Bazeleneuropsihologiceale comportamentului adictiv

7/30/2019 Bazeleneuropsihologiceale comportamentului adictiv

1/66

Bazele neuro f iziolog ice [ i

mecanism ele nv \] \r i i

compo rtamentulu i adic t iv


2/66


3/66


4/66


5/66


6/66


7/66


8/66


9/66


10/66


11/66

Compo rtament - def in i ] ii sintetice

Comportamentul unei fiin]e vii sau al unui sistem

oarecare, este partea activit\]ii sale care se manifest\

vizibil unui observator;

Comportamentul este ansamblul atitudinilor,

ac]iunilor [i reac]iilor oamenilor [i animalelor;

Comportamentul reprezint\ orice schimbare `ntr-un

sistem complex organic sau nu;


12/66

O caracteristic\ major\ a unor organisme vii, o

reprezint\ capacitatea de mi[care, care permite

interac]iunea activ\ cu mediul `nconjur\tor.

Un aspect important al acestei capacit\]i `l reprezint\

faptul c\ mi[carea aceasta nu este un efect fortuit (ca

mi[carea unei crengi `n v=nt), ci rezultatul unei

organiz\ri specifice a organismului.


13/66

Sinteza acestor elemente

, permite elaborarea unei

defini]ii a conceptului de

"comportament", bazat\ pe

caracteristicile biologice,

structurale [i func]ionaleprimordiale, [i care este

valabil\ pentru toate

organismele vii.

Defini rea conceptului de

comportament


14/66

Defini]ia conceptului de "comportament", valabil\

pentru toate organismele vii, este : ansamblul

mi[c\rilor organizate pentru ac]iunea `nafara

organismului.

Observarea extern\, obiectiv\ a unei mi[c\ri a unui

organism (sau a unei p\r]ia a acestuia) reprezint\ un

comportament `n m\sura `n care exist\ structuri

biologice specific organizate pentru a produce aceast\mi[care.


15/66

Generarea unui comportament


16/66


17/66


18/66


19/66


20/66

~nv\]area. Procesele prin care indivizii pot nv\]a


21/66

Modelarea

Modelarea:persoana nva]\ prin urm\rirea [i imitarea

altora: (prini care consum, prieteni etc);


22/66


23/66

Condi]ionarea clasic\

Asocierea repetat\ dintre anumi]i stimuli (persoane,

locuri, obiecte, momente ale zilei etc.) [i un anumit

comportament, influien]eaz\ probabilitatea repet\rii

comportamentului respectiv


24/66


25/66

Un astfel de gen de condi]ionare , se poate instala [i pentru

comportamente complexe cum sunt r\spunsurile emo]ionale sau cele de

cravingla drog.

Reclamele `nc earc\, `n general, s\ asoc ieze imaginea pro du su lui cu alte

imagin i care genereaz\ un r\spu ns emo]io nal pozit iv .

Aceasta cond uce la crearea unei asocia] i i (la nivel co rt ical) ntre pro dusul

respect iv [ i r\spu nsu l emo]io nal evoc at de publ ic i tate.

Mecanism ul fu nc] ioneaz\ [ i n c azul d rog -dependen]ei.


26/66

Condiionarea operant\

~n condi]ionarea operant\, comportamentul se

produce in virtutea consecintelor sale; el este

instrumental `n producerea consecintelor .

Acest tip de comportament este adesea descris ca

fiind unul dirijat spre scop.


27/66


28/66

~nt\rirea pozitiv\: Procedur\ prin care probabilitatea

frecven]ei apari]iei unui comportament tinde s\ creasc\

ca urmare a ad\ug\rii unui stimul apetitiv contingent

r\spunsului.

Ex: ad\ugarea unei recompense, felicit\ri


29/66

~nt\rirea negativ\: procedur\ prin

care probabilitatea frecven]ei apari]iei

unui comportament tinde s\ creasc\ ca

urmare a retragerii unui stimul aversiv

contingent acelui r\spuns.Ex: `nl\turarea unei dureri, a unei

obliga]ii...


