3 A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - CRUCEA CRENCII -MUNTELE ROMÂNEASA - REZERVAŢIA SCĂRIŢA - BELIOARA - V. BELIOARA - LUNCA LARGĂ - CHEILE RUNCULUI - RUNC - OCOLIs

Marcaj: cruce albastra Durata: 6 ore (3 pâna în rezervatia Scarita-Belioara) Caracter: Marcaj ce face legatura dintre statiunea Baisoara si Valea Ariesului, utilizat însa în primul rând pentru vizitarea, plecând din statiune, a rezervatiei Scarita-Belioara si pentru accesul la celelalte obiective din zona: Cheile Pociovalistei Cheile Runcului, Cheile si Manastirea Posaga etc. Traseul este usor accesibil pentru drumetie in tot cursul anului, mai ales în portiunea dintre statiune si rezervatie. Iarna orientarea este însu dificila, traseul fiind recomandat numai cunoscatorilor.

Pentru ciclistii montani traseul este accesibil, dar necesita experienta si antrenament, fiind recomandabila evitarea portiunii dintre cabana militara si V.  Vadului (se coboara pe drumul forestier) si efectuarea primei parti a coborârii pe V.  Belioara pe lânga biciclete.

Din fata cabanei "Muntele Baisorii" (hotelul), urmam soseaua. lasând suuccesiv spre dreapta "drumul militar" (însotit de marcajul cruce rosie) si apoi drumul forestier ce coboara în V. Vadului. ajungând la 15 minute de la plecare aproape de Cabana Militar.!, unde stâlpii de marcaj ne indica sa parasim drumul asfaltai, intrând în dreapta în padure. Coborâm mult, pe un vechi drum de carute pe alocuri adâncit de ape.

Într-o poienita avem grija sa cotim stânga, împreuna ei; marcajul, ce ne conduce în scurt timp la firul Vaii Vadului, pe care îl traversam. Dupa înca 50 m, într-o poienita, cotim aproape 180 de grade spre dreapta, întâlnind drumul de tractor ce vine pe firii Vaii Vadului. Dupa câteva zeci de metri cotim la stânga pe o poteca, traversam drumul forestier (care se sfârseste putin mai la stânga, continuându-se numai cu un drum de tractor) si urcam prin padure. Treptat panta scade iar poteca ne scoate într-un luminis unde ne orientam fata-dreapta, pe liziera, coborând apoi oblic pe o poteca spre un drum de care ce vine din V.  Vadului.

Suntem la Crucea Crencii la limita dintre judetele Cluj si Alba. De la plecare a trecut o ora. Un drum de tractor foarte adâncit de ape urca în dreapta, spreStauina Runcanilor. Noi mergem înainte pe drum, apoi, la colibe, un alt drum urca la stânga, în serpentine, spre culmea ce duce la muntele Boinic, sovaru si obârsia vaiiJgheburoasa. Drumul cel mai batut continua înainte, pe curba de nivel, noi însa îl parasim si ne orientam spre sud, prin fânat, ghidati de un stâlp de marcaj. Poteca firava devine treptat mai bine conturata.

Traversam Apa Ratacita, cum plastic a fost denumit izvorul Vaii Tisei datorita meandrelor pe care le face în aceasta zona plata si mlastinoasa. Urcam vizavi, spre colibele numite La stiolne. Aici întâlnim un drum ce vine din spate-drcapta. pe culme, de la colibele Bocsesti (unde se sfârseste drumul auto forestier ce urca din Sagagea). Începem sa urcam pe Muntele Boului, pe un drumeag înierbat, destul de abrupt, lasând în stânga noastra niste plopi.

Ajunsi în culme cotim spre dreapta, poposind la stâlpul de marcaj pentru a admira peisajul ce se deschide în directia statiunii: Se vede sub noi firul Apei Ratacite, colibele stiolne, Bocsesti, Crucea Crencii si Zapodie (în dreapta, pe versantul dinspre V.  Tisei al muntelui sovaru). În plan mai departat se vad nenumaratele case de vacanta ridicate în statiune, iar pe orizont se contureaza la vest-nord-vest vârful Buscat, la vest vf.  Pietrele Marunte, continuat spre stânga de Muntele Maresi Neteda.

Ocolim în urcus lin, pe drumeagul înierbat, obârsia Vaii Boului, aflata în stânga noastra. Tot în stânga ramâne si vf. Româneasa, în dreptul caruia traseul devine orizontal, iar panorama spre sud, pâna acum obturata, ni se deschide brusc: Se vede Valea Ariesului si împaratia de munti din sudul Apusenilor si, în zile cu vizibilitate buna (iarna sau în octombrie), se pot admira la orizont crestele muntilor Fagaras, Parâng si Retezat.

Directia de mers se schimba din nou. Ne orientam spre est, printre ienuperi, si coborâm într-o sa. Aici parasim drumul si urcam direct prin pasune, ghidati de semnele de marcaj aplicate pe pietre, spre vârful Cuntenitu. Este ultimul urcus. Ajunsi în culme lasam în dreapta vârful, cu baliza topo, si, la 2½-3 ore de la plecare, ajungem la marginea rezervatiei Scarita-Belioara.

Intrarea în rezervatie este barata de un gard, prevazut cu un pârleaz. Cu câteva zeci de metri înainte de gard. În stânga, la obârsia vaii Belioara, un stâlp cu sageti marcheaza începutul traseului triunghi albastru (ce traverseaza rezervatia si coboara în Runc prin Cheile Pociovalistei). Marcajul nostru, cruce albastra, coboara abrupt, prin pasune, ajungând la un izvor. Din stânga vine de pe un picior un drumeag înierbat. Continuam sa coborâm pe linia de cea mai mare panta si intram în padurea de fag.

Poteca se transforma treptat în drum de tractor, ce urmeaza firul apei, scotându-ne din padure la o ramificatie, unde un drum de tractor urca în serpentine pe versantul din stânga. Continuam pe firul vaii, pe drumul ce devine treptat carosabil. Dupa circa o ora trecem pe lânga cantonul silvic Lunca Larga si intram în satul cu acelasi nume. Ajunsi în valea Ocolisului, la drumul principal, cotim dreapta si intram curând în Cheile Runcului, a caror versanti abrupti se ridica la înaltimi impresionante. Pe vale mai întâlnim vechi mori, vâltori si alte instalatii traditionale actionate de forta apei, unele înca în functiune.

Dupa 3,5 km din Lunca Larga iesim din chei si ajungem în satul Runc, unde se sfârseste traseul marcat cu triunghi albastru, de care ne-am despartit cu circa 3 ore în urma, 300 de metri în aval vedem si confluenta Ocolitului cu apa Pociovalistei. De aici urmând în continuare drumul, trecem prin Ocolis, sat resedinta de comuna, însirat pe vale. Dupa 4,5 km parcursi din Runc ajungem la Gura Ocolisului, la confluenta cu Ariesul, unde întâlnim drumul national, pe care sunt 34 km pâna la Turda si, în sens opus, 51 km pâna la Câmpeni. Gara Ocolis este la 500 m de mers spre dreapta, mocanite circulând de doua ori pe zi.

l A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - sESUL CALD MUNTELE MARE - SMIDELE - CĂPĂŢÂNA BALOMIREASA - STEAUA - APA CUMPĂNITĂ PETREASA - sAUA URSOAIA - GHEŢARUL DE LA SCĂRIsOARA

Marcaj: banda rosie Durata: 17-20 ore Caracter: Marcaj ce urmeaza creasta principala a masivului Gilau - Muntele Mare, facând în pasul Ursoaia racordul cu muntii Bihor-Vladeasa. Recomandat drumetilor antrenati s i ciclistilor montani cu o buna pregatire. Iarna recomandat dincolo de Muntele Mare numai cunoscatorilor buni ai traseului corespunzator echipati, de preferinta dotati cu schiuri de tura.

În centrul statiunii Baisoara, în fata hotelului, una din sagetile de pe stâlpul de marcaj ne indica directia de plecare, spre vechea cabana, pe lânga care trecem în urcus, intrând în padure. Dupa câteva sute de metri intersectam culoarul teleschiului si imediat traversam Pârtia Mare, în zona "platului", unde poteca se bifurca. Marcajul urmeaza ramura superioara, urcând prin padure paralel cu pârtia, apoi prin rariste, ajungând la 20-30 de minute de la plecare în saua La Plopis, unde întâlnim un drum carosabil. Alte drumuri duc spre dreapta, spre Crint si Buhuia. Ne angajam înainte, pe "drumul militar", pe care îl vom urma, cu mici deviatii, pâna pe Muntele Mare. Mergem prin padure, ocolind vârfulBuscat (1676 m) pe versantul dinspre Valea Vadului, care curge în stânga noastra.

Dupa circa o ora de la plecare ajungem la sesul Cald, poiana în care întâlnim colibele de vara ale locuitorilor din Muntele Cacovei. Din aceasta sa larga între vârfurile Buscat si Pietrele Maruntecontinuam pe drum, întâlnind curând marcajul cruce rosie, ce vine de la cab.Baisoara pe un alt drum si ne va însoti pâna aproape de Muntele Mare. Urcam lin, apoi traversam pe curba de nivel mai multe izvoare ale Pâraului Negru, ocolind prin dreapta Vf. Pietrele Marunte (1735 m) si coborâm în larga sa La Poduri. În stânga. Valea Podurilor izvoraste dintr-o întinsa mlastina. În fata se ridica Vf.Muntele Mare (1826 m). Marcajul taie serpentinele drumului atât la coborâre cât si la începutul urcusului, când facem o scurta pauza la un izvor din dreapta. pentru a ne aproviziona cu apa.

Ajunsi din nou la drumul carosabil îl urmam spre stânga. Când acesta coteste spre dreapta, marcajul cruce rosie se desparte de noi, îndreptându-se în directia Lupsa. Dupa alti 500 m pe drum, când acesta coteste spre stânga, îl parasim, la 3 ore de la plecarea din statiune, admirând pentru ultima oara abrupturile Bedeleului si Scaritei si celelalte culmi dinspre est si sud-est. Prindem un drumeag înierbat. O lunga traversare pe curba de nivel, în cursul careia avem splendide panorame spre bazinul Vaii Ierii, ne conduce pe sub Vf. Muntelui Mare, care ramâne în stânga.

Când începem coborârea întâlnim un drum de camion ce vine din stânga-spate, dinspre vârf.Trecând peste 7 podete de beton ajungem la o cabana pastorala, unde întâlnim doua drumuri ce vin din stânga: unul coboara dinspre Neteda, celalalt a urcat din Bistra pe Valea Mare. Continuam sa coborâm pâna în saua Prislo/i (1621 m), unde întâlnim namasul la care vareaza moti din Bistra Intersectam un drum de tractor ce urca din Valea Mare, coborând în dreapta la capul drumului forestier de pe Valea Ierii. Urcam oblic-dreapta, scurtând serpentinele drumului, apoi îl reîntâlnim si continuam pe el, lasând în stânga vârful Prislop (1729 m). La al doilea podet de beton ne aflam la o bifurcatie de trasee: Înain

continua pe drum marcajul cruce galbena, ce duce spre Racatau (6 ore) prin Bogdanii - La Tina - Vf. Dumitreasa - Dobrin -V. Negruta. Marcajul banda rosie o ia spre fata-stânga, pe o poteca înierbata.Traversam Pârâul spirului, ce izvoraste din dreaphi noastra, de sub Vf.  Piatra Grosilor (1756 m), si urcam lin pâna la drumul care a facut un ocol pe sub vârf.

Continuam înca 300 de metri pe drum si. când acesta coteste spre dreapta, (îndreptându-se spre cabana Bogdanii) îl parasim si coborâm În fata pe platul pasunii Munceloasele. Drumul e initial înierbat dar se contureaza mai bine când panta scade. Cotim usor spre dreapta, întâlnim un drum ce vine din stânga din valea Devii urcând pe pârâul spirului si intram în padure. Traversam un pârâu si ajungem la o bifurcatie unde tinem stânga. La urmatoarea bifurcatie tinem dreapta si iesim în poianaSmidele. În stânga se vad doua namase, Smida Costinestilor si Smida suveiestilor.

Aici, în locul numit Crucea Batrânei, vine din dreapta, de pe platoul Bogdanu, marcajul banda galbena. Urmeaza o trifurcatie a drumului, la trecerea unui pârâu. Noi îl urmam pe cel din mijloc si urcam spre platoul Muntele Mic. Iesim pe platou. Lânga mlastina intersectam un drum, apoi traversam o scurta padure. Urmeaza u succesiune de trei ramificatii: la prima tinem stânga, la a doua dreapta, iar la cea de-a treia, întâlnita dupa ce trecem de un pârâu si o banca, lasam înainte-stânga drumul ce duce spre Poiana Bistrei si cotim dreapta - sus, intrând în padure.

Dupa 1,5 km coborâm în vastitatea poienii Capatâna. Trecem un pârâu apoi lasam în stânga un mare namas, de la care porneste un drum înierbat spre Poiana Bistrei. Mai multe drumuri de tractor urca spre dreapta, apoi. lânga liziera padurii, un drum bine batut o ia la stânga pe valea Bistricioara. Intram în padure pe Drumul Clujului. Dupa mai multi kilometri ajungem În luminisul La Tina. Portiunea mlastinoasa e scurta dar dificil de traversat Suntem în zona rezervatiei Molhasurile Capatânii, ce ocroteste flora relicta din aceste tinoave de altitudine.

În curând traversam mai multe pâraie si ajungem în imensul gol al Balomiresei, al carei vârf (1632 m) ramâne în stânga. Lasam câteva drumuri înierbate sa coboare paralel cu liziera spre dreapta, pe pârâul Zboru. Când drumul nostru, acum înierbat, coteste progresiv si urca spre stânga (îndreptându-se spre colibelestiranite), îl parasim si continuam înainte (nord-vest), urmarind marcajul aplicat pe lespezi de piatra "plantate" de marcatori în pasune, întâlnim înca un drum ce urca din dreapta. O ramificatie se desprinde spre stânga; Noi urcam lin spre vest pe axul principal al poienii, ce se îngusteaza treptat.

