-
8/19/2019 Balistica exterioara
1/11
TEMA 2:
Noliuni despre balistica.
qEDINTA
2: Balistica
exterioari
Notiuni de balistici
exterioari;
Traiectoria
9i
elementele ei;
Forma
traiectoriei;
Spatiul
periculos
al
terenului
gi
al
inillitorului.
Spaliul defilat
9i
spatiul
protejat
oBtEcTtvELE DE REFERTNJA:
1.
Si
gtie
sd
precizeze
scopul balisticii exterioard
2.
Sa
gtie
elementele
traiectoriei..
3. Sd
de{rna
deprinderi
in identificarea
formelor
traiectoriilor
4. Sd fie capabil
sd
faca
distinc{ie intre
spa{iul
periculos,spatiul
defilat
qi
spaliul
protejat.
.
BIBLIOGRAFIE:
/
lnstruclrunr.
Princrpr
Sr
regulr
de tragere
cu armamentltl
de
tnfantene
Pag
27 37
r'
Manual
pentru
instruirea
tragerii
cu arrnamentul de
tnfantefle
Pag
123
-
128
/
Bazele tragerii armamentului
cu
glont.
Pag. 17-26
RECAPITULARE
1.Ce
se
numeEte
balistici interioari
gi
ce
studiazi
ea
?
BALISTICA INTERIOARA
-
este
gtirnta
ce se
ocupe cu studierea
proceselor
ce
au
loc
in
timpul
tragerii
indeosebi
la migcarea
glontului
(grenadei) prin
canalul
{evl
2. Care
sunt
perioadele
loviturii
?
lnitiala.
Prima
sau de
bazd.
A
doua.
A
treia
sau
perioada
de
post-actionare
a
gazelor
-
8/19/2019 Balistica exterioara
2/11
SECVENTA
DE
INSTRUIRE
Nr.1
NOTTUNE
DE
BALIST|CA
eXreqtOanA
Balistica exterioard studrazd legile migcarii
glontului
din momentul
parasirii
tevii
p6nii
la ciderea lui
pe pdm6nt.
Dupd iegirea
glontului
din
leava,
gazele
avdnd
o
vitezd
mai
mare,
depdgesc
glonlul qi-i
imprimi
o
acceleratie
pozitivd,
Datoritd
rezisten{ei
aerului viteza
gazelor
se micqoreazd
repede
qi
gion{ul
iese
din
norul
format
de
acestea.
Balistica
exterioari
studiaza condi{iile
de
migcare
a
glon{ului
in
nrediul
exlerior
pe
baza
rmpulsulur
primit
.
sub acliunea arderii
pulberii,
.
sub influenta
fo(ei
de
gravitatie.
.
gr
a
fo(ei
de
rezistenti
a aerului.
SECVENTA
DE
INSTRUtRE Nr.2
TRATECTORTA
$l
ELEMENTELE
Et
Traiectoria
-
drumul
parcurs
de centrul
de
greutate
a
glon{ului (proieclrlulur)
in
aer, de la iegirea
din
teave
p6na
la
punctul
de cadere.
2
-
8/19/2019 Balistica exterioara
3/11
CONSOLIDAREA CUNO9TINTELOR
Ce
este
o
traiectorie
?
Traiectoria
-
drumul
parcurs
de centrul de
greutate
a
glontului (proiectilului)
in
aer, de la iegirea din
teavd
p6nd
la
punctul
de cddere
Care
sunt elementele
traiectoriei
?
1.
Origineatraiectoriei
2.
Orizontala armei.
3. Linia
de tragere .
4.
Unghiul de tragere
5.
Linia
de aruncare.
6.
Unghiul
de aruncare
7. Unghiul de zvacnire.
8. Punctul
de
cidere.
9.
Unghiul
de cadere.
10. Distan(a
de
tragere.
11.
Varful
traiectoriei
12. Sigeata traiectoriei
1
3.
Ramura
urcetoare
14
Ramura coboretoare
15.
Punctul
de incidenta
16.
Unghiul
de
incidenta
17.
Punctul
de ochire
18.
Lina de
ochire;
19.
Unghiul de ochire
20.
Distanta ochita
21.
Ordonata verticala
22.
Otdonata balistica
23.
Linia
de teren al obiectivului.
24.
Unghiul
de teren al
obiectivului
1.
Origineatraiectoriei
2. Orizontala armei.
3.
Linia
de
tragere
4. Unghiul de tragere
5.
Linia
de aruncare
ELEMENTELE TRAIECTORIEI
6.
Unghiul
de aruncare
7.
Unghiul de
zvacnire
8. Punctul de cadere.
9.
Unghiul
de cadere
10.
Distanta de tragere.
11.
Virful
traiectoriei
12.
Sdgeata
traiectoriel
1 3.
Ramura urcatoare
14
Ramura
coboratoare
1
5.
Punctul
de incidenta
16.
Unghiul de incidenta.
17.
Punctul
de ochire
18.
Lina de ochire;
19.
Unghiul
de ochire
20.
Distanta ochite
2'1.
Ordonata
verticala
22.
Ordonala balistice
23. Linia
de
teren
al
obiectivului
24.
Unghiul
de teren al obiectivului
3
-
8/19/2019 Balistica exterioara
4/11
Traiectoria
grenadei
se
imparte in
doul
frlrti
:
actir':i
zborLrl
srenadci
sub
ac{iunea fbr{ei dc rcaclie
(de
la
punctul
dc
ic5irc
din
canalul
levii
pani
la punctul
unde
ac{iunea tbrlei dc reaclie
se
terrninir).
pasivl
-
zborul
grenadei pe
ine(ie.
3CƒnR4CTER•Œ
TrCELE TRA•ŒCTORIEr
Pentru a
executa
o
loviturd
cu scopul
de
a
lovi
un anumit obiectiv
(linla)
este
necesar
se se ia linia
de ochire.
Ochirea este operatiunea
prin
care se d5 armei o anumita
pozitie
in
plan
vertical
qi
in
plan
orizontal, astfel incat
se se asigure trecerea traiectoriei
prin
obiectiv.
in cazul
unei
trageri
reale
apar
gi
cateva
elemente
noi,
cunoscute
sub
denumirea
de
elemente
ale ochirii.
Linia
de ochire
(L.O.)
este
dreapta care unegte ochiul trdgatorului
cu
mijlocul
crestdturii indltatorului,
vSrful cdtarii
gi
punctul ochit.
Linia
de
miri este segmentul
de dreapta care unegte mijlocul crestdturii
lnaltdtorului
cu v6rful cdtdrii.
Coincide cu
linia
de ochire
in
condi{ii
normale
de
tragere.
Punctul
de
ochire
(P.O.)
este
punctul
situat in limitele
obiectivului
sau
in
afara
acestuia asupra cdruia se
ochegte.
P.O.
se alege
in
afara
obiectivulur, atunci cand exista vAnt
lateral
sau
distanta
de tragere
este
mai mare.
4
-
8/19/2019 Balistica exterioara
5/11
coNSoLtDAREA
CUNOgTTNTELOR
Ce
sunt
principalele
caracteristici
ale
traiectoriei
glon(ului
?
-
ramura
coboratoare
este
mai
scurtd
gi
mai inclinata,
decat ramura
urcaloare;
-
unghiul de
cddere
este
mai
mare
dec6t unghiul
de aruncare;
-
viteza finala
a
glontului
este mai
micd dec6t initiala;
-
la
tragere sub
unghiuri de aruncare
mari viteza
glontului
este
mai
micd
in ramura
cobor6toare, iar
Ia
tragere sub unghi
de aruncare
mic viteza
glonlului
este
mai
rnica
in
punctul
de cddere;
-
timpul de migcare
a
glonlului pe
ramura
urcdtoare
este mai mic
decat
pe
ramura
cobo16toare;
-traiectoria glonlului
ce se rotegte in
rezultatul
cobo16rii
traiectoriei
glon ului
sub
actiunea
fo(ei
de
gravita(ie
gi
derivatiei,
prezintd
o
scurta curb5.
4.
FORMELE
TRATECTORTEI
S/
ESENTA
LOR
Forma
trarectoriei depinde
de
manmea
unghiulul de tragere
Modificand
unghiul de
tragere
se modifica
atat
inallimea
traiectoriei
cit
gi
drstanla
de tragere
Cu
marirea
unghiului de
tragere
pAnd
la
o anumrtd iimita
se m;regte indltimea
tra
ectoner
gr
dlstanla
de tragere
(b6taia).
Dace
unghiul
tragerii se mdregte
peste
aceasta limita
(30-35 grade)
inattrmea
traiectoriei
continue
sA
se
m;reascd.
iar
distanta
de
tragere
se mrc$oreaza
Unghrul
de tragere
cu
care
se obltne cea mat mare
distanta
g
la
care
poate
alunge
gionlrI
s.l
1-meste
unghiul
distantei
maxime.
Trarectoritle
care
se
obt
n
cu
ungh uri
de tragere
mar
micr
decat ungh Lrl dlstanter maxrnre
se
n mesc
traiectorii intinse
(razante)
Traiectoriile
care
se
oblin
cu
unghiuri
de tragere
mar
mari
decat unghlul
distanter
maxrme
se
nunresc
traiectorii
curbe.
Traiectorille
care au aceia$i
distanta
de tragere, dar sunt
oblinute
cu unghiur
de tragere d
fente.
se
numesc
traiectorii
conjugate.
