BAILE MINERALE

DE

JUTORUL CANTEMIR

BUCURESCI

TIPOGRAFIA MODERNA GR. LUIS, STR. ACADEMIEI, 2 t

1894

'VA

11.I 1

,

..

-

-

www.dacoromanica.ro

BAILE MINERALE

Sunt abia 15 ant, de cand isvoarele noastre minerale auinceput a fi Inzestrate cu oare-care insta1aiuth, precum :oteluri, restaurante, stabilimente de curl, gradini i altele.Dad ne dam seama de ceea ce a facut Statul la Lacul -Mat Calimnesti, Govora, etc., Epit-opia Sft -Spiridon dinIasi la SlAnic ; primaria Trgulut-Neam, Ia Oglinzi ; precum

proprietarit particular! la Strunga, Nastasache (Tirgul-Ocnet), Balta-alba, Pucioasa, Campina, BAl0,testt i in altelocuri trebue s marturisim ca inteun timp asa de scurt

cu putinele mijloace materiale de cart s'a dispus, s'aufacut progrese enorme. Inteadever, bolnavil ce aft nevoie

cants sAmItatea la unele din isvoarele noastre mineralenu mai mint sing ca odinioara a'st lua aternuturl, usten-sile de bucatarie, provisiuni de ale mandril, servitori si infine tot ce are cine-va nevoe pentru traia, astA zt visita-torn' bailor noastre, pot gasi ingrijindu-se din timp, cameremobijate, restaurant cu o hrana satisfacatoare, precumun stabil ment de curl bine intretinut 1 cu servicifi regu-lat. CandLinsa comparam ceea ce s'a fAcut cu ceea ce artrebui a se face la stabilimentele noastre -balneare pentru

.

i

i

a'!

www.dacoromanica.ro

utiliza cu succes calittile tamaduitoare ale apelor noas-tre minerale, putem afirma ca nu avem nimic ; cad totce s'a facut cu foarte putine exceptiuni, consta in con-structiuni executate fara a se avea in vedere un plan ge_neral care sa, se continue treptat ast-fel ca .cu timpul saavem adevarate statiuni balneare presintand, tot confortulcelor din streinatate i intrunind toate prescriptiunile ce-rate de Hydrol, gia medical.

Cu toate acestea, Statul i Epitropia Sft..Spiridon, la Wilelor, au cheltuit pana acuma fie care mat multe milioane iarproprietaril particulari tot ce a avut, unit dintre el chiar rui-nandu-se ; in schimb nici uniinici altii nu ati putut realizavre-un profit In raport cu capitalurile Intrebuintate. Ast-fel fiind, Statul diva. o incercare de exploatare de matmulti ani faznd c cheltuelele de Iptretinere covarsesc ye-niturile, a propus o lege speciala, care a trecut prin Ca-mera, i Senat, prin care autorisa pe ministrul . Domeniilora conceda stabilimentele sale minerale unel persoane sailsocietatl, fie chiar streine, pe un timp indelungat cu con-ditie de a le aduce toate imbunetatirile necesare.

De asemenea Epitropia spitalelor Sft. Spiridon din Iasi, labade de la Slanic, nu incaseaza de cat niste veniturI atilt demicl in raport cu sumele cheltuite i cari nu ajung pentru

, a acoperi procentele imprumuturilor ce a facut acest ase_zament in cat administratoril sunt si1iT, in fie-care an, a_lua sume enorme de la intretinerea spitalelor pentru a aco_peri deficitele i nevoile anuale ale acestor batProprietaril particulari de bill sunt totl amenintati de a pierde

capitalurile puse in construirea otelurilor, a stabilimentelorde curl si a accesoriilor absolut necesare unel exploataride ape minerale, cad veniturile sunt neindestulatoare chiarpentru a face reparatiunile anuale, cu atat mai putin dars'ar putea aduce vre-o imbuatatire, din care cauza uneledin aceste statiuni sunt condamnate a re'mane pentru tot,d'a-una in starea in care se gases& iar alte e, prin ruinare,a ajunge iar la starea de mai 'nainte.

Q

.

,

.

'

.

a

www.dacoromanica.ro

II

Pe lng ca starea actual. i poate i cea viitoare, astatiunilor noastre balneare este atat de putin satisfaca-toare, apoi visitatorii lor sunt nevoib pentru a avea o ca-mera confortabila, a o angaja i plati prin anticipare. Incas contrar, sosind In luna Iu lie i. negasind nici o cameradisponibila in oteluri sau in vile, trebue s inchirieze ocasa -6raneasct.t care m ii adese ori, afara ca, este lipsitade confortul necesar, apol este imbuibata de tot felul deparasite i necurAenli ce fac pe bietul visitator al bailornoastre s. petreaca nopti intregi de truda.