În cale întâlnim o cruce de metal. Coborâm si ajungem la colibele Picioragu. De aici ne orientam spre dreapta (N-V) prin padure, într-o poiana întâlnim un drum ce vine din stânga, de la Runcu. La circa 2 km de la Picioragu iesim în întinsa pasune de la obârsia vaii Bradeana, care, împreuna cu Zboru. formeaza în aval Somesul Rece. Drumul coteste la dreapta, pe vale în jos; noi ramânem pe curba de nivel, pe poteca înierbata, ce înconjoara izvorul Bradenii si se orienteaza spre nord, paralel cu valea. Ajungem la colibele La Nedei. Vizavi, peste vale. observam namasul Fundoaia. Drumul nostru coteste spre stânga si intra în padure. Un coborâs de circa 3 km ne scoate la Steaua, unde înnoptam în cort sau la unul din cele doua cantoane silvice.

Aici se sfârseste creasta masivului Muntele Mare. În continuare vom patrunde în Muntii Gilaului. Suntem într-o sa, la izvoarele vaii Racataului. Spre dreapta-spate urca un drum forestier ce trece în valea Somesului Rece. pe care coboara spre Gilau, dând o multitudine de ramificatii. La dreapta începe si drumul forestier ce însoteste Valea Racataului pâna la Dobrus. Spre stânga, soseaua coboara în Bistra (23 km), în valea Ariesului. dând, dupa circa 200 m de la sa, o ramificatie spre dreapta, ce duce în vasta retea de drumuri ce uneste puzderia de catune motesti 

Noi începem urcusul pe un drum de tractor, usor de urmarit. Tot prin padure ajungem într-o taietura în culme si. lasând în dreapta vârful Costeasa, coborâm în poiana La Garduri. De La Garduri, unde întâlnim caracteristicile "colibe", un drumeag coboara spre stânga, un altul se ramifica la dreapta pe valea Izvoru. Peste circa 250 m de mers, la capatul poienii, dupa ce am început urcusul, lasam succesiv doua drumuri ce intra la dreapta în padure si imediat parasim drumul principal (ce o ia la stânga, tot pe curba de nivel, spre versantul ariesean) si, urcând câteva zeci de metri, prindem un drum de care ce intra la dreapta în padure.

Dupa aproape un kilometru iesim într-o plantatie tânara Drumul devine înierbat si destul de neclar. Urcam într-o sa Între Vf. Lamasoaia (1578 m), În stânga, siToaderu (1602 m), în dreapta. Aceste doua vârfuri par gemene si sunt usor de recunoscut de la mari departari. Intersectam perpendicular un drum mai bine conturat si începem o coborâre lina pe o poteca înierbata, foarte slab vizibila, spre nord-nordvest. (Alte doua poteci merg spre înainte-dreapta la casele de sub vârful Toaderu.respectiv spre fata-stânga).

Curând vine din stânga un alt drum de care. Urcam pe el. printre fânete îngradite, ajungând la niste izvoare, bun loc de popas. Urmeaza un coborâs prin padure si poiene, spre stânga, ce ne scoate, dupa circa un kilometru, într-o larga sa. Lasam câtevii colibe în dreapta si intram pe versantul sudic al muntelui Citeni (1505 m), începând o lunga traversare, pe curba de nivel (Drumul mai bun coboara spre stânga), ce ofera o larga priveliste spre vale;) Ariesului.

Dupa circa doi kilometri întâlnim un drum foarte frecventat. ce urca din stânga , din catunul Patrusesti. Suntem în saua Apa Cumpanita, unde întâlnim un fenomen foarte interesant: Pârâul, initial izvor al vaii Arada, a fost captat de valea Broscaru, dar incomplet, astfel ca el ajunge în sa si se împarte, îndreptându-s! apele atât spre Aries cât si Spre Somes. În sa exista un punct de colectare a fructelor de padure.Un drum de camion coboara spic dreapta pe valea Broscaru spre Gitipu.

Traseul continua pe malul drept al pârâului. Peste apa încep mai multe drumuri de car ce urca spre Vârful. Este unul din putinii munti din zona cu pante pronuntate, cu aspect alpin, fapt pentru care a fost numit simplu Vârful. Intram în padure si, dupa circa 1 km de urcus pe drumul adâncit de ape. 12212o142m ajungem la colibele sesul Buzii. Lasam doua ramificatii spre dreapta-sus (ce urca spre Vârful si colibele Zanoagele) si unul la stânga si continuam urcusul oblic, prin pasune, pe o poteca înierbata, ajungând în saua Petreasa, în apropierea careia întâlnim din nou colibe.

Spre Valea Ariesului se deschide o panorama încântatoare într-un urias amfiteatru se desfasoara crângurile satului Horea (Arada) - Dealul Lamasoi, Teiu, Preluca, Baba, Patrusesti. Zarnesti, Giurgiuti, sutesti, Petreasa, Trifesti, Dârlesti, Matisesti... Mai multe drumuri bine conturate urca din stânga, din Giurgiuti. Spre nord, un drum se îndreapta prin padure spre sestina, dând ulterior nenumarate ramificatii spre Poiana Horea, Dobrus, Marisel. La dreapta-spate, un alt drum urca pe muntele Frânturile.

Noi intram dupa o atenta orientare pe un drum îngradit, ocolind pe curba de nivel platul vârf Petreasa, ce ramâne în dreapta noastra, începem un coborâs; la o ramificatie tinem dreapta si, prin padure, ajungem la un alt grup de colibe. Continuam pe un drum înierbat, într-o sa tinem stânga si ocolim primul vârf al Dealului Coachii(1415 m) si întâlnim un drum bun ce vine din stânga, dinspre catunul Petreasa. Ajungem într-o sa (unde se afla o gospodarie si de unde coboara un drum spre dreapta,spre Poiana Horea), apoi, dupa un scurt urcus, tinem tot stânga si ocolim si al doilea vârf al Dealului Coachii pe versantul dinspre valea Bulzu.

În usoara coborâre trecem pe la un izvor bun si intram în padure. Imediat strabatem poienile Osorhei (într-una întâlnim o coliba) si dupa un parcurs mai lung, urmarind atent marcajul

pe drumul de altfel bine conturat, ajungem la namasul Stauin. Aici intersectam un drum ce vine din dreapta dela Poiana Horea si coboara spreMatisesti. Urmeaza înca un kilometru de padure, apoi poiana Ursoaia, si, imediat, saua cu acelasi nume, în care intersectam soseaua Huedin - Belis - Poiana Horea - Albac.

Din saua Ursoaia intram în masivul Bihor-Vladeasa. Marcajul banda rosie continua pe un drum carosabil (accesibil doar vehiculelor de teren) în directia pesteriiGhetarul de ia Scarisoara, pâna la care mai sunt 12 km.

Trecem pe lânga câteva case. apoi, la intrarea în padure, lasam în stânga un drumn de tractor mai greu de observat, care coboara spre izvorul Aradei, laDârnini, nume cu rezonanta deosebita pentru speologi. Dupa o succesiune de pâlcuri de padure si poieni ajungem în marea poiana Marsoaia. Drumul, aici foarte pietros, urca pe vârful Clujului (1399 m) si ajunge la casele Zapodie.

De aici, de la Zapodie, continuam pe drum si, dupa un kilometru, ajungem la o ramificatie: Spre stânga coboara o sosea prin Cheile Ordancusii spre Garda de Sus. Noi continuam înainte, ajungând dupa 300 m la Rânjesti, unde se ramifica spre dreapta traseul marcat cu banda albastra, ce conduce prin Calineasa la Padis. Mai departe trecem prin catunele Stânisoara si Ocoale, pâna la Ghetar. Asezate pe un platou carstic, aceste catune sunt printre cele mai pitoresti asezari din Apuseni.Casele motilor nu an fundatie: toate sunt în panta, sprijinite la colturi pe bolovani sau stive de butuci. Acoperisurile, de sindrila (sau de paie, hi grajduri), sunt foarte tuguiate, reprezentând adesea 2/3 din înaltimea casei. Totul se construieste exclusiv din lemn, desi unele case ridicate în ultimii ani nu mai respecta integral stilul traditional.

Ajungem la celebra pestera Ghetarul de la Scarisoara. amenajata partial pentru vizitare. În fundul unui larg aven, de 50 m 

adâncime, se afla un imens bloc de gheata estimat la peste 50000 metri cubi. În adâncuri sunt si doua sectoare fara gheata. Rezervatia Mare si Rezervatia Mica, cu regim de rezervatie stiintifica. Bine îmbracati coborâm în spirala, pe scarile metalice observând flora de pe peretii avenului, organizata în benzi circulare, corespunzatoare temperaturii, care la baza avenului este aproape de O grade Celsius. Este exact stratificatia vegetatiei pe ui munte de peste 2500 de metri, dar în miniatura si inversata! În pestera se fac studii stiintifice de catre Institutul de Speologic "Emil Racovita" din Cluj-Napoca ( Este cel mai vechi institut speologic din lume!) Dupa vizitarea Salii Mari si a "Bisericii" cu stalactitele, stalagmitele si coloanele ei de gheata, iesim din subteran, putându-ne continua drumul spre Garda de Sus sau spre Padis.

1B. GHEŢARUL DE LA SCĂRIsOARA - sAUA URSOAIA PETREASA - APA CUMPĂNITĂ - STEAUA BALOMIREASA - CĂPĂŢÂNA - SMIDELE - MUNTELE MARE - sESUL CALD -STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: banda rosie Durata: 17-20 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 1 A.

De la pestera Ghetarul de la Scarisoara avem de mers 12 km pe un drum carosabil (recomandat însa numai vehiculelor "de teren", si, desigur, bicicletelor de munte!), pâna în saua Ursoaia Dupa catunul Ghetar urmeaza o portiune de padure, apoi trecem prin catunele Ocoale si Stânisoara. La casele Rânjesti se desprinde spre stânga marcajul banda albastra, ce duce prin Calineasa spre Padis. Peste 300 m se ramifica la dreapta drumul carosabil ce coboara prin Cheile Ordâncusii spreGarda de Sus Urcam prin padure si iesim la casele Zapodie. Trecem peste Vf. Clujului (1399 m) si coborâm în marea poiana Marsoaia. Urmeaza o succesiune de poieni si portiuni de padure si iesim în saua Ursoaia, unde intersectam drumul nemodernizat ce vine de pe Somes, din Poiana Horea, si coboara la dreapta spre Albac.

Continuam pe culme, intrând în masivul Gilâu-Muntele Mare. În 15 minute ajungem în poiana Stauin, la colibele locuitorilor din Matisesti, unde intersectam un drum ce vine din stânga, dinspre V. Apa Calda, si coboara spre dreapta, în Matisesti. Urmeaza o succesiune de trei poieni (Osorhei), dupa care iesim în pasuneaDealului Coachii. Acesta ramâne în stânga si, trecând pe la un izvor, iesim într-o sa cu o gospodarie. În stânga, dincolo de valea Petreasa, se înalta

vârful Stur (1479 m). Ocolim tot prin dreapta un alt vârf al Dealului Coachii. Atentie!! La un izvor mai mlastinos trebuie sa parasim drumul bun, ce duce spre catunul Petreasa, si sa urcam în stânga, pe lânga un sant adânc, înierbat (fost drum, demult abandonat).

Trecem printre brazi rari si iesim din nou în culme, într-o mica sa, unde vine din stânga-spate drumul ce trecea peste vârf, pe la colibe. Trecem pe lânga trei colibe si intram în padure, unde panta se accentueaza. Când iesim din nou la loc deschis ocolim prin dreapta platul vârf Petreasa (1564 m) si ajungem în saua omonima, la o mare intersectie de drumuri. Noi nu urcam în fata, pe culme, ci continuam la fata-dreapta, coborând lin pe un drum înierbat. Ajungem la colibele sesul Buzii, de unde intram în padure, pe malul unui pârâu. Iesim în saua Apa Cumpanita.

Aici avem surpriza sa vedem ca pârâul, curgând pe vale ajunge în culmea principala (!) si se bifurca: o parte curge spre dre

apta, spre Aries, restul spre stânga, pe V. Broscarii, spre bazinul Somesului. Lasam în stânga drumul ce coboara pe V. Broscarii si, dupa ce trecem de o cabanuta silvica, parasim drumul principal, ce coboara în dreapta, si tinem fata-stânga, pe un drumeag înierbat. Ocolim pe curba de nivel muntele Citera, al carui vârf ramâne în stânga. Diverse drumuri coboara în dreapta, spre catunele Aradei.

Iesiti într-o sa (colibe pe stânga) intram în fata, în padure, urcând 15 minute pâna la o alta pasune, pe lânga gardul careia cotim dreapta. Trecem pe la un izvor. Când iesim dintre garduri parasim drumul si urcam fata-stânga, pe o poteca înierbata, putin vizibila, pâna în larga sa dintre vf. Toaderu si vf. Lamasoaia. Aici traversam un drum de care si coborâm în fata. pe un drum înierbat. printr-o plantatie. Drumul tine dreapta, devine orizontal la intrarea în padurea batrâna si ne scoate, dupa înca 15 minute, în poiana La Garduri, unde întâlnim un drum bun ce vine din dreapta, pe curba de nivel. Trecem pe la colibe (mai multe drumuri se ramifica atât în stânga, cât si în dreapta), ramânând pe culme. Intram din nou în padure, urcând pe drumul lat de tractor peste Vf. Costeasa si coborând la Steaua, unde începe masivul Muntele Mare.

Din aceasta sa (1380 m), unde sunt doua cantoane silvice, un drum nemodernizat coboara la dreapta, spre Aries, pe V. Bistra: un altul o ia fata-stânga, spre izvorul Somesului Rece, iar un drum auto forestier coboara spre stânga, pe V. Racataului, spre Dobnis. Noi urcam pe culme înainte, timp de o ora, prin padure, lasând succesiv doua drumuri în stânga, iesind din padure la colibele La Nedei. În fata, dicolo de V. Bradeana, se afla namasul Fundoaia. Noi cotim dreapta (sud) si mergem paralel cu valea, apoi facem un arc de cerc spre stânga în jurul izvoarelor Bradenii si intram în padure.

