Planul de management al bazinului hidrografic Mure

DIRECTIVA CADRU A APEI 2000/60/ECLegea 107/1996 completat cu Legea 310/2004 definete apa ca pe un patrimoniu asigur cadrul necesar gospodririi durabile a apelor scopul este atingerea strii bune a apelor

Planul de management al bazinului hidrografic Mure 1. Introducere Cap. 2 Prezentarea general a bazinului hidrografic Cap. 3 Caracterizarea apelor de suprafa Cap. 4 Caracterizarea apelor subterane Cap.5 Identificarea si cartarea zonelor protejate Cap. 6 Analiza economic Cap. 7 Informarea i participarea publicului Cap. 8 Concluzii i recomandri

Capitolul 2 Prezentare general a bazinului hidrografic Mure

- e situat n partea central i de vest a Romniei, fiind cuprins ntre Carpaii Orientali, Meridionali i Apuseni, iar sectorul su inferior este amplasat ncentrul cmpiei Tisei;

Caracteristicile bazinul hidrografic Mure:

Suprafaa este de 28310 km2 (inclusiv rul Ier) lungimea reelei hidrografice de 10861 km densitatea medie de 0,39 km/km2 relieful este predominant de dealuri i podisuri cu zone de muni i cmpii

HidrografiaAfluenii principali ai rului Mure sunt : Gurghiu Arie Niraj Tarnava rezultata din unirea Tarnavei Mici km2) cu Tarnava Mare Ampoi Sebes Strei

ReliefulAnsamblul fizico-geografic se caracterizeaz prin existena mai multor uniti de relief: I Unitatea Carpatic montan II Unitatea Podiului Transilvaniei III Unitatea Piemontan IV Unitatea de Cmpie

Utilizarea terenului Utilizarea terenului este variat suprafaa bazinului se mparte astfel: urban 3,93%; industrial 0,34%; Arabil 18,17%; culturi perene 18,10%; puni 1,42%; pduri 36,44%; zone umede 0,01%; luciu de ap 0,26%; alt fel de terenuri 21,32%.

Geologia Andezite, roci vulcanice, roci cristaline, roci sedimentare, calcare, Conglomerate, gresi,marne nisipoase, nisipuri, argile pietriuri, nisipuri argile acoperite de depozite loessoide

Parametrii climatici climat temperat continental: temperatura medie anual 7,90C si precipitatii medii anuale cuprinse ntre 480 mm i 980 mm pe an aproximativ pe 26,6 % din lungimea acestei reele hidrografice se manifest fenomenul de secare

Cap. 3 Caracterizarea apelor de suprafa

Ruri Rul Mure - este cel mai lung dintre rurile

interioare ale rii, avnd n Romnia o lungime de 761 km, din care 21 km sunt grania comun cu Ungaria n Ungaria, lungimea sa este 28 de km, pn la confluena cu rul Tisa. Reeaua hidrografic nsumeaz 798 cursuri de ap avnd 10861 km, adic 13,7 % din lungimea total a reelei codificate a trii i o densitate de 0,39 km/kmp fa de 0,33 km/kmp media pe ar.

Lacuri Lacuri naturaleNr. crt 1 2 3 4 Lacul Bucura Gale Znoaga Mare Frgu Suprafaa Altitudinia Adncimea medie (m) (km2) (m) 0.10 0.03 0.09 0.35 1950 1856 1856 369 5 10.2 10,6 4

Lacuri de acumulare Exist 84 lacuri de acumulare, cu un volum total de 672,47 mil. m Acestea se compun din: 13 baraje de priz, 31 acumulri piscicole, 40 acumulri permanente i nepermanente

Ecoregiuni, tipologia i condiiile de referin pentru ruri Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa n Anexa XI a Directiva Cadru in domeniul Apei, pe baza caracteristicilor ecologice i a distribuiei geografice a faunei acvatice, n bazinul hidrografic Mure, s-au delimitat 2 ecoregiuni: Muntii Carpai (10); Campia Ungar (11).

Tipologia cursurilor de ap

au fost definite pentru bazinul hidrografic Mure un numr de 13 tipuri de cursuri de ap, cu 19 subtipuri difereniate n funcie de geologie. De asemenea, la cteva corpuri de ap le-au fost asociate dou tipuri: tipul RO16 (cursuri de ap influenate din punct de vedere calitativ de cauze naturale) i tipul de corp de ap nepermanent

Tipologiile pentru cursurile de ap i pentru lac uri s-au definit pe baza unor metodologii unitare elaborate la nivel naional. 16 tipuri de cursuri de ap: - 4 tipuri de ruri nepermanente, - 2 de lacuri naturale - 4 tipuri de lacuri de acumulare

Identificarea presiunilor i a impactului - Surse

punctiforme de poluare semnificative

Conform Directivei Cadru, presiunile semnificative sunt presiunile al cror impact asupra apelor are ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentrucorpul de ap studiat.

