Baze Contabilitatii

8/13/2019 Baze Contabilitatii

1/165

BAZELE CONTABILIT

ĂŢII

CURS


2/165

3

CUPRINS

1. Obiectul, metoda si principiile contabilitatii ....................................................................... 51.1. Evidenta economica si formele ei ................................................................................ 5

1.2. Obiectul si functiile contabilitatii ................................................................................. 81.3. Metoda si procedeele contabilitatii .............................................................................. 91.4. Principiile contabilitatii ............................................................................................... 11

2. Elementele patrimoniale ale intreprinderii ......................................................................... 132.1. Activele intreprinderii ................................................................................................. 132.2. Datoriile intreprinderii ................................................................................................. 182.3. Capitalurile proprii (capital si rezerve) ....................................................................... 19

3. Documentele folosite in activitatea economica .................................................................. 233.1. Rolul, importanta, continutul si intocmirea documentelor economice ........................ 23

3.2. Tipizarea si clasificarea documentelor economice ....................................................... 243.3. Verificarea si circulatia documentelor economice ....................................................... 263.4. Clasarea si arhivarea documentelor economice ........................................................... 28

4. Evaluarea elementelor patrimoniale ................................................................................... 304.1. Necesitatea si continutul evaluarii ................................................................................ 304.2. Principii si reguli de evaluare ....................................................................................... 314.3. Reevaluarea imobilizarilor corporale ........................................................................... 33

5. Situatiile financiare anuale ................................................................................................. 355.1. Bilantul contabil si modificarea acestuia determinata de miscarea si transformarea

elementelor patrimoniale .............................................................................................. 365.2. Contul de profit si pierderi ........................................................................................... 425.3. Situatiile fluxurilor de trezorerie .................................................................................. 43

6. Contul si dubla inregistrare a operatiunilor economice ..................................................... 466.1. Notiunea si structura grafica a contului ........................................................................ 466.2. Reguli de functionare a conturilor ................................................................................ 496.3. Clasificarea conturilor .................................................................................................. 526.4. Inchiderea si redeschiderea conturilor .......................................................................... 57

7. Inregistrarea in contabilitate ............................................................................................... 727.1. Inregistrarea in partida dubla a operatiunilor economice ............................................. 727.2. Analiza contabila si articolul contabil .......................................................................... 747.3. Forme de inregistrare in contabilitate ........................................................................... 77

8.3. Aplicatie .............................................................................................................................. ...87

9.3. Aplicatii ............................................................................................................................... ...94

8. Contabilitatea operatiunilor de capital ........................................................................................... 818.1. Notiunea de capital, componente si caracteristici .................................................................. 818.2. Contabilitatea capitalului social ............................................................................................. 83

9. Contabilitatea imobilizarilor ........................................................................................................... 899.1. Contabilitatea imoblizarilor corporale .................................................................................... 89

9.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale ............................................................................... 91


3/165

4

10.3. Contabilitatea marfurilor ................................................................................................ ....11010.4. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stcurilor si producriei in curs de executie ....113

11.2. Contabilitatea datoriilor ................................................................................................. ....11911.3. Contabilitatea altor operatiuni privind tertii ........................................................ ...129

13.3. Contabilitatea rezultatelor financiare .............................................................................. ...151

14.4. Intocmirea bilantului contabil........................................................................................ ....164

10. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie ......................................................... 9910.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale si productie in curs de executie ....... 10210.2. Contabilitatea produselor finite .......................................................................................... 107

11. Contabilitatea creantelor si datoriilor .......................................................................................... 11611.1. Contabilitatea creantelor ..................................................................................................... 116

12. Contabilitatea trezoreriei ............................................................................................................. 13112.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt ......................................................................... 13212.2. Contabilitatea operatiunilor prin conturi la banci ............................................................... 13312.3. Contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in casierie si alte valori .............................. 13612.4. Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie ..................................................... 13712.5. Contabilitatea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie ................. 140

13. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare ................................................ 14113.1. Contabilitatea cheltuielilor ................................................................................................. 14113.2. Contabilitatea veniturilor .................................................................................................... 145

14. Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar ............................................................. 15614.1. Balanta de verificare contabila .......................................................................................... 15614.2. Organizarea si efectuarea inventarierii .............................................................................. 16014.3. Regularizarea si inregistrarea diferentelor constatate la inventariere ................................ 162


4/165

5

CAPITOLUL 1

OBIECTUL, METODA SI PRINCIPIILE CONTABILITATII

1.1. Evidenta economica si formele ei

A. Notiunea si rolul evidentei economice

Fiecare organizatie (colectivitate) umana are de regula un patrimoniuformat din bunuri materiale sau drepturi si obligatii evaluabile in bani referitoarela bunuri materiale. Intreprinderea este organizatia care este infiintata sifunctioneaza tocmai in vedere cresterii patrimoniului initial de la infiintare,

producand si vanzand bunuri si servicii aducatoare de profit. Pentru realizareaacestui deziderat, in cadrul intreprinderii au loc o serie de procese caredetermina modificari ale locului, marimii valorii, formei bunurilor ce alcatuiescpatrimoniul. Acest fapt impune, din ratiuni de cunoastere, de integritate si delare a unor decizii, ca sa existe o evidenta a bunurilor din patrimoniu in fiecarefaza a ciclului economic, de la iesirea banilor pentru realizarea de cumparari(aprovizionari) si pana la reintoarecerea banilor in intreprindere in urmavanzarii si incasarii bunurilor si serviciilor.

Prin evidenta in general intelegem consemnarea, intr-o anumita ordine si

pe baza unor principii stabilite, a fenomenelor social-economice care se petrecintr-un anumit loc si timp, in scopul obtinerii informatiilor necesare conduceriiactivitatii curente.

Evidenta economica este un sistem unitar de inregistrare, urmarire sicontrol, documentat si sistematic, in indicatori cantitativi si calitativi, afenomenelor economice ce au loc in cadrul intreprinderilor, institutiilorbugetare, a altor unitati organizatorice, inclusiv in cadrul economiei nationale.

Importanta evidentei economice decurge din sarcinile pe care trebuie sa leindeplineasca. Astfel, evidenta economica trebuie sa ofere datele necesare

planificarii, controlului realizarii planurilor, asigurarea integritatii patrimoniale,fundamentarii luarii deciziilor operationale pentru realizarea obiectivelor,oferirea datelor privind stabilirea costurilor, preturilor si profitului.

Pentru a indeplini in bune conditiuni sarcinile multiple ce ii revin,evidenta economica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

a) sa dispuna de un sistem de indicatori care sa fie in concordanta cusistemul indicatorilor folositi in planificare. Aceasta inseamna ca evidentatrebuie sa urmareasca si sa oglindeasca cum anume sunt realizate obiectivele siindepliniti indicatorii din documentele de planificare ;

b) sa dispuna de o metoda unitara de calcul si de reflectare a indicatorilorpentru a asigura posibilitatea centralizarii si comparabilitatii datelor la diferitenivele, pana la nivelul economiei nationale ;


5/165

6

c) sa fie clara, simpla, precisa, documentata, sistematica, tinuta la zi,rapida si reala.

B. Etaloanele de evidenta

Evidenta economica se realizeaza pe baza unor etaloane de evidenta,adica unitati de masura folosite pentru masurarea si exprimarea fenomenelor siproceselor economice. Evidenta economica se foloseste de etalonul natural, deetalonul banesc sau valoric, de etalonul munca si de etalonul conventional-natural.

Etalonul natural serveste pentru exprimarea si masurarea mijloaceloreconomice (bunurilor) in unitati de masura specifice proprietatilor fizice alebunurilor respective, adica se foloseste exprimarea cantitativa a acestora. Acesetalon este indispensabil pentru realizarea sarcinilor ce revin evidentei

economice, el servind pentru asigurarea integritatii patrimoniului, pentruurmarirea indeplinirii sarcinilor de productie pe sortimente, pentru urmarirearespectarii normelor de consumuri specifice etc.

Etalonul valoric sau banesc serveste pentru masurarea si exprimareafenomenelor si proceselor economice pentru a asigura realizarea schimburilor,platilor si incasarilor, exprimarea valorii patrimoniului si a elementelorcomponente (structurii). El este impus si de neomogenitatea unor bunri siprocese economice, de faptul ca unele fenomene si procese economice nu pot fiexprimate si masurate decat prin intermediul banilor (salariile, impozitele etc.),

precum si de necesitatea urmaririi realizarii rationalizarii si eficientei activitatii. Etalonul munca serveste pentru exprimarea cantitatii de munca consumatapentru realizarea unor activitati, bunuri ori servicii (in ore-munca, zile-munca).El serveste la stabilirea normelor de productie, in functie de care se facesalarizarea in acord, serveste la determinarea productivitatii muncii etc.

Etalonul conventional-natural se foloseste pentru exprimarea mai multorfeluri de produse asemanatoare printr-un anumit produs a carui unitate se iadrept unitate de masura conventionala (de exemplu, productia de tractoare poatefi exprimata in tractoare de 15 CP luate ca unitate de masura conventionala).

