12

Click here to load reader

BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

prelegeri

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREG TIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CORNELIU NOVAC

BAZELE PSIHOLOGIEIEDUCA IEI

prelegeri

EDITURA UNIVERSITARIA CRAIOVA

2006

Page 2: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

Novac, Corneliu BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCA IEI prelegeri / Corneliu

Novac – Editura Universitaria, 2006 (Tipografia Universit ii din Craiova)

210 p.; 24 cm; Bibliogr.ISBN 973-742-316-x

978-973-742-316-0

Referen i tiin ifici: Conf. univ.dr. Cr ciunescu Romulus

Conf. univ.dr. Ionel Viorel

Copyright 2006 Universitaria Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale

Ap rut: 2007 Tipografia Universit ii din Craiova

Str. Brestei, nr.156A, Craiova, Dolj, România Tel.: +40 251 598054

Tip rit în România

Page 3: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

5

CUPRINS

Prelegerea 1 Psihologia educa iei - locul i rolul ei în sistemul stiin elor psiho-pedagogice…………………………………………........9

1.1. Domeniul i obiectul de studiu al psihologiei educa iei..............91.2. Obiectivele psihologiei educa iei..............................................131.3. Valen ele cognitiv – ac ionale ale psihologiei educa iei...........15

Bibliografie...............................................................................16

Prelegerea 2 Mecanismele i func iile psihice implicate în înv are...... ...17 2.1. Interac iunea func iilor psihice în activitatea de înv are..........172.2. Specificul cunoa terii senzoriale...............................................19 2.3. Procesele psihice implicate în cunoa terea senzorial ..............202.4. Rolul cunoa terii intuitive în coal ; bazele

psihopedagogice ale intui iei.....................................................252.5. Formele intui iei........................................................................292.6. Cerin e psihologice ale folosirii materialului intuitiv................31 2.7. Valen e i limite ale materialului intuitiv audio-vizual.............33 2.8. Dezvoltarea spiritului de observa ie i a capacit ii de

reprezentare mental ..................................................................34Bibliografie................................................................................37

Prelegerea 3 Bazele psihologice ale activit ii de înv are intuitiv în cadrul colii..............................................................................39

3.1. No iunea de intuitivitate............................................................39 3.2. Însemn tatea intuitivit ii în condi iile procesului de înv mânt,

la vârsta colar .........................................................................413.3. C ile cunoa terii intuitive..........................................................44 3.4. Func iile i sarcinile intui iei în procesul instructiv..................46 3.5. Cerin ele psihologice ale intuitivit ii în procesul instructiv-

educativ......................................................................................533.6. Dimensiunea formativ a abord rii constructiviste a înv rii în

pedagogia secolului XXI...........................................................62 Bibliografie................................................................................65

Prelegerea 4 Bazele neurofunc ionale i psihologice ale dezvolt rii i educ rii limbajului………... .................................................. 67

4.1. Componentele psihologice ale comunic rii, concepte cheie.....67 4.2. Mecanismul psihologic al limbajului oral.................................71

Page 4: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

6

4.3. Structura psihologica a limbajului intern..................................74 4.4. Mecanismul psihologic al limbajului scris-citit........................74

Bibliografie...............................................................................74

Prelegerea 5 Activitatea de cunoa tere ra ional desf urat în cursul procesului instructiv-educativ...............................................76

5.1. Caracterizarea activit ii gândirii..............................................76 5.2. Opera iile gândirii i rolul lor în înv are.................................795.3. Dinamica trecerii de la procesarea concret la cea logic în

ontogenez ...............................................................................103Bibliografie.............................................................................107

Prelegerea 6 Aten ia – condi ie i factor optimizator pentru înv are.. 108 6.1. Definirea aten iei....................................................................1086.2. Mecanismele fiziologice ale aten iei......................................1106.3. Formele aten iei i rolul lor în procesul instruc iei i educa iei................................................................................ 112 6.4. Particularit i individuale ale aten iei....................................1176.5. Stimularea aten iei la lec ii i evitarea distragerii aten iei elevilor...................................................................................119 6.6. Dezvoltarea aten iei...............................................................122

Bibliografie............................................................................124

Prelegerea 7 Organizarea activit ii de înv are..................................... 126 7.1. Importan a organiz rii ra ionale a efortului intelectual al

elevului...................................................................................1267.2. Organizarea ra ional a odihnei elevului

No iuni despre capacitatea de munc i oboseal la elevi.....134 7.3. Factori care condi ioneaz capacitatea de efort intelectual

a elevului................................................................................137 Bibliografie............................................................................144

Prelegerea 8 Cunoa terea personalit ii – premis i rezultat ale ac iunii educative...............................................................................146

8.1. Strategii de abordare a personalit ii.....................................1468.1.1. Descrierea personalit ii conform criteriului tipologic....147 8.1.2. Orientarea psihometric în studiul personalit ii.......1498.1.3. Abordarea factorial a personalit ii..........................1528.1.4. Orientarea socio-cultural ..........................................156

Page 5: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

7

8.2. Un model explicativ al personalit ii pe fondul diferen ierii iintegr rii sistemice a informa ionale......................................156Bibliografie............................................................................ 159

Prelegerea 9 Bazele metodologice ale cunoa terii i evalu rii psihologice a personalit ii elevului...........................................................162

9.1. Necesitatea cunoa terii i evalu rii psihologice a elevilor.....162 9.2. Specificul cunoa terii i evalu rii psihologice a elevilor; aspecte

problematice...........................................................................164 9.3. Metode de cunoa tere psihologic a pre colarului i colarului...1659.4. Fi a psihopedagogic – modalitate de organizare a informa iilor

despre elev..............................................................................175 Bibliografie.............................................................................179

Prelegerea 10 Constructivismul psihic – principiul fundamental în formarea planului intelectual i al personalit ii...............181

Bibliografie.............................................................................184

Prelegerea 11 Stilul activit ii independente intelectuale a elevului.......187

11.1. No iuni generale despre stilul de activitate.............................187 11.2. Particularit ile stilului ra ional de activitatea al elevilor mari......188 11.3. Educarea stilului de înv are al elevului.................................194

Bibliografie.............................................................................195

Prelegerea 12 Valen ele formative ale instruirii de tip constructivist în structurarea stilului cognitiv propriu studen ilor – viitoriprofesori................................................................................ 198 Bibliografie............................................................................ 201

Bibliografie selectiv .....................................................................................205

Page 6: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

9

PRELEGEREA 1

PSIHOLOGIA EDUCA IEI - LOCUL IROLUL EI ÎN SISTEMUL TIIN ELOR

PSIHO-PEDAGOGICE

1.1. Domeniul i obiectul de studiu al psihologiei educa iei1.2. Obiectivele psihologiei educa iei1.3. Valen ele cognitiv – ac ionale ale psihologiei educa iei

Bibliografie

1.1. Domeniul i obiectul de studiu al psihologiei educa iei

Datorit dezolt rii ei rapide în secolul XX, psihologia este consideratcea mai r spândit stiin despre om, cunoscând aplica ii în aproape toate domeniile de activitate ale acestuia. De aici i numeroasele ei ramuri, legate între ele – intrep trunzându-se unele cu altele, sau conditionându-se reciproc – totul – punând în lumin o dat în plus, importa a psihologiei. Dac îns“sistem” înseamn multitudine de elemente, plus interac iune, atunci pe bundreptate se vorbe te ast zi de “sistemul tiin elor psihologice”. Într-adev r, în afar de clasica “psihologie general ” sunt cunoscute i recunoscute numeroase ramuri ca: psihologia copilului (dup unii autori i a adolescentului, pentru a o deosebi de psihologia vârstelor care înglobeaz copilul, adolescentul, adultul i vârsta senectu ii); psihologia social (cu dousubramuri: psihologia social colar i psihologia social industrial ;psihologia pedagogic ; psihologia animal ; psihologia activit ii; psihologia sportului; psihologia economic (de asemenea cu dou ramuri: psihologiaconsumului i psihologia publicit ii) psihologia judiciar ; psihologia medical ; psihologia artei; psihologia militar ; psihologia clinic ; psihologia molecular (constând din studiul parametrilor biofizici i biochimici a organismelor în condi iile a diverse comportamente; psihologia conduitei a

Page 7: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

10

c rui ini iator – P. Janet – o define te ca fiind ”studiul omului în raport cu universul i mai ales în raporturile sale cu ceilal i oameni”.

Psihologia educa iei ca ramur a psihologiei, ocup un loc tot mai important în activitatea uman de mare extensiune în lumea conteporan – chiar cea mai spectaculoas – înv mântul – în definirea ei clasic fiind cea care studiaz legile psihologice ale educ rii i instruirii copiilor, particularit ile psihologice ale proceselor de instruire i educare. Cum îns în ultimele decenii activitatea educa ional i-a l rgit aria, psihologia educa iei a devenit tiin interdisciplinar ce studiaz psihicul în perspectiva pedagogiei, urm rind verificarea efectelor pe plan psihic ale aplic rii diferitelor metode de înv mânt; comportarea elevilor în coal , familie i societate; studiul aptitudinilor în vederea orient rii colare i profesionale; ac iunea de con tientizare a acestor aptitudini în spiritul elevilor; orientarea copiilor cu nevoi speciale chiar înainte de a li se stabili un diagnostic precis; psihoterapia în anumite cazuri de devia ii psihice etc. Este o defini ie care de i extinde domeniul psihologiei educa iei excesiv – înc lcând pe cel al unor ramuri ale psihologiei recunoscute ca având existen a independent – are meritul c atrage aten ia asupra implica iilor profunde ale acestei ramuri în întregul proces de înv amânt. Pe scurt – într-o formulare corespunz toare – psihologia educa ieistudiaz bazele psihologice ale procesului instructiv-educativ sau condi iile psihologice, procesele interne ale actului educativ. Pentru a putea conduce pe baze tiin ifice procesul de formare idezvoltare a personalit ii, este necesar ca profesorul s cunoasc procesele din lumea interioar a copilului, complexa sa activitate psihic – a a cum se desf oar în timpul pred rii i recept rii cuno tin elor – particularit ilereac iilor psihice individuale fa de influen ele externe educa ionale, precum i schimb rile survenite în personalitatea copilului prin exercitarea acestor

influen e i mai ales mecanismele psihologice prin care elevul realizeazactivitatea de înv are, modalit ile prin care se constitue cuno tiin ele i se elaboreaz priceperile i deprinderile de activitate. Activitatea de formare i dezvoltare echilibrat a personalit ii – în esen sarcin fundamental a înv mântului contemporan – presupune o profund cunoa tere a personalit ii. Pentru aceasta, cadrele didactice nu trebuie s a tepte “re ete” cu privire la c ile de urmat, ci trebuie s g seascsingure cele mai adecvate procedee, pe baza unei preg tiri psihologice corespunz toare, g sirea acestor c i fiind u urat tocmai de însu ireacuno tiin elor pe care i le ofer psihologia educa iei. Iat de ce este gre itconcep ia multor cadre didactice care începându- i activitatea la clasabandoneaz cu u urin i bruma de cuno tin e tematice însu ite în facultate, orientându- i ac iunea educa ional dup “modele” ale unor colegi i apoi,

Page 8: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

11

dup rutin . F r îndoial c activitatea lor la clas este i ea o surs de informa ie, dar eficien a ei cre te substan ial în condi iile îmbin rii iperfec ion rii pe baza informa iei “teoretice”. Este necesar ca un cadru didactic s tie s conceptualizeze rezultatele activit ii sale la un nivel superior “bunului sim “ sau al profanului. El trebuie “s manifeste o capacitate de adaptare“, n scut din în elegerea fenomenelor specifice domeniului s u de activitate i care s -i permit s rezolve neprev zutul problemele netratate ca atare în cursul form rii sale precum ifactorii i aspectele noi ce rezult din transformarea continu i inevitabil a practicii colare. Practica arat c dac este relativ u or s predai un sistem de cuno tin e(al unei discipline), chiar unor elevi care nu au o motiva ie necesar , stimularea acelora i elevi este o problem mai complex , mai preten ioas , dar – practic – i mai pu in realizat . De asemenea, ast zi se apreciaz c – pe baza

progreselor înregistrate în psihologia copilului i a vârstelor – nu mai poate fi acceptat afirma ia c elevii nu posed capacitatea necesar rezolv rii de probleme i multe altele tot atât de perimate. Într-adev r, ast zi se tie c înainte ca elevii s - i formeze principii de rezolvare de probleme la matematic , este necesar ca ei s - i fi însu it“spiritul“ acestei discipline, ceea ce presupune – pentru profesorul respectiv – c preg tirea sa de specialitate este departe de a fi suficient ; dublarea ei cu cunostiin e de psihologie devenind o necesitate obiectiv . Concep ia c multe probleme pe care le pune activitatea educa ional se pot rezolva prin “bun sim “ a fost de mult dep it , dovedindu-se c i ceea ce pare plauzibil – din “solu iile“ derivate din “bun sim “- nu reprezint altceva decât teorii gre ite(bazate pe “autoritate“ i “tradi ie“), dar travestite în adev rate truisme de bun sim . Capacitatea de a analiza obiectivele înv mântului, exprimate în comportamente tipice ale elevilor, în elegerea modului cum se realizeazînv area i cum se modific procesele de gândire ale copilului în func ie de vârst precum i capacitatea de apreciere a factorilor care stau la baza motiva iei pentru înv are în coal toate acestea ar fi foarte utile orc ruiprofesor care se confrunt cu dificult ile fenomenului educa ional”. Toate acestea ne arat c scopul teoriei este de a ne permite o mai bunîn elegere a rela iei dintre variabilele x (independente) ale mediului educativ ivariabilele y (dependente) ale actelor de comportament, pentru ca – bazându-ne pe primele – s le optimiz m pe celelalte. Dac în elegem acest raport putem provoca comportamente mai apropiate de obiectivele propuse. În aceste condi ii “psihologia educa iei“ se ocup de acele variabile intermediare – cum sunt aptitudinea intelectual , structura de idei din intelectul celui ce înva i motiva ia – a c ror natur este nemijlocit psihologic .

Page 9: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

12

Psihologia x “variabil “ este o cantitate – ori calitate – a unui element care î imodific valoarea de la un element la altul în cadrul seriei. De exemplu coeficientul de inteligen care variaz – de la elev la elev – într-o clas . Tot variabile componente sunt i ritmul de prezentare a materialului de înv at, tipul de recompense i pedepse, modul de grupare al elevilor. Psihologia educa iei mai studiaz îns i efectul exercitat asupra actelor de comportament de c tre variabile care, pe diferite temeiuri teoretice, sunt postulate ca fiind în rela ie direct cu variabilele psihologice. A a sunt m rimea i compozi ia grupei de elevi; structura logic a disciplin i de înv at sau stilul

de predare al profesorului. Astfel definit , psihologia educa iei ne apare ca: - domeniul specializat în cadrul teoriei pedagogice;

- stiin a aplicat ;- implicat în contextul cercet ri fundamentale i al dezvolt rii. Este o component de baz a “educatorului de profesie“, care este i un

factor de decizie, fiindc la baza sistemului global de promovare a înnoirii înv mântului st prezum ia c practica colar se modific ca urmare a unei decizi luate la fiecare dintre nivelurile ierarhiei înv amântului. La nivelul clasei îns profesorul de i constrâns de limite impuse de cele 2 niveluri deciyionale precedente, este liber s ia multe alte hot râri privind tehnicile efective de instruire cum ar fi: succesiunea noului material de înv at, tipul de recapitulare i periodicitarea lor, timpul afectat exerci iilor, modul de grupare al elevilor etc.