Lasam o ramificatie spre dreapta, spre colibele Runcu, apoi ajungem la colibele Picioragu. De aici urcam pe un culoar prin padure spre sud-est, iesind în imensul gol al Balomiresei. Aici urmeaza o zona cu probleme de orientare, deoarece parasim drumul, ce merge înainte, spre colibele stiranite, si luam directia sud-est, în coborâre oblic stânga, dar parasim drumeagul acesta, ce coboara în stânga, la Zboru, si continuam arcul de cerc. spre sud-est, pâna prindem un drum venind din dreapta-spate. dinspre punctul culminant al Balomiresei (1632 m).

Intram În padure, pe Drumul Clujului, trecând prin poiana La Tina (suntem în zona rezervatiei Molhasurile Capatânii). Dupa 45 de minute iesim din nou din padure, în marea poiana Câpâtâna. Chiar la iesirea din padure traversam un pârâu, venind din stânga, dinspre Vf.Câpâtâna (1599 m). Este chiar izvorul vaii Bistricioara,pe care un drum coboara la dreapta. Drumul ne duce. pe curba de nivel, pe la colibele Capatâna. apoi mai trecem un pârâu si urcam, intrând în padure.

Dupa un timp vine din dreapta-spate un drum dinspre Poiana Bistrei. Intram în prelunga poiana Muntele Mic, de unde mai multe drumuri intra la dreapta spre colibele Buciseni. De pe platou coborâm apoi usor dreapta, în poiana Smidele. Spre stânga se ramifica marcajul banda galbena, ce duce pe la Bogdanu si Vf.  Irisoara înMaguri-Racatau. În dreapta, sub noi sunt namasele Smida Costinestilor si Smida stiveiestilor.

Mai multe drumuri urca spre stânga, pe platou. Noi ramânem relativ pe curba de nivel si intram în padure, iesind apoi în pasunea Munceloasele, unde tinem stânga si urcam, pe drumul înierbat, pâna la drumul de tractor ce vine de la Bogdanii. Continuam pe el spre dreapta, dar dupa 300 m îl parasim si intram spre dreapta-fata pe o poteca, pe care traversam pârâul spintlui si reîntâlnim, dupa mai mult timp, drumul de tractor, pe care vine, din stânga-spate, marcajul cruce galbena. Mai departe ocolim prin stânga vârful Prislop si coborâm în saua Prislop (1621 m), unde vedem în dreapta colibele bistrenilor.

Intersectam un drum de tractor ce urca din stânga, din V. Ierii, si coboara în dreapta, pe la colibe, în Valea Mare, si începem urcusul, într-o sa, la o cabana pastorala, drumul se trifurca. Noi tinem varianta din stânga, dar dupa al saptelea podet parasim drumul si o luam înainte-stânga, prin pasune. Poteca devine mai clara si orizontala. Ocolim vârful Muntele Mare. aflat în dreapta noastra. Traversam o obârsie mai adânca de vale, numita Groapa Nametului. De aici mai avem 3 ore de mers pâna în statiunea Baisoara.

Ajungem la drumul auto ce vine din dreapta, de pe vârf. Coborâm pe el, întâlnind la o serpentina marcajul cruce rosie, ce vine din dreapta, de la Lupsa.Coborâm (scurtând o serpentina a drumului) în larga sa La Poduri. Trecem un pârâu si urcam vizavi, apoi drumul coteste stânga si devine orizontal, intrând în padure.Vârful Pietrele Marunte (1735 m) ramâne în dreapta. Coborâm în saua sesul Cald. Înainte de care marcajul cruce rosie se desparte, coborând spre fata-dreapta.

Lasam în stânga noastra colibele sesul Cald, apoi drumul ce duce la Buhuia, si intram pe versantul dinspre V.  Vadului al muntelui Buscat (1676 m), ce ramâne în stânga. Prin padure, drumul ne duce pâna în saua La Plopis, de unde marcajul paraseste drumul (ce coteste usor dreapta) si continua înainte, pe o poteca. Intram în padure, apoi traversam pârtia de schi si culoarul teleschiului si iesim în statiunea Baisoara.

2 A, STAŢIUNEA BĂIsOARA - sESUL CALD -MUNTELE MARE - NETEDA - LA DUBE - LA RUINE -sERBOIU -LUPsA

Marcaj: cruce rosie Durata: 7-8 ore Caracter: Marcaj ce urmeaza culmea cea mai înalta a masivului Muntele Mare, oferind panorame exceptionale în toate directiile. Recomandat drumetilor cu pregatire medie si ciclistilor montani antrenati. Iarna recomandat dincolo de Muntele Mare numai celor corespunzator echipati, dotati cu busola si de preferinta având schiuri de tura.

Pornim din statiunea Baisoara, din fata cabanei (hotelului), pe drumul carosabil. În fata cabanei vechi parasim soseaua si marcajul cruce albastra, ce cotesc stânga, si intram pe "drumul militar". Dupa ce întâlnim o alta varianta a drumului, venind din stânga-spate, ajungem la o bifurcatie. Drumul carosabil coteste la dreapta, noi însa continuam înainte, pe un drum de care, însotit de o linie telefonica.

Dupa un parcurs orizontal traversam un pârâu si începem sa urcam. La o trifurcatie tinem dreapta si, prin padure, "drumul telefonului" ne scoate, pe lânga captarile de apa pentru statiune, la sesul Cald, la "drumul militar", putin mai sus de colibe, unde întâlnim marcajul banda rosie. În continuare urcam lin, apoi traversam pe curba de nivel mai multe izvoare ale Pârâului Negru. ocolind prin dreapta Vf. Pietrele Marunte (1735 m) si coborâm în larga sa La Poduri.

În stânga. Valea Podurilor izvoraste dintr-o întinsa mlastina. În fata se ridica Vf. Muntele Mare (1826 m). Marcajul taie doua serpentineale drumului, apoi îl însoteste la stânga pe o portiune lunga. Când drumul face o serpentina brusca spre dreapta, îl parasim, despartindu-ne astfel si de marcajul banda rosie, si ne angajam pe o poteca, ghidati de stâlpii de marcaj. Traversam un pârâu (apa nepotabila!) si urcam printre ienuperi, iesind pe nesfârsitul platou al Muntelui Mare, la 3 ore de la plecarea din statiune.

Curând, lânga o fundatie, poteca se transforma în drum ele tractor. Vârful Muntelui Mare ramâne în dreapta. Dupa traversarea unui pârâu si desprinderea spre dreapta a unui drum înierbat ce trece prin saua dintre Vf. Muntele Mare si Vf. Neteda, urcam lin spre acesta din urma, al carui punct de maxima altitudine (1784 m) ramâne de asemenea în dreapta noastra. Urmeaza o

coborâre lunga, dar lina. deoarece ne aflam în continuare pe imensul platou Muntele Mare - Neteda - sesul Lupsanului. apartinând suprafetei de nivelare Farcas-Cârligati.

Din dreapta-spate vine un drum de camion bine conturat, dinspre saua Prislop. Ajunsi în saua dintre Neteda si La Dube, drumul devine orizontal si înierbat. În dreapta noastra zarim o stâna. (De aici coboara spre dreapta un drum de tractor în Valea Filii). Drumul nostru se contureaza din nou, desfasurat printre bolovani enormi ce-l strajuiesc de ambele parti. În fata-dreapta vedem stâncile de pe platul vârf La Dube (1653 m).

Trecem de o fâsie de padure ce urca din stânga pâna aproape de drum si, dupa înca 400 m. ajungem, la cinci ore de la plecare, la o importanta ramificatie: drumul de tractor continua înainte, peste vârful sesul Lupsanului (1636 m), de unde coboara spre saua Poarta întrecailor si catunul Novacesti, dând ramificatii si spre colibele Caprarete (stânga) respectiv spre V. Neagului (în dreapta). Marcajul cruce rosie însa paraseste drumul si o ia stânga-fata, coborând prin pasune. Privind cu atentie vom identifica poteca, pe vremuri foarte batuta, acum înierbata.

Traversam un pârâu, apoi coborâm paralel cu el înca 300 m. pâna la intrarea în padure, marcata de o uriasa cruce rosie, vopsita pe trei brazi alaturati. O coborâre de circa trei sferturi de ora prin padure ne scoate în poiana La Ruine ("La Ziduri"), unde a existat pâna în anii '50 Casa Pogaceaua (Cab. Muntele Mare).apartinând Armatei, dar care gazduia si turisti. Aici vine din dreapta un drum mare de tractor dinspre sesul Lupsanului. Înca o portiune de coborâre pe culme si ajungem în Tarnita Târsa. o sa unde intersectam un drum de tractor ce urca din stânga, pe Hoanca Târsei, venind de pe Valea Lupsei, si coboara în dreapta, pe Hoanca Goieispre Valea Caselor.

Marcajul nostru coteste dreapta si continua pe culme, printre ienuperi. Lasam în stânga vf. serboiul (1240 m), trecem pe la un izvor, apoi ne abatem din culme spre stânga, pe la colibele Pogaceaua, deasupra carora trecem pe la un alt izvor si printr-o zona mlastinoasa. Reîntâlnim drumul de culme în saua Poarta serboiului. În continuare trecem pe la un grajd cu peretii din Piatra si întâlnim primele case permanente. Lasam în stânga un vârf al muntelui Runcuri (l 122 m) si ajungem într-o sa larga.Mai departe ocolim si vf. Certege (1026 m) si ajungem pe dealul Prislop.

Pe aceasta portiune avem privelisti deosebite spre Muntii Metaliferi, admirând în fata Gemenele. Coltul Vintu, dar si deranjanta imagine a carierei de laMusca/Rosia Montana, unde versantii nu au mai fost reîmpaduriti. Drumul cel mai batut coboara pe Dealul lui Mihai. Noi însa înainte de intrarea în padure, cotim brusc la dreapta, prin fânat, coborând abrupt câteva zeci de metri, prinzând un drum de care. Printre tufisuri descindem, în serpentine, ajungând la fânatele numite Obârsia. Aici,pe o potecuta, se poate ajunge, urcând spre spate-stânga, la un izvor.

Mai departe coborâm pe liziera padurii, apoi trecem de o sa împadurita si de niste case. Drumul intra într-un faget, apoi iese in poieni, pe culmea dintre valeaObârsia (în stânga) si Valea Caselor (în dreapta). Printre fânete îngradite coborâm în satul Lupsa (centru de comuna, aflat pe V. Ariesului, la 516 m altitudine), iesind la soseaua principala cu 200 m aval de gara. de unde mai sunt 500 m pâna în centrul comunei, unde vom vizita neaparat muzeul etnografic.

2B. LUPsA - sERBOIU - LA RUINE - LA DUBE NETEDA - MUNTELE MARE - sESUL CALD - STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: cruce rosie Durata: 8-9 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 2 A.

Din Lupsa, mergând pe sosea 700 m din centru în directia Turda, cotim, pe lânga casa cu nr. 1 O, la stânga, pe o ulicioara Urcam printre casc si fanate pe culme, spre nord. În dreapta avem pârâul Obârsia. Trecem printr-o padure de fag, apoi pe la niste case, intrând iar în padure. Ajungem într-o poiana, de unde avem priveliste spre stânga, peste V. Caselor. În capatul de sus al poienii ne abatem putin dreapta, pentru a lua apa de la un izvor. Drumul urca în serpentine si ne scoate în culmea Prislop, întâlnind un drum ce vine din dreapta, de pe Dealul lui Mihai.

Ocolim vârful Certege, iesind într-o sa larga. Mai departe ocolim prin stânga un vârf al muntelui Runcuri si iesim pe culmea acestuia. Trecem pe lânga câteva gospodarii si un grajd de

piatra. La circa 2½ ore de la plecare iesim în saua Poarta serboiului, la o intersectie de drumuri. Un drum continua pe culme înainte: Noi ne orientam la dreapta, pe curba de nivel. Trecem pe la un izvor. pe deasupra caselor Pogâceaua, apoi iesim din nou pe spinarea muntelui serboiu, reîntâlnind drumul de culme. Un nou i/\or. apoi lasam în dreapta înca un vârf (1240 m) si coborâm lin în saua Tarnita Târsa.

De aici se poate coborî la stânga, în Valea Caselor, pe Hoanca Târsei, sau la dreapta. În V. Lupsii. pe Hoanca Goiei. Noi urcam pe culme în fata, iesind în scurt timp în poienita La Ziduri sau La Ruine, unde a existat cândva o cabana. Drumul mai bun urca oblic stânga, dar noi o luam în sus (atentie la ramificatii!). Dupa o ora de urcus iesim în golul montan, unde poteca se cam pierde. Urcam circa 300 m. apoi traversam pârâul din dreapta noastra si urcam oblic, pâna ajungem în culme, la drumul de tractor ce vine din stânga, de peste sesul Lupsanului.

Locurile se numesc La Morminte, în apropiere fiind vizibile pâna în urma cu câteva decenii locurile de veci ale motilor ce au cazut aici în lupta în 1849. Cotim pe drum la dreapta si mergem orizontal, lasând în stânga vârful La Dube, cu brazi si stâncarii. Trecem o sa lata. Înierbata (în stânga se vede o stâna, de unde un drum coboara în V.  Filii), începem urcusul lin spre Vf. Neteda. Drumul se bifurca: Cel mai bun. cvasicarosabil, tine stânga (mergând în saua Prislop); Noi tinem înainte-dreapta si lasam în stânga punctul culminant al Netedei (1784 m).

Suntem pe un imens platou usor valurit. În fata este Muntele Mare, la care ajungem dupa înca o ora de mers. Trecem printre stâncile Piatra Cântatoare (în dreapta) si baza militara de pe vârf din stânga. Continuam pe o poteca si începem coborârea, printre ienuperi, în fata ni se deschide un peisaj larg, noutatea fiind Vf. Buscat si izvoarele Vaii Ierii. Ajungem la drumul carosabil ce vine de pe vârf, facând aici o serpentina la stânga. Urmam drumul, pe care merge si marcajul banda rosie.(în continuare vezi traseul nr. 1 A).

