of 41 /41

b rile vecine Rom niei partea II

  • Author
    others

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of b rile vecine Rom niei partea II

rile vecine României partea IIBULGARIA
Asezare: Europa de S, in pen. Balcanica,iesire la M.Neagra Relief: -variat: a.munti( Stara Planina-2376 vf Botev,Rila- 2925 m vf.Musala, Pirin,Rodopi- 2191 m ) cu relief glaciar- peste 200 de lacuri glaciare in Rila si Pirin, masivitate mare b. podisuri: Pod Prebalcanic(in N Mtilor Stara Planina) c. campii( Inalta a Dunarii, Traciei Superioare )
Muntii Stara Planina
Muntii Stara Planina
Mtii Sredna Gora
Vf.Musala 2925 m – Muntii Rila
Manastirea Rila
Muntii Pirin
Clima -jumatatea nordica are climat temperat continental, jumatatea sudica climat mediteraneean
Rauri: Marita, Dunarea Vegetatie: padurile ocupa 1/3 din supr tarii: foioase+migdali, chiparosi, castani (in sud)
- stepa si silvostepa in zona de campie nordica Pop si orase: -nr loc= 7,6 milioane loc -bulgari(89%), turci, aromani -bilant natural negativ:-4,6 % -dens mari in depr Sofia, V.Maritei, z. litorala -Sofia( 1,4 mil loc), Plovdiv si Varna( 340 000 loc), Burgas, Ruse, Stara Zagora, Plevna
Asezarile urbane
Burgas
Varna
Economie: -de tranzitie spre economia de piata -economia dupa 90 a fost aproape de colaps, deoarece a pierdut piata sovietica, de care era strans legata( nivelul de trai a scazut cu 40%). Din 97, a inceput sa si revina. Resurse: variate dar modeste(lignit si min neferoase) -40% din prod de energ el e asigurata de atomocentrale( Kozlodui pe Dunare) inchisa partial in anul 2007( are doar doua reactoare in functiune) -Industria: siderurgie, produse electronice, ingrasaminte chimice -agr: cuprinde ¼ din pop activa( cereale in N, tutun, floarea soarelui, viticultura..Specifica e
cultura trandafirilor( asigura ¾ din prod mondiala de ulei de trandafir-loc 1 pe Glob).
Centrala nucleara de la KozloduiCentrala nucleara de la Kozlodui
Valea trandafirilor, intre Mtii Stara Planina si Mtii Sredna Gora
Trandafirul de Karlovo
SERBIA
Asezare: S Europei, in pen.Balcanica, fara iesire la mare
Relief: variat, urca in trepte de la N spre -N: C.Voivodinei( sector al C.Panonice)
-C: C.Moraviei( reg colinara joasa)
-E: Mtii Serbiei, in S Alpii Dinarici( 2625 alt vf Daravika)
Clima: -temperat continentala -Alpii Dinarici repr o bariera orografica pentru aerul oceanic dinspre Marea Adriatica__ precip scad spre est
Rauri: Dunarea cu Tisa, Timis, Sava, Morava, Timok
Vegetatie: padurile de foioase in S , stepa si silvostepa in N Populatie: -nr loc : 10 milioane -Belgrad( 1,5 milioane loc), Novi Sad, Bor -dens mari in Belgrad, pe V Moravei( z.ind), in provincia Kosovo
Belgrad
Cetatea Petrovaradin din orasul Novi Sad
Economie: -resurse variate: cupru, magneziu, carbuni inferiori -2 reg ind: Belgrad si Culoarul Moravei -loc 1 in Europa la productia de prune -agr: cereale in N
In anul 2006, Serbia s-a separat de Muntenegru.
Regiuni cu statut special in Serbia:
a.Provincia autonoma Voivodina -Se afla in N si este cea mai dezvoltata regiune a
Voivodina si Kosovo
-Se afla in N si este cea mai dezvoltata regiune a Serbiei. Are capitala la Novi Sad. b.Regiunea autonoma Kosovo -in SV, cu capitala la Pristina, in care au avut loc conflicte armate intre sarbi si albanezii musulmani din kosovo. In 2008, si-a autoproclamat independenta, recunoscuta de 55 state, inclusiv SUA.Romania si Moldova n-au recunoscut-o.
Centrul Priscinei
Razboiul din Kosovo
Kosovo 1998- 1999
UNGARIA
Relief:
-2/3 il repr campia ( sectoare ale C.Panonice) -C.Tisei, C.Nyrului cu dune de nisip -C.Cumanei( Felfold) cu dune de nisip, inalta peste 100 m alt,C.Balatonului(
Asezare: Europa Centrala, in NV Romaniei. Membru UE din 2004.
alt,C.Balatonului( campie inalta, cu relief deluros) ,C.Mica( Kisalfold) inalta 100- 160 m (se afla in NV tarii) - munti josi-cca 1000 m alt si pe supr reduse in N( sunt ramificatii ale Carpatilor) Matra, Buckk, Vertes
Muntii Bukk Muntii Bakony
Clima: temperat cont de tranzitie intre oceanica si continentala Rauri: Dunare cu Tisa si Drava, L.Balaton( legat de Dunare prin canalul Sio) Vegetatie: stepa si silvostepa( denumita pusta), pad de foioase in munte
Zona lacului Balaton
Populatie: -nr loc: 10 milioane loc -Budapesta( 1,7 milioane loc), Szeged, Debrecen, Pecs( portelanZsolnay) -dens mari : Budapesta, N L.Balaton( extractie bauxita si carbune), S L.Balaton( Pecs) carbune, NE tarii cu Debrecen.
Budapesta
Universitatea din Debretin
Economia: -ind constr de masini, echipament electronic, ind usoara si alimentara -cereale, vita de vie( vin de Tokai)
Colegiul National “ Gheorghe Sincai”, Bucuresti
Realizator: