BAZELE DEZVOLTARII UMANEDezvoltarea copilului depinde de ingrijirile primite, mai ales in primii ani de viata;Experienta timpurie joaca un rol crucial in influentarea existentei individului;O dezvoltare coerenta presupune in permanenta schimbare si continuitate;Individul poate fi inteles doar in cadrul unor tranzactii continue intre persoana aflata in dezvoltarea si provocarile externe

Influenta experientelor timpurii in dezvoltareMaturizarea ;Mentinerea;Facilitarea;Sincronizarea;Inductia. (Fitzgerald, Stromenn, Mc Kinney, 1982)

MaturizareaSemnifica realizarea, mai mult sau mai putin automata, a potentialului biologic intr-o ordine predeterminata genetic si ireversibila;

Mentinerea=cantitatea si calitatea experientelor necesare pentru mentinerea cursului normal al dezvoltarii, asa cum este el programat genetic.

FacilitareaTipuri de experiente care grabesc procesul de maturizare

Sincronizarea

Tipuri de experiente care compatibile, sincrone cu capacitatile copilului il conduc pe acesta la depasirea nivelului determinat genetic.

Inducerea

Tipuri de experiente ce conduc la formarea unor deprinderi pe care, in absenta unor conditii speciale culturale, economice, tehnice ale mediului, indivizii nu le-ar fi dezvoltat.

NEVOILE FIINTEI UMANE

Nevoi de ordin biologic;Nevoi de ordin cultural;Nevoi de ordin psihosocial (Hinde, Stevenson-Hinde, 1993)

Bruce Perry (2002)Nevoia de continuitate;Nevoia de predictibilitate;Nevoia de dragoste.

Abraham Maslow (1970)1. Nevoi fiziologice,2. Nevoi de linite i protecie, 3. Nevoi de dragoste, apartenen, 4. Nevoi de stim,5. Nev. cunoaterii i nelegerii, 6. Nev. estetice, 7. Nev. De autoactualizare.

Mihaly Csikszentmihaly (1990, 1997)Teoria psihologica a curgeriiRolul trebuintelor de nivel superior in dezvoltarea fiintei umaneCurgerea= senzatie holista traita de oameni cand acestia actioneaza cu o implicare totala (a da un sens vietii )

A fi in curgereConcentrare totala asupra sarcinii si implicare participativa a persoanei;Sarcina de realizat se potriveste cu abilitatile persoanei;Absorbit de sarcina, omul o va face si o va reface mereu pana va deveni din ce in ce mai bun;

A fi in curgereCand nivelul de stimulare este corect, persoana functioneaza la maximum si nu mai are nevoie de recompense externe;Feedbackul este rapid si clar;Actiunea ocupa total constiinta;Sarcina fiind provocatoare, persoana isi va potrivi abilitatile pentru a-i face fata, traind si sensul noutatii;

A fi in curgereExperienta curgerii creaza sentimentul libertatii;Experienta curgerii contribuie la dezvoltarea personala;Experienta curgerii valorizeaza la maximum unicitatea individului, potentialul sau unic si ii furnizeaza respectul celorlalti.

C Rogers nevoia de autoactualizare (necesitatea de realizare a potenialului propriu fiecrei persoane);nevoia preuirii necondiionate.

Nevoi de ordin emotionalDe dragoste si securitate;De experiente noi, de stimulare,De a fi laudat si recunoscut ca fiind capabil;De responsabilitati.

Factori stresanti din mediu care afecteaza dezvoltarea umanaSaracia si statul socio-economic scazut al familiei;Malnutritia;Bolile infectioase;Incompatibilitatea sangvina;Drogurile si medicamentele;Radiatiile;Varsta parintilor;Parinti adolescenti;Starea emotionala a mamei;Prematuritatea

ConcluziiVulnerabilitatea organismului la diversi factori stresori variaza in functie de stadiul de dezvoltarea in care se afla organismul;Fiecare agent teratogen actioneaza intr-un mod specific si provoaca tipare specifice de anomalii de dezvoltare;Vulnerabilitatea unui organism fata de tipul si cantitatea de agent teratogen la care este expus este diferita de la o persoana la alta;Vulnerabilitatea copilului aflat in perioada de dezvoltarea intrauterina depinde de starea fiziologica a mamei

ConcluziiCresterea timpului de expunere si a concentrarii factorului teratogen va conduce la o crestere a riscului unor dezvoltari anormale;Agentul teratogen, care poate produce anomalii organismului in dezvoltarea, este posibil sa nu afecteze deloc mama sau poate doar foarte putin.

Rolul emotiilor in dezvoltareEmotiile apar in interactiunea individului cu mediul, fiind o exprimare comportamentala a gradului de adecvare intre nevoile individului si context. Emotiile au un rol adaptativ, pentru ca ele mobilizeaza toate resursele pentru a restabili o stare de echilibru al organismului

Rolul emotiilor in dezvoltareEmotiile au o functie de diferentiere a individului dar si de integrare cu ceilalti;Ele asigura integrarea atat la nivelul proceselor mentale ale individului , cat si comunicarea interpersonala;Emotiile reprezinta un ghid la intelegerii de sine

Tipuri de emotii Primare Secundare

Pozitive Negative

Hans SelyeEvenimentele neplacute produc modificari organice importante cunoscute sub numele de stres.Stresul are o coloratura emotionala negativa, declansand o stare de dezorganizare, dar si o valoare pozitiva, obligand la reorganizare in vederea depasirii evenimentului agresiv.

Scale de evaluare a stresului existential(Stroufe, Egeland, Carlson, Collins, 2005)Somajul parintilor;Probleme legate de conditiile de viata;Probleme la locul de munca;Schimbarea locului de munca;Schimbarea orarului de lucru;Promovarea sau schimbarea responsabilitatilor la locul de munca;Schimbarea locuintei;Imprumuturile financiare;Vecini noi;Certuri cu vecinii

Mecanismele de aprare strategii incontiente ale psihicului uman de a reduce, controla sau tolera disconfortul, tensiunea generat de solicitrile interne sau externe care depesc resursele personale de a le face fa

Tipuri

Intelectualizarea ;Negarea; Regresie; Represia; Identificarea; Proiecia; Raionalizare; Fixaia;Compensarea; Refularea; Conversia.

Intelectualizarea Supralicitarea aspectelor cognitive ale unei probleme i distanarea de componenta emoional. Exprimarea emoiilor se face sub forma unor discursuri abstracte;

NegareaMecanismul prin care o persoan nu recunoate existena unei probleme.Se neag astfel vulnerabilitatea personal, emoiile negative;

RegresieRevenirea la un stadiu anterior de dezv. sub influena unor evenimente extreme. Este vorba de folosirea unor strategii de comportare specifice unei perioade anterioare de dezv(copil care merge la scoala cu papusa, adolescent care plange)

RepresiaNemanifestarea emoiilor i cogniiilor intolerabile, nedureroase prin eliminarea din cmpul de contiin. Prin acest mecanism sentimentele, amintirile, impulsurile inacceptabile sau n dezacord cu exigenele eului social sunt meninute n afara cmpului de contiin.

IdentificareaTendina unei persoane de a prelua comportamentele altor persoane cu scopul de a-i crete valoarea personal.

ProieciaAtribuirea altor persoane a unor emoii, atitudini sau comportamente dezonorante pe care subiectul refuz s le recunoasc i s i le asume, dei acestea i aparin Prin ac. mecanism se atribuie altora propriile erori sau probleme;

RaionalizareaProcedeu prin care subiectul ncearc s dea o explicaie coerent din punct de vedere logic sau acceptabil d.p.d v moral unei atitudini , aciuni, idei, unui sentiment ale cror motive adevrate nu-i sunt accesibile;

FixaiaAtaare puternic fa de persoane i/sau imagini care produc satisfacie;

CompensareaAciunea de contrabalansare a unei deficiene de natur fizic sau psihic. Ea se concretizeaz prin dezvoltarea unor comportamente alternative ca soluie la aceste probleme

RefulareaSubiectul ncearc s resping sau s menin n incontient reprezentri legate de o pulsiune; se produce n cazurile n care satisfacerea unei pulsiuni risc s provoace neplcere n raport cu alte exigene;

ConversiaConst n exprimarea unor conflicte sau tensiuni psihice n reacii somatice (dureri de cap, de stomac, indispoziii).

Complexele personaleSistem/segmente de conduita constant prezente care nu au fost niciodata complet integrate. O experienta traumatizanta ce nu a putut fi depasita sau a fost depasita cu un efort extraordinar va deveni factor declansator pentru un complex (M Roco)

Complexele personaleUn complex deranjant este format dintr-un ansamblu de elemente cu o foarte mare ncrctur emoional, adunate n jurul unui nucleu organizator incontient. Aceste complexe se trdeaz prin comportamente tipice, stereotipe, repetitive, disproporionate fa de situaie.

Forme de manifestaresuportat=acceptat atunci cnd persoana consider c formele de manifestare specifice complexului fac parte din zestrea lui caracterial;compensat-atunci cnd individul ncearc s-i ascund complexul;supracompensat-cnd compensarea este exagerat; persoana n cauz se comport a.. nimeni nu poate bnui existena complexului.

Tipuri de complexe Complexul de inferioritateComplexul de abandonComplexul de culpabilitateComplexul Oedip/ Electra

Rolul atasamentuluiAtasamentul = o legatura afectiva stabila pe care copilul o poate stabili cu o persoana cu care interactioneaza. Comportamental se manifesta prin cautarea proximitatii si a contactului cu persoana numita figura de atasament, in momentele de dificultate.Atasamentul =relatia ce se creaza si se dezvolta intre doua sau mai multe organisme in momentul in care sistemele lor fiziologice si comportamentale intra in raport de afinitate si rezonanta reciproca (Field, 1994)

Rolul atasamentuluiAtasamentul sanatos, securizant il ajuta pe copil sa se dezvolte autonom, competent si increzator in sine;Atasamentul insecurizant va conduce la dezvoltarea unei personalitati instabile, necontrolate.

Tipuri de atasamentTip A -atasament evitant;Tip B -atasament securizant;Tip C atasament insecurizant, ambivalent, rejectant

Particularitati Fiecare partener il stimuleaza pe celalalt;Fiecare partener are un efect modulator asupra nivelului de excitare a celuilalt;Relatia faciliteaza atingerea unui nivel optim de dezvoltare, iar acesta este amenintat daca relatia se modifica cumva;Atasamentul este un factor de reglare a functiilor organismului

Factori cheieSensibilitatea adultului, care il va face capabil sa raspunda adecvat la semnalele copilului;Abilitatea adultului de a initia diverse interactiuni, stimuland adecvat copilul.

Influentele atasamentului in dezvoltareSatisface nevoia de siguranta si sentimentul de a fi protejat; Contribuie la organizarea sistemului de procesare a informatiei;Asigura dezvoltarea aptitudinilor de integrare sociala;Determina construirea identitatii de sine

ConcluziiExista o mare coerenta intre tipul de atasament stabilit la varsta prescolara si ceea ce se petrece cu individul de-a lungul vietii;Exista o considerabila posibilitate de schimbare a modelului internalizat de functionare a lumii prin experiente pozitive de afiliere sau de atasament de-a lungul intregii vieti