UCRAINA REPUBLICA MOLDOVA

Bazinul Râului PrutPROBLEME CHEIE IN DOMENIUL APELOR

Acest proiect este implementat de un consorțiucondus de Hulla & Co. Human Dynamics KG

Proiectul este finanțat deUniunea Europeană

E P I R BEnvironmental Protection of International River Basins

2

Proiectul Protecția Mediului

Bazinelor Riverane Internaționale

(EPIRB) are ca scop îmbunătățirea

calității apei în bazinele riverane

transfrontaliere în regiunea

extinsă a Mării Negre, inclusiv

Ucraina și Republica Moldova.

Unul dintre obiectivele specifice

este de îmbunătățit capacitățile

tehnice prin elaborarea planurilor

de gestiune a bazinelor riverane

(RBMP) în bazinele riverane pilot

selectate, conform cerințelor

Directivei Cadru pentru Apă a UE

(WFD). Unul dintre bazinele pilot

selectate este Bazinul Râului Prut,

care pornește din Ucraina de est și

se extinde de-a lungul hotarului

între România și Moldova.

3

Directiva Cadru pentru Apă a UE și pla-nurile de gestiune a bazinelor riveraneUna dintre cerințele WFD este realizarea și păstrarea unei stări bune aapei prin gestionarea apelor în unități naturale — care sunt bazineleriverane.

Planificarea bazinelor riverane urmează o abordare structurată:identificarea faptelor, selectarea activităților necesare, elaborareaplanului de gestiune, și implementarea planului în practică. Un primpas important este identificarea unor probleme semnificative degestiune astfel încât să poată fi elaborate soluții și măsuricorespunzătoare.

Impactul activității umane Activitatea umană poate duce la probleme serioase în termeni de calitateși cantitate a apei. Cele mai răspândite probleme legate de apă suntpoluarea și efectele modificării fizice a râurilor și lacurilor.

Poluarea apei poate avea loc din două tipuri de surse: surse - puncte,cum ar fi deversările de la întreprinderile industriale și instalații pentruepurarea apei; și surse difuze, cum ar fi activitățile de utilizare a solurilorinclusiv agricultura și turismul.

Alterările hidromorfologice includ modificarea fizică a cursului apelor,cum ar fi modificările inginerești ale structurii naturale sau cursuluirâurilor pentru a le utiliza într-un anumit mod. Astfel de modificări arputea include scurgerea, construcția protecției contra inundațiilor, saubarajelor pe râuri pentru acumularea apei pentru generare deelectricitate sau facilități pentru creșterea peștilor.

O altă problemă potențială este extragerea excesivă a apei, care poatereduce debitul râului și chiar să cauzeze uscarea râurilor și lacurilor.

Starea bună a apei este realizată atunci când

poluarea este sub control și

există suficient debit pentru ca

ecosistemele să funcționeze și

supraviețuiască.

Un bazin riveran este terenul peste sau sub care

curge apa îndreptându-se spre

râu. Bazinul expediază toată

apa care vine în el spre un râu

central sau estuar.

4

BAZINUL RÂULUI PRUT –Profil

Bazinul pilot Prut (Ucraina) Bazinul pilot Prut (Moldova)

Bazinul extins Prut (Romania)

Lituania

Belarus

Federaţia Rusă

Ucraina

Moldova

România

SUPRAFAŢA TOTALĂ:

27,540 km2

LOCAŢIE: 9,350.012 km2 în Ucraina de est;8,123.35 km2 în Moldova

CARACTERISTICI: Cinci parcuri naționale, câtevarezervații naturale, o zonă deterenuri umede și câteva lacurilistate în Ramsar de-a lungul râului Prut.

UTILIZAREA APEI: În Ucraina, 48.92 milioane m3 deapă au fost abstrase în 2011. Apelesubterane au fost utilizate pentrufurnizarea apei pentrugospodării/potabile (51.3%),agricultură (42.9%), industrie (5.7%)și îmbuteliere comercială (0.1%). ÎnMoldova, o medie de 21% din apaconsumată este utilizată pentruscopuri municipale. Circa 3milioane m3 de apă din bazin, sau17.6% din consumul total de apă,sunt folosite pentru irigare.

AŢI ȘTIUT OARE CĂ? Râul Prut pornește de pe pantele desud-est al muntelui Goverla, dinmasivul Cernogory, și se revarsăîn fluviul Dunărea.

5

Majoritatea deșeurilor care ajung în râuri au fost

deșertate pe sol. Procurarea

produselor reutilizabile și

evitarea excesului de ambalaje

pot ajuta la reducerea cantității

deșeurilor produse și prin

urmare proteja râurile

de la poluare.

Bazinul Râului Prut — Provocări pentru apă

POLUAREA PRIN ARUNCAREA DEȘEURILOR SOLIDE

Ce anume cauzează problema? În Bazinul Râului Prut, în regiunea Cernăuți din Ucraina, există 11 terenuri

municipale pentru deșeuri solide cu o suprafață totală de 67 ha, opt

dintre care exced capacitatea planificată. În 2011, regiunea a generat

peste 225,000 tone de deșeuri, 160,000 tone dintre care au fost generate

de orașul Cernăuți.

În bazinul râului Prut în Republica Moldova sunt 742 terenuri municipale

pentru deșeuri solide menajere, care acoperă o suprafață de 529 ha, și

șapte facilități de depozitare pentru pesticide și îngrășăminte chimice.

Există multe terenuri și gunoiști neautorizate pentru deșeuri solide

industriale și menajere, și o cantitate mare de deșeuri miniere, în

particular în nordul bazinului. Există un deficit de facilități moderne de

tratare, deși au fost construite 15 terenuri noi în 2011 în raioanele Briceni,

Nisporeni, Ungheni și Cahul.

Cum aceasta afectează starea apei?Creșterea drastică a producerii deșeurilor solide și lipsa terenurilorechipate adecvat duce la scurgerea chimicalelor toxice extrem depericuloase și a poluanților cancerigeni chimici și biologici în apelesubterane și corpurile de apă de suprafață.

Levigatele, mai ales din gunoiști neautorizate, penetrează apelesubterane, ies la suprafață prin izvoare și ajung în râul Prut.

6

Poluarea apeieste contaminarea apelor de

suprafață și apelor subterane

cu substanțe nocive, cauzând o

degradare a calității apei.

POLUAREA DIN APELE UZATE EPURATE PARȚIAL SAU NEEPURATE

Ce cauzează problema?

Instalațiile de epurare a apelor uzate din bazinul râului Prut în Ucraina au

fost construite între 50 și 60 ani în urmă și nu au fost proiectate pentru a

elimina poluanții moderni. Echipamentul lor este învechit iar durata de

exploatare expirată demult. Majoritatea întreprinderilor industriale din

bazin sunt așa-zișii consumatori secundari de apă, ceea ce înseamnă că

apele lor uzate sunt transportate pentru epurare la facilitățile

municipale, acolo unde ele nu sunt epurate în modul corespunzător de

obicei. Adițional, sistemele de colectare de canalizare sunt inadecvate în

orașe mici și zone rurale. În 2011, nivelul de acoperire în localitățile din

regiunea Ivano-Frankivsk (4 la sută) a fost printre cele mai joase din

Ucraina, și acoperirea este de asemenea joasă în Cernăuți (6.2 la sută).

În localitățile care nu au sisteme de canalizare, sau au doar parțial, apele

uzate sunt colectate în sisteme de canalizare descentralizate cum ar fi

fose septice sau gropi latrine.

În Moldova, facilitățile de epurare a apelor uzate deseori nu respectă

standardele de mediu, inclusiv prevenirea și controlul poluării. Lipsa

rețelelor de canalizare și instalațiilor de epurare în majoritatea

localităților este o problemă serioasă. Majoritatea instalațiilor de epurare

a apelor uzate necesită reconstrucție și modernizare tehnologică, mai

ales în raionul Cahul și în Cornești și Valea Mare în raionul Ungheni.

Calitatea apelor reziduale deversate s-a redus semnificativ din cauza

echipamentului învechit și capacității inadecvate a instalațiilor de

epurare. Deși s-a redus în volum, media apei epurate insuficient rămâne

a fi înaltă, la o cifră de 1.5 milioane m3 pe an în ultimii patru ani.

7

Epurarea apelor uzateeste înlăturarea contaminanților

din apele uzate pentru a produce

un lichid potrivit pentru

deversare în mediu natural și

nămol. Metodele biologice pot

include lagune aerate și filtre de

nisip. Cea mai simplă metodă

este separarea solidelor de

lichide prin sedimentare.

