţionare definitivă".

In legătură cu viitoarele alegeri comunale d. primar a spus următoarele :

„Cu ocazia alegerilor trecute Turda a fost primul oraş din Ardeal care a format un bloc din toate partidele româneşti şi a eşit învingător în alegeri. A m credinţa că acest bloc se poate reînoi şi atunci interesele generale ale acestui oraş sunt în siguranţă.

*

Din cele de mai sus reiese că conducătorii acestui muni* cipiu se ocupă serios de interesele oraşului Turda, care este în plin progres.

Praga Praga este unul dintre cele mai frumoase oraşe din Eu*

ropa. Odinioară centrul de crisfalizaţie al Boemiei şi ca atare centrul civilizaţiei Europei centrale, astăzi capitala republicei C e * hoslovace, merită din toate punctele de vedere să fie vizitată de străini şi in special de noi românii.

Aceiaşi soarte vitregă din trecut, prieteniile şi legăturile conducătorilor noştrii dinainte de război cu conducătorii cehilor şi ai slovacilor din fosta monarchie, colaborarea legionarilor] cehi cu voluntarii noştrii din războiul trecut, alianţele şi interesele noastre comune de după război sunt tot atâtea motive de ordin sentimental, care trebue să trezească în noi dorul de a vizita capitala Ţării vecine şi bună amică, a Cehoslovaciei.

Praga este aşezată pe malurile râului Moldova, într'o re* giune foarte pitorească. Priveliştea de pe cheiul Masarick spre Hradschin şi vice versa depe Hradschin spre oraş, e una dintre cele mai frumoase din Europa şi in special primăvara când toate grădinile sunt înflorite.

Celor cari cunosc Praga li se pare că acest oraş ar fi un muzeu de istorie al Europei centrale, căci aproape nu a fost nici un eveniment mai important, la care acest oraş să nu fi luat parte şi să nu fi contribuit cu ceva. A te plimba prin străzile oraşului vechiu şi pe malurile râului Moldova e caşi cum ai răsfoi o carte de istorie a veacurilor trecute. Ernest Denis vestitul istoriograf francez, care s'a ocupat de istoria po* porului ceh scrie : „Istoria oprimării oraşului Praga este tragică şi fiecare piatră ar putea să servească de schelet unei drame eroice."

Poporul Cehoslovac are o deosebită dragoste pentru ora* şui Praga pentrucă în el vede trecutul glorios al acestei naţiuni, iar generaţia deacuma vede în el un simbol al unităţii ŞÎ redeş* feptării naţionale Cehoslovace. Toate serbările în frun.'e cu con* greşul Socolilor, precum şi celelalte festivităţi şi manifestaţii cui* turale şi sociale se ţin aci. De aci au plecat toate ideile cari au însufleţit şi au ţinut trează ideia naţională, în poporul Cehoslo* vac, care după „timpuri de aur", veacuri dearândul a fost opri*

mat şl oprit în desvoltarea lui firească şi naţională, plătind cu mult sânge şi jertfe omeneşti ori ce revoltă şi protest contra stă* pâniforilor şi asupritorilor de eri.

Vederea generală a oraşului Praga.

Oraşul Praga după război s'a schimbat mult, din oraş de provincie a devenit iarăşi capitală. Pr in instalarea noului regim şi-a schimbai cu totul aspectul, s'au edificat din nou ministere şi alte edificii publice. In Hradschin în vechea reşedinţă a Re* gilor Boemi s'a Instalat preşedintele Masaryck, ales de întregul popor Cehoslovac, ca un simbol al ideii naţionale şi a demo* craţiei, care s'a identificai întru toate cu aspiraţiile acestei naţiuni.

Praga de astăzi ca oraş modern începe dela această dată, când a fost dui nou proclamată de capitală a Republicei Cehoslovace. Cât priveşte sporirea populaţiei oraşului Praga ne vor servi următoarele cifre: in 1910 a avut 616.631 locui­tori şi 16.746 de case. La sfârşitul anului 1931 are 863.220 lo* cui fori şi 33.111 case.

Acest avânt se. vede în toate direcţiile şi în special la no* uile edificii, cari s'au înălţat pentru nouile oficii şi ministere, ce* rufe de timpurile noui în urma independenţei. S ' a u construit pa* late grandioase pentru întreprinderi comerciale particulare şi pentru bănci. Aceste edificii şi palate impozante dau un aspect

cu toiul modern acestui oraş istoric. S'au deschis străzi noui, s'au construit poduri noui ca să se uşureze şi scurteze circulaţia între cele 2 părţi ale oraşului. Dar nu numai în centrul oraşului s'au făcut mari schimbări ci chiar şi la periferia oraşului s'au născut noui cartiere cu vile cochete cari au un aspect cu totul modern.

Consiliul comunal al oraşului Praga care e ales prin vot general secret în care sunt reprezentate toate clasele sociale dă o deosebită atenţiune ocrotirilor sociale. Biroul central de Ocro* fire conduce o mulţime de institute şi întreprinderi menite pe o scară foarte lungă să confribue la ocrotirea şi promovarea po* pulaţiei nevoiaşe şi lipsită din acest oraş. S'au edificat la peri* ferie o mulţime de locuinţe în urma afluenţei mari a populaţie 1

din provincie spre capitală. S 'au construit azile de ocrotire şi în

Renumitele azile de bătrini „Masaryk" din Praga construite dc curând.

special azilele Masaryck — unice în felul lor în lume — cari merită să fie văzute de străini ca o curiozitate a oraşului Praga. P e ferenul ocrotirii copiilor încă s'a făcut foarte mult. A u dat o deosebită atenţiune higiénéi şcolare (are 30 de medici şcolari), s'au făcut centre de distribuire pentru alimente şi lapte s'au înfiinţat colonii de vară, arene de sport pe n t ru copii şi alte multe institute şi organizaţii menite să combată mortalitatea in* fanfilă. Peutru ocrotirile sociale, oraşul Praga cheltueşfe anual circa 60.000.000 K c . (treisufe milioane lei). A dat o deosebită atenţiune îngrijirii bolnavilor şi pe lângă spitalele existente Pri*

. V I A Ţ A A R D E A L U L U I 19 _

măria a edificat P e Bulovka un spital cu 1000 de paturi unul dintre cele mai frumoase spitale din Europa provăzut cu toate inovafiile moderne ale ştiinţei medicale etc.

Toate acestea sunt o dovadă a spiritului de economie şi a puterii de muncă colectivă a oraşului Praga şi peste tot a Cehoslovaciei.Sunt ferm convins că dacă cei 160 deputaţi eng­lezi, ar fi văzut aceste lucruri, altcum ar fi vorbit în parla­mentul englez şi nu ar fi pentru ci contra revizuirii tratatelor. Progresul uriaş şi aceste edificii impozante făcute în aşa scurtă vreme şi arătarea lor străinilor e cea mai mare propagandă contra revizuirii.

M ă întreb dacă conducătorii acestui oraş în 15 ani au putut face atâtea lucruri frumoase şi folositoare civilizaţiei şi păcii ce vor face ei mai târziu, când nu vor avea de luptat cu atâtea greutăfi şi lipsuri rămase de pe urmele războiului mon* dial şi a vechei stăpâniri.

Pentru noi românii, vizitarea acestui oraş, abstrăgând de latura sentimentală, istorică şi artistică, mai are şi par­tea practică: văzând aceste eforturi uriaşe făcute de aliata noastră în aşa scurtă vreme, putem învăţa ce poţi face dacă ai o voinfă tare şi o conducere înţeleaptă şi că adevărata democraţie nu înseamnă demagogie şi în special putem în­văţa recunoştinţa faţă de acei bărbaţi de Stat cari au jertfit totul pentru naţiune simbolizată aşa de frumos în dragostea şi respectul unanim de care se bucură în întreagă ţara în faţa tuturor cetăţenilor fără deosebire de clasă socială : Preşedintele Masaryk.

Dr. loan Buia.

lnscrieţi-vă imediat în Liga Antirevizionistă Română.

Sediul Calea Regele Ferdinand Nr. 110.

Rolul important al Directoratelor Financiare

Activitatea serviciilor — Verificarea diferitelor lucrări fiscale C u m se păgubea statul înainte — S e impune înzestrarea Di*

rectoratelor financiare cu mai multă autoritate In ultimul timp au circulat diferite zvonuri în legătură cu

Directoratele financiare înfiinţate sub regimul naţionahţărănist din iniţiativa d. Madgearu, care a văzut prin o prizmă clară

abuzurile ce se săvârşiau aproape cotidian, cari aduceau mari pagube atât sfatului cât şi contribuabililor.

După înfiinţarea Directoratelor financiare abuzurile şi dife* ritele machinaţiuni ce înainte făceau ravagii, s'au stârpit aproape cu desăvârşire, ceeace se poate obiectiv constata din faptul că dela această dată nu s'au înregistrat fraude.

Cele de mai sus le susţinem în special pentru Directoratul Regional Financiar VI I I din Cluj, în fruntea căruia se găseşte d. Victor Mureşan, care prin cunoştinţă şi conducere energică a ştiut să înlăture — cuibul veninos de paraziţi — ce a fost instalat la serviciile financiare din capitala Ardealului, cari nu

Insuficienţa controlului s'a dovedit cu mai multe ocazii, în special prin

Directoratele financiareau descărcat de o mare sarcină ministerul, care nu era în măsură să verifice şi să supravegheze obiectiv lue* rările ce decurg la dife­rite administraţii financiare, cărora în interesul şi bunul mers al serviciului se im* pune un control minuţios.

nevoile şi înbunătăţirea de care avea trebuinţă aparatul nostru fiscal.

D. VICTOR M U R E Ş A N Director Regional Financiar.

urmăreau altceva decât scopuri de beneficii materiale în favorul lor şi în detrimentul statului.

Dela acest Directorat se supraveghează cu atenţie şi se verifică lucrările de sute de milioane ce se fac la administraţiile financiare aflătoare pe raza celor nouă judeţe.

Pentru ca bunul mers al serviciului să nu sufere, ministe» rul în urma cererii din trecut a Directoratului a aprobat în principiu să majoreze numărul funcţionarilor cu 622 dintre care 326 perceptori de agenţii iar restul de 296 agenţi de urmărire.

D . Victor Mureşan director regional financiar, în zilele acestea a întocmit un tablou prin care se arată ministerului res* pectiv, pe categorii de serviciu, numărul de noui funcţionari de care are nevoie directoratul.

Dacă ministerul va soluţiona această problemă de o im* portantă capitală, serviciile financiare de pe raza directoratului îşi vor îndeplini misiunea în mod cronologic şi în scurt timp res* fantele vor fi aduse la curent.

Activitatea serviciilor

In cadrele Directoratului funcţionează doua servicii : Ser* viciul contribuţiunilor indirecte şi serviciul contribuţiunilor directe.

Serviciul contribuţiunilor indirecte verifică lucrările de tim* bru, succesiuni, taxe pe lux, cifra de afaceri, spectacole şi taxele de automobile.

Pentru a demonstra marea importanţă a lucrărilor şi veri* ficărilor dela acest directorat este de ajuns să arătăm munca serioasă ce se desfăşoară sub conducerea d. Victor Mureşan.

In legătură cu aplicarea legii Timbrului, dela 1 Aprilie 933 şi până azi pe teritoriul Directoratului s'a constatat în urma verificării 1421 contravenţii, ceeace reprezintă o sumă de lei 1.564.280.

La succesiuni, dela 1 Martie şi până la finea lunii Martie a. c. s'au verificat 9229 de dosare, din care 3.619 erau scutite iar 5660 au fost taxabile.

Din acest număr numai 3561 cazuri erau bine taxate, restul de 2.099, adică peste 35 procente din lucrări au fost restituite, ca rău făcute.

Statisticile întocmite se cifrează pe ziua de 31 Martie 1934

là un număr de 45.143 succesiuni netaxate, cari se înparf in felul următor; 20.990 taxabile, 13.912 scutite cf. legii iar 10.241 fără avere.

încasările din timbru, sunt următoarele ; dela 1 Aprilie 1933 şi până la 31 Martie a. c. se cifrează la Lei 163.92f.362.

Impozitul pe lux şi cifra de afaceri în cursul exerciţiului anului trecut de asemenea prezintă o sumă importantă: lei 130.497.105.

Impozitul pe automobile, în trecut nu a fost aplicat cu severi* tate în urma cărui fapt T00 de automobile din această regiune nu au fost impuse. In total până în prezent s'au dresat 1.016 confravenţiuni cu o amendă totală de lei 13.882.976.

Impozitul pe spectacole, arată o creştere importantă, dela 1 Aprilie 1933 şi până la 31 Martie 1934 care se cifrea­ză la suma de lei 5.868.1 77.

Serviciul contribuţiunilor directe se ocupă cu verificarea impozitului agricol, clădiri, mobiliar, comercial, industrial, salarii, profesional şi taxa militară.

La acest serviciu se centralizează toate debitele acestor soiuri de impozite precum şi verificarea hotărârii comisiunilor de

apel, scăderi de impozite în cursul anului sau impuneri provizorii. Biroul Monopolului spirtului, care funcţionează în

cadrele Directoratului de asemenea execută lucrări cari merită atenţiune. De acest birou sunt verificate şi inspectate toate fab* ricile pe teritorul directoratului.

Ceeace prezintă un regres este faptul că fabricarea alcoho* lului stagnează aproape complect în această regiune.

Pentru ca cei interesaţi să-şi formeze o ideie despre starea faptelor este de ajuns să arătăm că din cele 56 fabrice de spirt existente în prezent funcţionează numai 15.

Fabricaţia în cursul anului 1933/34 Litri : 1.826.362 grdl. Suma totală incasată din aceste venituri este de lei

130.977.000. In cursul anului pentru fabricarea licheurului s'a intre*

buinjaf 598.476 grdl. spirt iar pentru denaturări s'au folosift 4.563.356 grdl.

După taxarea fabricilor de bere s'a incasat O sumă de lei 9.179.000.

Numărul cazanelor este de 2341 după a căror producţie s'a încasat suma de lei 6.291.851.

*

Cele de mai sus ar fi lucrările ce se concentrează la Direc* toratul din Cluj.

înainte de înfiinţarea Directoratelor verificările arătate mai sus se făceau sumar de tot, din partea unor inspectori cari înaintau actele spre verificare ministerului respectiv.

Din pricina a glomeraţiei, lucrările nu se verificau cu atenţie şi statul din pricina superficialităţii era păgubit cu sume importante.

Luându-se în seamă importanta şi munca titanică ce se desfăşoară la acest directorat ar fi nevoie în interesul consiladării bunului mers al serviciului ca atributiunile să fie mărite.

Cunoscând capacitatea financiară a d. Victor Slăvescu ministrul finanţelor, se aşteaptă ca Directoratele financiare care au adus un tolos real statului să fie înzestrate cu mai multă autoritate.

Problema unificării legii meseriilor în România

Cum vede d. senaior Samoil apărarea intereselor generale ale micilor meseriaşi

Unificarea legii meseriilor este o problemă care agită de multă vreme pe micii industriaşi.

Deci în ultimul timp mulţumită d. D . R . Ioanijescu, fost ministru, s-a realizai o bună parte din dolean}ele meseriaşilor totuşi această clasă socială, de o importantă capitală în viata statului, este complect dezorientată.

Această stare de lucruri se daforeşte în special faptului că mica industrie (meseriaşi patroni) nu sunt unifi înfr*o sin* gură asociajie pentru aşi apăra interesele comune.

In zilele acestea a avut loc în capitala Ardealului adu* narea generală a Corporaţiilor Industriale din Ardeal şi Banat, unde s*a discutat în special rolul Camerelor de Muncă şi si* tuajia meseriaşilor patroni,

La această adunare în afară de reprezentanţii oficiali ai diferitelor ministere a luat parte şi d. senator Alex. Samoil preşedintele Uniunii Generale a Micilor Industriaşi din România.

Cunoscând activitatea d-lui senator Samoil, în special munca depusă cu ocazia înfăptuirii celor trei legiuiri muncito* reşti : înfiinţarea Camerelor de muncă, Judecătoriile de Muncă şi Unificarea şi Autono* mia Asigurărilor Muncito* reşti, ne-am adresat d-lui senator pentru a cunoaşte părerea d-sale în legă* tură cu problema unificării legii meseriilor.

„Unificarea legii meserii* lor este o problemă arzăto* are — a spus d. senator Samoil — şi care trebue neapărat rezolvita în scurt timp, căci în caz contrar interesele acestei clase nu pot fi apărate cu hotărâre.

In acest scop avem ne* voie de o conlucrare cu toate asociaţiile de acest fel pentru a aduce problemele la un numitor comun, de* oarece fiecare provincie are doleanţele ei proprii.

Aşa de exemplu micii meseriaşi din Bucureşti aderă la Camerele de Muncă , iar o parte din meseriaşii din Ardeal sunt contra acestor camere. Tot astfel stăm şi cu legea asigu* rarilor sociale în afară dc aceste mai sunt o sumedenie de probleme importante, cari trebuesc puse la punct pentru totdeauna.

Eu , depun toată stăruinţa mea pentru a determina factorii conducători să ne satisfacă revendicările noastre drepte.

C u totul altfel ar fi însă demersurile noastre pe lângă guvern dacă micii industriaşi ar fi uniţi şi ar avea un sediu al tuturora în capitala ţării unde se făuresc toate legile pri­vitoare la viaţa colectivă a statului.

D. Senator Al. SAMOIL.

Mulţi învoacă motivul că în cazul când se va face uni* ficarea legii meseriilor, unele asociaţii sau corporaţii îşi vor pierde autonomia 'sau independenţa lor. Este o ideie greşită. Ori ce meseriaş patron poate fi membru al Uniunii G e n . a micilor industriaşi şi în acelaşi timp şi al corporaţiei respective.

Din partea mea — doresc ca unificarea legii meseriilor să se facă cu o zi mai înainte căci numai în acest mod ne vedem existenţa noastră asigurată.

Probleme economice specifice Ardealului

Viaţa economică a Ardealului, credem că în ultimii zece ani nu a apucat pe drumul cel mai fericit din punct de vedere al intereselor româneşti. In adevăr, problemele adeleneşfi, prin complexitatea lor, reclamă o atenţiune specială din partea guver* nanţilor şi o luptă continuă, înverşunată, a clementelor româneşti, localnice, faţă de elementele minoritare cari în u r i n a alipirii Ar* dealului la Vechiul Regat, au canalizat întreagă forţa politică şi economică spre întreprinderile industriale şi instituţiile banc i re ale Ardealului, reuşind, nu cu mullă greutate, ca azi întreprin* derile minoritare să deţină monopolul majorităţii produselor in* dustriale dela noi, în detrimentul micilor întreprinderi roma* neşti.

In dezvoltarea afirmaţiunii făcute mai sus mă voiu strădui să descriu în mod sintetic două momente din evoluţia vieţii eco* nomice a Ardealului, începând prin a arăta situaţia economică la câţiva ani după Unire şi terminând prin a caracteriza situaţia actuală, natural, indicând motivele ce le credem că au contri* buit în cea mai mare măsură la determinarea ei.

Ardealul românesc, din punct de vedere economic, în primii ani dela unire se părea că se îndreaptă în mod normal spre ţinta finală la care în mod fatal va trebui să se ajungă : domi» narea elementului românesc, atât din punct de vedere economic cât şi politic. Situaţia în acele timpuri ne îndreptăţea să credem acest lucru fiindcă mica industrie româneaseă a avut o ascen*

siune frumoasă, iar instifutiile bancare în urma situaţiunii înflori* loare în care se aflau, ne îndreptăţea să credem că vor da tot concursul lor acelor harnici şi cinstiţi meseriaşi de eri, ca să devină marii industriaşi de mâine. Pentru susţinerea celor spuse mai sus, credem că e suficient să spunem că industria tăbăcă-riei a luat o aşa dezvoltare încât micii meseriaşi din judeţul Sibiu

şi depe valea Sebe­şului (Alba) au apro­vizionat majoritatea locuitorilor din Ar* deal cu piei tăbăcite.

Situaţia actuală, în­să, spre regretul no* sfru, din punct de vedere al intereselor româneşti se carac­terizează în felul ur­mător.

a) Meseriaşii ro* mâni cari în mod normal, trebuiau să aprovizioneze piaţa Ardealului cu produ­sele lor, nu au reuşit

D. K O M U L D. I V A N s ă realizeze acest lue* ru, din cauza con­

curenţei industriei mari minoritare.

b) Meseriaşii români în urma concurenţei industriei mari minoritare, pierzându=şi debuşeurile, deci şi meseria, ar fi trebuit să fie angajaţi de marea industrie, dânduli*se în felul acesta posibilitatea de a trăi. Ori, lucrul acesta nu s'a întâmplat şi astfel meseriaşii români din Ardeal, muncitori şi cinstiţi, au ajuns în ţara lor să fie muritori de foame.

c) Industria mare minoritară prin acţiunea sa, atât din punct de vedere economic cât şi social, nu corespunde intere* seloi generale ale Statului român.

Economic, nu corespunde fiindcă în urma faptului că deţine monopolul producţiunii şi din cauza restricţiunilor ce se

fac la import, exploatează în modul cel mai ordinar consumatorii. Social, aceste industrii s'au dovedit a fi focare intense ale

iredentei maghiare, sau cuiburi infectate de doctrina lui Marx , cari nu urmăresc altceva decât desfăşurarea desordinei sociale, desordine al cărei rezultat final e scontat să fie utilizat tot în serviciul iredentei maghiare.

Motivele principale care au determinat situajia actuală, după credinja noastră se împart în 2 grupuri mari :

1) Financiare: Politica de plasament a marei finanfe private din Vechiul Regat, în Ardeal, s'a îndreptat spre marea industrie, punându-i la dispoziţie majoritatea capitalului rulant necesar desvoltării ei, şi astfel s'a creiat o situajie pe cât de pa* radoxală pe atât de nedreaptă pentru meseriaşii români din Ardeal de a fi distruşi de marea industrie minoritară de aci, având concursul financiar nelimitat al marilor institujii bancare din Vechiul Regat.

À1 doilea motiv care a determinat distrugerea meseriaşului român ardelean, e de ordin economic şi--l găsim în acfmnea neloială dusă de marea industrie pentru distrugerea lui. Cazul industriei de tăbăcărie, ne susţine îndeajuns, afirmata de mai sus. Marea industrie de tăbăcărie pentru ajungerea scopului său, în primul rând a scumpit în mod forjat materia primă, cum­părând toată cantitatea de piele aflată pe piaţă, cu pre} ridicat, iar în urmă produsele fabricate le*a vândut la preţul de cost, deci cu mult mai ieftin de cum era preţul zilei. Acest sistem a fost aplicat numai atât timp cât era necesar pentru a distruge pe micul industriaş, fiindcă îndată ce şi*a ajuns scopul, produ* sele fabricate au fost scumpite.

Pentru remedierea acestui rău se impune în mod impera* tiv crearea de institujii financiare în Ardeal, al căror scop să fie de a pune la dispoziţia meseriaşului român, de aci, banii necesari desvoltării lui, iar prin diferite legiuiri să se creieze di* verse avantaji micilor producători de naţionalitate română. Pri* mirea favorabilă din partea actualilor guvernanjì a ideii formării unei Sucursale a Societăţii Nationale de Credit Industrial la Cluj, cu scop precis de a ajuta mica industrie română din Ardeal rezolvă în mod avantajos această problemă, atât de dificilă.

Romul D. Ivan.

Din activitatea serviciului technic al oraşului Cluj

Lucrările principale executare din anul 1919 până azi Caleva cifre captivanle

Serviciul technic al unui oraş s'au judeţ, nici nu pare atât de util în ochiul cetăţeanului, dacă nu priveşte cu atenţiune munca ce se desvoltă la acest oficiu.

Exec. Folcfilm

D. INGINER V I C T O R C I O R T E A ŞEFUL SERVICIULUI TECHNIC CU PERSONALUL INTERN

Dacă însă analizăm puţin lucrurile, vom vedea că nimic în oraş sau judeţ, nu se schimbă fără avizul acestui important serviciu.

Pentru ca cetăţenii să-şi facă o ideie despre munca tifa-* nică ce se desfăşoară la acest serviciu, vom arăta principalele realizări dela anul 1919 şi până în prezent.

Intre marile lucrări executate, pe primul plan se află cori*

slruirea podului din calea Traian, care este menit să regiemen* teze circulaţia cu gara, din cauză că vechiul pod din calea Re* gele Ferdinand nu mai putea suporta afluenţa ce creştea.

De asemeni acestui serviciu se datoreşte edificarea băii de vară din parc care a umplut un mare gol în acest oraş.

Lucrări de seamă mai sunt : edificarea şcolilor primare din Cordoş str. Chintăului, grădini de copii mici în str. I. P o p , Oşianu şi Mănăştur.

La Tarcea s*au construit şase clădiri cari servesc de azil pentru bătrâni şi vagabonzi.

In anul trecut s*a mai făcut o lucrare importantă : ampli* ficarea abatorului şi frigoriferului la dublă capacitate.

