Basme Si Nuvele

7/18/2019 Basme Si Nuvele

http://slidepdf.com/reader/full/basme-si-nuvele 1/80

Basme,povesti si nuvele

Oraşul cu ochii de ploaiede Emilia Plugaru Să f zis cineva pe atunci că oraşul Lumină, oraş scăldat tot anul de un soare blând,

îmbăiat de ploi albastre şi calde, îmbătat de parumul orilor va deveni peste vremi ourbe tristă şi mo!orâtă, în care soarele aproape că nu se mai iveşte şi în care oameniinu cunosc cum arată o oare adevărată acel cineva ar f ost considerat de"a dreptulnebun# $ar anii s"au scurs# %rmele urbei de altădată s"au şters# &raşul şi"a sc!imbat

înă'işarea, şi"a sc!imbat denumirea# $in pricina necontenitelor ploi, oraşului Lumină i s"a zis (&raşul cu oc!ii de Ploaie(#

)imic nu se sc!imbă în bătrâna urbe# Plouă şi plouă necontenit# *n fecareprimăvară, când apar primii bobocei de oare, orăşenii aşteaptă cu suetul la gură# +orsă"şi vadă oraşul inundat de oare şi de parum# $ar sunt ani buni de când acest lucrunu se mai întâmplă# )u eistă ori în oraşul cu oc!ii de Ploaie# -i nimeni nu ştie de ce#.!iar dacă pomii dau roadă, nici o fin'ă vie nu"i vede împodobi'i în mantie albă# *n lipsaadevăratelor ori, orăşenii meşteresc ori artifciale, din !ârtie colorată# /stel pentru eivia'a prinde culoare#

Pentru toată lumea ploile sunt o adevărată nenorocire# Ploile reci, tulburi, cu stropicenuşii şi mai ales ploile cu stropi vişinii# %ltimele se abat întotdeauna pe neprins deveste# *n timpul ploilor cu stropi vişinii dispar o mul'ime de oameni# -i iarăşi nimeni nuştie de ce# )u e de mirare, deci, că oraşul cu oc!ii de Ploaie e trist, mo!orât şi de celemai multe ori pare pustiu#

-i totuşi în acest oraş cenuşiu, alături de ceea ce se numeşte triste'e, trăieşte unomule', un copilaş cu totul şi cu totul deosebit# -teăni'ă locuieşte împreună cu mama şibunica într"o căsu'ă cu erestruicile mici care parcă privesc mirate la tot ce se întâmplăaară# 0ăie'elul are părul de aur# &c!ii lui mari, negri strălucesc ca două stelu'e# 1a'a îieste luminată de zâmbet şi copilul mai întotdeauna e vesel şi bine dispus# +eselia lui esursă de mare îngri2orare pentru bunica# Ea crede sincer că orişice bucurie se plăteştecu lacrimi# $e aceea când râde copilul, bunica plânge#

http://www.povesti-pentru-copii.com/emilia-plugaru.html

http://www.povesti-pentru-copii.com/emilia-plugaru.html



+ara -teăni'ă aleargă prin ploaie şi strigă că stropii nu sunt reci, sunt calzi, iarploaia nu e cenuşie, e străvezie, e ca argintul#

" E adevărat, zice el, că cerul mai întotdeauna e acoperit de nori, dar sunt zilecând soarele străluceşte#

$ar şi acele pu'ine zile senine, în aară de dânsul, nimeni nu le vede# .el mai mult

bunica se întristează când nepotul afrmă că orile înoresc peste tot# " -teăni'ă, îi eplică bunica, tot ce vezi e rodul unei imagina'ii bogate# 3i"ampovestit prea multe poveşti despre ori# )u eistă ori în oraşul nostru# 3ine minte4/ltel, îl amenin'ă ea, eu cu mama vom f nevoite să te ducem la medic# Să"'i corectezevederea#

" $ar5 bunico, priveşte4 eclamă copilul şi tace# *i este rică de medici# 1oartecurând însă uită# -i iarăşi aleargă prin ploaie şi strigă că ploaia e caldă, e ca argintul, călângă prispă a înorit trandafrul, că de"a lungul cărăruşei g!erg!inele şi"au desăcutpetalele#

" +ai, -teăni'ă, se întristează bătrâna, tu vezi doar tue de trandafr, doar runzede g!erg!ine#

*n ultimul timp mai ales pe mama tot mai des o bate gândul să consulte medicul#

" Lasă"l, &ana, zice bunica# Se 2oacă5 )ăscoceşte# Se bucură5 E copil# 6ai lasă"l#)u e bolnav# & imagina'ie bogată nu e o boală#

" $ar vede lucrurile strâmb, zice &ana, şi nu e bine#

" $ar vede lucrurile rumos şi asta e bine#

" +a sueri când îşi va da seama că lumea e mult mai urâtă#

" +a sueri dacă nu"şi va înc!ipui că lumea poate f şi rumoasă5

7ar între timp -teăni'ă continuă să rămână un om ericit între o mul'ime de oamenineerici'i# -i totuşi are şi el clipe de mare triste'e# *n acele clipe îşi aminteşte de tata#

8ata, după spusele mamei şi a bunicii, a dispărut într"o zi, pe o ploaie cu stropi vişinii# /plecat şi nu s"a mai întors# -teăni'ă 'ine minte acea zi# *nainte să plece, tata l"a sărutat,a scos din buzunar câteva semincioare roze şi i"a vorbit9

" Priveşte aceste semin'e, -teăni'ă4 .ând vor f aruncate în sol, când vor răsări şivor înori, prin rumuse'ea lor vor avea puterea să destrame vălul 6inciunii de pe oc!iituturor orăşenilor# $in oraşul nostru va dispărea 6inciuna, va dispărea 1rica, va dispărea

8riste'ea# +om trăi zile minunate, copile, a zis tata şi a plecat#

$e atunci nu la mai văzut nimeni# 6ama şi bunica plâng mai tot timpul# -teăni'ă lesărută, le şterge lacrimile şi le zice că de asta plouă lacrimile lor se preac în stropi deploaie#

" 8ata se va întoarce, le îmbărbătează el# Se va întoarce findcă eu îl aştept#

-i în fecare zi -teăni'ă priveşte în lungul străzii# %neori i se pare că vede silueta înaltăa tatei# $ar acea siluetă dispare, se topeşte# -teăni'ă însă nu se dă bătut# .rede ermcă va sosi clipa când îşi va îmbră'işa din nou tatăl# -i nimeni şi nimic nu"i poatestrămuta această credin'ă#

*ntr"o diminea'ă bunica descoperi în camera copilului, pe noptieră, o oare albă cupetalele tivite cu fr de aur pe la margini#

" .e oare minunată4 $e unde o ai, -teăni'ă: întreabă bătrâna# 8u ai modelat"o:



" $ar nu e modelată# E o oare vie# 6i"a dăruit"o emeia în /lb#

" -teăni'ă, lasă poveştile, se enervează bunica# $e unde ai oarea:4 +reauadevărul#

" *ntotdeauna î'i spun adevărul, suspină copilul# 8u însă niciodată nu mă crezi5

" 0ine5 *şi promit că de data asta te cred# ;ai, povesteşte4

" 0unico, porni să povestească -teăni'ă, astă noapte m"am trezit din pricina uneilumini puternice# /m desc!is oc!ii şi am văzut o emeie tânără, îmbrăcată în roc!iealbă# Pe cap avea o coroni'ă cu ori şi din acele ori izvora lumina# 0unico, emeia în /lbsemăna oarte mult cu emeia din otografa de pe peretele din camera ta#

" /i visat, -teăni'ă# *n acea otografe sunt eu, când eram mireasă#

" )u am visat, bunico, se supără copilul# 7arăşi nu mă crezi5

" 8e cred, te cred, puiule, îl mângâie bătrâna, iar în suet i se urişă îngri2orarea#Povesteşte mai departe, zise ea în timp ce se gândi că c!iar mâine va pleca cu -teăni'ăla medic#

" 1emeia a scos o oare din coroană, continuă povestea băiatul, mi"a întins"ozicându"mi9 (-teăni'ă, eşti unicul om din acest oraş căruia la naştere nu i s"a picurat înoc!i otrava 6inciunii, a 1ricii şi a $eznăde2dii# $oar tu vezi lucrurile aşa cum sunt şi nucum dictează oamenii cu oc!ii de g!ea'ă4 *n puterile tale e să salvezi oraşul de

întuneric, de minciună, de aceste creaturi cu oc!i şi cu inimă de g!ea'ă# *n curând vommerge în noaptea 6inunilor4(# 6"a sătuit să nu mă tem căci îmi va f mereu alături# (/igri2ă de oare4(, a mai spus emeia şi s"a ăcut nevăzută# 6ă crezi, bunico: întreabă-teăni'ă#

" 8e cred, răspunse bătrâna ne!otărâtă, apoi luă oarea şi o mirosi# & aşeză într"ovază şi i se păru că îi simte parumul# 0rusc îşi aminti ziua când îl aduseseră pe-teăni'ă de la maternitate# .opilul dormea zâmbind prin somn, ca un îngeraş#

1iecărui prunc, îndată după naştere i se picura în oc!i nişte picături miraculoase

care, aşa li se spunea părin'ilor, pe parcursul vie'ii aveau să le corecteze vederea# 1ărăde aceste picături, li se zicea, copiii în loc de realitate vor vedea lucruri ineistente# +orsueri mult din această pricină# )ici un părinte nu ezita să îndeplinească ce i se cerea#6arius însă, tatăl copilului, insistă atunci să"i picure el singur picăturile lui -teăni'ă#/cum bătrâna e convinsă că el nu a ăcut acest lucru#

" /r f ost o nenorocire, se bucură ea, dacă în loc de ori -teăni'ă ar vedea pestetot şerpi şi balauri#

Pe drum spre medic trecură prin a'a unei caenele pe care era scris cu litere măşcate9(*ng!e'ată(#

" +reau îng!e'ată4 Strigă -teăni'ă# +reau îng!e'ată4

*n clipa aceea licări o emeie îmbrăcată în alb, cu un voal de mătase pe cap# La o adierede vânt, voalul emeii zbură atingând a'a bătrânei#

" .e fin'ă ciudată se gândi bătrâna# Păşeşte de parcă pluteşte#

" 0unico, şopti -teăni'ă, e emeia în /lb# E emeia care mi"a dăruit oarea5

0ătrâna nu"i răspunse# Se căznea să"şi amintească încotro pornise# %itase totul#

" *ng!e'ată: +orbi ea derutată# Să întrăm5



Se aşezară la o măsu'ă, vizavi de singurul vizitator din caenea# *n timp ce -teăni'ă îşisavura îng!e'ata, bătrâna mo'ăia pe scăunaşul ei# 8resări când îl auzi strigând9

" 0unico, priveşte4 Strigă -teăni'ă# 0ărbatul de colo are oc!ii de g!ea'ă4

Se înturnă speriată# +ăzu o a'ă sticloasă, pătrată# $oi oc!i ca două globuri de g!ea'ă#1rigul ce izvora din acele globuri o străpunseră#

" )u mai vreau îng!e'ată, scânci -teăni'ă#

0ătrâna sim'i că amor'eşte# <ăsi totuşi puteri, îl smulse pe copil de pe scăunaş, îl luă înbra'e şi alergă spre ieşire#

/ară se întunecase de"a binelea# .ând intrară în caenea era diminea'ă# 7 se păru căstătură doar câteva clipe# /cum era noapte# Privi în 2ur şi nu recunoscu locurile# )u ştiape unde s"o apuce# 8oate îi erau străine# Se aau pe o strădu'ă îngustă la capătul căreialicărea o lumini'ă albastră# /lergă într"acolo# *n a'ă i se desc!ise o stradă largă,luminată de o mul'ime de becule'e multicolore# 6aşinu'e năstruşnice, pântecoase,rotunde, ără uşi, ără ereşti circulau îmbulzindu"se din ambele păr'i#

0ătrâna surâse9 (<ândaci(, şopti ea# 6aşinu'e (<ândac(# )u mai văzuse aşa ceva# 0ruscsim'i cum o arde rigul în spate# Se înturnă şi la câ'iva paşi îl zări pe omul din caenea#)u avea nici o îndoială era urmărită# 1ără să ezite, cu copilul în bra'e, prin mul'imeade maşinu'e trecu în ugă strada cea 6are# )u reuşi să pună piciorul pe trotuar că auzi obubuitură# Spre groaza ei, îl văzu pe bărbatul din caenea sub ro'ile unui camion# Serepezi să"i acorde a2utor, dar în a'ă i se postă aceiaşi emeie în /lb#

" .ine eşti:4 Strigă revoltată bătrâna# Pleacă4 )u vezi:4 %n om e sub ro'i4

" )u e om5 îngână emeia ără să ridice privirile# E doar un bolovan de g!ea'ă5Suntem în )oaptea 6inunilor5 /poi, ca şi prima dată se ăcu nevăzută# Sub ro'ilecamionului acum stătea doar un enorm bolovan de g!ea'ă#

" Eram convins că am lovit un bărbat, vorbi speriat şoerul camionului# Priveşte, ise adresă el bătrânei, e g!ea'ă4 .ea mai adevărată g!ea'ă5 $e unde s"o f luat peaceastă vreme: E abia început de toamnă#

" +a f probabil o iarnă grea, răspunse bătrâna apoi, ără să ştie de ce, merse spresta'ia de troleibuz#

-teăni'ă se trezi şi întrebă somnoros9

" %nde suntem, bunico:

" *n )oaptea 6inunilor, îngână bătrâna apoi urcă în primul troleibuz sosit în sta'ie#

Se aşezară pe o banc!etă de lângă ereastră# Lumina caldă, plăcută ce izvora din tavan îi picură bătrânei linişte"n suet# & toropi somnul#

" .e noapte somnoroasă, se gândi ea şi aproape că a'ipise când prin mi2loculsalonului trecu aceiaşi emeie în /lb#

" 0un venit în )oaptea 6inunilor, le zâmbi emeia şi se grăbi spre cabina şoerului#

0ătrâna îşi recă oc!ii#

" )u eistă nici o emeie în /lb, se încăpă'ână ea să creadă# 6i se năzăreşte# Suntobosită# /poi, spri2inindu"se de sticla erestrei, adormi# & trezi iarăşi strigătul lui-teăni'ă9

" 8rezeşte"te, bunico4 Strigă el# Priveşte4 E oarte rumos4



8roleibuzul se deplasa încet, ără să oprească la vreo sta'ie# Prin a'a bătrânei şi acopilului se perindau privelişti nemaivăzute# .ase albe, înalte, cu vitrine largi, ornaterumos, de 2ur împre2ur straturi de ori, lumini ce izvorau de peste tot şi ăceau canoaptea să pară zi#

" -teăni'ă, sări bătrâna speriată de pe banc!etă, acesta nu e oraşul nostru4$umnezeu ştie unde am nimerit4 -teăni'ă4 %nde suntem:4

" *n )oaptea 6inunilor, bunico, răspunse calm copilul#

" .are noapte, -teăni'ă:4 )u vorbi prostii, nu eistă minuni4 +reau acasă4 .um săieşim de aici:

$ar nu reuşi să pronun'e aceste cuvinte că troleibuzul opri desc!izându"şi larg uşile#

" Să coborâm, îl trase pe copil bătrâna# 6ai iute4 .ine ştie unde ne poate duceaceastă maşină# 8rebuie să găsim drumul spre casă5

6are le u mirarea când se văzură c!iar la capătul stradelei cu lumini'a albastră# $eparcă nici nu se urniră din loc# )ici pomină de case albe, de straturi de ori, de stradălargă, de maşinu'e pântecoase# Peste tot întuneric, beznă# $e la lumina albastrăvăzură caeneaua# *şi dădură seama că doar cu o strădu'ă mai în vale e mica lor căsu'ă#0ătrâna îl îmbră'işă pe -teăni'ă9

" ;ai, puiule, vorbi ea# /m întârziat5 )e aşteaptă mama# Să mergem acasă4

" )u vreau acasă4 strigă brusc băiatul# Pleacă4 Eu rămân în )oaptea 6inunilor4

" .um să rămâi singur:4 )u vezi ce întuneric e: Eşti încă mic#

" )u"mi pasă4 -i nu sunt singur# Sunt cu emeia în /lb4 0unico, se linişti -teăni'ă#Spune"i mamei că mă voi întoarce# *nsă doar după ce voi alunga întunericul din oraş# -icopilul porni să alerge prin noapte#

" /şteaptă4 îl a2unse din urmă bătrâna# /şteaptă4 )u te las singur5 merg cu tine#

6erseră de"a lungul străzii ără să ştie încotro# 8ăceau5

" -teăni'ă, rupse tăcerea, bătrâna# -tii care va f cea mai mare minune a acesteizile:

" .are:

" +a f o mare minune dacă eu şi cu tine vom nimeri acasă#

0ăiatul nu reuşi să răspundă căci brusc se stârni un vânt puternic şi un vârte2 ferbinte îiprinse în interiorul său# *n câteva clipe pluteau pe deasupra caselor adormite#

" /cesta e sârşitul, se gândi cu groază bătrâna#

*nc!ise oc!ii, îşi cuprinse nepotul, îşi văzu toată via'a în a'ă, dar spre marea ei uimire înurmătoarele clipe nu se întâmplă nimic deosebit# .ând desc!ise oc!ii văzu că se aă peo insuli'ă plutitoare, plină de ori şi verdea'ă# $easupra lor se desc!idea cerul cumul'imea de stele#

" 0unico4 Strigă -teăni'ă# )oi urcăm spre stele4 E atât de minunat să urci sprestele4 0unico, e oarte rumos aici4

" 1rumos, rumos5 bâigui bătrâna# $oamne, ce o f cu noaptea asta: 6i se încleieoc!ii5 .e noapte somnoroasă5 -teăni'ă, o să dorm un pic5 $upă aia vorbim#



-i bătrâna adormi imediat# -teăni'ă privi îndelung cerul cu stelele# Le vedea pentruprima dată# /r f privit încă mult timp, dar insula =care plutea> îl legăna şi curând îltoropi şi pe el somnul#

" 0unica ta e bătrână, o auzi şi o văzu imediat pe emeia în /lb# Ea trebuie să seodi!nească, noi însă nu avem timp de somn, zâmbi ea# Spune"mi, mai vrei să alungi

întunericul de deasupra oraşului tău:

-i emeia îi întinse un căpe'el de a'ă#

" +reau, strigă -teăni'ă4 +reau4 )umai că nu ştiu cum să ac acest lucru# 8oatălumea trebuie să vadă cât de rumos e cerul cu stele4 /r f minunat4

" Priveşte în 2os, spune"mi ce vezi:

" *ntuneric5 $oar întuneric#

" E întunericul ce acoperă oraşul tău5 şi al meu5 $e ani şi ani de zile5 vorbi cutriste'e emeia# -i doar un copil cu inimă, cu suet curat, cu priviri luminoase poate să"ldestrame#

" .e trebuie să ac:

" 8rage de căpe'elul de a'ă4 $eapănă un g!em# .ând vei a2unge la celălalt capăt, întunericul va f destrămat# Lumina stelelor se va revărsa peste casele, peste e'eleorăşenilor şi va aduce bucurie pe c!ipurile lor# .e zici: *ncepem:

" *ncepem, răspunse -teăni'ă şi imediat porni să depene g!emul#

Era o nimica toată# *n scurta lui via'ă depănase o mul'ime de g!eme# *n lungile şiriguroasele nop'i de iarnă, bunica îi depăna poveşti, el depăna g!eme#

" Să nu"'i pară că e uşor, surâse emeia în /lb# $acă adormi, tot ce"ai depănat seva 'ese la loc# Să te îngri2eşti să nu scapi a'a din mâini# )u te lăsa pradă somnului5 *'ilas acest trandafr# Sper că î'i va prinde bine#

/poi 1emeia tăcu# Pe uriş îşi şterse o lacrimă# Luându"şi avânt se înăl'ă şi dispăru

printre stele# " )e vom mai întâlni4 *i auzi de departe glasul# 7 se păru că acest glas seamănăoarte mult cu glasul bunicii#

.ontinuă să depene# <!emul se mărea văzând cu oc!ii# Prin spărtura ormată îşi văzuoraşul# /colo 2os, într"o căsu'ă mică, îl aşteaptă mama# +a f oarte mândră când va aade isprăvile lui, îi trecu prin minte# .u gândul la mama nici nu observă cum îl prindesomnul#

Se trezi de la mirosul trandafrului# 6ai avea a'a în mână, dar tot ce depănase se'esu la loc# Se întristă, dar nu"şi pierdu cura2ul# Porni iarăşi să depene# -i iarăşi îl urăsomnul# *şi dădu seama că somnul e mai puternic decât el şi imediat îi veni o ideesalvatoare# Pe tulpini'a trandafrului observă un g!impe# /şeză oarea astel încât

atunci când va adormi bărbia să"i cadă direct în g!impe# Suportă cu dârzenie în'epăturile# Picături de sânge îi curgeau din bărbie colorând trandafrul alb în roşu# *nsârşit a2unse la celălalt capăt al frului#

" /m reuşit4 Strigă -teăni'ă aruncând g!emul în sus# Peste oraşul meu va plouacu lumină4

<!emul se destrămă şi mii de stelu'e colorate se împrăştiară în 2ur#



" -teăni'ă4 ?iseră stelu'ele ocupându"şi locul pe boltă# )e"ai salvat de urgia întunericului şi î'i mul'umim4 $acă vei avea vreodată nevoie de a2utorul nostru, să nec!emi aşa9

;ei stelu'e, surioare4

/m acum nevoie mare,

$e al vostru a2utor4

-i vom veni4 +om veni, -teăni'ă4 /dio4

/bia după asta băiatul îşi dădu seama cât e de obosit# Se culcă alături de bunica şilegănat de insuli'a plutitoare, îmbătat de mirosul orilor adormi buştean# Se treziră înoraşul lor, pe băncu'a de lângă lumini'a albastră# Strada era luminată şi lumina veneadin cer#

" /m adormit, vorbi bătrâna# -i am visat un vis oarte ciudat#

" .e vis, bunico: " Se ăcea că pluteam pe o insulă plină cu iarbă şi ori# 1lori adevărate5 $easuprase desc!idea cerul cu stelele# Stele pe care nu le"am văzut niciodată5

" 0unico, priveşte4

0ătrâna îşi înăl'ă privirea#

" -teăni'ă4 strigă ea# E o minune4 $e auzit am auzit5 dar nu m"am gândit că levoi vedea pe toate cu oc!ii mei5 -teăni'ă, priveşte4 / răsărit Luna4 .e se întâmplă:

" E noaptea minunilor, bunico#

" )u"mi vine să cred# Poate că încă visez:

" )u visezi, zise copilul şi vru să"i spună toată povestea, dar brusc cerul se întunecă# .asele mo!orâte, strada pustie, arborii dezgoli'i, toate câteva clipe în urmăaurite de razele lunii se cuundară iarăşi în beznă#

" .e păcat, se întristă bătrâna# / durat oarte pu'in5 Să mergem acasă, -teăni'ă#

.opilul izbucni în plâns9

" /m crezut că am reuşit5 să alung întunericul, suspină el# $ar5 sunt prea mic5

" /i reuşit, -teăni'ă, utură pe alături roc!ia emeii în alb# /i reuşit5 )u te întrista4 Eşti mare#

-i iarăşi ca acolo pe insuli'ă emeia se înăl'ă spre cer#

" E!, otă bătrâna# .e păcat că nu pot să"i văd a'a# $ar sunt sigură că e tânără şi

rumoasă# $acă aş avea anii ei mi"aş lua avânt şi aş zbura până"n bol'ile cerului5 /şcutreiera străundurile pământului5 )u m"aş da bătută până nu aş aa unde e 6arius,copilul meu, tatăl tău, -teăni'ă# $ar sunt bătrână şi ără de putere# Să ne întoarcemacasă#

Pe neaşteptate însă începu să ningă# 1ulgi albi, măşca'i cădeau lin, uşor şi părea căpeste oraş ninge pentru prima oară# $e la albul ulgilor strada prinse contur# 0ătrâna îşivăzu nepotul9



" -teăni'ă4 Strigă ea# .e s"a întâmplat:4 /dineauri erai mic, acum eşti băiat mare#*mi a2ungi aproape la umăr4 1emeia4 1emeia aia e o vră2itoare4 6i"e rică5 Să plecăm deaici4

$ar -teăni'ă stătea împietrit ără să"i răspundă#

" .e ai puiule: se îngri2oră bătrâna# $e ce taci:

" 0unico, prinse glas -teăni'ă, ai auzit:

" .e s"aud: *mi 'iuie în urec!i de atâta linişte#

" 0unico, tata5 8ata mă strigă# *mi cere a2utorul# *ntoarce"te acasă4 Eu plec4 -ibăiatul o rupse la ugă prin perdeaua de ulgi#

1ără să ezite, bătrâna alergă în direc'ia în care dispăru copilul# Se prinse la gândul căaleargă uşor, de parcă cineva îi toarnă puteri în picioare# *l zări pe -teăni'ă, apoi iar îlpierdu# )u mai ştia de cât timp aleargă# *ncetase să ningă# )imerise într"o âşie densăde cea'ă# Era convinsă că -teăni'ă e dincolo de această âşie# & usturau oc!ii, i se

întretăia răsuarea, dar continua să înainteze prin cea'ă# 0rusc o izbi o lumină în a'ă şi îşi dădu seama că nimerise din noapte în zi#

Se aa în Pia'a cea 6are a oraşului# +ăzu nenumăratele trepte ce duceau către6onument# )imeni dintre orăşeni nu ştia ce reprezintă această construc'ie# +ară sauiarnă, ziuă sau noapte, 6onumentul stătea înăşurat în negură# %neori din direc'ia lui seauzeau sunete sinistre care îi ăceau pe oameni să creadă că acel loc e bântuit de stafi#.a să îmblânzească stafile împleteau cununi din ori artifciale şi le depuneau lacapătul scărilor# )u îndrăzneau să urce, să vadă ce se aă acolo# /cum lumina soarele,era senin şi bătrâna văzu că 6onumentul nu era altceva decât o enormă clădire cenuşiece se pierde în nori# & trecură forii#

" E înricoşătoare, se gândi ea# Privi în 2ur şi nu observă nici o fin'ă#

" -teăni'ă, şopti bătrâna, unde eşti, măi copile:

" Sunt aici4 *i auzi imediat glasul# %rcă4

" %nde aici:4 )u te văd4

" Lângă 6onument, bunico4 +ino4

" .e cau'i tu acolo, copile:4 Se îngrozi bătrâna# )imeni nu are dreptul5

/poi porni să urce treptele# )u urcă decât câteva# Picioarele îi deveniră de plumb şisim'i cum cineva o ia de subsiori şi o înăl'ă# Se pomeni plutind pe deasupra pie'ei, pedeasupra nenumăratelor scări# )u apucă să se dumerească că se şi aă alături de-teăni'ă#

" .ine te"a adus aici:4 Se repezi bătrâna spre copil# Să plecăm acasă4

" $ar pe tine cine te"a urcat până aici: ?âmbi -teăni'ă#

" Păi5 .ine: )u ştiu# " Ea# Priveşte"o# E în spatele tău# 1emeia în /lb5

0ătrâna se înturnă# @ămase mută de uimire#

" -teăni'ă, bâigui ea# /ceastă emeie5 sunt c!iar eu5 / înviat otografa mea depe perete5 $oamne sfnte5 -teăni'ă, emeia asta mi"a urat tinere'ea4

" )u 'i"am urat tinere'ea, vorbi emeia# .i eu c!iar sunt tinere'ea ta# *ntotdeauna'i"am stat în prea2mă# )u vei scăpa de mine atât de uşor5 Eu te văd, tu nu# .ăci sunt



invizibilă5 /cum însă te voi părăsi# 8rebuie să ac acest lucru# Lasă"l pe băiat în gri2amea5

0ătrâna părea că nu aude9

" .ât de rumoasă am ost, cât de rumoasă5 *ngână ea# +ru să pipăie roc!iaemeii în /lb, dar aceasta dispăru#

" /dineauri era aici5 %nde e otografa mea înviată:

" E pe aproape# / devenit invizibilă# $oar e noaptea minunilor# Pentru to'i acei carenu ar trebui să ne vadă şi noi suntem in vizibili# )u ne vede, nu ne"aude nimeni4 /uuu4/uuu4 -i -teăni'ă alergă în 2urul clădirii# /uuu4

" *ncetează4 +ei trezi antomele4

" )u mi"e rică de antome4 )u mi"e rică de stafi4 Strigă băiatul, dar brusc se opri#/mbii auziră un glas tânguitor9

" +ino, -teăni'ă, şoptea cineva# +ino4 /m nevoie de a2utorul tău5

0ătrâna recunoscu glasul eciorului său#

" E 6arius4 Să intrăm4 Să"l salvăm4 " 0unico, în clădire voi intra doar eu# @ămâi pe loc4 Să nu adormi4 /şteaptă"mă4

-i sub privirile îngrozite ale bătrânei peretele 6onumentului, ca un magnet, îl sorbi pebăiat în interior# *n locul prin care dispăruse -teăni'ă rămase o spărtură de orma şi

înăl'imea unui om# 0ătrâna se repezi spre perete, dar o or'ă nevăzută o opri pe loc#*ntinse mâna şi atinse peretele# Era rece ca g!ea'a#

" /cest monument e zidit din blocuri de g!ea'ă, se gândi ea cu triste'e# Se vatopi5 Se va topi neapărat5

/poi, îndepărtându"se, obosită şi indispusă se aşeză 2os, pe iarbă şi porni să aştepte5

-teăni'ă se pomeni într"o încăpere umedă şi riguroasă# )u eista nici o

erestruică, dar prin pere'i răzbătea o lumină tulbure# )u văzu pe nimeni# " %nde eşti, tată, şopti el#

Peste o !abă de vreme auzi răspunsul9

" *n subsol5 <ăseşte scări'a5 .oboară4

Scări'a o găsi la capătul sălii# Porni să coboare# .u fecare treaptă în 2os se ăcea tot mai întuneric# .ând nu mai văzu nimic, îl trecu un for de rică#

" Poate că acel glas nu e al tatălui meu, se gândi# Poate că ar f mai bine să mă"ntorc: *n oraşul peste care acum ninge atât de rumos:

8otuşi continuă să pipăie treptele# 0rusc scări'a şi întreaga clădire porni să se zguduie#-teăni'ă alunecă şi căzu în gol#

8aaaatăăăăăă4 Strigă el# /2ută"mă4 6i"e rică4

" Stelu'ele5 auzi vocea# /minteşte"'i de stelu'e444

;ei, stelu'e, surioare,

/m acum nevoie mare

$e al vostru a2utor4



+eni'i iute altel mor4 zise băiatul şi imediat u încon2urat de un roi de stelu'emulticolore#

Stelu'ele îl prinseră în razele lor ca într"o plasă şi peste câteva clipe se văzu aşezat pe opodea de beton# $e la lumina stelu'elor observă că se aă într"o încăpere asemănătoare

cu acea de sus# $oar că aici tavanul era spri2init de o mul'ime de coloane vişinii#.lădirea încetă să se zguduie#

" 8ată, am venit, vorbi -teăni'ă şi glasul lui, în liniştea din 2ur, sună ca un ecou#$ar această linişte sinistră u brusc spartă de nişte sunete stranii care se înte'eau cufecare clipă# Sunetele 'âşneau de peste tot# $in coloanele vişinii, din pere'i, de subpodea# Plânsete, vaiete, strigăte de durere ăcură clădirea să se zgâl'âie iarăşi# .!iardacă mai crescuse un pic, -teăni'ă rămase un copil# /ceste sunete înricoşătoare îlsperiară# *şi astupă urec!ile9

" 8ată, unde eşti: *ntrebă el şi izbucni în plâns# 6i"e dor de tine, tată4

*n sârşit auzi glasul cunoscut9

" Linişteşte"te, fule, vorbi glasul în timp ce celelalte sunete dispărură# )u tesperia4 *mi pare bine că ai avut cura2ul să cobori în această prăpastie# $ar îmi pare răupentru copilăria ta# /ltel ar f trebuit să fe5 7artă"mă5 *nsă numai 'ie pot să"'i

încredin'ez taina pe care o ascund aici# 8e iubesc, fule4

($e ce nu te văd:(, vru să întrebe -teăni'ă, dar observă cum din centrul încăperii,de sub podea se strecură o şuvi'ă de um# -uvi'a căpătă orma unui sul şi când sulul se

înăl'ă la câ'iva metri, în interiorul lui -teăni'ă îşi văzu tatăl# /răta altel decât îl 'ineaminte# Era oarte înalt# /vea îmbrăcăminte albă, lungă, strălucitoare, iar a'a îi părustrăvezie# .u toate acestea era tatăl său# -teăni'ă alergă spre el#

" &preşte"te4 *l auzi strigând# Priveşte în 2os4

" $e ce: nu pricepu băiatul#

" +ezi un cerc: " *l văd, şopti -teăni'ă oprindu"se c!iar la marginea cercului#

" E cercul care ne desparte5 E cercul dintre via'ă şi moarte5 )u ai voie să trecipeste el# 8rebuie să trăieşti4 8e"am c!emat nu ca să te pierd# 8e"am c!emat să"'i arătunde am ascuns torbi'a cu semin'e roze# *'i aminteşti:

" *mi amintesc, tată#

" .aută"le4 Le vei găsi în această încăpere#

<lasul tatălui devenea tot mai surd#

" .ând vei avea semincioarele, continuă tata, când te vei întoarce în oraş, săsemeni cu el oraşul# +or răsări şi vor înori ori# 1lori pe care le va vedea orice suare5/i în'eles, fule:

" /m în'eles5 8ată, întrebă -teăni'ă în timp ce inima i se zbătea ca o pasăreprinsă"n la', spune"mi, eşti viu sau eşti mort:

" )u mai sunt o fin'ă în carne şi oase5 Sunt doar un suet5 /m rămas întemni'ataici de către oamenii cu oc!ii de g!ea'ă# Pentru acele semincioare5 .a atâtea altesuete pe care le"ai auzit adineauri strigând# +rem să ne eliberăm, să ne înăl'ăm, să fmalături de cei dragi# $ar e cu neputin'ă#



" $e ce, tată:

" /m ost zidi'i în această clădire5 *nsă altceva vroiam să"'i mai zic#

" Spune"mi, tată4

" /m reuzat, fule, să"'i picur în oc!i otrava minciunii5 /cum eşti sortit să vezi câtde rumoasă, de gingaşă poate f o oare, dar şi cât de urât, de !idos poate f suetulunui om# *n curând te vei convinge de asta#

" 8ată5

" -tiu5 E o povară prea grea pentru un copil# $ar nici nu bănuieşti cât de puterniceşti# 8e vei descurca5

" 6ă voi descurca, tată#

" <ăseşte torbi'a# <ăseşte şi stârpeşte din grădina oamenilor cu oc!ii de g!ea'ă1loarea 6inciunii# *n tulpina acelei ori stă ascuns 0alaurul 6inciunii# $in oc!i, de pelimba sa izvorăsc acele picături care mai apoi sunt picurate în c!ii pruncilor, la naştere#Eliberează oarea de balaur şi otrava 6inciunii va înceta să mai curgă4

<lasul tatălui devenea tot mai nedesluşit#

" 8ată4 strigă -teăni'ă, nu te mai aud4

1a'a, !ainele părintelui său porniră să se destrame# Sulul de um se întinse pe toatăsupraa'a încăperii# /poi încet, încet se strecură sub podea#

" /dio, fule, auzi -teăni'ă# .aută torbi'a4 .ând vor înori orile toate suetele întemni'ate aici vor f eliberate# Se vor înăl'a5 /i gri2ă de tine, de mama, de bunica4 )upermite suetului tău să îng!e'e5 1emeia în /lb5 1emeia în /lb5 ură ultimele cuvintepe care le mai desluşi -teăni'ă# <lasul se stinse# *n sală se lăsă aceeaşi tăcere sinistră#