Psihologia educa iei se afl într-o strâns rela ie cu psihologia general .Popescu-Neveanu (1987) consider c psihologia educa iei trebuie în eleasatât ca o ramur a psihologiei generale (un demers analitico-practic ancorat în perceperea, în elegerea, cunoa terea i devenirea omului) cât i ca o tiin de sine st t toare menit s - i aduc contribu ia, prin to i educatorii, la formarea personalit ii omului în raport cu stadiile dezvolt rii sale, prioritar cu zestrea snativ , ereditatea. Rela ii interdisciplinare (multi sau pluridisciplinare) are psihologia cu alte discipline socio-umane ca: medicina, sociologia, fiziologia, arta iliteratura, anatomia, igiena, biofizica, biochimia etc. Psihologia educa iei î icoreleaz cu acestea con inutul, principiile, legile, metodele, procedeele etc. Psihologia educa iei este strâns legat , de pedagogie, tiin a educa iei, a form rii inten ionate i con tiente a persoanei.

Page 10: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

13

1.2. Obiectivele psihologiei educa iei

Psihologia educa iei este una din disciplinele psihopedagogice care ofer cadrului didactic (profesor, institutor, înv tor, educatoare) atât cuno tin ele cât i tehnicile psihologice menite s contribuie la desf urareaoptim a procesului instructiv-educativ pe care cadrul didactiv îl conduce iapoi îl evalueaz .

Obiectivele psihologiei educa iei rezult din idealul educa iei formulat de societate, ideal educa ional ce reprezint finalitatea pedagogic de maximgeneralitate, care angajeaz toate resursele formative ale societ ii existente la nivel institu ional i individual.

Idealul educa ional al colii române ti const în dezvoltarea liber ,integral i armonioas a individualit ii umane în formarea personalit iiautonome i creative (legea înv mântului, art.3 pg. 3). Privite din perspectiva idealului educa ional, obiectivele psihologiei educa iei pot fi sistematizate astfel:

- Cunoa terea i în elegerea de c tre cursan i, viitori profesori, a problemelor de baz ale psihologiei educa iei legate de activitatea didactic i anume:

Cunoasterea principalelor categorii de func ii, procese imecanisme psihice implicate în înv are;Structura i dinamica personalit ii i activit ii umane; Formarea unor disponibilit i afectiv-motiva ionale privind fundamentarea psihologic a activit ii instructiv-educative.

Psihologia colar (în sens restrâns) sau psihologia educa iei (în sens larg) aplic cuno tin ele, legile, regulile, constat rile i generaliz rile din domeniul psihologiei generale la psihologia copilului i cu referire la activitatea de instruc ie i educa ie. În esen , psihologia educa ional studiazmodul de manifestare i structurare eficient a activit ii i a mecanismelor psihocomportamentale implicate în procesul instructiv-educativ.

Psihologia educa iei este acea ramur a psihologiei care: - studiaz bazele psihologice ale instruirii i educ rii colare adic legile

însu irii cuno tin elor, form rii priceperilor, deprinderilor i apoi a personalit ii acestora.

- studiaz fundamentarea psihologic a metodelor de ac iune iinterven ie asupra dezvolt rii psihice a colarilor,

- studiaz rela iile dintre actele comportamentale ale profesorului ielevilor i multitudinea variabilelor educa ionale care intervin în cursul activit ii de înv are din coal .

Page 11: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

14

În concluzie, psihologia educa iei este preocupat de aspectele psihologice ale înv rii, iar tematica ei se structureaz în func ie de urm toarele dimensiuni i elemente componente ale situa iilor educa ionale:

- obiectul de înv mânt; - activitatea de înv are;- personalitatea elevului.