Afară de cele de mai sus s*au făcut importante lucrări de pavaje în locurile următoare :

In Piaţa Cuza Vodă (4820 m2), în Calea Regele Ferdi­nand (4900 m.2), str. G h . Bariţiu (2700 m.2), total 12.420 m2, spor de cea 10% f-aţă de totalul pavajelor de asfalt. Trotuare de asfalt construit din nou : Donat (1645), Grigorescu (2334 m 2 ) , Iulian P o p (802), Ghica (262), Tebei (374), Bolintinianu (485), Mârzescu (1167), Vulcan (879), Văcărescu (716), Canfemir (449), Wilson (440), Pata (1014), Tunarilor (947), Cipariu (207), Coşbue (424), Mico (443), Cuza Voda (1970), Piaţa Cipariu (507), Andrei Mureşan (600 m 2 ) , total 75.790 m 2 , adică un spor de cea 10% faţă de trotuarele existente.

Pavaje noui de granit pe carosabile : Pa ta (1970), Anton P a n (1200), Grăd. Bărnuţului (505), Grigorescu (6253), Dece* bal (5525;, Andrei Mureşan (4226), Căii Ferate (500), Enescu (4000), Cal. Trăian (2164), Haiduc (690), G h . Sion (2154), Piaţa A b a t o r u l u i (17C0), Măcelarilor (1680), Cernăuţi (4314), Elisabeta (2026), Basarabiei (1970), Dragalina (778), Mănăşfu* rului (h080), R . Gării (1718), Ilie Măcelar (1091), Dorobanţilor (3895J, str. Gării (1417), G h . Tămaş (718), Piaţa Abatorului total (56.574 m 2 ) a fost înainte 84.959 m 2 , adica cea 65°/„ spor.

Datele arătate mai sus sunt numai o mică parte din marea operă ce a fost realizată de acest serviciu condus de d. şef inginer Ciortea.

In numărul viitor ne vom ocupa amănunţit cu cheltuelile făcute de acest serviciu pentru lucrările executate în timp de 15 ani.

• _ 30 V I A Ţ A A R D E A L U L U i

N o u ă orientare în politica minori­tară din România

— Declaraţiunilc d. Carol Mózes —

Problema minoritară dela noi a preocupat foarte mult cercurile politice conducătoare, cari căutau prin ori ce mijloace să frans* forme pe aceşti cetăţeni în gre» gari loiali ai acestui stat.

Dela început când s--a pus la cale neîntemeiat agitata spiritelor pe această chestiune, s'a obser­vat că nu cetăţenii minoritari simpli sunt iniţiatorii acestor pro* cedeie, ci însăşi conducătorii ri* dicati prin abuz în fruntea mino* ritarilor — conţii, baronii şi magnaţii — cari lucrează după ordinele primite de peste hotare, pun la cale anumite machinatiuni prin cari agită şi provoacă spiri» tele. Aceşti conducători îşi dau foarte bine seama că numai prin anumite manopere — agitaţiuni, iredentism şi glorificarea tre­cutului — se mai pot mentine în fruntea unei fracţiuni a mino* ritarilor, căci aceştia au început să*şi dea seama că magnaţii atât în trecut cât şi în prezent au fost asupritorii şi schinjuitorii ţăranilor unguri, deci ei nu pot să fie apărătorii adevăraţi ai in» tereselor acestora.

Unii minoritari, cari cunosc ţinta pe care o urmăresc — con­

ducătorii nechemaţi — au înce* put să deştepte massele minoritare arătând ticăloşenia acestora atât sub stăpânirea ungurească cât şi după instalarea regatului roma* nesc pe aceste plaiuri.

D. C A R O L M O Z E S

Ghiaţa s'a spart. Şi trecutul — glorioşilor conducători — cu încetul se clarifică ridicându--se negura care acoperea păcatele lor.

In fruntea minoritarilor s'a ri» dicat o nouă generaţie, cinstită, dreaptă şi care se uneşte cu in-

teresele generale ale acestei ţări ocrotitoare.

Pentru a cunoaşte mai pro* fund această problemă, ne*am adresat d. Carol Mózes directo* rul asociaţiei farmaciştilor din Ardeal, care este conducătorul acestui curent politic.

Problema minoritară în Ro* mânia ~ a spus d. Carol Mó* zes — nici pe departe nu este atât de gravă după cum arată unii interesaţi, cari caută să*şi făurească merite peste hotare.

Dacă analizăm politica des* făşurată de v.'chii conducători ai Partidului Maghiar, conţi şi magnaţi, vedem că nu are nimic comun cu interesele generale minoritare. Aceşti conducători prin situaţia lor îşi rezolvă inie* resele lor proprii, fără să mai ţină seamă de cele ale masselor.

C u m politica de până acum este cu totul greşită şi ea nu este cea reală, am hotărât în* fiinţarea unei grupări politice cu idei liberale.

P â n ă în prezent această gru* pare numără patruzeci mii mem* bri şi are sedii în fiecare judeţ

cu populaţie maghiară sub denu* mirea „Tineretul liberal minoritar."

Noi, membri acestei grupări, vrem şi vom reuşi să apărăm interesele generale minoritare prin drepturile prevăzute în constifu* ţie. N u cerem o lege separată a minorităţilor deoarece constituţia garantează drepturi egale tuturor cetăţenilor acestei ţări. O ast* fel de lege ne*ar pune pe planul al doilea şi ar fi în detrimentul nostru.

In programul actualului guvern figurează înfiinţarea unui depar* ta ment al minorităţilor în cadrele ministerului cultelor şi artelor sub conducerea d. ministru Alex. Lapedatu. Prin eventuala reali* zare a acestui program obser* văm că interesele noastre sunt ţinute în evidenţă de actualii con* ducători.

Cetăţenii minoritarii ai acestei ţări sunt loiali statului şi se stră* duesc să depună munca lor pen* tru consolidarea generală, căci numai prin o muncă frăţească şi de bună înţelegere cu naţiunea dominantă vom reuşi să înre* gistrăm progrese.

|̂ !NWINSIIILÄLIIHIXIIIILLIIISIH IIILLIIIIIILLLIIIIIIIIIIIIILTIUŢŢ!

H C O N S U M A Ţ I T T D Q T T Q " M W B E R E A » u *** ° u ° H Of L A B E R Ă R I A p T A ^ ^ N R U ™ I I ţ | ÌSTLLLLIINÌRLLLIFFILLLLIA

_ 32 V I A Ţ A A R D E A L U L U I

Pentru ajungerea acestor scopuri am hotărât înfiinţarea unui ziar maghiar cotidian, în care să se oglindească fidel toate doleanţele noastre.

Suntem siguri că mulţi duş­mani se vor ridica în contra noastră, dreptatea este însă la noi şi vom învinge cu sigura nţă,

— a încheiat d. Carol Mózes. *

Programul acestei grupări politice este cât se poate de real şi cunoscând energia şi puterea de muncă a d. Carol Mózes, credem că va reuşi să îndrepte politica minoritară pe căile cele adevărate.

Inventarul averii statului şi problema administrării veniturilor şi

cheltuelilor publice C a cel mai vechiu funcţionar financiar ardelean, îmi îm=

plinesc o datorie morală aducând la cunoştinţa publică unele lucrări mai importante ale fostului regim ardelean, bazate pe principii mondiale, în scopul de a le studia şi adapta părţile corespunzătoare cerinţelor actuale.

Inventarul averii publice din Ardeal, înainte de Unire

Toate imobilele, proprietatea statului, erau date în admi­nistrarea ministerului de finanţe, departamentul tezaurului public, excepţiune făceau imobilele destinate pentru serviciul altui de* partament, rămânând în administrarea aceluia, până la încetarea destinaţiei.

Fiecare serviciu administrativ era îndatorat a ţine matricola şi inventarul, cu acte justificative, despre toată averea mobilă şi imobilă, aparţinătoare serviciului, în care era evidenţiată felul averii, siluaţia şi valoarea actuală. Ori ce predare şi preluare de serviciu se făcea cu luarea în seamă a inventarului, care trebuia controlat în fiecare an, de organele superioare, cel puţin odată.

înstrăinarea imobilelor, proprietatea sfatului, nu se putea face decât în baza unei legi.

Registrul inventar se încheia cu finele anului bugetar şi

. V I A Ţ A A R D E A L U L U I 3 3 _

înainta serviciului de contabilitate din ministerul cărui aparţinea, acesta după verificare şi evidenţiare îl înainta Curţii de Conturi, unde erau concentrate şi controlate toate inventarele, aici se al* cătuia inventarul general despre averea statului.