La mica distanta de saua si colibele sesul Cald parasim "drumul militar" si coborâm înainte-dreapta pe sub stâlpii unei linii telefonice. Mai multe drumuri vin succesiv din dreapta-spate si stânga-spate, apoi ajungem înapoi în "drumul militar", pe care iesim în câteva minute în statiunea Baisoara.

3 A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - CRUCEA CRENCII -MUNTELE ROMÂNEASA - REZERVAŢIA SCĂRIŢA - BELIOARA - V. BELIOARA - LUNCA LARGĂ - CHEILE RUNCULUI - RUNC - OCOLIs

Marcaj: cruce albastra Durata: 6 ore (3 pâna în rezervatia Scarita-Belioara) Caracter: Marcaj ce face legatura dintre statiunea Baisoara si Valea Ariesului, utilizat însa în primul rând pentru vizitarea, plecând din statiune, a rezervatiei Scarita-Belioara si pentru accesul la celelalte obiective din zona: Cheile Pociovalistei Cheile Runcului, Cheile si Manastirea Posaga etc. Traseul este usor accesibil pentru drumetie in tot cursul anului, mai ales în portiunea dintre statiune si rezervatie. Iarna orientarea este însu dificila, traseul fiind recomandat numai cunoscatorilor.

Pentru ciclistii montani traseul este accesibil, dar necesita experienta si antrenament, fiind recomandabila evitarea portiunii dintre cabana militara si V.  Vadului (se coboara pe drumul forestier) si efectuarea primei parti a coborârii pe V.  Belioara pe lânga biciclete.

Din fata cabanei "Muntele Baisorii" (hotelul), urmam soseaua. lasând suuccesiv spre dreapta "drumul militar" (însotit de marcajul cruce rosie) si apoi drumul forestier ce coboara în V. Vadului. ajungând la 15 minute de la plecare aproape de Cabana Militar.!, unde stâlpii de marcaj ne indica sa parasim drumul asfaltai, intrând în dreapta în padure. Coborâm mult, pe un vechi drum de carute pe alocuri adâncit de ape.

Într-o poienita avem grija sa cotim stânga, împreuna ei; marcajul, ce ne conduce în scurt timp la firul Vaii Vadului, pe care îl traversam. Dupa înca 50 m, într-o poienita, cotim aproape 180 de grade spre dreapta, întâlnind drumul de tractor ce vine pe firii Vaii Vadului. Dupa câteva zeci de metri cotim la stânga pe o poteca, traversam drumul forestier (care se sfârseste putin mai la stânga, continuându-se numai cu un drum de tractor) si urcam prin padure. Treptat panta scade

iar poteca ne scoate într-un luminis unde ne orientam fata-dreapta, pe liziera, coborând apoi oblic pe o poteca spre un drum de care ce vine din V.  Vadului.

Suntem la Crucea Crencii la limita dintre judetele Cluj si Alba. De la plecare a trecut o ora. Un drum de tractor foarte adâncit de ape urca în dreapta, spreStauina Runcanilor. Noi mergem înainte pe drum, apoi, la colibe, un alt drum urca la stânga, în serpentine, spre culmea ce duce la muntele Boinic, sovaru si obârsia vaiiJgheburoasa. Drumul cel mai batut continua înainte, pe curba de nivel, noi însa îl parasim si ne orientam spre sud, prin fânat, ghidati de un stâlp de marcaj. Poteca firava devine treptat mai bine conturata.

Traversam Apa Ratacita, cum plastic a fost denumit izvorul Vaii Tisei datorita meandrelor pe care le face în aceasta zona plata si mlastinoasa. Urcam vizavi, spre colibele numite La stiolne. Aici întâlnim un drum ce vine din spate-drcapta. pe culme, de la colibele Bocsesti (unde se sfârseste drumul auto forestier ce urca din Sagagea). Începem sa urcam pe Muntele Boului, pe un drumeag înierbat, destul de abrupt, lasând în stânga noastra niste plopi.

Ajunsi în culme cotim spre dreapta, poposind la stâlpul de marcaj pentru a admira peisajul ce se deschide în directia statiunii: Se vede sub noi firul Apei Ratacite, colibele stiolne, Bocsesti, Crucea Crencii si Zapodie (în dreapta, pe versantul dinspre V.  Tisei al muntelui sovaru). În plan mai departat se vad nenumaratele case de vacanta ridicate în statiune, iar pe orizont se contureaza la vest-nord-vest vârful Buscat, la vest vf.  Pietrele Marunte, continuat spre stânga de Muntele Maresi Neteda.

Ocolim în urcus lin, pe drumeagul înierbat, obârsia Vaii Boului, aflata în stânga noastra. Tot în stânga ramâne si vf. Româneasa, în dreptul caruia traseul devine orizontal, iar panorama spre sud, pâna acum obturata, ni se deschide brusc: Se vede Valea Ariesului si împaratia de munti din sudul Apusenilor si, în zile cu vizibilitate buna (iarna sau în octombrie), se pot admira la orizont crestele muntilor Fagaras, Parâng si Retezat.

Directia de mers se schimba din nou. Ne orientam spre est, printre ienuperi, si coborâm într-o sa. Aici parasim drumul si urcam direct prin pasune, ghidati de semnele de marcaj aplicate pe pietre, spre vârful Cuntenitu. Este ultimul urcus. Ajunsi în culme lasam în dreapta vârful, cu baliza topo, si, la 2½-3 ore de la plecare, ajungem la marginea rezervatiei Scarita-Belioara.

Intrarea în rezervatie este barata de un gard, prevazut cu un pârleaz. Cu câteva zeci de metri înainte de gard. În stânga, la obârsia vaii Belioara, un stâlp cu sageti marcheaza începutul traseului triunghi albastru (ce traverseaza rezervatia si coboara în Runc prin Cheile Pociovalistei). Marcajul nostru, cruce albastra, coboara abrupt, prin pasune, ajungând la un izvor. Din stânga vine de pe un picior un drumeag înierbat. Continuam sa coborâm pe linia de cea mai mare panta si intram în padurea de fag.

Poteca se transforma treptat în drum de tractor, ce urmeaza firul apei, scotându-ne din padure la o ramificatie, unde un drum de tractor urca în serpentine pe versantul din stânga. Continuam pe firul vaii, pe drumul ce devine treptat carosabil. Dupa circa o ora trecem pe lânga cantonul silvic Lunca Larga si intram în satul cu acelasi nume. Ajunsi în valea Ocolisului, la drumul principal, cotim dreapta si intram curând în Cheile Runcului, a caror versanti abrupti se ridica la înaltimi impresionante. Pe vale mai întâlnim vechi mori, vâltori si alte instalatii traditionale actionate de forta apei, unele înca în functiune.

Dupa 3,5 km din Lunca Larga iesim din chei si ajungem în satul Runc, unde se sfârseste traseul marcat cu triunghi albastru, de care ne-am despartit cu circa 3 ore în urma, 300 de metri în aval vedem si confluenta Ocolitului cu apa Pociovalistei. De aici urmând în continuare drumul, trecem prin Ocolis, sat resedinta de comuna, însirat pe vale. Dupa 4,5 km parcursi din Runc ajungem la Gura Ocolisului, la confluenta cu Ariesul, unde întâlnim drumul national, pe care sunt 34 km pâna la Turda si, în sens opus, 51 km pâna la Câmpeni. Gara Ocolis este la 500 m de mers spre dreapta, mocanite circulând de doua ori pe zi.

3 B. OCOLIs - RUNC - CHEILE RUNCULUI - LUNCA LARGĂ - V. BELIOARA - REZERVAŢIA SCĂRIŢA BELIOARA - MUNTELE ROMÂNEASA - CRUCEA CRENCII - STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: cruce albastra Durata: 7 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 3 A.

În V. Ariesului, la 34 km de Turda si 51 km de Câmpeni, se varsa Ocolisul, pe a carui vale intram, însotiti de marcajul cruce albastra. Drumul nemodernizat ne duce prin satul Ocolit (altitudine 460 m), din care trecem pe nesimtite în satul Runc. În centrul satului vedem venind din stânga apa Pociovalistei. Cu 300 m mai sus se ramifica la stânga drumul auto forestier pe care urca marcajul triunghi albastru spre rezervatia Scârita-Belioara. Curând satul se sfârseste si intram în Cheile Runcului,unde admiram versantii impunatori, care însa ating rareori verticalitatea. Iesind din chei ajungem în satul Lunca Larga. Aici parasim valea principala si cotim la stânga, pe drumul auto forestier ce însoteste valea Belioara. Trecem pe lânga cantonul silvic "Lunca Larga" si, dupa 1½ ore de mers din sat, drumul forestier se termina. Continuam pe un drum de care, lasam în dreapta un drum (ce urca în serpentine pe o panta despadurita, printre grajduri si salase) si urcam sustinut, prin padure,pe lânga pârâu, pâna iesim din padurea de fag. Drumul coteste la dreapta, pe curba de nivel. Noi urcam în fata, pe la un izvor, pe linia de cea mai mare panta, iesind în culme la un stâlp de marcaj cu sageti, dupa 4 ore de la plecare.

Suntem la marginea rezervatiei Scarita-Belioara, limitata de un gard. Din stânga vine, din rezervatie, marcajul triunghi albastru, ce se sfârseste aici. Merita sa trecem pârleazul peste gardul rezervatiei si sa ne abatem 10 minute pe triunghiul albastru pentru a vizita splendidul ses al Craiului si a admira impresionantele abrupturi ce se pravalesc spre bazinul Posegii. Reveniti la crucea albastra mergem pe platou, spre vf. Cuntenitu, ce ramâne în stânga. Coborâm direct prin pasune si ajungem într-o sa, la un drum ce vine pe curba de nivel din dreapta.

Urmeaza un urcus lin pe muntele Româneasa, a carui vârf ramâne în dreapta. Ocolindu-l, începem sa coborâm spre nord pe o culme înierbata, de unde avem o larga panorama spre statiunea Baisoara si culmea Neteda - Muntele Mare - Pietrele Marunte -Buscat. În dreapta noastra curge V. Boului. Nu cu mult înainte de a ajunge la o insula de fagi parasim culmea si coborâm spre stânga, pe un drumeag înierbat, prin fanate, la colibele stiolne. De aici un drum continua înainte spre colibeleBocsesti. dar noi tinem înainte-dreapta (spre nord-vest) si coborâm oblic la firul vaii Apa Ratacita, pe care o traversam, admirându-i meandrele.

Mentinem directia. Drumul înierbat se pierde. treptat si ajungem la colibele Crucea Crencii, unde vine din dreapta un drum de care. De aici mai avem o ora de mers pâna în statiune., la hotelul "Cab.Muntele Baisorii". Lasam o ramificatie la stânga (drum adâncit, ce urca spre Stauina Runcanilor). Continuam pe drum câteva sute de metri, pe curba de nivel, apoi îl parasim si urcam abrupt la stânga prin pasune câteva zeci de metri. Poteca devine orizontala, coteste stânga si intra în padure.

Coborâm oblic, traversam un drum forestier si dam într-un drum lat de tractor, pe care coborâm la dreapta câteva zeci de metri pâna în vale. Aici cotim la stânga-spate, traversam firul Vaii Vadului si începem un urcus lung, prin padure, care ne va conduce în statiune, într-o poienita avem grija sa cotim dreapta, urmând marcajul. Iesim la sosea, nu departe de cabana militara. Pâna la hotel mai avem de mers pe drumul asfaltat înca 15 minute.

4A. REZERVAŢIA SCĂRIŢA-BELIOARA - CORNUL PIETRII - CHEILE POCIOVALIsTEI - RUNC

Marcaj: triunghi albastru Durata: 3 ore (plus 3 ore statiunea Baisoara - Rezervatie, plus 1 ora Runc-Ocolis, total din statiunea Baisoara la V. Ariesului 7 ore.) Caracter: Marcaj de vizitare a rezervatiei geobotanice Scarita-Belioara si a Cheilor Pociovalistei. Reprezinta o varianta a traseului cruce albastra. Traseul are o portiune abrupta, mai dificila, precum si zone expuse, fiind recomandat drumetilor mediu antrenati, dar nefiind recomandat pentru turism pe schiuri sau cicloturism montan. Traseul este interzis iarna, din cauza pericolului de avalansa!

În apropierea gardului ce marcheaza intrarea în rezervatia Scarita-Belioara, un stâlp cu sageti semnalizeaza începutul marcajului triunghi albastru, ce se desprinde aici din crucea albastra ce vine din statiunea Baisoara si coboara pe V. Belioara. Trecem de gard, peste pârleazul de sub "firma" rezervatiei, intrând pe minunatul fânat ce adaposteste atâtea raritati floristice.

Strabatem sesul Craiului - acest platou situat la peste 1350 m altitudine, având în stânga padure iar în dreapta prapastiile ce se deschid spre obârsia vaiiBelioara (afluent al Posegii, altul decât V. Belioara pe care coboara crucea albastra!). La izvoarele acestei vai vedem, aparent minuscule, casele din Posaga de Sus (Belioara), situate cu 800 m mai jos decât noi. Poteca, pe care o urmam cu strictete, fiind în zona de rezervatie, ne conduce printre molizi rari pe un promotoriu, de unde avem sub noi un mare amfiteatru - obârsia celui mai important vâlcel ce strabate abrupturile Scaritei.

De aici cotim 90 de grade la stânga, poteca, aici destul de expusa, ducând chiar pe buza abruptului. Peretii verticali de sub noi impun sa mergem cu multa atentie! Urmarind atenti marcaj 1 triunghi albastru, cotim la stânga si intram în padure, coborând în serpentine câteva zeci de metri diferenta de nivel, pâna ajungem într-o poteca mai lata. Urmatoarele 5 minute mergem pe curba de nivel, având în dreapta creasta îngusta ce limiteaza abrupturile dinspre bazinul Posagii. Versantul dinspre bazinul vaii Ocolisului, pe care suntem noi acum, este împadurit si nu prezinta verticale, desi este si el pe alocuri foarte abrupt.