Surse punctiforme de poluare total 55: Municipale: 30 Industriale: 21 - Agricole :4

Surse difuze de poluare Consumul anual de ingrasaminte 23,6 kg N/ha - media in bazinul Dunarii de 31,4 kg N/ha 8,7 kg P/ha - media in bazinul Dunarii de 5,9 kg P/ha Consumul anual de pesticide 0,88 kg/an - media in bazinul Dunarii de 1,39 kg/an Cresterea animalelordensitatea medie de 0,42 vaci echivalente/ha - media n bazinul Dun rii de 0,45 0,55 vaci echivalente/ha

Presiuni hidromorfologice semnificative afecteaza 83 ruri din totalul de 798 cursuri de ap din suprafaa bazinului hidrografic presiunile hidromorfologice sunt cauzate de: 13 lacuri de acumulare 563 km indiguiri si 1051 km regularizari; 11 derivatii de apa i canale; 26 iazuri piscicole 51 prize de apa care preleva debite importante de ap

Corpuri de ap i corpuri de ap puternic modificate i artificiale

351 corpuri de ap permanente: 258 nemodificate (73,50%) 55 candidate la puternic modificate (15, 66%) 33 puternic modificate ( 9,40%) 5 artificiale ( 1,44%)

Riscul neatingerii obiectivelor de mediu Substane organice Substane periculoase Nutrieni Alterri hidromorfologice

Capitolul 4 Corpur i de ap subterane Identificarea i delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut pe baza urmtoarelor criterii: geologic; hidrodinamic; starea corpului de ap: calitativ cantitativ. Au fost identificate 24 corpuri de ape subterane

Capitolul 5 Arii protejate Arii protejate limitrofe captrilor de ap de suprafa i din subteran 5.2 Zone pentru protectia speciilor acvatice din punct de vedere economic 5.3 Zone destinate pentru protecia habitatelor sau speciilor unde apa este un factor important 5.4. Zone vulnerabile la nitrati

Capitolul 6 Analiza economic APLICAREA METODOLOGIEI DE EVALUAREA RECUPERARII COSTURILOR AFERENTE SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APA, CANALIZARE SI EPURARE a) Evoluia locuitorilor b) Evoluia cerinelor de ap Ap potabil, industri e, agricultur (irigaii i zootehnie) c) Evaluarea apelor uzate i a ncrcrii cu poluanii acestora Populaie, industrie, agricultur, folosine d) Evaluarea cheltuielilor n domeniul producerii i a distribuiei apei potabile Producerea i distribuia apei potabile Canalizarea i epurarea apelor Protecia resurselor de ap

Capitolul 7 Participarea publicului Comitetul de Bazin - reprezentanti ai autoritatilor locale, ONGurilor; - asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor. Aciuni comune cu ONG Biroul de Relatii cu Presa - legatura Directiei Apelor cu mass-media prin comunicate de presa, articole publicate in ziarele locale, informatii difuzate la radio

MONITORINGUL INTEGRAT Sistemul National de Monitoring este reprezentat de 6 subsisteme rauri lacuri (naturale si de acumulare) ape tranzitorii ape costiere ape subterane ape uzate

Pentru subsistemul rauri se vor efectua urmatoarele programe: -Programul de monitoring de supraveghere (S) are ca scop evaluarea starii globale a apelor -Programul de monitoring operational (O) trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu

-Programul

de monitoring de investigare (I) trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor -Programul de referinta (R) se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural (fara impact antropic sau cu influente antropice minime) care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta.

Mediile de investigare sunt reprezentate de apa, sedimente si biota, elementele de calitate,parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei, in functie de tipul de program.

Elemente de calitate

Parametri

Frecvena

ProgramSupr Program Operational aveghere

Elemente biologice

Fitoplancton

Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/l) Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/m2)

2/an

3/an

Microfitobentos

2/an

3/an

Macrofite

Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/m2

1/3ani

1/3ani

Zoobentos

Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/m

2an

3an

Fauna piscicola

componenta taxonomica 1/3 ani (lista si nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe varste

1/3 ani

Elemente Hidromorfologice

Regimul hidrologic Nivelul si debitul apei Conectivitatea cu corpurile de apa subterana Continuitatea raului

