Cap.1.Noțiuni generale privind Banca Internațională pentru

Reconstrucție și Dezvoltare

1.1.Înfiintarea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare

O dată cu înființarea în 1944, la Conferința de la Bretton Woods, a Fondului Monetar

Internațional s-a decis și crearea unei bănci internaționale care să se axeze pe finanțarea și

reconstrucția economiilor europene, slăbite în timpul celui de-al doilea razboi mondial: Banca

Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvoltare (cu sediul la Washington).

Ideea creării unei Bănci de Reconstrucție și Dezvoltare își are originea în constatarea

faptului că pietele financiare s-au arătat reticente, în perioada interbelică, în a finanța proiectele de

investiâii în țările în curs de dezvoltare, chiar și atunci când aceste proiecte prezentau toate

garanâiile de seriozitate și de rentabilitate.Banca a fost inființată cu misiunea de a contribui la

finanțarea acestor proiecte de investitii, în special în regiunile mai putin dezvoltate.

Prezența termenului de „reconstrucție” în titulatura băncii trebuie să fie interpretată în sensul

propriu al termenului: în acel moment era vorba de a ajuta țările distruse în timpul razboiului să-și

reconstruiască propriile infrastructuri economice.1

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a luat ființă la data de 27 decembrie

1945 și este cel de-al doilea organism creat de Conferinta Monetara și Financiara Internațională de

la Bretton Woods.Țările membre BIRD erau în număr de 35 în anul 1945, pentru ca în 1990 să

ajunga la 150, în 2000 la 178 iar în prezent banca este formată din 185 de membri.

România a devenit membră a BIRD la 15 decembrie 1972 și tot de atunci a început să

colaboreze cu aceasta.

Capitalul subscris de țările membre era, în 1995 de 176 miliarde dolari, susceptibil de

majorari succesive ( majorarea din 1979, de exemplu a fost de 44 miliarde dolari).

BIRD și-a început operațiunile la un an după înființare, iar în 1947 a devenit instituție

specializată a ONU.

Statutul acesteia a intrat în vigoare la 27 decembrie 1947 după aderarea a 27 de țări membre.

Banca Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvoltare este organizată sub forma unei societati pe

acțiuni, care posedă personalitate juridica proprie și are capacitatea de a încheia contracte, de a

achiziționa și dispune de bunuri mobile și imobile și de a institui proceduri legale.Deși inițial a fost

1 Sorin, Claudiu, Radu, Relații financiar-monetare internaționale, Ed. Universitară, București, 2004, p.303

1

destinată finanțării investițiilor necesare reconstrucției Europei de după război, începând cu anul

1950 ea și-a concentrat atenția asupra țărilor în dezvoltare.

Din 1985, BIRD a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de credite către țările

sărace.2

Banca Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvlotare este, în general, cunoscută sub

denumirea Banca Mondială sau Grupul Băncii Mondiale.

Banca Mondială este o organizație internaționala creată în 1945 având la ora actuală 185 de

țări membre, inclusiv Romania. 3

Grupul Băncii Mondiale apare astăzi ca principalul instrument multilateral de finanțare a

țărilor în curs de dezvoltare și joacă, de asemenea, rolul unui catalizator al finanțărilor publice sau

private pentru lumea a treia.

Banca Mondială, în sens strict, cuprinde:

Banca Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvoltare;

Asociația Internaționala pentru Dezvoltare (AID);

Societatea Financiară Internaționala (SFI), care finanțează (capital și datorie) proiectele

private fără recurs suveran;

Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor ( AMGI);

Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor, relative la investiții (CIRDI), care

se ocupă cu gestionarea litigiilor între investitorii privați și țările care au primit împrumuturi.

Termenul „Banca Mondială” desemnează în mod obișnuit instituțiile B.I.R.D. și AID, care

dau împrumuturi guvernelor.

Aceste instituții au ca scop principal promovarea progresului economic și social în țările în

curs de dezvoltare prin creșterea productivității economice.În acest sens, instituțiile care compun

Grupul Băncii Mondiale acordă credite și împrumuturi, oferă consultanță tehnica și economică în

sectorul public și privat din țările în curs de dezvoltare și acționeaza ca un catalizator în stimularea

fluxului de capital privat din aceste state.4

2 391.8513 www.banknews.ro4 D.D. Saguna, Drept financiar și fiscal, Ed. Allbeck, Bucuresti, 2003, p. 159

2

1.2.Scurtă prezentare a Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare

Banca Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un organism financiar

interstatal care are o funcție complementară cu FMI.Face parte din sistemul ONU având un rol

proeminent în activitatea de finanțare și de promovare a dezvoltarii economice a țărilor membre.