Marcajul ne conduce într-o strunga, spre dreapta. Aici iesim din padure, trecând din nou pe versantul dinspre bazinul Posagii. având sub noi obârsia aceleiasi mari vai seci. Poteca îngusta ne conduce pe sub stânci peste obârsiile altor pâraie, dupa care ajungem pe platoul împadurit al muntelui Scarita. Peisajul se schimba.Strabatem o zona care a fost devastata de un incendiu, apoi padurea devine impresionanta prin dimensiunile unor arbori seculari si mai ales prin uimitorul amestec de specii.

Coborârea devine treptat mai abrupta si încep serpentine. Poteca trece peste zone stâncoase, coborându-ne mai multe sute de metri diferenta de nivel, pâna în poiana Cornul Pietrii, un bun loc de popas dupa obositorul parcurs de pâna aici.

Din aceasta poienita, situata la obârsia unuia dintre izvoarela vaii Pociovalistei, un drum de care (putin vizibil) urca spre dreapta, pâna într-o sa, de unde putem continua pe cumpana de ape dintre bazinele Posagii si Ocolisului sau putem cobori pe valea Rastoaca sau pe culmea Bradatel în Belioara, pe sub impresionantele abrupturi ale Scaritei, ce pot fi astfel admitrate în toata splendoarea lor, ce ramâne în buna parte ascunsa drumetilor ce strabat traseele marcate. Traseul nostru, triunghi albastru, coboara din poiana Cornul Pietrii spre stânga, pe linia de cea mai mare panta.

Trecem pe la un izvor binevenit si intram în padure. Atentie! Drumul de carute o ia curând pe versantul stâng, spre colibele Lapsor. Noi însa trebuie sa continuam tot pe firul vaii în jos. În partea finala, urmele de tractor intra chiar pe tirul pârâului, înaintarea fiind dificila din cauza noroiului respectiv a lanurilor de urzici ce strajuiesc poteca. Ajungem la, confluenta pârâului Scaritei, pe care am coborât, cu cel al Muncelului, ce vine din dreapta. Suntem la capul drumului auto forestier de pe V. Pociovalistei, pe care vom coborî pâna la reîntâlnirea cu crucea albastra.

Dupa un timp lasam în stânga drumeagul ce trece apa si urca în culmea din stânga (spre poiana Preluca Menii) si ajungem, dupa 2 km de mers pe drumul forestier, la confluenta cu pârâul Tâlvelor, ce marcheaza intrarea în Cheile Pociovalistei. Roase de vremi, ele ne ofera imaginea unor chei îmbatrânite, cu versanti ce si-au pierdut în mare parte verticalitatea dar îsi pastreaza semetia prin marea diferenta de nivel. Dupa 3 km iesim din chei. Întâlnind primele case din Runc. Drumul se îndeparteaza de firul apei si ne scoate, la o ora de la intrarea în chei, la firul Vaii Ocolisului, unde marcajul nostru ia sfârsit, întâlnind crucea albastra pe care am parasit-o cu trei ore în urma. Cotind la dreapta, Pe drumul principal, mai avem 4,5 km pâna în Valea Ariesului.

4B. RUNC - CHEILE POCIOVALIsTEI - CORNUL PIETRII - REZERVAŢIA SCĂRIŢA-BELIOARA

Marcaj: triunghi albastru Durata: 3-4 ore (plus 1 ora Ocolis - Runc, plus 3 ore Rezervatie -statiunea Baisoara, total din V. Ariesului în statiunea Baisoara 7-8 ore.) Pentru detalii a se vedea si traseul 4 A.

Marcajul se desprinde din traseul cruce albastra (Ocolis -statiunea Baisoara) în satul Runc, de unde intram la stânga pe valea Pociovalistei, la 300 m amonte de dispensarul

medical Urmând drumul forestier, printre case, iesim din sat si intram în Cheile Pociovalistei, între peretii de piatra. Verticalele apar dom sus, aproape de culme, dar marea înaltime a versantilor, pe care se agata copaci piperniciti, ne ofera o imagine grandioasa.

Dupa o ora de mers iesim din chei, mai mergând 30 de minute pâna la capatul drumului forestier, la confluenta pâraielor Muncel si Scarita. Ţinem dreapta, pe firul Scaritei. Poteca merge adesea pe firul apei, ceea ce ne creaza dificultati la înaintare. Lasam un pârâu spre dreapta si unul spre stânga, iar la urmatoarea confluenta tinem dreapta. Ajungem la un drum de carute ce vine din dreapta si urcam în continuare pe el pâna în poiana Cornui Pietrii. Trecem pe la un izvor (unde neaparat ne completam rezerva de apa) si apoi, dupa putin timp, intram în dreapta, în padure (în fata, în sus, continua un traseu nemarcat spre Posaga).

Urmeaza un urcus abrupt, în serpentine, prin padure, pâna pe platoul muntelui Scarita. Panta scade si, trecând prin interesante amestecuri de specii, iesim din padure, pe marginea marilor abrupturi ce se deschid spre stânga. Pantele accentuate si peretii adesea verticali de sub noi ne obliga sa mergem cu multa atentie, fara a parasi poteca. Dintr-o mica strunga trecem pe versantul opus în padure, dar dupa câteva minute urcam iar în stânga, pe creasta, pe marginea abruptului, iesind pe un promotoriu ce îndeamna ia popas.

Cotim dreapta si ne îndepartam de marginea abruptului, mergând prin splendidul fânat sesul Craiului. Fiind rezervatie, nu parasim poteca si ne multumim sa admiram si sa fotografiem frumusetea florilor, fara a culege ceva. Ajungem la gardul ce marcheaza iesirea din rezervatie. Din dreapta vine de jos, de pe V. Belioara,marcajul cruce albastra. Aici trunghiul albastru se termina. Pâna în statiunea Baisoara mai avem de mers 3 ore pe marcajul cruce albastra.

5 A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - CĂTUNUL GERA - LA CRUCE - SATUL MUNTELE BĂIsORII - SATUL BĂIsOARA

Marcaj: cruce rosie Durata: 3½ ore  Caracter: Marcaj ce facea odinioara legatura între cabanele ^Muntele Baisorii si Cheile Turzii, acum fiind limitat la traseul complex turistic - satul Baisoara, din care de interes efectiv este portiunea pâna în satul Muntele Baisorii, restul fiind drum modernizat. Traseul este usor accesibil în tot timpul anului si nu necesita pregatire sau echipament specific. Este un traseu uzual de coborâre din statiune (nu si de urcare) pentru ciclistii montani.

Din fata cabanei Muntele Baisorii pornim pe culme în jos. Trecem prin fata cabanei SC Electromontaj Cluj, coborând apoi printre case de vacanta. Când drumul devine mai abrupt da o ramificatie la dreapta-spate, apoi coboara pe sub molizi batrâni pâna în saua Curmatura, unde se sfârsesc cabanele, iar drumul devine slab conturat. De aici, un drum coboara la stânga, spre Poiana Iancului, iar o poteca în fata-dreapta. Din sa continuam în coborâre lina, apoi pe curba de nivel, pe versantul sud-estic al dealului Gera. Dupa 20 minute de la plecare ajungem în catunul Gera, unde gasim un izvor bun.

Drumul devine din nou mai abrupt, coborând, dupa ce lasa doua ramificatii putin vizibile spre stânga, la sosea, la confluenta pârâului Gera cu V. Ierta, loc numit "La Cruce". soseaua intra printre casele satului Muntele Baisorii, ajungând dupa 15 minute în centru, la bufet, unde întorc autobuzele. Pâna în satul Baisoara mai sunt 10 km de coborât pe sosea. În Baisoara, V. Ierta conflueaza cu V. Ierii, iar soseaua întâlneste drumul judetean ce vine dinspre Cluj-Napoca, de la Luna, si continua spre sud, spre Buru.

5 B. SATUL BĂIsOARA - SATUL MUNTELE BĂIsORII - LA CRUCE - CĂTUNUL GERA - STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: cruce rosie Durata: 4 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 5 A.

Din satul Baisoara, resedinta comunei omonime, avem de urcat, din centru, 10 km pe drum modernizat pe Valea Iertii pâna în satul Muntele Baisorii, (exista si autobuze, venind din Turda). În Muntele Baisorii trecem de centrul satului si ajungem la gura Vaii Mamaligii, pe care

urca un drum forestier spre Gabrianei. Mai mergem putin pe drumul asfaltat si ajungem "La Cruce". unde lasam spre dreapta si "drumul vechi", ce urca pe alta vale.

Imediat dupa pod, înainte ca soseaua sa coteasca la stânga, o parasim si începem spre dreapta un urcus pe un drum abrupt de care. Ajungem în catunulGera, de unde drumul ne conduce pe curba de nivel, pe versantul dinspre Pârâul Muntelui (Gera), ce curge în stânga noastra. Ajungem în saua Curmatura, de unde încep casele de vacanta. Mai urcam 10 minute printre cabane pâna în centrul statiunii, la hotel.

6 A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - CRINŢ - GĂBRIANA - PRELUCA BONDURESEI - VALEA HUZII - CAB. MUNTELE FILII

Marcaj: banda albastra Durata: 5 ore Caracter: Marcaj ce face legatura dintre statiunea Baisoara si bazinul mijlociu al Vaii Ierii, de unde alte marcaje turistice conduc, pe la ruinele cetatii Lila, spre satul Liteni si respectiv spre Cab. Somesul Rece, prin Plopi si Muntele Rece. Traseul este folosit si ca o componenta pentru multiple circuite cu baza în statiunea Baisoara. Este accesibil drumetilor cu pregatire medie dar iarna este accesibil numai celor bine antrenati si echipati, de preferinta dotati cu schiuri de tura, din cauza stratului gros de zapada. Este un traseu excelent pentru cicloturisti, accesibil chiar si fara bicicleta de munte.

                Din fata cabanei Baisoara pornim pe "drumul vechi", ce intra în padure si ne conduce, initial usor descendent, apoi pe curba de nivel, la pârtia de schi, pe care o traversam . Cotim stânga si intram din nou în padurea de molid. Traversam peste câteva sute de metri pârâul Clinului, pe care coboara culoarul defrisat în ideea realizarii "Pârtiei Noi". Ajungem la pârâul Crintului, la o intersectie.

"Drumul vechi" coteste dreapta, coborând pe vale spre Muntele Baisorii. Un drum de tractor urca spre stânga. Noi începem urcusul direct în fata, pe o poteca,de-a lungul unui culoar în padure. Intersectam drumul de tractor si continuam urcusul oblic-dreapta, prin pasune, având deasupra noastra colibele Crint. De la un izvor cuibarit la poalele unui falnic molid urcam direct în sus. iesind în culme, la drumul de care, dupa o ora de la plecarea din statiune.

Sageata vopsita pe un arbore batrân ne indica sa cotim stânga. În urcus lin trecem pe lânga colibele de vara, ce ramân în stânga noastra. Dincolo de ele vedem statiunea si, mai departe, culmile Scaritei-Belioara. În partea de sus a poienii intra în padure numeroase drumuri paralele. Noi însa cotim dreapta, ceva mai jos, ghidati de un stâlp de marcaj, si intram în padure pe un drum de care. El se bifurca imediat (urmam ramura superioara) si continua apoi pe curba de nivel. La o noua ramificatie cotim pe varianta mai putin batuta, din dreapta, iesind în scurt timp în poiana Gabriana.

De la colibele Gabriana urcam la stânga, pe o poteca, printr-o plantatie. Ajunsi în culme, într-o sa mlastinoasa, întâlnim drumul de care ce vine dinspre Vf. Bitscat si cotim pe el spre dreapta-fata. (Un alt drum de care coboara spre dreapta-spate). Urmeaza o succesiune de poieni si portiuni de padure. Urmarind drumul de care trecem peste/pe lânga Coltul cu Apa, Coiful Copiilor (unde un drum de tractor coboara în dreapta, spre colibele Izvorele), Groapa Mare si Muntele Bocanilor,ajungând în saua Preluca Bonduresei. la o intersectie.

Aici, un drum mai slab conturat vine din stânga-spate si continua înainte, pe culme. Spre dreapta-spate intra în padure un drum foarte umblat, ce duce laIzvorele. Noi tinem drumul ce se orienteaza fata - dreapta, începând sa coboare lin. Ajungem, dupa un parcurs mai lung prin padure, pe o liziera, având în stânga o mare taietura de la izvoarele Vaii Huzii. Într-o sa, marcajul paraseste culmea (pe care, continuând, ajungem în Muntele Bocului) si coboara la stânga, pe un drum abrupt de tractor, în serpentine, la capul drumului forestier de pe valea Huda.

Dupa 10 minute de mers, drumul auto da o ramificatie spre dreapta, ce urca în satul Muntele Bocului. Continuând tot pe vale, trecem pe lânga cantonul silvicRosala, apoi drumul se departeaza treptat de vale, angajându-se pe versantul drept. Marcajul paraseste la un moment dat drumul si coteste la stânga, începând un coborâs mai abrupt pe o poteca. Ea ne conduce în firul vaii si apoi, dupa înca 15 minute de mers la o microhidrocentrala.

Curând ajungem la drumul auto forestier ce vine din valea Salasele. Urmându-l pe vale în jos întâlnim curând, venind din dreapta, si drumul anterior parasit de noi. Apar primele case din satul Muntele Sacelului. La bufet intersectam un drum ce coboara din dreapta, din satul Muntele Filii, si urca în stânga, spre casele de pe versantul stâng al vaii. Peste putin timp ajungem la cabana Muntele Filii ce nu mai prea functioneaza în ultimii ani. Aici se termina marcajul banda albastra.