-teăni'ă plângea# Plânse îndelung# *ntr"un târziu se linişti# *şi şterse lacrimile şiporni să caute# +ăzu stelu'ele strălucind sub tavan# Pipăi podeaua, pere'ii, coloanelevişinii, dar nu găsi nimic# *şi pierdu cura2ul# $eodată auzi un oşnet şi văzu că sala se

umple de păsări# Păsări mari, albe, cu aripile rânte# Păsările încercau să zboare# ?burau în tăcere până sub tavan, se loveau de pere'i şi cădeau nemişcate pe podea# Se pomeni încon2urat de o mare de păsări albe# %nele din ele dădeau semne de via'ă# /r f vrut săle a2ute# *ncercă să le atingă# 7mediat însă, păsările dispăreau# $ispărură toate# 0ăiatulse întristă oarte tare că nu reuşise să salveze nici una# *ntr"un col' îndepărtat observă osingură pasăre# /lergă spre ea, o luă în bra'e şi o mângâie# & sărută şi"i sim'i căldura#*nc!ise oc!ii şi avu senza'ia că îl 'ine în bra'e pe tata, nu tata pe el# .a atunci când eramic# *l sim'i atât de aproape, încât desc!ise oc!ii crezând că îl va vedea# )u văzu însăpe nimeni# )ici pasărea nu mai era# Se dumeri# 8oate păsările erau suetele celor

îngropa'i de vii în această prăpastie# %ltima usese suetului tatălui său# Stătea împietrit, spri2init de perete# /vea o dorin'ă atât de arzătoare să găsească torbi'a încâtar f ost în stare cu mâinile lui de copil să sape această podea de beton# Locul pe carestătuse pasărea rămase luminat# -teăni'ă observă în podea o adâncitură# Scotoci şiscoase de acolo o torbi'ă# Era torbi'a tatălui său# 8ata îl a2utase să o găsească# *şi turnă

în palmă câteva semin'e roze# *şi aminti de vorbele lui din ziua când plecase ca să numai revină#

" (Priveşte aceste semincioare, -teăni'ă(, îi zise atunci tata5

" 6i"e dor de tine, tată, şopti băiatul#

-i tot atunci o văzu alături pe emeia în /lb9



" )u f trist, grăi ea# 8atăl tău te vede, te aude, te simte5 Se bucură pentru tine, se întristează# 8e a2ută, te prote2ează, te ereşte de rău# )u te va părăsi niciodată# E îngerultău păzitor# .ând te vei întoarce acasă, îi vei sim'i pretutindeni prezen'a# Lasă triste'ea,

îl îmbră'işă emeia# ;ai să căutăm 1loarea 6inciunii4

/semeni unor păsări, emeia şi cu -teăni'ă, de mână, se înăl'ară până la sala de sus# 8recură apoi în altă sală, la el de spa'ioasă# /ici -teăni'ă văzu o mul'ime de maşinu'e9

" <ândaci, îşi aminti el porecla pe care le"o dăduse bunica# (6aşinu'e <ândac(5

Se apropiară de un perete lateral# 1emeia şopti ceva, dar nu se întâmplă nimic deosebit#

" )u se desc!ide, vorbi ea dezamăgită# /ceasta e uşa spre grădina în care creşte1loarea5 +a trebui să găsim c!eia5 .!eia însă se aă în buzunarul celui mai important.ăpcăun# 7"o vom lua# .e zici: *ncercăm:

" .ăpcăun: Se miră -teăni'ă# .redeam că sunt oameni cu oc!ii de g!ea'ă#

" /şa e5 &amenii cu oc!ii de g!ea'ă sunt însă cei mai adevăra'i căpcăuni# Se!rănesc, se adapă cu suetele celorlal'i oameni# .ine nimereşte în g!earele lor au deales să devină ca ei ori să putrezească pe undul acelei prăpăstii# *i vom aştepta în sala

în care se adună în fecare zi# ;ai, -teăni'ă4

-i iarăşi zburară pe deasupra treptelor din interiorul clădirii# *n sârşit se pomeniră într"o sală oarte rumoasă, cu multe lumini, împodobită cu ori, ca de sărbătoare#1otoliile ce împânzeau sala erau goale# $ar nu dură mult# Se auzi zgomot, tropăit şi peuşă dădură buzna o mul'ime de oameni# Erau oameni obişnui'i# *mbrăca'i în !aineomeneşti, cu oc!elari umurii pe nas# Se aşezară în tăcere în otolii# %n timp nu se auzinici un sunet# /poi brusc, parcă de nicăieri, în a'a celorlal'i apăru un tip care la începutstârni râsul lui -teăni'ă# &mul era în întregime pătrat# -teăni'ă vru să întrebe cine e,dar bărbatul îşi scoase oc!elarii de pe nas# +ăzu că în loc de oc!i are doar două globurimari de g!ea'ă# .eilal'i îi repetară gestul# )ici unul nu avea oc!i de om cu sclipiri dedragoste, de bucurie sau c!iar de triste'e în ei# &c!i de g!ea'ă, linişte de g!ea'ă5 Peneaşteptate în această linişte rece omul din a'ă porni să urle# /poi îşi întinse mâinile,scoase un răcnet şi imediat mâinile i se preăcură în labe# <!eare lungi, ascu'iteacoperiră sala# 1a'a pătrată i se desfgură, corpul îi crescu, !ainele îi plesniră şi dininterior 'âşni la supraa'ă o creatură oarte scârboasă# *n sală acelaşi lucru# *ncăpereamişuna de creaturi scârboase# Speriat, -teăni'ă se g!emui lângă emeia în /lb#

" )u"'i fe teamă, îl linişti ea# )u ne vede, nu ne"aude nimeni# )oi suntem în altspa'iu5 )u ne paşte nici o prime2die# /sistăm la un ritual pe care ei îl repetă zilnic# *şiverifcă interiorul# Printre ei nu trebuie să se strecoare străini# *nvelişul le este de om,interiorul de fară# .ând se amestecă printre oameni, nu"i po'i deosebi şi c!iar cel dealături poate f unul din ei# $oar oc!ii îi pot da de gol# Ei însă îşi acoperă oc!ii şi în aarăde asta, cine să"i descopere dacă tuturor orăşenilor li s"a picurat încă din copilărie&trava 6inciunii: *nsă când va f stârpită 1loarea din care izvorăşte minciuna, când vorrăsări şi vor înori orile din semincioarele roze rumuse'ea orilor va alunga monştriice sălăşluiesc în interiorul acestor creaturi !idoase5 Priveşte"i, revin la vec!ea lor

înă'işare4 -i într"adevăr toate acele fin'e scârboase dispărură# -teăni'ă îi avea iarăşi în a'ă pe oamenii cu oc!ii de g!ea'ă# Păreau oarte obosi'i#

" /cum vor dormi, zise emeia în /lb# )e vom apropia de cel mai importantcăpcăun şi"i vom sustrage c!eia#

Luară c!eia ără probleme# .ăpcăunul sorăia de se zgâl'âia scaunul sub el#

6erseră în sala cu maşinu'e (8aracan(, desc!iseră uşa din peretele lateral şinimeriră într"o grădină atât de rumoasă, încât -teăni'ă se gândi că anume aşa trebuie



să arate @aiul# Prin iarba de un verde mustos, presărată cu mul'ime de ori roiauuturaşii şi albinu'ele# *n pomii doldora de ructe cântau păsărelele# )enumărate!avuzuri aurite înrumuse'au grădina şi părea că doar îngerii lipsesc#

" )u5 )u e @aiul, îi g!ici gândul emeia în /lb# Sau dacă e @aiul să ştii că e @aiul împreunat cu 7adul# /ceasta e <rădina $urerii# 8e vei convinge de ce5 /cum o să plec,tu caută oarea4 Eu o cunosc, însă nu 'i"o pot arăta# .alea spre rău sau spre bine fecaretrebuie să o găsească singur# Sunt convinsă vei căuta şi vei găsi calea spre bine# .autăoarea, -teăni'ă, repetă emeia şi se ăcu nevăzută#

@ămas singur, băiatul se întristă# .um să găsească o oare în această mul'ime deori: .um să"şi dea seama care e cea pe care o caută: 8otuşi porni să cerceteze fecareoricică în parte# Se opri doar când auzi un vuiet# ?gomotul venea de sus# -teăni'ă privicerul# )u apucă să se dumerească că un stol de păsări negre, cu ciocuri ascu'ite năvălipeste grădină# *n câteva clipe totul era una cu pământul# ?are de oare, ruct, runzăsau fricel de iarbă nu rămăsese întreg# 1luturaşii, albinu'ele se zbăteau în 'ărână cuaripile rânte#

/bia acum îşi dădu seama de ce emeia în /lb botezase această grădină drept(<rădina $urerii(# *n aerul pe care îl respira plutea atâta durere încât i se păru că aici se

concentrase toată $urerea pământului# -i pe el îl durea suetul# *l durea suetul pentrumama, pentru bunica, pentru oraşul cuundat în noapte şi în ploaie, pentru cei rămaşipe undul prăpăstiei# $ar mai ales îl durea suetul la gândul că nu va reuşi să smulgă cutot cu rădăcină oarea 6inciunii# Privea neputincios la dezastrul din 2ur şi nici nuobservă cum u încon2urat de păsările negre# Stătea prins ca într"o capcană# )u"şi dădeaseama cum să treacă de aceste fin'e înricoşătoare# Până să născocească ceva îngrădină apărură o ceată de omule'i# <ârbovi'i, mici, unul din ei i se păru c!iar că evecinul lor de peste drum# 7mediat păsările se eriră şi îşi luară zborul# Pe locul undestătuseră -teăni'ă observă un pâlc de ori strivite# &amenii ăcură cerc în 2urulpâlcului, şoptiră ceva şi păsările se ăcură nevăzute#

" .e legătură e între aceşti oameni şi păsările negre: Se întrebă uluit băiatul#

)u reuşi să"şi termine gândul# +ăzu cum dintre orile strivite se înăl'ă o tulpini'ă# .ândtulpini'a crescu, în vâr observă un boboc de oare# 0obocul brusc îşi desăcu petalele#1u orbit de atâta rumuse'e# 8ivite cu aur, cu argint, petalele orii erau de apt niştebi2uterii enorme# Era o oare artifcială# .urios, vru să treacă de cercul de oameni, săvadă minunea mai îndeaproape, dar auzi un răcnet, un muget de se cutremurăpământul# $in interiorul orii îşi ăcu apari'ia un cap !idos, deormat, cu o gură enormăşi lipicioasă# $i!ania porni să scuipe slobozind pe nări um negru şi înecăcios#$ezgustat, -teăni'ă se eri# /poi asistă la ceva oribil# Sco'ând câteva limbi de oc, fin'aaia scârboasă îi sorbi pe omule'ii care nici măcar nu se împotriviră, ca pe nişte mere#

" .e"ai ăcut:4 Strigă îngrozit băiatul# Eşti un monstru4

*şi aminti însă că nimeni nu"l aude, nimeni nu"l vede# $egeaba striga# /r f vrut să aibăun paloş, să răpună capul !idos, dar nu găsi decât o nuieluşă şi începu să"l plesnească#

/cesta, de parcă plesniturile i"ar f provocat plăcere zâmbi, mugi, înc!ise oc!ii, sespri2ini de petalele orii şi adormi sorăind zgomotos#

" 8rebuie să o găsesc pe emeia în /lb# $oar ea ar putea să"i vie de !ac#

Porni în căutarea emeii, dar observă că monstrul se trezeşte# @ămase pe loc# /cesta seopinti şi brusc începu să vomite#

" /u4 Strigă -teăni'ă# *i vomită pe oameni, vii şi nevătăma'i4 $upă ce termină devomitat, căpă'âna !idoasă se retrase în interiorul orii# 1loarea tremură şi toate



pietricelele strălucitoare căzură în voma de la rădăcină# (.e păcat(, se gândi -teăni'ă#(Erau atât de rumoase5(

$ar şi mai mare îi u mirarea văzându"i pe omule'i culegând de prin mizeriepietricele colorate# Lucrurile curgeau atât de rapid încât nu reuşea să în'eleagă ce sepetrece# Se apropie de un omule' ce 'inea în palmă o pietricică strălucitoare# *lrecunoscu, era vecinul# 0rusc oc!ii vecinului începură să se rotească, apoi devenirăgloburi# <loburi de g!ea'ă# -i iarăşi se preăcură în oc!i, şi iarăşi în globuri rămânând însârşit globuri nemişcate de g!ea'ă# /celaşi lucru se întâmplă şi cu ceilal'i omule'i#

-teăni'ă se dumeri imediat# 1usese martor la naşterea sau mai bine zis laormarea oamenilor cu oc!ii de g!ea'ă# /dineauri îi avusese alături pe balaurul 6inciuniişi pe 1loarea 6inciunii# Se repezi să smulgă oarea# )ici pomină însă de oare, debalaur, ba c!iar şi pe omule'i parcă îi îng!i'ise pământul#

" 8e voi găsi, balaur mincinos4 strigă -teăni'ă cu necaz# 8e voi găsi şi te voi strivi4

@ămase trist, abătut şi nu ştia de la care capăt să"nceapă# 6erse spre un !avuz să"şirăcorească a'a# *n oglinda apei văzu alt c!ip# )u mai era copilul de altădată# .rescuse#0a c!iar îi apăruseră tulei de musta'ă# )u"şi va ierta niciodată dacă nu va reuşi să

îndeplinească rugămintea tatălui său# Privi cerul şi i se păru că cerul, soarele toatesunt de g!ea'ă# *n 2ur pământ negru, doar uturaşii şi albinu'ele şi se mai zbăteau cuaripile rânte# .ulese un uture, îl duse la buze, îl încălzi cu răsuarea sa şi bruscuturaşul i se zbătu în palmă# /poi brusc îşi luă zborul# .ulese încă unul# Se întâmplăacelaşi lucru# @ând pe rând încălzi în palmă şi readuse la via'ă to'i uturaşii şi toatealbinu'ele# <rădina se umplu iarăşi de zumzet# -teăni'ă era ericit# 1ăcuse o aptă bună#Se sim'ea însă oarte obosit#

" 6ă voi odi!ni, îşi zise el, apoi, spri2inindu"se de peretele unui !avuz, adormi#

Se trezi din pricina unui âlâit de aripi# Pe deasupra zbura un stol de păsări albe# %nadin ele îi atinse a'a#

" Păsările albe5 se bucură -teăni'ă# Suetele celor îngropa'i de vii în subsol5

/u reuşit şi s"au înăl'at# /u ieşit din prăpastie#Păsările însă, după ce zburară un timp pe deasupra grădinii, se îndreptară spre clădire şidispărură în interior# *n urma lor, grădina brusc îşi recăpătă înă'işarea de mai înainte#Era iarăşi plină de verdea'ă, de ori, de pomi doldora de ructe# /lbinu'ele şi uturaşiiroiau în 2urul lui -teăni'ă# /poi fecare insectă se aşeză pe câte o oare şi -teăni'ăobservă că doar pe o singură oricică nu se aşeză nimeni# 7nsectele stătură un timpnemişcate după care iarăşi îşi luară zborul# *n sârşit ăcură cerc în 2urul oricelei mici cupetalele aurii, neînsemnate, presărate abundent cu pică'ele de dierite culori#

" Ea e4 strigă băiatul# E 1loarea 6inciunii# 6ul'umesc uturaşilor4 6ul'umescalbinu'elor4

)u avea nici o îndoială, insectele i"au arătat anume ceea ce căuta# Se repezi să o

smulgă, dar tulpini'a fravă, asemenea unui elastic, revenea la loc de fecare dată şi nuse lăsa smulsă# -teăni'ă îşi dădu seama că balaurul o trage înapoi, în pământ# 0ăiatulse opinti, 'inu tulpini'a cât de mult putu şi în sârşit căpă'âna !idoasă îşi ăcu apari'ia#6ii de albinu'e se repeziră spre oc!ii balaurului# %rlând de durere, cu oc!ii în ace, acestapărăsi oarea luând"o la ugă# Pe -teăni'ă îl umă râsul# 6onstrul cu capul enorm aveaun trup c!ircit şi aproape că nu avea picioare#

" 6inciuna e cu picioarele scurte, îi zicea adesea bunica#



/cum smulsese oarea aproape ără eort# $e ericit ce era, nu observă că o rămuricărămăsese încă în sol# /lergă să o caute pe 1emeia în /lb# & găsi lângă peretele clădirii#

" /m reuşit, sări în sus de bucurie -teăni'ă# 7ată oarea4

+ru să i"o dea, dar în spatele său auzi un glas9

" &preşte"te4 Ea nu e cine crezi4 E balaurul 6inciunii deg!izat în emeie4 Eu suntcea adevărată4 $ă"mi oarea4

*nturnându"se, -teăni'ă văzu o emeie eact ca aceea pe care o avea în a'ă# .eledouă semănau ca două picături de apă# Privea zăpăcit când la una, când la cealaltă# Pecoroana emeii din a'ă se aşeză un uturaş# &bservă lipsa unei ori# *n noaptea trecutătocmai de acolo i se dăruise oarea cea albă# 1luturaşii îl mai a2utară o dată# 1ără săezite, -teăni'ă întinse oarea emeii din a'ă# Pământul se cutremură de la răcnetulbalaurului# <rădina se umplu de un um negru şi înecăcios# /poi totul se limpezi, selinişti#

" 0ravo4 îl îmbră'işă adevărata emeie în /lb# / ost ultima şansă a balaurului de a"şi recăpăta oarea# $in această clipă oarea 6inciunii nu mai eistă# Ea va deveni ooare obişnuită# *nsă multe lucruri vor f altel# 1loarea î'i apar'ine# .ând vei a2unge

acasă să o aşezi alături de trandafrul roşu şi de oarea cea albă# Să ai gri2ă de ori# 3ine minte9 orile aduc bucurie, dar ele trebuiesc îngri2ite şi bine păzite4 0alauri suntmul'i pe pământ# /cum găseşte"o pe bunica şi pleca'i4 *ntoarce'i"vă acasă4 *n oraşulpeste care încă sălăşluieşte noaptea# *n curând acolo va f diminea'ă# )oaptea 6inunilore pe sârşite# /dio5 )u ne vom mai vedea# +oi f din nou o simplă otografe#

$e data asta emeia nu dispăru brusc# 6erse încet de"a lungul clădirii până ce-teăni'ă o pierdu din vedere#

8raversă acelaşi drum# $in sala cu maşinu'e, în care acum nu mai văzu nici una,merse în prima sală# Se opri pe o clipă# *n gând îşi luă rămas bun de la tata# /poi,trecând prin spărtura din perete, nimeri în eterior# )u o văzu pe bătrână# Porni să ocaute şi o găsi adormită la un col' al 6onumentului#

" 0unico, trezeşte"te4 Strigă speriat -teăni'ă# )u ai voie să dormi4$ar bătrâna rămânea nemişcată#

" / murit, şopti băiatul# / stat lângă peretele de g!ea'ă şi a îng!e'at#

*ncepu să plângă# Lacrimile îi picurau pe runtea bătrânei# 0rusc aceasta desc!ise oc!ii#

" .ine eşti: *ntrebă ea obosită# )u te cunosc# /m adormit: )u trebuia să dorm5

" 0unico, o sărută şi o îmbră'işă -teăni'ă# Sunt eu, nepotul tău#

" )epotul meu: /i crescut atât de mare: Semeni atât de mult cu 6arius, îngânăbătrâna apoi nu mai zise nimic#

" Să plecăm acasă, o a2ută băiatul să se ridice#

8recură peste nenumăratele scări# *n pia'ă se îmbulzeau mul'ime de maşinu'e, seloveau, alergau agitate, unele rămâneau nemişcate, cu ro'ile"n sus#

" /u observat lipsa orii, se gândi -teăni'ă# .aută vinovatul printre ei# Să negrăbim, o îndemnă el pe bătrână# Se ace noapte# Puterile emeii în /lb vor lua sârşit#

Erau lângă âşia de cea'ă când lângă ei opri o maşină#

" &preşte"te, 6agda4 Strigă cineva din interior# .e cau'i aici:4

" 8erinte: -opti bătrâna speriată#



" 0unico, lasă"l# Să trecem dincolo4 )u avem timp#

$ar bătrâna rămase pe loc#

" 7eşi din maşină, 8erinte, vorbi ea emo'ionată# 8e credeam mort# /i dispărut înaceeaşi zi cu băiatul meu, cu 6arius#

" $a, 6agda, sunt 8erinte4 .ontinuă să tune cel din maşină ără să"şi acă apari'ia#E adevărat4 /m dispărut în aceeaşi zi, dar spre deosebire de prostul tău de ecior, eu ampreerat să trăiesc# Sunt viu şi nevătămat# 3i"e dor de el, 6agda:4 ;a4 ;a4 ;a4

" E neomeneşte să râzi, 8erinte# *'i era nepot#

" )epot:4 )eomeneşte:4 *'i arăt eu neomenie4 %rlă cel de se numea 8erinte şi dinmaşină ieşi o namilă de om cu a'a pătrată, cu oc!elari negri pe nas# 1loarea, 6agda4$ă"mi oarea4

" .are oare, 8erinte: .e el de oare: Se sperie bătrâna# )u5 8u nu eşti, 8erinte4$oar glasul e al lui# 7"ai urat glasul#

" 0unico, să mergem, încercă -teăni'ă să o tragă dincolo de peretele de cea'ă# Săplecăm4

" .u cine vorbeşti, 6agda:4 Se agită namila şi băiatul îşi dădu seama că era auzit,dar rămase nevăzut#

" .u nimeni, 8erinte# .u nimeni5 3i s"a părut#

" 6i s"a părut:4 1loarea, 6agda4 Strigă iarăşi omul cu a'a pătrată şi brusc mâinile ise preăcură în labe, a'a i se desfgură, !ainele îi plesniră, îi plesni pielea şi asuprabătrânei se năpusti o fară etrem de !idoasă# -teăni'ă încercă să"şi apere bunica#

" 1ereşte"te4 *l înlătură bătrâna oarte !otărâtă şi în acel moment trupul ei sezgudui ca electrocutat# 1ereşte"te4 @epetă ea calm şi în câteva clipe luă înă'işareaemeii în /lb# .u bra'e vân2oase, tinere răsuci g!earele farei, le smulse şi le aruncă !ăt,cât colo#

" *mproaşcă"l cu semin'e4 *i strigă ea lui -teăni'ă# *l vor a2uta4 )u tărăgăna4*mproaşcă"l4

/tins de semin'ele roze, fara îşi recăpătă imediat înă'işarea de mai înainte# .el căruiabunica îi zise 8erinte porni să alerge bezmetic prin pia'ă#

" /m orbit, 6agda4 Strigă el# )u văd nimic4 1ie"'i milă, 6agda4 /2ută"mă4 *'i suntrate4 1rate, 6agda4 6"ai omorât4

" )u te"am omorât, vorbi cu triste'e cea care luase înă'işarea bătrânei# )u te"amomorât, 8erinte# 8e las să trăieşti# .!iar dacă ai privit nepăsător cum i se curmă zileleeciorului meu5 8e las să trăieşti5 -i nu ieşti orb# $oar că 'i se topeşte g!ea'a din oc!i#$in această clipă tot răul pe care l"ai ăcut îl vei vedea nu prin oc!ii tăi spurca'i deg!ea'ă, ci prin oc!ii părin'ilor noştri# /sta î'i va f pedeapsa# -i povara5 Să vedem cum

vei trăi cu această pedeapsă, cum vei duce această povară51emeia se înturnă către -teăni'ă# Plângea5

" *'i spusesem adio, vorbi ea# *nsă nu puteam să trec pe alături într"o clipă de greacumpănă pentru voi# Să nu"i povesteşti bunică"i despre 6arius, despre 8erinte# +a f odurere prea mare# /cum c!iar î'i voi zice adio# 6ul'umesc că ai mers în )oaptea6inunilor4

-i emeia dispăru în âşia de cea'ă# /lături stătea bunica#



" .e s"a întâmplat: *ntrebă ea de parcă se trezi dintr"un vis urât# %nde e 8erinte:/oleu4 Plesni bătrâna din palme# .e de"a ori4

Aos, pe asaltul negru, pe locul unde căzură semincioarele răsăriră pâlcuri de oricelealbe, gingaşe ca nişte ulgi# -teăni'ă îşi privi bunica# Părul ei devenise ca neaua#

" / îmbătrânit, se gândi băiatul# *ntr"o singură noapte5

Străbătură în tăcere âşia de cea'ă# Erau din nou în oraşul său trist# /ici mai dăinuianoaptea#

" *n sârşit suntem acasă, vorbi bătrâna# .e noapte ciudată# Să ne grăbim5

" 0unico, răspunse -teăni'ă, te conduc până aproape de casă# Eu însă mă întorc#+oi semăna oraşul cu aceste semincioare#

-teăni'ă scoase din buzunar torbi'a#

" $ar e torbi'a lui 6arius, o recunoscu bătrâna#

/poi nu mai zise nimic# Luă câteva semin'e şi le aruncă pe luciul alb al zăpezii#

/u cutreierat oraşul împrăştiind semin'e în lung şi"n lat# Lângă căsu'a lor au a2uns

slei'i de puteri# *n cele două erestruici mai pâlpâia încă o lumini'ă plăpândă# /u intratuitând să arunce semin'e în propria curte# & emeie gârbovită stătea în a'a icoanei#

" 6amă, şopti -teăni'ă#

1emeia se înturnă9

" .ine sunte'i: întrebă ea speriată#

" &ana, se miră bătrâna, nu ne recunoşti:

1emeia luă opai'ul, veni mai aproape9

" )u poate să fe adevărat, îngână ea# )u credeam să te mai văd# $ar5 cine ebăiatul:

" &ana, e -teăni'ă, băiatul tău# " -teăni'ă: $oamne4 .ât de mare a crescut4 .ât de mare5 E leit 6arius, şi emeiaizbucni în plâns#

" &ana, eşti bolnavă: .ât de mare putea să crească într"o singură noapte: /m întârziat, &ana# 7artă"ne4

" & singură noapte:4 /'i întârziat:4 $oisprezece ani înc!eia'i4 /ni de năde2di şi dedeznăde2de# %nde a'i ost atâta amar de vreme: -i emeia îl îmbră'işă pe -teăni'ă#(0ăiatul meu, bietul meu băiat(, nu contenea ea să îngâne#

" &ana, am vrea să dormim# Suntem obosi'i5

1emeia alergă după aşternuturi# %n timp merse de la patul bătrânei la patul băiatului#

)u"i venea să creadă# Se linişti abia după ce îi sim'i adormi'i# *ncercă să se culce, dar nuo prindea somnul# Se ridică şi merse spre ereastră# Pe pervaz, în vaza în care păstraseoarea cea albă, mai văzu încă două ori9 un trandafr roşu şi o oricică căreia nu"i ştianumele# Privi prin geam# /ară ningea# *şi puse pe umeri un şal şi merse în curte# Pesteoraşul adormit, scăldat de o lumină lăptoasă, cerul presăra cu dărnicie noian de ulgialbi, măşca'i şi strălucitori# 1ulgii se aşterneau cumin'i pe crengile pomilor şi &anei i sepăru că anume aşa trebuie să arate o livadă în oare# *şi aminti de 6arius# /vu senza'iacă 6arius e undeva pe aproape# Poate c!iar e unul din aceşti ulgi, se gândi cu triste'eemeia#



*ntr"un târziu intră în casă# *n antreu observă o !aină necunoscută# & pipăi şi îşiaminti era !aina lui 6arius# Se culcă şi pentru prima dată după atâ'ia ani adormiliniştită# 8o'i trei se treziră de la strigătele de bucurie ale copiilor de pe stradă# Era ziuăşi continua să ningă#

" &ana, întrebă bătrâna arătând spre -teăni'ă, cine e băiatul:

" E nepotul tău# )u"l recunoşti: " -teăni'ă: 1ăcu oc!i mari bătrâna# $ar5 parcă încă ieri îl duceam de mânu'ă:

" /i uitat, mamă# /i uitat totul5 Poate e mai bine aşa#

" 0a nu, &ana# )u e bine să ui'i# /colo unde se lasă uitarea, balaurii îşi găsesculcuşul5 Să nu ui'i nimic, &ana4 -i nici tu, copile4 )imic5

*n iarna aceea a nins mult peste oraşul cu oc!ii de Ploaie# .iudat, dar orăşeniiuitaseră să plângă# *n oc!ii lor apărură sclipiri de adevărată ericire# &amenii începeausă înve'e cum să se bucure# .erul de deasupra oraşului nu mai rămânea mereu cenuşiu#6ai ales în nop'ile când nu ningea, bolta cerească, cu puzderia de stele, îi scotea dincase şi pe mari şi pe mici# %neori apărea Luna, arătându"se în toată splendoarea ei#

*n sârşit veni primăvara# & altel de primăvară# )u se luă bine zăpada, când dinpământul reavăn răsăriră pâlcuri de oricele albe, gingaşe, ce păreau nişte ulgi încăpă'âna'i care nu doreau să devină simple picături de apă# .ineva le"a zis <!iocei#Primăvara devreme, g!ioceii înoreau peste tot#

*ntr"o noapte, -teăni'ă îl visă pe tata, care îi înmână un buc!et de <!iocei9

" Păzeşte orile, îi vorbi el# 1ără de căldură, pământul e trist# E îndea2uns însă săfe străbătut de razele calde ale soarelui că în semn de recunoştin'ă pământul scoatela supraa'ă torent de culori şi de rumuse'i# 1ără de căldură, pământul e lipsit deculoare, iar ără de ori suetul omului e lipsit de căldură# Păzeşte orile, -teăni'ă4

$in acea noapte, -teăni'ă sim'i că suetul tatălui său îl înso'eşte peste tot# /doua zi merse în pia'ă# Pe locul 6onumentului văzu acum un minunat !avuz#

" / dispărut, se gândi băiatul# @azele ferbin'i ale soarelui au topit g!ea'a#

*n înaltul cerului rotea un stol de păsări# Se întorceau cocorii#

/u trecut ani de atunci# *n a'a !avuzului oamenii au construit o clădire nouă, dinpiatră albă şi i"au zis (.lădirea Principală(# &raşul cu oc!ii de Ploaie şi"a recăpătatvec!ia denumire#

Să f zis acum cineva că acest oraş scăldat de lumini, îmbăiat de ploi albastre şicalde, îmbătat de mireasma orilor parumate a ost cândva o urbe tristă şi mo!orâtă,

în care nimeni nu vedea zare de oare, acel cineva ar f ost considerat de"a dreptulnebun# %n singur bătrân căruia orăşenii nu"i mai cunoşteau vârsta, căci până şi el îşipierduse şirul anilor, nu dorea sau poate că nu putea să uite cum usese oraşul înaintede marea sa *norire#

0ătrânul îşi ducea zilele singur, într"o căsu'ă mică, cu două erestruici spre drum cepriveau mereu mirate la tot ce se întâmplă aară# Pe pervazul uneia dintre erestretrecătorii vedeau zi şi noapte trei ori minunate care nu se mai ofleau# .urtea moşului vară şi iarnă era înrumuse'ată cu straturi de ori# -i doar <!ioceii nu"şi găsiră loculprintre acele ori# *n ultima vreme, <!ioceii înoreau tot mai rar prin oraş# *n fecare zi,bătrânul pleca spre parcul din a'a .lădirii Principale# Se aşeza pe vreun scăunaş şi ore"nşir privea la trecători, la straturile de ori, la !ulubii albi#



*ntr"una din zile observă o maşinu'ă ce semăna leit cu maşinu'ele (<ândac( dincopilăria sa# 0ătrânul se cutremură# /mintiri ciudate i se încâlciră în minte# 6erse grăbitspre .lădire# /vu senza'ia că piscul pe care se înal'ă acum clădirea e mult mai înalt# *şi

încordă privirea şi privi peste ziduri# @ămase nemişcat şi tăcut# *n oc!ii celor de dupăpere'ii groşi de piatră observă sclipiri ciudate de g!ea'ă# *ntors acasă în vaza de pepervaz nu mai găsi nici o oare5

Văduvelede 0arbu -teănescu $elavrancea &amenii, când n"au ce ace, se"apucă de gâlceavă# Se dau la vorbă, şi destul eunul s"o apuce anapoda, că cearta e gata# Prostia pândeşte mintea omului cum pândesclupii razna oilor# .ând inima e spre rele, apoi velin'e de ori să"i semeni, că tot ciulini şipălămidă dă şi, de n"o găsi în miere fere, iepuri la biserică, câini cu covrigi în coadă şiapa $unării prin curtea vecinului, atunci e atunci, să te mai 'ii, Pârleo, că nu"şi mai vine

în voie măcar de i"ai da tot mărun'işul şi pe deasupra şi toiagul lui vodă pe spinare#

Se întâmplă, câteodată, şi mai altel de cum gândeşti# )ici lene, nici prostie, nicirăutate să nu fe la mi2loc, şi totuşi sare omului 'âna din senin, din iarbă verde# 0a că s"

a gândit la cutare lucru când a zis cutare cuvântB ba că a tras cu coada oc!iului când seuita la mineB ba că îi dau din toată inima şi"mi răspunde9 (/ş, la ce te mai superi4( -i pe"aşa povârniş, până nu s"o izbi omul de vale, nu se mai opreşte# $in bună prieteniea2ungi să te ui'i c!iondorâş, şi zavistie, şi c!iloman tocmai când crezi că lumea toatăeste a ta#

/şa e# .ă de ne"om cântări cuvântul cu cântarul şi ne"om măsura privirea cu cotul,ori să numeri câte pa!are de vin a băut omul la masa ta ca să nu"l înşeli la a lui, s"a dusprietenia pe copcă, c"aşa e ăcută să fe dragostea, ără ştreang de gât şi ără căluş îngură#

.ine a auzit şi nu s"a crucit de neîn'elegerea mamei 7ana cu mama <!ira: $invecine de omenie, cu datini rumoase, acum, toată grânărimea ştie, de la etişcanepână la bunici, c"au a2uns la cu'ite# Se minunează până şi copiiiB şi când, călări pe bă',

îşi încură armăsarii de"abia să"i 'ie, pe dinaintea caselor lor, urişează câte"o privire, şi"ascut urec!ile, doar d"or prinde ceva, să alerge apoi să spună că (ce e nu e bine(, (s"aăcut lumea rea(, (se dă răilor şi umblă cu şoalda(#

6ama 7ana şi mama <!ira erau văduve# 6ama 7ana avea pe 7rina, mama <!ira pe@ăducanu# /tât rămăsese din două neamuri !arnice, c"adusese muscalul boleşni'e şiboli de seceraseră lumea în toate păr'ile#

http://www.povesti-pentru-copii.com/barbu-stefanescu-delavrancea.html

http://www.povesti-pentru-copii.com/barbu-stefanescu-delavrancea.html



$aC, slavă $omnului, nimeni pe"atunci nu pierea de oame, nici că rămânea la.răciun ără porc, la Paşte ără veşminte noi şi la 6oşi ără doni'i şi ulcioare şi pomanămor'ilor#

/mândouă aveau de la răposa'i acareturi bune, aşezate cu temei, să tot 'ie şi sănu mai putrezeascăB ceva bani c!eag, ogrăzi cu pruni şi zarzări, grădini cu ori şilegume, toate ocolite cu garduri"pleturi, să nu vezi prin ele, şi umbrite cu streşini demărăcini#

.ă după cum se sătuiau între ele9 (&mul e sărac numai când doreşte ce nu are şinu se mul'umeşte pe ce areB cine râvneşte la bunul altuia numai cinstit nu este, că, de"ar putea, l"ar uraB bine e să rămâi într"ale tale(#

-i când se îndemnau la lucru, urzind pânza ca un brâu alb întins de"a lungul cur'ii,ori se crăcănau în duzi să"şi ume şor'urile cu runză pentru gândaci, se mângâiau cucuvânt bun şi aşezat9

" +ezi d"ta, leică <!iro, când te mul'umeşti pe pu'in, dă şi $"zeu# Prunilor noştri lise râng crăcile de încărca'i ce sunt#

" Poi da, leică 7ano# $aC gândacii d"tale merg bine: /i mei mănâncă de sting

pământul# " )"au cum să fe mai bine# Sprâncena'ii mai ales, bată"i sănătatea, sunt ca pe deştşi parcă"s încondeia'i, să zici că le"a tras cineva sprâncenele, tocmai ei, care se deoac!eşi de"un copil#

" Să ştii că de Sântă 6ărie o să tai curcioaica a mai grasă şi să întindem o masăstraşnică în undul grădinii, că prea ne"au mers după plac cu toatele4 -i @ăducanu meue un zmeu de ăcău, că în postul .răciunului împlineşte şaptesprezece ani şi mână caiimai abitir ca bietul răposat, $"zeu să"l ierte# 3esala, 'esalăB pologul lui n"are pic degaurăB să fe sănătos, că, de pune vârte2ul, ridică căru'a cu cinci c!ile parcă n"ar fnimic#

" Ei, leică <!iro, nu că râvnesc, dar î'i spun şi eu, uite, mie mi"e mai greu, că alta e

ăcăul, şi alta e ata la vatra văduvei# 7rina mea e vrednică de n"are cum mai f, daC totse simte că nu e cruce de voinic în casă# +ezi d"ta, e altel când trece bărbatul prinbătăturăB unde calcă, colo, rar şi îndesat şi mi"'i stăpâneşte c"o privire cât 'ine curteaB şipăsăret, şi că'el, şi purcel se dau în lături şi se ac teacă de pământ că trece stăpânul,nu glumă# *n'eleg şi lig!ioile5 ce gândeşti d"ta: $aC pe 7rina că'eii o întind de roc!ie,purcelul ridică râtul în sus, procletul, şi"i gui'ă a mâncare, oologii de ra'ă ug de lacloşcă şi"i dau târcoale căscând ciocurile lacom#

" -i ce socoteşti d"ta, leli'ă, c"aici adică să nu fe nici o potriveală: .e, dumitale 'i"ar părea rău ca să acem din două cur'i una, din două mese una mai mare, şi lig!ioilenoastre, toate la un cârd, să aibă şi stăpână ca să le răse'e, şi stăpân să leporuncească, iar d"ta să ai şi ată, şi băiat, iar eu să am şi băiat, şi ată:

" Să dea $umnezeu, cumătră4

" .e, n"ai luat seama cum se"nvoiesc ei: /poi o veni vremea şi s"or alege bătrâniicu bătrânii şi tinerii cu tinerii#

" Să dea $umnezeu4

" .ă aşa se primeneşte omenirea# .a mâine o să te văd cu unul în poală, cu altul încârcă şi cu altul în troacă, şi bunico, încoa, bunico, încolo, mai în'elegi, capule, dacă"'idă mâna4

" Să dea $umnezeu4



" .ă de"o lege suntem, doar n"o să ne legăm pe pricopseală cu greci, cu bulgăroi,cu turci şi cu !antătari#

" 1erească $umnezeu, cumătră4 *ntr"o zi, ca niciodată, mama <!ira, după aşavorbă bună, o aduse cam în sârcul biciului, ără vrun gând rău9

" Leli'ă 7ano, daC ce"ai pă'it să laşi pe peretele alb ca laptele o pată de pământ

galben: )i'el var stins, ni'el nisip cernut, nu e a treabă# .ă şi casa, ca şi noi, are obraz#.e"ai zice d"ta de mine să mă vezi cu cârâie pe obra2i:

" %ite, ca păcatele, am uitat, mânca"m"ar pământul5

" /poi, cumătri'ă, asta e dat etei să îngri2ească de cură'enia casei# /şa am apucatnoi de la părin'ii noştri#

" $e, leli'ă, o mână de ată am, n"am zece# .ine să depene, cine să acă 'eavă, cinesă deretice, cine să aducă apă:

" 7ar cocenii şi co2ile de dovleac prea vă stau în pragul uşii# -i curtea, ca şi masa, secuvine să fe curată# .e"ai zice d"ta de mine de"aş pune bucatele pe"o masă pătată:

" /şa e, leli'ă <!iră, cum m"oi da 2os, am să cură' ca în palmă#

" $a, cumătră, dar să ştii de la mine, curtea e a eteiB că de n"o învă'a de"acum aleei, nici nu le mai înva'ă# $e n"o pune mâna pe târn, târnul nu"i strigă (aoleo(#

" Poi, să"i mai crezi şi d"ta, că la paisprezece ani nimeni n"a avut douăzeci de oc!i#

" & dată să crezi lenei, a doua oară îi crezi ără să vrei# Lenea e ca porcul5scarpină"l o dată pe burtă, a doua oară dai în el, şi el intră în casă#

" +ezi d"ta, aici ai vorbit cu păcat, că 7rina mea numai leneşă nu este#

" Se prea poateB daC eu, când eram ca dânsa, mă învârteam într"un călcâiB nici unlucru nu se clintea din locul lui# Pe dinăuntru odăile ca pa!arele, pe"aară curtea ca otavă, şi prispa de s"ar f co2it, măcar într"un locşor, mi"aş f tăiat mâinile din cot#

1u de a2uns mamei 7ana# *şi iubea ata ca lumina oc!ilor# 8rase necă2it un vlăstar dedud, îndesă oile în şor' şi, dregându"şi glasul, după ce se şterse la gură, zise cam

în'epat9

" $e, cumătri'a mea, fecine îşi spală ruele în albia ei, şi, de"a f oare, de"a fcărbune, pe umerii lui îşi poartă cămaşa# 6ie, din mila $omnului, 7rina, atâta suet mi"arămas pe suetul meu, şi de"a avea vro vină, nu pot s"o 2upoi de piele# .a copilul, nu epicat din soare, şi d"ta ăi f trăgând multe cu @ăducanu d"tale5

" 1erească $umnezeu4 )u s"a pomenit4 %nde se aă4 )"a avut la cin"să vadă4

" /poi să ne vedem cu bine4 zise mama 7ana şi, înfgându"şi şor'ul în brâu, se deterepede din vârul dudului#

" S"auzim de bine, răspunse uscat mama <!ira, apoi, ca şi cum şi"ar f adus aminte

de demult, îngână sfos şi mândru9 6âine e rândul vostru# +eni'i la noi: Să v"aşteptămcu masa:

7ar mama 7ana, strecurându"se printre prunii brumării, încurcă două"trei vorbe9

" Să vedem5 om veni5 că de5 mai cu deretecatul cur'ii5 mai cu cârpitul casei5om veni5 să vedem5

6ama 7ana, cum a2unse acasă, trânti runzele în mi2locul odăii# <ândacii se târau încârduri grase şi bălaie pe velin'ele de runze# -i nici că se uită la ei# )ici o vorbă bună nule spuse, de unde până aci îi mângâia cu oc!ii şi cu cuvântul# 7rina depăna# -i barem n"o



întrebă ce ace# $e"a dreptul la târn# *l smulse din col'ul magaziei şi începu să măture întoate păr'ile câteva co2i de dovleac şi doi"trei coceni, că numai grămă2uie nu"i ăcea#/poi luă grabnic un bulgăre de var, îl stinse şi trase câteva bidinele pe pata din perete#7rina lăsă rodanul şi ieşi după mă"sa, care robotea tăcută#

.ămaşa ei sub'ire şi crea'ă, cu mânecu'e largi şi scurte, se aduna în cute la beteliaroc!iei, se lipea de spinare şi se încovoia pe sânu"i rotund şi cucuiat# /şa de ragezi îierau obra2ii, aşa de curată şi limpede privirea oc!ilor săi negri, umezi şi lucioşi, ca aiunui vi'el de trei zile, că ai f în'eles pe loc de ce durea aşa de mult pe mama 7ana cândai f atins măcar la degetul ăl mic pe 7rina ei#

6ama 7ana era posomorâtă cum nu usese de mult# /vea ceva greu pe suet, cădădea o dată cu bidineaua, şi tot îşi vâra mereu tâmplele cărunte sub barişul verde, şimişca buzele parcă ar f spus ceva în mintea ei# 6ai la urmă, 7rina desc!ise gura cusfală şi"i zise drăgăstos9

" $aC ce ai, mamă: .inC te"a necă2it: Eu am isprăvit 'evile# $e ce nu mi"ai zis mie sămătur curtea:

" )imica, maică, răspunse mama 7ana# 7ată lumea, cum e lumea ăcută# 0a că nu emăturată curteaB ba că nu sunt cura'i pere'iiB că !âr, că mâr, şi te seacă la inimă# 7a,alde <!ira, ce"i căşună şi ei5 s"a sculat cu plapuma în cap5 a călcat cu stângul azi"diminea'ă5

7rina se puse pe gânduri# Să"i f zis mama <!ira vreo vorbă rea: Să f râs de ei: -ice i se părea mai ciudat e că nu"şi putea înc!ipui cum poate f cineva rău, mai alesmama <!ira, ea, care are un băiat aşa de voinic şi de vesel, ea, care totdeauna le"apăşit şi părăsit pragul cu vorbă părintească9 (0un găsit, leli'ă(, (0un rămas, leli'ă(, (.emai ala"bala:(, (7rino, ş"ălălalt obraz(, ($ă"mi şi oc!ii(, (/şa, să te aci mare, puicamaic!ii(# .um, adică omul o f şi altel de cum se arată: .ă mama <!ira dacă priveştepe bătătura lor gâştele cu bobocii care pasc, găinile cu puii care ciugulesc troscotul şicurcile cu puii lor plăpânzi şi cu ulgii zbârli'i, pune mâinile în şolduri, îi râd oc!ii şi zicedin toată inima9 (0ată"vă să vă bată sănătatea de lig!ioi, să vă înmul'i'i ca nisipulmării4( +rea să zică că le vrea binele# /tunci cum de"a mâ!nit pe mama 7ana: -i,necă2indu"se că nu în'elege nimic, rezemă capul de perete şi întrebă pe mă"sa, să"ispună9

" .um e omul când se înrăieşte: *şi uită de zilele de până în ziua aia: )u mai vede înaintea oc!ilor: )u se mai întoarce în toată via'a:

" Ei, 7rină maică, răspunse 7ana cu un zâmbet amar, aşa e omul5 se întoarce, că şilăstunii se întorc5 $aC vezi tu, de cade pustia de ploaie sărată pe şoimanele de bucate,le păleşte oile, le seacă spicul, şi bucatele nu se mai întorc5

7rina otă# /r f plâns şi"i u ruşine# 0ănuia multe din vorbele mă"sei#

" 6amă, mâine e duminică şi e rândul nostru, mergem la masă l"alde maica <!ira:

" Să alegi asole de fertură şi mâine diminea'ă să arzi 'estul pentru azimă, să cociceva ardei şi pătlăgele vinete5 & să mâncăm acasă#

/şa răspunse 7ana intrând în casă# 7rina rămase locului# & apuca cu călduri9 i sebătea oc!iul dreptB i"ardea o urec!eB îng!i'ea în secB şi, nemaiputându"se stăpâni,

începu să plângă, ca şi cum ar f dus la groapă o mumă din cele două şi n"ar f ştiut pecare din ele#

$uminica asta nu mâncară împreună# -i unora, şi altora le părea rău# /lde <!ira segândi9



(/şa e5 să zic că eu aş f de vină5 daC, tocmai de"aia, de ce să nu vie ele la mine:Slabă năde2de dacă de"o vorbă le sare 'âna(5

/lde 7ana îng!i'i cu noduri# (0ine5 să zic că eu m"am zbârlit de pomană5 darcine"a început:5 -i ce, a grozăvie era să mai vie o dată şi să"mi spună omeneşte9 (7augi de"acolo, leli'ă, şi potim la masă la noi5(

/zi aşa, mâine aşa, până începu să le fe teamă una de alta# La început îşi maidădeau bună ziua în a'ă, pe urmă plecară oc!ii şi sârşiră cu o mo'ăială drept (bunăvremea( şi (mul'umim d"tale(#

0a mai pe iarnă se plânseră copiilor, care ascultau trişti şi tăcu'i9

" 6ă4 daC repede mai trece 7ana pe lângă mine5 ca o vi2elie4

" 0re4 daC s"a călugărit <!ira, pune oc!ii în pământ pe lângă mine5 parc"aş f luatvederile cuiva4

" Poi ce el, mai bine dă 7ana prin noroi decât să se întâlnească cu mine pe"opotecă5

" +ezi d"ta, <!ira plouă, <!ira zbiceşte, ea e nor, ea e vânt, ea e soare5 ale ei sunt

potecile5 de mă vede, abia trece poteca, ca să mă 'ie smirna în capul celălalt5 " -tii, @ăducane, că 7ana a dat drumul găle'ii când m"a văzut că vreau să apuc deroata pu'ului: 8e"ai f gândit la una ca asta:

" /şa, 7rino mamă, cum mă vezi şi te văd, eram la biserică, am întins lumânarea sămi"o aprind de la lumânarea ei, s"odată s"a ăcut că"i cade 2os, ca să se stingă# 8oatemuierile au în'eles#

%neori mai venea @ăducanu pe la mama 7ana, daC stătea mai mult rezemat înpicioare decât pe pat# /şa, se mai ducea 7rina pe la <!ira# (.e mai ace'i:( -"atâta tot#

/stel trecură aproape toata iarna# )u se uitau de iese ori nu um pe coşulceleilalte# $acă s"auzea una buşind să taie lemne, cealaltă o aştepta să isprăvească, canu care cumva să o zărească prin gard# Ei, dar la lăsatul"secului de Paşti e mai marepăcatul să nu"şi acă barem datinile moştenite de la părin'i# Să nu mănânce plăcinta cubrânză împreună, să nu bată alvi'a băiatul şi ata la aceeaşi grindă, da cel pu'in săsc!imbe doi bulgări de alvi'ă şi două lumânări de seu#

Se aşternuse zăpada de trei palme# $e pe coşurile caselor se ridicau suluri de umca nişte copaci# Pe seară cea'a se lăsă uşurel şi îneca ma!alaua# <rădinile şiacoperişurile caselor abia se mai zăreau albăstrii"neguroase# *n geamurile vecinilor,lumini gălbui#

" 1ă degrabC, 7rino, de lumânări şi de alvi'ă pentru alde <!ira, zise mama 7ana, căvăd eu de turta din spuză#

-i, după ce plecă ata, mama 7ana, ea, care se gândise să apuce înaintea <!irei cuomenia, tot ea bombăni necă2it9

" Parcă le"ar f căzut nasul şi gionatele sa vie ei întâi5 <!ira, cum văzu pe 7rina culumânări şi alvi'ă, încre'i runtea, se roşi, zbârci din nas, se gândi9 adică cum, vecina s"oumilească apucând înainte cu ($oamne a2ută(: -i ără multă vorbă9

" 0re, ce pari de lumânări4 & să ardem până la anu pe vremea asta4

Erau cam micşoare lumânările# 0iata 7rina săruta mâna mamei <!ira, dădu bunăseara @ăducanului, puse oc!ii în pământ, apoi plecă mâ!nită că nu mai în'elegealumea#



@ăducanu veni şi el la mama 7ana# 7ana se uită cruciş la dânsul, se posomorî şi"izise, dând capul pe"un umăr9

" 6ăăă, daC straşnică alvi'ă4 )e scoatem şi măselele într"însa# %nde o găsiră'i voicu atâtea nuci:

.e e drept, alvi'a era cam sărâmată, cam negricioasă şi nu prea se vedea să aibă

nucă# @aducanu se roşiB îşi strânse căciula la pieptB şi, după câteva bine'uri încurcate, seuită lung la 7rina, care abia îşi 'inea lacrimile# Plecă# *n poartă mormăi, ars de nimicurileastea9

" $e !otărât, şi mama şi mă"sa şi"au pierdut min'ile# /şa se învră2biră, ără sa vrea,ca şi cum )ecuratul şi"ar f vârât coada# 0ombănea una într"o parte, alta într"alta# *ntr"obună diminea'ă, ce i se păru 7anei: .ă <!ira ar f aruncat peste gard lăturile la dânsa#.a sorbită de vântul turbat, aşa veni de cătrănită şi"i zise fe"sei9

" $"apoi ce, 7rino, s"a sârşit pământul: /lt loc nu găsea să"şi verse murdăriile: Eunu pun palma la scuipatul nimănui#

/ doua zi şi"aruncă lăturile şi gunoiul peste gard, la mama <!ira# +ecinii şi veciniivecinilor începuseră a şopăi9 că bătrânele prea sunt de tot, prea se ocolesc, prea se uită

c!iondorâş, prea"şi dau, la vreme de bătrâne'e, barişul pe ceaă şi poalele peste cap# ?vonurile astea le împuiară urec!ile şi le a'â'ară una contra alteia, ără năde2de depace, ceea ce le ustura şi mai rău#

*ntr"o zi, spre primăvară, mama 7ana în!ă'ă de şor' pe 7rina şi"i zise cu mânie9

" +ezi, tu zici că nu ştiu ce şi nu ştiu cum, dar cine mi"a ciopâr'it to'i prunii de pelângă gard dacă nu dumneaei, cu mânuşi'a dumneaei:

" Poate că vântul, mamă, răspunse 7rina#

" +orbă să feB să vorbim să n"adormim4 +ântul rânge plopul, pluta, nucul,salcâmul, zarzării, perii, merii şi gutuii, dar nu prunii, când n"au pic de runză şi de rod înei# /şa: Lasă pe mine, au să treacă vi2eliile şi pe la ei4

$e"a doua zi începu să reteze crăcile prunilor care treceau peste gardul ei# Pruniide pe lângă gard se în2umătă'iră şi la una, şi la alta#

6a!alaua se crucea# $oamne ereşte45 .e e să nu mai fe4 6ai era ca la treidegete de zăpadă, încol'ea urzica şi g!ioceii# 6ama 7ana ieşi din casă şi se duse aşa, înneştire, în ograda cu pruni# .e n"ar f dat să fe ti!nită şi cu vec!ea prietenie, prietenie#-i, în vreme ce"şi învârtea gândurile în cap, ce i se păru oc!ilor că o scurteică neagră s"apropie de gard şi o mână omenească azvârle, în grădină la ea, un stârv de cioară#

/şa4 lumea"şi bate 2oc de bunătatea ei: Ea se căieşte, şi ceilal'i râd şi"şi scuturăpuricii în co2ocul ei: Să vedem9 care pe care: -i încet, pâş"pâş, se apropie de cioară, oluă de sârcul aripilor, o învârti de câteva ori ş"o azvârli cât putu în grădina <!irei#.ioara se întoarse înapoi, şi iarăşi se duse, şi iarăşi veni# 1iecare din bătrâne, cu capul în

2os, aduse de mi2loc, căutau în pământ ca doi cocoşi care se lasă din bătaie şi sepregătesc să înceapă din nou aşteptau, tremurând, bombănind, cu nerăbdare, cunecaz, să arunce stârvul în ograda vră2maşei# *şi sărau inima când auzeau cum răbuneade pământ mortăciunea# 7ana plecă şi rămase <!ira# Se întoarse 7ana şi plecă <!ira# .uaşa potă se mârâie câinii când îi despart gardurile#

" +asăzică, ograda mea vine ca un el de groapă de murdării pentru 7ana5 zise<!ira, vorbind cu @ăducanu, şi"şi recă buricele degetelor îng!e'ate#



" /dică de ce să nu"mi mân2ească casa, de ce să nu"mi puie cu'itul dacă îşidescarcă toate scârbele în curtea mea: lrino mamă, să nu"'i mai calce piciorul pe la ei45 Să creadă lumea că mori după cine ştie ce:5

/şa se tângui 7ana fe"sei# 7ar <!ira, mânioasă oc9

" @ăducane, una şi cu una ac două# .âinele care cerşeşte din uşă în uşă nu

păzeşte nici o casă# $in două praguri, unul9 al meu sau al lor45 .e, vrei să zicăma!alaua că te"au obrocit:5

.opiii suereau pe tăcute şi, de ce suereau mai mult, mai mult doreau să se vadă,să"şi vorbească, să"şi verse ocul5

0ătrânele vedeau pâr2ol înaintea oc!ilor# /deseori visau că le ia casa oc, că vinturcii, de o'elite ce erau una contra alteia#

Se puseseră 0abele cu un ger în neştirea lui $umnezeu# .e să te pomeneşti cu<!ira, ce i se păru ei, că ar f lipsind câteva nuiele din gard, tocmai de unde începea

împletitura ei#

" Ei4 apoi stăi"mi"te, 2upâneasă 7ano5 de"alea mi"ai ost:5 / doua zi, cu noaptea"ncap, începu să scoată nuiele din gardul împletit de"alde 7ana# -i smulse, şi smulse, pânăce văzu prin gard ca prin geam# 7ana, prinzând de veste, muri şi învie#

" /şa: aşa: aşa:5 0ine4 bine4 bine45 Pe la miezul nop'ii se sculă binişor de lângă7rina, se îmbrăcă, trase ivărul uşii şi se duse puşcă la gard# 6ăsură ce măsură, de colopână colo, apoi, când se încredin'ă bine care era partea gardului împletit de"alde <!ira,

începu să smulgă pleture întregi#

" )a, dacă e"aşa4 na4 na4 na4 Până la 1iorii, una rupând, cealaltă smulgând, dingard nu mai rămăsese decât parii, înşirui'i ca din'ii unui pieptene rar#

8oate bune# /2unseseră bătrânele la cu'ite, daC ce stricau copiii: & via'ă întreagă împreună# .opilăria cu desişul ogrăzilor, cu uturii, cu zarzărele crude, cu g!icitorile, cubasmele, cu spaimele care îi g!emuiau unul într"altul5 naivitatea că ar f (nevasta şibărbatul( când @ăducanu venea c"o troacă cu nisip, ca şi cum ar f venit cu grâu de pedrumuri5 şi ea, legându"se la cap, îl aştepta la umbra deasă de măturică, de poala6aic!ii"Precistei5 @ăducanul i"aducea crăi'e, calomfr şi busuioc, busuiocul şi oile decalomfr să le bage în sân, iar crăi'ele să le puie la urec!e# <reu să trăiască unul ărăaltul# -i aşa, ăcându"se din zi în zi mai mari şi mai tăcu'i, se iubiră din ce în ce maimult# .âte nu le spunea primăvara cu orile, vara cu poamele şi cu păsăretul vesel:.âte nu sim'eau, ără să în'eleagă, sim'ind, lămurit, unul lângă altul, că le ard umerii lorlipi'i4 -i când, la şaisprezece ani, @ăducanu încălecă rotaşul din stânga şi pocni şarpelede bici pe deasupra cailor, luându"şi ziua bună de la 7rina, u mândru, deşi ar f dat şi caişi căru'ă, numai să nu se despartă de 7rina, care"l privi până îl pierdu din oc!i într"un norde pra şi într"un bălăngăit depărtat de clopote#

Păcat de $umnezeu4 .opiii, de la un cârd de vreme, îşi pierduseră veselia# .apgreu, inimă grea, oc!i galeşi, obra2i păli'i#

" @ăducane mamă, îi zise <!ira în ziua de Pasti, de ce nu te piepteni:5 -i ce"ai tude eşti oflit la a'ă:

El tăcu, iar bătrâna urişă o privire spre alde 7ana şi bombăni îng!i'ind în sila un ourăscopt#

6ama 7ana se pârpălea cu 7rina la soare#



" 7rino mamă, 'i"ai pus roc!ia cu gura sucită, şor'ul şoldiu, coadele pe ceaă şimărgelele ale mai urâte tocmai în ziua de Paşti: -i te 2igăreşti5 să 2uri că cu totdinadinsul5

7rina tăcu# 6ama 7ana ulgeră o privire spre alde <!ira, dădu din cap şi otă5 (Ei4!e4(

1rumoase şi blânde nop'i4 Luna argintie plutea în văzdu!ul plumburiu şi limpede# " @ăducane, ce tot ieşi nop'ile aară: )u eşti bine: /şa mormăi <!ira la un miez denoapte# 0ăiatul se strecură pe uşă, în vârul picioarelor, uşurel, ca o pisică#

" 7rino mama, unC te duci:5 *ntruna ai ieşit nop'ile aară5 )"ai f bine5 ai:

/şa întrebă 7ana, trezită din somn, iar 7rina, tresărind, răspunse încetinel9

" Ei, şi dumneata5 )u trecuse săptămâna luminată# <!ira şi 7ana se treziră dinsomn# Pipăiră locurile goale şi calde ale copiilor# Le săgetă la inimă acelaşi gând# *şiăcură cruce, se îmbrăcară grabnic şi ieşiră în vârul picioarelor, căutând cu oc!ii întoate păr'ile# 7ntrară în ogrăzile lor# Pitiş"pitiş, se strecurară prin ramurile în'esate aleprunilor# .um a2unseră în mi2locul ogrăzilor şi aruncară oc!ii la gardul din care nu mairămăseseră decât parii înşirui'i, înmărmuriră de ce le văzură oc!ii# Pământul li se învârtisub picioare#

*ntre doi pari, @ăducanu şi 7rina stăteau unul lângă altul şi unul pe altul se rugau sănu mai plângă# Luna, deasupra lor, ca un taler de argint, le înorea veşmintele albe#

" Spune drept, @ăducane, 'i"e rig 'ie:

" 6ie nu5 $ar 'ie:5

" )ici mie5

" 7rino, vrei să te duci, spune drept5

" Eu:5 $ar tu:5

" )ici eu5 0ătrânele pândeau ca doi câini, încremeni'i cu gâtul întins în a'avânatului# Se văzură una pe alta şi nu îndrăzniră să se mişte nici una, nici alta#

@ăducanu şi 7rina scoaseră din sân câte un ou roşu şi ciocniră#

" ;ristos a înviat, 7rino4

" /devărat c"a înviat, @ăducane4 @ăducanu sărută pe 7rina#

" Sa ciocnim şi cu vârul5 zise @ăducanu#

" +rei înc"o dată:

" ;ristos a înviat4

" /devărat c"a înviat4 -i @ăducanu încolăci bra'ele pe după mi2locul ei sub'irel şi osărută#

" 7rino, tu ieşi din cuvântul mamei 7ana:

" )u, @ăducane, erească $umnezeu5

" )ici eu4 $ar de nu s"or împăca5

" )iciodată:5 6"arunc în ântână5

" -i eu în picioarele cailor5 0ătrânele tresăriră# 1iorul mor'ii le cutremura pe"amândouă şi plecară năbuşindu"şi plânsul, de teamă (să nu"şi sperie copiii(# 8oată



noaptea au plâns# .um, să rămână arC de copii: (Eu sunt de vină4( (.apul meu ăl sec4((1udulia mea4( (6ă duc eu la dânsa(# (Eu: 6ă spânzur în uşa ei(# -i nu"nc!iseră oc!iipânC se lumină de ziuă#

.opiii dormeau obosi'i# Ele, pocăite, cu capul în 2os, porniră una spre alta,gândindu"se cum să înceapă vorba# .ând ridicară oc!ii din pământ, se întâlniră, a'ă îna'ă, tocmai lângă parii unde copiii îşi vărsaseră ocul#

1ără vorbă îşi dădură mâna şi se priviră multă vreme5

" .umătră <!iro, cine are mai multă minte, noi ori copiii: <!ira"şi ăcu cruce#

" )u"'i spuneam eu d"tale, că toate se potrivesc pe lume când vrea Dl"de"sus să lepotrivească: )ecuratul ne îndemna9 (@upe'i"vă gardul(, iar $umnezeu, bunul9 (0ine,

împeli'ate, tu rupi gardul, şi eu voi ace din două cur'i o singură curte5(

$upă zece ani, bunicile, cu părul alb ca zăpada, sorbeau din oc!i pe nepo'ii pletoşi,cârlion'a'i şi nebunatici5

" 0a, .ioca seamănă mă"sei ca două picături de apă5

" 0a, %drea buei e tat"său gol, leit"poleit5 /şa îndrugau, torcând la umbra

salcâmilor5 c"aşa usese să fe5

Floriţa din codrude 7oan Slavici

/ ost ce"a ostB dacă n"ar f ost, nici nu s"ar povesti#

*n mi2locul codrilorB lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de 'ară, pe undeumblă şi trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâşmă, la crâşma aceea era ocrâşmări'ăB crâşmări'a avea o ată, şi pe ată o c!ema 1lori'a# 1ata asta nu era însă ficacrâşmări'ei, şi crâşmări'ă nu era mama etei9 ata era ată ără părin'i, şi crâşmări'ămaică de suet a etei5 .ine să f ost părin'ii etei c!iar nici cei mai bătrâni şi mai cu

http://www.povesti-pentru-copii.com/ioan-slavici.html




sat oameni nu pot s"o spunăB asta nimeni n"a putut s"o în'eleagă5 într"o bunădiminea'ă, crâşmarul s"a dus după lemne la pădure5 şi5 iacă ce să vezi9 pe o poianălimpede şi plină de ori a aat o eti'ă ce se 2uca cu nişte pui de căprioară# .um, când şide unde să f a2uns copili'a asta prin codru, aceea minte pământească nu poate s"opriceapă# $oar a crescut ca şi orile din pământB doar a căzut ca şi stelele din cerB sau

s"a preăcut cumva, pe nepricepute, din văzdu!ul curat# $estul cum c"atâta era derumoasă eti'a asta, încât, de"ar f ost să fe din om, ar f trebuit să fe cel pu'in atăde împărat# .ine ştie: vreun împărat ce domneşte în ascuns prin adâncul codrilor5.râşmarul s"a lăsat de lemne, a luat ata în bra'e, a dus"o acasă5 şi de aici înainte aost ata de suet a lui şi a crâşmări'ei#

/şa a crescut apoi ata la crâşmă# *n toată ziua se ăcea mai mare, şi cu cât seăcea mai mare, cu atâta mai rumoasă la a'ă, mai plăcută la ăptură şi mai dulce şimai în'eleaptă la vorbă# Pentru aceea oamenii o numeau 1loare, 1loarea cea rumoasăde la crâşma din codru#

)u numai 1lori'a, ci şi maică"sa, crâşmări'ă, era însă rumoasă# .râşmări'ă nu era însă aşa de rumoasă ca şi 1lori'a, şi 1lori'a altel iară, nu ca şi crâşmări'ă# .râşmări'ăera rumoasă ca şi o pană de păunB 1lori'a era rumoasă ca şi o oare ce creşte ascunsă

în umbra tuelor# .râşmări'ă era rumoasă încât nimeni nu se putea răbda ca să nuvorbească cu ea şi nimeni nu cuteza să privească la eaB 1lori'a era rumoasă încâtnimeni nu se putea răbda ca să nu privească la ea şi nimeni nu cuteza să vorbească cuea# .râşmări'a atâta era de rumoasă încât, dacă"i vedeai a'a oglindită în a'a vinului, 'ise părea cum că vinul e mai tare şi mai înocatB 1lori'a atâta era de rumoasă încât,dacă"i vedeai a'a oglindită în a'a vinului, 'i se părea cum că vinul e mai dulce şi maimoale#

/ mers dară vestea în lume şi în 'ară cum că la crâşma din codru se bea vinul celmai bun, crâşmări'a din codru e cea mai rumoasă crâşmări'ă din 'ară, şi cum că1loarea .odrilor e cea mai rumoasă ată din lume# .â'i drume'i treceau prin 'ară, to'i seopreau la crâşma din codru, gustau un strop de vin, vorbeau o vorbă cu crâşmări'a şiaruncau o privire la 1lori'a, şi apoi, cât trăiau pe lume, vinul cel bun, vorba cea dulce şia'a cea rumoasă nu le ieşea din minte#

*ntr"o zi de diminea'ă trece vestea din gură în gură până ce a2unge la crâşma dincodru cum că peste ziuă are să treacă împăratul pe aici pe lângă crâşma, cu voinici, cucurte şi cu mare lucru şi treabă5, precum trec adecă împăra'ii# .râşmări'a5 acumaştim noi cum sunt muierile4 $ă în dreapta, dă în stânga, sparge, şterge, cură'eşte, s"a

c!itit, s"a pieptănat5 cum ac adecă muierile când nu e ca totdeauna# $in zori de zipână în prânzul cel mare nu s"a mai mişcat de la căutătoare9 tot s"a sucit şi dessucit,până când nici ea singură nu ştia ce are să mai acă# .ând se sim'i gătită cum se cade,ea se puse înaintea căutătoarei, privi îndelungat şi cu drag la a'a sa, apoi grăi9

1rumoasă sunt, oglindă:



1rumoasă, zău, răspunse căutătoareaB pe de o sută şi pe de o mie de ori e însămai rumoasă 1lori'a, pentru că ea are a'ă ca zorile dimine'ii, oc!i ca şi câmpul ceruluişi trup ca raza soarelui#

.râşmări'a nu mai asculta nici o vorbă, ci ieşi aară, izbi uşa, intră în crâşma şi se

puse cu vorbă aspră şi neîmpăcată la 1lori'a9 că nu e bună, că e proastă, că e leneşă că e toate, numai aşa nu, precum ar trebui să fe# $upă ce i s"a ăcut apoi destul devorbe, a dat poruncă aspră ca 1lori'a de aici înainte în toată ziua să se scoale dis"de"diminea'ă, să măture casa, crâşma, curtea, să farbă mâncare5 şi iarăşi să măture, săspele, să taie lemne, să acă oc şi mâncare până ce s"o ace noapteB iar dacă s"a ăcutnoapte, să se suie în podul casei, să"şi coboare un sac de grîu necernut şi s"aleagăgunoiul din el, ca numai semin'ele curate să rămânăB numai după ce va sârşi toateaceste lucruri îi era iertat să se culce şi să doarmă pe trei scânduri de goron#

*mpăratul veni, gustă o picătură de vin, grăi o vorbă cu crâşmări'a cea rumoasă şi"şi merse mai departe în cale#

1lori'a sărmana de 1lori'a4 ea trei luni, trei săptămâni şi trei zile trase"n 2ugulcel aspru ără să grăiască o vorbă ără să plângă o lacrimă, ără să"nceteze a"şi cântacântecele vesele5 -i pe cât muncea mai mult, pe atâta 'i se părea mai rumenă la a'ă,mai vie la privire şi mai !arnică, şi mai sprintenă, şi mai drăgăstoasă#

Peste trei luni, trei săptămâni şi trei zile iarăşi sosi vestea cum că împăratul era sătreacă cu voinicii pe lângă crâşmă, .râşmări'a se găti încă mai cu 'or'oi decât în celdintâi rând şi, când se sim'i gătită, iarăşi întrebă pe căutătoare9


1rumoasă, zău4 răspunse căutătoarea, dar pe de o sută şi pe de o mie de ori emai rumoasă 1lori'a, pentru că ea are a'a ca mărul, oc!i ca şi căprioara şi trup ca şicrinişorii#

.e vorbe a zis, ce vorbe n"a zis crâşmări'a către 1lori'a, aceea nici n"o mai spun9ştie acuma fecare cum că, zău4 muierile n"aleg la vorbe când li"a trecut de glumă5 +aişi amar d"acela care în lume n"a avut parte de bine, care n"are maică, n"are taică, n"arera'i, n"are surori, ci stă aşa singură, ca şi runza agă'ată d"un păian2en5 0ag sama, aşae dată, ca unul să strângă şi altul să rângă#

.râşmări'a în supărarea ei cea mare, porunci ca 1lori'a de aci înainte să nu maiiasă la a'a soarelui, ci tot în pivni'a cea mare din undul grădinii să muncească# Lăsăapoi să se acă un război cum nici înainte de aceea, nici după aceea n"a ost altul9numai suveica era atâta de mare, încât voinic trebuie să fe acela care să 'i"o ridice dela pământ# .um au trebuit apoi să fe celelalte4 Pe acest război a trebuit apoi să 'ese1lori'a pe toată ziua nouă co'i în lung, o pânză în care urzeala era din fre încât nu levedeai cu oc!ii, iar năsădeala din unii, pe care nici cele mai sălbatice fare nu le"ar fputut rupe, şi apoi să 'easă, încât nici năsădeala să nu se vadă prin urzeală, nici în



urzeală să nu se acă crâmpi'ă# $acă 1lori'a şi"a ăcut lucrul, ea are să capete obucă'ică de pâne, ăcută 2umătate din pazme, 2umătate din cenuşă, şi un ulcior de apăclocită la soare#

*mpăratul a venit, şi"a gustat picătura de vin, şi"a grăit vorba către crâşmări'a cea

rumoasă şi şi"a ăcut calea mai departe#

1lori'a nouă luni, nouă săptămâni şi nouă zile a muncit, sărmana de 1lori'a, în întuneric, ascunsă sub pământ şi c!inuită, şi ămânzită, şi bat2ocorită ca vai şi amar deea4

Peste nouă luni, nouă săptămâni şi nouă zile, acuma de"a treia oară, iarăşi sosivestea cum că împăratul vrea să treacă pe lângă crâşmă cum înainte de asta n"a trecut

încă, adecă cu mare lucru şi treabă cu multă socoteală5 Era ca astă dată nu numaicopitele, ci şi cozile şi coamele cailor să fe aurite5 şi el de el de lucruri, de care

înainte de asta nici nu s"a vorbit5 Era adecă să fe lucru mare şi împărătesc4 Se zicea

cum c"acuma vine şi eciorul împăratului, un voinic5 voinic ca şi un ecior de împărat5

.râşmări'a: trei zile şi trei nop'i ea n"a stat în loc5 în zorile de"a treia ziuă crâşmaera mai curată decât g!iocelul şi crâşmări'a mai c!itită şi mai !oscocorată decât ce"aost ea însăşi cândva# -i apoi, aşa cum era, se puse, acuma de"a treia oară, înainteacăutătoarei#


1rumoasă, zău4 grăi căutătoarea, dar pe de"o sută şi de"o mie de ori mairumoasă 1lori'a, pentru că ea are a'ă ca şi agurele topit, oc!i ca şi nevasta unui

împărat şi trup ca şi rouşoara de pe ori# .râşmări'a nu mai zise nici o vorbă, îşi îng!i'imânia, şi, plină de gânduri amare şi de necaz nestâmpărat, se aşeză pe prispa dedinaintea casei pentru ca s"aştepte şi să vadă sosirea împăratului5 7acă într"un târziu,cam pe când stă soarele la prânzul cel mic, se văzu din depărtare că vine, că s"apropie,c"acuşi s"a2ungă ceva ca şi un nor strălucit#

+enea împăratul cu voinicii şi cu eciorul său, venea, însă, încât copitele cailor nicinu ăceau colb şi pulbere, ci numai aşa5 din strălucitul aurului celui mult sim'eai cumcă acuşi va să fe aici5 .ând crâşmărita şi oamenii ce stăteau de vorbă înaintea caseivăzură cum că de aici înainte nu e glumă şi râs, ci c!iar va să fe ceva, ei cu to'ii sesculară în picioare şi ăcură adecă cum ac oamenii de treabă cînd are să fe lucru cu

cinste şi mare5 Po'i şti acuma ce e aceea când vine c!iar împăratul cu oamenii şi cueciorul său4 .râşmări'a îşi tocmi cătrin'a, se scutură de colb şi se supse la buzeBoamenii îşi luară pălăriile din cap şi se neteziră la păr5 7ară 1lori'a toca din război#

/bia ură găti'i, până ce sosi şi împăratul şi năvăli cu ceata cea strălucită asupracrâşmei# împăratul, eciorul cel de împărat şi voinicii cei mândri se coborâră to'i cu to'iide pe cai, ziseră (bună ziua( şi băură vin de cela bun5 $upă ce şi"au băut vinul şi şi"auzis vorbele, încălecară apoi şi se duseră încă mai repede decât cum au ost venit5 $e



1lori'a5 nimeni n"a întrebat, nimeni nu s"a îngri2it5 )umai eciorului de împărat i sepărea cum că nu e precum ar trebui să fe9 cum că vinul nu e ca lauda, cum că,crâşmărita nu e ca vestea5 .e să aci însă: -i el îşi dete pinteni la cal şi se repezi maideparte cu ceata cea strălucită5

$upă ce împăratul, voinicii şi eciorul de împărat s"au ost depărtat, crâşmăritac!emă la sine pe 0aba 0oan'a, o vră2itoare vestită, care era atâta de bătrână, încât'inea minte când codrii erau ca iarba, mun'ii ca muşunoiul şi văile ca şi cre'ăturile la eape a'ă5 atât de bătrână era 0oan'a5 şi de când trăieşte n"a ăcut alta decât vră2i şialte lucruri ascunse şi nepricepute5 /cuma era vorba ca să acă ce va ace cu sărmanade 1lori'a#

$upă multă vorbă şi îndelungată sătuire, crâşmărita se în'elese cu 0oan'a ca astasă lege pe 1lori'a la oc!i, s"o ducă în codru, să"i scoată oc!ii şi s"o lase acolo, ca s"omănânce farele şi alte grozăvenii de acelea din pădure şi de prin guduroaiele

întunecoase#

6ult sat nu s"a ăcut după aceea# 0oan'a merse în pivni'ă, legă pe 1lori'a la oc!i5si ăcu precum i s"a ost zis#

.înd ele a2unseră în adâncul codrului, pe unde fin'ă ome nească n"a călcat de cînde lumea, 0oan'a scoase cu'itul cel mare, dezlegă legătoarea cea neagră de pe oc!ii1lori'ei şi ăcu, ca să"şi acă treaba5 /bia privi însă la 1lori'a în a'ă şi în oc!i, ea scăpăcu'itul din mînă şi stete uimită şi încremenită cura stă omul cînd mare lucru i se pune

în cale5 6ul'i ani a trăit şi multă lume a umblat 0aba 0oan'a9 pe 1io ri'a n"a văzut"odecât odată5 $e rumoasă ce"o vedea, îi pă rea cum că nici n"o vede, ci numai şi"ogândeşte5 1lori'a5 sta şi ea uimită de ce vedea9 ea sărmana4 nu ştia ce are să i se

acă, ce are să pă'ească#

.um 1lori'a şi 0oan'a stăteau aşa uimite, deodată, ca din puşcă, sări o căprioarădintr"un tuar, şi cum sări, cum trecu pe lângă 1lori'a, cum privi la ea, aşa privi, încâtoc!ii amândoi, şi cel de"a dreapta, şi cel de"a stânga, îi săriră din cap şi căzură la 1lori'a

în poală#

0aba 0oan'a mul'umi lui $umnezeu cum că nu e silită să acă un păcat mare, luăoc!ii cei de căprioară şi"i duse, ca să spuie cârciumări'ei cum că i"a scos de la 1lori'a dincap#

1lori'a rămase singură şi părăsită5 .e să acă: Porni încotro o duseră oc!ii şinorocul#

6ulte zile şi multe nop'i a pribegit 1lori'a aşa singură prin codru, ără s"audă graipământesc, ără să vadă fin'ă omenească#

)umai din când în când i se ivea câte o fară sălbatică în cale şi asta rămânea însăprivind din depărtare, o urma o bucă'ică de cale şi apoi se ascundea în tuele dese#



1lori'a mergea cântând mai departe5 %nde nici ea singură nu ştia5 6ergea5mergea5

*ntr"atâtea şi atâtea zi, tocmai în revărsatul zorilor, pe când se dezvelea ziua dinnoapte, văzu cum că vede ceva, aşa ca ş"o casă, zărindu"se printre runzele copacilor#

*naintea casei lucra un om g!ebos ceva nu ştiu ce aplecat la pământ, dar lucra, încâtnici cu trăsnetul n"ai f putut să"l trezeşti de la lucru5 $ar cum lucra: nu ca altă lume# 8oate le ăcea întoarse şi sucite, ca şi omul adecă care nu pricepe lucrul de care s"aprins# El lucra la un pui5 6ai înainte îl ciupeli şi numai după aceea îl opări cu apă fartă mai înainte îl drese şi numai după aceea îl ciupeli şi opări5

.înd 1lori'a văzu cât de necioplit mi se mişca g!ebosul, ea nu se putu răbda ca sănu meargă să"l înve'e şi să"i a2ute5

0un lucru, bădi'ă4 grăi 1lori'a blând ca totdeauna5

<!ebosul privi îndărăt când auzi, aşa ca prin vis, vorba cea dulce a 1lori'ei, şi cândprivi şi văzu ce vede5 poate acuma fecare să ştie ce trebuie să fe atunci când ung!ebos priveşte în a'a 1lori'ei, <!ebosul scăpă şi cu'itul, şi puiul, şi toate le scăpă dinmână, şi sta înaintea 1lori'ei, încât i se părea c"acuma nici nu e g!ebos mai mult5 $arnici 1lori'a nu sta la ori şi runze4 <!ebosul era atât de !âd, cât 1lori'a de rumoasă9 cugura ca grapa, cu oc!ii ca ceapa, cu nasul cârlig, cu părul pîrlit5

.e ai de gînd cu puiul: ântrebă 1lori'a după ce"i mai trecu ame'eala#

/m să"l rig pentru tovarăşi, răspunse g!ebosul cam cu 2umătate de gură, caomul din care sco'i vorba cu rică#

.e tovarăşi: îl întrebă 1lorica#

<!ebosul privi lung la 1lorica, ca un om care ar vrea să zică ceva şi nu ştie cum s"oscoată mai nimerit#

+ezi casa asta: zise el de la o vreme, mai cu inimă# /sta e casa celor doisprezece!o'i de codru# Ei s"au dus la !o'it, şi eu am rămas ca să le ac de mâncare#

/şa e, doisprezece !o'i !o'i de codru şi grozavi, cu căpitanul lor cel înricoşat aulocuit în astă casă5 -i ştie toată lumea cum că !o'ii de codru se spală în toată

diminea'a cu sânge de copil nebotezat şi sânge de ete mari, iar în a'ă de om nu pot săprivească pentru că sim'esc 2ung!i în spete, şi"n cap, şi pe toate laturile5 )u e minune,dar, dacă 1lori'a a cam tresărit cînd a auzit vorbe atât de mari5 ;ei4 dar 1lori'a nu s"a

înricoşat zău nu s"a înricoşat, ci, cu vorbă veselă şi râs pe buze, a zis către g!ebos9

%n pui pentru doisprezece !o'i: )ici pe"o măsea n"are să le a2ungă#



+ezi bine că doară nu am eu atâta pricepere, răspunse g!ebosul ăcându"se şi el în'elept# 7eri le"am ript un 2uncan, şi ei m"au bătut c"a ost prea mult9 astăzi ştiu că num"or bate#

7ar azi te"or bate pentru că le"ai ript prea pu'in5 /ide ca să te învă' eu ce, cum

şi cât să aci, zise 1lori'a sărind sprintenă, cum era ea, peste pragul casei#

/cuma tăie patru pui şi"i ferse, tăie doi purcei şi"i ripse, ăcu o zămu'ă bună şicaldă şi arătă g!ebosului cum are să acă de aici înainte#

7acă aşa, dragul meu, şi aşa5 şi aşa, îl învă'a adecă precum înva'ă o maicăbună şi îngri2itoare#

.a nu cumva să se întâmple ceva cu !o'ii, g!ebosul spuse 1lori'ei cum că să"ispuie lui pe când are să fe gata cu mâncările, să ugă cât o duc picioarele ca să nu cadă

în mâinile !o'ilor, căci el numai atunci va cânta din uieraşul cel mic, care c!eamă pre

!o'i la prânz#

1lori'a găti mâncarea, puse vasele pe masă, mai cura'i, mai netezi, ăcu casa, încâtnumai de"un drag să şezi în ea, apoi se puse la vorbă cu g!ebosul şi vorbiră5 vorbirăpână ce uitară de !o'i, de uieri'ă, de toate#

*n adâncul codrului !o'ii începură să ămânzească, să se supere şi, care de caremai cu greu gând la inimă, să por nească către casă5 ;ei4 g!ebosule, g!ebosule, marenecaz 'i"ai ăcut4

.e se simte aici: întrebă 1lori'a sim'ind ceva, ca şi când ar f sânge sau aşa

ceva5

+ai4 sărmanul de mine4 strigă g!ebosul înspăimântat# +in !o'ii4 1ugi4 0a nu ugi,căci n"ai vreme de ugă5 /scunde"te sub pat#

1lori'a de rică, ce să acă: se ascunse sub pat# lar cei doisprezece !o'i de codruveneau tot unul după altul, şi încă din depărtare s"auzea cum ziceau că au să"l ucidă,să"i turtească, să"l taie bucă'ele pre g!ebosul5 .um nu: cînd ei răbdau de oame5 ei5!o'i ca dânşii4

<!ebosul le ieşi în cale, ca să"i roage de iertare şi să le spună cum că le"a ăcut

mâncări bune#

Să taci deloc4 grăi căpitanul# )u"mi prieşte mâncarea până ce nu mă spăl cusângele tău#

$upă aceea intră în casă pentru ca s"aducă cu'itul cel mareB iară ceilal'i prinserăpe g!ebos şi"l ăcură nod# .ând căpitanul intră pe prag, el rămase stând uimit în locB ise părea că astă casă netedă şi curată nu e a lui#



"6ăi oameni4 grăi către cei de aară, veni'i încoace4

.e e: întrebară cei de"aară#

+eni'i când zic4

.ând !o'ii păşiră pe prag, ei priviră încă mai uimi'i decât căpitanul la casa lor5/şa privind, le trecu de mânie şi iarăşi le veni oameaB se aşezară unul după altul lamasă# <!ebosul, ca şi omul care era s"o pă'ească, se ăcu sprinten, ugi la vatră şi intrăcu mâncărurile în casă#

.ând căpitanul sîm'i mirosul aburilor din zeamă9

6ăi4 grăi către g!ebos, pentru că mi"ai cură'it casa, te lăsăm până după prânz#

$upă aceea luă lingura, gustă din zeamă şi o purtă prin gură#

.e mâncare e asta: întrebă după aceea#

?eamă, cu cinste să fe zis, zeamă căldu'ă, răspunse g!ebosul#

0ună mâncare4 grăi căpitanul# Luă după aceea lingura, dete la fecare !o' câtetrei linguri, şi ce rămase îşi 'inu sie#

;o'ii îşi mâncară părticica şi după aceea priviră, lingându"se pe buze, la părticicacăpitanului# <!ebosul intră cu carnea cea de pui#

.e e aceasta: întrebă căpitanul#

Pui, pui ript, răspunse g!ebosul#

.ăpitanul# îşi tăie o bucă'ică, gustă şi apoi grăi către g!ebos9

6ăi4 asta s"o f adus tu mai înainte4 Pentru că ne"ai ăcut atât de bune mâncări,noi cu to'ii te iertăm4

$upă aceea luă cu'itul, tăie la fecare !o' câte o bucă'ică şi ce rămase îşi 'inu sie#

;o'ii îşi mâncară bucă'elele, după aceea începură să privească la bucă'ilecăpitanului, lingându"se pe degete5 7ară căpitanul de la o vreme începu să răsue cugreu şi să mănânce cu 'ârâita, numai de ici, de colea câte o bucă'ică, câte un fr, ca şiomul care ar mânca şi nu mai poate mânca de sătul ce e, săracul5

1rate căpitane, grăi unul dintre !o'ii cei ămânzi, tu te"ai săturat9 dă"ne nouă cea rămas4



.e: îi zise căpitanul, sau n"a'i avut şi voi9 asta o 'in pentru mine pentru ca s"omănânc deseară#

Să nu fe supărare, grăi g!ebosul, mai sunt încă şi alte mâncări#

/uzi'i voi: zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre#

0a nu4 grăiră !o'ii, noi vrem să mâncăm din asta, căci asta e bună4

+orbă din vorbă9 !o'ii începură a se certa5 %nii că asta, al'ii, că ceeaB treaba starău, şi dacă g!ebosul n"ar f intrat cu purceii cei rip'i în casă, zău nu cred că nu s"ar f

întâmplat un lucru nesârşit# .înd însă mirosul ripturii le intră în nas, îndată sestâmpărară#

.e e aceea: întrebă căpitanul#

Purcel, purceluş ript4 răspunse g!ebosul#

.ăpitanul gustă5 /şa ceva până acuma nici în vis n"a gustat#

6ăi prostule4 grăi către g!ebos, acuma trebuie să aduci tu pe acesta: Să mi"l puimie pe sară, şi dete puii la ceilal'i !o'i#

Să ne dai purcel4 grăiră !o'ii, ai zis că ce vine e al nostru#

.e: sau n"a'i zis voi că puii să vi"i dau: zise căpitanul mâniindu"se urât#

5

& vorbă nu zic mai mult4 ;m4 aceea nu e glumă când căpitanul zice aşa vorbecătre tovarăşii săi ămînzi5 Poate acuma fecare să ştie ce e aceea cînd unsprezece!o'i se bat cu căpitanul lor5 Sărmana de 1lori'a4 dacă ar f ştiut ea cum că asta are săfe din mâncările cele bune5 ?burau, $oamne, săbiile, cu'itele şi el de el de lucruri, şise băteau !o'ii precum se bat nourii în capete şi se prăpădesc5 /şa lucru n"a ost încăde când e lumea4

-i 1lori'a: 0un e suetul bun4 $oamne, bun e4 bun ca şi darul şi mâna lui$umnezeu4 .ând !o'ii se băteau, sărâmau şi prăpădeau mai a pieire, 1lori'a nu se mai

putut răbda, ci ieşi de sub pat şi se puse tocmai în mi2locul lor, şi cum s"a pus, a statacolo între ei, între !o'ii cei înricoşa'i, bătăuşi şi !o'i de codru#

.e"a ost după aceea, cum s"a ăcut, cum s"a sârşit, aceea e acuma treaba lor5&are, $oamne5 când vede cineva pe 1lori'a, s"ar mai putea bate şi supăra, i"ar maiputea veni gând rău şi neîmpăcat: ;o'ii steteră to'i încremeni'i, şi amu'iră, şi scăparăsăbiile, cu'itele şi el de el de lucruri ce aveau în mână9 li se părea cum că a venitpedeapsa lui $umnezeu asupra capetelor lor, ca să"i tragă la socoteală pentru păcatele



lor cele multe în răutatea lor cea mare şi înricoşată şi !o'ească5 7ară 1lori'a le grăi îngraiul ei cel blând9

" )u vă supăra'i, bădişorilor, că, dacă dori'i, iarăşi vă ac mâncările încă mai buneşi mai căldu'e decât cum au ost cele de astăzi#

;o'ilor li se părea că cerul s"a dărâmat asupra lor, şi mun'ii, şi codrii, când auzirăvorba 1lori'ei5 $e aici înainte 1lori'a rămase la casa !o'ilorB îi îngri2i, îi cură'i, le ăcumâncări bune, îi 'inu la poveşti rumoase şi la vorbe blândeB iar !o'ii nu se mai mişcarăde"acasă# Le părea că de aici înainte nici n"au ce să cerce în lume5 /şa merse asta pînăce li se sârşiră mâncările9 a2unseră că abia mai aveau bucate pentru trei zile şi treinop'i# /poi nici unul nu voia să se urnească de acasă pentru ca să câştigeB fecare voiasă taie lemne, să acă oc, să spele, să măture, să văruiască, să îngri2ească grădina ceacu ori, să acă adecă după placul şi dorin'a 1lori'ei#

*ntr"o zi, 1lori'a merse în grădina cea cu ori, ca să vadă cum şi ce, şi aă că un

porc sălbatec a ăcut mare zguduire printre straturi şi, aând, tare şi mult s"a întristat#;o'ii, cum auziră, to'i cu to'ii săriră la puştile cele ruginite şi merseră şi goniră şi nu seopriră până ce nu"l împuşcară pe porcul cei sălbatec# .înd căpitanul, care era cel maisprinten dintre to'i, venea cu el în spate, aşa păşea de ălos, aşa privea de mândru,

încât erai să crezi c"a stat de vorbă cu S# Petru5 $e aici înainte fecare !o' voia să fecel mai !arnic, mai de treabă şi mai voinic# <!ebosul, cel mai în'elept dintre dânşii, îi

împăr'i în două9 şase inşi trebuiau să meargă în toată ziua la, câştig, iar al'ii şase aveausă rămînă acasă pentru ca să lucreze după porunca g!ebosului şi dorin'a 1lori'ei#

.ei mai iste'i dintre !o'i se duseră în cetatea împăratului şi cumpărară cu mul'ibani el de el de lucruri rumoase şi le aduseră, ca să le pună la căpătâiul 1lori'ei, aşa

ca nimeni să nu ştie cine le"a pus5 -i apoi li se înnebuneau min'ile cînd vedeau cum că1lori'ei îi sare inima de bucurie cînd diminea'a îşi aa cârpele cele rumoase la căpătâiulpatului# /şa curgea traiul !o'ilor de când ei au dat de 1lori'a şi aşa traiul 1lori'ei de cândea a dat de !o'i# *'i rîde inima cînd î'i aduci aminte4

;ei4 dar lumea e rea4 0ag samă, nici $umnezeu nu vrea ca în lume să fe numaibine4 .râşmări'a după multă vreme iarăşi privi în căutătoare, iarăşi întrebă, căutătoareaiarăşi îi răspunse şi iarăşi ăcu vorbă cu 0aba 0oan'a5 .e"'i e muierea vicleană4 nici înundul lumii nu"'i lasă pace şi trai bun5

0aba 0oan'a îşi ăcu trebile, aă cum şi ce e cu 1lori'a şi unde se aă ea, porni

apoi în cale către codrul cel vestit5 .înd ea era s"a2ungă la casa !o'ilor, aă că vedenişte oameni vorbind9 erau cei şase !o'i ce stau cu g!ebosul la sat# Ea luă şapte runzeverzi de pe creanga unui ste2ar, grăi asupra lor câteva cuvinte ce sunau a vra2ă, suă detrei ori asupra lor# 0aba n"a suat bine, pînă ce runzele se veşte2iră şi !o'ii adormiră to'işapte, unul după altul#

/cuma 0aba 0oan'a intră la 1lori'a în casă, spuse cum că"i aduce (sănătate şi voiebună( de la maica sa cea bunăB îi dete apoi un inel de aur, rumos şi rotund# 1lori'a dar



de unde să poată gândi rău prin capul ei4 ea trase inelul pe degetul cel mi2lociu şi nicinu"l trase cum se trage, până ce şi căzu la pământ#

$upă ce 0oan'a îşi ăcu treaba, ea îşi luă câr2a de după cuptor şi o şterse din cale#)u"i venea la socoteală ca să stea încă mult, findcă ştia cum că multă vreme n"are să

treacă până ce !o'ii se vor trezi din somn# -i !o'ii cei din codru, zău4 nici pentru o0oan'ă nu sunt lucru de glumă#

.înd !o'ii intrară în casă şi când ceilal'i sosiră, ştie acuma fecare ce e acea cânddoisprezece !o'i de codru plâng din ruptul suetului, âncât pietrele se mişcă5 numai1lori'a nu se mişca, căci ea era moartăB moartă5 ca şi moartă# *n durerea lor cea mare,n"avură încotro9 !otărâră s"o îmbrace rumos pe 1lori'a, să"i acă un mormânt, şi5 vai ş"amar cînd vine pînă într"atâta4 .um steteau ei însă aşa lângă mort, văzură ceva ce încăn"au văzut9 inelul 0oan'ei5 .ât ce traseră inelul de pe deget, 1lori'a îşi desc!ise oc!ii şise ăcu mai vie decât ce a ost cândva# *n bucuria lor cea mare, !o'ii merseră în cealaltăzi în satul împăratului şi cumpărară toate inelele şi tot aurul ce se aa în târg şi"l deteră

1lori'ei, pentru ca să nu mai primească de la al'ii# -i apoi gri2eau $oamne4 cum potnumai !o'ii să gri2ească pe 1lori'a, când se tem că o vor pierde#

Peste şapte luni, şapte săptămâni şi şapte zile, crâşmări'a iarăşi privi în căutătoare,iarăşi auzi vorbele supărătoare, iarăşi c!emă la sine pe 0aba 0oan'a şi iarăşi trimiseprime2dia asupra 1lori'ei# 0oan'a ăcu ca şi celălalt rând, şi după ce adormiră !o'ii iarăşiintră la 1lori'a, îi zise (sănătate şi voie bună( şi îi dete o roc!ie de mătase, grăind9

7acă, 'i"a trimis"o maica ta cea bună ca să te împodobeşti cu ea#

1lori'a, de bucurie că a primit veste de"acasă, îmbracă roc!ia ca să vadă cum îi

şade# )ici nu trebuie să spun că astă dată 1lori'a căzu mai moartă# 0oan'a ugi mai iute,durerea !o'ilor u mai mare şi învierea mai puternică şi mai îmbucurătoare decât înaintede asta cu atâte săptămâni#

/cum !o'ii cumpărară toate mătăsurile şi rumuse'ile ce se aau la negu'ătorii ceimari şi împărăteştiB iar îngri2irea lor se ăcu pe de şapte ori câte şapte mai mare decâtce a ost cândva#

Peste nouă luni, nouă săptămâni şi nouă zile crâşmări'a, acuma de a treia oară,adecă de a doua oară de a treia oră, iarăşi se ăli către căutătore cu rumuse'ea sa#

Eşti rumoasă, îi răspunse căutătoarea, dar 1lori'a e mai rumoasă, de o sută şi omie de ori mai rumoasă decât ce"a ost ea însăşi cândva, şi trăieşte ca o împărăteasă#

$upă aceste vorbe, crâşmări'a n"a mai c!emat pe 0oan'a la sine, ci şi"a legatcatrin'a şi ea însăşi s"a dus la coliba babei# .e"au vorbit, ce n"au vorbit, ce saturi auăcut, aceea nu se poate spune5 0une gânduri cu de"a bună seamă nu le"a trecut prinminte5 +ai şi amar de acela ce dă de rău cu muierile4



0oan'a se suecă, acuma c!iar de a treia oară, şi aceea nu e glumă când ovră2itoare ca şi 0oan'a se suecă, cum înainte de asta nu s"a mai suecat încă5 $eastă dată nici nu porni pe picioare, ci în miez de noapte, călărind pe o pră2ină strâmbă56are prime2die trebuie să f ost în gândul ei că s"a opintit atât de băbeşte4

$e când 1lori'a murise în două rânduri, !o'ii nu mai dormeau nici ziua, nicinoaptea, ci stau la pază, cum stai când de mare necaz şi prime2die te temi# Pentru ca nucumva să"i cuprindă somnul, unul dintre ei totdeauna trebuia să se culce pe un pat despini, iară subt pat era 2ăratec viu şi înocat5 0oan'a văzu că acuma cu una, cu două n"are s"o isprăveascăB ea ăcu dar lucruri, vră2itorii şi el de el de taine, încât minteacurată nici nu le putea gândi5 Pentru ca să adoarmă pe !o'i, ea acuma nu ăcu vra2acea mai mică, cu runzele de ste2ar, ci vra2a cea mai mare şi nemaipomenită, încât 'i seridică perii în vârul capului când gândeşti la ea# Luă un ac sub'irel şi mic, dar mic şisub'irel, încât nici cu vîrul limbii nu puteai să"l sim'eşti, dar încă să"l vezi cu oc!ii,

împunse doisprezece ste2ari cu acest ac, grăi o mul'ime de zicăli încâlcite, se"ntoarse detrei ori peste cap, şi !o'ii, to'i doisprezece, împreună cu g!ebosul, c!iar şi acela de pe

spini şi 2ăratec, adormiră ca mor'i#

.ând 0oan'a intră, acuma de a treia oară, în casă la 1lori'a, ea nu zise numai(sănătate şi voie bună(, ci alte vorbe care de care mai rumoase şi mai dulci, cumvorbesc adecă babele cînd voiesc să"'i strice frea5 iară 1lori'ei îi sărea inima debucurie cînd auzea atâta veste bună şi rumoasă de la (ai săi(#

Să te împodobesc ca pe o împărăteasă, mi"a poruncit maică"ta cea bună, grăi0oan'a într"un târziu# Să"'i pieptăn eu părul şi să 'i"l5

$e unde ar putea 1lori'a să nu acă precum a dorit maică"sa cea dulce: Ea lăsă ca

0oan'a să o pieptene, şi 0oan'a o pieptănă, atâta de rumos o pieptănă, atât de rumos îi împleti părul, încât i se încurcau oc!ii când privea la ea şi nu ştia pe unde o vede mairumoasă# $ar 0oan'a nici nu use gata cu pieptănatul, până ce 1lori'a şi căzu moartă,mai moartă decât ce a ost cândva în via'a ei5 0oan'a i"a ost împletit frul mor'ii în păr#

$upă ce 0oan'a îşi ăcu păcatul, ea se sui pe pră2ina cea strîmbă şi se depărta mairăpede decât +ântoasele#

.ând !o'ii aară cum că iarăşi nu e bine, ei deeră a ugi care încotro, a se opintidin ruptul suetului, ca doară cumva să învie pe 1lori'a şi de a treia oară# *i traserăinelele de pe degete, îi dezbrăcară roc!ia, îi luară salba de pe piept9 dar 1lori'a rămase

moartă, şi !o'ii cei doisprezece !o'i grozavi din undul codrului încet"încet, unul dupăaltul, începură să plângă, nu cum plâng copiii, ci cum plânge omul când vede că acumatoate s"au sârşit, că de aci înainte nu mai are ce să acă# .ând 1lori'a u cu totuldezbrăcată, !o'ii încetară a plânge şi rămaseră cu to'ii încremeni'i9 li se opri suarea şi"ipărăsi suetul#

S"o despletim4 grăi g!ebosul#



Să erească $umnezeu4 răspunse căpitanulB aşa de rumos numai ea ştie împleticu degetele ei cele mărun'ele4

$a, da4 ziseră ceilal'i !o'i4 $acă a venit acuma până într"atâta, să fe măcar şimoartă precum a ost mai rumoasă"n via'ă#

$e aci înainte !o'ii multă vorbă nu ăcurăB nici n"aveau ce să"şi mai zică9 îmbrăcarăpe 1lori'a în cele mai rumoase giulgiuri, îi puse fecare câte un crinişor pe runte,aleseră cel mai rumos copac din codru, ăcură un coşciug, cum ei îl ştiau a ace mairumos, aşezară pe 1lori'a în coşciug şi"i aprinseră la cap o lumină de ceară curată,topită tocmai din agurele în care a ost să fe matca albinilor5 $upă ce le gătiră astea,căutară cea mai înaltă poiană din codru şi unde erau cele mai multe ori, ăcură unmormânt de trei ori mai adânc decât ce era de lat şi de trei ori mai lat decât era delung5 şi apoi5 sărută fecare pe

1lori'a în mi2locul run'ii şi o luară, şi o duseră5

;o4 sta'i4 grăi g!ebosul când văzu că !o'ii voiesc să arunce pământ asupra1lori'ei# Pământ pe trupul ei: )u vă teme'i de maica lui $umnezeu:

;o'ii to'i, unul după altul, lăsară pământul din mânăB le venea să intre în pământde ruşinea păcatului ce era să acă#

.ând erau să pornească către casă, nici unul nu putea să acă începutul9 eraulega'i de pământ şi sim'eau că acasă nu au ce să mai caute5 Se aşezară dar 2ur

împre2ur pe lângă mormântul 1lori'ei şi priviră5 priviră, până ce, privind, muriră to'idoisprezece, unul după altul# $oisprezece !o'i au murit şi g!ebosul împreună cu

dânşii5 Sărmanii de ei4 mai c"au ost oameni de treabă# 0ag sama aşa a ost săfe55555555555555555#

6ultă, oarte multă vreme a stat 1lori'a aşezată în mormântB pe lângă mormânt,peste pământul ce sta în 2urul gropii, au ost crescut tot ori din ori, care de care mairumoase şi nemaipomenite, şi orile nu cresc ca şi bure'ii peste noapte5 $upă multăvreme dară, eciorul împăratului a venit cu mul'i oameni şi cu mare treabă ca să vânezeprin codru5 $eodată auziră cum ac câinii mare larmă şi multă lătrătură# 1eciorul

împăratului trimise pe câ'iva arga'i dintre cei mai tari la inimă, ca să vadă ce e, cum şipentru ce#

/rga'ii veniră şi spuseră că s"au adunat câinii într"o poiană înaltă şi luminoasă şi,suindu"se pe un dâmb cu ori, to'i cu to'ii, cu mic cu mare, au început nu să latre, ci săurle, cum urlă câinele când vede buni'a strigând pe !ornul casei, ori când arde casastăpânului său, să urle adecă a prime2die#

1eciorul cel de împărat ecior de împărat adecă, care nu se mul'umeşte cu una,cu două porunci arga'ilor să"l aştepte şi se duse ca să vadă el cu oc!ii şi s"audă cuurec!ile lui de treaba cânilor# .ând sim'iră cânii apropierea stăpânului lor, ei încetară a



da semn de prime2die şi deteră a"şi mişca cozile# ;ei4 dar din loc nu se mişcară pînă cenu păşi eciorul cel de împărat în orile cele rumoase5 1ecior de împărat, ecior de

împărat5 doisprezece oameni împietri'i nu sunt glumă4 zău, şi c!iar un ecior de împărat trebuie să tresară când îi vede printre ori şi apoi când privi în mormânt:1eciorului de împărat îi păru cum că c!iar şi al lui suet a împietrit cînd văzu pe 1loa"rea

.odrilor5 El a văzut multe ete de împărat9 1lori'a e însă 1lori'a5 .înd văzu dar că1lori'a e moartă, el se întrista, după aceea se supără şi, mai la urmă, atâta de grozav seamărî, încât îi venea ca să ia lumea în g!eare şi aşa să deie cu ea de pământ, încâttoată să se sarme, ca nici sămân'a să nu rămână de ea4

Ei4 dar eciorii cei de împărat sunt scur'i la vorbă# ($acă n"am văzut"o vie, s"o vădcel pu'in moartă(, âşi zise el, şi apoi merse la arga'i, le porunci ca să pornească cătrecasă# )umai doi oameni credincioşi 'inu la sine, şi cînd se ăcu noapte, cu aceşti doi

împreună scoaseră pe 1lori'a din mormânt şi o duseră prin ascuns la curtea împăratului5 $upă ce 1lori'a u bine pusă, ca nimeni să nu ae de ea, eciorul împăratului porunci arga'ilor să tacă despre cele ce au ăcut şi văzut şi n"au mai văzut,

şi"şi ăcu treaba mai departe# El alese cele mai rumoase douăsprezece case ce se aau în curtea împăratului, aşeză pe 1loarea .odrilor în cea mai rumoasă dintre ele, poruncica douăspreze ete, cele mai sprintene, să gri2ească pe 1lori'a zi şi noapte, să o aşeze

într"un leagăn de aur şi să o legene ca şi când ar f vie# 1a'a 1lori'ei şi acuma erarumenăB crinişorii de pe runtea ei nici acuma n"au veşte2it şi părul ei şi acuma tot atâtde rumos era pieptănat şi împletitB eciorul cel de împărat dete poruncă aspră canimeni să nu atingă a'a, crinişorii şi părul5 $e aici înainte, 1ăt"1rumosul împărătesc, dediminea'ă pînă seara şi de seara pînă diminea'a, nu se mişcă de la leagănul 1lori'ei9privea, privea în a'a cea rumoasă, pînă ce adormea privind şi cu oc!ii desc!işi#

.ele douăsprezece ete ce aveau să gri2ească pe 1lori'a nu mai încetau a"şi sparge

capul asupra poruncii aspre ce li s"a dat# (&are pentru ce să nu atingem crinişorii şipentru ce să nu"i despletim părul: şi dacă am ace, ce s"ar ace: cum ar f:( se întrebauele în gândul lor# /şa e muierea4 n"are odi!nă până ce nu aă ce ar dori să ştie#

-ti'i voi ce: grăi cea mai şireată dintre ele# 1eciorul împăratului doarme9 aide s"atingem şi să despletimB până când el se trezeşte, noi iarăşi acem precum a ost#

La astel de lucruri multă vorbă nu ac muierile9 ele începură să despletească pe1lori'a, şi cum o despletiră, îi scoaseră frul mor'ii din părB iară 1lori'a, 1loarea .odrilor,se ăcu mai vie, mai rumoasă şi mai sprintenă decât ce a ost cândva în via'a ei# .îndetele văzură mor'ii râzând, ele, înspăimântate şi învră2bite, ugiră care încotro# $in

larma ce ăcură se trezi şi eciorul cel de împărat# /cuma poate fecare să ştie ce eaceea când eciorul cel de împărat vede pe 1loarea .odrilor c!iar vie, priveşte în oc!ii eicei blânzi şi aude vorba ei cea dulce# *nricoşat, şi grozav, şi nemaipomenit de rumoslucru trebuie să fe aşa ceva#

1eciorul împăratului nici trei vorbe n"a grăit până ce a şi mers vestea în curte cumcă (iacă aşa şi aşa(, că s"a întâmplat adecă ce s"a întâmplat cu minune şi cu tainănepriceputăB şi când a venit împăratul cel bătrân ca să vadă ce e, cum şi pentru ce, el



atât de tare s"a speriat, încât îi înnegriră perii capului şi în2uni cu şaptezeci şi şapte deani4 $upă ce oamenii se dezmeticiră, 1lori'a stete de vorbă cu ei şi le spuse cum şi ce,de unde şi până unde, iacă încoace şi încolo, adecă toată întâmplarea şi patimele ei#*mpăratul cel bătrân asculta, precum ascul'i la copilaşi când încep să vorbească, ascultaadecă âncât îi sta răsuarea în loc, şi precum asculta, el tare şi oarte mult se supăra

cînd auzea câte toate despre suerin'ele sărmanei de 1lori'aB iară când asta încetă cuvorba, el grăi către ea cu vorba lui cea blândă şi împărătească9

1ătul meu, draga mea4 bunul $umnezeu a voit ca să vii tu la casa mea, să îmi fimie noră şi nevastă eciorului meu#

1lori'a nu zise nimic, ci privi numai aşa cu coada oc!iului la cel voinic rumos eciorde împărat5 iară eciorului i se ăcură vorbele nod şi crâmpi'ă tocmai pe vârul limbii#

Până ce zici (una, două, trei(, vestea despre cununia eciorului de împărat a2unsepînă în cele patru col'uri ale lumii# Până şi orbii şi şc!iopii porniră în cale, ca să vină, să

vadă şi să nu mai uite cât vor trăi# .râşmări'a cea rumoasă nici ea nu se putea sărămână acasă9 se găti dar, cum numai ea ştia, şi când use gătită, iarăşi întrebă pecăutătoare, acuma de a şaptea oară, de"a şaptea oară, asta nu e glumă4

1rumoasă, zău4 răspunse căutătoarea, dar 1lori'a e mireasă de împărat4

.înd crâşmări'a auzi aceste vorbe, ea porunci ca să lase tot vinul să curgă, săspargă toate vasele, şi porni către fica sa cea dragă şi ginere"său împărătesc#

Se ăcu apoi o nuntă, o cununie şi un ospă' decât care mai vestit şi mai minunat decând e lumea n"a ost9 c!iar şi copiii cei de 'igan mâncau cu linguri de aur, iar după ce"

au mâncat şi le duceau cu sine acasă, ca să le aibă şi să 'ină minte# $upă nuntă, împăratul porunci ca să se acă o casă cu păre'ii de oglindă, să se adune cele mairumoase neveste din 'ară şi să înc!idă pe crâşmări'a cea vicleană cu ele, pentru ca săvadă şi, văzând, să se surpe în gândul ei, cum că nu"i ea cea mai rumoasă în 'ară#

7ar 1lori'a şi eciorul cel de împărat trăiră erici'i şi ără supărare, cum trăiescoamenii buni la suet şi în'elep'i la minte, încât vestea despre ei a2unse c!iar şi până lanoi5

Stan Bolovande 7oan Slavici

/u ost odată, într"o margine de sat, un om, pe nume Stan, şi muierea lui# Ea eratristă mereu şi degeaba încerca so'ul ei să ae de ce, că ea nu voia să"i spună, căci,zicea ea, avea să fe şi el trist dacă aă#





$ar Stan nu se lăsă şi pînă la urmă ea îi spuse că e suparată că nu au copii şi, într"adevăr, omul se întristă şi el# *ntr"o bună zi, sosiră la ei în casă $omnul 7isus .ristos şiSântul Petru#

7"au primit bine, i"au !rănit şi le"au spus vorbe bune, iar când să plece, .ristos l"a întrebat pe Stan ce îşi doreşte, pentru că el are să"i îndeplinească trei dorin'e# $e trei oril"a întrebat, de trei ori a spus că vrea copii, de trei ori i"a dat copii, aşa că Stan a rămascu o sută de copii#

*n câteva zile copiii au început să strige de oame, iar cei doi părin'i !otărâră catatăl să plece în lume, să caute un dar de la $umnezeu, !rană pentru copii# / umblatcât a umblat Stan, dar nu a găsit ce îi trebuia# / a2uns până la marginea lumii, unde seamestecă ce este cu ce nu este, şi acolo a dat peste o stână cu şapte păcurari# /coloaă că un zmeu vine în fecare noapte şi le ia câte trei oi, dar şi laptele de la şaptezeci şişapte de oi, pe care îl ducea zmeoaicei bătrâne, să se scalde în el ca să întinerească#

/tunci Stan întrebă ce i"ar da ei dacă i"ar scăpa de zmeu, iar ciobanii îi spuseră că îi daua treia parte din oi#

Pe la miezul nop'ii auzi Stan un zgomot grozav, apoi îl zări pe zmeu apropiindu"sede stână# *i strigă să stea şi îi spuse că el e Stan 0olovan, care ziua mănâncă stânci, iarnoaptea paşte copaci# ?meul spuse că nu se va atinge de turmă dacă se va întrece cuel, iar Stan scoase din traistă o bucată de caş spunând că e o piatră, îi zise zmeului să iaşi el o piatră de pe malul râului şi să scoată zer din ea# ?meul strânse piatra în pumn deo ăcu pra, dar zer nu curse din ea# /tunci Stan strânse şi el caşul, zerul începu săcurgă, iar zmeul începu a se uita pe unde să ugă ca să scape de un aşa voinic#

<ândindu"se el că nu va putea să scape, îi zise lui Stan să vină acasă la el, cămamă"sa are nevoie de o slugă pentru un an# /ând Stan că anul e de trei zile, iarsimbria de şapte saci de galbeni pe zi, se învoi şi plecă cu zmeul# /2unseră nu departede casă, iar Stan o zări pe mama zmeului, bătrână şi groaznică la vedere# ?meul îl lăsăsă aştepte aară şi se duse să"i spună maică"si că l"a adus pe omul ăla, care mănâncăbolovani şi stoarce zer din piatră, pentru ca ea să îl scape de el#



/ doua zi zmeoaica le zise să dea semn în lumea zmeilor cu buzduganul cel erecatde şapte ori# ?meul trebuia să"l arunce cale de trei poşte, apoi Stan, tot cale de treipoşte, apoi iar zmeul şi tot aşa# .ând îi veni rândul lui Stan, acesta privi îngri2orat la el,socotind că el şi cei o sută de copii ai săi nu ar izbuti nici să îl ridice de la pământ#/tunci îi spuse zmeului că e păcat de buzdugan, findcă el îl va arunca aşa de tare că va

rămâne pe lună# /tunci zmeul zise că îl aruncă el, Stan se ăcu a nu vrea şi nu se lăsăpână când zmeul nu îi ăgădui să îi dea şapte saci de galbeni ca să îl lase pe el săarunce buzduganul# Se duseră acasă, iar zmeoaica se cam îngri2oră şi ea când aă căvrusese să arunce buzduganul tocmai în lună#

$iminea'ă îi trimise la ântână, să umple fecare cu apă câte douăsprezeceburduuri, ăcute fecare din pielea unui bivol, şi să aducă apa acasă# ?meul umplu câtai clipi burduurile, dar Stan abia târâse până la ântână burduurile goale# Scoase el ocustură de la brâu şi începu să zgârie pământul de 2ur împre2urul ântânii# .ând îl

întrebă zmeul ce ace, spuse că are de gând să aducă ântâna acasă, ce să se mai încurce cu pieile de bivol# ?meul rămase cu gura căscată şi, ca să stea pe loc ântâna

rămasă de la moşu"său, zise că îi duce el şi burduurile lui# Stan se ăcu a nu vrea şi nuse învoi decât după ce zmeul îi ăgădui al'i saci de galbeni#

*n ultima zi a anului de muncă, zmeoaica îi trimise la pădure, după lemne# Până ainumăra la trei, zmeul scoase din rădăcină o sumedenie de copaci şi îi aşeză la un loc#Stan începu el să privească la copaci, apoi să"i lege unul de altul, zicându"i zmeului că elnu stă să ia copacii unul câte unul, ci duce toată pădurea acasă# /tunci zmeul îi spusecă duce el şi lemnele lui Stan, numai să lase pădurea la locul ei# Stan nu se învoi pânăcând zmeul nu"i ăgădui că va primi simbria de şapte ori câte şapte saci cu galbeni#

/casă, zmeoaica nu prea se îndura să îi da atâ'ia bani şi îi zise zmeului să îl

omoare pe Stan la noapte, să"i dea cu buzduganul în runte când va dormi# )umai căStan auzise şi puse în pat în locul lui troaca porcilor, iar el se culcă sub pat# ?meul venişi sărâmă troaca cu buzduganul, apoi plecă mul'umit că a scăpat de Stan# $iminea'ă şiel şi zmeoaica rămaseră încremeni'i când îl văzură pe Stan viu şi rumos ca un măr# *l

întrebară cum a dormit şi el spuse că a dormit bine, dar l"a pişcat un purice de runte#

Speria'i de aşa voinic, îi dădură banii, numai să plece, dar el, îngrozit că nu vaputea căra atâ'ia saci cu galbeni, se ăcu că vrea să"i mai slu2ească un an# /tunci zmeul

îi mai dădu încă de şapte ori câte şapte saci cu galbeni şi"i spuse că îi duce el toatăcomoara asta acasă# Stan se învoi bucuros şi plecară, dar, când se apropiară de casa lui,

începu să se teamă că zmeul, ştiind unde stă, va veni să îşi ia banii înapoi# *l scăpară de

gri2ă copiii lui, care, de cum zăriră zmeul, năvăliră ămânzi, cu câte un cu'it şi o urculi'ă în mâini, strigând că ar mânca to'i carne de zmeu# ?meul aruncă sacii şi ugi înspăimântat şi de atunci nu a mai cutezat să se arate în lume#

7ar Stan, tocmai când număra galbenii cu nevasta şi copiii, se trezi că vin şi ciobaniicu oile pe care le promiseseră dacă îi scapă de zmeu, că de, când dă, $umnezeu dă cuamândouă mâinile4



Fata cu pieze relede Petre 7spirescu

/ ost odată un împărat# El avea doisprezece eciori# .ând se punea la masă, copiiistau împre2uru"i cunună deplină# El era totdauna cu voie"bună, findcă vedea că trebile îimerg strună#

*mpăra'ii, vecinii lui, râvnea la traiul lui cel ticnit# +ezi că şi el era bun la inimă, şinu se supăra întru nimic pe popor, şi nu asuprea pe văduvă, nici pe siriman#

/decă, de4 nimeni nu ştia ce vierme îl rodea la inimă şi pe dânsul# /r f dorit, boierid"voastră, să aibă şi o ată barim, la atâ'ia eciori#

-i mai una, şi mai alta, dete $umnezeu în cele din urmă de i se împlini şi aceastăpotă a inimei9 nevasta lui, împărăteasa, rămase grea şi peste nouă luni ăcu o ată,rumoasă, de seamăn pe lume n"avea#

$e unde se aştepta acum împăratul ca să fe pe deplin ericit, aşi4 unde: iaca seadeveri şi la dânsul, ca la toată lumea asta păcătoasa, povestea cântecului9

*n lume născut,

)imeni n"a stătut

/ f ericit

.u desăvârşit#

*ncepu a"i tân2i trebile împără'iei# *ncepu adecă a da îndărăt# 0a cutare împărat îlamenin'ă că voieşte să se scoale cu război asupra lui, dacă nu o ace cutare lucruB ba,cutare împărat cere cutare lucruB ba, supuşii lui vor să acă răzmiri'ăB ba, vitele de pemoşiile lui a călcat !otarele altei împără'ii şi sunt luate de pripasB ba, că moartea a dat

http://www.povesti-pentru-copii.com/petre-ispirescu.html

http://www.povesti-pentru-copii.com/petre-ispirescu.html



în ele, şi câte nea2unsuri toate se 'ineau lan', de a2unsese bietul împărat în sapă delemn#

Se silea bietul împărat, cu to'i cei doisprezece fi ai săi, să acă pace, să fe întreoameni bună învoire, să oprească relele ce"l bântuiau, dar geaba, pagubele curgeau

gârlă#

*n cele mai de pe urmă c!emă un cetitor de stele să"i spuie ce e pricina de"i merglucrurile anapoda şi nu poate să dea înainte#

$acă veni flosoul, îi puse la stele, şi a doua zi îi zise să bage de seamă în trei ziled"a rândul cum îi dorm copiii#

8recând cele trei zile flosoul veni din nou#

*mpăratul îi spuse că băie'ii dormeau care cu mâinile deasupra capului, care într"o

parte, care cu mâinile pe piept, şi care pe spate şi cu mâinile pe lângă dânşii, iar atadoarme pe brânci, ori strânsă ăcută g!em, sau cu mâinile între genunc!i#

/ceasta este piaza rea a a împără'iei tale, răspunse flosoulB de nu o vei depărtadin casă, nu se va alege nici praul de d"ta şi de copiii dumitale#

*mpăratul băgase şi el de seamă că se cam adevereau zisele flosoului, că decând, adecă, dobândise ata, d"atunci şi el dă îndărăt# $ară nu ştia ce să acă, cum săscape de prăpăd pe cei doisprezece copii#

0ietul împărat4 -i acesta îi era copil# )"ar f vrut, vezi, să piară nici unul# *n cele din

urmă se lăsă după pova'a flosoflor# Ei ziceau că mai bine este să piară unul şi să scapedoisprezece, decât to'i să a2ungă ca vai de ei şi de râsul lumii#

Se îndoia împăratul, se îndoia împărăteasa să acă o aşa aptă, dară înte'i'i detoate relele ce"i năpădea din toate păr'ile, se înduplecară la saturile celor mai aproapede dânşii, şi se !otărâră în cele din urmă să acă o 2ertă decât trisprezece#

+orbi deci împăratul cu credinciosul său cum să acă# Să zică adecă că vrea sămeargă la vânat, să ia şi pe ată cu dânsul, mai cu seară că tot zicea ea că"i place săvază cum merg oamenii la vânat, şi să o lase acolo în pădure# /ceasta însă ără să ştieea#

7 se rupea rărunc!ii împăratului de mâ!nire pentru răpunerea ficei sale, se mâ!ni împărăteasa până în undul suetului ei când îi aşeza merinde în coş, sub care puseprimeneli, şi câteva giuvaiericale d"ale ei#

.ând u căru'a gata, puse coşul cu merinde, un urcior cu apă, şi se urcară şi ei,adecă ata şi cu credincerul împăratului# Porniră şi a2unseră într"o pădure mare# *n urma



lor acasă se bocea împăratul, împărăteasa şi ra'ii etei, de"'i venea să"'i iei lumea încap#

$acă a2unseră în pădure, stete căru'a mai d"o parte la o potecă, luară cu dânşiicoşul şi urciorul, şi plecară prin pădure după vânat# Stând la un colnic, ata se dete să

culeagă nişte oricele, să"şi acă un mănunc!iB iară credincerul împăratului umbla raznaprin pădure după păsărele, şi, încet, încet se depărtă o bucată bună, a2unse la căru'ă, sepuse într"însa şi pe ici 'i"e drumul#

.ând băgă de seamă ata împăratului, credincerul nu e# $ădu c!iot, strigă, 'ipă,dară nimeni nu"i răspuns# .e să acă ea: 7ară dacă văzu că dă înde seară, ata se urcă

într"un copaci, se uită într"o parte, se uita într"alta, nu care cumva vede vro colibă ceva#)u e# Se mai întoarse de se mai uită şi în alte păr'i şi zări, tocmai ce4 într"o depărtarelicărind o lumină ca o stelu'ă# /tunci se dete 2os şi cu coşul într"o mână, iar cu urciorulde apă într"alta, târâş după dânsa, merse drept la lumina ce zărise#

/ci dacă a2unse, dete peste o colibă, în care ardea un opai' în ciob# 0ătu la uşe şi"idesc!ise# /colo şedea o bătrână cerşetoare# 1ata se rugă ca să o adăpostească şi pedânsa# Săraca o priimiB dară îi spuse că n"are ce să"i dea de mâncare findcă tot avutulei este o găină, un că'el şi o pisică#

1ata scoase din coş şi dete şi bătrânei#

/ doua zi când se sculară, bătrâna începu să se vaiete că i"a murit găina pe cuib#Ea se plângea acum că are să moară de oame, deoarece cu ouşorul ce lua de la găinăpe fecare zi se !rănea ea#

0iata ată de împărat îi dete o giuvaierica d"ale ei, ca să"şi cumpere o altă găină cucare să se !rănească#

0aba cam cu mârâială, cam de voie, cam de nevoie, priimi darul etei şi tăcu#

/ doua noapte îi muri că'eluşul# /tunci ea zise9

1ata mea, să"'i iei ale trei uioare şi să te duci din casa mea, că de când ai venittu, pagubele se 'in lan'# .ă'elul ăsta nu l"aş f dat nu ştiu pe ce, findcă îmi păzea coliba,şi"l am de atâ'ia mari de ani#

Lasă, mămuşoară, nu te supăra, î'i dau eu cu ce să"'i cumperi altul, ba încă să"'imai şi rămâie#

-i scoase de"i mai dete o giuvaierica#

/ treia zi găsiră şi pisica moartă#



Să te duci, etico, din casa mea, zise baba şi îndărăt să nu te mai întorci# 8e văz af ată de oameni, te văz că ai scule, dară lipsă de aşa bogă'ii# 6ai bine eu cu sărăciamea şi să trăiesc în ticnă# $e când ai venit tu, belele mi"au tăiat inima# $u"te, dragulmamei, şi ia împreună cu tine tot ce ai adus în casa mea şi bun şi rău#

1ata n"avu încotro, şi cătă să plece din coliba babei# *nainte însă de"a pleca, sedezbrăcă de !ainele sale cele bune şi ceru de la babă nişte zdren'e d"ale ei# 0aba ca săscape de dânsa, căută pe după perne, pe sub pat, pe culme, şi"i dete nişte 'oale depuse pe dânsa, numai să se ducă din casa ei#

;ainele ce le lăsă ata, baba le scoase din casă şi le dete în celarul ce avea lângăcoliba ei#

-i aşa ata, îmbrăcată în !aine de cerşetoare, plecă din casa babei şi începu aorbăcăi prin bungetul cela de pădure, că doarC d"o găsi vro potecă care să o scoată lalume#

-i tot mergând aşa, dete peste o stână de oi# /colo nu găsi pe nimeni, căci stăpâniierau trei tovaroşi, carii se duceau câtetrei cu oile# /ci dacă a2unse, ata împăratului sepuse de mătură coliba, rândui fecare lucru la locşorul lui, ăcu ocul şi atârnă căldăruşa

în crăcane# Până una, alta, mai spălă vasele, precum şi vedrele şi !ârdaiele în careadunau ciobanii laptele# /poi se ascunse#

+enind ciobanii şi văzând toate astea, se mirară# Se uitară încoace şi încolo, darănu văzură pe nimeni# /tunci ziseră9

.ine ne"a ăcut ăst bine, de va f băiat, rate să ne fe, iară de va f ată, soră să

ne fe#

1ata împăratului atunci se arătă# Ea se rugă să o primească a locui cu dânşii căciera o nenorocită şi n"avea unde să se adăpostească, nici să"şi plece capul#

.iobanii o primiră şi îi spuseră ce are să acă# Seara când veniră găsiră iarăşi toategata, şi de mâncărică şi !ârdaiele, în care ăceau brânză, curate, şi toate bune la stână#

*nsă unul din tovaroşi se plânse că nu ştie ce au oile de tân2esc de azi"diminea'ăBpasămite dase boala în ele, căpitaseră ori nu ştiu ce li se întâmplase#

/ doua zi se plânse altul că a dat vărsatul în oi, şi nu ştie câte vor scăpa#

/ treia altul veni cu nu ştiu ce brumă de oi# El spuse că voind a trece peste opunte, pe unde trecea în toate zilele cu oile, de astă dată nu ştie cum îşi ăcu nălucă ooaie şi sări în râu, după dânsa alta, după asta alta, până ce se năpustiră oile şi sărirămai toate în râu# Se sili bietul cioban să le oprească, dar aşi4 pe dracu să"l opreşti: cândintră spaima în oi, degiaba toată muncaB abia scăpase vro câteva oi, cu care veni acasă#



Se luară de gânduri bie'ii ciobani, cum de în cele trei zile de când venise ata aia lastâna lor să dea ei peste o aşa pagubă# Ei văzură că surata lor trebuie să fe piază rea, şică a căzut ca o pacoste peste dânşii# /tunci se vorbiră ca să o gonească de la dânşii, şi

îi ziseră9

Surată, cum ai venit, să te duci de la noi unde mila $omnului te va povă'ui# )oinu te mai putem 'ine# 8u ai intrat în coliba noastră cu sărăcia# Paguba ce am încercat înaceste trei zile de când eştu tu la noi, nici în zece ani nu o vom putea pune la loc#

1ata n"avu ce zice# +ăzu şi ea că aşa este# Se sculă dară şi cerându"şi iertăciune derăul ce le ăcuse ără voia ei, plecă într"o doară, ia, aşa peste câmp unde o vor duce"ooc!ii# -i mergând ea cu inima plină de obidă şi cu lacrămile şiroaie, zări într"o depărtaremare nişte palaturi# *ntinse pasul şi se duse într"acolo ca să nu însereze pe drum# /coloşedea o arăpoaică bogată#

Se rugă de slugile palatului să o primească# /răpoaica, care o văzuse de sus când

intră pe poartă, porunci să o aducă înaintea ei# .um o văzu, o cunoscu, şi puse de o îmbăie rumos, o îmbrăcă cu nişte !aine curate şi o luă pe lângă dânsa#

-i aşa, într"o zi arăpoaica o puse să"i caute în cap, căci, zice"se că arapii cât decura'i să fe, tot se găsesc condrăn'ei în capul lor9 pentru că le e părul îmbâcsit, pâslosşi des, nevoie mare4 1ata împăratului văzând în capul arăpoaicei, ce nu mai văzuse decând o ăcuse mă"sa, i se ăcu scârbă şi îi veni să scuipe#

Se uită în dreapta, se uită în stânga, şi nu"i dete de oc!i decât scumpeturi, pe care îi u milă să scuipe# Să se ducă ceva mai încolo, nu putea, căci arăpoaica adormise cucapul în poala ei# Se apucă şi ea de scuipă în la'ele arăpoaicei#

/răpoaica, ca dracu, sim'i şi o dată se sculă# Ea se uită cu milă la ată, şi îi zise9

Să nu te ştiu cine eşti, ai vedea tu ce ai pă'i din mâna mea# $ară aşa, te iert# Săte găteşti că mergem la un loc# ?i să prinză caii la căru'ă#

Până se gătiră ele, căru'a trase la scară# Se deteră 2os şi se puseră în căru'ă#/răpoaica spuse vizitiului unde să meargă# Pe drum însă învă'ă şi pe ată ce să acăacolo unde merg#

/bia sârşi de vorbit arăpoaica şi a2unseră în curtea unui palat cu mii de mii de

cămări# .um se dară 2os din căru'ă, arăpoaica merse la o cămară unde erau doi oameni9unul tânăr şi gras, şedea într"un pat de aur răsturnat şi se 2uca cu două g!eme demătaseB altul moşneag umbla de colo până colo şi astâmpăr nu mai avea# El secocoşase de muncă, era tren'ăros şi slab şi pipernicit de credeai că este altă aia, nufin'ă de om# Pasămite, tânărul era norocul etei, iară bătrânul norocul arăpoaicei#

.um văzu ata pe tânăr, 2ucându"se cu g!emele de mătase, o dată se repezi ladânsul, după cum o învă'ase arăpoaica, îi smulse g!emele din mână, şi pe ici 'i"e



drumul4 7eşi uga, se sui în căru'ă, vizitiul dete bice cailor şi nu stătură decât tocmaiacasă#

.ela, greoi şi mototol cum era el, până să se scoale, până să iasă aară, până să seia după dânsa, rămase cu buzele umate, că n"o mai putu a2unge şi, întorcându"se

căru'a, luă pe arăpoaică şi o duse şi pe dânsa acasă#

8ocmai atunci împăratul locului aceluia se !otărâse să se însoare, că era !oltei#Logodnica îi ceruse să"i acă o !aină de mătăsărie oarte scumpă# 1ăcu ce ăcu

împăratul, găsi o asemenea mătăsărie şi o dase la croitor# $ară ce"i aci necazului, cămătăsăria nu a2ungea# *i mai trebuia un petec# Puse împăratul să"i caute petecul, darăasemenea mătăsărie nu se mai găsi în toată împără'ia#

Ei4 cum rămâne cu !aina miresei: $acă n"o ace"o după şartul ei, logodnica nu opriimeşteB dacă n"o găsi petecul ce"i trebuia, rămâne !aina neisprăvită# -i aceasta nu seputea, adică să rămâie nunta dintr"un eac de nimic#

6ai pusese împăratul oameni de cercetară şi aă că la arăpoaica cutare se găseşteun petec de mătăsărie aidoma celeia ce căuta împăratul, şi tocmai atât cât îi trebuia#

Pasămite în g!emele luate de ata împăratului de la norocul ei cel leneş se aa acelpetec de mătăsărie#

8rimise împăratul oameni să"l cumpere# /răpoaica le spuse că petecul îl dă celuiace îi va da atâ'i galbeni cari să tragă la cumpănă cât şi mătăsăria# Puse, deci, într"untaler al cumpenei petecul de mătăsărie şi îndată bra'ul cumpenei cu petecul se lăsă 2os#Puse şi galbeni în cellalt taler, dară el rămase sus# 6ai puse, mai puse şi iară mai puse,

dară cumpăna nu se lăsa în 2os, puseră oamenii împăratului to'i banii ce avură la dânşii,cumpăna sta tot sus#

/tunci se duseră de spuseră împăratului# Se miră împăratul de întâmplareaaceasta# 8rimise câ'iva saci cu galbeni, dară trimişii se întoarseră şi spuseră că diavoli'ade cumpănă nu vrea să se lase în 2os de loc, de loc# /tunci împăratul luă cu dânsul încăcă'iva saci cu galbeni şi se duse singur, ca să vază cu oc!ii lui astă minune, căci altelnu"i venea să crează#

/2ungând şi intrând în casă la arăpoaică, văzu pe ata împăratului, ceea pe care ogonise tatăl său împăratul ca p"o piază rea, şi"i rămase la inimă# +ezi că nu era urâtăB

avea nuri, avea pe vino"ncoace, cum se zice, avea învă'ătură, mă rog, dacă era ată de împăratB dară usese seacă de noroc#

+ăzu şi împăratul cumpăna# 0ra'ul cu talerul în care erau puşi banii sta în sus4 Puseun sac cu galbeni de care îi adusese, şi ca să se lase cumpăna în 2os, ba# 6ai puse unul,ba încă unul, cumpăna !abar n"avea# Puse to'i sacii, cumpăna pare că era pro'ăpităacolo sus# /tunci ce"i veni împăratului, se sui şi el deasupra banilor, cam cu necaz, şi o



dată bra'ul cu talerul în care era puşi banii se lăsă în 2os şi stătu drept la linie, tocmai petocmai cu cela în care era petecul de mătase, veni adecă la cumpănă dreaptă#

.are va să zică, petecul ăsta de mătase se poate cumpăra numai cu mine, zise împăratul, care în'elesese el noima acestei cumpene, ca un împărat ce era el acolo#

.am aşa, împărate, răspunse arăpoaica#

/poi dacă este aşa, mie mi"ar f voia să stric logodna cu năzuroasa aia de ată cucare sunt în vorbă, când aş şti că stăpâna mătăsăriei ăştia m"ar vrea#

.um socoteşti d"ta că n"ar vrea ea, răspunse iarăşi arăpoaica, când d"ta vezi binecă însuşi petecul de mătăsărie al cui este el te vrea#

-i aşa se ăcu vorba şi apoi nunta, nu după multă vreme, cu mare veselie şidragoste#

$arămite tatăl, muma şi ra'ii etei când auziră de una ca asta, ce bucurie gândi'ică n"avură:

Se întrolocară cu to'i cu totul şi ăcură o nuntă d"alea împărăteştile de se dusevestea de dânsa#

Zâna Zorilor de 7oan Slavici / ost ce"a ost9 dacă n"ar f ost nici nu s"ar povesti#

/ ost odată un împărat, un împărat mare şi puternicB împără'ia lui era atât demare, încât nici nu se ştia unde se începe şi unde se sârşeşte#





%nii ziceau că ar f ără de margini# 7ar al'ii spuneau că 'in minte de a f auzit dinbătrâni că s"ar f bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau şi mai mari şimai puternici, iară al'ii mai mici şi mai slabi decât dânsul#

$espre împăratul acesta a ost mers vorba cât e lumea şi 'ara, cum că cu oc!iul celde"a dreapta tot râde, iară cu cel de"a stânga tot lăcrămează neîncetat# *n zadar se

întreba 'ara, că oare ce lucru să fe acela, că oc!ii împăratului nu se pot împăca unul cualtul# $acă mergeau voinicii la împăratul, ca să"l întrebe, el zâmbea a râde şi nu le ziceanimic# /şa rămase vra2ba dintre oc!ii împăratului o taină mare despre care nu ştianimeni nimic, aară de împăratul#

.rescură eciorii împăratului# .e eciori4 .e eciori4 8rei eciori în 'ară ca trei luceeripe cer4 1lorea, cel mai bătrân era de un stân2en de înalt, cu nişte umeri încât nu l"aiputea măsura cu patru pălmi cruciş#

.u totul alta era .ostan9 mic la statură, îndesat la ăptură, cu bra'ul de bărbat, cupumnul îndesat# /l treilea şi cel mai tânăr ecior al împăratului e Petru9 înalt, dar sub'ire,mai mult ată decât ecior# Petru nu ace multă vorbă9 el râde şi cântă, cântă şi râde dediminea'ă până în seară#

)umai câte odată"l vede omul mai întunecat, dă cu mâna pletele în dreapta şi înstânga de pe runte şi atunci 'i se pare că vezi pe un bătrân din satul împăratului#

6ăi 1loreo, tu eşti acum mareB du"te şi întreabă pe taica, pentru ce"i plânge lui unoc!i, iar altul râde pururea#

/şa zise Petru către rate"său 1lorea într"o bună diminea'ă# $ar 1lorea nu s"a dus9el ştia încă de mic că împăratul se supără, dacă"l întrebă cineva de astă treabă#

8ot aşa o pă'i Petru şi cu rate"său .ostan#

)u cutează nici unulB lasă c"oi cuteza eu, zise la urmă Petru# +orba u zisăB lucrulu gata# Petru merse ca să întrebe#

&arbă"'i fe mumă"ta4 ce treabă ai tu de aceea:4 îi zise împăratul mânios, şi"idete o palmă pe de"a dreapta şi alta pe de"a stânga#

Petru se duse supărat şi spuse ra'ilor săi cum a pă'it"o cu tatăl său#

$e când a întrebat Petru de treaba oc!ilor, se părea cum că oc!iul cel din stângaplânge mai pu'in, iară cel de"a dreapta râde mai mult#

Petru îşi întări inima şi mai merse o dată la împăratul# & palma e o palma şi două"sdouă4 <ândi şi ăcu#

& pă'i din nou, cum a mai pă'it"o#

&c!iul cel din stânga lăcrăma acuma numai din când în când, iară cel din dreaptase părea a f în2unit cu zece ani#

$acă e treaba aşa, gândi acum Petru, apoi ştiu eu ce"oi ace# /tâta mă duc, atâta

întreb, atâta rabd la pălmi, până ce nu vor râde amândoi oc!ii# / zis"o, a şi ăcut"o4 Petru nu zicea nimic de două ori#

1ătul meu, Petre4 zise împăratul, acuma mai blând şi râzând cu amândoi oc!ii# Euvăd că 'ie nu"'i iese gri2a din capB 'i"oi spune dar treaba cu oc!ii mei# +ezi, oc!iul acestarâde de bucurie, când văd că am aşa trei eciori ca voiB iar celălalt plânge pentru că mătem că voi nu ve'i f în stare să împără'i'i în pace şi să apăra'i 'ara de vecinii cei vicleni#$acă"mi ve'i aduce însă apă de la ântâna ?ânei ?orilor, ca să mă spăl cu ea pe oc!i,

îmi vor râde amândoi oc!ii, căci voi şti că am eciori voinici, pe care mă pot răzema#



/şa zise împăratul# Petru"şi luă pălăria de pe prispă şi se duse să spună ra'ilor săice"a auzit# 1eciorii împăratului se puseră la sat şi gătiră lucrul pe scurt, cum se cade

între ra'ii cei buni# 1lorea, ca cel mai bătrân dintre cei trei, se duse în gra2d, alese calulcel mai bun şi mai rumos puse şaua pe el şi apoi luă ziua"bună de la casă şi masă# (6ăduc, zise către ra'ii săi, şi dacă nu voi veni într"un an, o lună, o săptămână şi o zi cu apăde la ântâna ?ânei ?orilor să vii tu .ostane după mine(# Se duse#

8rei zile şi trei nop'i 1lorea nu mai stătuB calul zbură ca năluca peste mun'i şi pestevăi până ce n"a2unse la marginile împără'iei#

Aur împre2ur pe lângă împără'ie era o prapastie adâncă şi peste această prăpastie osingură punte# La puntea asta mai stătu 1lorea o dată9 să privească înapoi, apoi să ia(ziua"bună( de la 'ară#

1erească $umnezeu şi pe suetul păgân de aceea ce văzu 1lorea acum, când erasă plece mai departe# %n balaur4 dar balaur cu trei capete, cu nişte e'e grozave, cu oalcă"n cer, cu una în pământ#

1lorea nici nu mai aşteptă ca balaurul să"l scalde în văpaie, ci dete pinteni la cal şise duse ca şi când nici n"ar f ost aici#

0alaurul suspină o dată şi pieri ără de urmă# 8recu o săptămână4 1lorea nu mai veniB trecură douăB de 1lorea nu se mai auzeanimic# 8recu o lunăB .ostan începu a alege între cai# .ând crăpară zorile de un an,o lună,o săptămână şi o zi, .ostan se sui pe cal, îşi luă ziua"bună de la rate"său mai mic# (Săvii şi tu, dacă voi pieri şi eu( zise şi se duse cum s"a ost dus rate"său#

0alaurul de la punte era acum mai înricoşatB capetele lui erau mai îngrozitoare şiuga voinicului mai repede#

)u se mai auzi de amândoi ra'ii9 Petru rămase singur#

6ă duc şi eu în urma ra'ilor mei, zise el într"o zi către tatăl său#

/poi mergi cu $umnezeu, îi zise împăratul, doară vei avea mai mult noroc decât

ra'ii tăi# -i cel mai tânăr ecior al împăratului luă dară (ziua"bună( şi porni către marginea

împără'iei#

Pe puntea cea mare stătea acum un balaur şi mai mare şi mai grozav, cu ălcile şimai înricoşate şi mai desc!ise# 0alaurul avea acum nu trei, ci şapte capete#

Petru stătu în loc când văzu di!ania asta înricoşată# (1eri din cale4( strigă apoi#0alaurul nu eri# Petru mai strigă o dată şi încă de a treia oarăB după aceea se repezi lael cu sabia scoasă# *ndată i se întunecă cerul de nu văzu alta decât oc4 1oc în dreapta,oc în stânga, oc pe dinainte, oc pe dinapoi# 0alaurul arunca la oc din toate şaptecapetele#

.alul începu a !orcăni şi a se arunca în două picioare încât voinicul nu putea sălupte cu sabia# (Stai4 c"aşa nu"i bine4( zise el şi se coborî de pe cal# *n mâna stângacalul, în mâna dreapta sabia# )ici aşa nu merse9 1ăt"1rumos nu vedea alta decât oc şivăpaie#

/casă după alt cal mai bun4 Petru zise, încălecă şi se duse ca iarăşi să vină# .ândsosi acasă, îl aşteptă lăptătoarea sa baba 0irsa în poarta cur'ii#

;ei ătul meu Petre4 am ştiut cum că iară ai să vii find"că n"ai plecat bine#

.um să f plecat dară: întrebă Petru pe 2umătate supărat, pe 2umătate trist#



+ezi, dragul meu Petre, începu a"l învă'a acuma baba, tu nu vei putea merge laântâna ?ânei ?orilor decât dacă vei călări pe calul pe care a călărit tată"tău împăratul

în tinere'ea saB mergi, întreabă unde şi care e calul acela# $upă aceea încalecă şi te du#

Petru mul'umi de învă'ătură şi apoi se duse, ca să întrebe de treaba calului#

)eagra"'i fe lumina4 se răsti acum împăratul# .ine te"a învă'at ca să mă întrebi

tu pe mine aşa: .u de"a bună samă vra2itoarea cea de 0irsa# /i tu minte: /u trecutcincizeci de ani de când am ost eu 2une9 cine ştie pe unde au putrezit oasele murguluimeu de atuncea:4 *n podul gra2dului îmi pare, cum că mai e o curea din râu# /tâta am şimai mult nimic din cal#

Petru icni supărat şi spuse babei (cum şi ce(#

/şteaptă numai strigă baba râzând de bucurie# $acă stă lucrul aşa, apoi stăbine# $u"te şi adă bucata din râu# $oară voi şti eu ace un lucru cu cale din ea#

Podul era plin de râie, de şele şi de curele# Petru alese cele mai roase, mai ruginiteşi mai neîngri2ite şi le duse babei, ca să acă precum a ost zis# 0aba luă râiele, leaumă cu um de tămâie, zise peste ele o zicălă din cuvinte mărun'ele şi grăi dupăaceea către Petru9

7a râiele şi dă cu ele de poarta casei#

Petru ăcu precum i se zise ca să acă#

+ra2a babei a ost bună# /bia dete Petru cu râiele de poartă se şi întâmplă5 nuştiu cum5 un lucru înaintea căruia Petru stete uimit5 %n cal stătea înaintea lui decâtcare lumea n"a văzut mai rumos4 .u o şa plina de aur şi pietre scumpe cu nişte râie, lacare să nu priveşti că"'i piere lumina oc!ilor#

1rumos cal rumoasă şa şi rumoase râie pentru 1ăt"1rumos#

Sari voinice în spatele 6urgului, strigă baba acând cruce peste cal şi călăre'9 maizise apoi o zicală de câteva cuvinte şi intră în casă#

$upă ce Petru sări pe cal sim'ea cum că de trei ori este mai puternic la bra' şi deatâtea ori mai pietros la inimă#

Să te 'ii bine stăpâne, c"avem cale lungă şi trebuie să mergem iute# /şa zise6urgulB dar şi"a aat voinicul5 Se duseră5 se duseră, zburară cum nu s"a dus şi nicin"a zburat cal şi vonic înainte de aceea#

Pe punte stătea acuma un balaur cum n"a mai stat, un balaur cu douăsprezececapete, grozave, mai pline de văpaie4 ;ei4 dar şi"a aat voinicul# Petru nu se

înspăimântă, ci începu a se sueca la mâneci şi a scuipa în palme9 (1eri din cale4(0alaurul începu a scuipa la oc#

Petru nu mai ăcu dară multă vorbă, ci scoase sabia şi se grăbi să se repeadă sprepunte#

Stai4 astâmpără"te stăpâne4, grăi acuma 6urgul, (ă cum zic9 în'epeneşte"te cupintenii la mine în brâu, scoate sabia şi stai gata, că avem să sărim peste punte şibalaur# .ând vei vedea apoi că suntem tocmai pe deasupra balaurului, taie capul celmai mare, şterge cu mâneca sabia de sânge şi o băgă în teacă, ca să fi gata pe cânda2ungem la pământ(#

Petru strânse din pinteni, scoase sabia, tăie capul, şterse sângele, băgă ferul înteacă şi u gata pe când sim'i pământul sub picioarele calului#

/şa trecură puntea#



Să mergem mai departe, începu Petru vorba după ce mai privi o dată îndărăt la'ara sa#

Să mergem4 îi răspunse 6urgul# )umai spune"mi acuma stăpâne cum sămergem: Să mergem ca vântul: Să mergem ca gândul: Să mergem ca dorul: Sau sămergem c!iar ca blestemul:

Petru privi înainte şi nu văzu alta decât cer şi pământ5 un pustiu la a cărui vederei se ridicară perii în vârul capului#

Să mergem tot una după alta, nici prea tare să nu ne obosim, nici peste măsurasă nu ne întârziem# ?ise5 apoi merseră5 o zi ca vântul, una ca gândul, una ca dorul şiuna ca blestemul# Până ce n"a2unseră, în crăpatul zorilor zilei a patra la marginilepustiului#

Stai acum4 $ă în paşi4 Să văd ce n"am mai văzut, strigă Petru ştergându"se laoc!i ca omul care se trezeşte din somn, sau ca acela care vede ceva şi"i pare că numai îipare5 F)aintea lui Petru se întindea o pădure de aramă5 cu copaci, pomi şi poame dearamă, cu runze de aramă, cu tufşuri, iarbă şi ori care de care mai rumoase tot dearamă5

Petru stătu şi privi cum priveşte adică omul, care vede ce n"a mai văzut şi desprece n"a mai auzit# 7ntră în pădure#

1lorile de pe marginile căii începură a se lăuda şi a îndemna pe Petru ca să le rupăşi să"şi acă cunună din ele5

7a"mă pe mine, că eu"s mai rumoasă şi dau putere celui ce mă rupe, zicea una#

0a ia"mă pe mine, că cine mă pune în pălărie pe acela"l iubeşte cea mairumoasă nevastă din lume, zicea alta5 şi iarăşi se mişcă alta5 şi alta5 care de caremai rumoasă şi mai dulce la vorbă, până ce n"ademeniră pe Petru ca să le rupă#

6urgul sări în lături când văzu că stăpânul său pleacă după ori##

Pentru ce nu rămâi în pace:4 zise Petru cam cu răstita#

)u rupe, că nu e bine să rupi4 zise 6urgul sătos#

Pentru ce să nu fe bine:

Pe orile acestea zace blestemul9 cine rupe din ele acela are să se lupte cu +âlvapădurii4

.e vâlvă:4

/cum dă"mi pace4 /scultă de mine9 priveşte la oriB nu rupe însă din ele, ci rămâi în pace# /şa zise calul, şi mersera în paşi mai departe#

Petru o ştia din pă'ite cum că e bine s"asculte de 6urgulB îşi rupse dar gândul de laori# *n zadar însă4 $acă se pune odata necazul pe capul cuiva, nu scăpa de s"ar şi eridin toate puterile5

1lorile tot i se îmbiau şi el tot într"una slăbea din inimă9

1ie ce e dat să fe4 zise Petru de la o vreme# 0arem voi vedea şi +âlva pădurilor#Să văd, ce e: .u cine am de lucru: $acă"mi va f ursita să mor de ea, voi muri şi aşaBdacă nu5 apoi scap5 să fe o sută şi"o mie de iele4 Se puse la rupt de ori5

)"ai ăcut bine4 zise acum 6urgul plin de gri2ă# $acă ai ăcut"o, însă e ăcută4 te încinge acuma şi fi gata de luptă, că acuş, vine +âlva4



/bia rosti 6urgul vorba, abia u Petru gata cu cununa5 până ce şi începu un vântuşor din toate păr'ile## $in vânt se ăcu vior5 +iorul crescu5 crescu până ce nu sevăzu alta decât întunerec şi noapte5 şi iară numai noapte şi întunerec5 Lui Petru îipărea, cum că a luat cineva lumea în spate şi a încărcăt"o la uga cu ea, aşa secutremura pământul sub el#

1rică 'i"e: întrebă murgul scuturând din coamă#

0a4 răspunse Petru întărindu"se pe inima, deşi spatele începu a"i urnica# $acă eacuma aşa, aşa apoi fe cum e4

)ici nu"'i fe rică4 începu a"l îndemna 6urgul# 7a râul de la mine din cap şi umblăca să înrâni +âlva cu el#

/lta nu mai zise, căci Petru nici nu avu timp să desrâne cum se cade până ce şia2unse +âlva la ei5

Petru nu putea privi la ea5 aşa era de grozavă şi de înricoşată#

.ap n"are5 dar nici ără cap nu e5

Prin aer nu zboară5 dar nici pe pământ nu umblă5 /re coamă ca şi calul, coarne

ca cerbul, a'ă ca ursul, oc!ii ca di!orul şi trupul e de toate5 numai de fin'ă nu5 /şaera +âlva când se repezi către Petru#

Petru se spri2ini în ere, se ridică în picioare şi începu a lucra când cu sabia, când cubra'ul, iar sudorile mergeau după el că pârâul#

8recu o zi şi o noapteB lupta nu mai a2unse la capăt#

Stai5 Să ne mai întărim oleacă4 zise +âlva râsuând cu greu#

1ăt"1rumos lăsă spada în 2os#

)u sta4 strigă murgul cu grăbita#

Petru iarăşi începu a lucra din toate puterile#

+âlva rânc!eză acuma o dată ca şi calul5 apoi urlă ca lupul5 şi se repezi din noula Petru#

Lupta mai curse o zi şi o noapte şi mai înricoşată ca până acuma# Petru sim'eaabia că se mai poate mişca de obosit ce era#

Stai acuma, că văd că am cu om de lucru4 Stai, zise +âlva şi de"a două oară# Stai4Să ne împăcăm#

Petru se luptă mai departe deşi abia mai putea răsua#

)u sta4 vorbi 6urgul#

$ar nici +âlva nu se mai repezi ca până acuma, ci începu a se purta mai cu cale şitreabă, cum se poartă adică toate când nu mai simt putere în sine#

/şa curse lupta până"n zorile de"a treia zi# .ând începură zorile a crepe'i, Petruăcu ce ăcu, destul că aruncă râul în capul +âlvei obosite5 $eodata se ăcu din +âlvaun cal, cel mai rumos din lume#

$ulce"'i fe via'a, că mă scăpaşi de la robie4 zise acuma +âlva preăcută în cal şi începu a se dezmierda cu 6urgul#

6ai în urmă în'elese Petru din vorbă şi cuvânt cum că +âlva nu usese alta decâtun rate al 6urgului, pe care l"a blestemat Sânta 6iercure înainte de asta, cu atâtea şiatâtea sute de ani#



Petru legă +âlva de calul său, se sui pe ea şi se puse din nou pe cale5 .um amers: )ici nu e nevoie să spun# @epede a mers5 până ce n"a ieşit din pădurea cea dearamă#

Stati pe loc4 $a'i în paşi să văd ce n"am văzut4 zise Petru mai odată când ieşirădin pădurea cea de aramă# 7naintea lui se întindea acuma o pădure încă mai minunatădecât cea de aramă, cu tufş mai strălucitor, cu ori mai rumoase şi mai ademenitoare el intră în pădurea de argint#

1lorile începură a vorbi încă mai dulce, mai îndemnător decât cele din pădurea dearamă#

Să nu mai rupi din ori zise +âlva cea legată de 6urgul, căci rate"meu e de şapteori mai puternic decât mine#

)u se opri însă 1ăt"1rumos cel ără de rică4 /bia trecu una două, până ce Petru şi începu a rupe ori şi a le împleti în cunună#

Se ăcu vior mai turbat, noapte mai neagră, pământul se cutremura mai taredecât în pădurea de aramăB +âlva pădurii de argint se repezi la Petru c"o grozăvie deşapte ori mai mare decât cum a ost în pădurea de aramă# )ici el nu u însă leneş4 Lupta

mai curse o dată trei zile şi trei nop'iB şi"n crepetul zorilor zilei a patra, Petru înrâna şipe a doua +âlva#

$ulce"'i fe ericirea, că m"ai scos de la robie4 zise şi astă"dată +âlva, apoi se întinseră la cale cum s"au mai întins şi până acum#

;o, sta'i pe loc4 $a'i în paşi4# Să văd, ce n"am mai văzut încă, strigă călăre'ulacuma de a treia oară, puse după aceea palma pe oc!i, findcă se temea că"i va pierilumina de razele ce veneau din pădurea cea de aur#

El mai vazuse lucruri minunate, dar despre aşa ceva nici nu a visat până acuma#

Să stăm pe loc4 .ă nu e bine, strigară caii deodată#

Pentru ce să nu fe bine: întrebă Petru#

8u iarăşi ai să rupi din ori# -tiu că nu te va răbda frea4 -i ratele nostru cel maitânăr e de şaptezeci şi şapte de ori mai puternic şi mai grozav decât noi to'i trei laolaltă#Să încon2urăm dar pădurea4 /şa vorbi 6urgul#

0a nu4 răspunse Petru, să mergem4 Să le vedem pe toate dacă am văzut ceva# )"ave'i rică, nici eu n"am4

)u e nevoie să spun, cum că Petru iarăşi a ăcut ăcut"o5 $oamne4 dar cum să nuo acă#

/bia împletită cununa, până ce şi începu să fe ceva cum n"a mai ost5 /cuma nuera mai mult vior, nu mai mult întunecosB pământul nu se cutremura mai mult# Seăcea nu ştiu ce şi nu ştiu cum5 destul că lui Petru îi părea c"a intrat cineva în miezullumii şi a început s"o întoarcă pe dos# <rozav era ce era şi înricoşat5 şi5 să erească$umnezeu4

+ezi aşa4 zise 6urgul supărat, dacă n"ai putut rămânea în pace#

Petru văzu că nu mai vede nimic, începu a sim'i că nu mai simte nimic şi dete apricepe că nu mai are ce să priceapaB tăcu dară şi nu zise nimic, ci se încinse şi se ăcugata de luptă# +ie acuma +âlva4 strigă după aceea# Sau mor sau îi pun râul în cap4



/bia zise vorba până ce şi văzu apropiindu"se către dânsul5 o negură deasă veneacătre Petru# /şa era de deasă negura asta, încât Petru nici pe sine însuşi nu se puteavedea în ea#

.e e asta:4 strigă el cam înspăimântat când începu a sim'i că"l doare din toatepăr'ile# Se înspăimântă însă şi mai tare, când văzu că nici el singur nu"şi aude vorba înnegura cea deasă#

*ncepu dar a da cu sabia în dreapta şi în stânga pe dinainte şi pe dindărăt a da dintoate păr'ile şi din toate puterile care le mai avea5 cum ace adică omul, care vede căacuma nu e bine# /şa lucra el o zi şi o noapte ără să vadă alta decât negru înainteaoc!ilor săi, ără să audă alta decât cursul sudorilor sale de pe trupurile cailor## $e la ovreme c!iar şi începu a crede că nici nu mai trăieşte, ci a murit acuma de mult#

$eodată începu a se desace negura5 *n zorile zilei a doua, negura se resfră detot, şi pe când se ridică soarele pe cer, înaintea oc!ilor lui Petru era lumină ca lumina#

Lui îi păru acuma că se născuse din nou# +âlva: peri ca"n palmă#

@asuă acuma o dată, că iară va să înceapă lupta din nou4 zise 6urgul#

.e"a ost asta: întrebă Petru#

+âlva, răspunse 6urgul, +âlva a ost preăcută în negură5 @ăsuă numai căiarăşi vine4

)ici n"a zis"o bine 6urgul asta, nici n"avu Petru vreme ca să răsue până ce şi văzucă vede ceva venind deoparte, ceva despre ce nu ştia ce e5 o apă, însă nu e ca apă că"'i pare că nu curge pe pământ, ci zboară cumva sau ce ace5 destul că urme nu are şipe sus nu zboara5 /şa ceva ce nu e4

+ai4 strigă Petru#

3ine"te şi dă, nu sta4 zise 6urgul5, şi nu mai zise după aceea nimica, că"i astupăapa gura#

Lupta se începu din nou5 Petru dădu o zi şi o noapte necurmat ără ca să f ştiut înce şi se luptă ără să ştie cu cine5 .ând se apropiară zorile zilei a doua, începu a sim'icum că slăbeşte din picioare#

/cuma pier4 strigă cam supăratB însă pentru aceea începu a"şi întări inima şi a da încă mai 'apăn5 Soarele răsări pe cer, apa pieri ără să se ştie cum şi când#

@ăsuă4 grăi 6urgul, răsuă că n"ai multă vreme, +âlva vine pe loc4 Petru nu maizise nimic, că nici nu ştia săracul de el ce să mai acă de obosit ce era# Se aşeză darămai bine în şa, strânse mai bine de sabie şi aşteptă aşa gătit, ca să a2ungă ce vedea căvine5

/şa cum, nu ştiu cum, ca şi când se visează omul, că vedea ceva ce n"are ce are şiare ce n"are, aşa îi parea lui Petru că ar f +âlva acum# &4 $oamne4 &4 $oamne4 .umpoate f +âlva pădurii de aur când s"a dus de două ori cu ruşine:4 ?bura pe picioare şiumbla pe aripi5 era cu capul dinapoi şi cu coada dinainte, cu oc!ii în piept şi cu pieptul

în runte5 şi cum mai era încă numai $umnezeu ar şti s"o spună4

Pe Petru îl trecură forii o dată din sus în 2os, o dată din 2os în sus, o dată cruciş, şi odată curmezişB după aceea întări inima şi începu a lucra cum a mai lucrat şi5 n"a mailucrat# 8recu ziua# Petru începu a slăbi din puteri# 8recu amurgul seriiB lui Petru începurăa i se împăien2eni oc!ii# .ând a2unse la miezul nop'ii, Petru sim'i cum că nu e mai multcălare# )ici el singur nu ştia cum şi când a a2uns la pământB destul că nu mai era pe cal#



.ând începu a se dezveli ziua din noapte, Petru nu mai putea sta în picioare, ci se lăsă în genunc!i#

)u te lăsaB mai 'ine"o încă oleacă4 strigă 6urgul când văzu că slăbesc puterilestăpânului său#

Petru se şterse cu mâneca cămăşii de sudori# *şi încordă toate puterile şi se ridică

încă o dată în picioare# Loveşte acuma +âlva cu râul peste bot4 zise 6urgul#

Petru ăcu precum îi zise#

+âlva rânc!eză o dată ca armăsarul, încât lui Petru îi părea c"o să asurzească, apoisări la Petru, deşi abia se mişca şi ea de obosită ce era#

Lupta nu mai curse mult# Petru ăcu ce ăcu şi puse râul şi la astă +âlva pe cap5

Pe când se ăcea ziua cum se cade, 1ăt"1rumos călărea pe al patrulea cal#

1rumoasă"'i fe nevasta, că m"ai scos de la robie4 zise +âlva#

Plecară, se duseră şi pe când se învăluia ziua cu noaptea a2unseră spre marginea

pădurii de aur# .um mergeau aşa pe cale, lui Petru începu a i se urî şi ca să acă şi elceva, dete a privi la cununile cele rumoase#

.e să ac cu trei cununi: începu a vorbi aşa singur# $estul îmi fe una# 3iu pe ceamai rumoasă#

/runcă dar cea de aramă, apoi cea de argint şi 'inu numai pe cea de aur la sine#

Stai4 zise 6urgul# )u arunca cununile# $escalecă şi le ridică că"'i vor prinde încăbine#

Petru ăcu precum i se zise şi merse mai departe#

.ând era soarele de"o palmă de la pământ aşa de către seară când începmusculi'ele a se aduna, călăre'ul nostru a2unse c!iar la marginea pădurii# )aintea lui se

întindea un pustiu mare5 mare5 cât vedeai cu oc!ii nu vedeai nimic pe el# .aii se opriră în loc#

.e e: întrebă Petru#

)u e bine4 răspunse 6urgul#

Pentru ce să nu fe bine:4

7ntrăm în împără'ia Sfntei 6iercuri# .ât vom merge prin ea, nu vom da de altadecât de rig şi iarăşi de rig# Pe marginile căii vor f ocuri din ocuri şi eu mă tem că tuvei merge să te încălzeşti#

-i pentru ce să nu mă încălzesc:

)u e bine să te încălzeşti4 răspunse 6urgul cu gri2ă# 7ntră4 grăi Petru ără rică, dacă trebuie, voi şti răbda la rig#

Pe cât Petru intra mai adânc în împără'ia Sfntei 6iercuri, pe atâta sim'ea mai tarecă nu e bine cum e# La tot pasul era mai rig, mai ger5 $ar rig şi ger încât îng!e'amăduva în oase5 $ar nici Petru nu era ăcut de picioroange4 +oinic a ost la luptă,voinic rămase şi la răbdare#

Pe marginea căii tot oc din oc şi lângă ocuri tot oameni din oameni care c!emaupe Petru la sine, care de care cu vorbe mai rumoase şi mai ademenitoare# Lui Petru



începu a i se îng!e'a răsuarea din gură, dar el nu se lăsă, ci însă porunci 6urgului casă meargă la pas#

.âtă vreme a răbdat voinicul nostru la ger şi rig, nici nu se poate spune, căcifecare ştie cum că în împără'ia Sfntei 6iercuri nu e rig5 numai iac"aşa, ci rig, rig5,

încât îng!ea'a şi vi'elul în vacă5 încât crăpă şi stâncile de ger ce e5

/şa zău e acolo4 $ar nici Petru n"a crescut ără necaz5 scrâşnea din din'i şi nimicmai mult, deşi a ost în'epenit, încât nici nu mai putea clipi#

/şa a2unseră la Sânta 6iercuri#

Petru coborî de pe cal, aruncă râul în capul 6urgului şi intră în coliba Sfntei6iercuri#

0una ziua, 6aică4

6ul'umim, voinic riguros4

Petru râse o dată dar nu răspunse nimic#

+oinic ai ost, îi zise acuma Sânta 6iercuri bătându"l pe umeri# /cuma să"'i daucâştigul# Se duse după aceea, desc!ise un serin erecat şi scoase din el o cutie mică9iacă, zise mai departe, cutia e dată din bătrâni ca să nu o poarte decât acela care atrecut prin împără'ia rigului# )a"'i"o şi poartă gri2ă de ea că"'i va prinde încă bine# .ândo desc!izi, î'i vine veste de unde tu numai vrei şi ştire adevarată din 'ara ta#

Petru mul'ămi de vorbă şi de dar şi se sui pe cal şi porni mai departe#

$upă ce se departă de o azvârlită bună, desc!ise cutia cea vră2ită#

.e e poruncă: întrebă nu ştiu ce din cutie#

+este îmi adă de la taica, porunci Petru cam cu rică#

-ade la sat cu bătrânii4 răspunse cutia#

6erge"i bine:

?ău aci cam rău, că"i supărat4

.ine îl supără: întrebă Petru acum mai aspru#

1ra'ii tăi .ostan şi 1lorea4 răspunse iarăşi din cutie# Pe cum îmi pare mie cer împără'ia de la el şi bătrânul zice că n"ar f vrednici de ea#

6ergi 6urgule, că nu e vreme de pierdut4 strigă acuma Petru# *nc!ise după aceeacutia şi o băgă în traistă#

Se duseră cum se ducea năluca, cum umblă vântoasele şi gonesc în miezul nop'iipricolicii# .ât au mers aşa nici nu se poate spune5 /u mers mult5 oarte mult4

Stai4 să"'i mai dau un sat4 zise 6urgul într"un târziu#

S"auzim4 grăi Petru# /i avut necaz cu rigul, acuma ai să dai de o căldură cum n"a mai ost# Să rămâivoinic4 Să nu te tragi la răcoare că nu e bine#

6ergi4 răspunse Petru# )u"'i fe rică, dacă n"am îng!e'at nici nu mă voi topi# ;m4aici era o căldură încât se topeşte şi măduva în oase5 .ăldură adecă cum nu poate fdecât în împără'ia Sfntei Aoi#



Pe cât mergeau mai departe, cu atât căldura era mai mare5 $e la o vreme începură a se topi c!iar şi potcoavele de la 6urgul de pe copite# ;ei4 dar nici Petru nu selăsă4 îi curgeau sudorile vale, el se ştergea cu mâneca şi mână în goană mai departe#

$e cald ar mai f ost cum ar f ost, era însă şi un alt lucru care pe Petru îl supără încă mai tare# Pe lângă cale tot câte la o azvârlitură bună de departe una de alta eraunişte văi răcoroase cu nişte izvoare reci şi astâmpărătoare# .ând Petru privea la ele,sim'ea că i"a secat inima şi i s"a uscat limba în gură de sete ce"i era#

Pe lângă izvoare erau tot crini, viorele şi trandafri, prin iarba cea molcu'ă şi pe eleodi!neau nişte ete, rumoase, doamne4 încât nici nu pot f mai rumoase#

Lui Petru îi venea să înc!idă oc!ii, ca să nici nu mai vadă aşa lucruri ademenitoare# +ino, voinice, la răcoare4 +ino4 Stai de vorba4 îl c!emau eti'ele#

Petru dădea din cap şi nici nu zicea nimic, că i s"a oprit şi graiul#

6ult au mers aşa, oarte mult4

$eodata sim'iră că începe căldura a se mai stâmpăra# $in departe, pe un deal sevedea o colibăB aici locuia Sânta Aoi#

Petru trase spre ea# .ând erau să a2ungă la colibă, Sânta Aoi le ieşi în cale şi"i zise (?iua bună( luiPetru#

Petru îi mul'umi5 precum e acuma datina la oameni cu cinste şi nărăveală,prinseră după aceea vorba5 cum prind adică oamenii ce nu s"au mai văzut încă# Petruspuse veste de la Sânta 6iercuri, vorbi despre patimile sale şi despre calea în care apornit şi luă ziua bună, că zău4 el nu prea avea vreme de pierdut5 ;m4 cine ştie cât maiavea să meargă până la ?âna ?orilor4(

6ai stai oleacă4 grăi Sânta Aoie, să"'i mai zic o vorbă# /cum intri în împără'iaSântei +ineri9 să treci şi pe la ea şi să"i spui (sănătate şi voie bună( de la mine# .ând veimerge apoi către casă, să vii iarăşi pe la mine, că am să"'i dau ceva, care î'i va prinde

bine# Petru mul'ămi de vorba şi de toate, plecă după aceea mai departe#

/bia merseră cam aşa cât 'ine o pipă de tutun până ce şi a2unseră într"o 'ară nouă#

/ci nu era cald, dar nici nu era rig, ci5 aşa cumva între ele5 cum e coleaprimăvara, când încep a se în'ărca mieii# Petru începu acum a răsua mai stâmpărare#Era însă un pustiu5 numai nisip şi scai# &are ce să fe aceea: întrebă Petru dând cuoc!ii de aşa ceva ca şi o casă însă departe5 oarte departe4 tocmai până unde a2ungoc!ii lui peste pustiul cel gol#

/ceea e casa Sfntei +ineri, răspunse 6urgul# $acă mergem bine poate a2ungem încă până ce se întunecă deplin#

/şa şi u5 )oaptea se ăcu noapte# 1ăt"1rumos se apropie cu încetul de casa ceadepărtată#

Peste pustiu se vedeau o mul'ime de năluci ce se goneau pe din dreapta, dinstânga, pe dinaintea şi pe dindosul lui Petru#

Să n"ai nici o rică4 zise 6urgul# /ceste sunt etele vântoaselor5 Se 2oacă prin aeraşteptând să vină şi vârcolacii# /şa a2unseră până la casa Sfntei +ineri#

.obori acuma şi intră în casă4 zise 6urgul# Petru voi să acă ce i se zise#



Stai nu f aşa grăbit, vorbi 6urgul mai departe# Să te învă' mai nainte ce şi cumsă aci# La Sânta +ineri nu po'i intra, că e păzită 2ur împre2ur de +ântoase#

.e să ac dară:

7a cununa cea de aramă şi te du cu ea vezi colo departe pe colina ceea# .ând veif acolo începe a striga9 +ai, ce ete rumoase4 ce îngeri4 ce suete de zâna4 $upă aceea

ridică cununa în sus şi zi9 $acă aş şti că ar primi careva cununa asta de la mine4 dacă aşşti4 şi aruncă cununa#

-i pentru ce să ac aşa:, întrebă Petru5 cum întreabă adică omul, care vrea săştie că pentru ce ace#

8aci, du"te şi ă4 zise 6urgul pe scurt şi Petru nu mai lungi vorba, ci ăcu precum ise zise# /bia aruncă Petru cununa când se şi îngrămădiră +ântoasele peste ea şi

începură a se bate, ca să o aiba care de care#

Petru o luă acuma către casă#

Stai4 strigă 6urgul încă o dată# *ncă nu 'i le"am spus pe toate# 7a cununa cea deargint apoi te du şi bate la ereastra Sfntei +ineri5 $acă te întreabă baba, cine e: tu săzici că ai rătăcit prin pustiu# Ea te va mâna îndărăt# 8u să nu te mişti, ci să zici9 0a zău4eu nu voi merge, că de când am ost mic tot am auzit de rumuse'ea Sfntei +ineri şi numi"am ăcut opinci de o'el cu curele de vi'el, nu am venit de nouă ani şi nouă luni, num"am luptat pentru cununa asta de argint, care voiesc să i"o dau ei, nu le"am ăcut şipă'it toate astea pentru ca să merg înapoi când voi a2unge la ea5 /şa să aci şi aşa săziciB de aici încolo gri2a ta să fe#

Petru nu mai ăcu vorbă, ci porni spre casă#

.um era aşa de noapte, Petru nici nu vedea casa Sfntei +ineri, ci merse numai perazele luminii ce străbăteau din ereastră până la el# /2ungand la casă, nişte căini

începură a lătra, când sim'i ceva străin prin apropiere#

.ine se mănâncă cu câini: amară i"ar f via'a4 strigă Sânta +ineri mânioasă cumse cade#

Eu sunt, Sântă +ineri, eu4 zise Petru răsuând o dată cu greu, ca omul care arvrea să acă ce ace# /m rătăcit prin pustiu şi n"am unde să dorm peste noapte# /icităcu, nu cuteză să zică mai mult#

%nde 'i"ai lăsat calul:, întrebă Sânta +ineri cam aspru# Petru sta în c!ibzuri, nuştia să minta ori să vorbească vorbă dreaptă# )u răspunse nimic#

6ergi cu $umnezeu, ătul meu4 Eu n"am loc să"'i dau, zise Sânta +ineri şi seretrase de la ereastră#

Petru zise acuma ce i"a ost zis 6urgul să zică#

/bia"şi sârşi Petru zicala până ce şi văzu, cum că Sânta +ineri desc!ise ereastravorbind către el cu vorbă dulce şi blânda9

Să văd cununa ătule4 Petru"i întinse cununa#

+ino în casă4 zise Sânta +ineri, nu te teme de câini, că ei în'eleg voin'a mea# /şaşi ăcu5 .âinii începură a mişca din coadă mergând în urma lui Petru, cum merg dupăom când vine seara de la 'arină#

Petru zise (bună seara(, când intră în casă, îşi puse pălăria pe vârul cuptorului şise aşeză pe pomnol după ce i se zise să şadă#



/cuma se vorbi5 iaca despre lucruri de toate zilele, despre lume, despre răutateaoamenilor şi despre alte lucruri ca astea5 ără nici o treabă şi pre'5 Precum se vedea,Sânta +ineri era oarte supărată pe oameniB iar Petru"i dădea în toate dreptate, cum secade adică omului care şade la masa altuia#

$oamne4 dar şi bătrână era baba asta4

Eu nu ştiu de ce privea 2unele de Petru aşa de"a"deoc!iul la ea# $oara voia să"inumere cre'urile din a'ă:4

Poate4 /r f trebuit însă, ca să se nască de şapte ori cât un om într"o via'ă pentruca să poată a2unge la capăt cu număratul5

Sfntei +ineri îi râdea inima de bucurie, când vedea cum că Petru se pierde cu totul în privirea ei# .ând nu era încă ce este, începu Sânta +ineri vorba, când lumea încă nuera lume, atunci m"am născut eu, şi eram atât de rumoasă find copilă, încât părin'iimei au lăsat să fe lume, ca să fe cine să se minuneze de rumuse'ea mea5 .ând s"aăcut apoi lumea, eu eram ată mare, şi de minunat ce s"a minunat de rumuse'ea mea,lumea m"a deoc!iat5 $e atunci se ace pe toată suta de ani câte o crestătură peruntea mea5 şi acuma"s bătrâna# Sânta +ineri nu mai putu vorbi mai departe despreaceasta de tristă şi de supărată, ci vorbind mai departe, îi spuse apoi lui Petru, cum cătată"său era odată împărat mare şi puternic, şi născându"se vra2ba între el şi ?âna?orilor, care împărăteşte în 'ara vecină, usese bat2ocorit, cum nu se cade, de cătrevicleana de vecină# *ncepu apoi a vorbi câte rele toate despre ?âna ?orilor5 Petru ce sămai acă şi el: /sculta şi el# $acă mai zicea şi el câteodată9 /şa e zău aici4 .e alta sepoate ace:

$ar să"'i dau un lucru, dacă eşti voinic şi vrei să mi"l aci, grăi Sânta +ineri campe când începură a f somnoroşi# Este la ?âna ?orilor o ântână# .ine bea din apa ei,acela înoreşte ca trandafrul şi ca viorelele# Să"mi aduci un ulcior din această apă5Lucrul e greu4 .e e drept e drept4 *mpără'ia ?ânei ?orilor e păzită de el de el de fare şizmei îngrozitori# Să"'i spun însă ceva şi să"'i dau un lucru#

$upă ce vorbi aşa, Sânta +ineri se duse la un scrin erecat din toate păr'ile şi

scoase din el un uieraş mic micu'# +ezi tu uieraşul ista: grăi către Petru, mi l"a dat unmoş bătrân încă de când eram tânără# .ine aude sunetul acestuia acela adoarme5doarme5 până ce nu"l mai aude# 8u să iei uieraşul şi să tot cân'i din el cât vei f în*mpără'ia ?ânei ?orilor# )imeni nu te va atinge, căci toată lumea va dormi#

Petru spuse acuma în ce cale a pornit şi ce treabă cearcă# Sânta +ineri se bucurăşi mai tare# )"au mai stat mult de vorbă5 $ar cum să şi stea când a ost trecut acumamiezul nop'ii bine, binişor# Petru luă (noapte bună(, băgă uieraşul în teacă şi se sui înpodul casei, ca să mai doarmă şi el de la o vreme# Pe când se revărsau zorile, Petru era

în picioareB luceaărul boului nici nu s"a ost ridicat bine pe cer, până când el s"a şi ostsculat5 Luă un troc mare, îl umplu de 2ăratec şi se duse ca să !rănească caii# $upă ce6urgul mâncă câte de trei ori trei, iară ceilal'i cai câte trei trocuri pline de 2ar# Petrutrase la ântână, adăpă şi se ăcu gata de cale#

Stai4 strigă Sânta +ineri de la ereastră# 6ai am să"'i zic o vorbă4 Să"'i mai dauun sat5

Petru s"apropie de ereastră#

Lasă un cal aici şi pleacă numai cu trei# 6ergi apoi încet până ce vei a2unge la*mpără'ia ?orilor#

/ici descalecă şi intră pe 2os5 .ând vei veni apoi îndărăt, aşa să vii, ca to'i trei caiisă"'i rămâna în cale, s"a2ungi pe 2os#



/şa am să ac4 grăi Petru voind să plece#

)u te grăbi, că n"am gătit încă, vorbi Sânta +ineri mai departe# Să nu priveşti la?âna ?orilor că ea are oc!i care vră2esc şi priviri care răpesc min'ile# E urâtă, atâta deurâtă încât nici nu"'i pot spune# /re oc!i de bu!ă, a'ă de vulpe şi g!eare de mâ'a#/uzi:4 să nu priveşti la ea5 -i $umnezeu să te aducă întreg şi sănătos, ătul meu Petre4

Petru mul'ămi de vorbă şi învă'atură şi nu se opri mai mult5 %nde avea el vremede a sta cu babele la vorbă4 Lăsă pe 6urgul ca să pască, se întinse apoi la cale#

$eparte5 departe5 unde se lasă cerul pe pământ, unde stau stelele de vorba cuorile, acolo se vedea o roşea'ă cam aşa cum e cerul colea în zorile de primăvară, darmai rumos şi mai minunat4 /colo era cetatea ?ânei ?orilor#

$e aci până acolo, de acolo până aci, nu era alta decât iarbă şi ori5 şi apoi nu eranici cald, nici rece nici luminos, nici întunerec, ci aşa cumva între ele5 cum e colea pela Sântu Petru când te scoli ca să mâni vitele la turmă5 Petru numai de un drag umblaprin 'ara asta plăcută5

.ât a mers 1ăt"1rumosul nostru aşa, aceea nu se poate spune cu vorbă omeneascăfindcă într"această 'ară n"a urmat zilei noaptea şi nop'ii ziua, erau pururea zori cu vânt

moale şi răcoros, cu soarele ascuns şi lumina de 2umătateB împără'ia nop'ii şi a zilei se începea numai de la casa Sfntei +ineri# $upă mult mers şi lungă călătorie# Petru văzuzărindu"se ceva alb printre roşea'a cerului5 .u cât se apropia mai mult, cu atâta ceeace vedea se desăşura mai tare naintea oc!ilor lui# /sta era cetatea5 Petru privi5privi5 @ăsuă apoi o dată cu greu, ca omul care gândeşte ($oamne mul'umescu"'i4

5 $ar şi rumoasă era cetatea asta4

)işte turnuri nalte5 nalte5 până dincolo de *mpără'ia )orilor, nişte păre'i albi cag!ioceii şi ridica'i mai sus decât cum stă soarele la prânzul cel mare, un acoperiş deargint, dar cum de argint:4 /şa că nici nu strălucea în a'a soarelui, şi ereşti5 tot dinaer tors cu multă maiestrie şi 'esut în g!erg!e de aur întunecos5 Peste toate astea se

2ucau apoi razele vesele ale soarelui cum se 2oacă vântul cu umbra crengilor coleaprimăvara când se mişcă de leneş ce este#

Petru stete uimit în loc, ca să se poata minuna de atâta rumuse'ă îngrămădită#

6ult n"a putut să steie că i"a ost degrabă9 descălecă dară, lăsă caii, ca să pască peiarba cea plină de rouă, îşi luă uieraşul precum i"a ost zis Sânta +ineri, zise o dată($oamne a2ută( şi plecă la lucru cel mai mare# /bia merse aşa singur, pe 2os o cale camde trei azvârlite bune, până ce şi dete de un năzdrăvan adormit de dulcea'a uieraşului#/cesta era unul dintre pândarii 2urului cetă'ii ?ânei ?orilor5 &are $oamne cum a pututcreşte atât de lung:

.um s"a putut întrupa atâta de puternic:

.um stătea aşa culcat pe spate# Petru începu să"l măsoare cu paşii5 )u voiesc săspun minciuna4 a ost lung, oarte lungB atâta de lung a ost încât Petru răsuă o dată cu

greu când a2unse de la picioare la cap5 nu ştiu acuma cu de"a bună seamă5 de obosit,ori de uimit9 nu e lună la răsărit atâta de mare, cât era oc!iul năzdrăvanului# /poi baremdacă ar f ost şi acesta ca la altă lume, dar era tocmai în mi2locul run'ii5 /şa eraoc!iul4 .um au putut apoi celelalte să fe4 Petru voinic de voinic, dar zău4 el mul'umi lui$umnezeu uieraşului şi Sfntei +ineri, cum că n"a dat de rău cu acest om neom şi plecăcu încetul mai departe#

/şa, cam cât merge omul până ce"i vine să se aşeze la răcoare mai merse Petrupână ce dădu de alte lucruri şi mai grozave5 )işte balauri tot cu câte şapte capete erau

întinşi la soare şi adormi'i adânc, când pe de"a dreapta, când pe de"a stânga5 .um au



ost aceşti balauri, aceea n"o mai spun9 ştie anume toată lumea că balaurii nu"s treabăde glumă şi de râs5 /sta era a două pază a împre2urulul de curte5 Petru trecu cam cuuga nu ştiu acuma de grabă ori de groază5 )ici n"ar f ost însă minune dacă s"ar f

îngrozit4

0alaurul e balaur44

/cum a2unse 1ăt"1rumos la un râu5 Să nu gândească însă nimeni că acesta ar f ost râu ca toate râurile5 )u apă, cilapte curgea aici nu peste nisip de piatră, ci peste pietre scumpe şi mărgăritare5 şi nucurgea lin sau repede, ci lin şi repede deodata cum curg zilele omului ericit5 /cesta aost râul, care curge 2ur împre2ur pe lângă cetate5 tot curge5 tot curge5 ără a maista, ără a mai merge mai departe#

Pe marginea râului dormeau tot cam de o săritură unul de altul nişte lei îng!iera'i5.e lei însă4 .u părul de aur şi pe din'i şi g!eare tot cu erecătura5 /ceştia erau pazarâului5 $incolo de cea parte de râu era o grădină rumoasă5 oarte rumoasă5 cumnu poate f decât la ?âna ?orilor# Pe mal tot ori din ori, pe ori dormeau dulce şi lin totzâne din zâne care de care mai rumoase, mai vră2itoare şi mai dulce la a'ă5

Petru nici nu cuteză ca să privească într"acolo# 1ăt"1rumos se întrebă acuma cum să treacă peste râu# @âul era lat şi adânc, şipeste râu numai o punte, asta însă cum nu mai sunt pu'ine în asta lume# $incoace şidincolo, pe un mal şi pe altul, tot câte o runte de punte păzită tot de câte patru leidormitori# Puntea însă: peste punte nu poate trece suet de om5 & vezi cu oc!ii darsim'i golitate când calci cu piciorul pe ea5 .ine ştie din ce o mai f ost şi asta ăcută4$oar c!iar dintr"un pui de nor:

$estul că Petru rămase pe 'ărmul râului# Să treacă: nu poate# Să înoate: nu etreabă# .e să acă dară:4

;ai4 Să nu fe gri2ă de Petru4 .u una cu două el n"o sârşeşte4 se întoarce îndărătpână ce a2unse la năzdrăvanul cel mare# .e va da târgul şi norocul, gândi în sine, să

stam dară şi la vorbă4 (Scoala voinice4( strigă apoi pe năzdrăvan trăgându"l de mânecasurtucului# .ând năzdrăvanul se deşteptă din somn întinse palma după Petru5 aşa ca şicând vrei să prinzi o muscă#

Petru suă în uieraş5 )ăzdrăvanul căzu iarăşi la pământ#

/şa"l trezi şi adormi Petru de trei ori una după alta, adică de trei ori l"a trezit şi detrei ori l"a adormit5 .ând use ca să fe de a patra oară, Petru îşi dezlegă nărama de lagrumazi, luă degetele cele mici ale năzdrăvanului şi le legă cu ea laolaltă, scoase sabiaşi prinzând pe năzdrăvan de piept mai strigă o dată9 Scoala voinice4 +ăzându"senăzdrăvanul atât de rău bat2ocorit9

Ei, zise către Petru, nu te lup'i în luptă dreaptă4 Stai la luptă dacă eşti voinic4

6ai aşteaptă oleacă4 6ai nainte am o vorbă cu tine, grăi Petru5 Aură că mă veitrece peste râu, şi atunci te las să vii la luptă# )ăzdrăvanul ăcu 2urământ şi Petru"l lăsăsă se scoale#

.ând năzdrăvanul se sim'i deşteptat se repezi la Petru ca să"l turtească c"olovitură5 şi"a aat însă omul4

)ici Petru nu era de ieri de alaltăieri, şi el se repezi voiniceşte# 8rei zile şi trei nop'ise luptă#



)ăzdrăvanul dete cu Petru de intră până la genunc!i în pământB Petru dete cunăzdrăvanul până în brâuB iară dete năzdrăvanul până la piept# -i mai în urmă Petrepână în grumazi4 .ând năzdrăvanul se sim'i aşa strâmtorat9

Lasă"mă, strigă înspăimântat, lasă"mă că mă dau bătut4

8reci"mă peste râu: întrebă Petru#

8rec4 răspunse cela din gură#

.e să ac cu tine dacă î'i calci vorba:

%cide"mă, ă ce vrei cu mine, numai acuma mă lasă să trăiesc#

/şa să fe dară4 zise Petre, luă după aceea mâna cea stângă a năzdrăvanului şi olegă de piciorul cel drept îi băgă nărama în gură ca să nu strige, îl legă la oc!i ca să nuvadă şi porni aşa purtându"l de mână către râu#

.ând a2unseră la râu năzdrăvanul păşi cu un picior de o parte, cu altul de alta derâu, luă pe Petru în palmă şi"l puse rumos de cealaltă parte#

/cuma e bine4 grăi Petru, suă după aceea în uieraş şi năzdrăvanul căzu de"alungul pe malul râului#

/şa trecu Petre râul# .ând zânele cele ce se scăldau în laptele râului auzira sunetuluieraşului lui Petru, ele căzura somnoroase, ieşiră din lapte şi adormiră pe orile de pemal# /şa dormind le aă Petru când se coborî din palma năzdrăvanului5")ici nu cutezăsă steie multă vreme la ele5 1rumoase erau, doamne4 .um putea apoi să fe însăşi?âna ?orilor: Sau doară ea e cea mai urâtă dintre cele rumoase: 1ăt"1ramos nu se

întrebă mult, ci porni ca să vadă#

.ând intră în grădină, începu a se minuna din nou# .ât a umblat şi pă'it atâtarumuse'ă n"a mai văzut5

Lasă că arborii erau tot cu craci de aur, că izvoarele curgeau mai limpede decâtroua, că vânturile se mişcau cântând şi orile vorbeau vorbe dulci şi rumoaseB dar Petrumai mult se mira de aceea că în întreagă această grădină nu era nici o oare desăcută,ci numai boboci5 Parcă aici a ost stat lumea locului şi era să fe pururea totprimăvară5 &are când vor înori orile acestea, dacă n"au avut vreme să înoreascăpână acuma: şi dacă n"au înorit pentru ce:

/şa se întrebă PetruB aşa şi încă şi într"alt c!ip, în calea lui către cetate5 )imic nu"istătea în caleB nimic nu"i oprea gândirea9 toată lumea dormeaB zânele de pe la izvoare,păsările de pe crengi, căprioarele dintre tufşuri şi uturii de lângă ori# 8oate erau dusede uieraşul lui Petru#

.!iar nici vântul nu se mai 2uca cu runzele, nici razele soarelui nu mai sorbeauroua de pe iarbă şi râurile încetară de a mai curge5 Singur Petru era treaz# Petru cugândurile sale şi Petru cu mirarea gândurilor sale# /2unse la curte# Aur"împre2urul cur'ii se

întindea un ierbiş rumos şi des, un ierbiş ce ugea ca vântul# Poarta era în runte9 o

poartă tot din ori şi alte lucrări rumoase# Pe sub poartă şi pe lângă poartă iarăşi ori,care de care mai rumoase, încât lui Petru i se părea că umblă pe nouri când călcă peele# Pe de"a dreapta şi pe de"a stânga dormeau zânele ce au ost să păzească intrarea

în curte# Petru privi în toate lăturile, mai zise o dată ($oamne a2ută( şi intră în cetate#

.e a văzut Petru într"aceasta curte, aceea nici n"o mai spun, ştie doară toată lumeacă curtea ?ânei ?orilor nu poate f ceva lucru de rând# Aur"împre2ur zâne împietrite, pomicu runzele de aur şi cu orile de mărgele şi pietre scumpe, stâlpi de raze de soare şinetezi ca şi paltinul, trepte lucii şi moi ca şi culcuşul etelor de împărat şi un aer plin demiros dulce şi adormitor5



)ici nu voiesc să spun, că numai gra2dul în care stau caii Sântului Soare, era mairumos decât cetatea celui mai mare împărat din lume5 /şa era asta la ?âna ?orilor şinici n"ar f putut f altel5 .um să fe doară: Petru se sui pe trepte şi intră în cetate5.ele dintâi douăsprezece odăi erau din pânză, altele douăsprezece din mătase# %rmarăapoi douăsprezece de aur# Petru trecu cu iu'eală prin toate patruzeci şi optB aici aă pe?âna ?orilor într"a patruzeci şi nouălea, care era cea mai rumoasă dintre toate#

/stă casă era lungă, lată, naltă, ca şi o biserică din cele mai rumoase5 2ur" împre2ur păre'ii erau acoperi'i cu el de el de mătăsuri şi alte lucruri minunateB pe 2os,pe pământ, pe unde umblai cu picioarele, era nu ştiu ce strălucitor ca oglinda şi moaleca perina şi5 mai erau acum tot elul de lucruri rumoase, ca la ?âna ?orilor adecă5%nde va f doară rumos, dacă nu aicea4## .um zic, lui Petru i se opri răsuarea, cândvăzu că se vede în mi2locul atâtor lucrări aşa grozav de rumoase5 *n mi2locul acesteibiserici, sau ce era, văzu Petru ântâna cea vestită pentru care a venit el atâta lume depe pământ5 =ântână ca toate ântânile şi nimic mai mult4 8e miri cum a şi răbdat"o?âna ?orilor în casa ei4 /vea nişte doage din moşi strămoşi# 0ag seamă, a ost lăsat caaşa să rămâna4 şi acum ar trebui să spun o vorbă mare4> Lânga ântână era c!iar ?âna?orilor aievea aşa cum era4

Era doamne un leagăn de aur şi5 numai $umnezeu ştie de ce încă, destul cum căera rumos, aici în leagăn dormea ?âna ?orilor pe perini de mătasă umplute cu suarede vânt de primăvară5 )ici nu era rumoasă5 $ar de unde să şi fe4 )"a zis doarăSânta +ineri că are el de el de lucruri urâte şi îngrozitoare: .e să mai lungim doarăvorba: Poate că Sânta +ineri a avut dreptate# Poate să fe4 $estul când Petru privi la eaaşa cum dormea în leagăn, el stete cu suetul amor'it şi nu sua mai mult în uieraşulcel vră2it5 Era încremenit de minunat ce se minuna5 0a4 rumoasă era,5 rumoasă46ai rumoasă decât c!iar cum 'i"ar părea că ar f să fe ?âna ?orilor5 6ai mult nu vreausă zic4

Pe de"a dreapta şi pe de"a stânga leagănului dormeau câte douăsprezece zâne dincele mai alese# 0ag samă au adormit legănând pe împărăteasa lor5 Petru nici nu levăzu de privit ce privea la ?âna ?orilor, până ce nu tresăriră toate din somn, când numai auzira uieraşul5 Petru5 tresări dară şi el5 şi începu a cânta din nou în uieraş57arăşi adormi lumea, şi 1ăt"1rumos păşi cu trei paşi mai înainte#

*ntre leagăn şi ântână era o masă, pe masă un colac alb şi moale, rământat culapte de căprioară, şi un bocal de vin roşu şi dulce ca visul de diminea'ă5 /cesta eracolacul puterii, şi celălalt vinul 2une'ei5

Petru privi o dată la colac, o dată la vin şi o dată la ?âna ?orilor, se apropie dupăaceea cu încetul, păşi doi paşi către leagăn, masă şi ântână#

.ând Petru a2unse la leagăn, îşi pierdu min'ile şi nu se mai putu răbda şi sărută pe?âna ?orilor5 ?âna ?orilor desc!ise oc!ii şi privi la Petru cu o privire încât el îşi pierdumin'ile încă mai tare5

Sua după aceea în uieraş, ca ?âna ?orilor s"adoarmăB luă cununa cea de aur şi o

puse pe runtea ?ânei ?orilorB luă o bucătură din colacul de pe masă, bău o îng!i'iturădin vinul întineritor5 şi iarăşi sărută şi iarăşi luă o îmbucătură, iarăşi bău o îng!i'itură5/şa de trei ori una după alta5 de trei ori a sărutat pe ?âna ?orilor, de trei ori a îmbucatdin colac şi de trei ori a gustat din vin5 $upă aceea şi"a umplut ulcioarele cu apă dinântână şi a pierit cum piere vestea cea bună# .ând Petru a2unse în grădină, dete de olume cu totul nouă5

1lorile erau oriB bobocii se desăcuserăB izvoarele curgeau mai repedeB razelesoarelui se 2ucau mai vesel pe păre'ii cetă'ii, zânele aveau mai multă plăcere în e'ele



lor# 8oate aceste din trei sărutări5 .um a intrat Petru aşa a şi ieşit9 printre zâne şi ori,pe palma năzdrăvanului, printre lei, balauri şi năzdrăvani5 .ând u apoi în seară privi odată îndărăt şi văzu că lumea întreagă s"a pornit în urma lui5 ;ei4 dar şi"au dat de om4)u ca vântul, nu ca gândul, nu ca dorul, nu ca blestemul, ci mai repede, cum treceericirea s"a ost lăsat Petru pe cale5 <oana rămase îndărăt şi Petru sosi pe 2os laSânta +ineri#

Sânta +ineri ştia că Petru o s"a2ungă, din rânc!ezatul 6urgului, care din cale detrei zile sim'i apropierea stăpânului său9 îi ieşi dară în cale cu colac moale şi cu vin roşu#

0un a2uns, 1ăt"1rumos4

0ună ziua, soră sântă4

Petru"i dete ulciorul cu apă de la ântâna ?ânei ?orilor# Sânta +ineri"i mul'umirumos# 6ai vorbiră apoi câteva cuvinte despre calea lui Petru, despre curtea ?ânei?orilor şi despre rumuse'ea sorei Soarelui şi Petru puse şaua pe 6urgul, că zău4 el nuprea avea vreme de pierdut5 0aba +ineri asculta când cu dulce, când cu amar, când cudrag, când cu necazB văzând apoi cum că Petru va să meargă îi poti sănătate şi noroc#

Petru nici nu stete până n"a2unse la Sânta Aoie# /ici se coborî de pe cal şi intrăB

precum a ost vorbă să fe# )ici la Sânta Aoie nu se prea opriB zise (bună ziua(, mai ăcu o vorbă scurtă şi luă(sănătate bună(#

Stai4 să"'i mai spun una mai nainte de a porni în cale, zise Sânta Aoie cu gri2ă#

Să"'i ai gri2ă de via'ăB să nu legi vorbă cu om, să nu mergi iute, grăbitB să nu ieiapă de la mânăB să nu crezi la vorbă şi să ugi de buze dulci#

Să te duci cum ai venit5 .alea e lungă, lumea e rea şi tu ai la tine lucru mare4/scultă dar de mine9 iaca"'i dau o năramăB nu e de aur, nu"i de argint nici de mătasă,nici de mărgeleB e de pânză nesădită, să o por'i că e vră2ită5 .ine"o poartă, pe acelaulgerul nu"l a2unge, suli'a nu"l pătrunde, sabia nu"l taie şi gloan'ele sar de pe trupul lui#

/şa grăi Sânta Aoie# Petru primi şi ascultăB se lăsă apoi cu 6urgul în vânt şi seduse5 se duse5 cum se duc adică 1e'ii"1rumoşi când îi mâna dorul de casă#

La Sânta 6iercure Petru nici nu se mai coborî de pe cal, ci zise (bună ziua( dinspatele calului şi mână mai departe#

*ntr"o bună vreme îi veni cutia cea vră2ită în minte şi vrând să audă veste din lume,o scoase din teacă# )ici nu o scoase bine, nici nu o desc!ise cum se cade, până ce şi

începu a vorbi ce vorbea de acolo din ea#

S"a supărat ?âna ?orilor pentru că i"ai urat apă5 S"a supărat Sânta +ineripentru că i s"a spart ulciorul5 S"au supărat ra'ii tăi 1lorea şi .ostan pentru că le"ai luat

împără'ia#

Petru începu a râde când auzi de atâta supărare# )ici nu ştia ce să întrebe mai înainte#

.um a spart Sânta +ineri ulciorul:

$e bucurie ce i"a ost a început a 2uca şi a căzut cu ulcior cu tot#

.um am luat eu împără'ia de la ra'ii mei:

.utia începu acuma a spune că find împăratul bătrân şi orb de amândoi oc!ii,1lorea şi .ostan s"au dus la el şi au cerut ca să împartă împără'ia între dânşii# *mpăratulle"a spus că numai acela va împăr'i 'ara, care va aduce apă de la ântâna ?ânei ?orilor#



*n'elegând ra'ii lucrul merseră la 0aba 0irsa şi asta le spuse că ai ost, ai ăcut şi aipornit ca să vii#

1ra'ii se sătuiră şi acuma au pornit în calea lui Petru, ca să"l ucidă, să ia apă de lael şi să împărătească peste 'ară#

6in'i, cutie spurcată4 strigă Petru mânios când le auzi toate acestea, şi dete cu

cutia de pământ, încât crăpă în şaptezeci şi şapte de bucă'i# )"a mai mers mult până ce şi văzu nourii din 'ara sa, sim'i suarea vânturilor deacasă şi zări din depărtare pe ici colea câte un munte de pe marginile 'ării5 Petru stete

în loc ca să vadă mai bine, că"i părea că nu e adevărat ce"i părea#

Era să treacă peste puntea cea din marginea împără'iei când văzu c"aude ceva dindepărtare5 aşa ceva ca şi când ar striga un om, şi ca şi când l"ar striga c!iar pe el dupănume

6ăi Petre4 +oi să stea în loc#

6ergi4 mâna4 strigă 6urgul# )u e bine să stai4

0a nu4 stai4 să vedem ce e cine şi pentru ce: Să dăm a'a cu lumea#

Petru zise şi suci râul 6urgului#

Ei Petre4 Petre4 &are cine te"a învă'at să stai: &are n"ar f mai bine să te pleci lasatul 6urgului: /şa e lumea n"ai ce ace4

$upă ce se întoarse văzu, doamne, pe cine văzu4 pe rate"său 1lorea şi pe rate"său .ostan5 /mândoi erau şi împreună se apropiau către Petru5 Petre4 mergi4 mâna4Sau nu 'i"a zis Sânta Aoie să nu legi vorba cu om: Sau nu ştii ce veste 'i"a dat cutiaSfntei 6iercuri: 1ra'ii veneau cu vorbă bună şi cu buze dulci5 -i Sânta Aoie a ost zis5Petre4 Petre4 ai uitat, ce"a zis:4 .ând Petru văzu pe ra'ii săi cei dulci zbură din spatele6urgului la ei în bra'e# $oamne4 $ar cum să nu zboare4 $e când n"a văzut el a'ă deom: $e când n"a auzit vorbă pământească:

-i a curs vorba cum curge între ra'i# Petre era vesel şi ericit# 1lorea şi .ostan eraubuni la vorbă şi dulci la buze5 Singur 6urgul era trist, singur el îşi lăsă capul la pământ#

$upă ce ra'ii vorbiră multe de împăratul bătrân, de 'ară şi de calea lui Petru,1lorea începu a"şi încre'i runtea#

"1rate Petre4 Lumea e vicleană4 )"ar f mai bine ca să ne dai nouă apa ca s"oducem noi: grăi ratele# 3ie"'i iese unul în cale, iară pe noi nimeni nu ne ştie, de undevenim, unde mergem şi ce ducem#

$a4 da4 grăi .ostan, 1lorea vorbeşte bine# Petru clatină o dată5 de două ori dincap şi spuse ra'ilor săi treaba cu nărama# 1ra'ii cei doi văzură acuma că pentru Petrunu este decât o moarte#

1lorea începu dar a bate şaua ca să priceapa iapa#

.am de vreo trei azvârlite d"acolea era o ântână cu apă limpede şi rece#

)u 'i"e 'ie sete măi .ostane: grăi 1lorea trăgând o dată cu oc!iul către .ostan#

$a4 răspunse .ostan, pricepând ce şi cum ar trebui să fe# ;ai, rate Petre să nestâmpărăm o dată setea şi apoi să pornim cu $umnezeu# )oi vom merge în urma ta şite vom păzi de necaz şi prime2die#

)u merge Petre4 )u merge că nu dai de bine4 6urgul nec!eza o dată5 ;ei4 $arPetru nu l"a în'eles#



.e s"a întâmplat după aceea4: .e să se întâmple: )imic nu s"a întâmplat4 1ântânaera lată şi adâncă5

1ra'ii porniră cu apa către casă ca şi când ei ar f adus"o c!iar de la ?âna ?orilor#6urgu mai nec!eză o dată aşa de turbat şi de dureros încât se înforară şi pădurile5ugi până la ântână5 şi stete împietrit de durere#

/şa use treaba cu Petru cel voinic şi 1ăt"1rumos viteaz4 0ag samă aşa i"a ostursita, ca s"a2ungă în ceas rău4

La curtea împăratului se ăcu ospă' şi veselie mare# 6erse vestea în 'ară, cum căeciorii împăratului 1lorea şi .ostan au adus apă de la ântâna ?ânei ?orilor#

*mpăratul se spălă cu apă pe oc!i şi văzu, cum om încă n"a mai văzut5 Era încasa împăratului pe după cuptor un vas cu curec!iB în doaga acestui vas şedea unvierme9 împăratul îl văzu prin lemn, aşa vedea de bine#

$upă ce împăratul împăr'i 'ara între eciorii săi cei voinici, se retrase în curtea sacea mare, ca să"şi trăiască zilele bătrâne'elor în pace#

/şa se sârşi treaba cu apa de la ântâna ?ânei ?orilor9 3ara ăcu un ospă' de treizile şi trei nop'i şi se puse iarăşi la lucru ca şi când nici nu s"ar f întâmplat nimic#

$upă ce Petru se depărtase de la leagăn, ieşi din casă şi curte5 după ce sunetuluieraşului nu se mai auzea, ?âna ?orilor îşi veni în fre, desc!ise oc!ii, ridică capul şiprivi în toate lăturile căutând nici ea singură nu ştia ce5 .e a ost: întrebă pe de

2umătate încă prin vis# .ine: 7 se părea, cum că a văzut ceva prin vis ba c!iar aievea5ceva dulce, plăcut, o fin'ă5 ca şi când ar f omenească, însă mai puternică în privire,mai altel decât ceea ce a ost văzut până atunci5

)u ştiti voi ce a ost: /'i văzut şi voi: Sau a'i dormit: /'i visat: aşa le întrebă?âna ?orilor pe zâne5 şi se întrebă pe sine însăşi5 îi părea că de când a văzut ce"avăzut c!iar nici suetul său nu mai e tot acela5 şi nimenea nu"i răspundea, toată lumeastătea uimită# +ăzu cununa5

.e cunună rumoasă4 .ine oare a cules orile din ea: .ine oare le"a împletit încunună: -i cine oare a adus aici cununa şi a lăsat"o la mine pe leagăn:4 ?âna ?orilor se

întristă4

+ăzu pâinea pe masă5 Lipseau din ea trei bucă'eleB una de"a dreapta, una de"astânga şi una din mi2loc#

$in vinul 2une'ei lipseau asemenea trei îng!i'ituri9 una de deasupra, una din und şiuna din mi2loc5 / trebuit să f ost cineva aicea5 ?âna ?orilor se întristă încă mai tareB

îi părea că o doare ceva, şi nu ştia ce şi unde5

/pa din ântână era tulbure5 /pă4 apă a dus cineva de aici4 ?âna ?orilor sesupără# .um a putut intra cineva ără veste:4

%nde e paza cea aspră: )ăzdrăvanii: 0alaurii: .e au ăcut leii ereca'i:4 -i zânele:

-i orile: -i soarele: )imeni n"a păzit: )imeni n"a ost la locul său:4 ?âna ?orilor sesupără pe deplin# Lei, zmei, balauri, năzdrăvani, porni'i, goni'i, a2unge'i, prinde'i şiaduce'i4 porunci ?âna ?orilor în supărarea ei cea mare#

Porunca sună şi toată lumea se puse în mişcare#

Petru s"a ost însă întins la ugă încât nici razele soarelui nu"l puteau a2unge#

8o'i veniră trişti, to'i aduseră veşti triste# Petru a ost trecut peste marginile*mpără'iei ?orilor unde întreaga pază nu mai avea putere#



?âna ?orilor îşi uită acuma supărarea de tristă ce se ăcu şi trimise pe SantulSoare ca să umble în lume să acă din şapte zile una5 să cerce să ae şi s"aducă veşti#

& zi din şapte zile ?âna ?orilor n"a ăcut alta decât a stat şi privit în calea Soarelui,a privit5 privit5 până ce au început a"i curge lacrimile din oc!işori, nu ştim acuma deprivitul cel mult ori de durerea şi dorul ei cel mare4

7ată"ntr"a şaptea zi Santul Soare se reîntoarce5 roşu, trist şi obosit5 iarăşi vesterea4 ;ei4 că Petru era unde razele soarelui nu pot pătrunde4

$upă ce ?âna ?orilor văzu că şi cea din urmă încercare u în zadar, dete poruncăaspră în 'ară9 ?ânele să nu mai zâmbească, orile să nu mai miroasă, vânturile să numai mişte, izvoarele să nu mai curga limpede şi razele soarelui să nu mai lumineze#

Porunci apoi, ca între lume şi *mpără'ia ?orilor să se lase vălul cel mare al întunecimii prin care să nu străbată decât o singură rază de soare, care să ducă vestea"n lume cum că (până ce nu va veni acela care a dus apă de la ântână, soarele să nu semai mişte pe cer(#

/ mers vestea în lumea cea întunecoasă5 oamenii în'eleseră că lumina ceagrozavă nu e decât pentru lumina oc!ilor împăratului5

)imeni nu vedea în lume aară de împăratulB nimeni nu vedea necazurile întunericului decât împăratul# $ete dar filor săi 1lorea şi .ostan sat şi poruncă, ca săpornească, să meargă şi să mântuiască lumea de întunerec# .ine a min'it una, minte şia douaB 1lorea se puse în şa şi porni către *mpără'ia ?orilor acuma când Petru a ostcură'it calea#

+ine cineva: întrebă cam aspru#

+ine, răspunseră zmeii, ce stateau pază la punte#

.um vine, peste punte ori pe sub punte: Puntea era, acum ştim noi cum era41lorea trece pe sub punte#

+oinicul vine pe sub punte4 răspunseră zmeii cam în glumă#

<ri2i'i de el, neagră vă fe lumina4 zise acuma ?âna şi primi pe 1lorea să intre#

Pe 1lorea"l trecură forii când văzu atâta rumuse'ă#

0un a2uns voinice4 8u ai urat apă:

Să fe de bine4 ?ău eu am luat"o#

8u ai băut vinul: 1lorea stete mut#

8u ai mâncat pâinea: 1lorea zise (ba(#

8u m"ai sarutat: 1lorea"şi uită vorba#

)a4 &arba"'i fe lumina4 *nva'ă"te să mai min'i4

?ise acuma ?âna supărăta şi"i dete lui 1lorea două pălmi, una pe de"a dreapta, unape de"a stânga, încât ăstuia i se întunecară oc!ii#

$oi zmei dusera apoi pe orbitul de 1lorea acasă şi treaba se găti#

Porni şi .ostan în urma ră'ine"său#

Porni, a2unse, o pă'i şi reînturnă#

*n lume nu mai rămase acuma nici o rază de lumină#

/şa rămase lumea întreagă oarbă de dragul oc!ilor unui împărat5



$upă ce ?âna ?orilor a văzut cum că nu poate aa pe Petru, a c!emat la sine pe întreaga 'ara sa, pe zmei, balauri, năzdrăvani şi lei, pe toate zânele, pe toate orile, peto'i supuşii i"a c!emat la sine# .!iar şi Santul Soare a trebuit să se coboare de pe cer,să desrâne caii de la căru'ă, să"i bage în gra2d şi să intre la ?âna ?orilor5 .ând au ostaşa to'i aduna'i împreună, ?âna ?orilor nu le împăr'i mai mult la porunci, ci tristă şimustrată cum era, luă ziua bună de la to'i supuşii săi, le mul'ămi pentru iubire şi

credin'ă şi"i trimise în lume, ca să meargă să acă fecare după capul şi priceperea sa#)umai doi lei, doi zmei, doi balauri şi tot atâ'ia năzdrăvani opri la sine, ca să fe cine să"ipăzească puntea# 8rimise toate zânele în grădină şi lăsă, ca să nu intre"n curte până cenu o vor vedea pe ea seninăB lăsă ca orile să miroasă d"aici înainte un miros, care

îmbata orice fin'ă omenească, ca vânturile să se mişte cântând atâta de dureros încâtorice suet omenesc să plânga când le aude, ca izvoarele să curga apă amară, şi lăsăca soarele pe toată ziua dată de $umnezeu să arunce câte şapte raze seci în lume#

$upă ce toate acestea le rândui, se duse la roata cea mare, pe care era învârtitfrul traiului omenesc şi opri roata de a se mai întoarce şi via'ă omenească de a maicurge5 $up"aceea5 ?âna ?orilor se ascunse din a'a lumii în undul cur'ii celei mari, înlocul cel mai întunecos şi mai neîngri2it5

?meii, balaurii şi năzdrăvanii ieşiră"n lume şi de ruşine ce le era, s"ascunseră încele mai adânci pustiuri, peşteri ca oc!iul omenesc să nu"i mai vadă4 Leii"şi lepădarăpărul de aur şi erecătura de pe g!eare şi din'i, şi de supăra'i ce erau se ăcurăsălbaticiB ?ânele s"ascunseră prin grădiniB orile, izvoarele şi vânturile se supuserăvoin'ei ?ânei ?orilor, şi razele seci, ără căldură şi lumină, şi astăzi se văd întinse pe cercolea în nop'ile de vară5

+ia'a omenească stete locului, şi timpul înceta de"a mai curge5

$oi lei, doi zmei, doi balauri şi doi năzdrăvani se pusera pază la punte5

.ât a rămas *mpără'ia ?orilor astel, aceea nu se ştie şi nici nu se poate spune5

/ trecut multă vreme aşa ără să f curs4

/ în'eles şi Sânta +ineri că ?âna ?orilor s"a supăratB raza cea pustie şi vântoaselece cutreierau lumea întreagă i"au ost adus ştire de mult5 S"a supărat de 2umătate, iarde cealalta 2umătate s"a bucurat9 s"a supărat pentru că nu mai putea să mai privească

în căutătoare şi s"a bucurat pentru că vedea pe 1ăt"1rumosul său cel voinic scăpat şi pevecina sa cea rumoasă trista5 / mai ost apoi necă2ită pentru că i s"a ost spart ulciorulcu apa cea minunată#

.ând Sânta +ineri văzu însă că întunerecul nu mai încetează, lumina nu mai vine,şi când pieri şi cea din urmă rază de pe pământ, zic când Sânta +ineri văzu că ?âna?orilor i"a trecut de glumă, ea porunci vântoaselor ca să pornească toate împreună, săse izbească în vălul cel mare de la marginea împără'iei să"l mişte din loc şi să acă calumina să curgă în lume#

+ântoasele porniră5 care de care mai turbate, care de care mai grozave şi mai

înricoşate,5 cum merg adică vântoasele5 3i se părea că au să ia lumea cu sine şi sănu se mai oprească în loc cu ea# /2unseră la văl5 se izbira în el5 şi cum se izbira: +ălulnu se mişcă4

+ântoasele se mai izbira o dată5 apoi încă o dată5 adică de trei ori una după alta#

5-i apoi nu se izbira mai mult5 văzură cum că vălul stă mai 'eapăn decâtpământul în 'â'ânele sale5 Stătură câteva clipe locului ruşinate şi obosite se

întoarseră după aceea îndărăt şi încon2urară o dată lumea în mânia lor cea turbată5 .e



a ost calea lor: /cuma"şi poate gândi fecare ce a ost4 0ine cu de"a"bună seamă"aputut f4 +ai şi amar4

+ântoasele sosira acasă şi spuseră Sfntei +ineri cum şi ce e cu vălul#

Sânta +ineri se supără acuma şi de cealalta 2umătate9 trimise vânturile la curtea împăratului ca să ducă lui Petru vorbă şi sat9 să meargă să stea de vorba cu ?âna

?orilor şi să acă ce va ace, ca să aducă lumina în lume# +ântoasele porniră de"a două oară5 acuma ceva şi mai încet5 mai nepripit5 ca şicând pleci adică în treabă bună şi la om5 /2unseră la curte5 Petru nu e4 +ântoasele

începură a se mişca mai a străin#

Petru a pierit în cale#

+ântoasele luară curtea din stânga5 apoi din dreapta5 apoi din mi2loc5 & întoarseră, suciră, ridicară şi aruncară până ce nu se mai alese nimic din ea5 $upăaceea porniră cu vestea despre moartea lui Petru către coliba Sfntei +ineri#

Porni'i cu to'ii în lumeB mişca'i tot ce e de mişcat şi aa'i pe Petru# +iu sau mortmi"l aduce'i4 porunci Sânta +ineri după ce auzi vestea cea tristă# 8rei zile şi trei nop'ivântoasele nu mai steteră5

$e trei ori scoaseră copacii din rădăcini, de trei ori scoaseră râurile din cursul lorBde trei ori sărâmară nourii izbindu"i de stânciB de trei ori măturară undul mării şi de treiori prăpădiră a'a pământului#

8oate ură în zadar4 Ele intrară acasă care de care mai obosite care de care maimânioase şi mai ruşinate#

)umai una n"a sosit încăB vântul cel de primăvară, leneş, moale şi întârziatic5%nde să f rămas: 8o'i ştiau că multă treaba n"o f ost să acă5 .ine ştie5 de obosit ce"o f ost s"a pus undeva la răcoare5 )imeni nu"şi bătea capul cu el#

7ac"o dată într"un târziu după ce toată lumea s"a mai rupt gândul de a mai aa pePetru, runzele începură a se mişca# Sânta +ineri sim'i molătatea suării şi ieşi aară#

.e veste aduci: întrebă pe cea mai dragă dintre vântoase#

8ristă e de tristă dar bună"i de bună, şopti vântul cel tânăr# $upă ce m"am ostobosit de atâta cercetare, de atâta spart şi prădare dădui de"o ântână seacă şi cugetaisă intru în ea ca scutit de surorile mele să mă mai odi!nesc mai nainte de a porni cătrecasă#

-i"n undul ântânei aaşi pe Petru: strigă Sânta +ineri plină de bucurie#

$a4 şi pe 6urgul de o parte#

$ulce"'i fe vorba, dragu"'i fe suetul, şi pururea veste bună s"aduci4 zise acumaSânta +ineri către vântul cel de primăvară, îi porunci apoi ca să se repeadă până laSânta Aoie şi să"i spună ca să gătească cu tigaia de aur, că de Petru nu e bine, să sară

d"acolea până la Sânta 6iercure, şi să"i spună ca să vină la sântă cu apa vie'ii# *n'eles"ai: îi mai zice Sânta +ineri# Să fi cu"n picior aici, cu unul acolo4 -i pornirăcu to'ii5 Sosiră cu to'ii la ântâna cea părăsită5

$e Petru nu era decât os şi cenuşă#

Sânta 6iercure luă oasele şi le înc!eie laolaltă5 )u lipsea nici unul#

Sânta +ineri porunci vântoaselor ca să desunde ântâna, s"arunce pulberea în susşi s"adune cenuşa lui Petru5 8oate se ăcură5



Sânta Aoie ăcu oc, culese roua de pe runze în tigaia cea de aur5 şi puse tigaiape oc5 .ând apa începu a ferbe, Sânta 6iercure zise trei vorbe5 privi o dată cătrerăsărit, o dată către apus, o dată către miază"zi, o dată către miază"noapte, apoi aruncăiarba vie'ii în apa cea fartă# 8ot aşa ăcu şi Sânta +ineri cu cenuşa lui Petru# Sânta Aoienumără după aceea, unul, două, trei şi luă tigaia de pe oc#

$in cenuşa lui Petru, din roua şi din iarba vie'ii s"a ost ăcut o unsoare mirositoare#+ântul cel de primăvară suă o dată peste ea, şi unsoarea se slei# /cuma unseră oaselelui Petru cu unsoarea de şapte ori în 2os, de şapte ori cruciş, tot de atatea ori curmeziş5şi când useră gata, Petru sări în picioare5 pe de o sută şi pe de o mie de ori mairumos decât cum a ost5 pe de o sută şi pe de o mie de ori mai voinic şi mai ălosdecât cum a ost4

Săi pe cal, voinice4 zise Sânta +ineri#

*ndată ce 6urgul sim'i pe stăpânul său în spatele sale, începu a nec!eza şi ascăpăra din picioare5 Era mai viu decât cum a ost cândva4

%nde pornim: întrebă vesel#

.ătre casă4 răspunse Petru#

.um să mergem:

.a blestemul4

Petru mul'ămi de vorbă şi treabă, se întinse apoi la cale şi merse5 merse5, cummerge adică blestemul5 până ce a2unse la curtea împăratului# $e curte nu mai eradecât locul5 )u vedeai urmă de om, de la care să po'i auzi o vorba sau o veste5 iacă

într"un târziu 0arsa ieşi din undul unei pivni'i mucezite#

Petru în'elese ce e, cum din ce pricină, întoarse râul 6urgului şi merse mai repededecât cum a venit5 )ici nu răsuă până la *mpără'ia ?orilor# .âtă vreme a trecut, decând a rămas, cum a ost să rămâna trebile"n *mpără'ia ?orilor, aceea cu vorbă şi grainu se poate spune5

6ulta vreme a trebuit să treacă4 .ând Petru sosi la punte, în soare nu mai erau decât trei raze luminoase, şaptecalde şi nouă seci5 celelalte toate le"a ost lepădat cu de"amănuntul5 .ând Petru seopri cu 6urgul, toată lumea se opri cu el ca să vadă ce va f să fe acuma#

?âna ?orilor sim'i, cum că ceva deosebit trebuie să fe în apropiere, că"i părea cătocmai acuma s"a deşteptat din visul cel ce"a ăcut"o tristă5 Ea dorea5 nu ştia ce5tocmai ca şi atuncea5 .ine vine: întrebă cam cu 2umătate de gură#

3ine"te bine stăpâne4 zise 6urgul# Petru strânse din pinteni, trase din râu şi nicinu se sim'i până ce usese de cealalta parte de punte#

+oinic vine peste punte4 strigară păzitorii ridicăndu"şi pălăriile din cap#

?âna ?orilor nu se mai mişcă din loc şi nu mai grăi nici o vorbă5 .a pe nevăzutesări Petru la ea, a cuprins"o în bra'e, şi o sărută5 cum sărută adică 1e'ii 1rumoşi pezânele drăgăstoase4

*mpărăteasa ?orilor sim'i că simte ce n"a mai sim'it5 )u mai vorbi, nu mai întrebă,ci ăcu semn ca să bage pe 6urgul în gra2dul soarelui şi intră cu Petru în casă5

?ânele începură a zâmbi veselB orile începură a mirosi dulceB izvoarele deteră acurge limpedeB vânturile se preăcură în cântec de bucurie9 roata vie'ii începu a se

întoarce mai repede decât prisnelulB valul cel negru căzu la pământ şi soarele strălucitor



se ridică în sus către ceruri5 sus5 mai sus decât cum a ost cândva## şi"n lume se ăculumina ca a'a soarelui încât nouă ani, nouă luni şi nouă zile oamenii nu văzură nimic delumina cea înricoşată#

Petru merse acasă, aduse pe tatăl său cel bătrân şi pe mama sa cea bătrâna, ăcuo nuntă încât îi merse vestea"n nouăzeci şi nouă de 'ări şi se ăcu împărat pesteamândouă împără'iile#

7ară ra'ilor 1lorea şi .ostan li se dete lumina oc!ilor ca să vadă şi ei ericirea luiPetru#

/sta a ost, dragii mei cei buni, povestea lui Petru 1ăt"1ramos cu ?âna ?orilor din 3ara Soarelui#

Petru a trăit şi a împără'it cu pace şi cu sănătate,5 şi doară mai împărăteşte şiastăzi cu a2utorul lui $umnezeu#

Întâlnire cu înerul

După răceala de săptămâna trecută şi febra ce o ţinuse la pat câteva zile, cu dureri de cap şi ale muşchilor,deodată Doamna Crista se simţi mai bine, ceru să i se aducă totuşi la pat ceaiul şi pâinea prăjită, pentru că era

încă destul de slăbită. Şin vreme ce rupse o bucăţică din felia de pâine încă fierbinte şi !ustă ceaiul de plante, încercă o evaluare a fiinţei, a propriei fiinţe în multiralitatea e"istenţei sale. #ra o e"presie a dumneaei, maiveche, de pe vremea când urca muntele cu soţul său, $ri!orie Doncescu, răpus în urmă cu doisprezece ani deun cancer pulmonar. %i luase pe pantă rucsacul din spate şil încurajase&

'ai, nu te da bătut, pra!ul ăsta lam trecut împreună de nenumărate ori. Ştii, Cris, au cam trecut anii şi tu mă porţi pe munte. (m şaptezeci de ani, scumpa mea) Corect, $ri!, corect. *iam luat rucsacul, îl voi duce eu. +u, dra!a mea. %ţi propun să coborâm la cabană, să stăm pe malul lacului. De ce să facem un efort atât demare în zadar) Dar nu hotărâsem că e necesar din când în când să ne evaluăm potenţele fizice şi morale, nai acceptat încă

în urmă cu doi ani ideea asta (m acceptato, dar pra!ul din faţa noastră e un obstacol ce nu mă încumet săl urc. (m făcuto anul trecut, în

au!ust, acum îmi este imposibil-) ă nu spui asta, $ri!, nu te subestima. /entru mine, dacă aş renunţa) (r fi un act de laşitate, nui aşa-...

0 privise cu un soi de tristeţe disperată. Ştia că Cris nu va renunţa ţia urcat pra!ul, sau dus apoi pe creastăspre *ancul Caprei, pe care lau urcat, nu fără dificultate. au foto!rafiat acolo. e bucurau ca nişte copii de

încă o izbândă. 1estul potenţelor fusese trecut încă o dată. (veau ce povesti prietenilor la Clubul veteranilor, pecare tot ea îl înfiinţase şil denumise, nu fără rezerve, căci în numele ce il daseră nu !ăseai doar respectpentru vârsta cândva eroică, dar şi un posibil declin. #i bine, destinul acesta trebuia combătut cum altfel dacănu prin performanţă, iar cucerirea ţancului ielelor la 23 de ani era cu adevărat o chestie de care trebuia să seţină seama.

4a revenirea de pe munte, îşi făcuseră amândoi analizele medicale, nu că ar fi fost ceva suspect în sănătatealor, cât pentru că fiica lor, medic internist la medicală, le dase un ultimatum&

(mândoi la control- Ce, sunteţi de capul vostru-...

5auzi vorbă- Ce, sunteţi de capul vostru- Diana le stricase ziua. Dimineaţa, cafeaua părea că nu mai are !ust,mai ales că fiica le interzisese fumatul. Dar, domnule, fumau şi ei câte o ţi!ară la cafea, aşa de plăcere, seprosteau, asta era şi nu altceva, ba se iluzionau deun ceva miraculos. /ăi, la ce altceva era bun fumul deţi!ară, decât să se simtă şi ei că fac la cafea o mică şmecherie)



Ştii, $ri!, zicea ea soţului, dacă Diana nu e acasă, eu ies pe terasă să fumez o ţi!ară. #u, nu, am interdicţie) /e naiba cu interdicţiile astea- se răstea la el Crista.

(nalizele au ieşit prost mai ales la ea. 6inovate erau desi!ur !lucidele, dar nici analizele lui nu erau deloc încurajatoare. 1ensiunea crescuse în ultimele trei luni de la 78,9 la 79,3 şi asta nu era deloc bine.

:e!im pentru amândoi- Şi fără zahăr, !răsimi şi ţi!ară- hotărâse Diana, furioasă. 5eri am !ăsit, doamnă,mucuri de ţi!ară pe terasă- Şi încă vă mai arde de escaladat munţii-... #i, da, fetiţo, punene la obroc, iane şi ultimele plăceri, interzicene să urcăm munţii şi ce crezi că vei reuşisă faci ;n sin!ur lucru îmi reproşez& că în ultima vreme am !ătit cam anapoda) +u spui tu mereu& <amă mie dor să faci ceafă de porc la cuptor cu cartofi şi multă ceapă puneam, dar acum e altceva. 4ui 1ati ia crescut tensiunea nespus de mult. ă nu crezi că eu caut acumvreun vinovat)

/este două săptămâni, un nou control medical.

Ceva mai bine, <ami, ai colesterolul mare, !lucidele încă peste ceea ce ar trebui la vârsta ta, iar tu, 1ati, enevoie să slăbeşti în următoarele două luni şapteopt =ilo!rame)

e supuseră restricţiilor, dar la ritualul cafelei nu puteau renunţa, iar ritualul fără ţi!ară nu mai era ritual

Cris, ce tea apucat tai, aşteaptămă.

(sta era. 0 nouă probă& să urci de şapte ori pe zi deluşorul din dosul casei aler!ând. +u, de şapte ori câteşapte, !lumise ea, în vreme ce $ri! o dojenea.

#i, nu suntem noi nişte oameni fericiţi, spune şi tu- Chiar suntem fericiţi. Şi vara asta e superbă, se prelun!eşte în septembrie cu un soare de aur. <er!em laconcertul >ilarmonicii joi seară /ăi, cum nu, Dra!ule- Cum, nu-...

1erasa tocmai era inundată de simfonia ei preferată, Patetica lui Ceai=ovs=i.

%n platanul din mar!inea terasei sau stârnit un stol de vrăbii. /orumbeii sau rotit deasupra casei ca opremoniţie. 5 sa părut că aude o voce.

Cred că mă doare inima. De ce oare De dorul muntelui, prietene, de ce alta

1impul trecea fără evenimente, fără săi pese de ei, până ce întro zi $ri! a acuzat dureri în piept şi dificultăţide respiraţie, după care totul sa derulat foarte repede, de parcă ar fi trăit în vis un coşmar. (poi timpul acontinuat să treacă şi fără el, numai că trecea ostenindo cumplit, urcând tot mai rar deluşorul din spatelecasei.a uitat în o!lindă încă o dată. (vea faţa smeadă şi zbârcită, privirea obosită şi pierdută? un val de păr!rizonat în dezordine. +u mai era cea de altădată. e necăji, ce altceva mai putea face

@a pot face ceva. # destul cât am vieţuit pe lumea asta cu bunele şi cu relele ei. De acum de ceaş mai trăi,să fac umbră pământului şi !riji copiilor şi nepoţilor...

#ra poate şi prea slăbită după cele două săptămâni de boală. Dar ce boală, o viroză banală. (şai dacă namascultato pe fiemea sămi facă vaccinul) Dacă nu mai era şi altceva. #i, da, (devărul acela, de el se temeamai mult decât de viruşi şi de microbi, de (ltcevaul ce nul putea defini pentru că era învăluit în ceaţă.Deschise robinetul şi lăsă apa să cur!ă . Constată curând că sunetul apei o enervează. %şi spălă faţa, încercă



să se pieptene, dar nu mer!ea. /ieptenul o tră!ea, îi provoca o durere cum nu mai încercase. #ra desi!ursensibilitatea aceea de după febră. 0 mai păţise şi altădată., dar acum parcă era mai rău, mai) %şi văzu olacrimă pe obraz şi o şterse cu de!etul. #i, asta nu era bine. (vea ea oare ce re!reta dacă) Ce să re!rete6iaţa fusese atât de tumultoasă, de frumoasă- Dar poate tocmai de aceea se temea. +u mai avea curajul dealtădată, curajul acela nebun să urce muntele împreună cu $ri!, să se arunce de pe ţancul de piatră înbulboana râului la cascadă.urâse&

Ce repede trece viaţa-...

e duse pe terasă. +u ştia ce o chema acolo, dacă nu cumva amintirea. e aşeză în şezlon!. (vea să ia ohotărâre importantă. 6ântul sufla uşor dinspre parc, iar din arţarul de lân!ă piscină se auzea un ciripit de păsăritot mai !ălă!ioase. #l fusese cu ideea asta, să construiască o piscină acolo, doar apa putea fi adusă dinpârâiaşul ce cobora din crân!ul de fa!i)

(dormi. 6isă din nou că urca împreună cu el muntele, şi iar pra!ul acela de care $ri! se temea şi ţancul dincare admirau lumea, depărtările ce se pierdeau albastre în ceaţă, iar spre seară, la Cabana cu Dor, lân!ăpârâiaşul de acolo, a privit cândva, din braţele lui, luna plină ce semăna cu un ban uriaş de aur.

Când se trezi constată că era obosită. o fi obosit oare visul, simpla ima!ine a pârâiaşului şia efortului sauera altceva, îşi zise nedumerită. e ridică cu !reutate din şezlon!, făcu câţiva paşi pe alee, până la mar!ineapiscinei şişi privi speriată chipul răvăşit în o!linda apei. (celaşi parcă din urmă cu o oră şi jumătate pe care îldescoperise în faţa o!linzii din baie. Ce arătare- Doamne, Dumnezeule- Da, da, de vină e doar boala şi anii, dece nar recunoaşte că timpul a fu!it mai repede decât îşi închipuise, fără so avertizeze cineva. /oate dacă ar fiatenţionato acel cineva, cine ştie dacă nar fi fost altfel. Aâmbi, constatând că ar fi vrut să caute un vinovat peseama căruia să pună toată suferinţa ce se acumulase în decursul vremii în sufletul ei. Dar oare de ce are"clude din ecuaţie momentele de fericire, care nici ele nu sunt tocmai uşoare... 6ăzu deodată o pereche defluturi multicolori zburând, tandri, peste o!linda apei din bazin şiavu o tresărire, de bucurie. Şiapoi erau şitufele de trandafiri mai toate înflorite. %şi trecu palma peste arbuştii din mar!inea aleii şi simţi răcoareapicăturilor de rouă care napucaseră încă să se evapore. %i plăcu senzaţia de răcoare, parcă tot mai avea febrăde la răceala din săptămânile trecute. Ciupi apoi vârfurile unor tufe de calapăr, strivi între de!ete frunzele iarmirosul îi trimise amintirea în copilărie. 0 revăzu pe bunica ei din 4uncani îmbrăcară în straie populare caretocmai rupsese din !rădină un fir de busuioc, îl mirosise, îl puse la încheitoarea pieptarului brodat, mai luase un

fir pe carel ducea în mână. Da, desi!ur, era duminică, buna se ducea la biserică, nu lipsea niciodată de laru!ăciunile ritualice. Şiun fel de bucurie nemăr!inită i se revărsă în suflet. /uterea ceo resimţi în sine veneade la ea, de la buna şi de la tot neamul acela de oameni care sau ru!at pentru buna vieţuire a urmaşilor,numai că ea îşi amintea prea rar asta, de unde le venea ener!ia şi pofta de viaţă. e amărî din nou şi numaipeste destulă vreme reuşi săşi alun!e tristeţea.

Cele patru ore până ce fiica şi !inerele veniră acasă de la serviciu i se părură o veşnicie. (şteptarea o epuiză în aşa măsură încât fu nevoită să se întindă pe canapea, de teamă să nu se prăbuşească. :ăsuflarea parcăpleca din inimă şi se auzea undeva la ieşirea din plămâni. %nchise ochii.

Dar dacă a sosit ceasul şia venit în!erul să mă atenţioneze de plecarea mea

;n zâmbet dureros îi apăru pe faţă. Constata că nu era pre!ătită pentru plecare. Curând îşi veni în fire, ba

chiar se îmbărbătă. imţi că inima îi trimite sân!ele până în e"tremităţi cu mai multă putere, încât îşi simţifierbinţi tâmplele, ochii şi palmele. e pare că na fost decât o scădere bruscă de tensiune. Chiar aşa era. Dedimineaţă nu şia băut ceaiul, nu mai era si!ură dacă şia luat pastila pentru inimă. +umără pe folie pastilele.Cu si!uranţă no luase. 6ine o vârstă când trăieşti cu pilule, când viaţa nu mai e viaţă- (r fi certato $ri! dacă iar fi spus asta. %ntinse mâna şi dădu peste unul dintre albumele de foto!rafii. #a şi $ri! în tinereţe, copiii ei,nunta lor şi primii nepoţi. #ra de acum bucuroasă. (şa o !ăsiră fiica şi !inerele, cu albumul pe !enunchiadmirând foto!rafiile)



Ce spui (i uitat săţi iei medicamentele Dar ce treabă ai avut de făcut de ai uitat să le iei #i, ce treabă. Şi cei tineri mai uită, dar un om în vârstă) 6rei să ne încălzeşti tu supa, până ce eu fac un duş Da, desi!ur, măcar că de dimineaţă sunt cuprinsă de o ameţeală. @ine, vedem noi. (cum încălzeştene supa şi după ce prânzim îţi voi lua tensiunea.

%şi propuse şi reuşi să reziste să stea în picioare lân!ă castronul cu supă de pe ara!az. e încurajă încontinuare să rămână vi!ilentă. 5ată ce cuvânt plin de semnificaţii& vi!ilentă-... #a refuză să mănânce cu ei. eduse în camera ei, unde peste nici douăzeci de minute veni Diana săi ia tensiunea.

+u cred că mai e cazul. <âine cred că voi muri, zise. (r fi bine să fiţi pre!ătiţi, să cumpăraţi sicriul, să faceţipre!ătiri pentru înmormântare. <amă, nu fi cara!hioasă, zău ceţi veni să vorbeşti astfel. #şti încă o femeie în putere) 6reau să vină şi 5v aici săi dau ultimele instrucţiuni pentru înmormântare) #şti o femeie robustă, ai avut un puseu de tensiune, care va trece. 1e ro! să vii în sufra!erie săţi mănâncisupa) +u pot, te ro! cheamămi !inerele aici. unt aici, mamă. Ce se întâmplă (m o mare ru!ăminte la tine, 5v, poate e ultima mea ru!ăminte) Ce tot vorbeşti acolo, cum să fie ultima ru!ăminte...

<âine voi muri, ştiu si!ur asta. 1e ro! să chemi coafeza mea aici sămi spele părul, să mil vopsească, să măaranjeze, sămi întindă faţa asta zbârcită cu comprese calde. +u vreau să fiu văzută în sicriu de babele dincartier cu aspectul acesta decrepit-... (i fost bolnavă, acum ţiai revenit. Ceţi veni să chemi coafeza Dra!ul meu, e ultima ru!ăminte pe care ţio adresez. Şi nu uita, vreau vopsea B23, ne!ru aprins-... ă fii cuea aici la ora 2- 5a din poşetă de dolari şi vezi ce sicrie !ăseşti) Cris, dra!ă, hai nu fii cara!hioasă- +am încotro, dra!ul meu. Ce rău e în asta cămi vopsesc părul şi mă coafez, nam mai făcuto de trei luni) @iiineee) (cum te ro! ajutămă să mă ridic din fotoliu, vreau să stau întinsă pe sofa, să rămân sin!ură în cameramea) >ie cum zici tu. 6rei să te sprijini de braţul meu Da, da, e mai bine aşa, bună idee)

( aprins candela, şia făcut cruce şia căzut în !enunchi în faţa crucifi"ului şia icoanei <aicii Domnului. ;itaseparcă să se roa!e. Cu !reu a !ăsit cuvintele, până în momentul acela de iluminare. 1otuşi a uitat ceva& ăcheme preotul pentru spovedanie şi împărtăşire. +u putea pleca la $ri! fără dezle!area asta a preotului.

>acăse voia ta, Doamne-

Coafeza a sosit la ora 2 şi câteva minute. e cunoşteau de atâta vreme.

4idia, dra!a mea, vreau să mă mai întinereşti pentru ultima dată, nu pot muri necoafată. @ună !lumă, Crista. Chiar îmi place că nu ţiai pierdut simţul umorului nici acum la bătrâneţe. Ştii cum e <iar fi ruşine de lume, de suratele din cartier, să mă vadă în halul ăsta de de!radare-... #"a!erezi, iubita mea. (răţi încă bine la cei E9 de ani ai tăi)

@ine pe dracu- 'ai ba!ăţi odată de!etele prin părul ăsta încâlcit de vrăjitoare)

0peraţiile, nu puţine, au durat aproape două ore, căci Crista uitase să facă baie, şio ajută coafeza.

<ăi, ce bine e să ai lân!ă tine un om de nădejde, constată ea.

<ai !reu a fost cu ieşitul din cadă. /icioarele no mai ascultau şi 4idia trebui să facă eforturi să no scape să seaccidenteze. %mbrăcă cu dificultate halatul şişi strânse mijlocul cu cordonul, cum o făcea pe vremuri, dar



curând constată că era mai bine mai lejer şil lăsă desfăcut, pentru că i se părea că halatul îi arde pielea. eduseră în camera ei, se aşeză în fotoliu obosită.

4idia, te ro! spunei fiemi sămi prepare un carcalete cu !heaţă. Carcalete ai zis- Dar de ce nu bei un suc de fructe >ie, un suc de fructe cu !heaţă.

(i febră, dra!a mea) Da, se pare că da, medicii au făcut tot ce sa putut face) %n urmă cu câteva luni, când team coafat, nu aveai problemele astea. +u le aveam, dar uite că ele au năvălit aşa deodată furioase peste mine. Ştii ceva, Crista, în locul tău aş năvăli eu peste toate problemele astea. Dra!a de tine- Cât de simpatică eşti) %ţi propun să începem. /referi să rămâi în fotoliu în vreme ce te coafez. (ici e foarte bine, e perfect. (propo, să nu uiţi de compresele fierbinţi) Da, da, numai că dacă ai febră, ar fi recomandate comprese reci. 6ezi tu ce faci, sămi întinzi oleacă zbârciturile astea ale feţei) %nţele!, voi face cum pofteşti. Dar ia spunemi de ce teai hotărât să nu mai trăieşti Ce tot spui acolo, 4idia scumpă. #u nu mai am voie să hotărăsc. ( luat decizia asta altcineva în locul meu. Cine altcineva <ia şoptit ieri noapte în somn în!erul. Dră!uţul de el, a stat mai toată noaptea şia ve!heat deasupra mea.

<ia spus că vine să mă ia peste două zile. (şa că mâine voi muri. +a fost decât un vis, dra!a mea. 0 fi fost vis, dar dacă e un vis cu în!eri, asta înseamnă că visul se va împlini. <ă asi!ură şi corpul că a cedathotărârii lui, că de acum nu mai contează decât spiritul) ăţi las un pic de breton, cum am făcut şi altădată #i, cum nu, doar aşa mă ştie lumea& Doamna cu breton din capătul străzii :e!ele Aeilor) Ciudată denumire- Cum adică :e!ele Aeilor... 'abar nam cine a avut ideea asta deşucheată) Aici să te vopsesc cu ne!rul acela sclipitor per să mai fi !ăsit culoarea asta)/ăi nai zis tu să păstrez, pentru orice eventualitate, un tub de vopsea cu nuanţa asta 6oi fi zis, nu mai ţin minte)

+u mai ţinea minte multe alte lucruri, cum tot aşa şi le amintea pe multe altele cu e"actitate. (cum însă îşipropusese să nu le mai ba!e în seamă, nu mai avea sens săşi amintească de ele. e hotărâse, împreună cu în!erul, săşi abandoneze corpul dar nu oricum, ci primenită din toate punctele de vedere, poate pentru oultimă admiraţie, deşi nui era destul de clar cum va fi. Deodată îşi aminti, speriată, că nu iau comandat sicriul.e mişcă a!itată în fotoliu tocmai când 4idia îi tăia bretonul.

6ai de mine, Crista-, stai te ro! liniştită să nu fac vreo prostie. +a lipsit mult să te las fără breton. Da, da, să ai !rijă, aş fi foarte nefericită fără bretonul acesta pe care nu lam ne!lijat din adolescenţă. +u ştiu eu cât ţii la frizura asta- Dar de ce teai neliniştit aşa +u leam spus ăstora să cumpere sicriul. Dra!a mea, am mai vorbit şi data trecută, ţiam povestit întâmplarea cu bunămea, care, temânduse cămoare, şia cumpărat sicriu, ba a şi dormit o vreme în el, a murit cineva din vecini, ia dat ăluia sicriul, şiacumpărat altul şi iar la dat vecinilor sau unor rude şi tot aşa. ( murit peste vreo cincisprezece ani. %mplineapeste câteva zile o sută de ani când au puso în al patrulea sau al cincilea sicriu cumpărat de ea)

(ia era altă afacere. 4a mine a venit astănoapte în!erul) ăţi aduc o!linda să vezi dacă e bine retezat bretonul. +u, miaduci o!linda la !ata, după ce te ocupi şi de zbârcituri)

e înţele!eau atât de bine şi asta le binedispunea pe amândouă.

1u, 4idia dra!ă, am uitat să dăm drumul simfoniei) untem nişte zăbăuce amândouă. 6ăd că e chiar lân!ă fotoliu pic=upul. 1ot Cei=ovs=i vrei să pun Ce altceva sămi pui, Ceai=ovs=i apoi <ozzart)



Cum a început simfonia, a şi uitat de sicriu, avea chiar o viziune ciudată. e ima!ină deodată dansând în Lacul

lebedelor , maimai să ameţească în elanul ce şil luase)

<ai ţii minte când ai valsat ultima dată #u +u mai ştiu si!ur. Cred că a fost la nunta lui fiicămea...

%i îndepărtă cu un tampon cele câteva bobiţe de transpiraţie de pe frunte, îi masă uşor fruntea şi ceafa, îi prinse între de!ete umerii şi coborî întrun masaj lent pe coloana vertebrală, şi din nou îi netezi faţa, îi masă tâmplele.Crista rezistă şi când îi masă scalpul, nespunândui 4idiei cât de tare o doare. #ra nevoie de toate astea şi dealtele pentru o readucere în formă, îşi zicea prietena ei, coafeza, pentru a o convin!e pe femeia cu breton dincapătul străzii :e!ele Aeilor să trăiască. pre final, 4idia se !ândi cear mai putea face. 0 dădu cu fi"ativ, îiaranjă încă o dată buclele, luă de pe noptieră parfumul ei preferat şio spreie cu atenţie.

(cum pot săţi aduc o!linda Dacă zici tu...

+ui venea să creadă. #ra cu adevărat altă femeie decât cea pe care o privise de dimineaţă în o!lindă. (vuchiar curajul să zâmbească. <ăi, să fie, ăsta e un miracol, să fi !reşit în!erul, se întrebă Crista contrariată.

<amă, ţiam adus sosul de a!rişe şi fră!uţe. 0, dar ce bine teai aranjat- constată cu surptindere fiica, şiţimai trece prin mimnte să mori-... >ată dra!ă, eu sunt de acum pre!ătită, vă ro! să comandaţi sicriul...

$ustă sucul şi constată deodată că trupul i se înviorează. 0 văzu pe 4idia zâmbind şi se miră că o putea facecând ea vorbea cu fiicăsa despre moarte, despre sicriu şi îmnormântare.

cumpo, de ce râzi, zău aşa, mă simt ofuscată... :âd !ândindumă ce o săţi mai spună la noapte în!erul. 6ino aici mâine dimineaţă şi vei afla. *ia preparat fiicămea o cafea +u, mia adus şi mie un carcalete...

a privit încă o dată în o!lindă. /ărea să fie mulţumită de noua ei înfăţişare. Şia chemat !inerele.

;ite ce e, dra!ule, am în sertarul biroului testamentul... (ş vrea săl vezi, nu mai înainte de ami promite cămâine dimineaţă îmi vei cumpăra sicriul din lemn de stejar, aşa cum neam înţeles cândva. per că !lumeşti, Crista, uite ce bine arăţi. 4idia a făcut tot ce a putut să par altfel, ca să nu bârfească babele din cartier când mor vedea întinsă însicriu... 1e înţele!, dar nu cred că e cazul să ne zorim cu sicriul... +u ne zorim. (sta mia şoptit în vis în!erul astănoapte. 0are ţie nu ţiam povestit visul ăsta +u, nu cred, dar visul nui decât un refle" al stărilor tale emoţionale. 1e ro! să iei un e"traveral, să bei un ceaide sunătoare şi să te culci. 6ei trăi mulţi ani de aici înainte...

%l privi cu oarecare neîncredere. Dar dacă 5v are dreptate, se !ândi, apoi îi luă mâna şil întoarse spre ea.

5v, în!erul nu !reşeşte niciodată, sunt ultimele mele dorinţi. +u ştiu de ce ţi le spun ţie şi nu lui fiicămea,poate pentru că tu eşti sin!urul bărbat în casă. unt si!ură că nai văzut ultima variantă a testamentului... (şa e. (i fost toată viaţa o fiinţă prevăzătoare.

5v na avut încotro. De dimineaţă sa dus la pompele funebre şi a cumpărat sicriul din lemn de stejar, întro orăera cu el în curtea vilei. Crista era desi!ur la !eam. 5 se părea că priveşte un film cu ima!ini din adolescenţă,când în casă fuseseră mai multe decese. e cutremură. <ăi, să fie- <ai că re!reta căi dase ultimatumul acelaseara lui 5v, dar acum ce mai putea face.



<uncitorii cărară sicriul în ma!azia de lemne. #i, nu era bine aşa.Deschise !eamul şi stri!ă lui 5v&

(duceţil aici, vreau săl probez. să mă convin! că e bun. Cris, fii înţele!ătoare, oamenii se !răbesc, ai destul timp zilele viitoare săl vezi. Dra!ul meu, simt că nu mai am putere să stri! la tine ca altădată. 1e ro! spune oamenilor să aducă sicriul

aici.

%n zadar 5v a venit acolo încercând so convin!ă să aibă răbdare, că în cele din urmă sa lăsat convins şiaru!at muncitorii să ducă sicriul în camera Cristei. 4a privit uşor mirată şi satisfăcută.

%mi place. #ste e"act cum miam dorit. %mi cer iertare că team necăjit cu dorinţa asta a mea, ia zis lui 5v. +ui nici o problemă, Cris. 1ot trebuia so fac cândva. (şa e. %ţi mulţumesc. Constat pentru a câta oară că am un !inere de nădejde. per să ai !rijă şi de

înmormântarea mea... 'ai nu fi cara!hioasă şi nu mai fă !lume macabre. Dar nu !lumesc deloc, dra!ă 5v. (stăzi, până spre seară voi muri... 6ino încoa să te pup. De acum mă !răbesc, am treabă la serviciu... #n re!ulă. /a, pa...-

/rima a sosit de la serviciu Diana. 0bosită cum era, se spălă şi se întinse să se odihnească, astfel că nu iadescoperit lipsa. 1oată casa era cufundată în linişte. @a nu chiar, din camera lui Cris se auzea simfonia eipreferată, Ceai=ovs=i, desi!ur. Curând sosi acasă şi 5v, iar primul lucru pe care îl spuse era să se intereseze deea. <a!da, femeia din casă, nui putu da relaţii.

Dute şi vezi. /robabil e în camera ei.

@ătu cu oarecare sfială în uşă. %n camera ei nu se auzeau decât sunetele simfoniei. Deschise uşor uşa, vru săfacă un pas înapoi dar nu putu. 0 văzu pe Cris întinsă în sicriu îmbrăcată cuviincios, cu haine de sărbătoare.4a cap îi ardea o lumânare, iar în mâinile încrucişate de pe piept ţinea crucifi"ul în faţa căruia se ru!ase ani dea rândul. %ncă nui pierise zâmbetul acela din întâlnirea ei cu în!erul. e întrebă& 0are nu cumva visează...

Documents

Basme Si Nuvele