Click here to load reader

Balistica interioara

  • View
    151

  • Download
    17

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Info despre armata

Text of Balistica interioara

  • 16032016

    rEMA 2: No[iuni de balisticaSEDINTA 1: : Balistica interioard

    /\Intrebttrile de studliu

    l.Notiunile balisticii interioare.2.Fenomenul tragerii.3.Densitatea de incircare, rezistenla, uzura gi vivacitatea tevii.

    oBrEcrvELe oe nerenrulA:

    1. Si gtie sd precizeze scopul balisticii interioare;2. Si poati si formuleze fenomenul tragerii;3. Si explice capacitatea de rezistenti gi tipuri de uzuri a tevilorarmamentului de infanterie.

    SECVENTA DE INSTRUIRE Nr.1NoTtuNE oe aeusncA tNrenpenA g/ sARC//v/LE uorAnire oe re

    BALISTICA INTERIOARA -

    este gtrrnla ce se ocupa cu studrereaproceselor ce au Ioc in timpul tragerii, indeosebi la miqcareaglonlului (grenadei) prin canalul levri

    Sarcinile hotdrdte de aceasta gtiin[a sintcalcularea.l.Lungimii gi grosimii {evii.2.Numdrului de ghinturi.3.Cantitata[ii de pulbere din cartug.4.Forma gi greutatea glon[ului.5.Calibrul armei etc.

  • 16032016

    SECVENTA DE INSTRUIRE Nr.2FEN)MENULTRAGERil $t PERT2ADELE DAR|t FocuLUt

    LOVITURA (impugciturd) -

    se numegtefenomenul de aruncare a glontului(proiectilului) din canalul tevii armeisub actiunea energiei gazelorformate in urma arderii Tncircituriide pulbere.

    SECENTA DEINSTRUIRE Nr2FENOMENtJL TRACERrsPERoDEDRFOC

    in timpul arderii incdrcdturii de pulbere:

    25-35% de energie se consuma pentru ai da glontului miqcare (lucrul de baza).15-25o/o de energie

    - la indeplinirea acliunilor addugdtoare:

    - inqurubarea glontului in ghinturi;

    - migcarea gi frecarea glontului prin canalul {evii;- incdlzirea pere[ilor tevii, tub-cartugului qi glontului;- miEcarea pd(ilor, mobile a armei

    40% de energie nu se intrebuinleaza- se pierde dupd ce glonlul pardsegte canalul levii.

    impugcitura (lovitura) se produce intr-o po(iune de timp foartescurtd (0,001 - 0,06s.).

    2

  • 1603.2016

    SECVENTA DE INSttRUIRE Nr2FEIVOMEt/TRA GERsPER0DELEDttRrr FOCt/J

    Lovitura se impdrte convenlional in 4 perioade succesive:i perioada INITIALA..- perioada PRIMA sau DE BAZA.i perioada a DOUA.} perioada a TREIA sau de POST-ACTIONARE A GAZELOR.

    INITIALdecurge de lanceputul arderiincttrclturii de pulbcrepantt la fn,urubarea deplintt a cttmglonlului fn ghinturile tev.Intilnpul acestei perioade in canalul tevSe prOduce prcsiunca gazclornecesartt pentru a nlisca gloniul din 10c si a nvinge rezistcntacttm,iila tnsurubarca fn ghinturile leVAceasttt presiune se numeste prcsiune de fortareo Ea atingc

    300=de kg/cm2,in dependenttt de COnstructia ghinturiloL greutatcag10ntului,tttriei cttm,ii glontului.Ardcre lncttrclturdc pulbcre inaceasta perioadtt decurgc tntrun voluln permanent, iar rniscarcag10nlului se incepe ilnediat duptt ce in canalul tcvH SC atingcpresiunea de fortare.

    PcrioatllI nitiali

    3

  • 16032016

    PRIMA sau DE BAZL decurge cle Ia inceputul mirycirii glonfuluipf,n[ la momentul ardcrii depline a incirc[turii de pulbere. Inaceasti perioadl arderea inclrciturii de pulbere se schimbii loarterapid.

    La inceputul perioadei cf,nd l'iteza dc miqcare a glon(ului princanalul (evii incl nu cste mare, cantitatea gazelor creqtc mai repededecit creqterea volumul dintre fundul glon(ului gi fundul tub-cartuqului.

    Presiunea gazelor brusc cregte qi atinge mflrimca maximali (dcexemplu, Ia armamentul cu glon{ sub cartuq model 19.,13 - 2800kg/cm2, iar suh cartu; model 1908 - 2900 kg/cm2.

    l)cnoada I( de bazn )

    PerioadaInifall

    Aceastl presiune se numegte presiune maximall. Ea se formeazlIa armamentul cu glon{ la parcurgerea glon{ului distantci dc 4-6cm. Apoi, in rczultatul mlririi rapide a vitezei glonfului, r'olumuldintre glonte gi tub-cartuq se mireqte mai repede decf,t scurgcreagazelor noi. Presiunea incepe sI scadl qi spre sfflrqitul perioadcieste egall cu2l3 a presiunii maximale.

    Yiteza de miqcare a glon(ului permancnt creqte^ qi la sff,rqitulperioadei atinge aproximativ 314 a vitezei ini(ialc. Inclrcitura depulbere arde complet cu pu(in timp inainte ca glonful sIplrlseasci canalul fevii.

    l)crioacla I( dc bazri )

    4

  • 16032016

    PERIOADA A DOUA se prelungeste de la momentul ardcriidcpline a inclrctttur de pulbere pantt la momentul aruncttrg10ntului din canalul leVCu inccputul acestci pcrioadc scurgcrcagazelor de pulbere se terFrlin nstt gazele inflerbantate sicomprilnate puternic se dilat, actionand asupra glontului siilllttresc viteza de lmicar.

    I Scttderea presiunflperioada a doua decurge destul de rapid,ila reteztttura tev=preSiunea la gura teVilla difcrite tipuri dermtt constituie 300-900 kg/cm2./iteza glontuluitn mOmentulie,irii lui din canalul tevHVitCza la

    gura teveste putin lnai nlictt decat viteza initialLa unele tipuri de armamcnt cu glont in deOscbi cu tcava SCurt

    (1919X9pllM)poriOada a doua se termintt duptt aruncareag10,tului din canalul lCV:

    | )crio:rrllrl)crioedrt I( clc lrezi )I\:rioada

    I n i tiali

    PERIOADA A TREIA, perioada post-acfiunii gazclor scprelunge$te de la momentul arunc[rii glonfului din canalul fcr iipfini la momentul sfdrEirii ac{iunii gazelor asupril fundului tub-cartu$ului.

    in decursul acestei perioade gazele

  • 16032016

    VITEZA INITIALA A GLONTULUI, ESENTA EI PRACTICA

    VITEZA INII'lALi se nume$tc vitcza mi;cIrii gkrn(ului lagura canalului 1evii.

    Yiteza ini{iali se ia convcnfional, care este pu{in mai marcdccit l'iteza glon(ului la gura fcvii ,si este mai mic:i tlcciit r itczirmaximali.

    Ea se detcrmin:i experimental. M:irimca ritczci initiale cstcardtat in tabelele de tragere qi in C IT.

    Viteza iniliali cstc una din cele mai importantc caractcristici dclupt:i a armci.

    La mIrirea vitezei iniliale se mlrcqtc distan(a dc t.ltor aglon(ului, distan{a loviturii directe, puterca de lovirc ;ipltrunderea glonfului, se micqoreazi ac{iunea factorilor cxtcrioriasupra lui in zbor (for{a dc rczisten{l a ae rului ctc.).

    Mirimea vitezei ini(iale a glon{ului depinde de lungimea{evii, greutatea glon(ului, greutatea, temperatura qiumiditatea inclrclturii de pulbere, formele gi mirimcagranulelor de pulbere gi densitatea incirciturii.

    Cu cit este mai lungl {eava, cu atit mai mult timp asupraglon{ului va actiona gazele de pulbere qi cu at6t mai mare va fiviteza ini(ial5.

    Avind lungimea {evii qi greutatea incirciturii de pulbereconstante viteza ini{ial5 va fi cu atit mai mare, cu cit va fi maimici greutatea glon{ului.