Pe drum la vale ajungem dupa alti 3 km la confluenta cu Valea Ierii, în locul numit La Porut. Pe soseaua modernizata, pe care exista curse de autobuze, se poate ajunge de aici în Baisoara (d km) sau spre stânga, în satul Valea Ierii. Alta posibilitate este urcusul vizavi, spre ruinele cetatii Lita, si de acolo spre Liteni sau sprePlopi, pe marcajele triunghi rosu respectiv cruce rosie.

6 B. CAB. MUNTELE FÎLII - VALEA HUZII - PRELUCA BONDURESEI - GĂBRIANA - CRINŢ - STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: banda albastra Durata: 5-6 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 6 A.

Din V. Ierii, din punctul "La Porut", intram pe V. Huzii si ajungem, dupa 3 km, la cabana "Muntele Filii" (550 m), situata în satul Muntele Sacelului !! (satulMuntele Filii este sus pe un deal). De aici începe teoretic marcajul banda albastra, pe care îl urmam pe vale în sus. Dupa 25 de minute, drumul forestier se bifurca. Noi ramânem pe varianta ce tine valea si când drumul coteste dreapta (îndreptându-se spre V. Salasele) ramânem pe firii! apei. Trecem pe la o microhidrocentrala si dupa alte 15 minute urcam spre stânga si reîntâlnim drumul forestier.

Trecem pe lânga cantonul silvic Rosala. Dupa un timp, lâsai.. În stânga-spate ramificatia drumului carosabil (unicul) ce urca în satul Muntele Bocului. Dupa înca 10 minute de mers pe vale ajungem la capatul drumului forestier de pe V. Huzii. Urcam la stânga, pe un drum de tractor, ajungând într-o sa. O luam la dreapta pe drumul de culme, intrând în padure. Vârful Pietrele Încalecate ramâne în dreapta. Ajungem din nou în culme, în poiana Preluca Bonduresei. În fata drumul se trifurca. Intram pe cel din mijloc (cel din stânga duce la colibele Izvorele). Trecem printr-o succesiune de poieni si portiuni scurte de padure si, la un moment dat, dintr-o sa mlastinoasa,parasim culmea si coborâm spre stânga pe o poteca, pe marginea unei plantatii, la colibele Gabriana. La colibe cotim dreapta si intram pe curba de nivel în padure, ocolind obârsia Vaii Mamaligii.

Ajungem în marea poiana Crint, de unde se vede statiunea. Coborâm pe culme pâna la colibe, de la care coborâm spre dreapta, pe la un izvor, intersectam un drum de tractor si iesim în vale, la drumul auto nemodernizat, chiar în locul unde acesta paraseste Pârâul Crintului. O luam pe drum înainte, în urcus lin. Traversam pârâulClinului, cu culoarul "pârtiei noi", apoi traversam si "pârtia mare", ajungând în statiunea Baisoara, chiar în fata hotelului.

7A. SMIDELE - VF. BOGDANU - LA TINĂ - COLIBELE DUMITREASA - URĂsA - V. IRIsOARA -MĂGURI-RĂCĂTĂU

Marcaj: banda galbena Durata: 7 ore  Caracter: Marcaj ce face legatura dintre traseul principal de creasta (banda rosie, ce leaga statiunea Baisoara de Steaua si mai departe Ursoaia si Ghetarul de la Scarisoara), si Maguri-Racatau, analog traseului cruce galbena, cu care are si o portiune comuna. Prima parte, de la Smidele la Tina Bogdanului, este folosita de cei ce vin dinspre Scarisoara si se îndreapta spre Racatau, aceasta portiune formând un triunghi de marcaje (Smidele - Piatra Grosilor - Tina Bogdanului) împreuna cu crucea galbena si banda rosie, Este accesibil drumetilor cu pregatire medie, dar iarna este accesibil numai celor bine antrenati si echipati, de preferinta dotati cu schiuri de tura, din cauza stratului gros de zapada. Este un traseu placut pentru cicloturistii montani.

Traseul nostru începe la Smidele - o frumoasa poiana cu colibe, situata în creasta principala, pe traseul marcat cu banda rosie. Aici putem ajunge venind de laSteaua sau de la Baisoara pe acesta, sau pe trasee nemarcate dinspre sud. din Valea Ariesului.

Chiar deasupra colibelor, în locul numit La Crucea Batrânei, parasim banda rosie si urcam spre nord, pe un drum de care. Trecând o fâsie de padure ajungem în scurt timp într-o mare poiana plata, pe alocuri mlastinoasa, presarata cu pâlcuri de brazi. Poteca devine neclara, înierbata. Drumuri se îndreapta pe platou în toate directiile. Urmarim cu grija marcajul, pe liziera din stânga, si în curând prindem un drum de tractor bine conturat. Intram în padurea rara, intens exploatata. Un urcus lin ne scoate la loc deschis, de unde avem spre stânga o vasta panorama.

Drumul coteste stânga si începe sa coboare lin prin pasune în directia colibelor Fiesu, ce se zaresc în departare. Noi îl parasim si mentinem directia, paralel cu liziera, pe poteci înierbate. Vechiul drum de care s-a înfundat, iar poteca se despleteste în nenumarate urme paralele, înierbate, îngreunând mult orientarea pe timp de ceata, când o busola ne este de mult folos pentru a mentine directia nemodificata.

Începem sa coborâm lin, tot printre pâlcuri de brazi. Acum ni se deschide orizontul spre dreapta, spre izvoarele Vaii soimului si culmea Piatra Grosilor - Bradul Lung. Trecem deasupra stânelor Bogdanii, de unde drumul se contureaza mai binc. Urcam peste vârful Bogdanii (1644 m), apoi drumul coboara, trece de o zona mlastinoasa, în care facem echilibristica pe trunchiurile cu care s-a podit drumul, si ajungem la un drum forestier, unde întâlnim marcajul cruce galbena.

Pe drumul auto, în dreapta, se ajunge în 10 minute la cabana Bogdanii. Noi cotim stânga si. În coborâre lina prin pasune, apoi printr-o fâsie de padure, ajungem în saua "La Tina", unde intersectam un drum auto forestier. Pe el se poate coborî la dreapta, pe Valea soimului (23 km pâna în satul Valea Ierii). respectiv în stânga, pe valea Irisoara (10 km pâna la varsarea acesteia în V. Somesului Rece). Marcajul nostru, însotit si de crucea galbena, continua înainte, pe un drum de tractor, începând urcusul lin, prelung, printr-un frumos culoar lat prin padure, spre Vf. Dumitreasa (1638 m) ce se ridica în fata noastra.

Dupa câteva sute de metri, drumul se bifurca. Crucea galbena contiuna în sus, spre vârf; noi o parasim si cotim stânga, intrând pe curba de nivel în padure. Dupa o bucata de vreme, drumul începe sa coboare. Din dreapta-spate vine un alt drum bine batut si ajungem în marea poiana ce adaposteste colibele Dumitreasa. De aici un drum coboara înainte, oblic-dreapta, îndreptându-se spre colibele La Popi. Noi cotim la stânga, prinzând drumul ce începe sa coboare, initial destul de abrupt, prin padure.

Dupa o portiune mai lunga iesim în poiana La Grajduri, de unde ni se deschid spre stânga frumoase peisaje peste V. Irisorii, spre care coboara mai multe drumuri. Noi pastram culmea, trecând de mai multe fâsii de padure. La capatul poienii drumul se bifurca. Cel din dreapta se îndreapta spre colibele La Popi; Noi tinem fata-stânga si intram din nou în padure.

Iesim într-o poiana în culme. În fata, în sa, sunt colibele Urasa, la care coborâm. De la colibe cotim stânga si începem un coborâs abrupt pe un drum de tractor. Din dreapta-spate vine un alt drum, apoi, când ajungem pe pârâu, întâlnim alt drum de tractor, venind din stânga-sus pe malul pârâului. Coborâm pe pârâu si ajungem curând în Valea Irisoara, la drumul auto forestier. Cotim la dreapta si, dupa un kilometru, ajungem la confluenta cu valea Somesului Rece, pe care mai sunt de coborât,spre dreapta, 13.5 km pâna în centrul localitatii Maguri-Racatau.

Mergând pe drumul auto nemodernizat, ajungem dupa 2,3 km la locul unde se ramifica spre dreapta drumul auto forestier Dumitreasa. Înca 700 m si suntem la cabana silvica Lunca Diacului, apoi dupa alti 1,5 km ajungem la o ramificatie importanta. Spre stânga urca drumul carosabil (unicul) în satul Maguri. Noi continuam înainte, vedem în dreapta gura tunelului de aductiune ce aduce apa captata din V. Ierii, V. Lindrului, V. soimului, V. Calului, V. Negruta si V. Dumitreasa. Undele înspumate se revarsa în lacul Somesu Rece (Izvorul Baii), aflat în stânga noastra.

Trecem un pod înalt si mergem orizontal pâna la baraj. Trecând peste coronamentul lui se poate urca pe o poteca în Maguri. Noi continuam pe drum, ce devine abrupt, intrând în Defileul Somesului Rece. La 2 km de la baraj ajungem la gura Dumitresei, care poate trece neobservata. Înca 3,3 km de coborâre relativ abrupta pe drum si iesim din defileu. Suntem la gura Negrutei, ce vine din dreapta, însotita de un drum forestier si de marcajul cruce galbena. Aici este un canton silvic, si curând încep si primele case din sat. Împreuna crucea galbena mai mergem pe vale în

jos, alti 3 km, pâna în centrul Racataului, unde marcajele se termina. 40 km de sosea asfaltata ne despart de Cluj.

7B. MĂGURI - RĂCĂTĂU - V. IRIsOARA - URĂsA - COLIBELE DUMITREASA - LA TINĂ - VF.BOGDANU - SMIDELE

Marcaj: banda galbena Durata: 7 ore  Pentru detalii a se vedea si traseul 7 A.

Din centrul Racataului urmam cale de 12.5 km drumul nemodernizat ce urca pe V. Somesului Rece pâna la Gura Irisorii. Aici cotim la stânga, intrând pe drumul auto forestier Irisoara. Dupa 1 km parasim valea si drumul carosabil si trecem apa, urcând în stânga pe un drum de care, prin padure, pe malul stâng al pârâului Urasa.La un moment dat parasim pârâul (pe care urca înainte un drum de tractor) si urcam mai lin, spre stânga. La o bifurcatie tinem ramura superioara (din dreapta) a drumului, iesind în culme, într-o sa. la colibele Urasa.

Ţinem dreapta si intram în padure, pe un drum frumos de care. iesind dupa un urcus mai lung în poiana La Grajduri. Aici lasam un drum spre stânga-spate, ce duce la colibele La Popi, apoi mai multe drumeaguri ce coboara prin poiana spre dreapta, în V. Irisorii. Intram din nou în padure si mergem pâna într-o noua poiana, la colibele Dumitreasa. De aici urcam la dreapta, pe un drum bine conturat, ce ne conduce prin padure (lasând o ramificatie spre înainte-stânga) în culmea Dumitresei,unde întâlnim marcajul cruce galbena, ce vine din stânga, de peste vârful Dumitreasa.

Coborâm, pe culme, la dreapta, în saua La Tina, unde intersectam drumul auto forestier ce urca din V. Irisoara si coboara spre stânga, în V. soimului. Urmam un drum auto înainte pe culme. Dupa câteva sute de metri parasim drumul forestier (ce coboara apoi în stânga, la cabana Bogdanii, împreuna cu marcajul cruce galbena) si intram pe un drum înierbat, spre dreapta. Trecem de o zona mlastinoasa si urcam pe vârful Bogdanu. in continuare mergem pe culme, pe deasupra stânelor Bogdanu.Intram în padure într-o zona unde drumul devine neclar, înfundat de brazi, cu multe variante paralele.

Ajunsi din nou la loc deschis întâlnim un drum de tractor lat. ce urca din dreapta, dinspre colibele Fiesu. Continuam pe el, pe culme, intrând în padure în coborâre lina, apoi mergând orizontal Ajungem pe platoul muntelui Smidele, unde tinem usor stânga si coborâm printr-o fâsie de padure, iesind deasupra colibelorSmidele, în locul numit "La Crucea Batrânei", unde traseul nostru se sfârseste, la întâlnirea cu drumul pe care trece marcajul banda rosie.

8A. PIATRA GROsILOR - BOGDANU - LA TINĂ - VF. DUMITREASA - DOBRIN - V. NEGRUŢA - MĂGURI-RĂCĂTĂU.

Marcaj: cruce galbena Durata: 6 ore (plus 4 ore pe banda rosie din statiunea Baisoara pâna la începutul crucii galbene total 10 ore). Caracter: Marcaj ce face legatura dintre traseul principal de creasta, ce vine din statiunea Baisoara, si Maguri-Racatau, satul resedinta a comunei cu acelasi nume, situat în inima masivului Gilau-Muntele Mare, poarta de acces pentru multe drumetii. Marcajul este legat si cu traseele marcate Finisel-Dobrin (triunghi rosu) si Racatau - Smidele (banda galbena) precum si cu multe interesante trasee turistice nemarcate. Este accesibil drumetilor cu pregatire medie, dar iarna este accesibil numai celor bine antrenati si echipati, de preferinta dotati cu schiuri de tura, din cauza stratului gros de zapada. Este un traseu excelent pentru cicloturisti, accesibil chiar si fara bicicleta de munte.

Urmând marcajul banda rosie din statiunea Baisoara ajungem, dupa 4 ore de mers, într-o sa foarte lata, mai degraba un platou, între vârfurile Prislop si Piatra Grosilor. Aici, la un podet de beton, banda rosie paraseste drumul de tractor, cotind fata-stânga, spre nord-vest, iar înainte începe marcajul nostru, cruce galbena.Drumul de tractor ne conduce printre molizi rari si bolovani de mari dimensiuni. La circa 100 m în stânga observam o stânca izolata. În acest loc, numit La Potcoava, se ramificau odinioara cele doua marcaje. Continuam în urcus foarte lin, lasând în dreapta un vârf cu stânci.