H=2/zi Q=20 60/an 1-3/ani

H=2/zi Q=20-60 1-3 /ani

2/an

3/an

Parametri morfologici

Variatia adancimii si 1/6 ani latimii raului

1/6 ani

Structura si substratul 1/6 ani patului albiei Structura zonei riverane

1/6 ani

Transparena

Materii in suspensie Turbiditate Culoare

6/an

6-12/ ani

Elemente fizico-

Conditii de oxigenare

oxigen dizolvat CCO-Mn si /sau 6/an CCO - Mn si/sau CCO Cr CBO5 COT COD Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate 6/an 6/an

6-12/ani

Salinitate Starea acidifierii

6-12/ani 6-12/ani

chimice

Elemente de calitate

Parametri

Frecventa

Nutrieni

Azotiti azotai amoniu Ntotal 6/an ortofosfai Ptotal Clorofila a

6-12/ani

Nutrieni de calitate(materii in N total, P total suspensie)

6/an

6/an

Substane prioritare apa

1)

12/an

12/an

Substante prioritare (materii in suspensie

Metale greleCd, Ni, Pb, Hg

6/an

6/an

Substante prioritare (materii in suspensie Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie Poluanti specifici Neprioritari sedimente Poluanti specifici neprioritari (biota Alti poluanti Elemente microbiologice Parametri bacteriologici

Metale greleCd, Ni, Pb, Hg Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2 Metale grele

6/an 1/an

6 1/an

1/an

6/an 6/an

6/an 6/an

Substante din lista I si II relevante pentru Sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3 coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, Salmonella

1/an

1/an

1/an 6/an 4-12/ani 6/an 4-12/ani

Elemente

Parametrii Q

Frecven 2-120 /an 2-120/ an pt izvoare 1/6- 2 /an 1/6 -2/ an 1/6-2 /an 1/6- 2/ an 1/6-2/ an 1/6-2/an 1/6-2/an

Elemente cantitativeH

Elemente fizicochimice

Oxigen pH conductivitate Azotai Amoniu oxidabilitate aclalinitate

Elemente fizico-chimice

Ali nutrieni (azotii) Substane prioritare periculoase Poluani specifici neprioritari Ali poluani i parametri ( ioni majori)

1/6-2/ an 1/6-2 /an 1/6-2/ an 1/6-2/an

Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa , se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase, respectiv : foarte buna, buna, moderata, slaba si proasta,

elementele biologice sunt luate in considerare in definirea tuturor celor 5 clase, avand la baza principiul conform caruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. Elementele fizico-chimice se iau in considerare in caracterizarea starii foarte buna si buna, iar cele hidromorfologice numai in caracterizarea starii foarte buna, in cazul celorlalte stari neexistand o definire specifica a acestora. In cazul poluantilor specifici sintetici starea ecologica foarte buna este definita prin valori apropiate.

Starea ecologica a corpurilor de apa 398 corpuri de apa (89.84%) sunt in stare ecologica buna 43 corpuri de apa (9.71%) sunt in stare ecologica moderata 2 corpuri de apa (0.45%) sunt stare ecologica proasta. 86 corpuri de apa (19.41%) sunt in stare foarte buna 331 corpuri de apa (74.72%) sunt in stare buna 24 corpuri de apa (5.42%) sunt in stare moderata 2 corpuri de apa (0.45%) sunt stare proasta 89,84% 9,71% 0,45% Stare buna Stare moderata Stare proasta

Reprezentarea potentialului ecologic se realizeaza astfel : *potential ecologic maxim si bun verde *potential ecologic moderat galben *potential ecologic slab portocaliu *potential ecologic prost rosu, la care se adauga o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE si GRI INCHIS pentru CELE PUTERNIC

Pentru ilustrarea starii chimice la nivelul unui corp de apa se utilizeaza doua culori si anume: albastru pentru starea chimica buna rosu pentru alta stare decat buna.

Registrul zonelor protejate n scopul asigurrii calitii apelor utilizate pentru potabilizare exist: 28 de zone de protectie pentru captari din ape de suprafata 63 de captari de ap pentru potabilizare din subteran Nu au fost identificate zone naturale amenajate pentru imbaiere - Pe teritoriul b.h. Mures au fost identificate - 34 de rezervatii naturale - 5 parcuri nationale care acopera o suprafata de 1183 km2 (4,18% din b.h.) 13 zone vulnerabile la nitrai

Concluzii Ca urmare a acestei evaluri 22 de corpuri de ap subteran au stare chimic bun, 2 corpuri de ap subteran au stare calitativ slab, iar un corp de ap subteran are, local, starea chimic slab Din analiza efectuata a rezultat ca 20.14% corpuri de apa de suprafata din bazinul/spatiul hidrografic Mures nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in anul 2015.