Afar& de acestea, o asemenea locuinta care de ordinar seplAteste de la 120-200 fr pe luna, de multe ori este preadepartat.a, de restaurante pentru ca visitatoril sa se poataabona la vre unul din ele ; ast-fel in cat ei sunt si141se multumeasca cu mancarea ce le-o da -V6ranul la care lo-cueste, saii sa'si o prepare singuri; ceea ce este foarte greintr'un sat undo nu sunt casapil pitarii i bacanii. De alt-mitrelea acelasflucru s 3 inteinpla familiilor ale caror mijloacemodeste nu le permit sa se aboneze la restaurant.

Aceste- neajunsuri fac pe cea mai mare parte din RomaniO. fie nemulturniti de Mile noastre i sa, prefere a mergeIn streinatate unde pot gasi totul relativ mai eftin 'i cumat multa usurinta.

Niste asemenea tanguiri a hotarat pe d. Ministru de in-terne a se adresa acum dol ani, catre directiimile de exploa-tare a tuturor stabilimentelor noastre ba'neare, cerandu-le a'iscats cauzele scumpetel traiului, a lipsel d-e confort si acelor-l'alte neajunsuri ce lutmpina bolnavii notri .

De sigur ca d Ministru a capatat la timp re:spunsuriindestulatoare pentru a cunoaste pe de o parte cauzele ne-multumirilor, iar pe de alta mijloacele de jremediare ; cutoate acestea nu am ve'zut luandu-se de catre guvernulnostru n.ci o msuth pentru a asigura viitorul bailor noastreminerale, precum nici pentru a multumi pe visitatorii lor.

+

3 ,

,

.

.

SA

,

www.dacoromanica.ro

4

De aceea imi permit', in rindurile ce vor urma a indicaunele din mijloacele menite a da o desvoltare acestorisvoare de tamaduird i bogatie nationall, pentru ca cutimpul ele sa. peat& concura cu similarele lor din strai-natate.

III

Prima piedica ce se opune desvoltarel i prosperarei sta-tiunilor noastre balneare este cA, iele find situate In co-mune rurale, legile Orel opresc pe streini de a cumprapam8nturl i prin consecinta de a cladi oteluri, r staurante,stabilimente de cura sau alte constructiI pentru stabilireade negoturi i locuri de petrecere. Mai mult, pe la multebal pam8nturile de prin prejur apartin Oranilor, capatatediva legea ruralk i prin urmare nu se pot instraina decitprin schimb contra altor paminturi de aceiasl Intindere icalitate ; chiar aceasta transactie nu se poate face de clt intre un sateen i altul, sad un proprietar de mosil. Apoidintre acetia celor dintai le lipsesc capitalurile si priceperea Fir cei-alti gasesc avantage mai marl in agriculturaen care de alt-mintrelea sint obisnuiti, i nici unul nu riscaavutul sAti rentru un catig in perspectivA. Aceasta se con-firm& prin faptul c nicI un proprietar care are isvoare mi-nerale pe mosia sa nu a infiintat Inca un stabiliment bal-near, ci aproape totl le au trecut la altil. Afara de acesteaRomanil In general sunt fricosi i nedeprinsi cu intreprinderinuoi din care cauza chiar agricultura a Minas stationaiar comertul, industria, mestesugul i In fine tot ce nu estefunctiune salariata, sag agricultura se afl In minele stri-nilor sail a Romanilor de origin& streink Expositia coopera-tiva din anul acesta a probat-o pe deplin.

Lucrurile fiind ast-fel, can .1 Romanil nu se hotarasc a faceoteluri si a tine restaurante In orase marl ca Bucuresti, laGalati, Braila, etc. uncle au perspectiva unul castig si aunel ocupatiuni In lot timpul anulul apol cum s ar puteagasi dintre iel care sa fang acestea la Willa noastre ?

.

N N I.

.

www.dacoromanica.ro

5

0 a doua imprejurare care face ca baile la nol sg nuprospere i in acelas timp ca, camerile i traiul sa fie maiscumpe decit in streinatate fart sa aducit vre-un beneficiaintreprinzgtorilor. este faptul cg toti visitatoril 1T fac curain acelas timp, edict in cursul lune! tulle, in cat de la 15Mai cind se deschide stagiunea pint la 1 Iulie abia se ga-sesc cite 20-30 de bolnavi, pe cind administratiile acestorstabilimente sint silite a tinea tot personalul trebuitor. Deasemenea d pe la 5 August ping la 1 Septembri ., nu segas sc decit acelas numar de visitatori. De unde resultaca, camerele de prin oteluri si vile nu pot fi inchiriate decit30 de zile pe an, restaurantele i vilele asemenea, incit ori-care ar fi pretul inchirierel lor nu pot sa acopere cheltuieleIe de construire, mobilare i intretinere din cursul anului-

Instalarea unui restaurant cere de asemenea un capitalpentru construirea lo alului si a dependintelor trebuitoarepentru diferite aprovisiongri de pe la orasele vecine si pen-tru un personal mai mult sau mai putin numeros, care seplateste trei luni pentru a lucra 30 de zile ; clot in restulstagiunel, restaurantele de la bat au in tot d'auna mai multiservitori de cit clienti la mincare.