Curtea de Conturi la finele fiecărui an bugetar, după con* trolarea socotelilor despre veniturile şi cheltuelile realizate întocmea o încheiere finală, care cuprindea situaţia fondurilor şi fundaţiu* nilor administrate de guvern, inventarul*detailat, pe ministere şi servicii, despre averea statului, arătând activul şi pasivul la începutul anului, modificările în cursul anului şi situaţia definitivă la finele anului bugetar, în continuare, conturile de execuţie a bugetului cu motivarea diferenţelor.

Inventarul, era o anexă principală a conturilor de gestiune, privind executarea bugetului trecut, forma o chestie de încredere în guvern.

Inventarul averii statului în România întregită Legea contabilităţii publice din 1929 spune că averea

statului se va determina prin întocmirea unui inventar general, în care se vor enumera şi evalua toate bunurile mobile şi imo* bile, precum şi toate drepturile şi obligaţiunile pe cari statul le are faţă de terţi. Fiecare administraţie îşi va întocmi un inven* tar amănunţit de toate bunurile pe cari le deţine, aceste inven* tare se vor centraliza la fiecare minister, care va comunica mi* nisterului de finanţe duplicate certificate. Ministerul de finanţe va alcătui inventarul general al patrimoniului statului, complectân* du*l la sfârşitul fiecărui an financiar cu modificările ivite între timp.

Inventarul armamentului, muniţiunilor şi materialelor de luptă va rămâne la Ministerul Armatei, făr' a mai fi comunicat Ministerului de finanţe.

Curtea de Conturi va exercita controlul asupra inventam* ]ui prin delegaţii trimişi la faţa locului.

Dispozijiuni potrivite, dar numai în parte executate

In anul 1929 scriitorul prezentului articol a tost însărcinat cu alcătuirea inventarului general, a făcut Regulamentul privitor la inventarierea Patrimoniului Statului, regulament aprobat dé

—34 V Î A Ţ A A R D E A L U L U I

Consiliul Miniştrilor şi promulgat cu Decretul Regal N o . 754/93Ö dar n'a putut continua şi termina lucrarea, din cauza că, în baza unei legi speciale a fost pus în retragere înainte de limita legală.

In scopul asigurării creditului public în tară şi străinătate, se cere alcătuirea şi publicarea inventarului general, arătând si* tuaţia averii sfatului, activul şi pasivul, după elementele consfitu. live, întocmind un bilanţ general de avere, din care să sé poată constala mărimea averii şi modul de administrare.

A r fi potrivit ca inventarul general să cuprindă şi averea mobilă şi imobilă, deţinută de Ministerul Armatei, dar tără de* tailări, cum şi averea tufuror regiilor publice.

Inventarul generat controlat de Curtea de Conturi, să fie supus spre aprobare Adunării Deputaţilor, ceeace ar contribui în mare parte la consolidarea finanţelor publice, prin asta G u * vernul ar câştiga încrederea atât a Ţării, cât şi a străinătăţii.

Guvernul din trecut ar fi trebuit să predea averea admi* nistrată cu inventar, arătând situaţia averii publice.

Ţin să amintesc că Statul Român în provinciile alipite dela Ungaria posedă imobile în 1262 comune, cu întindere totală de 1,102.164 jugăre cadastrale.

Darea de seamă a fostului regim ardelean asupra administrării averii, veniturilor şi cheliuelilor publice

Fiecare serviciu, care administra avere, venituri şi cheltueli publice, era îndatorat a face socoteli zilnice, la finele lunii le în* cheia şi înainta serviciului de contabilitate din ministerul cărui aparţinea, acesta le verifica, înregistrându*le în scriptele sale, în* tocmea extrase detailate şi le înainta pentru controlare Curţii de Conturi, care era în drept a cerceta ori ce act de gestiune.

Curtea de Conturi la finele anului bugetar alcătuia în* cheierea finală, cuprinzând întreaga gestiune a guvernului, corn* parată cu prevederile bugetare, făcea «• dare de seamă privind administrarea averii, veniturilor şi cheltuelilor, însoţită de contu* rile de gestiune, de inventarul general al averii statului şi de situaţiile fondurilor şi fundaţiunilor administrate de guvern, an de an, era supusă aprobării Parlamentului. Desbaterea forma o chestiune de încredere în guvern.

Darea de seamă a guvernului asupra gestiunii din trecut în România întregită

Constifuţiunea Tării Româneşti din 1923 art. 115 prevede îndatorirea Cur(ii de Conturi de a supune în fiecare an Adu* nării Deputaţilor raportul general, rezumând conturile de gestiune pentru bugetul trecut, semnalând tot deodată neregulile săvârşite de miniştri în aplicarea bugetului. Legea contabilităţii publice din 1929 prevede că, Direcţiunea Contabilităţii Generale a Statului din Ministerul Finanţelor, în primele 3 luni după finele fiecărui' an financiar va încheia şi tipări contul general de gestiune anuală a administraţiei finanţelor Statului.

Mai prevede că contul general de execuţie a bugetului se va supune Adunării Deputafilor de Ministerul de Finanţe cel mai târziu la 1 Noemvrie al anului, care urmează după în* cheierea exerciţiului şi că regularea definitivă a bugetului va face obiectul unei legi speciale.

Dispòzifiuni de asemenea potrivite, dar încă nu au fost puse în aplicare

In interesul consolidării finanţelor statului, ar fi potrivit, să se încheie şi tipărească contul general de gestiunea exerciţiului 1932 şi să fie supus de Ministerul Finanţelor Adunării Depu* tafilor, în conformitate cu legea contabilităţii publice, ceeace ar.fi trebuit s a s e facă înainte de 1 Noemvrie 1933.

Adunarea deputaţilor e chemată, a aproba contul general de gestiune şi contul anual de creditele extraordinare speciale şi a da avizul, după propunerea Ministerului de Finanţe, la aco- " perirea deficitelor rămase din trecut.

Unele dispoziţiuni din legea contabilităţi publice fiind ne* potrivite, contradictorii şi neaplicabile, sunt de părere că, legea din anul 1929 ar trebui revizuită şi reformată în întregime potri­vit cerinţelor actuale, punându*o în concordanţă cu art. 115 diri Constituţiunea Ţării Româneşti, după care Curtea de Conturi e datoare în fiecare an a supune Adunării deputaţilor raportul ge* \ nera! asupra gestiunii din trecut.

Dr. George Cinta.

Â/TA Ţ A A R D E A L U L U I ^

Comerţul extern al României poate fi rentabil numai cu

Orientul România, înainte de războiul mondial, era socotită o ţară

a canaanului. Grânele ei, mai bogate în gluten decât ori cari altele, produsele marilor proprietăţi, cu maşinile şi investiţiile ne* cesare, cuceriseră pieţele europene ; petrolul era absorbit, în mari cantităţi, de cătră Monarhie şi Imperiul german iar vitele cornute se cereau în mare număr, mai ales în Balcani. După războiu, datorită marilor încercări la cari am fost supuşi şi pro* fundelor retorme cari au sdruncinat şi preschimbat fundamental concepţiile economice şi politice antebelice cu reforme dictate de spiritul vremii şi închegate în psihologia tranşeelor, la cari trebuie să mai adăugăm nesfârşitele îngenuncheri a anilor slabi din urmă, România a cunoscut toate greutăţile ce caracterizează începuturile unor asemenea evenimente istorice. Dispărând pro­prietăţile mari au dispărut în parte şi disponiblităţile exportului de cereale. Ţăranul produce abia strictul necesar întreţinerii familiei, aceasta din cauza neînzestrării lui cu uneltele şi capitalul ne* cesar, şi apoi datorită nouei situaţii economice ce i*se creiase.

Exploatarea petrolului a scăzut brusc fie din cauza de* vastării întregilor regiuni petrolifere, fie din cauza pierderii pieţelor, ca o consecinţă a concurenţei ruseşti, sau a nouilor constelaţii politice, ce se formau în Europa centrală. In ceeace priveşte exportul cornutelor, el a fost acaparat de alte state cu o politică economică mai sănătoasă, sau cu o mai dârză voinţă de afirmare, cum a fost cazul Turciei Kemaliste.

Trebue să mai adăugăm, spre complectarea acestui tablou, şi faptul că surplusul de cereale, care s'a putut obţine în ultimii 16 ani, a trebuit, în parte, să fie repartizat provinciilor alipite mai sărace, regiunilor înfometate. Deasemenea după război, am asistat la o tendinţă de naţionalism care reînvie vechile concepţii mercantiliste. Statul îngrădeşte economia naţională cu bariere» împiedecând circulaţia liberă a bunurilor, atât prin metoda simplistă de protectionism direct, al impozitelor vamale cât şi

prin contingentare şi compensaţie. S'a mers atât de departe cu această chestiune încât Camera de Comerţ din Londra a pro* pus, pentru perfecţionarea schimbului de comerţ în natură, dela stat la stat, introducerea bunurilor de schimb de mărfuri „baríex" pentru înlocuirea banului, S'a renunţat astfel, treptat, la „clauza naţiunei cele mai favorizate", politica comercială externă carac* terizându*se printr'o serie de acorduri, de contingentări, de control al devizelor, ceeace înseamnă o reînviere a naţionalismului eco* nomic cu tendinţe autarhice.

Mulţi dintre economiştii dela noi cred că răul poate fi înlăturat încercând o ofensivă economică în Occident, găsindu* se astfel o ieşire a noastră din sfera statelor balcanice.

Profundă eroare ! Aceasta penfrucă autarhismul de care vorbeam mai sus, nicăiri nu este mai desvolfaf ca în Occident, răsboiul vamal mai accerb, concurenţa mai mare, statele cari importau produsele noastre, încercând pe cât se poate revalori* ficarea maximei „que le pays se sufisse a lui mème" sau dacă nu, importarea cerealelor, fie din colonii sau din ţările mai eftine [cum e cazul grâului sud*american sau cel provenit din Rusia Sovietică] fie inaugurând acea politică economică sentimentală, iniţiată în luna Martie 1934 de d. Mussolini, la Roma.

România ar putea avea strânse relaţii economice cu statele din Mica Antantă. Jugoslavia produce însă cam aceleaşi lu* cruri ca şi noi, iar Cehoslovacia, deşi a semnat pactul economic, ridică o serie de resfricţiuni vamale, de natură aufarhiste, încât comerţul nostru, de exemplu de porci, în aceeastă ţară, începe să devină inexistent.

Singura piaţă, pentru desfacerea produselor noastre, ră* mâne Balcanii şi Orientul apropiat, din simplul motiv că aceste regiuni sunt mai puţin organizate, mai unilaterale în producţie, încă fără veleităţi aufarhiste şi cu suficiente centre urbane cari să trebuiască să fie alimentate prin import.

Printre statele din această regiune se numără în primul rând Grecia care importă anual 100.000 bovine, 1.000.000 de oi, 16.000 porci şi 50 vagoane cărnuri preparate. Urmează apoi Egiptul, Palestina, insula Malta şi pentrucă suntem în Medite* rană, Sudul Italiei.

Câştigarea acestor pieţe şi menţinerea lor pentru comerţul

românesc, depinde exclusiv de priceperea noastră. Vom găsi însă aci rivali de nedispreţuil cum e cazul Bulgariei, Jugos* laviei şi în ultimul timp al Turciei, care datorită politicei Chaziu* lui, a ajuns să exporte în Grecia 80°/o din totalul bovinelor necesare, deşi acest export, până în 1926, era inexistent.

* Conducătorii nostru cu răspundere trebue să înţeleagă, în

cele din urmă, că de Sud şi Orient se leagă întreg trecutul nostru comercial, că economiceşte gravitând, prin intermediul Căilor Ferate, cari toate sunt canalizate spre Bucureşti, prin in* fermediul Dunării şi al Mării Negre, spre Orient, singur în această direcţie vom putea exporta cu profit produsele noaste de tot felul, Occidentul rămânând doar o piaţă pe care o putem utiliza numai pe baza contingentarli sau a tarifelor preferenţiale.

Vom avea ocazie, în numărul viilor, să susţinem afirmă* rile noastre cu cifre.

Corneali Albu.

Rezumat de bilanţ politic Nu mai există nici o logică în fenomenologia politică a actualităţii. Constelafü cari dispar şi regrupări de baraj în calea anarhiei. Sbuciumul

cabinetului pentru unitatea de guvernare. Evenimentele politice cu notă progresivă de senzaţional (

se succed într'un ritm vertiginos atât de pronunţat, încât aten­ţiunea spectatorului obiectiv, neataşat nici unui solidarism de interese politice, nu le mai poate urmări şi descifra sensul lor încâlcit şi adesea fatidic. In timpul guvernării Vaida situaţia politică prezenta cel puţin un echilibru. Deoparte se afla de* mocrajia ţărănistă, cu jtraisfa în băţ şi cu programul la începutul aplicării lui, de cealaltă liberalismul combatant, cu formidabile promisiuni de înoire şi de refacere a situaţiei economice.

Intre aceşti doi piloni principali ai vieţii noastre statale, se aflau .o, mulţime de mici grupări de dreapta şi de stânga, cari revendicau pe seama lor o opinie publică iluzorie şi o popula* rifate ipotetică.

Configuraţia aceasta se putea numi într'o măsură oarecare că este o situafie politică.

C e aflăm azi în câmpul de observaţie tulburat zilnic dé cele mai fantastice evenimente, pe cari nu putea să conteze nici cel mai prevăzător regisorai politic ?

Alegerile generale, au reuşit să stabilească un fapt mereu contestat până atunci de către grupările mici interesate : că nu există în \ară decât două partide cu rezerve serioase de popu* laritate şi că toate celelalte mişcări sunt artificiale şi lipsite de viabilitate naturală.

Desvoltarea normală a lucrurilor, care trebuia să înceapă după aceste alegeri a fost însă tulburată strident de către ac* {iunea subversivă a organizafiunilor de dreapta împotriva cărora partidul liberal a pornit lupta de exterminare.

A fost o ideie nenorocită aceasta după cum au dovedit*o evenimentele cari au urmat. Dintr'o grupare în stadiu de început timid încă, presiunea oficialităţii a creat o victimă închipuită a cărei putere a crescut mereu.

In loc să distrugă această organizafie de dreapta, partidul liberal i*a oferit posibilitatea unui antrenament, pe care membrii ei cu greu îl puteau face altfel. Pentrucă o organizare politică entuziastă, cum a fost Garda de fier şi decisă să asculte orbeşte de ordinele şefului, nu se poate desfiinţa decât prin metode de pedagogie politică. Prigonidu*o ea se întăreşte în virtutea prin* cipiului că acela care rezistă, desvoltă totdeauna mai mare pu* fere dă dovadă de mai mult sacrificiu decât acela care asediază.

Lipsa de logică în fenomenologia politică a actualităţi porneşte din acest moment. O atmosferă proprice pentru toate aventurile a pus stăpânire pe o parte a opiniei publice, care s'a obicinuit să nu mai reacjioneze decât la ceeace este violent şi în afară de normal.

In asemenea împrejurări trebue să recunoască orişicine că nu este deloc uşor să guvernezi.

Fapt care se dovedeşte în fiecare zi cu prisosinţă.

începuturi de clarificare Ultimele alegeri, lăsând la o parte consecinţele lor dure*

roase, au avut totuşi un merit politic. Ele au tăiat avântul ja o

mulţime de grupări a căror putere nu consta decât în reclama nesăbuită la urechea opiniei publice. A u dispărut în felul acesta toate acele organizaţiuni cari în mod impropriu se numeau par* fide politice şi cari toate revendicau puterea şi dreptul la gu* vernare pe seama lor. S 'a distrus ambiţia aventurieră deşănţată şi s'a verificat că oricât de corupt ar fi un regim parlamentar, el nu poate fi atât de decăzut încât să abdice dela realitate şi să se condamne la moarte prin sinucidere.

U n d e este azi „revolujia" lui Forţu ? U n d e sunt argu* {iile de dictatori ale domnilor Goga şi Argefoianu, unde este fonul superior pe care d. Grigore Filipescu vorbea odinioară ţării întregi ?

Toate organizatiunile, cari erau politice doar sub raport virtual, au căzut între alviile normale ale valorii lor.

P e scena cotidiană nu a rămas decât partidul liberal Ia guvern şi partidul naţionaUţărănesc în opoziţie. Două organiza* ţiuni politice cari se balansează perfect şi exprimă în raportul lor un echilibru la fel de exact, atât în bine cât şi în rău. Pentrucă amândouă aceste partide cu toate că firma indică altceva, nu sunt decât reprezentante ale liberalismului economic burghez.

In felul acesta putem constata că începuturile de clarifi* care sunt deja o realitate. In stadiul actual interesul partidului naţionaUţărănesc este ca liberalii să rămână cel puţin doi ani la cârma ţării. Salvarea guvernului cu faţa curată din opera la care s'a angajat depinde în schimb de opoziţia îndârjită pe care o vor face naţionaUţărăniştii. Căci este un fapt dovedit istoriceşte că liberalismul a guvernat mai bine atuncea când controlul critic a fost mai mare.

Imporriva anarhiei Prin voinţa generală şi prin respiraţia ei largă, ţara a do*

vedit în diferite rânduri că vrea ordine şi linişte. Semnificativ pentru vremurile prin cari trecem este şi faptul că în afară de strădaniile administrative ale guvernului, această necesitate de ordine şi de baraj împotriva anarhiei, o relevă în special partidul naţionaUţărănesc, care în afară de înoirea cadrelor sale a mai

înregistrat şi o regrupare a tot ceeace se cheamă mişcare de* mocratică, prin fuziunea cu doctorul Lupu.

Iată prin urmare că şi în politică principiul fizic că nimic nu dispare ci fotul se transformă găseşte o verificare strălucită care a fost înregistrată la vremea sa de către toate sensibilităţile politice ale presei româneşti.

Este evident că regrupările într'un chaos, trebuie să în* semneze un început de intrare în normal. Lovitura de tactică a ţărănismului din vechiul regat, prin reluarea colaborării dintre d. Mihalache şi doctorul Lupu, a determinat şi în Ardeal regru* părea tuturor forţelor antagoniste ale partidului naţionaUţărănesc. Dnii Maniu şi Vaida şi*au strâns mâinile şi s'au îmbiat reciproc cu pâine şi sare, iar taberele lor vor trebui să se sudeze şi ele într'un organism unitar, pentrucă disciplina şefilor atrage după sine în mod fatal şi disciplina cadrelor.

Micile frământări din organizaţiile judeţene despre cari presa aduce zilnic referate bogate în amănunte sunt doar episoduri cari nu au nici o importanţă pentru desvolfarea generală a vieţii de partid. Deaceea ele nici nu merită a fi înregistrate aici ca ceva serios.

Fapt este că nici d. Maniu şi nici d. Vaida nu mai pot azi să se retragă dela lupta la care s'au angajat prin repetatele lor declaraţii de împăciuire.

Partidul naţional*ţărănesc în care d. Mihalache este azi din nou ţărănist, d. Maniu democrat, iar d. Vaida amator de „mână forte" în frânarea evenimentelor, se va regăsi în mo* menful când va fi chemat din nou la putere, în cadrul aceluiaşi program de clasic liberalism fără de care ţara nu poate fl guvernată. ''.f

Sbuciumul cabinetului actual Guvernul frece însă în aceste momente prin situaţii pe

cari nu le individiază nici un om politic care are posibilitatea de a comenta evenimentele la ordinea zilei, acasă pe sofa, sau la cafenea, în tovărăşia prietenilor de frondă şi de şuetă. Nici o formaţie de cabinet în ultimii cincisprezece ani nu a trecut peste atâtea piedeci ca aceea a dlui Tătărăscu.

In lupta aceasta chinuită cu toate surprizele imprevizibilu*

lui, echipa tânără a dlui Tătărăscu se antrenează admirabil pen* tru o guvernare mai îndelungată. Dacă partidul liberal nu a că* züí până acum, ce evenimente mai tragice şi mai importante ar putea să*l determine la părăsirea puterii?

Legea conversiunii şi aceea pentru apărarea sfatului, pre* cum şi începutul legiferării serioase pentru apărarea muncii na* ţionale, sunt câteva fapte cari au fost înregistrate fără obiecjiuni din partea imasselor : electorale, cari au trebuit să constate că in această privinfa li*s'a dat ceeace li*s a promis.

In momentul de fată, pe deasupra tuturor greutăţilor coti* diene, cea mai importantă problemă care îşi aşteaptă demult rezolvarea este fuziunea celor două organizaţii liberale, — reîn* toarcerea dlui Gheorghe Brătianu la tovarăşii de cari s'a des* părjit.

S e va întâmpla şi acest fapt, pentrucă aşa cere logica politică a vremurilor cari bat la poartă.

Dreptate notarilor! Notarii sunt o categorie de slujbaşi ai statului, care deşi

aduc servicii nepreţuite statului român, sunt totuşi adânc nedrep* tă}iţi. Nedreptăţiţi, atât în ce priveşte încadrarea lor legală ca slujbaşi ai sfatului şi nedreptăţiţi chiar şi în ceiace priveşte sa* larizarea lor în rând cu ceilalţi funcfionari de sfat.

Evident aceasta situate nu poate să dăinuiască la infinit. Nedreptatea nu poate să sfăruiască mereu ca o sfidare a celor mai sfinte şi mai strigătoare drepturi. Se cere, deci, o repara* (iune. O reparafiune de ordin moral şi una de ordin material.

Reparajiunea, dé ordin moral, socotim că nu mai e ne* voie să o afişăm. Toată lumea ştie, inclusiv aceia care au răs* punderea treburilor publice în tara aceasta, că orice slujbaş nu* mai atunci poate să*şi îndeplinească cu toată convingerea şi cu toată energia îndatoririle sale, când drepturile sale sunt prevăzute şi mai ales respectate. Prevăzute, adecă un statut în care să se înscrie catehismul drepturilor şi abecedarul îndatoririlor. Un sta* fut, care să fie la adăpostul legii şi în cadrele ei, un statut care

să fie punct de plecare şi punct de sfârşire. N u ca-azi?- când." drepturile şi îndatoririle notarilor sunt lăsate în bătaia celor patru vânturi, la cheremul tuturora şi la îndemâna ori cărei ilegalităţi. Căci se ştie, ilegalitatea se naşte şi îndeosebi înfloreşte, la umbra lipsei de lege.

Reparajiunea de ordin material, fără îndoială, este punctul de mânecare al unei opere frumoase şi durabile. Căci până când ... vor fi menfinute aceste salarii de mizerie, plătite cu întârzieri şi > grevate de reţineri, până atunci orice intentarne lăudabilă nu poate fi fructuoasă.

Notarii sunt plătiţi mizerabil, iar, mai mult, acest salarul este achitat cu atâta întârziere încât el nu poate ajuta decât la îndatorirea notarului. Căci, un notar într'o comună săracă lipsită, . cu o casă de copii, cu obligaţiuni numeroase de ordin infelec* tual, social şi moral cu leafă de 1500—1800 Lei şi aceasta plă* tită atunci când dă Dumnezeu şi se'ndură Maica Precistă!

Fără patimă şi fără exagerări, numai din dorinţa, de a res* • labili o stare dureroasă de lucruri, spunem şi nu vom înceta să spunem, că notarii au o situaţie şi din punct de vedere legal ;< şi din punct de vedere meterial, vrednică de plâns şi mai ales demnă de îndreptat.

S 'au plâns sub toate regimurile, au apelat la spiritul de legalitate, la simţul de dreptate şi la sentimentul de umanitate , al tuturora, dar glasul lor n'a fost ascultat.

Actualul guvern care şi-a pus în gând şi vedem că a păşit deja pe calea reparării tuturor nedreptăţilor trecutului, nu poate nesocoti, această mare problemă de stat, problema notarilor, ,

Nimeni nu cere favoruri, nimeni nu-cere regim de privi* legii. Conştienţi de marile neajunsuri în care se sbate statul,' hotărâţi să contribuie la scoaterea statului din marea prăpastie economică în care se găseşte ei nu cer avanfaji, îşi formulează numai o dreptate a lor care trebuie satisfăcută.

U n regim de legalitate pentru corpul notarilor şi un regim de salarizare omenesc şi cinstit, iată ce pretind ei !

Şi până atunci, până când justele lor revendicări nu ; vor fi împlinite, noi nu vom înceta să strigăm, Ca o chemare de-. Conştiinjă şi de existenţă: Dreptate notarilor!

Intrigă şi rea voinţă faţă de ardeleni

Cercurile conducătoare ale aces* lei tări cu toate ocaziunîle şi*au manifestat ura ce o nutresc pentru elementul ardelenesc indiferent de culoare şi partid politic.

Avem cazuri din trecut când fostul ministru de justiţie Iunian a ticsit Ardealul cu judecători din vechiul regat neglijind cu iotul elementul tânăr din Tran­silvania. Tot astlel s'a procedat cu elementul ardelean şi sub faimoasa guvernare a D . Iorga* Argetoianu, când s'au ridicat obstacole înaintea acelora cari meritau să fie ridicati în locurile corespunzătoare.

N u a întârziat o clipă să nu*şi manifeste ura şi reavoinţa faţă de elementul ardelenesc şi par* fidul liberal care azi se află la conducerea acestei ţări.

In afară de diferitele legi ere* iate în dauna Ardealului ~ poate şi din cauză că reprezentanţii acestei provincii nu sau impus la momentul oportun — se caută prin diferite uneltiri să se corn* promită elementele cari au mun* cit şi s*au sacrificat tocmai pentru partidul dela putere.