30/66

Pedeaps\ pozitiv\: Procedur\ prin careprobabilitatea frecven]ei de apari]ie a unuicomportament tinde s\ scad\ consecutiv ad\ug\riiunui stimul sau consecin]e aversive contingente

comportamentului ]int\.Ex: ad\ugarea unei obliga]ii, unei dureri...


31/66

Pedeaps\ negativ\: probabilitatea

frecven]ei de apari]ie a unui

comportament tinde s\ scad\

consecutiv retragerii unui stimul

apetitiv.

Ex: retragerea unui privilegiu, a unui

drept


32/66

Fenomene legate de cond i ] ionarea

operant\

Fasonarea: un anumit comportament este `nt\rit ce se

apropie c=t mai mult de cel dorit p=n\ c=nd acesta reu[e[te.

o Poate fin continuu\ sau intermitent\

Generalizarea: comportamentul este adoptat sau evitat

`n anumite circumstan] ce au asem\nare cu

comportamentul re`nt\rit sau pedepsit;


33/66

Discriminarea: comportamentul este adoptatsau evitat

`n circumstan]e precise, dar nu [i `n altele doar cele

asem\n\toare cu comportamentul re`nt\rit sau pedepsit;

Extinc]ia: dup\ un timp `n care comportamentul nu mai

este re`nt\rit sau pedepsit, va disp\rea trptat;

Recuperare spontan\: dup\ un timp `n care

comportamentu a disp\rut, el poate s\ reapar\ subit;


34/66

~nv\]area (unui comportament), este o consecin]\ a

asocierii unor m\nunchiuri de stimuli apetitivi sau

aversivi;


35/66

Buclele de retroac]iune a conduitelor asupra mediului, permit,

`n ultim\ instan]\, men]inerea st\rii de bine a organismului [i, `n felul

acesta prezervarea structurii sale


36/66

Rolul emo]iilor

Indiferent de specie, rolul esen]ial al amigdalei `n elaborarea

r\spunsurilor comportamentale pare s\ r\m=n\ foarte bine

conservat.


37/66

C=nd circuitul emo]ional semnalizeaz\ regiunilor cerebrale

implicate `n memorie, el activeaz\ creerul s\ creeze amintirea

ac]iunili care v\ face s\ v\ sim]i]i bine. Aceasta spore[te

probabilitatea ca dv s\ repeta]i ac]iunea din nou.


38/66

Efectul motivant al unei recompense asupra

comportamentului este universal recunoscut, chiar dac\

rolul exact al pl\cerii este `nc\ dezb\tut.


39/66

Circuitele de recompens\ -re`nt\rire


40/66

Circuitele dopaminergice de la ATV spre NAc se continua mai departe

c\tre zonele corticale prefrontale form=nd o serie de circuite

neuronale numite circuite de recompens\-re`nt\rire.


41/66

Aceste structuri sunt activate de stimulii recompensatori

(alimente, apa, sex, droguri).


42/66


43/66

Exist\ , desigur, si posibilitatea stimul\rii artificiale

(exogene) a acestui sitem complex de recompens\-

reint\rire.

Lobul frontal are un rol major `n


44/66

Lobul frontal are un rol major n

planificarea [i executarea mi[c\rilor.

Cortexul pre-frontal este asociat `n

cel mai mare grad cu planificarea [i

luarea deciziilor.Are un rol inhibitor semnificativ

asupra impulsurilor [i ac]iunilor

Cortexul pre-motor [i motor

proceseaz\ [i transmit informa]ii

legate de mi[carea corpului.


