16032016

rEMA 2: No[iuni de balisticaSEDINTA 1: : Balistica interioard

/\Intrebttrile de studliu

l.Notiunile balisticii interioare.2.Fenomenul tragerii.3.Densitatea de incircare, rezistenla, uzura gi vivacitatea tevii.

oBrEcrvELe oe nerenrulA:

1. Si gtie sd precizeze scopul balisticii interioare;2. Si poati si formuleze fenomenul tragerii;3. Si explice capacitatea de rezistenti gi tipuri de uzuri a tevilorarmamentului de infanterie.

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr.1NoTtuNE oe aeusncA tNrenpenA g/ sARC//v/LE uorAnire oe re

BALISTICA INTERIOARA -

este gtrrnla ce se ocupa cu studrereaproceselor ce au Ioc in timpul tragerii, indeosebi la miqcareaglonlului (grenadei) prin canalul levri

Sarcinile hotdrdte de aceasta gtiin[a sintcalcularea.l.Lungimii gi grosimii {evii.2.Numdrului de ghinturi.3.Cantitata[ii de pulbere din cartug.4.Forma gi greutatea glon[ului.5.Calibrul armei etc.

16032016

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr.2FEN)MENULTRAGERil $t PERT2ADELE DAR|t FocuLUt

LOVITURA (impugciturd) -

se numegtefenomenul de aruncare a glontului(proiectilului) din canalul tevii armeisub actiunea energiei gazelorformate in urma arderii Tncircituriide pulbere.

SECENTA DEINSTRUIRE Nr2FENOMENtJL TRACERrsPERoDEDRFOC

in timpul arderii incdrcdturii de pulbere:

25-35% de energie se consuma pentru ai da glontului miqcare (lucrul de baza).15-25o/o de energie

- la indeplinirea acliunilor addugdtoare:

- inqurubarea glontului in ghinturi;

- migcarea gi frecarea glontului prin canalul {evii;- incdlzirea pere[ilor tevii, tub-cartugului qi glontului;- miEcarea pd(ilor, mobile a armei

40% de energie nu se intrebuinleaza- se pierde dupd ce glonlul pardsegte canalul levii.

impugcitura (lovitura) se produce intr-o po(iune de timp foartescurtd (0,001 - 0,06s.).

2

1603.2016

SECVENTA DE INSttRUIRE Nr2FEIVOMEt/TRA GERsPER0DELEDttRrr FOCt/J

Lovitura se impdrte convenlional in 4 perioade succesive:i perioada INITIALA..- perioada PRIMA sau DE BAZA.i perioada a DOUA.} perioada a TREIA sau de POST-ACTIONARE A GAZELOR.

INITIALdecurge de lanceputul arderiincttrclturii de pulbcrepantt la fn,urubarea deplintt a cttmglonlului fn ghinturile tev.Intilnpul acestei perioade in canalul tevSe prOduce prcsiunca gazclornecesartt pentru a nlisca gloniul din 10c si a nvinge rezistcntacttm,iila tnsurubarca fn ghinturile leVAceasttt presiune se numeste prcsiune de fortareo Ea atingc

300=de kg/cm2,in dependenttt de COnstructia ghinturiloL greutatcag10ntului,tttriei cttm,ii glontului.Ardcre lncttrclturdc pulbcre inaceasta perioadtt decurgc tntrun voluln permanent, iar rniscarcag10nlului se incepe ilnediat duptt ce in canalul tcvH SC atingcpresiunea de fortare.

PcrioatllI nitiali

3

16032016

PRIMA sau DE BAZL decurge cle Ia inceputul mirycirii glonfuluipf,n[ la momentul ardcrii depline a incirc[turii de pulbere. Inaceasti perioadl arderea inclrciturii de pulbere se schimbii loarterapid.

La inceputul perioadei cf,nd l'iteza dc miqcare a glon(ului princanalul (evii incl nu cste mare, cantitatea gazelor creqtc mai repededecit creqterea volumul dintre fundul glon(ului gi fundul tub-cartuqului.

Presiunea gazelor brusc cregte qi atinge mflrimca maximali (dcexemplu, Ia armamentul cu glon{ sub cartuq model 19.,13 - 2800kg/cm2, iar suh cartu; model 1908 - 2900 kg/cm2.

l)cnoada I( de bazn )

PerioadaInifall

Aceastl presiune se numegte presiune maximall. Ea se formeazlIa armamentul cu glon{ la parcurgerea glon{ului distantci dc 4-6cm. Apoi, in rczultatul mlririi rapide a vitezei glonfului, r'olumuldintre glonte gi tub-cartuq se mireqte mai repede decf,t scurgcreagazelor noi. Presiunea incepe sI scadl qi spre sfflrqitul perioadcieste egall cu2l3 a presiunii maximale.

Yiteza de miqcare a glon(ului permancnt creqte^ qi la sff,rqitulperioadei atinge aproximativ 314 a vitezei ini(ialc. Inclrcitura depulbere arde complet cu pu(in timp inainte ca glonful sIplrlseasci canalul fevii.

l)crioacla I( dc bazri )

4

16032016

PERIOADA A DOUA se prelungeste de la momentul ardcriidcpline a inclrctttur de pulbere pantt la momentul aruncttrg10ntului din canalul leVCu inccputul acestci pcrioadc scurgcrcagazelor de pulbere se terFrlin nstt gazele inflerbantate sicomprilnate puternic se dilat, actionand asupra glontului siilllttresc viteza de lmicar.

I Scttderea presiunflperioada a doua decurge destul de rapid,ila reteztttura tev=preSiunea la gura teVilla difcrite tipuri dermtt constituie 300-900 kg/cm2./iteza glontuluitn mOmentulie,irii lui din canalul tevHVitCza la

gura teveste putin lnai nlictt decat viteza initialLa unele tipuri de armamcnt cu glont in deOscbi cu tcava SCurt

(1919X9pllM)poriOada a doua se termintt duptt aruncareag10,tului din canalul lCV:

| )crio:rrllrl)crioedrt I( clc lrezi )I\:rioada

I n i tiali

PERIOADA A TREIA, perioada post-acfiunii gazclor scprelunge$te de la momentul arunc[rii glonfului din canalul fcr iipfini la momentul sfdrEirii ac{iunii gazelor asupril fundului tub-cartu$ului.

in decursul acestei perioade gazele

16032016

VITEZA INITIALA A GLONTULUI, ESENTA EI PRACTICA

VITEZA INII'lALi se nume$tc vitcza mi;cIrii gkrn(ului lagura canalului 1evii.

Yiteza ini{iali se ia convcnfional, care este pu{in mai marcdccit l'iteza glon(ului la gura fcvii ,si este mai mic:i tlcciit r itczirmaximali.

Ea se detcrmin:i experimental. M:irimca ritczci initiale cstcardtat in tabelele de tragere qi in C IT.

Viteza iniliali cstc una din cele mai importantc caractcristici dclupt:i a armci.

La mIrirea vitezei iniliale se mlrcqtc distan(a dc t.ltor aglon(ului, distan{a loviturii directe, puterca de lovirc ;ipltrunderea glonfului, se micqoreazi ac{iunea factorilor cxtcrioriasupra lui in zbor (for{a dc rczisten{l a ae rului ctc.).

Mirimea vitezei ini(iale a glon{ului depinde de lungimea{evii, greutatea glon(ului, greutatea, temperatura qiumiditatea inclrclturii de pulbere, formele gi mirimcagranulelor de pulbere gi densitatea incirciturii.

Cu cit este mai lungl {eava, cu atit mai mult timp asupraglon{ului va actiona gazele de pulbere qi cu at6t mai mare va fiviteza ini(ial5.

Avind lungimea {evii qi greutatea incirciturii de pulbereconstante viteza ini{ial5 va fi cu atit mai mare, cu cit va fi maimici greutatea glon{ului.

6

16032016

RECULULARMEI

RECUL se nume$te mi$carea armei (fevii) in urml in timpultragerii. Reculul se simte prin impuls in um5r, minl sau sol.

ENERGIA RECULULUI la armamentul cu glon( individualdeobicei nu deplqeqte 2 kg/cm2.

Forfa de ,'i

For(a de rdc

RECULULARMEI

l,a tragcrea {in armamentul automat, construcfia clruia se ltirt.ttrt.ir 1rc lrrlosirc:renergiei reculului, o parte din ea se folosegte pentru imprirnarea rni5cririi pIr[ilor nrobilcgi pentru reinclrcarea armei. Ca rezultat energia reculului la tragerea din:t5rr till tlearmament este mai micl (AKNl, AK-7.1, Rl'K, PKNI ctc.). decit la tritgcrert tlinarmamentul neautomat (puqca Nlosina eil.l,62 mnl etc.) sau din artllit.Ilentul ztltonlat.construcfia clruia se bazeazd pe principiul folosirii energiei gazclor tlt' l:r rtrtlcre:tpulberii (KPVl').

1 Centrd de gttute

7

16032016

RECRME

Puterea presiunii gazelor de pulbere (puterea reculului) 9iputerea de rezisten{i a reculului (sprijinirea patului, minerului,centrul de greutate a armei qi etc.) sunt dispuse nu pe o dreaptlqi indreptate in direc{ii opuse. Ele formeazl unele for(e, subac{iunea clrora (eava armei se abate in sus.

La armament automat,Care are oriiciu pentru evacuareagazelor'n teav,ln rezultatul presiungazelor asupra pereteluidin faltt a camerei de gaze,gura tev;la tmpuctttur,putinabate lateral,'n partea opustt dispunerriflciului de evacuare amln scopul lllicorttr inlluentei negative a reculului asupra

rezultatelor trager la unele tipuri de armament cu glont sefolosesc instalalspeCialecompensatoare(AKVI,AK-74,RPK74 etc) Gazele iesind din canalul lev, 10Vinduse de pttretiicompensatorului,teava Se lastt in jos si stanga

in artt de aceasta,la tragere leava armei execuiscttrioscilatorevibreazin rezultatul vibriliei 10vitura in nlomentulie,irii glontului poate la fel stt se abattt de la po2ilia inilialnorice direclie(ln Sus, jos, st,nga, dreapta). lrilnea acesteiabateri se mttreste la folosirea ne corecttt a sprijinului armeipentru tragere.

8

16032016

SECVENttA DE INSttRUIRE Nr 34/ZARECJVA

EVrr scntJzELE PROVOCRZR

in p.oce.rl tragerii {eava seCauzele ce provoacil uzarea

grupe principale:1. Chimici.2. Mecanici.3. Termici.

expune uzlrii.(evii se poate impar{i in 3

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr. 3UZAREA cANALULIJI fEw gt :AUZELE pnovocAru uzuRu

CAUZELE CARACTERULUI CI.IIMICin rezultatul motivelor chimice in canalul fevii sc formeazl zgur[. carc

influen[eazI Ia uzarea canalului fevii. Zgura se coml)une tlin soluIii solubile si ncsolu bile.

Solutii solubile reprezinti din sine siruri, ce se Ibrmeazi Ia erploziir sullst:tnIei rlt'lovire a capsei (in principiu clor, potasiu). Stratul solutril absoarbe urnitlit:rtcl tlin uer liformeazl solufia carc provoacl oxidarea.

Sululiile ne soluhile:r zgurii sunt:- ccnu$a care se formeazl la arderea inclrciiturii de pultrere,- rumegugul rupt de pe inveligul glonfului,- alaml topitl din tubul cartugului,- plumb

- tollit de la fundul glonfului,

- metal topit din f eavi qi rupt dc la glonte.Solufiile ne solubile in prezenfa sirurilor valoreazl (mIreSte) ruginireu. I)acir rlupir

tragere nu se inlituri toath zgur{, atunci canalul fevii intr-o perioadl scurtit in locurilcefectulrii stratului de crom se va acoperi cu ruginii, dupii inllturarea ei rrintin urtttc.Dup[ repetarea acestor cazuri, gradul de uzurl a fevii se va ridica gi va a.jurrgc laaparilia mAnciturii, adicl adincituri in perelii canalului fevii. Curifirea inrediatii afevii dupl tragere gi in perioada de 3 zile dupl tragere (perioada de rlcire a rnetaluluitevii) protejeazri arma de la aparilia ruginii.

9

16032016

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr. 3|JZAREA CANALULIJI TEVil gt CAUZELE pROVOCARtt UZURII

c.\UZ[_t,L, (]ARAC't'[.t{t Lt t ]\tEC.\\t('Lovirca;i l'recarel glonfului rle ghinturi, curiifirea incorectir $. it. nt. tl. arlucc l:r

itergerea cf,rnpurilor ghinturilor sau rotun.iirea unghiurilor ghinturilor rnti ulcsmarginile din stAnga lor.

CA T]ZELE CA RACTERT] LUI 1'E,ITNI I(]Temperatura inaltri a inclrciturii de pulbere, dilatarea periodicl a canalului loii 5i

revenirea lui in slarea inifiali aduce la formarea refelei de uznre 5i tnpircr suprafcleiperefilor canalului {evii in locurile a;chierii cromului sub acfiunea tuturor itccstorcazuri, canalul {evii sc dc latl gi i9i schimbl suprafafa lui, in urnra cirruia se rnirc$tepltrunderea gazelor pulberii intre glonte gi peretele canalului {evii. sc micSoreazlviteza inilialS 9i se mirregte temperatura gi imprirgtierea gloanfclor.

Pentru mirirea termenului util al fevii pentru tragere este necesar dc intlcgrlinilregulile pentru curri(irea gi controlul armelor gi a munifiilor, de luat mirsuri pcnrrumic$orarea incllzirii levii in timpul tragerii.

t r1' I t,tTATE.{ T t_\', I rSe numegte;tosibilitatea perefilor levii de a rezista la o anurnitl presiune a gazclor

pulberii in canalul fevii. A5a cunr prcsiunea gazelor in canalul {evii in tinrpul tragerii nu csteconstanti (unicI) pe toatii lungimea ei, perefii fevii se fac de dit'erite grosinri, nrai gro;i laculata tevii 9i mai subfiri spro gura fevii. fovile se confec{ioneazl tle a;n grosinrc ca cle sirpoatl rezista la llresiune dc 1,3 - 1,5 ori mai mare decAt cea nr:rximalii. DacI presiuneagazelor din 0arecare cautd a depa;;it mlrimea, la care este previzut:i rezisten(a fcvii. atuncipoate si se petreacl umt'larea sau ruperea fevii.

Ijmflarea fevii se poate petrece in cele mai multe cazuri cind in Icarii llritrunrlcareva obiecte (cirpe, nisip, praf, zgurl etc.).

Pentru evitarea umflSrii sau ruperii canalului fevii e necesar ca tot tinrllul de plstrntcanalul fevii de la nirnerirea in el la careva obiecte, iar inainte de tragere e necesverificat canalul fevii ;i inl5turarea impuritltilor.

10

16032016

VI\ACITATEA 'I'EVII-

se numeite capacitatea fevii de a rezista la un anumit numlr de lovituri. tlupi carcea se uzeazl gi igi pierde calitlfile sale (semnificativ se mlre$te imllrlgtierea gloanlelorqi se micAoreati viteza iniliall a glonfului qi stabilitatea zborului glon{ului).

Vivacitatea fevilor cromate a armelor de infanterie ajunge la 20 -1(l rrrii lor iluri.Nlirirea vivacitlfii fevii se atinge llrin ingrijirel corcctii a arrnri si rt's1rt'clrrre:r

regirnului focului.

REGIMUL DE FOC-

se nume$te numlrul maximal de lovituri care poate fi executat intr-un anumit tinrp{IrI a dluna pieselor gi mecanismelor armei qi iirl inrlutiifirea rezultrtelor tragerii.Fiecare arrnanrent arc regimul siiu tle firc. ln scopul rt'sllect:irii rcginrulrri rlc lirc enoccsar de efectuat schimbul fevii sau rlcirea ei dupir un anuntil numiir tlc lor iluri. \eresl)ectarea rcgimului de foc aduce la supraincllzirea fevii 5i ca urnlaro. ll uz:rrc;rinainte de vreme a fevii, la fel ;i inrlutllirea rezultatului tragerii.