Razanla
traiectoriei
se caracterizeaza
prin
ridicarea mai
mare
sau
mai
mice
a aceslela deasupra ltntel
de
ochire.
La o anumitd
distantii
traiectorja
este cu
atat
mai razante,
cu
cit se
ridica
mai
pulin
deasupra
Iniei
de
ochire
Razanla traiectoriei poate fi apreciate
gi
dupe valoarea ungh
u
u
cie
ced.rr.
(l
cil
ungh ul
de cedere este mai mic,
cu atat traiectona
este
mai
razant,
5
Trareclorrr
coolugale
-
8/19/2019 Balistica exterioara
6/11
Traiectoriile
care se obtin
cu
unghiuri de
tragere
mai mici decAt
unghiuldistantei
maxime,
se
numesc
traiectorii
intinse
(razante)
Traiectoriile
care se obtin
cu
unghiuri de
tragere
rnai mari
decit
unghiul
dlstantei
maxime,
se
numesc
traiectorii curbe.
Traiectoriile
care au aceiagi distan d
de tragere,
dar
sunt
obIinute cu unghiur
de tragere
diferite, se
numesc
traiectorii conjugate.
LOVTTURA
DTRECTA
$/
INSEM,VA
TATEA Et ?RACT|CA
Lovitura,
a cdrei traiectorie
nu
se ridic5 deasupra
lrnrer
de
ochrre
mai sus de inaltimea unui
obiectiv
pe
distanta
ochrtd,
se
numegte
lovituri directi.
Distan{a
pe
care
glontul
nu
depegegte
indltimea
unui obiectiv,
se
numegte distanta
loviturii
directe.
in
limitele distanlei loviturii
directe,
obiectivele
pot
fi
lovite fdrd
a
modifica
indltdtorul in
acest
caz,
punctul
de
ochire
in
inaltrme
se
stabilegte
la marginea de.1os a
obiectivului.
6
^
irarclcre
-
-\-
tra.lol
|
• Ÿ
é ×
ƒ C y
Œ û
E
ƒ
ƒ
• E
EE
E
E
Œ û
• EE
..ƒr
•g
0•¡
I PO
-
8/19/2019 Balistica exterioara
7/11
Punctul
cel
mai [nalt al
traiectoriei
inertatorur
.I
Distanta
de
tragere
pine
la
600m
DISTANTA LOVITURI DIRECTE
SECVENTA DE:NSTRUIRE Nr4
SP/1PƒÒ ‚ ÆPERƒm
CƒÒ
‚ Æ
OSƒn ‚ ÆIREA/ƒÒ
‚ Æ Ò Œ
sƒm
ƒ n ÆN”ª ‚ Æ
I„D
ToRƒÒ
‚ Æ/•Œ
POttiunea de teren pe Fntinderea c‚¤
reia tralectoria nu se ridica mai sus de
in‚¤ ltimea obiectivului se numeste spatiul periculos al
terenului(Sp PT)
EI
depinde
de:
.
iniltimeaobiectivului;
.
razantatraiectoriei;
.
relieful
terenului,
.
unghiul
de incidentd.
`‚è
•LF.6`‚Ç
• Œ
`|•
• Œ
ƒ Ç
'k•
‚ °
ƒ V
Œ
‹
N
r
-1
//`r•Œ}
lit- 17.
lidDetrderlla s2atiulri
,ericrios
el lerrrluhri
dc
iniillinr(a
ofirc.
.
tiY\rlni
li
rx;e,)ln
t:sir(trri'i.
7
-
8/19/2019 Balistica exterioara
8/11
SPATIUL
PERTCULOS, DEFTLAT,PROTEJAT
St
FOLOS'REA
qRACT\CA
iN
stTUATtt
DE
LUPTA.
Cu cit
este
mai inalt
obiectivul
gi
mai
razanti
traiectoria,
cu
at6t este
mai
mare
intinderea de teren
pe
care
obiectivele
pot
fi
lovite
firi
schimbarea
iniltitorului.
Panta
terenului micgoreazi spatiul
periculos
al terenului, iar
contrapanta il
miregte
(dac5
unghiul de cidere
este
mai
mare
decAt unghiul
de
pantd);
la
tragerea de sus in
jos
Sp.P.T.
se micaoreazi, iar
la
tragerea
de
jos
in sus se
meregte.
ln timpul tragerii
asupra
tintelor,
ce se afli la
distanti
mai mare
decAt
distanta
loviturii
directe, traiectoria in
apropierea
v6rfului
ei se ridica mai sus
de
tinti
Si
tinta
la
o
distante
oarecare
nu va
fi loviti cu
instalatia
dati a
inillitorului.
Dar
lingi
tinte
va
fi
aga un spatiu,
la
care
traiectoria
nu
se
ridici
mai
sus
de
tinta
lovite.