Cum afectează aceasta starea apei?În fiecare an, un volum substanțial de ape uzate este deversat în fose

septice sau într-un mod necontrolat, contaminând fântânile și corpurile de

apă. Apele neepurate sporesc conținutul de fosfor, azot și componenți

organici în corpul de apă, schimbând compoziția apei dulci din cauza

creșterii explozive a algelor și plantelor într-un proces cunoscut drept

eutroficare. Oxigenul este utilizat la descompunerea algelor moarte,

reducând cantitatea de oxigen dizolvat în apă și alterând capacitățile de

supraviețuire, reproducție și competitivitate ale organismelor acvatice.

Creșterea rapidă a algelor, cunoscută drept înflorirea algelor, poate fi

dăunătoare pentru pești și alte animale acvatice deoarece ea creează

toxine. Chiar și înflorirea non-toxică a algelor poate afecta viața acvatică

blocând lumina soarelui și creând arii cu puțin sau fără oxigen.

8

POLUARE DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE

Care este cauza problemei?

Sursele de poluare agricolă (îngrășăminte, vite și pășunatul excesiv)

sunt difuze sau surse non-puncte.

În Bazinul Râului Prut pe teritoriul Ucrainei, volumul total al

îngrășămintelor minerale folosite în regiunea Cernăuți în 2011 a fost de

10,730 tone, cu o medie de 88 kg per hectar de culturi. Numai o

cantitate mică de îngrășăminte este folosită în zone muntoase (30 la 40

kg/ha), și un volum considerabil mai mare pe câmpii. Cifra medie în

regiunea Hotin este de 128 kg/ha. Există puține date disponibile

referitor la îngrășămintele organice, deși cantitatea medie e de 0.5

tone/ha.

Agricultura este un sector economic tradițional în Republica Moldova,

și Bazinul Râului Prut este o regiune agricolă tipică, cu terenurile

agricole ocupând 76.8 la sută din bazin. Peste 52 la sută din bazin sunt

acoperite cu terenuri arabile, utilizate pentru creșterea cerealelor și

culturilor pentru vite. S-a înregistrat o situație dramatică în creșterea

animalelor în anii recenți din cauza absenței subsidiilor și secetelor

frecvente. Numărul de porcine și păsări nu diferă mult pe regiuni, însă

tind să fie mai multe oi și capre spre sud și mai multe vite la nord,

conform mărimilor și calităților pășunilor naturale.Bălegarul poate fi o resursă

de valoare mai degrabă decât

doar un produs al deșeurilor,

însă el trebuie să fie gestionat

în modul corespunzător

pentru a proteja apele de

suprafață și subterane.

9

Fertilizați gospodărește!Aplicând îngrășăminte în

cantități corespunzătoare, la

timpul potrivit al anului și utilizând

metodele corecte, poate fi redus

potențialul pentru poluare.

Cum afectează aceasta starea apei?Aplicarea îngrășămintelor afectează calitatea apelor subterane și apelor de

suprafață. Îngrășămintele minerale și organice și pesticidele sunt spălate de pe

câmpuri și ferme de vite în pârâiașe și râuri, cauzând poluare organică și de

nutrienți. O creștere a nivelului de nutrienți (azot și fosfor) cauzează creșterea

mai rapidă a algelor, sporind cererea biologică pentru oxigen. Aceasta are un

impact negativ asupra calității apei și înmulțirii peștilor. In Moldova, terenurile

agricole reprezintă o sursă de poluare nesemnificativă din cauza cantității mici

de îngrășăminte utilizate în agricultură, cu excepția nordului, unde ele pot

depăși 90 kg/ha.

10

ALTERAȚIILE HIDROMORFOLOGICE ȘI CAPTAREA APEI

Ce anume cauzează problema?

Schimbările hidromorfologice în bazinul râului Prut din Ucraina se

datorează preponderent ingineriei protectoare de inundații, abstracția

de prundiș și sistemele de derivare ale instalațiilor mici hidroelectrice

(HPP). Majoritatea HPP-urilor mici în regiunea Carpaților sunt proiectate

să lucreze în cursurile superioare ale râurilor unde pantele sunt cele mai

abrupte și căderea apei provoacă maximum energiei. Însă, evacuările

de debit riveran sunt mici, astfel, pentru maximizarea generării energiei

sunt deturnate maro cantități de apă (“derivate”) în fiecare an din albiile

râurilor spre HPP-uri. Măsurile de protecție a debitului din bazin includ

îmbunătățirea monitorizării, construcției digurilor, îndreptarea

cursurilor râurilor, și consolidarea malurilor râurilor. În zonele muntoase

o măsură populară de consolidare a malurilor este construcția pereților

de reținere. La începutul lui 2012, un total de 202.3 km a fost redresat în

regiunea Ivano-Frankivsk și 123.4 km în regiunea Cernăuți.

În bazinul râului Prut din Moldova este o singură HPP de 32,000 kW

funcțională. Construită în 1979 în comun cu România, ea este

amplasată lângă Costești și Stânca, 576 km de la izvoarele râului Prut.

Sarcina de bază a complexului hidrotehnic este de a ajusta debitul

râului Prut astfel încât 34 zone rezidențiale situate aval, cu peste100,000

locuitori, sunt protejate de inundații. Terasamente de protecție contra

inundațiilor de-a lungul râului Prut au fost construite și reconstruite de

la mijlocul anilor 1900, mai ales după inundația istorică din 1969.

Hidromorfologiacombină studiul regimului

hidrologic și condițiilor

morfologice. Ea are de a face

cu cantitatea și dinamica

debitului de apă, precum și

forma și hotarele unui corp

de apă anumit.

11

Cum afectează aceasta starea apei?

Infrastructura inginerească perturbă ecosistemele acvatice, debitul râurilor și

migrația organismelor acvatice. Îndreptarea albiilor râurilor duce la alterații

morfologice și, prin urmare, la schimbări în ecosisteme. În Ucraina, lucrările

de modificare a albiei deseori implică întregul volum al apei din râu, lăsând

albia râului uscată. Derivarea cursului duce la probleme serioase: sunt

distruse habitaturi, peștii nu reușesc să se reproducă și organismele acvatice

dispar. Aceasta de asemenea duce la probleme socioeconomice, cum ar fi

declinul potențialului de turism.

În Moldova, impactele construcției terasamentului au fost pozitive în termeni

de protecție contra inundațiilor; și negative, sporind viteza debitului râului.

Barajele principale sunt în părțile de mijloc și inferioare ale bazinului (Cahul,

Cantemir, Leova și Hâncești).

Rutele de migrarenaturală ale peștilor și

accesul lor la habitate sunt

deseori obstrucționate de

construcția barajelor.

Incorporarea facilităților pentru

migrarea peștilor în structurile

care intersectează râurile ajută

la păstrarea accesibilității

habitatelor, protejând modelele

de reproducere și ciclurile

de viață și asigurând

durabilitatea populației.

Uniunea Europeană este cel mai mare donator din lume de asistență oficială pentru dezvoltare. Directoratul General al Comisiei Europene pentru Politica Vecinătății Europene șiNegocierea Extinderii (DG NEAR) gestionează majoritatea asistenței financiare și tehnice a Uniunii și asistența tehnică pentru țările din vecinătate și în procesul extinderii. Prinimplementarea activităților de asistență în vecinătatea de est și sud a Europei, DG NEAR susține reformarea și consolidarea democratică, și consolidează prosperitatea, stabilitatea șisecuritatea în Europa. DG NEAR ajută la promovarea valorilor UE, politicile și interesele din această regiune, și contribuie la elaborarea relațiilor speciale ale UE cu țările lor vecine.

Aviz juridic: Această publicație a fost produsă cu asistența Uniunii Europene. Opiniile exprimate în această publicație sunt în responsabilitatea doar a Human DynamicsConsortium implementând proiectul și nu poate fi în nici un mod percepute drept reflecție a opiniei Uniunii Europene.

© 2015 – Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe

Această publicație rezumă o analiză a

presiunilor și impactelor asupra corpurilor

acvatice ale Bazinului Râului Prut, pregătite

în cadrul proiectului EPIRB. Rapoartele de

analiză presiune-impact sunt disponibile pe

http://blacksea-riverbasins.net/en/pilot-

basins/prut-basin.

Biroul Regional din Kiev al Proiectului EPIRB Kyiv 01034, UkraineVolodymyrska Street 48a, office 23Tel.: +380 44 360 87 75

Biroul Regional din Tbilisi al Proiectului EPIRBTbilisi 0102, Georgia5 Marjanishvili Street, office 402Tel.: +995 32 236 8877

Editori: Imola Koszta ● Jovanka IgnjatovicCo-autori: Nataliia Zakorchevna ●Victor BujacDesign și formatare: Tricia BarnaCopyediting și corectură: Alex FloreaFotografii: Victor Bujac ● EPIRB partners ● iStock ●Nataliia Zakorchevna Editor: The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe

www.blacksea-riverbasins.net