C. Formele evidentei economice

Evidenta economica are o sfera larga de cuprindere, ea trebuind saoglindeasca toate laturile activitatii economice. Pentru a realize acest lucru, eatrebuie sa culeaga si sa prelucreze un volum foarte mare si variat de date, dindiverse sectoare in scopuri si destinatii diverse. In functie de natura datelorculese, de procedeele folosite pentru prelucrarea si prezentarea acestora sedisting trei forme ale evidentei economice : operativa, contabila si statistica. Fiecare din aceste trei forme ale evidentei economice isi are domeniul sau

propriu, se foloseste de procedee proprii de lucru, isi are specificul sau, sedelimiteaza intre ele, dar se completeaza reciproc si formeaza un tot unitar.


6/165

7

Evidenta operativa reprezinta atat comensurarea si insumarea unorfenomene si procese care au loc ca urmare a activitatii intreprinderii, cat siinsumarea unor date din documentatia primara in scopul obtinerii unorinformatii necesare conducerii activitatii curente.

Din definitia data, rezulta ca evidenta operativa are doua surse de date:

a) din consemnarea unor fenomene si procese in momentul si loculproducerii lor si care nu sunt cuprinse in celalte forme ale evidentei economice(de exemplu, prezenta la lucru a salariatilor);

b) prin insumarea unor date din documentatia primara1 in vedereaobtinerii unor date de sinteze necesare desfasurarii activitatii curente (deexemplu, centralizarrea zilnica a vanzarilor dintr-un anumit produs).

Caracteristicile evidentei operative sunt:- inregistreaza fenomene si procese despre care sunt necesare informatii

(date) intr-un termen cu mult mai scurt decat cele furnizate prin prelucrarea

datelor de catre celelalte forme ale evidentei economice;- se foloseste in acele sectoare de activitate in care evidenta contabila cuprocedeele sale de lucru nu poate patrunde;

- are sarcina de a furniza datele necesare pentru conducerea operative –zilnica a activitatii intreprinderii;

- consemneaza unele fenomene si procese economice in momentul silocul producerii lor fie in formulare tipizate, fie in anumite register;

- foloseste cu preferinta etalonul valoric.Evidenta statistica reprezinta inregistrarea, cu ajutorul procedeelor

statistice, a faptelor si fenomenelor social-economice, prelucrarea acestor datepentru obtinerea unor indicatori generalizatori in vederea caracterizarii activitatiiintreprinderilor, altor organizatii si a economiei nationale.

Evidenta statistica se realizeaza pe doua cai principale:a) prin inregistrarea, totalizarea si prelucrarea tuturor datelor referitoare la

cazurile individuale care compun fenomenul social in cadrul unor cercetarispeciale organizate in acest scop (recensaminte, anchete statistice etc.) si cuajutorul unor procedee statistice specifice;

b) prin totalizarea si prelucrarea cu procedee statistice a datelorinregistrate anterior in evidenta curenta (documentatia primara, evidentaoperative si evidenta contabila).

Evidenta statistica nu se limiteaza insa numai la totalizarea sigeneralizarea datelor obtinute in celelalte doua forme de evidenta, ci confrunta sicompara aceste date cu ajutorul unor procedee proprii, sintetizarea acestor datepentru a obtine elemente noi, din care sa deduca concluzii privind legaturile,interdependentea fenomenelor studiate, modul lor de manifestare si tendintelelor de dezvoltare.

1 Totalitatea formularelor in care se inregistreaza faptele individuale in timpul si la locul in care se produc.


7/165

8

1.2. Obiectul si functiile contabilitatii

Prima definitie a obiectului contabilitatii a fist data in 1494 dematematicianul Italian Luca Paciolo in sensul ca obiectul contabilitatii ilconstituie „tot ceea ce, dupa parerea negustorului ii apartine pe lume, precum si

toate afacerile mari si marunte, in ordinea in care au avut loc”. Contabilitateapoate fi privita ca stiinta si ca activitate realizata in cadrul intreprinderilor,institutiilor, altor organizatii si la nivelul economiei nationale.

Contabilitatea este considerata a fi stiinta, deoarece are metoda saproprie de cercetare, eleboreaza un sistem de principii si teze pentru urmarirea,controlul si oglindirea laturii concrete in care se manifesta si se producfenomenele si faptele economice.

Contabilitatea, privita ca activitate a intreprinderii, este o activitatespecializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul

activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute deintreprindere.2 In aceasta calitate, contabilitatea trebuie sa asigure inregistrareacronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cuprivire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atatpentru cerintele interne ale intreprinderii, cat si in relatiile cu tertii.

Contabilitatea are doua sectiuni: contabilitatea gennerala si contabilitateaanalitica a exploatarii (de gestiune).

Contabilitatea generala, numita si contabilitate financiara, are ca obiectinregistrarea tuturor operatiilor care afecteaza patrimoniul intreprinderilor spre a

determina rezultatele financiare ale acestora. Ea prezinta urmatoarelecaracteristici:a) se realizeaza dupa o schema normativa, respectiv unificata, impusa de

catre autoritatea statului (Ministerul Finantelor);b) este organizata in vedere prezentarii patrimoniului si catre terti;c) prezinta patrimoniul intr-o viziune globala, fara a intra in detalierea

informatiilor;d) rezultatele financiare au in vedere, de regula, din ratiuni juridice si

fiscale, un ciclu (exercitiu) de un an.Contabilitatea de gestiune (analitica a exploatarii) nu este obligatorie

pentru intreprinderi, insa este utila deoarece este considerata de faptcontabilitatea activitatii de productie (exploatare). Caracteristicile ei sunturmatoarele:

- are ca obiect gestiunea interna a patrimoniului;- este o contabilitate adaptabila la toate intreprinderile oricare ar fi

marimea, activitatea si structura lor;- este condusa cu o periodicitate variabila, adeseori legata de ciclul de

exploatare;

2 Vezi Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata.


8/165

9

- acopera insuficientele contabilitatii generale in materie de gestiune(administrare).

Contabilitatea, ca cea mai importanta componenta a evidentei economice,indeplineste trei categorii de functii:

1) functia de urmarire, control si reflectare a fenomenelor si proceselor

economice cu ansamblul implicatiilor pe care acestea le produc;2) functia de informare in cadrul sistemului informational3 care este

organizat atat la nivel de agent economic, cat pe nivelele superioare aleeconomiei nationale.

Conducerea activitatii economice din orice domeniu presupune un sirneintrerupt de decizii, iar aceste decizii nu pot fi luate decat pe baza uneifundamentari riguroase bazata pe informatii foarte precise sub forma datelor.Aceste informatii sunt obtinute de contabilitate prin trei cai:

- observarea faptelor zi de zi si inregistrarea lor in registrele contabile;

- observarea periodica a faptelor, corectarea si punerea lor la punct prininventariere;- evaluarea periodica a faptelor care nu se preteaza la observare directa si

continua.3) functia de previziune a contabilitatii consta in oferirea datelor

informationale care sa permita prevederea actiunilor pentru perioada imediaturmatoare (pe termen scurt) si chiar pe perioade mai mari (pe termen lung).

Sub acest aspect, rolul contabilitatii este de a urmari toti acei indicatoricare sunt necesari sa fie cunoscuti in vederea orientarii actiunilor viitoare,

precum si de a filtra si combina in asa fel datele de care dispune, incat acestea sareleve aspectele cele mai semnificative, dominante care trebuiesc asezate la bazaelaborarii politicilor economice ale intreprinderii.

1.3. Metoda si procedeele contabilitatii

Prin metoda in general intelegem modul de a privi realitatea, modul de astudia, de a cerceta fenomenele naturii si societatii. Orice disciplina stiintifica,pe langa obiectul propriu de cercetare, care o deosebeste de alte discipline, are sio metoda proprie, specifica de lucru.

Metoda contabilitatii este definita ca fiind totalitatea procedeelor siprincipiilor si procedeelor (contul, balanta de verificare, bilantul, inventarierea,evaluarea, calculatia si documentele) pe care le foloseste contabilitatea invederea reflectarii si controlul tuturor elementelor ce se includ in obiectul ei.

Prin procedeu se intelege modalitatea, maniera de a actiona pentrurealizarea unui obiectiv determinat, iar prin principiu – element primordial cetrebuie avut in vedere intr-un anumit domeniu.

3 Sistemul informational economic poate fi definit ca totalitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor private ca unansamblu integrat prin care se asigura inregistrarea, culegerea, transmiterea, circuitul, prelucrarea si valorificareainformatiilor de orice natura din domeniul economic.


9/165

10

In vedere realizarii sarcinilor ce decurg din obiectul ei, contabilitatea (lafel ca si toate stiintele) se foloseste de unele procedeee comune tuturor stiintelor ca de pilda: observatia, rationamentul, comparatie, clasificarea, verificarea,analiza, sinteza etc.

Observatia consta in contemplarea, supravegherea metodica si

intentionata a unui obiect sau a unui proces. Ea este punctul de pornire acercetarilor pe care le intreprinde orice stiinta in vedrea cunoasterii fenomenelorsupuse studiului ei.

Rationamentul este procesul de gandire cu ajutorul caruia dintr-ocunostinta initiala, obtinem o cunostinta noua, dedusa. Astfel, cunoscandregulile generale de functionare ale conturilor, prin rationament putem stabilifelul in care urmeaza a se inregistra contabil operatiunile economice.

Comparatia este procedeul sau operatiunea prin care se stabilescasemanarile si deosebirile dintre obiecte, notiuni si fenomene prin alatuarea lor.

Clasificarea inseamna ordonarea obiectelor sau fenomenelor on grupeomogene pe baza unor caracteristici comune in asa fel, incat fiecare grupa saocupe un loc constant si precis fixat in raport cu celelalte grupe. Contabilitateafoloseste pe scara larga acest procedeu.

Verificarea consta in controlul exactitatii datelor. Contabilitatea folosestesi acest procedeu in dese ocazii.

Analiza este un procedeu de cercetare a fenomenelor bazat pedescompunerea lor in partile componente in scopul unei examinari maiamanuntite.

Sinteza este un procedeu de cercetare a fenomenelor bazat pe trecerea dela particular la general, de la simplu la compus pentru a ajunge la generalizare.Dintre procedeele contabilitatii se pot enumera:- documentarea operatiunilor economice;- evaluarea;- inregistrarea operatiunilor economice prin sistemul de conturi in partida

simpla sau dubla;- calculatia pretului de cost;- inventarierea;- generalizarea si sintetizarea datelor privind situatia ai activitatea

economica prin situatiile financiare anuale (bilant, contul rezultatuluiecercitiului, politici contabile si note explicative).

In vederea aplicarii procedeelor de care se foloseste, contabilitatea aelaborat si instrumentele, mijloacele corespunzatoare. Printre aceste instrumente amintim:

- documentele economice;- contul;- registrele contabile;- balanta de verificare;

- bilantul;- inventarul etc.


10/165

11

Aplicarea in practica a procedeelor prin instrumentele corespunzatoare inscopul realizarii sarcinilor ce revin contabilitatii se numeste tehnica contabila.In acest sens vorbim de tehnica documentarii, a inregistrarii operatiuniloreconomice, a intocmirii bilantului, a efectuarii inventarierii etc.

1.4. Principiile contabilitatii

In scopul crearii unei imagini fidele a pozitiei financiare (patrimoniului), aperformantei financiare si a fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii este necesarca aceasta sa respecte in afara regulilor de evaluare a patrimoniului si principiilecontabile generale4. Principiile contabile generale sunt prezentate in cele ceurmeaza.

1. Principiul continuitatii activitatii presupune ca entitatea isi continua inmod normal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau reducere

semnificativa a activitatii.2. Principiul permanentei metodelor cere ca metodele de evaluare sipoliticile contabile, in general, sa fie aplicate in mod consecvent de la unexercitiu financiar la altul.

3. Principiul prudentei prevede ca la intocmirea situatiilor financiareanuale, evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si, in special:

-in contul de profit si pierdere poate fi inclus numai profitul realizatla data bilantului;

- trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul

exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acesteadevin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia;- idem in cazul datoriilor previzibile; in acest scop sunt avute in

vedere si eventualele provizioane, precum si datoriile rezultate din clauzecontractuale;

- trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent dacarezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit.

4. Principiul independentei exercitiului prevede ca trebuie sa se tina contde veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de dataincasarii veniturilor sau data platii cheltuielilor.

5. Principul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii presupune ca componentele elementelor de active si de datorii sa fie evaluateseparat.

6. Principiul intangibilitatii spune ca bilantul de deschidere pentru fiecareexercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiuluifinanciar precedent.

7. Principiul necompensarii spune ca orice compensare intre elementelede active si datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.

4 A se vedea Ordinul 3055/2009 al MFP pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directiveleeuropene (Directiva a IV-a si a VII-a a Comunitatilor Economice Europene).


11/165

12

8. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului prevede caprezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit sipierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau aloperatiunii raportate, si nu numai de forma juridica a acestora.

9. Principiul pragului de semnificatie spune ca valoarea elementelor de

bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate ficombinata daca:

- acestea reprezinta o suma nesemnificativa sau- o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu

conditia ca elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in noteleexplicative.

In cazuri exceptionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabilegenerale de mai sus. Orice astfel de abateri trebuie prezentate in noteleexplicative, precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a

efectului acestora asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului.


12/165


13/165

14

capital ale entităţii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentruprimirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.

O alta clasificare imparte activele unei intreprinderi in active imobilizatesi active circulante.

A. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza

continua, pe o perioada mai mare de un an, in scopul desfasurarii activitatiiintreprinderii. Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficiieconomice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an. Prin beneficiieconomice viitoare se intelege potentialul de a contribui, direct sau indirect, lafluxul de numerar sau de echivalent de numerar catre intreprindere.

Activele imobilizate sunt formate din trei grupe:a) imobilizari necorporale;b) imobilizari corporale;c) imobilizari financiare

A.1. Imobilizarile necorporale

O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, farasuport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizarede bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuriadministrative.

O intreprindere controleaza o imobilizare necorporala daca intreprindereaare capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe urma resursei si de

a restrictiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoarecare decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul din vanzareaproduselor sau serviciilor, economisirii de costuri sau alte beneficii rezultate dinutilizarea imobilizarii de catre intreprindere.

In cadrul imobilizarilor necorporale se includ:- cheltuielile de constituire – cheltuielile ocazionate de infiintarea sau

dezvoltarea unei intreprinderi (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare,cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni s.a.;

- cheltuielile de dezvoltare – sunt generate de aplicarea rezultatelorcercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia demateriale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sauimbunatatite substantial, inaintea de inceperii productiei sau utilizariicomerciale;

- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile siactivele similare, cu exceptia celor create intern de intreprindere;

- fondul comercial;- alte imobilizari necorporale – programele informatice create de

intreprindere sau achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare,precum si retete, formule, modele, proiecte si prototipuri;

- avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale ; si- imobilizarile necorporale in curs de executie.


14/165

15

A.2. Imobilizarile corporale

Imobilizarile corporale reprezinta active care indeplinesc urmatoareledoua conditii:

a) sunt detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia debunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fifolosite in scopuri administrative; si

b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.Imobilizarile corporale cuprind:- terenuri si constructii;- instalatii tehnice si masini;- alte instalatii, utilaje si mobilier;- avansuri (acordate furnizorilor de imobilizari corporale) si imobilizari

corporale in curs de executie.Din punct de vedere contabil, specificitatea imoblizarilor corporale, ca si acelor necorporale, consta in faptul ca ele se supun procesului de amortizare,adica de includere pe cheltuielile de exploatare a unor sume anuale determinateprin aplicarea unor cote de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor,pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.

A.3. Imobilizarile financiare

Imobilizarile financiare cuprind:- actiunile detinute de intreprindere la entitatile afiliate;- imprumuturile acordate intreprinderilor afiliate;- interesele de participare;- imprumuturile acordate intreprinderilor de care intreprinderea este legata

in virtutea intereselor de participare;- alte investitii detinute ca imobilizari;- alte imprumuturi.Prin interese de participare se intelege drepturile in capitalul altor entitati,

reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legaturi durabile cu acesteentitati, sunt destinate sa contribuie la activitatile intreprinderii. Detinerea uneiparti din capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes departicipare, atunci cand depaseste un procentaj de 20%.

B. Activele circulante

Un activ este considerat activ circulant atunci cand:-se asteapta sa fie realizat sau este detinut cu intentia de a fi vandut sau

consumat in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;

- este detinut, in principal, in scopul tranzactionarii;- se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; sau


15/165

16

- este reprezentat de numarar sau echivalente de numerar a caror utilizarenu este restrictionata. Toate celelalte active reprezinta active imobilizate.

Prin ciclul de exploatare al unei intreprinderi se intelege perioada de timpdintre achizitionarea activelor care sunt destinate procesarii si finalizareaacestora in numerar sau echivalente de numerar.

Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termenscurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuseunui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

In categoria activelor circulante se cuprind:a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost

intocmita factura;b) creante;c) investitii pe termen scurt;d) casa si conturi la banci

B.1. Stocurile

O prima clasificare a stocurile este cea a destinatiei acestora, dupa care sedisting:

a) stocuri detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale aactivitatii;

b) stocuri in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurariinormale a activitatii;

c) stocuri sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile careurmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestari de servicii.In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie,

destinate vanzarii. De asemenea, atunci cand un teren este cumparat in scopulconstruirii pe acesta de constructii destinate vanzarii, acesta este inregistrat lastocuri.

Dupa forma care o imbraca stocurile aflate in procesul de productie sau incel de prestare de servicii se disting urmatoarele componente ale stocurilor :

- marfurile, si anume bunurile pe care intreprinderea le cumpara invederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;

- materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si seregasesc în produsul finit integral sau partial, fie în starea lor initiala, fietransformata;

- materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materialepentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si altemateriale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau deexploatare fara a se regasi, de regula, în produsul finit;

- materialele de natura obiectelor de inventar;- produsele, si anume:

- semifabricatele, prin care se întelege produsele al caror procestehnologic a fost terminat într-o sectie (faza de fabricatie) si care trec în


16/165

17

continuare în procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau selivreaza tertilor;

- produsele finite, adica produsele care au parcurs în întregimefazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare încadrul intreprinderii, putând fi depozitate în vederea livrarii sau expediate direct

clientilor;- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;

- animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de oricefel (vitei, miei, purcei, mânji si altele) crescute si folosite pentru reproductie,animalele si pasarile la îngrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine,precum si animalele pentru productie - lâna, lapte si blana;

- ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate saufabricate, destinate produselor vândute si care în mod temporar pot fi pastrate deterti, cu obligatia restituirii în conditiile prevazute în contracte;

- productia în curs de executie, reprezentând productia care nu a trecutprin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute în procesul tehnologic,precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate în

întregime. În cadrul productiei în curs de executie se cuprind, de asemenea,serviciile si studiile în curs de executie sau neterminate.

B.2. Creantele

Creantele reprezinta sumele care urmeaza sa fie incasate de catre

intreprindere si se compun din:1. Creante comerciale (sume de incasat din livrari de marfuri si produse,dervicii prestate, precum si alte operatiuni similare efectuate).

2. Sume de incasat de la entitatile afiliate3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea

intereselor de participare4. Alte creante5. Capital subscris si nevarsat

B.3. Investitiile pe termen scurt

In cadrul investitiilor pe termen scurt se includ:1. Actiuni detinute de entitatile afliate2. Alte investitii pe termen scurt, in care sunt cuprinse:

- obligatiunile emise si rascumparate;- obligatiunile achizitionate;- alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit

intr-un termen scurt;- depozitele bancare pe termen scurt.


17/165

18

B.4. Casa si conturi la banci

Conturile la banci cuprind:- valori de incasat (cecurile si efectele comerciale depuse la banci);- disponibilitatile in lei si in valuta;

- cecurile intreprinderii;- creditele bancare pe termen scurt;- dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci

in conturile curente.

2.2. Datoriile intreprinderii

Datoriile intreprinderii reprezinta obligatii contractuale fata de un tert dea restitui, transfera, constitui in folosul acestuia un drept real asupra unui bunsau de a indeplini anumite actiuni, beneficiarul (tertul) posedand in raport cudatornicul (intreprinderea) o creanta.Potrivit reglementarile contabile aratate, o datorie reprezinta o obligatie actualaa entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteaptasa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. In cadrulunei intreprinderi pot exista datorii nefinanciare si datorii financiare. O datoriefinanciară este orice datorie care reprezintă:

a) o obligaţie contractuală:- de a ceda lichidităţi sau alt activ financiar unei alte entităţi; sau- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt

potenţial nefavorabile pentru entitate;sau

b) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente decapitaluri proprii ale entităţii şi este:

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fiobligată să livreze un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluriproprii; sau

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decâtprin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbulunui număr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii. Înacest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii nu includinstrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare apropriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.

Datoriile, pana la achitarea lor, reprezinta o sura temporara de finantare aactivelor intreprinderii, adica a activelor imobilizate si a celor circulante.

O intreprindere poate avea fata de terti datorii pe termen scurt si/sau

datorii pe termen lung.


18/165

19

O datorie se considera a fi datorie pe termen scurt, denumita si datoriecurenta, atunci cand:

a) se asteapta sa fie decontata (platita) in cursul normal al ciclului deexploatare al intreprinderii; sau

b) este exigibila6 in termen de 12 luni de la data bilantului.

In cadrul datoriilor pe termen scurt sunt cuprinse:1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni2. Sume datorate institutiilor de credit3. Avansuri incasate in contul comenzilor4. Datorii comerciale – furnizori5. Efecte de comert de platit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea

intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privindasigurarile sociale.Datoriile pe termen lung sunt acele datorii care nu sunt clasificate ca

datorii pe termen scurt, adica reprezinta sumele care trebuie platite intr-operioada mai mare de un an..

In cadrul datoriilor pe termen lung sunt incluse:1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni2. Sume datorate institutiilor de credit3. Avansuri incasate in contul comenzilor

4. Datorii comerciale – furnizori5. Efecte de comert de platit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea

intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind

asigurarile sociale.Intrucat am definit mai sus activul financiar si datoria financiara, vom

defini acum instrumentul financiar , care reprezinta orice contract ce genereazasimultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau uninstrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate.

2.3. Capitalurile proprii (capital si rezerve)

Capitalurile proprii (capitalul si rezervele) reprezinta dreptulactionarilor asupra activelor intreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor.

Capitalurile proprii, ca si datoriile, reprezinta o sursa de finantare aactivelor intreprinderii. Spre deosebire insa de datorii, care reprezinta o sursatemporara de finantare, capitalurile proprii sunt o sursa permanenta de finantare

a activelor unei intreprinderi.6 Adica poate fi ceruta plata de catre creditor a obligatiei/datoriei debitorului (intreprinderii).


19/165

20

Capitalurile proprii cuprind:1. Aporturile de capital (capitalul subscris)2. Primele de capital3. Rezervele4. Rezultatul reportat

5. Rezultatul exercitiului financiarCapitalul este reprezentat de capitalul social al intreprinderii sau de

patrimoniul regiei, daca este vorba de o regie.Primele de capital cuprind:

- primele de emisiune - diferenta dintre valoarea pretul de emisiunede noi actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora; aremenirea de a asigura conditii de egalitate la obtinerea viitoarelordividende atat pentru actionarii noi cat si pentru cei vechi;

- prmele de fuziune - diferenta dintre valoarea aportului rezultat din

fuziune si valoarea cu care a crescut capitalul social al societatiiabsorbante;- primele de aport – diferenta dintre valoarea bunurilor aportate

(aduse ca si capital social) si valoarea nominala a capitalului social cucare au fost remunerate aceste aporturi;si

- primele de conversie – diferenta dintre valoarea nominala aobligatiunilor corespunzatoare imprumuturilor obligatare si valoareaactiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci cand valoareaobligatiunilor depaseste valoarea actiunilor corespunzatoare.

Rezervele se compun din rezerve din reevaluare si din alte rezerve. Rezervele din reevaluare reprezinta plusul sau minusul rezultat dinreevaluarea imobilizarilor corporale.

Pozitia alte rezerve se compune din:- rezerve legale – se constituie anual din profitul intreprinderii, in

cotele si limitele prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege;- rezerve statutare sau contractuale – se constituie anual din

profitul net al intreprinderii, conform prevederilor din actul constitutiv alacesteia;

- alte rezerve neprevazute de lege sau de statut si pot fi constituitefacultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabilesau in alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sauasociatilor, cu respectarea prevederilor legale.

Rezultatul (profit sau pierdere) reportat reprezinta rezultatul dincontul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum sirezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile.

Rezultatul (profit sau pierdere) exercitiului financiar se determinaca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului.

Din cele expuse in legatura cu elementele patrimoniale ale unei

intreprinderi, rezulta ca ele pot fi sintetizate astfel:


20/165

21

ELEMENTELE PATRIMONIALE ALE INTREPRINDERII

Active Datorii si capitaluri proprii(surse de finantare)

A. Active imobilizate

A.1. Imobilizari corporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licente,

marci comerciale, drepturi si activesimilare

4. Fondul comercial5. Avansuri si imobilizari

necorporale in curs de executie

A.2. Imoblizari corporale1. Terenuri si constructii2. Instalatii tehnice si masini3. Alte instalatii, utilaje si mobilier4. Avansuri si imobilizari corporale

in curs de executie

A.3. Imobilizari financiare1. Actiuni detinute la entitatile

afiliate2. Imprumuturi acordate entitatilor

afiliate3. Interese de participare4. Imprumuturi acordate entitatilor

de care compania este legata in virtuteaintereselor de participare

5. Investitii detinute ca imobilizari6. Alte imprumuturi

C. Datorii

C.1. Datorii pe termen scurt1. Imprumuturi din emisiunea de

obligatiuni2. Sume datorate institutiilor de

credit3. Avansuri incasate in contul

comenzilor4. Datorii comerciale – furnizori5. Efecte de comert de platit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de

care compania este legata in virtuteaintereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriilefiscale si datoriile privind asigurarilesociale.

C.2. Datorii pe termen lung1. Imprumuturi din emisiunea de

obligatiuni2. Sume datorate institutiilor de

credit 3. Avansuri incasate in contulcomenzilor

4. Datorii comerciale – furnizori5. Efecte de comert de platit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de

care compania este legata in virtuteaintereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriilefiscale si datoriile privind asigurarile

sociale.