BIRD este o instituție financiară care are câteva caracteristici neobisnuite.Acționarii ei sunt

guverne suverane.Membrii care împrumută au un cuvant de spus în stabilirea politicilor/tacticilor.

Împrumuturile BIRD (și creditele AID) sunt însoțite de alte servicii precum cele tehnice sau de

consiliere pentru a asigura o folosire mai eficace a fondurile.De asemenea, spre deosebire de băncile

comerciale, BIRD este condusă mai degrabă de influența de dezvoltare decât de maximizarea

profitului.

BIRD sprijină statele membre în curs de dezvoltare prin acordarea de împrumuturi pe

termen lung pentru realizarea investițiilor, precum și pentru garantarea de împrumuturi obținute de

acestea pe piața financiară.De asemenea, BIRD se ocupă de coordonarea ajutorului internațional

pentru dezvoltare oferit de unele țări dezvoltate pentru țări în curs de dezvoltare;acordă asistență

tehnică în legatură cu proiectele de investiții pentru dezvoltare și facilitează pregătirea de cadre

superioare de specialitate printr-un institut de pregătire propriu.

BIRD acordă un important sprijin în reducerea sărăciei.

Banca Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvoltare:5

Sprijină nevoile sociale și umane de dezvoltare, nevoi de lungă durată pe care creditorii

privați le găsesc neatragătoare;

Apară puterea financiară a celor care împrumută, acordând sprijin în perioadele de criză,

când oamenii săraci sunt cel mai afectați;

Folosește tactica de a împrumuta bani pentru a cumpăra o afacere, sperând ca acea afacere să

aibă un profit destul de mare pentru a plăti dobânda de la împrumut, cu acestă tactica promovând

reformele instituționale ( tactica este folosită ca plasă de siguranță sau reforme anticorupție);

Catalizează capitalul privat, ajutând crearea unui climat favorabil de investiții.

Furnizează sprijin ( sub formă de alocații acordate din venitul net al BIRD) pentru bunurile

publice globale care sunt foarte importante pentru bunăstarea săracilor în toate țările.

Trebuie precizat că, deși are drept scop să ajute țările din categoriile menționate, BIRD se

comportă ca o instituție financiară „obligată” să nu înregistreze pierderi.

5 Petre, Brezeanu, Ilie, Simon, Laura, Elly, Novac, Instituții financiare internaționale, Ed. Economica, București 2004, p.97-98

3

Avantajele principale puse la dispozitia țărilor membre sunt:6

Contractarea de împrumuturi pentru investiții în vederea realizării unor proiecte economice

necesare țării respective.Solicitantul trebuie să prezinte garanții din punct de vedere tehnic,

financiar și al aprovizionarii și desfacerii, a căror mărime depinde de proporțiile obiectivului

economic și de posibilitățile economiei respective de a suporta sarcina financiară. Toate

împrumuturile la BIRD se acordă în valuta convertibilă pe termen lung, în scopul procurării

furniturilor din import, precum și al acoperirii unor cheltuieli interne determinate de realizarea

proiectelor. Termenul maxim al împrumuturilor este de 20 ani, iar perioada de grație de pâna la 5

ani.

Participarea la licitațiile internaționale organizate de BIRD pentru adjudecarea lucrărilor

finanțate de aceasta.O țară membră poate prelua prin licitație lucrările dintr-o altă țară membră cu

sprijinul băncii.

Obținerea de asistență tehnică pentru anumite lucrări de specialitate.

Țările membre trebuie, pentru a putea beneficia de împrumuturi, să adere în prealabil la FMI

și să participe la capitalul social al băncii prin vărsamintele stabilite.De asemenea, țările membre

sunt datoare să furnizeze informații de orice fel privind situația economica și financiară a țării

respective, informații solicitate în vederea stabilirii politicii de împrumuturi față de aceasta.

Beneficiul realizat de BIRD se reinvestește în împrumuturile acordate țărilor în curs de

dezvoltare; o parte din beneficiu se transformă în subvenție la AID.

Banca Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care reprezintă mai mult de

jumătate din împrumuturile anuale ale Băncii Mondiale strânge, practic, toate fondurile de care

aceasta are nevoie pe piețele financiare.Cum este una dintre instituțiile financiare cele mai prudente

în conduita activităților sale și ale gestiunii sale, ea își plasează obligațiunile și titulurile de creanță

cotate AAA la fondurile de pensii, la companiile de asigurări, la societăți, la alte banci și la

particulari din întreaga lume. Ratele dobânzii pe care ea le aplică celor pe care îi ămprumută sunt

bazate pe costul propriilor sale împrumuturi.Creditele acordate de ea sunt rambursabile pe 15 până

la 20 de ani, cu o amânare a amortizării de la trei la cinci ani înainte să înceapă rambursarea

principalului.

