Planul de management al bazinului hidrografic Mure
DIRECTIVA CADRU A APEI 2000/60/ECLegea 107/1996 completat cu Legea 310/2004 definete apa ca pe un patrimoniu asigur cadrul necesar gospodririi durabile a apelor scopul este atingerea strii bune a apelor
Planul de management al bazinului hidrografic Mure 1. Introducere Cap. 2 Prezentarea general a bazinului hidrografic Cap. 3 Caracterizarea apelor de suprafa Cap. 4 Caracterizarea apelor subterane Cap.5 Identificarea si cartarea zonelor protejate Cap. 6 Analiza economic Cap. 7 Informarea i participarea publicului Cap. 8 Concluzii i recomandri
Capitolul 2 Prezentare general a bazinului hidrografic Mure
- e situat n partea central i de vest a Romniei, fiind cuprins ntre Carpaii Orientali, Meridionali i Apuseni, iar sectorul su inferior este amplasat ncentrul cmpiei Tisei;
Caracteristicile bazinul hidrografic Mure:
Suprafaa este de 28310 km2 (inclusiv rul Ier) lungimea reelei hidrografice de 10861 km densitatea medie de 0,39 km/km2 relieful este predominant de dealuri i podisuri cu zone de muni i cmpii
HidrografiaAfluenii principali ai rului Mure sunt : Gurghiu Arie Niraj Tarnava rezultata din unirea Tarnavei Mici km2) cu Tarnava Mare Ampoi Sebes Strei
ReliefulAnsamblul fizico-geografic se caracterizeaz prin existena mai multor uniti de relief: I Unitatea Carpatic montan II Unitatea Podiului Transilvaniei III Unitatea Piemontan IV Unitatea de Cmpie
Utilizarea terenului Utilizarea terenului este variat suprafaa bazinului se mparte astfel: urban 3,93%; industrial 0,34%; Arabil 18,17%; culturi perene 18,10%; puni 1,42%; pduri 36,44%; zone umede 0,01%; luciu de ap 0,26%; alt fel de terenuri 21,32%.
Geologia Andezite, roci vulcanice, roci cristaline, roci sedimentare, calcare, Conglomerate, gresi,marne nisipoase, nisipuri, argile pietriuri, nisipuri argile acoperite de depozite loessoide
Parametrii climatici climat temperat continental: temperatura medie anual 7,90C si precipitatii medii anuale cuprinse ntre 480 mm i 980 mm pe an aproximativ pe 26,6 % din lungimea acestei reele hidrografice se manifest fenomenul de secare
Cap. 3 Caracterizarea apelor de suprafa
Ruri Rul Mure - este cel mai lung dintre rurile
interioare ale rii, avnd n Romnia o lungime de 761 km, din care 21 km sunt grania comun cu Ungaria n Ungaria, lungimea sa este 28 de km, pn la confluena cu rul Tisa. Reeaua hidrografic nsumeaz 798 cursuri de ap avnd 10861 km, adic 13,7 % din lungimea total a reelei codificate a trii i o densitate de 0,39 km/kmp fa de 0,33 km/kmp media pe ar.
Lacuri Lacuri naturaleNr. crt 1 2 3 4 Lacul Bucura Gale Znoaga Mare Frgu Suprafaa Altitudinia Adncimea medie (m) (km2) (m) 0.10 0.03 0.09 0.35 1950 1856 1856 369 5 10.2 10,6 4
Lacuri de acumulare Exist 84 lacuri de acumulare, cu un volum total de 672,47 mil. m Acestea se compun din: 13 baraje de priz, 31 acumulri piscicole, 40 acumulri permanente i nepermanente
Ecoregiuni, tipologia i condiiile de referin pentru ruri Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa n Anexa XI a Directiva Cadru in domeniul Apei, pe baza caracteristicilor ecologice i a distribuiei geografice a faunei acvatice, n bazinul hidrografic Mure, s-au delimitat 2 ecoregiuni: Muntii Carpai (10); Campia Ungar (11).
Tipologia cursurilor de ap
au fost definite pentru bazinul hidrografic Mure un numr de 13 tipuri de cursuri de ap, cu 19 subtipuri difereniate n funcie de geologie. De asemenea, la cteva corpuri de ap le-au fost asociate dou tipuri: tipul RO16 (cursuri de ap influenate din punct de vedere calitativ de cauze naturale) i tipul de corp de ap nepermanent
Tipologiile pentru cursurile de ap i pentru lac uri s-au definit pe baza unor metodologii unitare elaborate la nivel naional. 16 tipuri de cursuri de ap: - 4 tipuri de ruri nepermanente, - 2 de lacuri naturale - 4 tipuri de lacuri de acumulare
Identificarea presiunilor i a impactului - Surse
punctiforme de poluare semnificative
Conform Directivei Cadru, presiunile semnificative sunt presiunile al cror impact asupra apelor are ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentrucorpul de ap studiat.