B. Active circulante

B.1. Stocuri1. Materii prime si materiale

consumabile2. Productia in curs de executie3. Produse finite si marfuri4. Avansuri pentru cumparari de

stocuri

B.2. Creante

D. Capitaluri proprii (capital si rezerve)

D.1. Capital subscris1.Capital subscris si varsat2.Capital subscris si nevarsat

D.2. Prime de capital

D.3. Rezerve din reevaluare

D.4. Rezerve


21/165

22

1. Creante comerciale2. Sume de incasat de la entitatile

afiliate3. Sume de incasat de la entitatile

de care compania este legata in virtuteaintereselor de participare

4. Alte creante5. Capital subscris si nevarsat

B.3. Investitii pe termen scurt1. Actiuni detinute la entitatile

afiliate2. Alte investitii pe termen scurt

B.4. Casa si conturi la banci

1. Rezerve legale2. Rezerve statutare sau

contractuale3. Alte rezerve

D.5. Profitul sau pierderea raportat(a)

D.6. Profitul sau pierderea exercitiuluifinanciar


22/165

23

CAPITOLUL 3

DOCUMENTELE FOLOSITE IN ACTIVITATEA ECONOMICA

3.1. Rolul, importanta, continutul si intocmirea documenteloreconomice

Datele care caracterizeaza fenomenele si procesele economice, inainte dea fi prelucrate, trebuie sa fie cunoscute. Aceasta cunoastere poate avea loc numaipe calea observarii si urmaririi fenomenelor si proceselor urmand apoi relatareascrisa a celor observate si urmarite, ceea ce se infaptuieste prin documentareaoperatiunilor economice.

Prin documentarea operatiunilor economice se intelege consemnareaacestora in momentul si locul in care acestea se desfasoara. Actele rezultate dinconsemnarea operatiunilor economice se numesc documente economice saudocumente de evidenta, de unde si denumirea de documentare a operatiunilor.

Documentarea operatiunilor economice constituie unul din procedeelecontabile, deoarece ea reprezinta modalitatea indispensabila pentru urmarirea siprezentarea fenomenelor si proceselor economice.

Documentele de evidenta sunt acte scrise (inscrisuri) in care seconsemneaza fenomenele si procesele economice in momentul si loculproducerii lor. Ele reprezinta, asadar, suportul tuturor datelor informationale cu

privire la activitatea economica a intreprinderilor. Consemnarea in astfel dedocumente se face letric si/sau cifric in etalon natural si/sau valoric.

Inregistrarile contabile in mod necesar trebuie sa se intemeieze pedocumente, ceea ce constituie principiul documentarii inregistratrilor contabile.Respectarea intocmai a acestui principiu permite verificarea in orice moment arealitatii inregistrarilor contabile.

Potrivit legii contabilitatii, orice operatiune economico-financiaraefectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta labaza intregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document

justificativ si care angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizatsi aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz. Importanta documentelor consta in urmatoarele:a) prin datele pe care le contin, documentele fac dovada operatiunilor

realizate/produse, constituind in acelasi timp sursa pentru obtinerea informatiiloroperative, statistice si contabile;

b) stau la baza efectuarii controlului economic si financiar, fiind un mijlocde constatare a operatiunilor nelegale, a lipsurilor in gestiune si de stabilire araspunderilor patrimoniale (materiale), contraventionale sau penale, dupa caz, a

persoanelor vinovate ;c) au caracter probatoriu in justitie in caz de litigii, intrucat fac dovadaimprejurarilor si a modului de efectuare a actelor de natura economica.


23/165

24

In privinta continutului, documentele trebuie sa contina descrierea clara sicompleta a operatiunilor pentru care sunt intocmite. In acest scop, documentele

justificative trebuie sa cuprinda, de regula, urmatoarele elemente :- denumirea documentului ;- denumirea si sediul intreprinderii care intocmeste documentul ;

- numarul de ordine si data intocmirii documentului ;- indicarea partilor care participa la efectuarea operatiunii respective ;- continutul operatiunii economice si justificarea efectuarii ei (temeiul

legal);- exprimarea cantitativa si valorica sau numai valorica a operatiunii

effectuate;- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund

atat pentru legalitatea operatiei consemnate in document, cat si pentru continutulreal al acesteia ;

- alte elemente menite sa asogure consemnarea completa a operatiilorefectuate.Inscrierea datelor in documentele justificative se poate face manual sau cu

mijloace de prelucrare automata, astfel incat acestea sa fie lizibile, nefiindadmise stersaturi, razaturi, modificari sau alte asemenea procedee, precum silasarea de spatii libere intre operatiile inscrise in aceste documente. Laterminarea unei pagini, pe ultimul rand liber, coloanele valorice vor fi totalizatesub mentiunea „De reportat”. Pe primul rand al paginii urmatoare se va inscriesuma reportata sub mentiunea „Report”.

Daca se greseste la intocmirea unui document, se foloseste asa-zisul „sterscontabil”, adica textul sau suma gresita se bareaza cu o linie, astfel incat sa sepoata citi ce a fost scris, iar deasupra (sau alaturi) se completeaza corect textulsau suma sub semnatura celui care a efectuat corectura si cu indicarea dateiefectuarii corecturii.In cazul in care eroarea se descopera dupa ce operatiunea consemnata indocument a fost inregistrata in registrele contabile, pe document nu se mai admitniciun fel de corecturi. In acest caz se intocmeste un proces verbal in care searata eroarea si corectarea ei. Acest proces verbal serveste ca baza si pentruefectuarea inregistrarilor contabile necesare.

Nu sunt admise corecturi pe documente privind incasari si plati innumerar (chitante, state de plata a salariilor etc.), precum si pe documentelebancare (ordine de plata, foi de varsamant, cecuri etc.). in cazul completariigresite a unor astfel de documente, ele se anuleaza, in locul lor intocmindu-se unalt document corect.

3.2.Tipizarea si clasificarea documentelor economice

Pentru consemnarea operatiunilor economie in general se folosesc

formulare (imprimate). Formularul este un imprimat cu text determinat si cu


24/165

25

spatii in alb care se completeaza in vederea consemnarii unui act sau operatiunede natura economica.

Prin tipizarea formularelor se intelege stabilirea de norme unitare privindforma si continutul imprimat al diferitelor categorii de formulare. Tipizareaformularelor prezinta importanta prin aceea ca pe aceasta cale se asigura

caracterul unitar al consemnarii operatiunilor de acelasi fel si prin aceastaposibilitatea centralizarii si prelucrarii lor la diferite niveluri organizatorice.

Varietatea mare a operatiunilor economice si a modului lor de consemnareatrage dupa sine si o varietate corespunzatoare a documentelor.

Documentele economice pot fi clasificate in functie de urmatoarelecriterii:

- dupa functia care o indeplinesc;- dupa locul de intocmire;- dupa continut;

- dupa regimul legal;- dupa sfera de aplicare;- dupa natura operatiilor consemnate.a) Dupa functia pe care o indeplinesc, documentele se pot grupa in:- documente de dispozitie, prin care se transmite o

dispozitie/ordin/comanda de a efectua o operatiune economica si care nu stau labaza inregistrarilor in contabilitate: comanda, dispozitia de livrare etc.;

- documente justificative sau de executie, care consemneaza efectuarea deoperatiuni economice si care stau la baza inregistrarilor in evidenta contabila:

chitanta fiscala, factura, extrasul de cont, stat de salarii etc.;- documente cu caracter mixt , sunt initial documente de dispozitie, iardupa efectuarea operatiunii economice consemnate in ele stau la bazainregistrarilor in contabilitate: bon de consum, dispozitie de plata/incasare catrecasierie etc.;

- documente contabile in care sunt consemnate operatiuni contabile.b) Dupa locul de intocmire si destinatie se disting:- documente interne, respectiv cele intocmite in cadrul intreprinderii si

care consemneaza operatiile economice desfasurate de aceasta;- documente externe sunt cele provenite de la alte persoane juridice sau

fizice, care contin informatii privitoare la relatiile intreprinderii cu acestea.c) Dupa continutul lor, documentele se impart in:- documente primare care consemneaza operatiunile economice in

momentul si locul producerii lor: bon de consum, chitanta fiscala, fisa demagazie, factura etc.;

- documente centralizatoare, intocmite pentru a grupa si centralizaoperatiile economice consemnate in documentele primare: jurnale, borderouri,registre, documente cumulative etc.

d) Dupa regimul legal, se disting:


25/165

26

- documente cu regim ordinar (fara regim special, adica formulare tipizatecomune) cuprind:nota receptie si constatarea de diferente, bon de consum, notade contabilitate, lista de inventar, foaia de varsamant etc.;

- documente cu regim special sunt cele pentru care dispozitiile legaleprevad un regim deosebit de tiparire, completare, circulatie si arhivare si se

refera, in general, la documentele folosite in gestionarea valorilor materiale sibanesti: aviz de insotire a marfii, chitanta si chitanta fiscala, factura si facturafiscala etc.

e) Dupa sfera de aplicare, documentele pot fi clasificate in:- documente comune sau de uz general, utilizate in toate sectoarele de

activitate: chitanta, bon de consum, stat de salarii etc.;- documente specifice unor sectoare de activitate.f) Dupa natura operatiunilor consemnate, exista:- documente privind mijloacele fixe: registrul numerelor de inventar,

registrul privind evidenta mijloacelor fixe, fisa mijlocului fix, bon de miscare amijloacelor fixe, proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/dedeclasare a unor bunuri materiale;

- documente privind evidenta activelor circulante materiale: nota dereceptie si constatare de diferente, bon de consum, aviz de insotire a marfii, fisade magazie, registrul stocurilor, lista de inventariere etc;

- documente privind mijloacele banesti si decontari: chitanta, chitantafiscala, registrul de casa etc.;

- documente privind salarii si alte drepruri de personal: sat de salarii, fisa

de evidenta a salariilor, ordin de deplasare, decont de cheltuieli etc.;- documente privind contabilitatea generala: nota de contabilitate, tota dedebitare/creditare, extras de cont, diferite jurnale, balanta de verificare etc.;

- documente de sinteza contabila: bilantul contabil la agenti economici sidarea de seama contabila la institutii publice.