Abordând problematica disciplinelor de înv mânt, psihologia educa iei relev specificul cognitiv al diferitelor discipline de înv mânt. Psihologia demonstreaz c func iile psihice cognitive care stau la baza asimil rii cuno tin elor dar i a form rii deprinderilor îmbrac forme specifice de manifestare la fiecare disciplin de înv mânt. Se contureaz astfel o specificitate conceptual dar i una opera ional la fiecare disciplin de înv mânt. Spre exemplu, în lec ia de gramatic sau de algebr sunt solicitate opera iile de abstractizare i generalizare a gândirii. În lec iile de geometrie sau de fizic , prioritare sunt mecanismele de reprezentare mintal de tip figural precum i opera ia de abstractizare. În lec iile de biologie, geografie, chimie, asimilarea cuno tin elor depinde de folosirea unor metode intuitive dar i de opera iile de analiz i sintez . La alte discipline (istorie, geografie), accentul se pune pe procesele memoriei. La activit ile de educa ie fizic , prioritar este formarea deprinderilor psihomotrice precum i capacitatea de control iautoreglarea conduitei. În concluzie, aceast specificitate cognitiv iopera ional a diferitelor discipline de înv mânt face ca la fiecare dintre aceste discipline s apar dificult i tipice întâmpinate de elevi în înv are.Fiecare profesor va trebui s aib în vedere la disciplina de înv mânt la care realizeaz predarea s formuleze obiective specifice cognitive i psihomotrice pe care s le opera ionalizeze în cursul orelor de predare, adic s le transforme în comportamente observabile în conduita elevului.

În cazul în care psihologia educa iei abordeaz activitatea de înv are,ea se va preocupa de:

- în elegerea structurii i personalit ii înv rii;- factorii de progres ai înv rii colare; - tipurile de înv are;- legile înv rii;- condi iile înv rii.

Privit din perspectiva personalit ii elevului i a grupului colar, domeniul psihologiei educa iei va cuprinde:

- cunoa terea i stimularea dezvolt rii particularit ilor de vârst , dar ia celor individuale sau diferen iale ale elevilor;

- formarea i dezvoltarea echilibrat a personalit ii elevilor;

Page 12: BAZELE PSIHOLOGIEI EDUCAğIEI prelegeri

15

- consilierea (îndrumarea) competent a elevilor în vederea alegerii tipului de coal pe care-l vor urma sau a profesiunii pe care o vor practica;

- studiul aspectelor psihosociale ale grupului de elevi. În acest sens, se au în vedere:

dinamica psihologic a grupului; omogenitatea i eterogenitatea grupului; problematica liderului formal sau informal; comportamente prosociale sau anti-sociale; creativitatea i cultivarea ei în coal ;copiii capabili de performan e superioare.

Psihologia educa iei se mai intereseaz de problematica specificcopiilor cu cerin e speciale. În concluzie, prin studiul acestor probleme, psihologia educa iei î ipropune s înarmeze pe viitorii profesori cu cuno tin ele tiin ifice despre personalitatea colarului, despre activitatea de înv are, propunând în acela itimp modalit i de optimizare a eficien ei demersului educativ.

1.3. Valen ele cognitiv – ac ionale ale psihologiei educa iei

Din punct de vedere teoretic, psihologia educa iei a avut un aport de ordin istoric în raport cu teoria pedagogic : psihologii au ini iat cercet ri în coli înc de la începutul secoului, iar sub impulsul lor s-au organizat primele

experimente pedagogice. Deci, psihologia educa iei a contribuit la introducerea metodei experimentale în pedagogie. Pentru a putea aprecia valoarea oric reiinova ii a procesului instructiv-educativ, pedagogul trebuie s apeleze la cercetarea psihologic . Din punct de vedere practic informa iile de psihologie educa iei sunt utile în primul rând profesorilor, dar i p rin ilor, oric rei persoane angrenate într-o activitate instructiv-educativ . Necesitatea cuno tin elor de psihologie educa iei este determinat de faptul c activitatea instructiv-educativ trebuie s se adapteze la situa ii deosebit de variate datorit diverselor aptitudini, atitudini, preferin e, motive ale colarilor, etc. Psihologia educa iei pune la dispozi ia educatorului cuno tin etiin ifice cu privire la înv are: cum se produce înv area, mecanismele ei

interne etc. Psihologia colar î i aduce contribu ia la tratarea diferen iat iindividualizat a elevilor, subliniindu-le profilul individual i de vârst . În concluzie, psihologia educa iei contribuie la îmbog irea iperfec ionarea didacticii, informa iile furnizate de aceasta putând fi aplicate în practica colar , optimizând-o.