Stabilimentele de curl, pentru functionarea lor, a nevoede un intreg personal de control, de preparare a bailor, deextragere a apelor minerale, de privighere a functiongrelmasinelor de aburi cart se plAtesc, ori-care ar fi numgrulbailor ; la acestea se mai adaoga consumarea combustibiluluisi altele ; pe de alta parte cercetAndu-se registrele tuturorstatiunilor noastre balneare, sunt sigur ca, de la 15 Maipana la 1 Iulie si de la 5 August pang la inchidere, nu seva gasi un singur stabiliment care sg dea mai mult de 50de bat pe zi cart, in termen de mijloc, produc 100 de lei,pe and cheltuele!e necesare intrec cu mult aceasta suing.

Trebue a se nota asemenea cg un stabiliment balnear areinca cheltueli accesorii foarte insemnate cu gradinele. dru-murile reparatiile, paza in timpul anului, muzica in timpulsezonului, local de Telegraf i Pharmacie, luminarisire si in

www.dacoromanica.ro

fine multe alte cheltuell neproducatoare de venit, Ins& in-dispensabile ,pentru confortul si distractiile visitatorilor.

A treia piedicg in desvoltarei bailor este greutatea de agasi bani cu procente micl In ara noastra ; societatile decredit Imprumutand numal pe valoarea pamnturilor in co-munele rurale. De aceea proprietarii de stabilimente ba'nearechiar dart ar voi sg,. le aduca vre o ImbungtAire, veniturileunul singur an nefiind Indestulgtoare, nu pot face nirnicadin pricina, procentelor enorme ce ar trebui sa plateasca ser-vindu-se de capitalurl slrgine.

Nu este de mirat dar cg unele din statiunile balneare acostat viata intreprtnzgtorilor si sunt i asta-zI amenintatede ruing, iar altele abia se sustin de la un an la a'tul,condamnate de a rgmanea mult timp in starea In care segasesc asta-zI.

Iv

Statul, prin legea de concedare a bailor sale, a pgit, inparte, pe adevArata cale ; cad cu timpul, Inceputurile deexploatare a isvoarelor noastre minerale perf ctionandu-se

unde se afla ar deveni nite centrurl populate,bogate i prospere.

Am zis ca Statul a gasit numal In parte adevrata so-lutiune, pentru-cg cedand Wile sale unel societAl streinepe un num& marginit de ani, societaril vor cguta sa fad,cele mal putine cheltuel posibile pentru-ca la expirarea ter-

sg-I poata, 'relua capitalurile puse in exploatare.De aceea singura cale nemeritg, ar fiSt se declare comuneurbane toate localitatile de bat minerale, Inlgturandu-seorl-ce Piedica de stabilire a strginilor, cad nurnal ast-felvom avea oamerif cu cuno-ltinVi technice si cu capitaluriIndestu'gtoare. Dand cale liberg iuitiativei private orl deuncle ar fi ea, vom ajunge in catt va ani, a avea la bgilenoastre oteluri i restaurante confortabile, stabilimente decura elegante ; iar de concurenta ce se va stabili int,e lo

,

.1

localitAtile.

.

.P

6

nienulul,

www.dacoromanica.ro

cuitori i Intrepringtorit statiunilor balneare, vor profita tnprima linie visitatoril.

In acela limp se vor Intemeia case de negot permanenteca Wang, clspit, pitarit i altele, unde visitatoril vor gAsicu Indes ulare i eftine ori-ce articole necesare traiulul lorin timpul curet.

Pe lang acestea administratiile Comunale din acelevor putea creeze venituri pentru infrumusetare

pentru imbunagtire a stArel higk nice atat de necesareunel statiunl balneare. Ast- fel ele vor prospera cum ail pros-perat marele localitatI de MI din strenatate, earl ail devenit asta-zi unele din orasele cele mai importante i bogateale Europa

V

pun la apreciarea guvernului, a corpurilor legiuitre sia bunilor romanI aceste randurl, 'cu speranta a, dandu-leo bine-voitoare atentiune, complectandu-le i aduc8ndu-1emodificArile ce vor crede de cuviint, vom ajunge cu timpula vedea inceputurile de exploatare a apelor noastre mine-rale, earl astA-zi nemultumesc pe visitatori i ruineazA pelutreprinz Rori, transformAndu se in surse putt de bo-Otte natidnala concurand cu similarele lor din stee'intatesub raportul confortu'ul, aa cum este dovedit a pot con-cura cu ele cu succes din punctut de vedere al calitatilorlor tAmAduitoare.

sA-s1

_ .

.

, ,

i

In-

catittt

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro