ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

PAGE

CuprinsIntroducere...................................................................................................4Capitolul 1. Banca Mondial - pilon al dezvoltrii globale1.1. Banca Mondial funciile i structura ei........................................................71.2. Scopul finanrilor Bncii Mondiale..............................................................101.3. Banca Mondial promotor al dezvoltrii economice a rilor n tranziie.......................................................................................................... 16Capitolul II. Adaptarea structural o cerin de baza a Bancii Mondiale

2.1. Adaptarea structural a rilor n tranziie......................................................332.2. Orientarea mprumutului de adaptare structural. Termeni i condiii de alocare..............................................................................................................542.3. Beneficiile proiectelor de adaptare structural n rile n tranziie.................60Capitolul III. Intervenia Bncii Mondiale n transformarea prin reforme a Republicii Moldova3.1. Evaluarea ajutorului financiar oferit de Banca Mondial ...............................693.2. Efectul creterii datoriei externe asupra dezvoltrii economice a Republicii Moldova .........................................................................................................753.3. Perspectiva relaiilor dintre Republica Moldova i Banca Mondial..............86Concluzii .................................................................................................95Bibliografie...........................................................................................................99Anexe

I n t r o d u c e r e

Actualitatea temei: Banca Mondial este o instituie susinut prin finanri internaionale care ofer asisten financiar i tehnic rilor n curs de dezvoltare cu scopul reducerii srciei. Dezvoltarea este un proces de lung durat, care implic transformarea ntregii societi. Acesta const n elaborarea i implementarea corect a politicilor economice i financiare. ntr-un sens mai restrns, dezvoltarea nseamn i optimizarea legilor, eliminarea corupiei, protecia mediului, asigurarea unei educaii de calitate, etc.Lupta global mpotriva srciei are ca scop asigurarea posibilitilor reale de creare a unui trai decent. Astfel, n ultimul deceniu, datorit activitii Bncii Mondiale s-a nregistrat un progres considerabil n reducerea srciei i ridicarea standardelor de via. Astfel, n majoritatea rilor n dezvoltare: Durata medie de via a crescut de la 55 la 65 ani;

Venitul pe cap de locuitor s-a dublat;

Numrul copiilor care frecventeaz coala a crescut aproape de dou ori;

Mortalitatea infantil a fost redus n jumtate.

Totui, multe probleme au rmas nc nerezolvate. Din cei 4,7 mlrd oameni care locuiesc n 100 ri membre ale Bncii Mondiale: 3 mlrd supravieuiesc cu mai puin de 2 USD pe zi, i 1,3 mlrd - cu mai puin de 1 USD pe zi; 40,000 mor zilnic, n urma bolilor ce sunt curabile;

130 mln nu au avut vreodat posibilitate s frecventeze coala;

1,3 mlrd nu folosesc ap potabil curat.

Faptele sus-menionate vorbesc de la sine despre actualitatea i importana prezentei teze.Scopurile principale puse n faa prezentei teze sunt: evaluarea comparativ a activitii Bncii Mondiale n rile subdezvoltate cu referire la sferele de baz -dezvoltarea uman, dezvoltarea social i a mediului, reducerea srciei, dezvoltarea sectorului privat i a infrastructurii; determinarea obiectivelor de prim importan ce ar contribui la dezvoltarea socio-economic a rii prin prisma colaborrii cu Banca Mondial i a recunoaterii rolului acesteia n realizarea lor, att pn n prezent, ct i pe viitor.Lucrarea dat conine structural introducerea, trei compartimente principale, ncheierea, anexe i bibliografia.n capitolul 1, denumit Banca Mondial - garant al dezvoltrii durabile am fcut o descriere a acestei instituii financiare, am artat componena grupului su, obiectivele fiecrei organizaii, anul fondrii, numrul membrilor, etc. Pe lng aceasta aici snt evideniate obiectivele i domeniile de activitate ale Bncii Mondiale. n cadrul acestora o importan deosebit o au ncurajarea investiiilor de capital n scopuri productive, contribuirea la realizarea unor modificri n politica economic, echilibrarea balanei de pli i nu n ultimul rnd facilitarea tranziiei la economia de pia.n capitolul 2, Ajustarea structural o necesitate de implementa prin Banca Mondial am analizat activitatea Bncii n rile subdezvoltate i impactul acesteea asupra dezvoltrii umane, dezvoltrii sociale i a mediului, reducerii srciei, dezvoltrii sectorului privat i a infrastructurii. Aceast analiz conine enumerarea parteneriatelor Bncii Mondiale n aceste domenii, descrierea proiectelor i perspectivele ei.n ultimul capitol 3, Participarea Bncii Mondiale la procesul de reforme n R.Moldova am atins urmtoarele aspecte de baz: prioritile guvernamentale n cooperare cu Banca Mondial i strategia de asisten a grupului Bncii Mondiale; analiza asistenei financiare externe alocate de Banca Mondial; impactul datoriei externe asupra dezvoltrii economice n R.Moldova i contribuia Bncii Mondiale la soluionarea problemei.Snt artate principalele obiective ale colaborrii Guvernului cu Banca Mondial n conformitate cu Programul Dezvoltrii Socio-economice a Moldovei, de rnd cu strategiile n atingerea acestor obiective i susinerea din partea Bncii Mondiale n cadrul proiectelor sale, este prezentat ultima Strategie de asisten rii, care cuprinde perioada AF99-04. Ea reflect creterea implicrii Bncii Mondiale ca o cerin recent impus de schimbrile interne i externe. Pe lng informaiile generale, cum ar fi scopurile, riscurile, parteneriatele, snt descrise punctele exacte asupra crora Banca Mondial intenioneaz s-i focalizeze eforturile pentru viitorii doi ani, cu o menionare a problemelor de soluionat n fiecare domeniu i a instrumentelor din partea Bncii Mondiale. Dei va exista o continuitate a preocuprilor recente se observ i caracterul novator al viitoarelor activiti de colaborare, care vor corespunde mai bine exigenelor Moldovei n procesul tranziiei la economia de pia.Capitolul 1. Banca Mondial - garant al dezvoltrii durabile

1.1. Banca Mondial structur, funciiGrupul bncii mondiale cuprinde cinci organizaii: Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD), Asociaia Internaional pentru Dezvoltare (IDA), Corporaia Financiar Internaional (IFC), Agenia Multilateral de Garantare a Investiiilor (MIGA) i Centrul Internaional de Soluionare a Litigiilor Investiionale (ICSID).Banca Internaional pentru Reconstrucie, i Dezvoltare (BIRD)BIRD a fost fondat n 1944 i are ca obiectiv acordarea mprumuturilor rilor n curs de dezvoltare cu un venit relativ nalt pe cap de locuitor i rilor cu economia n tranziie pentru proiecte de dezvoltare, astfel ca construcia oselelor, a colilor i spitalelor, precum i pentru programe de susinere a guvernelor ntru schimbarea modului de gestionare a economiei. Proprietarii BIRD snt cele 181 ri membre. Republica Moldova a aderat la acest organism financiar n 1992 i are subscris un capital de 1118 aciuni a cte 100 mii DST una.Angajamentele din anul fiscal 1998 au fost de 21,1 miliarde dolari SUA pentru 151 operaiuni noi n 44 ri.Rata dobnzii este pe baze LIBOR, cu o plat n avans de 1,0 procent pentru condiia intrrii mprumutului n vigoare, iar scadena mprumuturilor este de la 15 la 20 ani, cu o perioad de graie de circa 5 ani.Agenia pentru Dezvoltare Internaional (IDA)Fondat n 1960 are ca obiectiv acordarea mprumuturile cu rata dobnzii mic celor mai srace ri n curs de dezvoltare, care nu-i pot permite s ia mprumuturi de la BIRD. "Creditele" IDA, cu o rat a dobnzii de 0,0% sunt acordate n primul rnd rilor cu un venit anual de 925 dolari SUA sau mai puin pe cap de locuitor (sunt eligibile circa aptezeci ri) n scopul finanrii aceluiai gen de proiecte de dezvoltare ca cele finanate de BIRD. Un alt avantaj al mprumuturilor acordate de IDA este termenul lung de acordare a creditelor de 35 sau 40 ani, cu o perioad de graie de 10 ani.Ca proprietari snt cele 160 ri membre. Angajamente sale n anul fiscal 1998 au fost de 7,5 miliarde dolari SUA pentru 135 operaiuni noi n 56 ri.ncepnd cu aprilie 1997 Moldova a fost reclasificat drept ar intermediar, eligibil creditrii pe condiii IDA/BIRD; n prezent Moldova este eligibil doar pentru creditare pe condiii IDA.Corporaia Financiar Internaional (IFC)IFC face parte din Grupul Bncii Mondiale din 1956. Ea promoveaz dezvoltarea economic a rilor membre prin ncurajarea creterii ntreprinderilor private productive. Activitatea primar a IFC ine de acordarea creditelor i finanarea aciunilor n parteneriat cu investitorii privai, mprind riscul i profitul. Ea operaioneaz n baz comercial, fr garanii guvernamentale i fixeaz preul finanelor sale Ia nivel de pia.Ca proprietari ai Corporaiei Financiare Internaionale snt cele 174 ri membre. Investiiile sale n anul fiscal 1998 au fost de 5,1 miliarde dolari SUA. Rata dobnzii este cea de pia, care variaz pentru diferite ri i proiecte. Scadena mprumuturilor este de la 8 la 13 ani, cu perioade de graie de pn Ia opt ani.Pe lng activitile sale directe ndreptate spre obinerea profitului, IFC mai furnizeaz asisten tehnic n privatizare i dezvoltarea pieelor de capital. Moldova a aderat la IFC n martie 1995. IFC elaboreaz un program de alte investiii i activiti n ar. n luna mai 1998, IFC a descfis un birou local n incinta Biroului permanent al Bncii.Agenia de Garanii Investiionale Multilaterale (MIGA)MIGA face parte din grupul Bncii Mondiale i promoveaz investiiile strine directe private n tarile membre. Ea realizeaz aceasta prin acordarea investitorilor a unor garanii mpotriva riscului politic i prin prestarea serviciilor de promovare i consultaii. Pentru a complementa activitatea desfurat de MIGA, Banca Mondiala elaboreaz mecanisme de acordare a garaniilor ca parte a mecanismelor obinuite de creditare.MIGA a lansat o pia electronic de investiii n Internet pentru a promova investiiile pe pieele n curs de dezvoltare. Aceast Reea/Agenie de Promovare a Investiiilor (IPANET) ofer servicii de marketing, informaii i o reea de comunicare pentru a face legtur ntre investitorii privai cu intermediarii investiionali i alte pri cointeresate.Garaniile emise n anul fiscal 1998 au fost n sum total de 830 milioane dolari SUA, facilitnd suma de 6,1 miliarde dolari SUA de investiii strine n 26 ri n curs de dezvoltare.Centru Internaional de Soluionare Litigiilor Investiionale (ICSID)Fondat n 1966, are ca obiectiv promovarea fluxurilor sporite de investiii internaionale, oferind faciliti pentru concilierea i arbitrarea litigiilor dintre guverne i investitorii strini. De asemenea, acord consultaii, efectueaz cercetri i face publicaii n domeniul legislaiei privind investiiile strine.n anul fiscal 1998 au fost opt noi solicitri nregistrate de arbitraj i optsprezece cazuri n curs de soluionare la Centru.Institutul pentru Dezvoltare Economica (IDE)IDE este o filial a Bncii Mondiale, fondat n 1966, care ofer o varietate de cursuri i alte activiti de instruire n Moldova (finanate din donaii) i activiti regionale n tarile vecine, la care pot particip i persoane din Moldova. n 1996 programul SPRITE al IDE i-a nceput activitile n Moldova. Obiectivele principale ale acestuia constau n sprijinirea reformelor n sectorul social, prin organizarea de cursuri de instruire i seminare pentru oficialiti guvernamentale, sponsorizate de IDE.

1.2. Obiectivele de finanare ale Bncii MondialeHotrrea de creare a Bncii Internaionale de Reconstrucie i Dezvoltare, care deseori e numit i Banca Mondial, a fost luat n iulie 1944 la Conferina ONU pentru ntrebri financiar-valutare, care a avut Ioc n Breton-Woods, statul New-Hampshire, SUA.n viziunea participanilor la aceast conferin era necesar acreditarea unui nou stil de via economic internaional, bazat pe dezvoltarea schimbului, tranzaciilor i pe micarea capitalului internaional n context multilateral axat pe realizarea acestor obiective.Ideea de a crea o Banc Internaional a fost prevzut ca o posibilitate suplimentar neavut n vedere i n afara agendei fixate la nceputul ntrunirii, abia ctre a II jumtate a Conferinei.Dat fiind noutatea pe care o reprezenta conceptul de Banc Internaional i rapiditatea cu care se dezvolta acesta, noua instituie a aprut ca o descoperire important a conferinei:Este un concept att de nou nct nu-i putem gsi un nume.... Tipul de acionari, natura subscripiilor, excluderea oricror depozite i mprumuturi pe termen scurt, faptul c este o instituie cu scop nelucrativ, snt tot attea caracteristici care se afl departe de ideea pe care ne-o facem n mod obinuit despre banc. Nscut n occident cu numele de banc, din neputin de a gsi un nume care s convin acestei instituii fr precedent.Dac dai un pete unui om, el se va hrni o singur dat, dar dac ai s-l nvei s pescuiasc, se va hrni toat viaa.Pragmatismul Bncii Mondiale, sprijinit de o asemenea concepie a ajutorului, vizeaz n prioritate nu ajutorul n sine, ci metode care s-l fac eficient, productiv i salutar pe plan politic.Deci, Banca Mondial acord ajutor rilor n curs de dezvoltare pentru a-i putea furi att ct material e posibil , propriile lor structuri economice, sociale competitive i care s le ngduie , ntr-un interval mai mare sau mai redus de timp s se dezvolte independent.La 25 iunie 1946 Banca Mondial a fost deschis.Banca Mondial a fost nfiinat reieind din astfel de considerente c multe ri vor duce lips de valut strin pentru realizarea activitii n domeniul reconstruciei i dezvoltrii, dar totodat nu vor dispune de o credibilitate suficient pentru a-i satisface toate necesitile prin obinerea unor mprumuturi pe baz comercial. n calitate de instituie multilateral oficial .capitalul acionar al creia aparine rilor-membre proporional cu nivelul lor de dezvoltare, Banca Mondial va fi n stare s ndeplineasc funcii de intermediere, mprumutnd mijloace financiare de pe pieele internaionale pentru a le acorda mai apoi la dobnzi mai reduse dect cele a bncilor comerciale. Ea la fel va putea, n baza unor criterii obiective, s ia decizii de acordare a ajutorului financiar n realizarea unor sau altor proiecte.Conducerea cu Banca Mondial e realizat de Consiliul Directorilor. Fiecare din cele 176 ri-membre ale Bncii Mondiale are n Consiliul Directorilor reprezentantul su; de obicei acesta e o persoan sus pus n rang de ministru. La nsrcinarea Consiliului Directorilor funciile sale snt ndeplinite de o grup mai mic de reprezentani - de Consiliul Directorilor Executivi, ce se afl la Washington. Consiliul Directorilor Executivi poart rspundere pentru adoptarea hotrrilor legate de principiile ce reglementeaz activitatea Bncii Mondiale, precum i pentru ntrirea tuturor mprumuturilor. Hotrrile de acordare a mprumuturilor snt luate pe baza unor criterii economice, i nu politice.Preedintele Bncii Mondiale este totodat i preedinte a Consiliului Directorilor Executivi. Conducerea Bncii Mondiale i activitatea sa cotidian snt realizate de aproximativ 7100 colaboratori din mai mult de 100 ri.[13]Obiectivele Bncii Mondiale conform statutului snt urmtoarele: s contribuie la reconstrucia i dezvoltarea teritoriilor statelor membre, nlesnind investiiile de capitaluri n scopuri productive, readaptarea aparatului de producie i ncurajarea dezvoltrii mijloacelor i resurselor productive n rile mai puin dezvoltate, s promoveze investiiile private prin garanii sau participafii la mprumuturi i alte investiii efectuate de furnizori de capitaluri private sau s le susin prin surse proprii, n cazul cnd aa capitaluri nu snt disponibile, s promoveze dezvoltarea echilibrat, pe termen lung, a comerului internaional i s contribuie la echilibrarea balanei de pli, prin ncurajarea investiiilor destinate dezvoltrii resurselor productive ale statelor membre, contribuind astfel la creterea productivitii, ridicarea nivelului de trai i mbuntirea condiiilor de munc pe teritoriul lor, s coordoneze mprumuturile acordate sau garantate de ea cu mprumuturile internaionale de alt provenien, astfel nct s dea prioritate celor mai utile i mai urgente proiecte, s conduc operaiunile sale innd cont de efectele investiiilor internaionale asupra condiiilor economice din teritoriile statelor membre i s faciliteze tranziia la economia de pia. Scopul Bncii Mondiale const deci n a contribui la dezvoltarea economic n folosul cetenilor sraci a rilor n curs de dezvoltare. Chiar din primii ani de la crearea sa ,.Banca Mondial a promovat i promoveaz o intens politic de ajutor a rilor slab dezvoltate. Ea ofer mprumuturi rilor n curs de dezvoltare n scopul reducerii srciei i finanrii investirii de capital ce contribuie la creterea economic. Mijloacele financiare oferite snt investite n drumuri, staii electrice, coli i sisteme de irigare, dar sunt utilizate i pentru realizarea unor astfel de activiti, cum ar fi propagarea cunotinelor n domeniul agricol i aplicarea realizrilor n domeniul gospodriei agricole, pregtirea nvtorilor i realizarea programelor de mbuntire a calitii alimentrii copiilor i a femeilor gravide. Unele mprumuturi a Bncii Mondiale snt utilizate pentru finanarea schimbrilor n sistemul economic al rilor n scopul creterii stabilitii i eficacitii lor economice i orientrii spre economia de pia. Pe lng aceasta Banca Mondial ofer "asisten tehnic" sau consultaii ale specialitilor si guvernelor rilor n scopul contribuirii n creterea eficacitii unor sectoare aparte ale economiei i amplificrii valorii acestora pentru dezvoltarea naional.Primele mprumuturi, ntrite de Banca Mondial (sub forma planului Marshall) au ajutat rilor Europei de Vest s finaneze restabilirea economiilor sale distruse de rzboi. Astzi Banca Mondial ofer mprumuturi rilor n curs de dezvoltare din Africa, Asia, America Latin, regiunea Caraibelor, Africa de Nord, Orientul Apropiat i Europa.Economistul englez, lordul Keynes - unul dintre prinii Bncii Mondiale, a prevzut aceast schimbare n orientarea de baz a acestei bnci, declarnd la prima edin a conferinei de la Breton-Woods urmtoarele: "Dup cum mi se pare, probabil c la nceputurile activitii sale aceast banc se va ocupa n principal cu lichidarea urmrilor rzboiului. Cu toate acestea ea are o a doua funcie dup importan, la ndeplinirea creia va trebui s purcead de ndat ce aceasta va deveni posibil i la ndeplinirea creia ea va trebui cu timpul s depun o tot mai mare atenie; ea const n dezvoltarea resurselor i a posibilitilor de producie a lumii i - n particular - a rilor mai puin dezvoltate."n primii ani ai activitii sale Banca Mondial oferea o atenie deosebit acordrii ajutorului rilor n curs de dezvoltare n realizarea unor proiecte concrete de dezvoltare, cum ar fi, proiectele de montare a liniilor de transmitere electric sau proiectelor de construcie a drumurilor pentru automobile, podurilor, i cilor ferate. Mai trziu numrul proiectelor industriale mari finanate s-a redus i au cptat importan proiectele i programele orientate spre creterea productivitii i a nivelului de trai a pturilor srace a populaiei rurale i urbane. Multe dintre programele realizate posterior presupuneau instruire; de exemplu, se realiza predarea metodelor de modernizare a gospodriilor de fermieri, se realiza activitatea de cretere a calificrii profesorilor i se transmitea know-how n domeniul activitii de antreprenor micilor antreprenori.Dei la nceputurile activitii sale Banca Mondial acorda o atenie sporit unor proiecte i programe n particular i pentru aceast activitate ea acord i n continuare o parte important a resurselor sale, n ultimii ani Banca Mondial a nceput totodat s acorde mprumuturi i pentru perfecionarea general a politicii economice. Criza petrolier ce a avut loc n anii 70 i criza datoriei externe din anii 80 a creat probleme economice serioase pentru multe ri n curs de dezvoltare, inclusiv creterea cheltuielilor pentru import i creterea necesitii n export cu scopul obinerii unor venituri n valut strin.Banca Mondial a nceput acordarea mprumuturilor pentru realizarea unor schimbri de anvergur n politica economic a modificrilor structurale, scopul creia este, printre altele, de a orienta resursele limitate spre realizarea unor investiii de capital mai rentabile n scopul reducerii deficitului bugetului de stat i a inflaiei. Lichidnd astfel de deficiene, aceste mprumuturi pot ajuta rilor n curs de dezvoltare s utilizeze mai efectiv resursele i astfel s devin ntr-o msur mai mare capabile s asigure o cretere economic de durat. Totodat acordarea creditelor de ctre Banca Mondial pentru realizarea proiectelor i programelor influeneaz i politica economic: de exemplu, cnd specialitii locali vor lucra la realizarea unei reele noi de gazificare, ei vor fi deseori impui s revizuiasc politica preurilor n scopul creterii eficienei utilizrii energiei. n ultimul timp Banca Mondial ncearc s utilizeze, dei nc experimental, o nou abordare. Aceast abordare nu este impus clienilor, ci este elaborat de acetia cu ajutorul Bncii. "Abordarea", ne permite "s trecem cadru! proiectelor", ne permite o concentrare a eforturilor spre o dezvoltare mai stabil n sens larg, menioneaz actualul preedinte al Grupului Bncii Mondiale James D.Wulferson.n primul rnd, aceasta stabilete principiile de baz a unei conduceri raionale - transparena, posibilitatea de a-i expune prerea, schimbul liber de informaii, implicarea n lupta cu corupia, precum i prezena unor cadre calificate i adecvat remunerate a administraiei de stat.n al doilea rnd, n schem vor fi enumerate premisele normative i organizaionale pentru funcionarea normal a economiei de pia - sistemul de drept i de impozitare ce vor asigura dreptul la proprietate i respectarea obligaiilor contractuale, o concuren loial real, un proces efectiv i ordonat de rezolvare a litigiilor judiciare i a problemelor legate de falimentare, un sistem financiar transparent i aplicarea normelor internaionale de eviden contabil i audit n sectorul particular.n al treilea rnd, abordarea prevede i realizarea unei politici de integrare, incluznd educaia general, n special pentru femei i fete, asigurarea sntii, asigurarea social a omerilor, btrnilor i a celor incapabili s lucreze, dezvoltarea timpurie a copilului etc.n cel de-al patrulea rnd, aici vor fi descrise serviciile sectorului de stat i a infrastructurii, necesare pentru funcionarea normal a mijloacelor de comunicare i de transport, de exploatare a drumurilor rurale i automagistralelor, msuri pentru mbuntirea calitii vieii n orae i zonele urbane n cretere, dar i pentru dezvoltarea localitii rurale, ce ar presupune i crearea bazei de marketing a produciei, de finanare, de transmitere a cunotinelor i experienei.n cele din urm schema dat pune problema protejrii mediului nconjurtor i a activitii vitale a omului. Este vorba despre asigurarea cu ap, energie, asigurarea alimentar - probleme ce ar trebui s fie rezolvate la nivel global. Pe lng acestea trebuie s fie asigurate pstrarea i mbogirea culturii fiecrei ri, pentru ca dezvoltarea s dispun de o baz solid i de legturi istorice. Toate acestea se realizeaz n condiiile unui plan macroeconomic efectiv i favorabil ale relaiilor comerciale libere.

1.3. Banca Mondial garant al promovrii creterii economice n rile n curs de dezvoltare n anul 2000, Banca a continuat susinerea eforturilor rilor srace privind dezvoltarea uman. Aspectul cel mai important al acestor eforturi l constituie realizarea scopurilor de dezvoltare internaional, inclusiv: reducerea srciei; educaia primar; reducerea mortalitii infantile, a copiilor i mamelor; accesul universal la serviciile de sntate reproductiv. Chiar au fost nregistrate anumite progrese n cteva domenii, rmn nerezolvate problemele majore ca: malnutriia, decesele legate de gravitate i natere, boli infecioase i sexual transmisibile, care continu s fac ravagii n vieile oamenilor din rile srace. Durata medie de via n cel puin 10 ri africane foarte probabil va scdea pn la 17 ani din caza rspndirii fulgertoare a SIDA. ntr-un singur an, 11 mln copii din toat lumea mor pn a atinge vrsta de 5 ani, n majoritatea cauzelor bolile pot fi tratate. n jur de 113 mln copii de vrst 7-12 ani nu au frecventat vreodat coala. Indicatorii dezvoltrii umane sunt extrem de sczui pentru rile cu venituri joase n special n ceea ce privete fetele i femeile. Mai mult ca att: oamenii sraci sunt mult mai vulnerabili la ocurile economice i alte tipuri de ocuri.Suportul Bncii n dezvoltarea uman are ca scop crearea bazei fundamentale pentru accelerarea reducerii srciei i creterea competitivitii ntr-o lume n continuu proces de globalizare. Raportul Dezvoltrii Mondiale a Bncii pentru anii 2000-2001 pune n eviden rolul central al dezvoltrii umane privind reducerea srciei. Cele 3 strategii de reducere a srciei - oportunitate, mputernicire, management riscului - sunt elementele-cheie n scopul dezvoltrii umane din partea Bncii. Din cele 58 proiecte ale sectorului social, aprobate n 2000, 21 - au fost destinate Educaiei, 21 - Sntii, Nutriiei, Populaiei i 16 - Proteciei Sociale. mprumutul Bncii pentru aceste sectoare constituie 3,3 mlrd USD, cea mai mare parte revenind "proteciei sociale" cu 1,5 mlrd USD, urmat n descretere de mprumuturile pentru "Sntate, Nutriie, Populaie" cu 1,0 mlrd USD i respectiv "Educaie" cu 0,8 mlrd USD. Astfel, alocrile Bncii pentru proiectele privind Dezvoltarea Uman" au nsumat: 23% din alocrile totale ale Bncii pentru anul 2000 [20].Banca face schimbri sistematice n structura Proiectelor Sectorului Social. n anul 2000, criza SIDA a fost clasat ca problem de dezvoltare i multisectorial, i nu numai o problem de sntate, aa cum se clasa nainte. Suportul privind prevenirea i ameliorarea SIDA include n primul rnd finanarea proiectelor curente i noi aprute n Africa i alte pri ale lumii, inclusiv Asia de Sud i America Latin, spre exemplu, "programul de diminuare a malariei" a fost implementat ca un program multisectorial care include: sntatea, apa potabil, transportul i salubritatea.n ceea ce privete malnutriia, Banca la fel folosete o strategie multisectorial, orientat spre serviciile de nutriie locale. Spre exemplu, Proiectul Naional de Nutriie din Bangladesh, va asigura strictul necesar de alimente pentru aproape 1/3 din populaie n decursul a 4 ani. n unele ri africane, serviciile de alimentare sunt combinate cu alte servicii i activiti, scopul fiind dezvoltarea armonioas a copiilor, spre exemplu, Proiectul Integrat de Dezvoltare a Copiilor, include servicii de asisten medical, de alimentare, de protecie social.n aprilie 2000, Banca a organizat Sptmna Copiilor, pentru a pune n eviden problemele interdepartamentale legate de dezvoltarea, protecia i bunstarea copiilor. Acest eveniment a accentuat cile reale de diminuare a inegalitii prin programe de dezvoltare a copiilor i iniiative luate pentru reducerea muncii copiilor.Ci, care au fost elaborate, n urma studierii experienei ONG-urilor i organizaiilor naionale, internaionale i n urma rezultatelor obinute pe baza studiului situaiei copiilor strzii din Europa de Est i America Latin. Sntate, Nutriie, PopulaiePe parcursul anului 2000, 1 mlrd USD a fost oferit de ctre Banc pentru operaiunile de mbuntire a alimentaiei i sntii (inclusiv sntate reproductiv). Suportul n aceste sectoare este strns legat de nivelul de dezvoltare al rii. Totui, cel mai important punct al acestui compartiment l constituie mbuntirea condiiilor de asisten medical, dovada fiind mprumuturile acordate acestei sfere: % din totalul mprumuturilor pentru capitolul: sntate, alimentare, populaie. Unele din proiecte snt: "Controlul Sntii Publice" - Argentina, "Proiectul de sntate" - Lituania.La nivel global, Banca este implicat activ n mobilizarea partenerilor si i resurselor pentru gsirea soluiilor ale mai efective (spre exemplu: Aliana Global pentru vaccine i imunizare (AGVI)).AGVI a fost lansat n ianuarie 2000. Scopul acesteia a fost: trezirea contiinei comunitii internaionale n ceea ce privete aducerea vaccinelor i imunizaiei populaiei din rile srace, n special copiilor.Noile aspecte ale programului de imunizare sunt: ntrirea sistemului de imunizare, creterea disponibilitii vaccinelor scumpe, stimularea investiiilor n vaccine pentru oamenii sraci. AGVI reprezint o reea global solid, ce include guvernele rilor interesate, UNICEF, Organizaia Mondial a sntii, ageniile bilaterale, ageniile de cercetare i tehnice, Programul de vaccinare pentru copii al lui Bill i Melinda Gates, fabricanii de vaccine privai, Fundaia Rockerfeller, BM i altele. Rolul Bncii n imunizare este considerabil, datorit dialogrii duse ntre ri, i datorit mprumuturilor i exporturilor n cercetarea i dezvoltarea vaccinelor prioritare.n AF 2000 a fost conceput proiectul "Planul de Aciune Pentru o Maternitate Sigur". n implementarea respectivului proiect, pe lng BM, sunt implicate aa organizaii internaionale ca OMS (Organizaia Mondial a Sntii), UNFPA, UNICEF. Scopul proiectului este de a reduce nivelul extrem de ridicat al mortalitii mamelor n rile srace. Meninerea calitii i ponderii resurselor n activitile sus-menionate vor rmne o prioritate n activitatea Bncii, deoarece mprumuturile Bncii sunt ndreptate ctre suportul reformelor sectoriale, numrul crora este n cretere.

Educaie. Anul 2000 a marcat 10 ani de la Conferina Mondial din 1990. Aceast conferin a contribuit la lrgirea viziunii comunitii internaionale asupra educaiei primare mpreun cu UNESCO, PNUD, UNICEF. BM i-a luat angajamentul de a ajuta rile srace s ating unul din scopurile internaionale: asigurarea accesului universal la educaia primar; lrgirea i mbuntea cadrului de asisten pentru copii; mbuntirea performanelor de nvare; reducerea ratei de analfabetism n rndul adulilor; i dublarea mprumuturilor pentru educaie. Astfel, mprumuturile bancare pentru educaie s-au mrit de la 0,9 mird USD pentru perioada 1986-90 pn la 1,8 mlrd USD n perioada 1991-00, ceea ce nseamn c suportul pentru educaia primar a crescut de la 27% la 44%. Un alt efect pozitiv al acestei creteri l constituie creterea posibilitilor de a primi 0 educaie primar Pentru fete, care constituie de fapt, 2/3 din populaia ce nu a frecventat coala niciodat. n aprilie 2000 partenerii Pentru "Educaia Pentru Toi" s-au ntlnit la Dakar, Senegal, pentru evaluarea activitii n ultimii zece ani i stabilirea noilor direcii i prioriti pentru viitor. Un aspect important al conferinei din Dakar a fost mrirea eforturilor politicii n accelerarea dezvoltrii sistemelor educaionale cu accentul pe mbuntirea calitii. n martie, Preedintele Wolfansohn a lansat raportul "nvmntul superior n rile n dezvoltare". Acest raport a fost pregtit de un grup independent" care a colaborat intens cu Banca i personalul academic.

La fel, Banca contribuie la livrarea netradiional a serviciilor de educaie, cu mbuntiri n calitate i eficien. Multe proiecte finaneaz aa servicii ca livrarea crilor i rechizitelor colare, obiecte care nainte erau aprovizionate de Guvernele respectivelor state. Livrarea acestora de ctre Banc contribuie la reducerea cheltuielilor bugetare cu 15-40%. Mai mult ca att, respectivele proiecte finaneaz gospodririle casnice direct, prin stipendii i burse, care mrete accesul, posibilitatea de a alege a oamenilor sraci. Un exemplu ar fi programele bursiere care permit copiilor sraci (din Indonezia) i fetelor (din Pakistan i Tanzania) s frecventeze colile la un pre accesibil.Protecia social. mprumuturile pentru protecia social includ reformelor Pensiei, asistena forei de munc n lucrrile publice, asistena social i fondurile sociale. Banca a susinut reformele pensiei n Brazilia, Croaia, Turcia; fondurile sociale n Armenia, Burundi, Honduras, India, St-Lucia, Tranzania Republica Iemen i Zambia; interveniile pe piaa muncii n Bosnia-Heregovina; asistena social i cheltuielile pentru reforma social n Angola, Filipine i Slovacia. mprumutul pentru lichidarea efectelor cutremurului din Turcia a ajutat considerabil la mrirea angajailor n sfera public, ceea ce constituie de obicei o parte inerent a proiectelor fondului social

In iunie 2000, n cooperare cu reelele externe ale fondului social Banca a organizat a II Conferin Internaional privind fondurile sociale; scopul fiind evaluarea operaiunilor i impactul acestora. Fondurile, care au finanat investiiile la scar mic, adic investiiile n infrastructura de baz, serviciile sociale, treininguri, i serviciile generatoare de venit (propuse i implementate de rile gazd) au avut un impact pozitiv Spre exemplu 30% din Fondul social al Honduras a atins 10% din totalul distribuiei veniturilor; mortalitatea copiilor n Bolivia a sczut simitor, datorit fondului social pentru centrele de sntate, ncadrarea n colile primare rurale a crescut datorit suportului din partea fondului social.

n anul 2000, Banca a lansat "Iniiativa pentru dezvoltarea comunitilor din rile srace". Scopul acesteia este mrirea suportului Bncii pentru eforturile Comunitii ce sunt planificate i implementate.