45/66

Sinapsa t ransmiterea

po ten ] ialulu i de ac] iune

1.Vezicule presinaptice (con]in=ndmediator)

2. Poten]ial de ac]iune3.Eliberarea mediatorului `n fantasinaptic\

4.Mediatorul migreaz\ spre receptorii

postsinaptici pe care `i cupleaza (5)5.Generarea poten]ialului de ac]iunepostsinaptic

6.Recaptarea prin pompa derecaptare


46/66


47/66

Cocaina se distribuie la nivelul `ntregului creer dar se concentreaz\ `nanumite arii specifice: (zonele turcoaz) ATV, NACC [i N caudat. Se observ\

faptul c\ substan]a se concentreaza in special in ariile sistemului de

recompens\. Acumularea cocainei si `n alte arii explic\ afectele adverse ale

administr\rii acesteia: comportamente stereotipice (rosul unghiilor, sc\rpinatul,

etc

).


48/66


49/66

Cre[terea AMPc la nivel post-sinaptic, induce modific\ri ale

desc\rc\rilor neuronale postsinaptice.Ca rezultat, se produce o

cre[tere a num\rului de impulsuri care vor activa sistemul de

recompens\.


50/66

Receptorii opioizi se g\sesc `n num\r mare la nivelul termina]iilorpresinaptice ale interneuronilor GABA-ergici din ATV. Activarea

lor (de c\tre opia]ii naturali) duce diminuarea eliber\rii de

neuromediatori inhibitori (GABA).


51/66

Heroina [i opia]ii exogeni mimeaz\ structura endorfinelor[i cupleaz\

receptorii opia]i, sc\z=nd inhibi]ia eliber\rii de dopamin\. Rezult\

dezinhibi]a a neuronilor dopaminici din ATV. Ca urmare cre[te

activitatea dopaminergic\ `n nucleul accumbens.


52/66

De vreme ce exist\ o activare crescut\ a dopaminei va exista [i o

activare a receptorilor la dopamin\, similar cu efectul cocainei. Ca un

rezultat al ac]iunii opiatilor la nivelul NAc, va exista deci, un impuls

crescut pornind de la acest nivel, ce va activa `n consecin]\ sistemul

de recompens\.


53/66

THC se leag\ de receptorii THC care sunt concentra]i `n ATV,

NACC, NC, hippocamp [i cerebel.

Ac]iunea THC la nivelul hippocampusului explic\ capacitatea de ainterfera cu memoria [i activitatea iar la nivelul cerebelului este

responzbil\ de producerea incoordon\rii [i pierderea echilibrului.


54/66

THC ac]ioneaz\ similar opia]ilor. Canabinoizii nativi (numi]i anandamide)

cupleaz\ receptorii endocanabinoizi ai neuronilor inhibitori GABA, lipsa

inhibi]iei permi]=nd eliberarea de mai mult\ dopamin\.


55/66

Ca o rezultant\ a ac]iunii THC la nivelul NAc, exist\ o cre[tere a

impulsurilor activatorii pornite de la acest nivel ce vor activa sistemul de

recompens\ (cortexul frontal)..


56/66

MDMA [i ecstasy mimeaz\ structura serotoninei [i aceasta explic\ de ceea este captat\ de c\tre pompele de recaptare. De fapt ecstasy este captat\

mai rapid dec=t serotonina `ns\[i, perturb=nd procesul de recaptare.

Ca urmare, la un moment dat pompa de racaptare `[i inverseaz\ sensul [i

o mare cantitate de serotonin\ apare la nivelul sinapsei care va stimula

mai mul]i receptori serotoninici.


57/66


58/66

Consecintele pe termen lung ale abuzului de drog, la diferite niveluri de

organizare implica antrenarea in joc a doua tipuri de mecanisme:

adaptative homeostazice (resetarea homeostazica)


59/66

control cu cocaina


60/66

Masurarea nivelurilor de glucoza din creer indica zonele hipofunctionale ale

creerului persoanei afectate. Reducerea activitatii cerebrale sub efectul

consumului cronic de cocaina duce la tulburari de functionare in multe zone

corticale.


61/66


62/66


63/66


64/66


65/66


66/66

Questions & Comments

Documents

Bazeleneuropsihologiceale comportamentului adictiv