Iată cazul tânărului avocat dr. Ion Seracin.

Ardelean, cu o experienţă potrivită, gregar credincics a! partidului liberal, a fost numit la Preşedinţia consiliului de mi* nistri ca un sol sau reprezen* tant al tineretului ardelean.

„ Urlicii" din Bucureşti nu au văzut cu ochi buni distincţia acordată unui tânăr ardelean şi pentru a*l înlătura s'a pus la cale o campanie de căfră anumiţi in* teresa ţi.

Rezultatul s'a văzut — centrul r— totdeauna învinge şi d. dr. loan Seracin şi-a dat dimisia din postul ce*l ocupa.

Azi când se cunosc culisele acestei ticăloşenii şi se ştie că prin lovitura dată d-lui Seracin se urmărea atingerea unui mi* nistru, tot tineretul liberal arde* lean s'a solidarizat cu preşedin* tele ei.

Nu vrem să fim acuzaţi de regionalism, dar cele mai sus arătate sunt fapte împlinite din cari reiese clar cum se proce­dează cu elementul ardelenesc indiferent de partidul din care face parte. Se pot trage con* duzii.

Sunt puţini funcţionarii finan* ciari români cari sub era maghia* ră au fost în posturi mai im* portante. Aceşti funcţionari pu* {ini la număr au putut rezista

r

D. V I C T O R V E L I C A N Administrator financiar Cluj.

numai datorită priceperii şi muncii dezinteresate ce se cerea dela ei.

După unire aceşti funcţionari au fost destinaţi la diferite ser* vicii, fără să se ţină seamă de capacitatea lor, deşi au format garda de pioneri în Ardeal la preluarea Imperiului.

Unul dintre aceşti funcţionari cu un trecut de aproape 40 ani

de serviciu, este şi d. Victor Velican, actualmente administra* for financiar delegat, la încasări şi plăţi care prin munca ce o depune merită toată atenţia su* periorilor.

D . Victor Velican delegat de curând în fruntea administraţiei ţine la curent toate lucrările şi cu pricepeiea câştigată in cursul zecilor de ani ştie să îndrumeze pe subalternii săi la îndeplinirea cinstită a serviciului care li s'a încredinţat. Pr in ordinele şi în* drumările date percepţiilor se realizează încasări importante chiar şi în criza actuală când contri* buabilii se află într'o situaţie ma* terială mult mai redusă ca în anii precedenţi.

Pent ru a se cunoaşte activi* tatea d. Velican, este de notat că de când d*sa conduce acea* stă administraţie nu s*a înre* gistrat nici un abuz din pricina încasărilor, cari se efectuează în modul cel mai civilizat.

După informaţiunile ce le de* ţinem s-au luat dispoziţii din partea superiorilor — cari apre* ciază pe acest merituos funcţio* nar — să fie numit definitiv în postul de administrator financiar la Cluj.

D. Victor V elicati un admi* nistrator financiar cu merite

.' 46 V I A Ţ A ARDEALULUI

Credem că a venit timpul jionari ardeleni, cari în decur-potrivit ca posturile de condu= sul anilor au fost neglijaji ca cere să fie ocupate şi de [fune- nişte copii ai nimănui.

Sportul românesc în sabie şi floretă

România în ultimii ani a în­ceput să ia un avânt considera* bil în toate ramurile sportive ce se cultivă în ţările occidentale. Cu puţină muncă acest progres

D. A D R I A N D E H E L E A N U Champion national la sabie şi floretă.

•f - -

este explicabil mai cu seamă când ţara noastră dispune de elemente valoroase cărora numai educaţia sportivă le lipseşte.

Dintre sporturile cele mai

alese şi instructive cari cer o atenţie deosebită şi prin care se dcsvoltă admirabil prezenţa de spirit şi elasticitatea corporală, face parte sabia şi floreta.

Sabia şi floreta deşi sunt unele dintre cele mai populari* zafe sporturi, la noi numai în ultimii ani s'au înregistrat succese de natură internaţională.

Acest progres se datoreşte în deosebi d. Deheleanu, care de mai mulţi ani deţine titlul de champion naţional în sabie şi floretă.

D. Deheleanu în trecut a obţinut succese şi pe teren in* fernaţional luând parte la con* cursurile din Budapesta, Mi* lano, Praga şi Cosice unde a fost clasificat printre cei dintâi.

Champiortul nostru naţional a început să practice acest sport în anul 1924 la Arad, unde a fost elevul renumitului prof, ita* lian Pellegrini Virgillio.

Mai târziu urmând cursurile uni* versităţi din Cluj şi cuprins: "de

pasiunea acestui sport frumos care robeşte sufletele tinere a urmat şcoala lui Baj Garolamo.

D . Deheleanu prin îndelefni* cirea şi rutina câştigată în de* cursul anilor a dus la izbândă nu numai culorile clubului Uni* versităţii dar şi străinătatea pri*

veste cu atenfie progresul ţării noastre în această ramură spor* tivă.

A r fi chiar de dorit ca acest sport să fie obligatoriu mai cu seamă în licee, unde în cadrele orei de gimnastică s*ar putea instrui tineretul nostru.

Un loc de reculeg ţii şi elevii săraci

Act iv i ta tea societăţ i i d Societăţile de binefacere în

ultimul timp au deviat mult de* la menirea pentru care au fost creiate de a veni în ajutorul celor suferinzi.

Această inactivitate se ex* plică în multe feluri, dar cauza este aproape totdeauna aceiaşi criza financiară.

După cum se ştie societăţile de binefacere în trecut în mare parte erau subvenţionate de mi* nistere, municipiu sau judeţe. In urma faptului că bugetele acestora au fost reduse simţitor în ultimul timp societăţile res* pective trec printro criză a* cută.

Bine înţeles sunt unele socie* taţi cari fiind bine şi gospo* dareste administrate, pot rezista chiar fără nici un ajutor.

Din această categorie face

ire pentru studen-iuferinzi: Colibiţa b ine facere „ C a r i t a t e a " parte şi societatea „Caritatea" la a cărei conducere se află dna dr. Olivia Deleu, una din* tre cele mai active doamne din elita Clujului.

Societatea de binefacere „Ca* ritatea" este întemeată de dna dr. Olivia V . Deleu, care dela în* ceput şi*a dat bine seama, că trebue să vină cineva în ajuto* torul studenţilor şi elevilor, fără sprijin material, cari în timpul unui întreg an şcolar, locuesc în case nesănătoase, istoviţi de truda cărţii, periclitaţi de nemi* loasa boală a tuberculozei. In acest scop nobil şi măreţ, au fost puse temeliile acestei socie* făţi care ani dearândul a alinat suferinţele la mii şi mii de stu* denţi şi elevi săraci în sanatoriul societăţii din Colibiţa.

Adevărate jertfe s'au adus din

partea membrilor societăţii, ca în pitorescul loc Colibiţa, situat şi ascuns în munţii Carpaţilor, pe valea Bistriţei să ia fiinţă un sa* natoriu — unde să fie îngrijiţi

.. • síi Sä • iii i < ••• 4.

D. OLIVIA V. D E L E U Fondatoarea soc. de binefacere Caritatea

suferinzii tineri ai generaţiei vii* toare. Totul s'a răzbit şi dârze* nia unor inimoase femei a reu* şit să făurească într'un munte

pietros, un adevărat rai şi loc de reculegere a tinerilor suferinzi.

Prin munca serioasă depusă de societatea „Caritatea" s'a ajuns scopul urmărit şi azi în Colibiţa se află clădite două mari pavilioane, unul pentru găzduirea studentelor şi fetiţelor iar altul pentru studenţi şi elevi. Clădirile sunt prevăzute cu instalaţii mo* derne, săli spaţioase şi higienice iar altitudinea este cea mai po* trivită pentru bolile pulmonare.

Pentru vara anului în curs sau prenotai foarte mulţi studenţi şi studente pentru sanatoriul Colibiţa, cari în acest loc frumos doresc să se odihnească după munca depusă în aierul nesănă* tos al oraşelor.

In cursul acestei veri Colibiţa va fi un loc de întâlnire şi dis* fracţie a studentelor din Bucu* reşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj.

Tinerii cari voiesc să-şi ingri* jească sănătatea să*şi înainteze cereri din timp la sediul socie* taţii „Caritatea" Cluj, Str. Ge* neral Grigorescu N o . 90.

LÉI IÉÉI I I I IÉ I IÉI IÉI IÉI IÉIÉI I I I I I I ILLIÉI I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

C L I Ş E E L E T I Z I A N c e l e mai reuşite la ' ' 1 " 1 £ C E V M