3.3. Verificarea si circulatia documentelor economice

A. Verificarea documentelor

Documentele constituie baza inregistrarilor contabile, prin faptul ca suntpurtatoare a acelor informatii care urmeaza sa fie prelucrate contabil. Din acestmotiv, calitatea datelor cuprinse in documente determina calitatea datelorcontabile, fapt pentru care se cere verificarea lor inainte de prelucrarea acestora.

Verificarea documentelor se face sub trei aspecte:- verificarea formei;- verificarea de fond;- verificarea cifricaVerificarea formei se refera la controlul intocmirii corecte a

documentului. In acest sens se verifica daca:


26/165

27

- pentru consemnarea operatiunii economice s-a folosit imprimatulcorespunzator;

- daca contine toate elementele necesare (obligatorii conform normelorlegale in vigoare);

- daca contine toate datele necesare pentru redarea integrala a operatiei;

- daca continutul documentului corespunde actelor justificative anexate(daca e cazul);

- daca nu contine corecturi necertificate sau nedmise.Verificarea de fond consta in verificarea realitatii, necesitatii,

oportunitatii si legalitatii operatiunii consemnata in document. Verificarearealitatii consta in controlul faptului daca operatiunea a avut loc la data si inconditiile consemnate in document. Necesitatea operatiei economice esteindicata de masura in care ea este utila intreprinderii. Prin verificareaoportunitatii operatiei se intelege stabilirea faptului daca momentul in care s-a

efectuat operatiunea economica a fost bine ales, daca necesitatea a fost reala inmomentul in care s-a efectuat operatia. Verificarea legalitatii operatiei consta ina cerceta daca operatiunea economica a fost efectuata cu respectareadispozitiilor legale in vigoare.

Verificarea cifrica consta in controlul exactitatii calculelor cuprinse indocumente.

In vederea stabilirii raspunderii in ceea ce priveste verificareadocumentelor, pe fiecare document trebuie sa existe in mod obligatoriumentiunea de verificare si semnatura celui care a verificat, care in principiu

trebuie sa fie o alta persoana decat cea care a intocmit documentul.

B. Circulatia documentelor

Una din problemele centrale care conditioneaza organizarea evidentei siinformarea operativa a tuturor compartimentelor intreprinderii este stabilireaunei circulatii rationale a documentelor.

Prin circulatia documentelor se intelege miscarea pe care o efectueazaacestea prin diferitele verigi ale intreprinderii din momentul intocmirii sauprimirii si pana la predarea lor arhivei generale.

In circulatia documentelor se cuprind:- documentele primite (intrarile de documente) de la alte entitati;- documentele trimise (iesirile de documente) altor entitati;- documentele din circuitul intern al intreprinderii.Organizarea circuitului documentelor prezinta importanta deosebita

pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor contabile si ea trebuie sa ia inconsiderare urmatoarele:

a) circulatia documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte si printr-unnumar cat mai redus de verigi. Aceasta inseamna ca documentele din momentul

intrarii sau intocmirii lor sa treaca numai prin locurile de munca (structurile


27/165

28

organizatorice) interesate nemijlocit in rezolvarea actului si prin maini cat maiputine;

b) in circulatia documentelor prin diferite verigi sa existe cintinuitate;circulatia actelor trebuie astfel organizata incat traseul pe care-l parcurgdiferitele documente sa urmeze succesiunea lucrarilor si prelucrarilor pe care le

reclama.Expediere documentelor are loc dupa ce au fost inregistrate, mentionandu-

se in registru: data, numarul de ordine, adresa destinatarului, continutul sinumarul anexelor.

3.4. Clasarea si arhivarea documentelor economice

A. Clasarea documentelor

Clasarea documentelor consta in ordonarea acestora pe baza unor criteriistabilite in vederea manuirii, pastrarii si regasirii lor cu usurinta. Ea prezinta oimpoertanta deosebita in practica contabila prin faptul ca ordoneaza materialulfoarte vast si variat al actelor de natura economica. Clasarea documentelor esteindispensabila pentru desfasurarea in conditii bune a lucrarilor contabile, pentruregasirea cu usurinta a informatiilor solicitate.

La clasarea documentelor trebuie sa sa aiba in vedere urmatoarele:- a aiba la baza criterii de clasificare a documentelor;- a permita asezarea si regasirea cu usurinta si rapida a actelor;

- sa existe stabilitatea locului de amplasare a diferitelor categorii dedocumente;- sa se asigure maximum de vizibilitate respectiv posibilitatea de a regasi

dintr-o privire documentul solicitat;- sa se preteze cu usurinta la extinderile necesare ca urmare a majorarii

numarului documentelor si al dosarelor;- sa se aleaga varianta care sa permita folosirea optima a spatiului

existent.Clasarea documentelor poate fi efectuata in functie de urmatoarele criterii

de clasare:- alfabetic;- numeric;- alfa-numeric;- dupa obiect;- cronologic;- geografic.La clasarea alfabetica, clasele sunt formate din documente a caror

denumire incepe prin una sau mai multe litere comune. In cadrul acesteiclasificari, actele se aseaza in ordinea alfabetica (A, B, C etc.), iar in

subdiviziune se respecta o succesiune „stransa” alfabetica (Aa, Ab, Ac, etc).


28/165

29

Clasarea numerica ordoneaza documentele in ordinea numerelor pe carele comporta sa li se atribuie.

De exemplu: 1 – 1000; 1001 – 2000 etc.Numarul documentelor intr-o diviziune a clasificarii este deci fixata odata

pentru totdeauna. Prin urmare este imposibil de a intercala documente noi intre

cele deja clasate. Aceasta este caracteristica distinctiva a clasarii numerice, ca ease dezvolta liniar, fara limita, pe cand celelalte clasari se dezvolta in profunzime.

Clasarea alfa-numerica are la baza ordonarea actrelor in ordineaalfabetica, iar in cadrul alfabetului in succesiunea numerelor de ordine.Exemplu: A/1, A/2, A/3 etc.

Clasarea dupa obiect , numita si metodica sau analitica, consta inordonarea actelor in functie de continutul lor. De exemplu: F = finante; D =diverse etc.

Clasarea cronologica reprezinta ordonarea documentelor in functie de

data elaborarii sau primirii lor.Clasarea geografica are in vedere ordonarea documentelor in functie de

impartirea administrativa sau pe localitatile la care se refera (folosita mai alescand intreprinderea are mai multe puncte de lucru, subunitati etc.).

B. Arhivarea documentelor

Arhivarea documentelor consta in activitatea de pastrare a actelor.Organizarea arhivei prezinta o deosebita importanta atat pentru asigurarea

informatiilor necesare mai mult timp, cat si pentru controlul legalitatiioperatiunilor economice efectuate si al exactitatii datelor evidentiate.Se disting doua tipuri de arhivare: arhivare curenta si arhivare definitiva.

Arhivarea curenta are loc in cadrul serviciilor intreprinderii si cuprindetoate documentele care sunt legate de activitatea curenta. Ea poate fi organizataprin diferite moduri de clasare si asezare a actelor. Arhiva personala a fiecaruiloc de munca trebuie organizata in modul cel mai rational, incar sa deserveascaoperativ si cu minimum de efort si timp salariatul respectiv. La sfarsitul anului,actele se indosariaza, se numeroteaza si se predau cu proces verbal arhiveigenerale a intreprinderii.

La alegerea solutiei tehnice pentru organizarea arhivei generale, prin carese realizeaza arhivarea definitiva, trebuie avute in vedere urmatoareleconsiderente:

- sa necesite cheltuieli cat mai reduse;- sa ocupe un spatiu cat mai redus;- sa permita gasirea cu multa usurinta a documentelor.Fiecare intreprindere are reglementat modul de arhivare a documentelor,

potrivt legislatiei in vigoare, in care se prevede si modul cum sunt scoase dinarhiva generala documente, perioada de arhivare, ce trebuie facut la expirarea

actei perioade etc.