    6

  • 16032016

    RECULULARMEI

    RECUL se nume$te mi$carea armei (fevii) in urml in timpultragerii. Reculul se simte prin impuls in um5r, minl sau sol.

    ENERGIA RECULULUI la armamentul cu glon( individualdeobicei nu deplqeqte 2 kg/cm2.

    Forfa de ,'i

    For(a de rdc

    RECULULARMEI

    l,a tragcrea {in armamentul automat, construcfia clruia se ltirt.ttrt.ir 1rc lrrlosirc:renergiei reculului, o parte din ea se folosegte pentru imprirnarea rni5cririi pIr[ilor nrobilcgi pentru reinclrcarea armei. Ca rezultat energia reculului la tragerea din:t5rr till tlearmament este mai micl (AKNl, AK-7.1, Rl'K, PKNI ctc.). decit la tritgcrert tlinarmamentul neautomat (puqca Nlosina eil.l,62 mnl etc.) sau din artllit.Ilentul ztltonlat.construcfia clruia se bazeazd pe principiul folosirii energiei gazclor tlt' l:r rtrtlcre:tpulberii (KPVl').

    1 Centrd de gttute

    7

  • 16032016

    RECRME

    Puterea presiunii gazelor de pulbere (puterea reculului) 9iputerea de rezisten{i a reculului (sprijinirea patului, minerului,centrul de greutate a armei qi etc.) sunt dispuse nu pe o dreaptlqi indreptate in direc{ii opuse. Ele formeazl unele for(e, subac{iunea clrora (eava armei se abate in sus.

    La armament automat,Care are oriiciu pentru evacuareagazelor'n teav,ln rezultatul presiungazelor asupra pereteluidin faltt a camerei de gaze,gura tev;la tmpuctttur,putinabate lateral,'n partea opustt dispunerriflciului de evacuare amln scopul lllicorttr inlluentei negative a reculului asupra

    rezultatelor trager la unele tipuri de armament cu glont sefolosesc instalalspeCialecompensatoare(AKVI,AK-74,RPK74 etc) Gazele iesind din canalul lev, 10Vinduse de pttretiicompensatorului,teava Se lastt in jos si stanga

    in artt de aceasta,la tragere leava armei execuiscttrioscilatorevibreazin rezultatul vibriliei 10vitura in nlomentulie,irii glontului poate la fel stt se abattt de la po2ilia inilialnorice direclie(ln Sus, jos, st,nga, dreapta). lrilnea acesteiabateri se mttreste la folosirea ne corecttt a sprijinului armeipentru tragere.

    8

  • 16032016

    SECVENttA DE INSttRUIRE Nr 34/ZARECJVA

    EVrr scntJzELE PROVOCRZR

    in p.oce.rl tragerii {eava seCauzele ce provoacil uzarea

    grupe principale:1. Chimici.2. Mecanici.3. Termici.

    expune uzlrii.(evii se poate impar{i in 3

    SECVENTA DE INSTRUIRE Nr. 3UZAREA cANALULIJI fEw gt :AUZELE pnovocAru uzuRu

    CAUZELE CARACTERULUI CI.IIMICin rezultatul motivelor chimice in canalul fevii sc formeazl zgur[. carc

    influen[eazI Ia uzarea canalului fevii. Zgura se coml)une tlin soluIii solubile si ncsolu bile.

    Solutii solubile reprezinti din sine siruri, ce se Ibrmeazi Ia erploziir sullst:tnIei rlt'lovire a capsei (in principiu clor, potasiu). Stratul solutril absoarbe urnitlit:rtcl tlin uer liformeazl solufia carc provoacl oxidarea.

    Sululiile ne soluhile:r zgurii sunt:- ccnu$a care se formeazl la arderea inclrciiturii de pultrere,- rumegugul rupt de pe inveligul glonfului,- alaml topitl din tubul cartugului,- plumb

    - tollit de la fundul glonfului,

    - metal topit din f eavi qi rupt dc la glonte.Solufiile ne solubile in prezenfa sirurilor valoreazl (mIreSte) ruginireu. I)acir rlupir

    tragere nu se inlituri toath zgur{, atunci canalul fevii intr-o perioadl scurtit in locurilcefectulrii stratului de crom se va acoperi cu ruginii, dupii inllturarea ei rrintin u