:•]
1 • ¡
ll..,•¡
• ]
.:•E
1
• Ê•Œ
M
•E
E
`•Œ
¡
1•A
:“ñ
:•¡
1,
• E
`|
SECVENTA DE NSTRU:RE Nr.4
SPƒn
lƒÒ
Æ
ER•Œ
ƒÒÆSƒn‚ ÆERE‡W
Ò
Æ
Ò
Œ
ƒm
nÆ/VA‚Æ
4TORƒÒ
ÆÒ
Œ
POqiunea de teren pe intinderea c‚¤
reia ramura coborl•\
toare a tralectoriei nu
dep‚¤
• ˜
ste in‚¤ltimea obiectivului se numeste spatiul pericu os al
in‚¤
it‚¤
tOrului((Sp PI)iSe m‚£
soar‚¤
pe linia de ochire si este def nit de
distanta de la punctul de c‚¤ dere p•ªn‚¤ la punctul•ª
n care ordonata tralectoriei
nu dep‚¤
• ˜
ste fn‚¤ltimea Obiectivulul
Fi•v
.20,I•w itildtl‚¶ tt[p•œ
111•¡l–m
rl•kulos al l•¡
lllitOrultll,
—J •¡
•¡ 1lII“o
8
-
8/19/2019 Balistica exterioara
9/11
SECVENTA
DE
INSTRUtRE
Nr.4
spATtuL
pERtcuLos
AL
TERENULUT
$t
AL
itUAtTarOAUt
Ur
Spatiul
periculos
al inal{dtorului
depinde
de.
'
inaltimea
obiectivului
(va
fi
cu atit mai mare,
cu
cit
este mai
inalt
obiectivul)
.
razanta
traiectoriei
(cu
cit traiectoria
este mai
razanta,
cu
atit
Sp.p.l
este
mai
mare
,'ig,
li,
ir;fhcni&
in:illi:lril
ubir:cii.
vrilui
sl
i
r,urulei
tiaicuf:,;i:i
asuun
. .,.
h
l,tirnrlcr.r
spa[rillul
u
ftri{uln
al
ioil
tiilmului.
SECVENTA
DE tNSTRUtRE
Nr.5
spATtuL
DEFTLAT
g/
SpAr/U
?ROTEJAT
Po(iunea
deleren
dinapoia
unei
addpostiri
pe
care
nu
poate
cddea
nicr un
glon
daci
traiectoria rdmine
neschimbaiS
se nu-meigte
spaliul
defilat
(Sp.
D.).
Spatiul
defilat
reprezintd
po(iunea
de teren
dintre
punctul
de in-ciden{a
gi
obstacol
(acoperire)
unde nu
vor
cddea
gloanle
trase
cu o arma, iara'a
se
schimba
pozitia
sau unghiul
de
tragere'
-
Sp
D.
va
fi cu
atit mai mare,
cu
cit
este mai
inalt
adapostul
si cu cit
traiectoria
este mai
inalta.
El
se determind
cu
ajutorul formulei
ql)-l).
-
unde:
.
Sp
D
=
spa{iul
defilat;
.
H.
=
inaltimea
adapostirii,
in metri;
.
Uc
=
unghiul
de cddere, in
miimi
Trarectoria intinsa
ingreuneaza
lovirea
obstacolelor
adapostite
iar
traiectoria
curbd
ugureazd lovirea
lor.
‚
ˆ
‚
‚
••
9
-
8/19/2019 Balistica exterioara
10/11
Spatiu
mon
Punctul de cedere
10
-
8/19/2019 Balistica exterioara
11/11
TEMA 2:
No[iuni despre balistica.
$EDINTA
2: Balistica
exterioari.
Noliuni
de
balisticd exterioare;
Traiectoria
9i
elementele
ei;
Forma traiectoriei;
Spatiul
periculos
al terenului
gi
al
indltatorului.
Spatiul
defilat
9i
spatiul
protejai
OBIECTIVELE
$EDINTEI:
1.Sd
gtie
sa
precizeze
scopul
balisticii exterioarS.
2. Sd
gtie
elementele
traiectoriei
.
3. Sa
detine
deprinderi
in
identificarea
formelor traiectoriilor
4.
Sd
fie capabil
si
facd
distinclie
intre
spaliul
periculos,spaliul
defilat
gi
spatiul
protejat.
.
BIBLIOGRAFIE:
r'
lnstruclruni.
Pnncipi
9i
reguli
de tragere
cu armamentul de
infanterie
Pag
27'37
r'
Manual
pentru
instruirea
tragerii
cu armamentul de
infanterie
Pag 123
-
128
/
Bazele
trageri
armamentulu cu
glonl.
Pag.
17-26