Tot n 2000, Banca a iniiat pregtirile pentru raportul utrategic privind protecia social, scopul cruia este: a face concluzii pe baza crizei financiare recente i ulterior, de a aduce propuneri privind prevenirea a astfel de crize. n raport se pune accentul pe necesitatea crerii unei structuri de management a riscului social, care include diferite instrumente, inclusiv mecanisme de informare, programe publice etc.Parteneriate. Banca coopereaz cu ONU i ageniile sectorului privat privind programele de sntate alimentare i iniiativele de vaccinare i imunizare. Un parteneriat important al Bncii cu sectorul privat l constituie EdInvest organizaie pe Internet care promoveaz participarea privat n educaie. n aceast privin dintr-o iniiativ privat a avut loc o serie de conferine regionale n Cote d'Ivoire n AF 2000, sponsorizate de Ministerul Educaiei Banca de Dezvoltare African i sectorul privat Aceast conferin a adunat mai mult de 200 participani din Africa de Vest, America de Nord, Europa i Asia, care au nvat despre modelele de educaie reuite din alte ri.Asigurarea dezvoltrii durabile este o sarcin complex. Se are n vedere n primul rnd presiunile crescnde asupra resurselor naturale. Aceasta duce la creterea deserturilor, epuizarea resurselor de ap, degradarea pdurilor, i punerea biodiversitii n pericol, att n ap ct i pe uscat. n al doilea rnd, trebuie s se ia n vedere rodul semnificativ al oamenilor sraci, care suport efectele acestor presiuni dar i le creeaz, prin comportamentul lor. Protecia mediului, deci, necesit o viziune complex a dezvoltrii rurale pentru a satisface necesitile oamenilor sraci privind alimentarea, dar i mbuntirea transportului, mrirea accesului la sntate i educaie pentru locuitorii din regiunile rurale.Mediul. Cei 2,8 mlrd oameni, care triesc cu mai puin de 2 USD pe zi sunt afectai de condiiile nefavorabile ale mediului i catastrofe naturale.In fiecare an, n jur de 6 mln oameni din rile n dezvoltare mor din cauza bolilor provocate de ap i aerul poluat. Mijloacele de trai a mai mult de 1 mlrd oameni din zonele rurale sunt n pericol din cauza creterii suprafeei pustiurilor i degradrii solului. Arderea a 65 mln hectare de pduri n ultimii 5 ani la fel afecteaz oamenii sraci din zonele rurale, deoarece pentru 1/4 din ei pdurile reprezint o surs important de venit, alimentare, produse medicale.Rolul mediului n reducerea srcieiBanca susine eforturile rilor n protecia mediului n urmtoarele forme: Managementul resurselor naturaleCteva proiecte sunt destinate proteciei pdurilor i cumpenelor apelor, a drepturilor de proprietate i crearea stimulentelor pentru protecia mediului. Un exemplu ar fi proiectul realizat n Vietnam, prin care s-a restabilit ecosistemul rmului deltei Mekong i s-a mbuntit sistemul de protecie a resurselor acvatice. Construcia instituiilor Banca susine tot mai mult instituiile care dirijeaz utilizarea resurselor naturale. Spre exemplu n Brazilia al doilea proiect privind mediul are ca scop creterea eficacitii privind instituiile ce in de mediu i ncurajarea decentralizrii managementului mediului la nivel regional i statal. Suportul privind prevenirea, lichidarea dezastrelor naturale In urma inundaiilor, secetelor, cicloanelor i cutremurelor de pmnt Banca a oferit ajutor n proporii mari. Spre exemplu, proiectul de reabilitare Yangtze, scopul cruia este: prevenirea bolilor i refacerea drumurilor n urma inundaiilor n 3 provincii chinezeti. n prezent, o nou strategie pentru mediu e n proces de pregtire. Aceasta pune accentul pe efectele mediului asupra sntii i mijloacelor de trai a oamenilor sraci. Strategia pentru mediu influeneaz direct strategiile referitor la folosirea apei, energiei, pdurilor, transportului i este influenat de concluziile cercetrii asupra mediului de ctre OED.Dimensiunile globale. Prin Reeaua Global pentru Mediu (RGM) i Fondul Multilateral al Protocolului din Montreal (FMPM), Banca ajut rile n dezvoltare s fac fa schimbrilor globale de mediu.n anul 2000, Consiliul RGM a aprobat 20 proiecte n form de granturi depline n sum de 266 mln USD, 17 proiecte n form de granturi medii, n sum de 13 mln USD. Un alt proiect important, lansat n anul 2000, este Fondul prototip Carbon. Scopul acestui proiect este mbuntirea condiiilor climaterice i transferul de finanate i tehnologii de protecie a mediului n rile n dezvoltare.Dezvoltarea rural. Ajutorul Bncii Mondiale orientat ctre dezvoltarea rural este esenial, deoarece populaia rural din rile n dezvoltare reprezint 70%. n strategia rural a Bncii se ia n consideraie faptul c chiar dac dezvoltarea sectorului agricol este important, ea nu este suficient. n anul 2000 au fost aprobate 38 proiecte privind dezvoltarea rural, din care 25 proiecte pentru agricultur, suma total a crora este de 1,6 mlrd USD.n urma experienelor reuite din Brazilia, Etiopia, Mexic, Ungaria, Banca accentueaz necesitatea urmtoarelor aspecte: Conducere si devotament politic puternicAcestea sunt eseniale pentru un cadru macroeconomic stabil i o strategie rural favorabil, spre exemplu: Mexic i Uganda. Instituii rurale eficienteNumai prin astfel de instituii se pot adopta i implementa strategii rurale de dezvoltare pe termen lung. Informaii despre dezvoltarea ruralLipsesc datele complete privind numrul oamenilor sraci, factorii determinai ai srciei lor, accesul acestora la resurse naturale, numrul serviciilor financiare i altele accesibile oamenilor sraci.Pn n 2025 numrul oamenilor din rile n dezvoltare se va mri cu 2 mlrd, ceea ce nseamn c producia alimentar mondial se va dubla. Pentru aceasta ns, va fi nevoie de tehnologii agricole performante. Inovaiile n acest domeniu vor avea nevoie de finane pentru cercetrile agricole i o finanare mai echilibrat ntre sectorul public i privat. Grupul Consultativ privind Cercetarea Agricol Internaional (GCCAI) care include 58 organizaii din sectorul public i privat inclusiv Banca Mondial - activeaz printr-o reea compus din 16 centre de cercetare internaionale.Tehnologiile GCCAI sunt oferite rilor n dezvoltare prin programele de mprumut ale Bncii. Aceste tehnologii contribuie la reducerea foametei i srciei, mbuntesc productivitatea rural i mresc veniturile din agricultur.Dezvoltarea social. Dezvoltarea social include creterea angajamentului civic, dirijarea conflictelor, dezvoltarea culturii.Una din cile de cretere a angajamentului civic este: procesul de decentralizare a puterilor instituionale, ceea ce permite autoritilor locale s-i asume o responsabilitate mai mare n alocarea resurselor i s fie mai receptivi la necesitile oamenilor din comunitate.n ceea ce privete dirijarea conflictelor, Banca pune accentul att pe dimensiunile fizice, ct i sociale ale acesteia. Fondul Post-Conflict a fost stabilit n 1997, scopul acestuia fiind finanarea etapelor iniiale ale activitii Bncii n situaiile post-conflictuale i n promovarea metodelor de prevenire a acestora. Fondul a alocat aproximativ 22 mln USD sub form de granturi pentru 25 ri. Spre exemplu: pentru Kosovo, n scopul acoperii restanelor salariale pentru profesori i lucrtori medicali.Referitor la dezvoltarea culturii, Banca a finalizat n ultimii ani numeroase proiecte de dezvoltare urban, educaional, social cu orientare cultural, n Bolivia, China, Timorul de Est, Indonezia, Romnia, Republica Yemen.Parteneriate. Parteneriatele au avut un rol deosebit n susinerea Bncii privind dezvoltarea durabil. Unele dintre cele mai noi n acest domeniu snt: BM - Aliana Forestier WWF: reunete guvernele, sectorului privat i societatea civil n privina reducerii pierderii i degradrii pdurilor.

Parteneriatul Global privind resursele de ap: sprijin managementul durabil al resurselor de ap prin mbuntirea proiectelor de finanare.

Iniiativa privind Pmnturile i Apele din Africa: se refer la managementul resurselor naturale, a pmntului i apelor n scopul dezvoltrii durabile din Africa.

Coaliia pentru Lichidarea Foametei i Srciei: ajut oamenii sraci s aib acces mai ridicat la bunurile productive i o putere mai mare de decizie.

Iniiativa pentru Aer Curat din America Latin: promoveaz apariia i implementarea planurilor de aciune privind curarea aerului, n special prin introducerea tehnologiilor ecologice.

Fondul prototip Carbon, creat de Banc, guverne i companii private este primul mecanism de pia mondial, scopul cruia este de a influena schimbrile climaterice i a transfera finanele i tehnologia rilor ndezvoltare.Reducerea srciei. Reducerea srciei este misiunea de baz a bncii. Pentru AF 2000 Banca i-a propus s-i ndeplineasc misiunea mai efectiv. Astfel, au fost create variate strategii de reducere a srciei, n forma scutirii de datorii sau mprumuturilor concesionale.Majoritatea mprumuturilor bancare pentru mbuntirea managementului economic, politicilor economice, cadrului instituional, sunt oferite sub forma mprumuturilor de ajustare, care promoveaz creterea durabil i reducerea srciei prin ncurajarea rilor de a realiza reforme sociale i structurale.Iniiativa privind SEI. AF (anul fiscal) 2000 a fost un an decisiv pentru iniiativa privind rile Srace Extrem de ndatorate, ntemeiat n 1996 pentru a micora povara datoriilor rilor celor mai srace din lume. Deja n 1999, la Adunarea Anual a reprezentanilor fondului Bncii, a fost decis dublarea asistenei, accelerarea procesului de scutire de datorii. Astfel, au fost scutite de datorii: Bolivia, Burkina Faso, Mauritania, Mozambic, Senegal, Tanzania i Uganda. n mai 2000, Uganda a fost prima ar care a fost scutit total de datorii. Pn la finele respectivului proiect, Banca va aloca mai mult de 50 mlrd USD pentru 32 ri n scopul scutirii de datorii.Iat pe scurt procesul de scutire de datorii: Guvernele eligibile pentru scutirea de datorii elaboreaz o strategie de reducere a srciei. Aceast strategie trebuie s arate felul n care resursele eliberate de datorii i alte surse ale asistenei externe vor fi folosite pentru reducerea srciei.Reducerea srciei n jumtate pn n 2015 reprezint unul din obiectivele Dezvoltrii Internaionale.Un alt aspect al reducerii srciei este felul n care srcia afecteaz diferit brbaii i femeile. La fel e bine tiut faptul c inegalitatea ntre brbai i femei duce indirect la srcie i deseori este un obstacol n creterea economic.Banca a elaborat o strategie privind genurile, prin care se urmrete integrarea echitabil att a brbailor, ct i a femeilor n munc, crearea unui mediu n care brbaii i femeile au acces similar la asistena medical, produse alimentare, sistemul politic, educaie, obinerea creditelor.Pentru a difuza informaia obinut altor organizaii pentru dezvoltare. Guvernelor, Societilor civile, Banca ofer indicatori statistici, prin publicaii sau adrese pe Internet ca: www.worldbank.org/economicpolicy/prsp; www.worldbank.org /html.Banca susine soluionarea problemelor legate de genuri sub forma proiectelor n diferite domenii ca agricultur, ap i solubritate, energie, transport, dezvoltarea social, etc. Spre exemplu, "Proiectul privind aprovizionarea cu ap i solubritatea" din Ghana, n cadrul, cruia ONG-urile locale contribuie la participarea activ a femeilor n luarea deciziilor. Astfel femeile au ajuns s reprezinte 48% din membrii comisiei privind aprovizionarea cu ap i solubritatea i 35% - din membrii comitetului executiv. Un alt exemplu este Proiectul de Management Funciar i Tehnologie Agricol din Nicaragua, prin care numrul femeilor implicate n serviciile tehnologice agricole s-a mrit considerabil.Conducerea i Reforma Sectorului Public. Instaurarea instituiilor publice efective este un proces dificil. Din experien se tie c lichidarea neajunsurilor structurale ale acestora este una din soluiile - cheie ale reducerii srciei: Alocarea greit a resurselor publice, interveniile guvernamentale excesive i corupia influeneaz negativ investiiile private i stopeaz eforturile de reducere a srciei n multe ri. Astfel, Banca i-a mrit programele de susinere a reformelor n domeniul instituiilor publice.^ Lucrul cu partenerii i clienii la forumuri internaionale dezvluie consecinele economice defavorabile ale corupiei. n AF2000, Banca i-a finisat cercetrile analitice instituionale i de conducere n Armenia, Bangladesh i Bolivia. Aceste cercetri sunt n curs de execuie n Argentina, rile Balcanice, Benin, Caraibe, Etiopia, Iordania, Kenia i Moroco. Paralel, Banca analizeaz responsabilitile sale fiduciare privind mprumuturile de ajustare pentru a stabili o legtur sigur i eficace, ntre conducerea rilor i Strategia de Asisten a rilor (Country Assistance Strategies CASS)Treptat, Banca i mrete gradul de susinere a componentelor sectorului public; spre exemplu: administrarea impozitelor, analiza cheltuielilor publice, reforma serviciilor sociale, audit, reforma juridic.Pe parcursul AF 2000, Banca a elaborat o strategie pentru reforme n sectorul public i conducere. Direciile prioritare ale acestei strategii snt: Lrgirea viziunii, adic aplicarea transformrilor att de "jos n sus" prin creterea transparenei; a concurenei n serviciile publice de livrare, ct i de "sus n jos", prin elaborarea reformelor n cadrul Guvernului. Lucrul mai intens cu clienii pentru a realiza un cadru lucrativ mai profund i mai eficient (spre exemplu n ceea ce privete cercetrile privind corupia n cadrul menajelor, firmelor, lucrtorilor Guvernului). Creterea numrului de mprumuturi pe termen lung. Banca acord mprumuturi de ajustare structural pe un termen mai ndelungat (spre exemplu: pe 3 ani pentru Tailanda i Letonia) sau chiar pe 10-12 ani (spre exemplu pentru Bolivia.Comerul internaional. Reformele n domeniul comerului internaional joac un rol important n reducerea srciei. n aceast privin Banca susine rile subdezvoltare n mai multe moduri. n primul rnd, lucrul analitic permite o nelegere mai bun a legturii ntre comer, dezvoltare i reducerea srciei, Ia fel - a avantajelor n urma acordurilor regionale de comer i a importanei legturilor cu organizaiile multilaterale de comer.n al doilea rnd, cercetrile i asistena Bncii prin variate proiecte, ajut rile n dezvoltare s-i stabileasc obiectivele comerciale i s se adapteze la condiiile schimbtoare n comerul cu servicii, produse standarde, etc. i n al treilea rnd, suportul operaional ajut rile subdezvoltate s beneficieze economic n urma comerului internaional.Banca acord mprumuturi de ajustare, ncurajeaz investitorii pentru a stimula comerul rilor srace. La fel, politica Bncii e orientat spre liberalizarea comerului. Aceasta consider c politica protecional exagerat n rile dezvoltate este o problem serioas.n perioada 1990-1998, 68% din operaiunile de ajustare ale Bncii au fost orientate ctre susinerea reformelor comerciale i politicilor valutare de schimb.

Arhitectura financiar internaional"Arhitectura financiar internaional" presupune asumarea responsabilitii i preluarea aliniamentelor diferitor instituii internaionale, n cooperare cu Banca Mondial, n scopul evitrii crizelor financiare din partea rilor srace i integrrii economiei acestora n economia global.Astfel, merit atenia 3 iniiative ale Bncii Mondiale n aceast privin:1) Programul de evaluare financiar2) Raportul privind Cercetarea Standardelor i Codurilor. n raport sunt expuse sumar standanie internaionale care pot fi folosite la mbuntirea sistemului financiar internaional.3) Colaborarea dintre Banc i Fondul Monetar Internaional (FMI) privind studiul managementului datoriilor externe, n scopul dezvoltrii unui set de principii care ar ajuta rile n dezvoltare s-i regleze singure datoriile externe.4) Reducerea srciei este misiunea baz a BM. Pentru 2003 Banca i-a propus s-i realizeze misiunea mai efectiv. Astfel, au fost create strategii variate de reducere a srciei, n dependen de structura de datorii i mprumutulconcesionai.Parteneriatele de baz ale Bncii pentru anul 2000 au fost: Colaborarea cu FMI privind standardele internaionale

Iniiativa pentru rile Srace Extrem de ndatorate (SE) i rapoarte" privind strategia de reducere a srciei, efectuate prin Comisia de Implementare.

Cadrul Integrat (Integrated Framework) - un parteneriat compus din agenii multilaterale (OMC. Banca Modial, FMI, PNUD, CNUCC (UNCTAD)) i unele ri dezvoltate, care susin ncadrarea rilor subdezvoltate n economia mondial.Participarea privat n cadrul infrastructurii a contribuit Ia mbuntirea eficienei serviciilor mrirea accesului la acestea a oamenilor sraci. Spre exemplu, n Republica Yemen, unde practic fiecare putea s-i nceap o afacere n domeniul firelor electrice, dou treimi din populaie avea acces la electricitate.Banca contribuie la dezvoltarea sectorului privat n forma ajutrii rilor subdezvoltate s-i dezvolte cadrul legal i instituiile.Strategia de dezvoltare a sectorului privat, conceput n 1999 presupune intervenia Bncii n sectoarele care cel mai mult afecteaz rile srace (de exemplu, aprovizionarea cu ap i distribuia de energie).Un alt sector al infrastructurii, pe care oamenii din rile subdezvoltate l-au considerat prioritar este: telecomunicaiile. n anul 2000, Banca a naintat soluii noi bazate pe mecanisme de pia care faciliteaz telecomunicaiile n rile subdezvoltate. Spre exemplu: proiectul din Nicaragua n sum de 15,9 mln USD i cel din Republica Dominique de 12,3 mln USD. Astfel, locuitorii zonelor rurale beneficiaz direct n forma serviciilor telefonice i Internet i indirect: prin mbuntirea serviciilor guvernamentale i creterea activitii comerciale a firmelor locale (ca rezultat al mririi posibilitilor de comunicare).Susinerea infrastructurii continu s joace rolul cel mai important n lupta Bncii mpotriva srciei. Iat care este ponderea investiiilor Bncii n sectoarele infrastructurii pentru AF2002:Transport38

Dezvoltarea urban17

Aprovizionarea cu ap i solubritatea15

Mineritul1

Telecomunicaiile3

Energia27

Sursa: Raportul Anual al Bncii Mondiale pentru AF2003, pag.32Tab.1.2.1.

mprumuturile pentru investiiile n aceste sectoare pentru anii 1998-02: mln.( USD)AF 0097AF01AF02AF03

Transportul3,068.43,287.53,021.81,612.3

Dezvoltarea urban1,122.1773.5706.5699.5

Aprovizionarea cu ap i solubritatea896.6552.91,052.7620.5

Mineritul220.01376.5315.020.0

Telecomunicaiile261.070.5110.8109.4

Energia2,549.12,067.0440.0990.6

Sursa: Raportul Anual al Bncii Mondiale pentru AF2003, pag.33Astfel, n sectoarele: aprovizionarea cu ap/solubritate, transport, dezvoltarea urban, n care investiiile private sunt destul de sczute, mprumuturile Bncii ating cifra de 2,9 mld.USD. Pe cnd n sectoarele: energie, minerit, telecomunicaii, unde investiiile din partea sectorului privat au crescut, mprumuturile bncii sunt n continu descretere, nregistrnd pentru AF2003 suma de 1,3 mlrd USD.Banca i-a reorientat susinerea n acest domeniu de la finanarea direct a investiiilor la susinerea reformelor instituionale i ncurajarea finanrii private, ceea ce se observ n tabelul urmtor:Tab.1.2.2.

Activitatea Bncii Mondiale n sectorul telecomunicaiilor (numrul de proiecte)AF95AF00

mprumuturi pentru investiii ale BM3313

mprumuturi de asisten tehnic ale BM1027

mprumuturi de ajustare ale BM25

CFI2238

MIGA217

Sursa: Raportul Bncii Mondiale pentru anul 2000, pagina 99 Dup cte vedem din acest tabel, numrul proiectelor a crescut, chiar dac mprumuturile Bncii n acest sector a sczut cu 0,7 mlrd din 1995 pn n 2003.Stimularea investiiilor private n infrastructur Din 1998 - pn n 2003 numrul operaiunilor Bncii pentru a stimula investiiile private n infrastructur a atins cifra de 306. n AF 2003, aproape 60% din operaiunile Bncii n infrastructur, au fost orientate ctre susinerea participrii din partea sectorului privat. Spre exemplu, n Cartagena, Columbia, Banca ajut la crearea i implementarea unui model de participare a sectorului privat n aprovizionarea cu ap i solubritate. Alte proiecte sunt: susinerea sectorului privat n reducerea cheltuielilor de energie electric i facilitatea investiiilor publice private n mrirea eficienei sectorului energetic (Brazilia); mbuntirea calitii aprovizionrii cu electricitate, dezvoltarea unei piee competitive a electricitii (Kazahstan); susinerea dezvoltrii sectorului privat prin restructurarea bancar i programul de privatizare a ntreprinderilor de stat (Tanzania). Mai mult ca att, Banca a cooperat cu ali donatori n scopul lansrii unui nou program de asisten tehnic pentru a promova implicarea sectorului privat n infrastructur. Spre exemplu: lansarea reelei de consultare privind infrastructura public i privat (RCIPP) de ctre Banc n cooperare cu guvernul Marii Britanii i a Japoniei.n AF 2003, prin RCIPP au fost oferite granturi n sum de peste 15 mln USD pentru 70 de activiti.Spre exemplu: Consultaia tehnic privind cadrele legale i de regulare, ntrirea capacitii instituionale, i alte reforme (spre exemplu pregtirea pentru privatizarea companiei de telecomunicare din Paraguay).

Conferine internaionale i regionale care adun conductorii de ntreprinderi pentru a discuta opiunile privind diferite politici, legislaii n legtur cu participarea privat n infrastructur.

Cunotine de Management. Cunotinele de Management n sectoarele infrastructurii ajut rile s-i dirijeze eficient programele de investiii, n Mauritania, de exemplu, Banca susine guvernul n folosirea tehnologiei informaionale n scopul dezvoltrii sistemului de sntate, educaie i a micilor ntreprinderi. La fel, paginile pe Internet, seminarele i programele pilot sunt de mare folos n rspndirea cunotinelor manageriale.Capitolul II. Ajustarea structural o necesitate de implementare prin Banca Mondial

2.1. Ajustarea structural pentru rile n curs dezvoltaren supravegherea politicilor economice ale statelor membre se observa faptul ca Banca Mondial este interesat n principal de performanta unei economii ca un tot adesea referindu-se la performantele ei macroeconomice, acestea cuprinznd totalul cheltuielilor, veniturile, rata omajului, inflaia, rata omajului in statul respectiv, precum si balana de plati a acestuia.

Banca Internaional de Reconstrucii i Dezvoltare (BIRD) i concentreaz atentia in mod deosebit asupra politicilor macroeconomice ceea ce inseamna strategii referitoare la bugetul guvernului,managementul banilor si creditului, si rata de schimb si a politicilor de sector financiar, incluzand supravegherea bancilor si a altor institutii financiare. In plus BIRD acorda atentie binemeritata politicilor structurale care sunt capabile sa afecteze in masura destul de mare performantele la nivel macroeconomic ceea ce include politica statala fata de piata muncii, care afecteaza rata somajului si cresterea sau scaderea nivelului salariului de baza.

BIRD ofera consultanta fiecarui membru in ceea ce priveste modul de abordare a acestor arii mentionate mai sus, pentru a permite realizarea obiectivelor cu o eficienta crescuta - obiective precum: inflatie si rata a somajului scazuta si crestere economica sustinuta.

Resursele BIRD vine in mare parte din capitalul subscris pe care statele il depun cand intra in aceasta organizatie, sau din revizuiri periodice ale acestor cote care pot fi marite.

Statele membre platesc 25% din capitalul subscris in (DST) Drepturi Speciale de Tragere, sau monede de circulatie internationala cum ar fi dollarul american sau yenul japonez;in ceea ce priveste restul de 75% al sumei BIRD poate cere statului respectiv sa il plateasca in moneda proprie.Aceste cote platite determina puterea votului detinuta de un stat in cadrul FMI, cantitatea de bani cu care acesta poate fi finantat in caz de nevoie, sau chiar procentul detinut in Drepturi Speciale de Tragere.

Astfel cota platita de noii membrii este proportionala cu marimea relativa a economiei statului in cadrul economiei mondiale.Deci S.U.A avand cea mai puternica economie contribuie cu cea mai mare parte din totalul cotelor adica 17,6%.

Creditul reprezinta o forma si o pirghie economica de baza a economiei moderne contemporane.

Creditul este o relatie baneasca dintre o persoana fizica sau juridica (creditor) care acorda un imprumut sub forma de bani sau care vinde marfuri si servicii pe datorie si o alta persoana fizica sau juridica (debitor) care cumpara pe datorie sau primeste imprumutul cu conditia mbursarii cu dobinda la un anumit termen.

Etimologic, creditul isi are origenea de la cuvintul latin creditum care inseamna incredere.

Creditul nu este o inventie moderna, el a aparut si a fost practicat cu milenii in urma odata cu trecerea de la schimbul in natura si ca o consecinta imediata a acestuia. Creditul este, de asemenea, un schimb, insa are particularitatea ca intre momentele de schimb se intercaleaza factorul timp. In prezent, categoriile de credit sau diversificat substantial, iar tehnica acordarii lor a devenit din ce in ce mai complexa.

Creditul serveste ca factor de productie, fiind un factor necesar in desfasurarea activitatii economice si sociale, el permite agentilor economici sa-si acopere in mod operativ si la momentul necesar, cerintele temporare ce depasesc resursele lor, folosind capitalul altora.

Relatiile de credit pe piata mondiala dintre institutiile financiare internationale sau nationale, prin cont, pe de o parte, si acumuleaza fonduri (sub forma de bunuri, servicii sau capital), iar pe de alta parte, se concentreza cereri de credit constituie piata internationala de credit.

Constituirea de fonduri pe piata internationala de credit este rezultatul activitatii unui complex de relatii intre un aparat specializat, format din institutii internationale de credit, adica un cadru international de credit, si economiile nationale. Acestea alimenteaza piata de credit cu fonduri sub forma de creante sau sub forma de valoare efectiva (bunuri si servicii), suferind modificari calitative si cantitative. Modificarile cantitative constau in schimbarea valorii fondurilor in functie de conjunctura pietei, iar cele calitative ca atit in faptul bunurile si serviciile, cit si capitalurile sunt evaluate in bani-etalon mondial si primesc o destinatie anumita.

Mobilizarea fondurilor pe piata internationala de credit concentreaza fonduri internationale, fonduri proprii, credite ale unor institutii internationale si subventii de stat. Proportiile dintre aceste modalitati de procurare de fonduri depind de factori economici, politici, financiari, remarcindu-se tendinta statului de a sprigini propriile intreprinderi si promovarea vinzarilor, elimenarea concurentei, etc.

In perioada actuala, mai mult de 2/3 din tranzactiile internationale sunt finantate pe calea creditului international, a carui exprimare si derulare se efectueaza preponderent prin intermediul valutelor convertibile.

In conceptia economistului Blanovschi A.V., creditul international este tipul de credit prezent in relatiile economice internationale. El consta dintr-un contract, prin care o persoana (creditorul) pune la dispozitia altei persoane (debitorul) din strainatate un bun evaluat in valuta sau o suma de bani in valuta, urmind ca, dupa un anumit timp, debitorul sa ramburseze creditorului valoarea imprumutata, plus dobinda aferenta.

Atunci cind furnizorul se afla intr-o tara, iar cumparatorul in alta, creditele contractate pentru derularea schimburilor comerciale sunt credite internationale.

Krasavina L.M. a dat notiunea urmatoare: creditul international este miscarea capitalului de imprumut in sfera relatiilor economice internationale, in legatura cu punerea la dispozitie a resurselor valutare si de marfuri cu conditia rambursarii la termen plus plata dobinzii.

Creditul international este o operatiune economica prin care o persoana fizica sau juridica (creditorul) pune la dispozitia altei persoane din strainatate (debitorul) un bun evaluat in valuta sau o suma de bani in valuta, urmind ca debitorul sa ramburseze creditorului valoarea imprumutata, dupa un anumit timp (scadenta sau termen de rambursare) plus dobinda aferenta.

Creditorul este persoana fizica sau juridica, titulara a unui drept de creanta, care este indreptatita sa pretinda debitorului sau, indeplinirea prestatiei la care aceasta s-a obligat, a indatoririi de a da, a face sau a nu face ceva.

Debitorul este o persoana fizica sau juridica, care are de indeplinit o anumita obligatie (datorie) fata de alta persoana (creditorul), obligatia poate sa constea in a da (a transfera sau a constitui), in folosul creditorului, un drept real asupra unui bun, a face (a indeplini) anumite fapte, actiuni, lucrari sau servicii, sau a nu le face (a se abtine de la savarsirea unui sa a mai multe acte sau fapte determinate).

Dobinda este taxa platita de catre debitor creditorului pentru suma de bani imprumutata, tipul de mobilizare a sumei la debitor si rata dobinzii.

Scadenta este data fixa, prevazuta de regula intr-un suscris (contract, acord) la care o obligatie devine exigibila. Daca debitorul nu-si indeplineste obligatia respectiva la scadenta, creditorul are dreptul sa ia diverse masuri, potrivit reglementarilor din domeniul respectiv sau intelegerii partilor, pentru executarea obligatiei.

Creditul international a aparut la inceputul perioadei capitaliste si a fost una din pirghiile initiale de acumulare a capitalului. Drept baza principala de dezvoltare a creditului extern a fost marimea productiei peste limitele nationale, sporirea internationalizarii relatiilor gospodaresti, specializarea si cooperarea productiei, relatiile internationale de dezvoltare a capitalului. Intensificarea relatiilor de productie, adincirea diviziunii muncii internationale au dus la cresterea dimensiunii si deversificarii duratei creditului international.

Creditul international imbraca o diversitate de structuri atit in ceea ce priveste participantii care actioneaza sub forma de debitori sau creditori externi, cit si in ceea ce priveste multitudinea de obiecte de credit, a categoriilor de credit, a tehnicilor de realizare a operatiunilor, a costului creditului, a mecanismelor de asigurare si garantare a creditelor.

Principalii participanti la pita creditului international sunt institutiile financiar-bancare din diferite tari si zone a lumii.

Pe plan national poate participa la creditarea internationala un mare numar de institutii financiar-bancare, printre care: banca centrala, bancile comerciale, bancile mixte, institutiile de asigurare a creditelor externe, etc.

La nivel regional exista institutii financiar-bancare care crediteaza tranzactiile internationale din regiunea respectiva.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (pentru Europa), Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (pentru America), Banca Asiatica de Dezvoltare (pentru Asia), Banca Africana de Dezvoltare (pentru Africa).

Pe plan mondial actioneaza Fondul Monetar International, Banca Mondiala si afiliatele ei.

Aceste institutii nationale si internationale realizeaza:

facilitati de credit in favoarea altor tari, fie pentru finantarea exportului, fie a diverselor proecte de investitii;

semneaza acordurile de credit cu organismele financiar-valutare din sistemul O.N.U. sau din cadrul unor grupari regionale;

participa in calitate de creditor sau de debitor la acordurile de credit internationale;

acorda credite pentru export rezidentilor, etc;

In mai multe tari rolul principal in operatiunile de credit international il au bancile specializate, asa-numitele banci de export-import, de comert si cooperare.

Pentru asigurarea finantarii actiunilor comerciale si de cooperare contemporane se observa ca datorita volumului mare de resurse care se deruleaza, intervin bancile mixte, consortiile financiare, in care aduc resurse mai multe state.

Bancile mixte sunt banci specializate la nivel national, cu capital format din varsamintele unor banci din doua sau mai multe tari partenere, avind ca scop promovarea schimburilor comerciale dintre tarile respective, precum si impulsionarea diverselor forme de cooperare.

Consortiul bancilor este format dintr-un grup de banci instituit anume pentru efectuarea unei operatiuni financiare de mare anvergura, acestea, de obicei, preiau lansarea unor emisiuni de titluri sau obligatiuni si plasarea lor pe piata financiara.

Creditele care se acorda pe realizarea tranzactiilor pe piata internationala de credit se clasifica dupa mai multe criterii:

1. In functie de obiectul de creditare exista urmatoarele categorii de credite:

credite pentru finantarea operatiunilor de import-export de utilaje, echipamente industriale, instalatii complexe, precum si a altor masuri. Acestea de regula se acorda pentru 80-85% din valoarea contractului, restul urmind a fi achitat sub forma de avans de importator, plata avansului se face in aceeasi valuta in care se face contractul;

credite pentru alte scopuri si anume:

a) credite bancare sunt acordate de banci exportatorului sau importatorului pentru completarea sau restituirea fondurilor proprii;

b) credite obtinute prin lansarea pe pita a unor obligatiuni: o banca emitenta de astfel de titluri purtatoare de dobinzi, cu o scadenta variabila (termen mediu sau lung), devine debitoare beneficiind de sumele pe care le primeste de la diversi cumparatori, de pe piata internationala, acestea devenind creditori internationali;

c) credite interguvernamentale care sunt acordate sau primite de guverne, organisme financiare internationale sau unele institutii publice si servesc pentru acoperirea unor necesitati financiare generale si nu pentru tranzactii comerciale;

d) credite pentru nevoi de balanta, de care beneficiaza un stat sau autoritatea monetara a unei tari, in scopul de a acoperi soldurile deficitare ale balantei de plati externe; fondurile sunt puse la dispozitie de unele institutii financiare importante de pe pita de credit international.

2. In functie de durata creditului acordat se cunosc:

credite pe termen scurt se acorda pe o durata de 6-12 luni; in unele tari 18-24 luni este durata maxima si sunt folosite pentru cumpararea bunurilor de consum sau de utilaje de mica importanta ca valoare, cu durata mica de functionare;

credite pe termen mijlociu sau mediu se acorda pe o durata de 1-5 ani; in unele tari chiar pina la 7-8 ani si servesc la plata unor bunuri si servicii de importanta mai mare;

credite pe termen lung se acorda pe termene care depasesc, de rdgula, o perioada de 10 ani, ele sunt utilizate pentru finantarea unor tranzactii de valori mari, aferente unor operatii de export-import de instalatii complexe, echipamente industriale, etc. Durata poate ajunge pina la 20 ani.

3. In functie de natura creditului se pot clasifica:

creditul de export (de furnizor) este acordat de un furnizor (exportator) cumparatorului (importat), prin livrarea de marfuri, furnizorul acceptind ca la o data convenita de parti, cumparatorul sa achite valoarea marfii. Vinzarea de marfuri pe credit reprezinta un avantaj oferit de exportator importatorului, pentru a-si facilita vinzarile proprii,prin aceasta exportatorul preia un risc prin care trebuie sa se asigure. In urma acestui credit exportatorul isi diminuiaza fondurile proprii, situatie ce poate fi remediata prin scontarea la banci a efectelor de comert primite de la importator;

creditul de import (de cumparator) are aspectul unui credit bancar, deoarece el este acordat de o banca din afara exportatorului direct importatorului strain sau bancii acestuia pentru ca importatorul sa poata plati marfa la livrarea ei.

Finantarea tranzactiilor internationale pe calea creditului cumparator prezinta o serie de avantaje, cum ar fi:

exportatorul incaseaza contravaloare marfii la evaluarea ei, obligatia rambursarii creditului revine importatorului;

marimea creditului fiind cunoscuta, furnizorul nu poate include in pret costuri suplimentare, ceea ce asigura pentru cumparator o stabilitate a pretului tranzactiei;

durata unui credit de cumparator este mai mare decit cea a unui credit furnizor.

Creditul cumparator nu acopera in intregime pretul de vinzare a marfii, o proportie de 5-15% din pret trebuie sa fie suportata de importator sub forma de avans. Asigurarea creditului cumparator este obligatorie.

4. In functie de modalitatea de primire sau de acordare se clasifica in:

creditul de scont se materializeaza in scontarea efectelor de comert obtinute din tranzactiile comerciale dintre parteneri de pe piata lor nationala, cit si cele care au loc cu participantii din alte tari si care au la baza schimburi economice internationale. Creditul de scont are o valoare egala cu valoarea nominala a efectelor de comert, mai putin taxa de scont retinuta de banci;

creditul de scont curent este acordat de bancile comerciale clientilor sai, pe termen scurt, pentru acoperirea unor cecuri.

Creditul acordat pentru un cont curent deschis unei firme, poate reprezenta avansul necesar de a finanta intr-o anumita cota procentuala o tranzactie de import.

creditul de rambursare este acordat de banci clientilor care au contractat imprumuturi pe piata internationala, dar la data scadentei nu au suficiente mijloace de returnare acestuia;

credit pentru constituirea de depozite se acorda in cazurile in care este necesar sa se creeze anumite depozite bancare in diferite tari pentru deschiderea de acreditive cu confirmare (cash-collateral);

credit obtinut din lansarea pe piata valutara a unor obligatiuni, la aceasta participa, de obicei, bancile centrale care in numele guvernelui lor, pun in circulatie-vinzare asemenea hirtii de valoare purtatoare de dobinzi, cu scadente variabile.

5. Din punct de vedere al scopului economic exista:

credite ce se acorda catre banci pentru nevoi temporare, sezoniere, acoperind decalajul ce poate aparea la o firma intre plati si incasari, ele au termene cuprinse intre 3-4-9 luni, urmind ca ele sa se ramburseze pina la sfirsitul anului calendaristic;

credite ce se acorda pentru nevoi de balanta, de care benificiaza autoritatile monetare ale unei tari cu scopul de a reduce soldul balantei de plati externe sau pentru a obtine echilibrul ei, el se acorda de catre diferiti operatori de pe piata creditului international. Durata creditului depaseste de obicei anul pentru care se intocmeste balanta de plati.

In ultimul timp o larga raspindire si-au gasit asa forme de creditare ca:

a) leasingul

b) factoringul

Leasing un contract de vinzare-cumparare, semnat intre organizatia producatoare, ca vinzator, si organizatia financiara care urmeaza sa crediteze operatiunea propriu-zisa de leasing, ca cumparator.

Factoring operatiunile de vinzare prin negocierea creantelor garantate, care au la baza un contract financiar prin care o parte denumita factor isi asuma obligatia ca in baza unui comision sa realizeze creantele, partea denumita aderent care se obliga sa i le transmita contra plata, prin substituirea factorului in toate drepturile pe care le are sursa debitorului.

Principiile creditului international.Legatura creditului international cu reproductia se reflecta in principiile lui, acordarea de credite externe se efectueaza tinind cont de urmatoarele principii:

Rambursabilitatea, daca mijloacele primite nu se intorc, atunci are loc transferul irevocabil al capitalului, adica finantarea.

Caracterul rambursabil intr-un anumit timp (exigibilitate), asigura rambursarea creditului la termenul stabilit, in contractul de credit

Platit (cu plata) reflecta actiunea legii valorii si calea de realizare a conditiilor diferentiale a contractului.

Trebuie sa fie asigurat material.

Scopul acordarii determinarea obiectului imprumutului si folosirea lui mai intii pentru stimularea exportului tarii-creditoare.

Principiile creditului international exprima legatura lui cu legile economiei de piata si se folosesc pentru atingerea problemelor strategice si curente ale subiectilor pietei si ai staului.

Creditul international indeplineste urmatoarele doua functii de baza:

I. Functie ~ reflecta specificul miscarii capitalului de imprumut in sfera relatiilor economice internationale:

1) Redistribuirea capitalului de imprumut intre tari pentru asigurarea accelerarii proceselor de productie. Prin mecanismul creditului international capitalul de imprumut este indreptat in sferele care dau preferinta agentilor economici in scopul asigurarii venitului.

2) Miscarea cheltuelilor in sfera calculelor internationale prin schimbarea banilor reali (aur, argint) in bancnote, la fel prin dezvoltarea si accelerarea platilor fara numerar, inlocuirea circulatiei valutei in numerar cu operatiunile de credit international. Pe baza creditului international au aparut mijloace de creditare a decontarilor internationale asa ca: cambia, cecul, viramentul bancar si certificatele de depozit si altele. Datorita folosirii indelungate a capitalului de imprumut se asigura sporirea productivitatii si a cresterii venitului.

3) Accelerarea concentrarii si centralizarii capitalului. Datorita atragerii creditelor internationale sporeste procesul capitalizarii plusvalorii, largirea sferelor acumularilor individuale, capitalul intreprinzatorilor unei tari sporeste datorita asocierii mijloacelor disponibile ale altei tari. Creditul international este factorul transformarii intreprinderilor individuale in societati pe actiuni; formarea noilor firme si monopoluri au un rol important pentru creditul international si se modifica pe masura dezvoltarii economiei nationale si mondiale. In prezent creditul international indeplineste functia de reglare a economiei, el insusi fiind obiectul reglarii.

II. Functie ~ propulsator in dezvoltarea economiei, deoarece el contribuie la accelerarea reproductiei in cadrul economiei internationale, la fel ia parte la acoperirea unor nevoi legate de echilibrul balantei de plati, contribuie la promovarea reformelor economice, in Europa de Est, el contribuie la fel la trecerea la economia de piata:

1) Stimuleaza activitatea economica externa a statului. In conditiile cresterii costului productiei si cresterea ponderii masinilor si utilajului in comertul extern, exportul si importul sunt intr-o tendinta sa utilizeze creditul international. Formarea unei intreprinderi in strainatate, formarea unei firme mixte la fel cere sa se efectueze cu ajutorul creditului international folosit in procurarea utilajului strain. La fel creditul revine ca mijloc de ridicare a concurentei firmei din tara creditoare.

2) Creeaza conditii favorabile pentru investitii care acorda inlesniri investitorilor statelor creditoare.

3) Favorizeaza si faciliteaza decontarile internationale si operatiunile valutare care deservesc relatiile economice internationale ale tarii.

4) Sporeste eficacitatea comertului extern si a altor tipuri de activitate economica internationala a unui stat.

5) Ajuta la acoperirea deficitului bugetar.

Creditul international in economia Republicei Moldova are la fel un rol insemnat dar majoritatea creditelor acordate au fost folosite in scopuri de consum, de a procura griu, carburanti , pe aceasta piata au fost rezolvate unele probleme sociale, insa o asa utilizare a creditelor provoaca probleme in viitor, adica nu este folosit rational, mai ales ca majoritatea lor sunt credite pe termen lung.

Tehnica acordarii, primirii si rambursarii creditelor internationale

Activitatea financiara internationala, formata din operatiuni de export-import de marfuri si servicii nu s-ar putea desfasura fara a avea o baza care este creditul international. Posibilitatea de acces la creditul international este o problema importanta pentru comercianti. Aceasta posibilitate este dependenta de doua categorii de factori:

conjunctura economica pe piata mondiala;

conditiile ce trebuesc indeplinite de catre solicitantul de credit.

Pe piata creditului international se acumuleaza fonduri disponibele, la diferite institutii financiar-bancare. Aceste institutii cauta ocazii de plasare a fondurilor, pentru a fi valorificate, dintre acestea creditele pe termen scurt si mediu sunt caracteristice creditului comercial.

Pe de alta parte, pe aceiasi piata se string necesitatile de credit ale solicitantilor din comertul international. Creditul necesar nu este neaparat legat de firma de export, el poate veni de la o terta banca, dar este legat de bunurile si serviciile respective.

Un echilibru stabil intre fondurile de credit existente pe piata si volumul necesitatilor de credit determina pe cea mai mare parte posibilitatea de acces la creditul international.

Acest acces contine o serie de conditii pe care solicitantul de credit trebuie sa le indeplineasca si anume:

aceasta trebuie sa fie o firma comerciala cu o reputatie buna pe piata interna si eventual pe cea internationala;

trebuie sa se prezinte garantii de solvabilitate si un bilant concret;

sa aiba garantii pentru obtinerea creditului sau, eventual, sa aiba spriginul guvernului.

Pe piata creditului international, diferite firme importatoare se concureaza intre ele, fiecare contind sa atraga increderea creditorului, prezentind o situatie economica si financiara cit mai buna. In paragraful urmator vom indica ce masuri si cine le determina pentru a controla informatia prezentata de debitor.

Operatiunea de creditare are o serie de particularitati care depind de reglamentarile in domeniul creditului, de felul creditului ce se acorda, de durata si costul creditului (datorii plus comisioane bancare), modalitatea de rambursare si de asigurare a creditului.

Tehnica acordarii, primirii, utilizarii si rambursarii creditelor, presupune urmatoarele elemente:

1) determinarea plafonului de credite;

2) termenul de acordare a creditului si modalitatea de creditare;

3) costul creditului;

4) rambursarea creditului.

La determinarea marimii plafoanelor de credite se are in vedere o serie de criterii, cum ar fi:

bonitatea bancii partenere capacitatea acesteia de a face fata obligatiunilor de plata la termen a tuturor datorielor scadente. Pentru aceasta fiecare banca trebuie sa analizeze situatia bancii partenere pe baza datelor proprii, a datelor publicate si a celor din bilantul publicat periodic. Dupa bonitatea pe care o pot avea, bancile se impart in urmatoarele categorii:

a) banci de clasa internationala care au mari operatiuni pasive si active, o structura diversificata de operatiuni cu un mare numar de lucrari;

b) banci mai putin cunoscute in activitatea internationala care sunt apreciate cu o buna bonitate, dispozitiile acestor banci necesita acoperirea cu disponibil pentru fiecare operatiune;

c) banci de mica importanta carora nu le este cunoscuta bonitatea si a caror aparitie intr-un contract sau conventie comerciala genereaza multe manifestari de neincredere din partea partenerilor care cer asigurari si suprasigurari bancare si juridice de natura clauzelor contractuale. Bonitatea bancii constituie criteriul principal dupa care se determina limita maxima a unui credit ce se acorda de catre o banca.

natura tranzactiei este luata in consideratie la stabilirea plafonului creditului, a felului si a duratei lui;

rentabilitatea operatiunii de credit, element principal in stabilirea marimei creditului, reprezinta interesul bancii creditoare de a obtine un beneficiu mai mare.

La determinarea termenului de rambursare a creditului, se tine seama de urmatoarele elemente:

obiectul creditului, creditele pentru exporturile de echipamente industriale, instalatii complexe au o durata mai mare, incadrindu-se in categoria creditelor pe termen lung;

raportul dintre cerere si oferta care au influenta atit pe piata creditului cit si a marfurilor si determina scadenta de rambursare datorita variatiilor sau stabilitatii inregistrate pe aceste piete;

capacitatea economica a firmei importatoare sau exportatoare, se are in vedere conjuctura economica, starea balantei de plati externe si stabilitatea politica a tarii debitoare.

Durata unui credit international depinde, pe de o parte, de obiectul creditului iar pe de alta parte, de situatia politico-economica a tarii solicitatoare. Aceasta durata are ca limete, intervalul de timp din momentul acordarii (sau a primei transe de credit) si pina la data rambursarii lui integrale (eventual ultima scadenta la care se ramburseaza creditul). In cadrul ei se distinge perioada de utilizare a creditului, de gratie si perioada de rambursare. In perioada de gratie nu se efectueaza rambursari, este perioada de timp ce se scurge intre data primirei marfei si data achitarii primei transe de credit.

Un credit international poate fi utilizat de catre debitor, fie intr-o singura transa, fie in mai multe transe, in functie de obiectul creditarii, de natura creditelor, precum si de modalitatea de acordare si folosirei sub aspectul tehnicii bancare. De exemplu, un credit de avans poate fi acordat intr-o singura transa daca importatorul plateste din contul de credit, ce i se deschide in acest sens, in intregime valoarea avansului catre exportator. Beneficiarul unui astfel de credit il poate utiliza pentru achitari de marfuri prime,materiale necesare pentru pregatirea livrarii marfii sau pentru pregatirea lucrarilor de realizare a obiectului industrial creditat.

La determinarea costului creditului se iau in consideratie urmatoarele elemente:

fixarea dobinzii,

stabilirea primelor de asigurare si a dobinzilor bancare.

Fixarea dobinzii depinde de o serie de factori ca:

marimea scontului bancar

obiectul si natura tranzactiei

raportul cerere-oferta de credit pe piata internationala

starea conjuncturii economice de pe piata internationala a creditului

situatia politica pe plan mondial

Bancile comerciale determina marimea ratelor dobinzii in functie de taxa scontului, cu procente care variaza de la o tara la alta si de la un credit la altul. In tarile unde taxa scontului este folosita ca instrument a politicei valutare si are o mare influenta in ansamblu masurilor restrictive, acordindu-se un rol de prim rang, fata de celelalte metode a politicei monetare, ratele dobinzii se modifica automat, la orice schimbare a taxei scontului unde rata dobinzii este direct proportionala cu taxa scontului.

Marimea ratelor dobinzii difera in functie de durata pentru care se acorda creditele. Majoritatea creditelor care se acorda pe termen lung, au rate de dobinzi mai mari, fata de cele acordate pe termen scurt sau mediu. De asemenea, un credit de avans poate avea o dobinda diferita de cea a unui credit de rambursare sau a unui credit in cont curent.

In practica acordarii creditelor internationale se tine seama intr-o masura,adesea, hotaritoare de marimea ratei dobinzei interbancare pentru depozitele la termen de pe piata Londrei, pe care o bonifica cele mai mari banci engleze. Fata de aceasta dobinda LIBOR (the London Inter Bank Offered Rate) se negociaza rata dobinzei de catre consortiile bancare internationale. De regula, marimea ratei dobinzei este de 1-2% peste valoarea LIBOR. Marimea ratei dobinzei se determina dupa formula:

, unce:D-dobinda;

C-creditul primit;

Rd-rata dobinzii;

Pm- perioada medie de rambursare.

Stabilirea primelor de asigurare si a comisioanelor bancare.

Nivelul primelor de asigurare depinde de marimea creditului, de durata lui si de riscul tranzactiei, de conjunctura economico-politica in care se afla debitorul si de institutia de asigurare. Primele de asigurare a creditului contribuie la sporirea costului creditului international.

Alaturi de dobinda si primele de asigurare, in costul creditului se mai adauga unele comisioane si cheltueli bancare, ocazionate de operatiunele efectuate cu acordarea si rambursarea creditelor.

Rambursarea creditului reprezinta operatiunea prin care debitorul (beneficiarul creditului) restituie creditul pe care l-a primit de la creditorul sau. Aceasta operatiune implica pentru debitor un efort financiar pe care trebuie sa-l realizeze in cadrul perioadei de rambursare convenite de parteneri.

La rambursarea creditului se ia in consideratie:

perioada de gratie care se negociaza intre parti si care usureaza efortul debitorului in rambursarea creditului;

perioada dintre prima si ultima transa de rambursare este perioada de grevare a debitorului;

esalonarea platii cu care se negociaza numarul ratelor;

distanta dintre doua rate valoarea careia poate fi egala, crescatoare sau descrescatoare dupa cum se stabileste de parti.

Perioada de rambursare poate cuprinde perioada de gratie si cea efectiva care se calculeaza ca o perioada medie de rambursare prin folosirea formulei urmatoare:

Pm perioada medie de rambursare;

G perioada de gratie (in luni sau ani);

P perioada dintre prima si ultima rambursare (in luni sau ani);

Ir perioada dintre doua rate de rambursare (in luni sau ani).

Cu cit perioada de gratie este mai mare, cu atit beneficiarul creditului dispune de conditii mai bune de rambursare. Ratele de rambursare a creditului se efectueaza in valuta in care imprumutul a fost acordat. Valoarea ratelor de rambursare a creditelor in cadrul unui an afecteaza balanta de plati externe a tarii debitorului. In acest context se impune dozarea eforturilor de plata prin stabilirea unor intelegeri in cadrul carora creditorul sa permita facilitati de rambursare a creditului.

Debitorul va cauta sa obtina o perioada mai mare de rambursare, o esalonare mai avantajoasa si stabilirea unor rate convenabile.

Riscuriile si caile de asigurare a rambursarii creditului international

Un rol important in promovarea relatiilor internationale de credit revine asigurarii creditelor de export, respectiv preluarii de catre institutii specializate (controlate sau spriginite de stat) a riscurilor comerciale si necomerciale legate de derularea tranzactiilor internationale.

In afara de riscurile inerente oricarui credit ca: insolvabilitatea debitorului, intarzierea platii, modificarea elementelor de cheltueli contractuale, mai apar si riscurile specifice pietei creditului international si anume: riscul valutar, variatia preturilor si a dobanzilor, acestea fiind riscuri comerciale dar la fel sunt si riscuri necomerciale: masuri politice, reglementari administrative, etc.

Avand in vedere durata de timp scurta intre livrarea marfurilor si achitarea acestora si tinand seama de permanenta schimbare a elementelor pietei de credit international, ca si de aparitia eventuala a unor fenomene de instabilitate economica sau financiara este evidenta ponderea riscurilor in desfasurarea operatiunilor de credit international.

Consecintele instabilitatii valutare si a oscilatiilor din domeniul preturilor pe piata mondiala, duce la riscul unor pierderi considerabile in operatiunile comerciale pe termen lung si in cele de credit dar nici tranzactiile pe termen scurt nu sunt ferite de acestea riscuri.

Riscul valutar apare ca o consecinta a fluctuatiei valutelor, fie in urma aprecierilor si revalorificarilor suferite de moneda contractuala, astfel pot aparea urmatoarele efecte negative:

in urma deprecierii monedei in care este exprimata creanta, apare riscul pentru creditor de a nu putea recupera in intregime cuantumul credirului.

in cazul aprecierii monedei, are loc efectul invers, atragand pentru debitor riscul de a fi nevoit sa plateasca mai mult decit valoarea creditului de care a benificiat.

Riscul de pret. Pretul constituie un element de maxima importanta pentru stabilirea rentabilitatii operatiunelor de export-import si de cooperare economica internationala si a eficientei cu care o economie participa la diviziunea sociala a muncii.

Determinarea incorecta prin subestimarea nivelului pretului de export sau acceptarea unor preturi supraevaluate la import, contribuie la scurgerea de venituri din cadrul national in exterior. Problema riscului de pret se pune inca din perioada precontractuala, cand: exportatorul trebuie sa fundamenteze pretul ofertei pe baza dublei determinari, interne si externe, nivelul pretului urmand sa fie o rezultanta a acestei duble analize. Importatorul trebuie sa tina cont atit de analiza comparativa a ofertelor primite, cat si de posibilitatea economiei national de a face fata efortului impus de efectuarea importului.

Calcularea corecta a pretului de export si acceptarea unui pret real la import nu inlatura insa total, riscul de pret,aceasta putand sa fluctueze dupa incheierea contractului, datorita:

factorului comercial care influenteaza nivelul pretului, are la baza modificarea elementelor de cheltueli si alte cauze de na