29/165


30/165

31

Reducerile comerciale7 acordate de furnizor si inscrise pe factura deachizitie ajusteaza, in sensul reducerii, costul de achizitie al bunurilor.

b) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie amateriilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie directatribuibile bunului (materiale, directe, energie consumata in scopuri tehnologice,

manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectariiproduselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in modrational ca fiind legata de fabricatia acestora).

In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila dincheltuielile care sunt indirect atribuite bunului, in masura in care acestea suntlegate de perioada de productie.

Valoarea justa este suma pentru care activul ar putea fi schimbat debunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cupretul determinat obiectiv.

Valoarea justa a activelor se determina, in general, dupa datele deevidenta de pe piata, printr-o evaluare efectuata, de regula, de profesionisticalificati in evaluare. In situatia in care nu exista date pe piata privind valoarea

justa, din cauza naturii specializate a activelor si a frecventei reduse atranzactiilor, valoarea justa se poate determina prin alte metode utilizate, deregula, de catre profesionistii in evaluare.

4.2. Principii si reguli de evaluare

Evaluarea elementelor patrimoniale in contabilitate tine seama, inprincipal, de trei principii: principiul prudentei, principiul permanenteimetodelor (deja prezentate) si principiul costului istoric, potrivit caruia la iesireadin patrimoniu bunurile urmeaza a fi evaluate la costul cu care au fostinregistrate la intrarea lor in patrimoniu.

Evaluarea elementelor prezentate in situatiile financiare anuale se face,de regula, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie.

Evaluarea de catre intreprindere a elementelor patrimoniale are loc inurmatoarele situatii:

- evaluarea la data intrarii in intreprindere;- evaluarea la inventar si prezentarea elementelor in bilant;- evaluarea la data iesirii din intreprindere.

1. Evaluarea la data intrarii in intreprindere.La intrarea in intreprindere, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in

contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:

7 Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare ;

b) remizele – se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statutpreferential ;c) risturnele – sunt reduceri de prêt calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, indecursul unei perioade determinate.


31/165

32

a) la cost de achizitie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;b) la cost de productie – pentru bunurile produse de intreprindere;c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii – pentru bunurile

reprezentand aport la capitalul social;d) la valoarea justa – pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau

constatate plus la inventariere.

2. Evaluarea la inventar si prezentarea elementelor de bilant .In situatiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor si

capitalurilor proprii se reflecta si se evalueaza la valoarea contabila, pusa deacord cu rezultatele inventarierii.

Valoarea contabila a unui activ este valoarea la care acesta esterecunoscut dupa ce se deduc amortizarea cumulata, pentru activele amortizabile,si ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplica principiul prudentei,potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datoratedeprecierilor sau pierderilor de valoare.

Pentru elementele de natura activelor inregistrate la cost, diferenteleconstatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila seevidentiaza distinct in contabilitate, in conturi de ajustari, aceste elementementinandu-se la valoarea lor de intrare.

Evaluarea imobilizarilor corporale si necorporale, cu ocaziainventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea

bunului, starea acestuia si pretul pietei.Corectarea valorii imoblizarilor necorporale si corporale si aducerea lorla nivelul valorii de inventar se efectueaza, in functie de tipul de depreciereexistenta. In cazul in care se constata o depreciere ireversibila se inregistreaza oamortizare suplimentara, iar in cazul in care se constata o depreciere reversibila se constituie sau se suplimenteaza ajustarile pentru depreciere.

La data bilantului, evaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza la cost,mai putin amortizarea si ajustarile cumulate din depreciere, sau la valoareareevaluata (daca a avut loc o reeevaluare), aceasta fiind valoarea justa la datareevaluarii, mai putin orice amortizare ulterioara cumulata si orice pierderi dindepreciere ulterioare cumulate.

Evaluarea activelor de natura stocurilor, cu ocazia inventarierii, se facela valoarea contabila8, mai putin ajustarile pentru depreciere constatate cu ocaziainventarierii. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decatvaloarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarearealizabila neta

9, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere.

8 Valoarea contabila a unui active este valoarea la care acesta este recunoscut dup ace se deduc amortizarea

acumulata, pentru activele amortizabile, si ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.9 Prin valoare realizabila neta a stocurilor se intelege pretul de vanzare estimate care ar putea fi obtinut peparcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand estecazul (daca e vorba de stoc sub forma produselor finite), si costurile estimate necesare vanzarii.


32/165

33

Evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lorprobabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoareade inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor seinregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.

Titlurile pe termen scurt (actiuni si ale investitii financiare) admise la

tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie dinultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putineventualele ajustari pentru pierdere de valoare.

Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueazala costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.

Capitalurile proprii raman evidentiate la valorile din contabilitate.

3. Evaluarea la data iesirii din intreprindere La data iesirii din intreprindere sau la darea in consum, bunurile se

evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la caresunt inregistrate in contabilitate (de exemplu, valoarea reeevaluata pentruimobilizarile corporale care au fost reevaluate sau valoarea justa pentru valorilemobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata).

4.3. Reevaluarea imobilizarilor corporale

Reevaluarea imobilizarilor corporale este prevazuta ca o regula deevaluare alternativa de catre Reglementarile contabile conforme cu Directiva a

IV-a a CEE. Intreprinderile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporaleexistente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate incontabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari insituatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la databilantului, aceasta determinandu-se pe baza unor evaluari efectuate, de regula,de profesionisti calificati in evaluare.

Reevaluarile trebuie sa fie facute cu suficienta regularitate, astfel incatvaloarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosindvaloarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor coroprale estedeterminata, in general, plecand de la valoarea lor de piata.

Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale trebuie sa fie reevaluatesimultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiilefinanciare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valoricalculate la date diferite.

Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat, de exemplu,din cauza ca nu exista o piata activa10 pentru acel activ, activul este prezentat inbilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.

10 O piata este activa daca sunt indeplinite in mod cumulative conditiile:a) elementele comercializate sunt omogene;b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati;


33/165


34/165

35

CAPITOLUL 5

SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare aintreprinderii sunt situatiile financiare anuale, stabilite potrivit legii11, caretrebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare sia celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata.

In functie marimea afacerii intreprinderii, situatiile financiare pot fi maiextinse sau mai restranse. Astfel, cele care depasesc limitele a doua din cele treicriteii de mai jos12, intocmesc:

- bilant,- cont de profit si pierdere,- situatia modificarilor capitalului propriu,- situatia fluxurilor de numerar,- notele explicative la situatiile financiare anuale.Intreprinderile care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre

criteriile de marime aratate, intocmesc situatii financiare simplificate carecuprind:

- bilant,- cont de profit si pierdere,- note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.

Optional, intreprinderile aflate in a doua situatie, pot intocmi situatiamodificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar.

Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de odeclaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii intreprinderii pentruintocmirea situatiilor financiare anuale potrivit Reglementarilor contabileconforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene.

Situatiile financiare anuale trebuie sa indeplineasca patru caracteristicicalitative, care sunt atribute care determina utilitatea informatiei oferite deacestea. Ele sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.

Inteligibilitatea se refera la aceea ca informatiile furnizate de situatiilefinanciare anuale trebuie sa fie usor intelese de utilizatori (investitori; angajati;creditori; furnizori si alti creditori; clenti; institutiile statului si alte autoritati sipublic).

Relevanta, adica insusirea informatiilor de a influenta deciziile economiceale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimente trecute, prezentesi viitoare, sa confirme sau sa corecteze evaluarile anterioare.

11 Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, anexa la

Ordinul nr.3055/2009 al MFP12 - total active: 3.650.000 euro;- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro,- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar : 50.


35/165

36

Credibilitatea se refera la faptul ca informatia sa nu contina erorisemnificative (sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente, sa fiecompleta), sa nu fie partinitoare (sa fie neutra, lipsita de inflente), iar utilizatoriisa poata avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sauceea ce se asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte.

Comparabilitatea presupune existenta posibilitatii compararii situatiilorfinanciare ale intreprinderii in timp, pentru a identifica tendintele in pozitiafinanciara si performantele sale

5.1. Bilantul contabil si modificarea acestuia determinata de miscareasi transformarea elementelor patrimoniale

In scopul prezentarii unei imagini fidele a pozitiei financiare oriceintreprindere este obligata sa elaboreze bilant, care prezinta marimea si structura

patrimoniului la un moment dat.Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintaelementele de activ, datorii si capital propriu ale intreprinderii la sfarsitulexercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.