Surse punctiforme de poluare total 55: Municipale: 30 Industriale: 21 - Agricole :4
Surse difuze de poluare Consumul anual de ingrasaminte 23,6 kg N/ha - media in bazinul Dunarii de 31,4 kg N/ha 8,7 kg P/ha - media in bazinul Dunarii de 5,9 kg P/ha Consumul anual de pesticide 0,88 kg/an - media in bazinul Dunarii de 1,39 kg/an Cresterea animalelordensitatea medie de 0,42 vaci echivalente/ha - media n bazinul Dun rii de 0,45 0,55 vaci echivalente/ha
Presiuni hidromorfologice semnificative afecteaza 83 ruri din totalul de 798 cursuri de ap din suprafaa bazinului hidrografic presiunile hidromorfologice sunt cauzate de: 13 lacuri de acumulare 563 km indiguiri si 1051 km regularizari; 11 derivatii de apa i canale; 26 iazuri piscicole 51 prize de apa care preleva debite importante de ap
Corpuri de ap i corpuri de ap puternic modificate i artificiale
351 corpuri de ap permanente: 258 nemodificate (73,50%) 55 candidate la puternic modificate (15, 66%) 33 puternic modificate ( 9,40%) 5 artificiale ( 1,44%)
Riscul neatingerii obiectivelor de mediu Substane organice Substane periculoase Nutrieni Alterri hidromorfologice
Capitolul 4 Corpur i de ap subterane Identificarea i delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut pe baza urmtoarelor criterii: geologic; hidrodinamic; starea corpului de ap: calitativ cantitativ. Au fost identificate 24 corpuri de ape subterane
Capitolul 5 Arii protejate Arii protejate limitrofe captrilor de ap de suprafa i din subteran 5.2 Zone pentru protectia speciilor acvatice din punct de vedere economic 5.3 Zone destinate pentru protecia habitatelor sau speciilor unde apa este un factor important 5.4. Zone vulnerabile la nitrati
Capitolul 6 Analiza economic APLICAREA METODOLOGIEI DE EVALUAREA RECUPERARII COSTURILOR AFERENTE SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APA, CANALIZARE SI EPURARE a) Evoluia locuitorilor b) Evoluia cerinelor de ap Ap potabil, industri e, agricultur (irigaii i zootehnie) c) Evaluarea apelor uzate i a ncrcrii cu poluanii acestora Populaie, industrie, agricultur, folosine d) Evaluarea cheltuielilor n domeniul producerii i a distribuiei apei potabile Producerea i distribuia apei potabile Canalizarea i epurarea apelor Protecia resurselor de ap
Capitolul 7 Participarea publicului Comitetul de Bazin - reprezentanti ai autoritatilor locale, ONGurilor; - asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor. Aciuni comune cu ONG Biroul de Relatii cu Presa - legatura Directiei Apelor cu mass-media prin comunicate de presa, articole publicate in ziarele locale, informatii difuzate la radio
MONITORINGUL INTEGRAT Sistemul National de Monitoring este reprezentat de 6 subsisteme rauri lacuri (naturale si de acumulare) ape tranzitorii ape costiere ape subterane ape uzate
Pentru subsistemul rauri se vor efectua urmatoarele programe: -Programul de monitoring de supraveghere (S) are ca scop evaluarea starii globale a apelor -Programul de monitoring operational (O) trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu
-Programul
de monitoring de investigare (I) trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor -Programul de referinta (R) se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural (fara impact antropic sau cu influente antropice minime) care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta.
Mediile de investigare sunt reprezentate de apa, sedimente si biota, elementele de calitate,parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei, in functie de tipul de program.
Elemente de calitate
Parametri
Frecvena
ProgramSupr Program Operational aveghere
Elemente biologice
Fitoplancton
Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/l) Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/m2)
2/an
3/an
Microfitobentos
2/an
3/an
Macrofite
Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/m2
1/3ani
1/3ani
Zoobentos
Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/m
2an
3an
Fauna piscicola
componenta taxonomica 1/3 ani (lista si nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe varste
1/3 ani
Elemente Hidromorfologice
Regimul hidrologic Nivelul si debitul apei Conectivitatea cu corpurile de apa subterana Continuitatea raului
H=2/zi Q=20 60/an 1-3/ani
H=2/zi Q=20-60 1-3 /ani
2/an
3/an
Parametri morfologici
Variatia adancimii si 1/6 ani latimii raului
1/6 ani
Structura si substratul 1/6 ani patului albiei Structura zonei riverane
1/6 ani
Transparena
Materii in suspensie Turbiditate Culoare
6/an
6-12/ ani
Elemente fizico-
Conditii de oxigenare
oxigen dizolvat CCO-Mn si /sau 6/an CCO - Mn si/sau CCO Cr CBO5 COT COD Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate 6/an 6/an
6-12/ani
Salinitate Starea acidifierii
6-12/ani 6-12/ani
chimice
Elemente de calitate
Parametri
Frecventa
Nutrieni
Azotiti azotai amoniu