Mai puțin de 5% din fondurile proprii Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare sunt vărsate de țări în momentul în care devin membrele Băncii.Statele membre

cumpără părți al căror număr este în funcție de ponderea lor relativă în economia mondială, dar nu

varsă decât o mică bucată a valorii acestor părți.Soldul nevărsat este capitalul la care se poate apela

6 Constantin, Floricel, Relatii valutar financiare internaționale, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003, p.328-329

4

în cazul în care Banca ar avea pierderi de o asemenea amploare încât s-ar găsi în incapacitatea de a-

și plăti creanțele-ceea ce nu s-a întâmplat niciodată.Acest capital garantat nu poate fi folosit decât

pentru a plăti deținătorii de obligațiuni; el nu poate fi folosit pentru a acoperi costuri administrative

sau financiare ale împrumuturilor.Regulile BIRD stipulează că împrumuturile în curs nu pot depăși

totalul capitalului și a rezervelor.

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare are ca obiectiv reducerea sărăciei în

țările cu venit mediu și cu o capacitate de îndatorare proastă promovând o dezvoltare de sprijin prin

împrumuturi și garanții.BIRD nu-și maximizează profitul, dar a avut un venit net în fiecare an din

1948.Cu profiturile Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare se finanțează unele

activități de dezvoltare și asigură putere financiara, ceea ce pemite împrumuturi cu costuri mici în

piețe de capital și condiții bune pentru clienții care fac împrumuturi.Aparținând țărilor membre,

BIRD leagă dreptul de vot de subscripțiile de capital ale membrilor.

Banca Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvoltare are astăzi 185 de state membre,

având, datorită celor trei filiale și organismului său de reglementare al diferendelor, o mare

capacitate de intervenție și un câmp vast de acțiune.

Articolul I al Statutului Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare fixează

următoarele obiective ale instituției:

promovarea dezvoltării prin obiective productive;

promovarea și catalizarea investițiilor internaționale private;

promovarea expansiunii echilibrate a schimburilor internaționale pentru ridicarea nivelului

bunăstarii muncitorilor;

participarea din punct de vedere financiar la selectarea celor mai utile și mai urgente

proiecte;

optimizarea efectelor economice globale a investițiilor realizate.

Principiul BIRD este simplu. Statele fondatoare au subscris, în funcție de importanța lor

economică respectivă, capitalul băncii.Din această valoare, cota-parte a SUA reprezintă aproape o

treime. Banca poate transforma propriul său capital în împrumuturi internaționale, acordate

întreprinderilor sau statelor ale căror proiecte de investiății par sănătoase din punct de vedere

economic, dar care nu pot obține credite private la un nivel rezonabil al dobânzilor.

Banca nu acorda atat de multe credite prelevate din capitalul său propriu, cât de multe

acordă din împrumuturile pe care le finanțează prin emisiunile de obligații, obligațiile acestea

putând fi considerate ca un plasament foarte sigur, întrucât ele sunt garantate de toate statele

fondatoare, până la concurența a 100 la suta din cota lor-parte.

5

Între altele, banca poate garanta împrumuturi internaționale, contra unei mici prime;dat fiind

că Banca devine garantul ducerii la bun sfarșit a operațiunii, persoanele particulare sau băncile

private pot, pe baza acestui fapt, să-și riște fără teamă capitalurile.Principiul pare simplu.Datorită

afluxului de fonduri, țările care iau cu împrumut pot realiza investiții, iar producția lor va crește

într-o măsură mai mult decât suficientă, pentru a servi la acoperirea dobânzilor pentru împrumuturi.

Salariile naționale și alte remunerații vor crește datorită aporturilor de capitaluri străine ce vor face

astfel să crească produsul național brut.

BIRD împrumută direct țările cu venituri intermediare, adică cele cu un venit anual per

locuitor mai mic de 5 445 USD, sau întreprinderilor și altor entități din țară, cu garanție din partea

guvernului interesat.

Cap.2.Organizarea și conducerea Băncii Internaționale pentru

Reconstrucție și Dezvoltare

2.1.Etape în organizarea BIRD

În decursul a peste patru decenii de existență, experiențele și acumulările dobândite de

această recunoscută instituție financiară internațională au determinat anumite modificări de

substanță în politica globală a creditelor și împrumuturilor, cum și schimbări radicale în structurile

organizatorice inițiale, care au conferit Băncii o tot mai adecvată funcționalitate în realizarea

programelor sale de ajutor financiar.

Până la începutul deceniului nouă, BIRD a cunoscut trei tipuri de organizare, care au

constituit tot atâtea soluții de bază ale unor probleme recurente: dezvoltarea și menținerea calității

activității și obiectivele proiectelor, reconciliind și integrând aceste obiective lucrărilor economice

generale ale băncii și obiectivelor dezvoltării țărilor beneficiare de împrumuturi.La început, cand

Banca acorda putine împrumuturi și era chemată să facă față doar necesităților ce decurgeau din

acordarea de ajutoare pentru reconstrucție, mai rare fiind cele pentru dezvoltare, ea a fost structurată

organizatoric pe un singur departament de împrumut.7

Acesta se ocupa cu:

însărcinarea discutării cu beneficiarii de împrumuturi

7 Dragos, Luchian, Banca Mondiala: origini, scop, perspective, Ed. Economică, București, 1992, p.31-35

6

tratarea tuturor cererilor de împrumut

analiza nevoilor de credite

determinarea condițiilor de creditare

Un al doilea departament care funcționa era cel de studii economice, cu menirea rezolvării

lucrărilor economice, studierea țărilor slab dezvoltate, etc.

Creșterea susținută a activității Băncii, marcată de sporirea volumului împrumuturilor

acordate, precum și a numărului statelor beneficiare, varietatea acțiunilor și obiectivelor supuse

creditării, au impus în mod categoric, înmulțirea personalului Băncii și implicit modificarea vechii

structuri organizatorice.

În 1952, departamentul pentru împrumuturi se suprimă, în locul lui apar o serie de

departamente pentru proiecte și regiuni.Totodată se mai creează un departament pentru operațiuni

tehnice, transformat mai târziu, în departamentul proiectelor, precum și trei departamente

operaționale, ulterior devenite regionale, câte unul pentru Asia și Orientul Mijlociu; Europa, Africa

și Australia și, respectiv, cel de al treilea pentru Emisfera Occidentală.

Prin această nouă organizare a structurilor Băncii s-a avut în vedere disocierea

responsabilităților în evaluarea proiectelor și stabilirea mai corecta a oportunității acordării

împrumuturilor.

La începutul anilor 70 se impunea accelerarea procesului luării deciziilor și menținerea

calității lucrărilor, acestea toate în imprejurarea în care numărul și volumul operațiunilor se

previziona să crească pe o arie geografică tot mai vastă. Vechile structuri nu mai asigurau

funcționalitatea cerută de noile programe ale Băncii.

Astfel, în 1972, conducerea BIRD a solicitat societății americane „ Mc. Kinsey et. Co.”,

societate de consulting în gestiune, studierea organizării Băncii. Concluziile, formulate la finele

aceluiași an de societatea în cauză, rețineau că optimizarea organizării Băncii trebuie să se sprijine

pe principiul regionalizării, care, de altfel, începe să fie aplicat.

Potrivit noii organizări, au fost înființate cinci birouri regionale .Acestea au fost însărcinate

cu planificarea și supravegherea executării programelor de ajutor al Băncii din zonele geografice

respective.Noile structuri funcționale dispuneau de un număr de experți, de specialiști de sectoare,

analiști financiari, economiști și funcționari însărcinati cu împrumuturile.

Conducerea biroului regional a fost încredințată unui vicepreședinte subordonat prim-

vicepreședintelui operațional; s-au creat astfel cinci funcții de vicepreședinți regionali. La rândul

lor, fiecare birou regional a fost structurat pe trei departamente, din care două departamente de

programe, pe țări, cu funcții corespunzătoare celor din vechile departamente regionale, și un

departament de proiecte , încadrat cu proprii specialiști de sectoare: agricultură, educație, servicii

7

publice, transporturi, etc. Acestor birouri regionale le sunt subordonate misiunile permanante ale

Băncii în străinatate. Din rețeau exterioară a Băncii mai făceau parte biroul din Tokyo, condus de un

viceprețedinte, precum și biroul european cu sediul la Paris și Londra sub tutela directorului

relațiilor externe din centrala Băncii.

Structurile funcționale ale BIRD, așa cum au fost concepute la organizarea din 1972, au

început, treptat, să fie reajustate, completate și îmbunatățite, fără o reorganizare propriu-zisă. Așa de

pildă, cele doua secțiuni ale biroului asiatic au devenit birouri de sine stătătoare, ambele cu câte

două departamente, pentru programe, respectiv pentru proiecte. S-a extins mult rețeau teritorială a

Băncii tocmai în statele cele mai afectate de sărăcie, unde Banca caută să-ți înmulțească

operațiunile de ajutor. S-a mai înființat un birou la Geneva ca o reprezentanță a Băncii Mondiale pe

lângă organele ONU, cu sediul în acest oras, în același timp s-a desființat sediul din Londra al

biroului european, păstrându-se numai cel din Paris.

Pentru studierea efectelor produse de realizarea proiectelor în țările în curs de dezvoltare,

care au beneficiat de sprijinul Băncii, în centrala de la Washington s-a creat un departament de

evaluare retrospectiva a operațiunilor ( D.E.R.O.), condus de un director general.

S-a studiat posibilitatea scurtării perioadei care începe cu evaluarea cererii, pregătirea

proiectului, a raportului de negociere cu viitorii beneficiari de împrumuturi și care se termină cu

prezentarea spre aprobare a proiectului de credit administratorilor Băncii.Datele au arătat că acest

ciclu este supradimensionat și, în unele cazuri, complicat, apar anumite repetări, operațiuni inutile

în cadrul elaborării unui proiect.

Președintele Băncii Mondiale, A. W. Clausen ( al șaselea de la înființarea BIRD), a trecut la

anumite corective ale sistemului de gestiune, asigurând o mai mare „colegialitate” în luarea

deciziilor și delegarea autorității în limite mult mai largi. Obiectivul urmărit a fost de a face BIRD

mai eficace și cu sporită sensibilitate la nevoile clienților săi.

În iulie 1981, s-a creat comitetul director , un mic grup alcătuit din președintele Băncii

Mondiale și alte șapte cadre cu funcții de înaltă conducere ăn această Banca.Participarea acestor

cadre de decizie din BIRD la luarea hotărârilor principale se realiza prin trei subcomitete directoare

( de finanțe, pentru politica de explotare, personal și administrație), înființate în acest scop de către

președintele Băncii Mondiale. Subcomitetele verificau măsura în care munca personalului din

subordine este eficientă și coordonată, dacă opțiunile conducătorilor sunt clare și fară ambiguități și

dacă directivele sau recomandările sunt aplicabile în practică și sunt bine formulate. S-a mai creat,

de asemenea, un Consiliu superior de directive , care înlocuiește vechiul consiliu al președintelui.

În Consiuliul superior de directive intră toti vicepreședinții Băncii, precum și directorul general și

responsabilul evaluării operațiunilor.

8

Următorul președinte, Barber Conable, a continuat cu reorganizarea Băncii , placând de la

anumite postulate pe care această instituție de ajutor financiar internațional trebuie să și le asume în

perspectivă. Ajutoarele BIRD trebuiau să vizeze mai mult țările membre pentru valorificarea

resurselor umane și a celor materiale. O mai bună coordonare a ajutorului tuturor donatorilor și

creditorilor, asigurarea în continuare a cofinanțării și mobilizarea resurselor în general, atât a

bogaților cât și a săracilor, a reprezentat un criteriu care a stat la baza deciziei de reorganizare a

Băncii Mondiale.

Potrivit acestor criterii, noua organizare a vizat, în esență, creșterea capacității de răspundere

grație integrării muncii, simplificării, raționalizarii activității.

În 1987 s-au constituit trei grupe de studii, care au depus concluziile comitetului director, iar

acesta, în aprilie același an, a prezentat raportul președintelui care a subscris concluziilor.

Potrivit acestor concluzii s-a hotărât înfiintarea a patru posturi de prim-vicepresedinte, care

acoperă: operațiunile de politică, planificare și cercetare, finanțele și administrația.

Cele șase regiuni ale Băncii au fost regrupate în patru regiuni. În fiecare regiune s-au

reorganizat birourile pe departamente geografice și un departament tehnic. Departamentele

geografice ( pe țări) continuând funcțiile ală dată împarțite între departamentele de programe și cele

de proiecte.

În prezent BIRD dispune de un sistem de organe de conducere, și anume: Consiliul

Guvernatorilor, Consiliul Directorilor Executivi, Directoratul, Președintele, Consiliul de

Supraveghere, Comitetul de Credit, Comitetul Dezvoltării, Comitetul de Politică Financiară.

2.1.Organisme de conducere și decizie în cadrul BIRD

Organizarea BIRD este identică cu ceea a FMI, cu deosebirea formală că BIRD are la

conducere un președinte, iar FMI, un director general.Guvernele băncilor au convenit în mod

oficios ca președintele băncii să fie un cetățean al Statelor Unite, așa cum directorul general al FMI

este un european.8

În ceea ce privește structura, aceasta se aseamană foarte mult cu cea FMI.

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare dispune de un sistem de organe de

conducere.9

8 Costin, Kiritescu, Relații valutar –financiare internaționale, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, București, 1978, p. 3429 Articles of Agreement, IBRD, art. V

9

Consiliul Guvernatorilor este organul superior de conducere în care fiecare țară își are

reprezentant propriul său guvern, în persoana ministrului de finanțe sau guvernatorului Băncii

Centrale.Consiliul se întrunește o data pe an, de obicei, în septembrie sau octombrie și ori de câte

ori decide Consiliul sau solicită Directoratul Executiv, sau dacă cer cinci membri sau membrii care

dețin ¼ din totalul voturilor. În cazul în care Administratorii consideră că este urgent, se poate, de

asemenea vota fără reuniune, conform unor proceduri și tehnici de comunicare stabilite de

Administratori.

În cadrul ședinței comune cu Consiliul Guvernatorilor FMI, se analizează atât Raportul anual

prezentat de Consiliul directorilor, cât și alte proiecte legate de desfășurarea activității băncii în

viitor.

Consiliul Guvernatorilor al BIRD se întrunește în ședință dacă se îndeplinește condiția să fie

prezenți guvernatori care dețin o majoritate de 2/3 din numărul voturilor.

Fiecare membru dispune de 250 de voturi plus un vot adițional pentru fiecare acțiune

deținută peste un nivel al capitalului social.Deciziile în cadrul organelor de conducere ale Băncii

Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu unele excepții se adoptă cu majoritate de

voturi.

Consiliul Guvernatorilor este similar unei Adunari Generale a Acționarilor.

Guvernatorii, în special miniștrii de finanțe sau ai planificării, au puterea:

de a admite și de a suspenda membri;

de a majora sau diminua capitalul social;

de a distribui venitul net asimilabil beneficiilor;

de a înceta activitățile Băncii Mondiale;

de a interpreta statul și de a încheia acorduri cu alte organisme internaționale.

Consiliul Guvernatorilor poate delega Consiliului Executiv autoritatea de a exercita unele

atribuții cu următoarele excepții: hotărăște asupra admiterii de noi membri și a condițiilor de

admitere, asupra majorarii sau reducerii capitalului social, asupra suspendării unui membru, asupra

aranjamentelor de cooperare cu alte organizații internaționale, asupra regulilor privind operațiile

băncii și distribuirii venitului net.

Pentru România, Guvenator este ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea, iar secretarul

de stat care raspunde de relațiile cu Banca Mondială este supleantul său.

Întrucat miniștrii se întalnesc doar o dată pe an, ei deleagă majoritatea puterilor lor de

Guvernatori către Consiliul Administratorilor. Astfel fiecare stat membru este reprezentat, la sediul

băncii de la Washington, de un Administrator.

10

Consiliul Directorilor Executivi( Consiliul de Administrație) reprezintă principalul organ de

conducere și este format din 24 de membri, dintre care 5 sunt numiți de țările care au cele mai multe

parți subscrise ( SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie și Franța), iar restul de 19 sunt aleși de

către guvernatori, fiecare reprezentând un anumit număr de țări și votează în numele acestora cu

numărul lor de voturi.Asemeni FMI, drepturile de vot sunt proporționale cu capitalul investit, din

această cauză, banca fiind considerată o cale convenabilă pentru a acorda ajutor altor țări, în

vederea dezvoltării. Pentru aceasta, directorii trebuie să apere interesele celor care i-au investit, să le

reprezinte opțiunile și preocupările lor cu ocazia determinarii politicii băncii, ei ramânând într-o

permanentă legatură cu guvernele statelor respective.Ei decid asupra alocării resurselor financiare

pentru exercițiul următor, asupra orientării politicii băncii și înlesnesc cunoșterea experienței ei de

către țările membre.

Consiliul directorilor este condus de un președinte numit pe 5 ani, care este, totodată, și șeful

întregului personal. Președinția Băncii Mondiale este rezervată prin tradiție, unui american, în

funcție fiind, la momentul prezent, Robert B. Zoellick.10

Consiliul directorilor se întrunște de două ori pe saptamană. Poziția acestui Consiliu în

probleme de politică monetară este mai puțin fermă, în comparație cu cea a Consiliului FMI, în

principal, din cauza sferei de acțiune a Băncii Mondiale, constând din zone microeconomice

specializate, al căror management este, deseori, departe de domeniul ei tehnic de lucru.În practică, o

mare parte din activitățile curente sunt transferate angajaților, care lucrează la sediul principal din

Washington sau în cele peste 100 de birouri și reprezentanțe din alte orașe mari ale lumii.

Directorii executivi susțin interesele statelor membre pe care le reprezintă, se consultă cu

acestea asupra unor operații, explică impactul mecanismelor băncii și apără interesele băncii în

raporturile cu țările membre. Directorii executivi sunt implicați în examinarea programelor

operaționale și financiare, în difuzarea experienței și înlesnirea cunoașterii experienței băncii ce

rezultă din evaluarea retrospectivă a efectelor proiectelor finanțate.

România, alături de 11 state care alcătuiesc grupul Olandei, este reprezentată în Consiliul

Directorilor Executivi al Băncii Mondiale de domnul Jan Rudolf Treffers.

România are 4 261 de voturi reprezentând 26% din numărul total de voturi.

Conducerea efectivă se asigură de un Directorat, condus de președintele Băncii Modiale

sau,ajutat de trei prim-vicepreședinti.Aceștia își exercită autoritatea funcțională asupra

vicepreședinților ce răspund de anumite sectoare principale: finanțe, planificare-cercetare, evaluare

10 Mihaela, Tofan, Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene, Ed. C.N. Beck, Bucuresti, 2008,p 63-64

11

retrospectiăa a operațiunilor, probleme juridice, relații externe, operațiuni administrație-organizare-

personal, trezorerie, secretariat.În general acești vicepreședinți au în subordine și coordonează

directori de compartimente și directorul general de la departamentul evaluării retrospective a

operațiunilor.

Directoratul executiv din cadrul BIRD este format din 12 directori executivi din care cinci

pot fi numiți de membrii care dețin cel mai mare număr de acțiuni și șapte sunt aleși de către

celelalte țări membre pentru o perioadă de doi ani. Consiliul Guvernatorilor al BIRD poate să

decidă cu o majoritate de 4/5 din totalul voturilor creșterea numărului de directori

executivi.Directorii executivi sunt numiți sau aleși la fiecare doi ani. Fiecare director executiv

numește un supleant care deține puteri depline de a acționa în cazul în care directorul lipsește.11

Directoratul executiv funcționează în sesiune continuă la sediul principal al Băncii

Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare și se reunește ori de cate ori se justifică de diferite

activități și operații ale băncii. Directorii executivi se pot întalni și decide dacă numărul asigură

exercitarea a cel puțin ½ din totalul voturilor. 12

Aceeași structură se regăsește și la celelalte două instituții ale Băncii Mondiale: Corporația

Financiară Internațională și Asociația Internaționala pentru Dezvoltare.

Președintele BIRD este personajul central al instituției:el este cel care imprimă Băncii și

celorlalte instituții pe care le conduce ipso facto, dinamismul indispensabil jucând, în toate

accepțiunile cuvântului, rolul unui conducător.Tradiția cere ca Președintele să fie un cetățean al

principalului acționar al Băncii, adică al S.U.A.13

Președintele este ales de către Directorii Executivi pentru a conduce activitatea băncii pentru

o perioadă de cinci ani, dar nu dispune de vot, decât în caz de egalitate.Președintele BIRD participă

la ședintele Consiliului Guvernatorilor, dar nu are drept de vot, are în subordine personalul operativ,

conduce operațiunile curente ale băncii, răspunde la organizarea, numirea și demiterea ofițerilor și a

personalului băncii.

Președintele, ofițerii și personalul BIRD, în exercitarea obligațiilor, sunt legați numa de

obiectivele și atribuțiile Băncii și de nici o altă autoritate.Pornind de la caracterul internațional al

instituției, se solicită membrilor să se abțiă de la încercări de a influența președintele, ofițerii și

personalul în exercitarea funcțiilor lor.

Președintele BIRD urmărește în numirea ofițerilor și a personalului asigurarea standardelor

de competența și eficiența tehnică și promovarea criteriului geografic în recrutarea pe rsonalului

11 Articles of Agreement, BIRD, art V, sect. 412 Gheorghe, Voinea, Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2004, p.25913 Sorin, Ovidiu, Radu, Relatii financiar-monetare internaționale, Ed. Universitară, București, 2000, p.314

12

băncii. El asigura deasemenea unitatea grupului Băncii Mondiale, conducând de asemenea AID,

SFI și AMGI, cu toate că ultimele două instituții dispun de servicii și de bugete distincte de cele ale

Băncii Mondiale.

Consiliul de Supraveghere este format din șapte persoane aprobate de Consiliul

Guvernatorilor, inclusiv din reprezentanți ai intereselor bancare, comerciale și industriale.Membrii

Consiliului de Supraveghere au un mandat de doi ani. Consiliul de Supraveghere asigură asistență și

consiliere în probleme legate de politica generală și se reunește anual.

Comitetele de Credit sunt formate din experți selectați de către guvernatorul care reprezintă

membrul în ale cărui teritorii se localizează proiectul și unul sau mai mulți membri ai personalului

tehnic, care au misiunea să analizeze și să raporteze asupra creditelor acordate.

Comitetul Dezvoltării a fost creat în același timp cu Comitetul interimar; în 1974 devine un

organism ministerial, din care fac parte guvernatorii FMI și cei ai Băncii Mondiale. Regulile sunt

similare cu cele ale Comitetului Interimar, fiecare țară având dreptul la propriul director executiv și

un grup poate numi un membru. Comitetul se întâlnește de două ori pe an, primavara și toamna, iar

ședintele coincid cu ședinta anuală a guvernatorilor. Ca for politic la nivel înalt, Comitetului de

Dezvoltare i-a revenit sarcina de a superviza transferul resurselor reale spre țările în curs de

dezvoltare.

Inițial, această responsabilitate nu a fost clar revendicată nici de FMI, nici de Banca

Mondială. Comitetul a avut propriul secretariat, dar ulterior s-a remarcat nevoia integrării într-o

structură instituționalizată, pentru a avea rezultate concrete. În 1978, munca de pregătire în vederea

integrării a fost împărțită între angajații FMI și cei ai Băncii Mondiale, iar organizarea ședintelor

revenea celor două Consilii executive sau de Administrație.

În prezent, comitetul se axează, cu precădere, pe probleme de politica, dar nu a reușit să își

câștige statutul de organism de elaborare a politicilor economice, în aceeași măsură ca și Comitetul

interimar.Înființat ca for politic pe probleme de dezvoltare, Comitetul a devenit un fel de seminar la

care mulți miniștri de finanțe își trimit reprezentanții.Acest fapt a dus la fuzionarea Comitetului de

Dezvoltare cu Comitetul Interimar.14

14 Mihaela, Tofan, Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene, Ed. C. N. Beck, Bucuresti, 2008, p.64-65

13

Comitetul de Politica Financiară colaborează cu Fondul Monetar Internațional în

examinarea unor probleme ale politicii financiare și în formularea unor propuneri de îmbunătățire a

politicii de creditare.

Concluzii

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare are rolul de a sprijini cele 185 de

state membre cu fonduri pentru reconstrucţie şi dezvoltare, de a promova cooperarea financiară

internațională, de a facilita accesul țărilor mai puțin dezvoltate sau a celor care se confruntă cu

dezechilibre la resurse financiare, rolul de a promova investițiile străine de capital și de a stimula

dezvoltarea economică și socială a țărilor membre.

Aceste obiective ale BIRD sunt atinse cu succes și datorită sistemului de organe de

conducere de care dispune banca și anume Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor

Executivi, Directoratul, Președintele BIRD, Consiliul de Supraveghere, Comitetele de Credite,

Comitetul Dezvoltării și Comitetul de Politică Financiară.

Toate aceste organe de conducere au atribuții specifice care duc la buna desfășurare a

obiectivelor de întrajutorare a țărilor membre.

Bibliografie

391.851

Brezeanu, Petre, Simon, Ilie, Novac, Laura, Instituții financiare internaționale, Ed. Economică

14

Floricel, Constantin, Relații valutare financiare internaționale-ediția a III-a, Ed. Didactică și

Pedagogică, București, 1997

Ignat, Ion, Pralea, Spiridon, Economie Mondială, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006

Kiritescu, Costin, Relații valutar-financiare internaționale, Ed. Știitifică și Enciclopedică,

București, 1978

Lenain, Patrick, Fondul Monetar Internațional, Ed. C.N. I. Coresi, București,1996

Luchian, Dragoș, Banca Mondială: origini, scop, perspective, Ed. Economică, București, 1992

Saguna, D., Drept financiar și fiscal, Ed. Allbeck, București, 2003

Sorin, Claudiu, Radu, Relații financiar-monetare internaționale, Ed.Universitară, București,

2004

Tofan, Mihaela, Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene, Ed. C.N. Beck,

București, 2008

Văcarel, Iulian, Relații financiare internaționale, Ed. Academiei Române, București, 1995

Voinea, Gheorghe, Instituții financiar-bancare internaționale-curs, Iași, 2009

Voinea, Gheorghe, Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, Ed. Sedcom

Libris, Iași, 2004

www.banknews.ro

www.bnr.ro

www.worldbank.org

15