Ajungem într-o sa larga, înierbata, între cele doua vârfuri ale muntelui Piatra Grosilor. În stânga noastra este Fântâna spirului - un izvor al vaii Devii. Suntem la o intersectie de drumuri: cel mai bine batut, pe care am venit, coteste stânga, spre vest, spre pasunea Munceloasele, unde reîntâlnaste banda rosie. Un alt drum o ia la dreapta (est), spre ruinele unui saivan, de unde putem coborî spre Picioragu sau Urzicaru. Traseul nostru continua înainte (nord-nord-vest). Urcam lin, apoi drumul nostru face un larg arc de cerc spre dreapta, pe curba de nivel.

Urmeaza un lung parcurs pe culmea dintre V. soimului si V. Galbena (în dreapta), în coborâre lina. dupa care parasim drumul de culme (ce continua spreMotoresti - Vârtopeni - Bradul Lung) si cotim brusc spre spate-stânga, tot pe drum de tractor, ce devine treptat mai bun, carosabil. Dupa ce drumul face o serpentina la dreapta mai mergem pe el câteva sute de metri, apoi îl parasim si urmam marcajul ce ne coboara spre stânga, pe linia de cea mai mare panta, printre pâlcuri de molizi. Reîntâlnim drumul, ce a tacut o mare serpentina. Urmarindu-l spre stânga trecem imediat pe un pod Valea soimului si ajungem la cabana forestiera Bogdanu.

Un drum de tractor o ia la stânga, urcând, initial pe malul stâng al vaii. apoi abrupt spre pasunea Munceloasele. Noi urmam drumul auto forestier ce urca, initial în panta mare. apoi iese pe platou. Din stânga spate vine, pe un drumeag înierbat, marcajul banda galbena. Acesta s-a desprins din marcajul banda rosie la Smidele,venind peste vârful Bogdanu si pe la colibele omonime. ce se vad spre sud-vest. Coborând lin pe drum, trecem printr-o fâsie de padure si ajungem în saua La Tina, unde intersectam un drum auto forestier.

Pe el se poate coborî în dreapta, pe Valea soimului (23 km pâna în satul Valea Ierii), respectiv în stânga, pe valea Irisoarei (10 km pâna la varsarea acesteia în V. Somesului Rece). Marcajul nostru, însotit si de banda galbena, continua înainte, pe un drum de tractor, începând urcusul lin, prelung, printr-un frumos culoar lat prin padure, spre Vf. Dumitreasa (1638 m) ce se ridica în fata noastra.

Dupa câteva sute de metri, drumul se bifurca. Banda galbena o ia pe cel din stânga, intrând pe curba de nivel în padure si îndreptându-se spre colibeleDumitreasa. Noi continuam prin poiana în sus, lasând imediat un alt drum la stânga. Curând panta scade si ajungem insesizabil pe platoul vârfului, unde drumul se despleteste în numeroase fire înierbate. Urmeaza o coborâre mai abrupta, prin padure, care ne conduce în poiana Ţâraiele Dobrinului, unde se afla o stâna (în stânga noastra).

Lasam succesiv mai multe ramificatii spre stânga si, trecând succesiv prin mai multe poieni si lasând în stânga vârfurile împadurite Încarcatoarele (de unde se poate coborî spre stânga, la izvoarele Negrutei) si Scoruset, iesim pe o liziera. De aici avem pentru o mai lunga bucata de vreme o panorama larg deschisa în dreapta, peste V. soimului si V. Ierii, spre culmea Buscat - Pietrele Marunte - Muntele Mare. Intrând apoi putin prin padure, spre stânga, iesim la colibele Dobrin (apartinând locuitorilor din Racatau).

Aici se tine în fiecare an la Sânpetru (29 iunie) o frumoasa nedeie. Imediat dupa ce trecem de namas vine din dreapta un drum de camion si o linie electrica. Ramâne în dreapta, dincolo ele o fâsie de brazi, vechiul canton silvic Dobrin si drumul ce duce la el. Dupa câteva sute de metri, ajungem într-o sa, la o importanta intersectie de drumuri si marcaje. Au trecut circa 3 ore. În fata începe traseul marcat cu triunghi rosu. ce duce prin Plopi spre Finisel. Din dreapta urca un drum forestier ce vine din Valea Ierii pe Valea Calului; El continua spre stânga, începând sa coboare, însotit de marcajul nostru, cruce galbena.

Drumul ne coboara la firul vaii Negnita. Aici am fi putut ajunge direct de la Încarcatoarele. Drumul trece apa peste un pod pe malul stâng si urmareste valea. Trecem pe lânga câteva colibe, lasam spre stânga ramificatia drumului forestier ce trece în V. Dumitreasa. Trecem din nou pe malul drept. Privind cu atentie, vom observa la un moment dat o poteca ce trece apa si urca spre stânga, spre colibele Negrele de Sus. Dupa 40 de minute de mers pe vale drumul trece din nou pe malul stâng. Aici îl parasim si ramânem pe firul apei, pe o poteca, ce ne conduce pe lânga o captare ce "fura" apa Negrutei si o duce prin subteran în directia acumularii Belis-Fântânele. Dupa nici 5 minute reîntâlnim drumul, ce trece iar pe versantul drept, îl urmam, îndepartându-ne de vale. Traversam Pârâul Rosu si Pârâul Mare, dupa care o serpentina ne coboara din nou la firul Negrutei. Ultimul kilometru îl parcurgem pe malul stâng si ajungem la

confluenta cu Somesul Rece. Trecem podul si cotim la dreapta pe drumul principal, pe care mai avem de mers 3 km pe pâna în centrul satului Maguri-Racatau, unde marcajul nostru se termina.

8B. MĂGURI-RĂCĂTĂU - V. NEGRUŢA - DOBRIN - VF. DUMITREASA - LA TINĂ - BOGDANU - PIATRA GROsILOR

Marcaj: cruce galbena Durata: 7 ore (plus 4 ore pe banda "rosie pâna în statiunea Baisoara, total 11 ore). Pentru amanunte vezi si traseul 8 A.

Din centrul comunei Maguri-Racatau mai mergem în amonte, pe V. Somesului Rece. Înca 3 km. pâna la gura vaii Negruta, la un canton silvic, unde cotim la stânga. Urcam lin 1 km pe drumul forestier, pâna el se bifurca. Ţinem varianta din stânga, trecem un pod si urcam pe versant. Drumul face o serpentina si ne aduce înapoi la firul vaii, unde parasim drumul si urcam pe malul apei, pe o scurtatura, pe la un punct de captare a apei, ajungând înapoi la drum.

Urcam tot pe drumul forestier. Lasam spre dreapta un drum carosabil ce trece în V. Dumitreasa si. dupa câteva minute, parasim valea, urcând spre stânga, pe drum. (Se poate urca si pe vale înainte, reîntâlnind marcajul în culme, în poiana Încarcatoarele). Ajungem în culme, la o intersectie. Drumul auto forestier coboara înainte, pe V. Calului. Din stânga vine marcajul triunghi rosu, care se sfârseste aici, la Dobrin. Marcajul nostru coteste la dreapta, pe culme, ajungând în scurt timp la colibeleDobrin.

Dupa un scurt drum prin padure ni se deschide o larga perspectiva spre culmea Buscat - Pietrele Marunte - Muntele Mare. Urmeaza o succesiune de poieni.Ramân pe rând în dreapta vârfurile împadurite Scoruset, Încarcatoarele si Ţâraiele Dobrinului. Ajungem dupa un urcus sustinut pe vârful Dumitreasa (1638 m) - un larg culoar de pasune, încadrat de ziduri falnice de molizi, începem o coborâre lina. Din dreapta vine, pe un drum de car, marcajul banda galbena, ce urca din valea Ilisoarape la colibele Urasa si Dumitreasa.

Curând ajungem la Tina Bogdanului, o sa unde intersectam soseaua forestiera ce vine din dreapta din valea Irisoara si coboara spre stânga pe Valea soimului. Continuam pe culme înca aproximativ 700 de metri trecând pe lânga doua saivane, apoi marcajele banda galbena si cruce galbena se despart. Marcajul banda galbena continua înainte-dreapta, pe un drumeag spre Smidele. Crucea galbena ne conduce spre înainte-stânga, tot pe drumul forestier, ce ne coboara la cabana forestiera Bogdanu.

De aici trecem firul Vaii soimului, si imediat parasim drumul, cotind la dreapta-sus, urcând direct prin pasune, printre molizii rari. Reîntâlnim drumul si cotim pe el la dreapta. Acesta face apoi o serpentina la stânga si ne conduce în culme, unde o luam la dreapta si ajungem , într-o jumatate de ora, într-o sa plata, sub vârful Piatra Grosilor (1756 m).

Aici intersectam un drum ce vine din stânga (est), de la stânele Picioragu, si coboara lin, spre dreapta, spre pasunea Munceloascle. Noi continuam înainte, pe curba de nivel, pâna la întâlnirea cu marcajul banda rosie, unde crucea galbena se termina.

10B. LA PORUŢ - RUINELE CETĂŢII LITA - PLOPI - MÂŢEsTI - PĂLTINEI - V. BÂRLOGU - CAB. SOMEsUL RECE

Marcaj: cruce rosie Durata: 7 ore Pentru amanunte vezi traseul 10 A.

De la confluenta Vaii Ierii cu V. Huzii (pe care se afla, la 3 km în amonte, cabana Muntele Filii), începem urcusul pe un drum de, care. Împreuna cu marcajul triunghi rosu. Dintr-un fânat urcam pe malul stâng al pârâului Carpenilor, prin padure. Iesim la un izvor, apoi tinem dreapta si iesim într-o mica sa, deasupra pintenului stâncos pe care se afla ruinele cetatii. Ne despartim de triunghiul rosu, care o ia pe curba de nivel, si urcam pe un vâlcel în culmea principala, în stânga releului TV.

Ajunsi în creasta admiram panorama ce se deschide în toate directiile si o luam la stânga, ocolind un vârf stâncos pe versantul dinspre V.Ierii. Trecem printr-o padure si iesim din nou

la loc deschis, într-o sa, unde se afla un mic refugiu silvic. Mergem tot pe culme, ocolind unele vârfuri pe curba de nivel, într-o sa intersectam un drum. Vârful Boancas ramâne în dreapta. Coborâm lin prin padure si iesim în saua Prislop, unde intersectam drumul auto nemodernizat ce vinete la Finisel si coboara înV. Ierii.

Mai departe urcam lin pe un drum auto pietruit, împreuna cu marcajul triunghi rosu. Trecem de releul TV, lasam o ramificatie la dreapta, spre casele satuluiPlopi, apoi, la o curba spre dreapta, triunghiul rosu ne paraseste si o ia înainte, pe culme. Ajungem în saua Plopi, la o multipla intersectie. Ramânem pe drumul carosabil si începem sa coborâm în fata, dar curând îl parasim si coborâm la stânga, printre case si fânate, pâna jos, în valea Râsca. Coborâm pe vale. trecând prin centrul satuluiMuntele Rece (Mâtesti). Cu 200 m aval de magazinul satesc o luam la stânga, pe o poteca, urcând oblic pâna în culme, într-o sa. De aici coborâm, pe lânga casele catunului Chirilesti, prinzând un drum ce ne duce prin padure la vale. Ajungem deasupra unei splendide poieni, presarata cu bolovani imensi, unde parasim drumul si coborâm prin ea. Reîntâlnim drumul de tractor si ajungem în V. Bârlogu, la drumul forestier, lânga barajul unui fost lac de acumulare. Curând valea conflueaza cuSomesul Rece, pe care mai urcam 250 m pâna la podul pe care se intra spre cabana omonima.

11A. LITENI - RUINELE CETĂŢII LITA - LA PORUŢ

Marcaj: triunghi rosu Durata: 2-2½ ore Caracter: Marcaj de vizitare a ruinelor Cetatii Lila, precum si de acces spre statiunea Baisoara, dinspre Liteni, continuându-se de la Porut cu marcajul banda albastra. Este accesibil tot timpul (inului. Diferenta de nivel este apreciabila, dar este un traseu scurt. Este mult utilizat de parapantisti. Este mai putin propice pentru ciclism montan si schi de tura.

Din centrul satului Liteni, de la sosea, coborâm pe o ulita, trecem apa pe pod si începem urcusul, iesind curând din sat. În fata noastra se profileaza un vârf înconjurat de un brâu de stânci, pe care se înalta un releu TV.  Urcam prin pasune pâna dupa un valau, unde drumul se bifurca: Noi tinem fata-stânga, ghidati de semnele de marcaj aplicate pe pietre. Ajunsi în culme ocolim pe curba de nivel, prin padurice, vârful stâncos cu releul, ce ramâne în dreapta. Coborâm apoi oblic dreapta si ajungem întro sa mica, unde întâlnim marcajul cruce rosie.

Sub noi, pe un promotoriu stâncos, se afla ruinele cetatii Lita, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, este interesant sa facem înconjurul cetatii, pe firava poteca ce se strecoara pe sub peretii în ruine, pereti pe alocuri surplombanti si pe care multi alpinisti si i-ar dori în spatele casei, pentru antrenament. Caracterul de monument istoric si friabilitatea vechilor ziduri ne impun sa nu ne cataram pe ruine! Ele sunt din pacate neconsolidate si în continua dezagregare, prada intemperiilor, ce le rod prin fisurile lasate de explozia ce a distrus cetatea la 12 februarie 1562.

Reîntorsi în mica sa, pornim spre dreapta (nord-vest), pe o cararuie ce intra în padure. Trecem pe la un izvor, apoi coborâm 15 minute prin padure, pe malul stâng al pârâului Carpenilor, pâna într-un fânat. Suntem practic în Valea Ierii. Traversam apa si ajungem la soseaua asfaltata chiar în locul numit "La Porut", laconfluenta Vaii Ierii cu Va/ea Huzii. Pe Huda mai sunt 3 km de mers în amonte pâna la cabana Muntele Filii, momentan dezafectata. În trecut, marcajul triunghi rosu mergea, împreuna cu crucea rosie, pâna la cabana, unde facea jonctiunea cu banda albastra ce duce la statiunea Baisoara. Pe drumul asfaltat, pe care exista curse regulate de autobuze, mai sunt de La Porut 6 km spre stânga, pe vale, pâna în satul Baisoara, iar spre dreapta 10 km de sosea pâna în satul Va1ea Ierii.

11B. LA PORUŢ - RUINELE CETĂŢII LITA - LITENI

Marcaj: triunghi rosu Durata: 2-2 ½ ore Pentru amanunte vezi traseul 11 A.

De la confluenta Vaii Ierii cu V. Huzii (pe care se afla, la 3 km în amonte, cabana Muntele Filii), începem urcusul pe un drum de care, împreuna cu marcajul cruce rosie.

Dintr-un fânat urcam pe malul stâng al pârâului Carpenilor, prin padure. Iesim la un izvor. apoi tinem dreapta si iesim într-o mica sa, deasupra pintenului stâncos pe care se afla ruinele cetatii. Ne despartim de crucea rosie si o luam la dreapta, pe curba de nivel. Trecem culmea, lasând in stânga vârful Piatra Mare cu releul TV.  Coborâm oblic pâna la ui. izvor cu valau, unde întâlnim un drum ce vine din stânga-sus. Îneâ o portiune de coborâre, pe drum de care, ne duce în satul  Liteni,la soseaua principala.

Buna ziua, Am si eu cateva intrebari daca ma puteti ajuta... Vreau sa merg cu prietenii bine-nteles de 1 Mai la Cheile Turzii, pana aici ok. 

Intrebarile: Cum ajung din Turda in Cheile Turzii? Ruta cu masina o stiu: Turda -> com. Mihai Viteazu -> Cheia -> Cheile Turzii ...

Pentru a strabate cheile ai nevoiede circa 1h 30 min – 2 h de mers pe jos dus-intors, in functie de conditia fizica (nu se pot traversa cu masina).

Recomandari: nu este nevoie neaparat de echipamente speciale, deoarece poteca de traversare a

cheilor este amenajata, insa pe timpul verii sunt vipere de retinut ca dupa ce se intra in chei nu mai se gasesc locuri de cumparat alimente

sau bauturi racoritoare pentru escaladarea crestelor este recomandat sa se contacteze salvamontul din

zona (din pacate au fost destule accidente mortale ale alpinistilor amatori) pentru grupuri se organizeaza trasee in zona cheilor nu uita de aparatul foto deoarece vei vedea peisaje unice.

Descriere:Cheile Turzii s-au format prin erodarea rocii de calcar de catre apa curgatoare ce le strabate, raul Hășdate. Cheile au o lungime de 2.900 m si o inaltime a crestelor si peretilor de pana la 300 m.

Cheile Turzii adapostesc peste 1.000 de specii de plante și animale, unele reprezentând elemente rare, precum usturoiul salbatic, acvila de stanca si multe altele.

Crestele inalte si peretii calcarosi abrupti care te imping in apa curgatoare, iti creeaza o senzatie unica. Pentru alpinisti aceste creste sunt adevarate provocari.

Aici exista un club al alpinistilor din Cheile Turzii care organizeaza periodic catarari pe crestele cheilor, intr-un cadru organizat.

Peșterile din zona Cheile Turzii:

In Cheile Turzii se cunosc in jur de 60 de pesteri si ramasitele unor pesteri prabusite, marea majoritate de dimensiuni mici. Doar 8 pesteri depasesc 20 m lungime, cea mai mare pestera atinge 120 m.

Una dintre cele mai cunoscute este Pestera “Cetățeaua Mare” („Peștera lui Balica“) ce se afla langa podul nr.4, pe partea dreapta a vaii Hășdate ce traverseaza cheile.

Ciurila

O localitate situată la 20 de kilometri de Cluj şi bogată prin cele 8 lacuri în care se poate pescui, cu o taxă zilnică de 30 sau 50 de lei. Pentru a ajunge aici se poate merge prin Făget (fie pe Calea Turzii, la dreapta din sensul giratoriu, fie prin Mănăştur) şi apoi prin Sălicea. Carasul, crapul, fitofagul şi şalăul sunt peştii care pot fi găsiţi în lacurile Ciurilei şi aceştia trag la porumb, pufarine, viermişori sau mămăligă TTX. Pentru şalău e de preferat să folosiţi twister sau vobler, momeli care se găsesc în magazinele specializate din oraş.

 

Ţaga

Ţaga e situată în partea de est a judeţului la aproximativ 60 de kilometri de oraş. După ce se ajunge în centrul Gherlei, un indicator te ghideaza la dreapta. Lacurile din Ţaga sunt mari în comparaţie cu cele din Ciurila şi sunt mult mai indicate în aceasta perioadă. Apa în lacurile mari se încălzeşte mai greu, fapt care duce la menţinerea oxigenului, trezind pofta de mâncare a peştelui. Carasul, crapul, bibanul, tenul şi şalăul sunt peştii care pot fi găsiţi în lacurile din Ţaga dar şi în cele din Geaca, o localitate situată în imediata apropiere. Tăul Popii este lacul cel mai cunoscut din zonă, iar taxa pentru o zi de pescuit e de 20 de lei.

 

Cătina

La Cătina există o baltă particulară, taxa zilnică fiind de 50 de lei. Tenul e peştele predominant, mai ales că e adus din Ungaria şi poate cântări de la 4 la 7 kg. Tenul poate fi pescuit la staţionarul de 3,60, cu două cârlige în care pot fi agăţate boabe de porumb sau pufarine. Cătina se afla la 65 de kilometri de Cluj şi 31 de kilometri de Gherla, de unde se merge pe drumul judeţean 109 Gherla-Cămăraşu-Mociu-Cluj, după care pe drumul comunal 18 care face legătura dintre Buza şi Cătina.

 

Tarniţa-Beliş

Pescuitul pe lacurile Tarniţa şi Beliş, precum şi pe afluenţii acestora, necesită permis vizat de apă de munte, eliberat de Ocolul Silvic local sau cel de pe strada Horea din Cluj. Pentru pescuitul în apele ambelor localităţi taxa este de 25 de lei. Cleanul şi păstrăvul sunt peştii care pot fi agăţaţi de speening-ul cu rotativă şi cu voblere mici împreună cu viermişori. De preferat însă e momeala artificială. La Tarniţa se ajunge pe drumul ce duce spre Gilău, unde un indicator arată drumul spre păstravării. Dacă se continuă drumul din Tarniţa, se ajunge în Beliş, o altă variantă fiind prin Huedin pe drumul ce duce la Beliş-Fântânele.

Cheile Lăpuşului

În Cheile Lăpuşului se găseşte o zonă bună de apă nepoluată cu scobari, mreană şi clean. Apa este una curgătoare, însă pentru pescuit e acceptat şi permisul pentru apă de şes. Se merge pe drumul ce leagă Dejul de Baia Mare. În localitatea Glod se ia la stânga, spre Târgu Lăpuş. Pescarii spun că zona are un peisaj natural superb şi apă foarte curată.

 

Mărtineşti şi Stejeriş

La Mărtineşti e o ferma bună cu o taxă de pescuit zilnică de 30-50 de lei. Crapul şi carasul sunt peştii predominanţi la fel ca şi în balta de la Stejeriş unde taxă zilnică e de 25 de lei. Se peşcuieşte cu staţionarul. Ca şi momeala pot fi folosite cuş-cuşul, caşul şi arpacaşul fiert.

 

Acces lac Belis – Fantanele

Accesul rutier spre zona lacului Belis – Fantanele il vom descrie pentru cele doua destinatii : nordica adica Belis impreuna cu statiunea Fantanele si sudica adica Giurcuta de Sus:1.) Dinspre Cluj avem doua variante:a ) DN 1 , Cluj-Napoca – Huedin apoi DJ 108 Huedin – Sancraiu – Calata – Belis( pentru partea nordica ) iar la iesirea din Calata spre dreapta pe DJ 108 C , Buteni – Margau – Scrind Frasinet- Rachitele – Doda Pilii ( aici avem o ramificatie pentru Ic Ponor – Padis ) – Giurcuta de Sus ( pentru partea sudica).b ) DN 1 , Cluj Napoca – Gilau , aici cotim stanga spre salba da lacuri de pe Somesul Cald si continuam prin localitatile Somesul Rece – Somesul Cald – Marisel – Belis ( pentru partea nordica ) iar pentru partea sudica din Marisel o luam prin Poiana Horea iar de aici sunt doua variante de drum forestier unul prin poiana Calineasa – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus iar celalalt prin Scoruset – La Calu Mort – Giurcuta de Sus ( recomandabil doar pentru vehicule 4X4 ).

2.) Dinspre Oradea de pe DN 1 la Bologa se ia dreapta pe DJ 103 H , spre Sacuieu iar de la Scrind Frasinet pe aceeasi ruta ca mai sus .3.) Dinspre Alba –Iulia pe DN 75 prin Zlatna – Abrud – Campeni – Albac iar de aici pe DJ 108 spre Horea- Matisesti – Poiana Horea –Ciurtuci – Belis, o alta varianta din Poiana Horea se ramifica spre Calineasa–Ic Ponor–Doda Pili –Giurcuta de Sus sau prin zona numita Scoruset – La Calu Mort (doar pentru vehicule 4X4).4.) Dinspre Deva – Brad – Stei pe DN 76 in localitatea Sudrigiu se coteste spre Pietroasa iar de aici se urca de-a lungul Crisului Pietros pe un drum forestier pana in platoul Padis , cu legatura Padis – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus.5.) Dinspre Targu-Mures pe E 60 trecem prin Turda iar de aici pe DN 75 prin Buru – Baia de Aries – Campeni – Horea – Poiana Horea – Ciurtuci – Belis.

Detalii lac Belis – Fantanele

Lacul Belis – Fantanele este situate la o altitudine de aprox. 1000 m, in partea nordica a Muntilor Apuseni, la confluenta dintre muntii Gilaului situati la est, muntii Vladeasa situati la vest si Muntele Mare situat in sud.Lacul Belis – Fantanele are o suprafata de 9,8 kmp si o lungimea de 13 km. Lacul Belis – Fantanele s-a format prin construirea Barajului Fantanele (1970-1974) pe cursul raului Somesul Cald.

Regulament lac Belis – Fantanele

aveti nevoie de permis de pescuit vizat pe anul in curs se retine pestele in limita legala

Biserica de lemn din Sub Piatră, jude ț ul Alba , datează din 1797 [1]. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI 2004: AB-II-m-A-00361.

Biserica ortodoxă română cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din filia Sub Piatră a fost edificată în anul 1797, lucru ce se poate constata din încrestătura ce o are deasupra ușii, la intrare, cu cifre chirilice și românești. Cătunul Sub Piatră sau Oncășești e posibil să aibă aceeași vechime ca și satul Sălciua de Jos, aproximativ 600 de ani. Bisericuța este monument istoric, deși parohia nu posedă nici un act al declarării ei. Potrivit tradiției orale, se spune că biserica actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul „Maicii Domnului” care a fost distrusă de generalul Bucow. Călugării de la Schit s-ar fi ascuns în grabă, împreună cu tot tezaurul mănăstirii, într-o peșteră din Muntele Bedeleu.Este aşezată pe un masiv stâncos, nu departe de „Huda lui Papară”, în tovărășia unor

arbuști, a unor grămezi de piatră masivă, și a crucilor cioplite în lemn, asemănătoare celor

de la Poșaga.

Sub Piatră este un sat în jude ț ul Alba , Transilvania, România situat pe Valea Morilor de la vărsarea în Arie ș , până la izvor în gura peșterii Huda lui Papară.

Pestera Poarta Zmeilor

Pe drumul național DN 75 Turda-Câmpeni, până în centrul localității Sălciua

de Jos apoi pe drumul comunal nemodernizat DC 130 și pe o potecă marcată

cu cruce roșie (acces dificil).

[Numele peșterii vine de la portalul sau podul natural Poarta Zmeilor

care se afla la 15 m de intrarea în peșteră. Acesta a rezultat în urma

eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă,

sub 2 m diametrul și dă acces într-o succesiune de săli și coridoare cu

o lungime totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite,

scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine

albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație.

Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, jude ț ul Alba , la circa

1.150 m altitudine, în partea vestică a Munților Trascău, compartimentul Bedeleu, în marginea de

sud-vest a platoului calcaros.

Cascada Șipote (cunoscută și sub numele de Cascada de travertin Șipote),

este o cascadă din Mun ț ii Trascăului , pe teritoriul jude ț ului Alba .

Se află în Mun ț ii Trascăului , pe Valea Arieșului, la 2 km aval de comuna

Sălciua. Porțiunea finală a șirului de cascade poate fi văzută din drumul

național DN 75 la trecerea peste linia ferată a Mocăni ț ei .

[modificare]Căi de acces

Din centrul comunei Sălciua se urmează 2 km pe șoseaua spre Huda lui

Papară până la Valea Morilor de unde, urmând o potecă marcată cu triunghi

roșu, se ajunge după o oră de mers, traversând Platoul Podirei, în Poiana La

Șipote. Se poate ajunge și de la Huda lui Papară, pe poteca marcată pe sub

abruptul Bedeleului în circa 2 ore de mers.

Cascada Șipote este un fenomen carstic complex care cuprinde:

un bazin de colectare a apei, parte a Platoului Bedeleu plin de

doline[1] și ponoare[2] periodice situat la 1100-1200 m altitudine,

3 izbucuri[3] situate 400 m mai jos sub peretele de stâncă, cu debit

mediu prin care apare la lumină apa colectată pe platou, după ce străbate

pachetul gros de calcare,

un pârâu de 800 m lungime care coboară de la 700 m la 430 m

altitudine pe o albie abruptă ce se varsă în Arieș,

un mare număr de cascade de până la 15 m înălțime răsfirate pe stânci

sau baraje de travertin,

gururi[4] de travertin, bazine construite ca niște baraje din depunerile de

calcar.

La câteva sute de metri se află Peștera și Portalul Poarta Zmeilor, iar la 4 km

pe o potecă marcată se ajunge la Peștera Huda lui Papară.