Elementele de activ reprezinta mijloacele economice pe care le are ladispozitie intreprinderea pentru realizarea obiectului sau de activitate, iardatoriile si capitalul propriu formeaza impreuna sursele de finantare (deacoperire cu fluxuri banesti) a activelor. Elementele de activ formeaza impreunaceea ce se numeste activul bilantier, iar sursele de finantare reflectate in bilant

mai sunt cunoscute si ca pasiv bilantier.Bilantul, pe langa prezentarea elementelor de activ, a datoriilor si acapitalului obtinut ca aport de la actionari/asociati, reflecta si rezultatelefinanciare obtinute pe o perioada data, adica profitul sau pierderea exercitiuluifinanciar. Aceste rezultate se constituie in element al capitalurilor proprii siinfluenteaza marimea surselor de finantare a elementelor de activ din bilant.

Un anumit element de activ sau de pasiv (datorii si capitaluri proprii)trecut in bilant cu denumirea si suma care arata marimea sa, poarta denumirea de

post (pozitie) de bilant.Bilantul este o situatie statica, adica reprezinta situatia activelor, datoriilor

si capitalurilor proprii la un moment dat. Cu toate acestea, dat fiind faptul cadatele din bilant se refera la doua momente diferite de timp situate la interval deun an de zile (inceputul si sfarsitul exercitiului), bilantul reprezinta atat o sursainformationala multipla privind pozitia financiara si performanta financiara aintreprinderii, cat si o baza pentru elaborarea previziunilor pentru perioadaurmatoare. Ca atare el raspunde nevoilor de informare si previziune.

In bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura silichiditate, respectiv natura si exigibilitate.

Prezentam mai jos formatul si structura bilantului contabil simplificat:


36/165

37

BILANT PRESCURTAT

la data de …

Denumirea elementului Nr.rd.

Sold la :

Inceputulexercitiuluifinanciar

Sfarsitulexercitiuluifinanciar

A BA. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE 01II. IMOBILIZARI CORPORALE 02III. IMOBILIZARI FINANCIARE 03

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL(rd. 01 la 03)

04

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI 05II. CREANTE 06III. INVESTITII PE TERMEN SCURT 07IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL(rd. 05 la 08)

09

C. CHELTUIELI IN AVANS 10D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIEPLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UNAN

11

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII

CURENTE NETE(rd. 09 +10-11-19)

12

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE(rd. 4 +12)

13

G. DATORII : SUMELE CARE TREBUIEPLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DEUN AN

14

H. PROVIZIOANE 15I. VENITURI IN AVANS

(rd. 17 + 18), din care:16

Subventii pentru investitii 17Venituri inregistrate in avans – total(rd. 19 + 20), din care :

18

Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an 19Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an 20

J. CAPITAL SI REZERVEI. CAPITAL (rd. 22 la 24), din care : 21

-capital subscris varsat 22-capital subscris nevarsat 23-patrimoniul regiei 24

II. PRIME DE CAPITAL 25III. REZERVE DIN REEVALUARE 26IV. REZERVE 27Actiuni proprii 28


37/165

38

Castiguri legate de instrumentele de capitaluriproprii

29

Pierderi legate de instrumente de capitaluriproprii

30

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A)

VI. PROFITUL SAU PIERDEREAEXERCITIULUI FINANCIAR

REPARTIZAREA PROFITULUI 35CAPITALURI PROPRII – TOTAL(rd. 21 + 25 + 26 + 27 – 28 + 29 -30 + 31 – 32 + 33 –34 – 35)

36

Patrimoniul public 37CAPITALURI – TOTAL (rd. 36 + 37) 38

In scop didactic, in vederea usurarii orientarii si a desprinderii legaturilorde corelatie dintre elementele de activ si pasiv si pentru a usura analiza situatieisi a activitatii pe baza bilantului, vom prezenta in continuare bilantul schematicsub forma unui tabel cu doua parti: partea stanga in care apar elementele de activsi partea dreapta unde apar elementele de pasiv. De altfel, denumirea de bilantvine din latina si inseamna balanta, cantar cu doua talere.

BILANT (prescurtat)-in mii lei-

Elemente de activ Sold Elemente de pasiv SoldActive imobilizate 200.000 Datorii

- datorii curente- datorii pe o perioada mai

mare de un an

450.000300.000150.000

Active circulante- stocuri- creante

- investitii pe termen scurt- casa si conturi la banci

400.000300.00075.00010.00015.000

Capitaluri proprii- capital social- prime de capital- rezerve

- profit

150.000

Total activ 600.000 Total pasiv 600.000Potrivit modului de concepere, bilantul trebuie sa respecte egalitatea bilantiera:

Active = Datorii + Capital propriu

Avand in vedere ca elementele de activ ce compun structura patrimonialaa unei intreprinderi se afla intr-o continua miscare si transformare, acest faptdetermina in mod automat o modificare a elementelor din pasivul bilantului (fiedatorii, fie capitaluri proprii). Orice modificare a unui a unui post de bilant

determina in mod obligatoriu si automat modificarea si a altui post.


38/165

39

Modificarile pe care miscarea/transformarea elementelor patrimoniale leproduc asupra posturilor din bilant se pot imparti in doua grupe: (1) modificaride volum si (2) modificari de structura.

1. Modificarile de volum se concretizeaza fie in majorarea cu o suma aunui post din activului bilantului si concomitent cu aceeasi suma a unui post din

pasivul bilantului, fie in micsorarea cu o suma a unui post din activul bilantuluisi in acelasi timp micsorarea cu aceeasi suma a unui post din pasivul bilantului.In urma acestui tip de modificare, se majoreaza sau se micsoreaza concomitentsi cu aceasi suma atat activul cat si pasivul bilantului, mentinandu-se egalitateabilantiera:

Total Activ = Total Pasiv

Modificarile de volum in bilant, asa cum s-a vazut,sunt de doua feluri:

modificari care duc la cresterea si modificari care duc la diminuarea bilantului(patrimoniului)a) Modificarile care duc la cresterea bilantului, adica si a activului si

pasivului cu aceeasi suma se pot prezenta prin formula:

A + x = P + x

in care: A este activul bilantului, P este Pasivul bilantului si x este sumacu care creste atat activul, cat si pasivul.

In categoria acestui tip de modificari se includ: aprovizionarile de bunuride la furnizori; majorarile de capital social; inregistrarea pe cheltuieli a salariiloretc.

De exemplu, daca intreprinderea cumpara de la furnizori materie prima de50.000 mii lei, vor creste si obligatiile/datoriile curente (sub un an) cu suma de50.000 mii lei. Ca urmare, va creste in activ elementul stocuri cu 50.000 mii lei,iar in pasiv cel al datoriilor curente cu aceeasi suma.

In urma acestei operatiuni, bilantul13 se prezinta in felul urmator:

BILANT (prescurtat)

-in mii lei-Elemente de activ Sold Elemente de pasiv SoldActive imobilizate 200.000 Datorii

- datorii curente- datorii pe o perioada mai

mare de un an

500.000350.000150.000

Active circulante- stocuri- creante

450.000350.00075.000

Capitaluri proprii- capital social- rezerve

150.000120.000

30.000

13 Din ratiuni pur didactice, vom intocmi un nou bilant de fiecare data cand vom analiza un nou tip de modificarece poate surveni intr-un bilant contabil ca urmare a producerii unor operatiuni economice in cadrul intreprinderii.Bilantul contabil se intocmeste doar anual si in cazurile speciale prevazute de lege.


39/165

40

- investitii pe termen scurt- casa si conturi la banci

10.00015.000

Total activ 650.000 Total pasiv 650.000

b) Modificari care duc la scaderea bilantului, adica micsorarea cu aceeasisuma atat a activului cat si a pasivului se pot prezenta prin formula:

A – x = P – x

In cadrul acestui tip de modificari se regasesc: achitarea datoriilor catrefurnizori personal, bugetul statului si alte bugete; rambursarea creditelorbancare; retragerea aportului asociatilor la capitalul social; scoaterea dinfunctiune a imobilizarilor necorporale si corporale amortizate integral etc.

De exemplu, daca intreprinderea achita unui creditor suma de 5.000 mii

lei din disponibilul sau din contul de la banca, vor scadea da

Baze Contabilitatii

Text of Baze Contabilitatii

Prietenii Contabilitatii

Bazele Contabilitatii Informatizate

Studiul contabilitatii salariilor

Metodologia contabilitatii

Prietenii Contabilitatii - Bazele Contabilitatii 19.pdf

legea contabilitatii 2013

BAZE PODATAKA BAZE PODATAKA BAZE PODATAKA BAZE PODATAKA BAZE PODATAKA PODATAKA BAZE

DIDACTICA CONTABILITATII

PROIECT BAZELE CONTABILITATII

Bazele contabilitatii

Prietenii Contabilitatii - Bazele Contabilitatii 7

Bazele Contabilitatii Cluj

Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata - Adi Diaconescuadidiaconescu.webs.com/legea-contabilitatii-nr-82_1991-republicata.pdf · Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata

Bazele contabilitatii I

Legea contabilitatii

BUN - BAZELE CONTABILITATII

Prietenii Contabilitatii - Bazele Contabilitatii

Documents

Baze Contabilitatii

Text of Baze Contabilitatii