Matei St?rcea-Crdciun

avec six schemas herm6neutiques traduits en frangais

efituro animaBucuregti, 20.|0

B NCLJ$ILIMBAJELE MATERIEI

simbolism

studiu de hermeneuticd

hylesic:

a sculpturii lbstracted

MON UMENT I NCH INAT MORTI LOR

ANSAMBLUL DE LA TARcu-JtU, 1937-1938

t .,,ln artd nu existo strdini."

Constantin Brdncusi

lrurnooucERE

De la albia J iului , curgAnd molcom ; i vegnic, de la nord spre sud, pornegte,

spre est, axa ansamblului: Maso Tdcerii, circumscrisd de cele doudsprezece

scaune rotunde, urmatd de aleea de scaune pitrate,290 upot de Poorta Saru-

tului;i, in final, la celdlalt capdt al ora;ului, de Coloana fard sfdr;it.

S-a remarcat, de cdtre comentatori, cd Brdncu;i a inclus ora;ul, ca element

funclional ?n conceperea proiectului sdu. La cununa de uli le ale tArgului, ar-

tistuf adaugi calea cea dreaptd,, Colea sufletelor eroilor, orientatd ?nspre sd-

geata Coloanei fara sfdr;it, in intenlia limpede de a ordona oragul, de a-i

subscr ie rostul ; i f i infarea unei ordini superioare - cea impusd de or izontul

inalt al artei. Nu e nimic exagerat in afirmalia ci, la TArgu-Jiu, BrAncu;i ris-

toarnd, o datd in plus, convenl i i le. in loc de a pune monumentul in ora; , e l

a;ea26,. . . ora$ul in in ima monumentului .

BrAncu;i declara lui Lucian Boz intr-un interviu publicat in 1930: ,, in ult imii opt

ani , un monument inchinat mo(i lor , pe care ar urma sa i l r id ic in satul meu

natal, a format obiectul unor controverse. Doud comitete se preocupd de

aceastd problema ;i inca nu au reu;it sd se pund de acord."29l

Jianu se folose;te de acest document pentru a conchide cd sculptorul ince-

puse incd din . l922

sd chibzuiasci la un monument ?nchinat morl i lor din Pr i-

mul Rizboi Mondial. De altfel, cAnd in februarie 1935, Arethia Titdrescu,

pre;edinti a Ligii Femeilor Corjene, invitd artistul sd inalle un monument la

TArgu-Jiu, la inif iativa Ligii, promptitudinea acestuia de a propune o coloand- iar nu o variantd a Coco;ului cum propunea doamna Titdrdscu - probeazS,

cd tema monumentului i l preocupase anter ior.incepute in1937,lucrdri le la ansamblu se ?ncheie in octombrie

'1938 ,2e2 inrr-o

atmosferd marcatd de apropierea rdzboiului. Cum cercuri le polit ice pro-ger-mane vor f i resimfit ca inoportund instalarea triadei de monumente come-morAnd victoria din lglB impotriva Antantei, plecarea precipitatd a lui

292

BrAncugi din !ard, inainte de festivitatea de inaugurare a ansamblului, va fi avutrafiuni mai importante decAt insatisfacfia cu privire la reacli i le negative dinpresd. Nici protestele presei contra fondurilor risipite pe arta ,,decadentd", nicine-execufia lucrdri lor de amenajdri comandate de el nu erau de naturd sd de-termine din partea lui un gest atAt de radical - decizia de a nu se mai intoarcein RomA niu.2e3

Este mai plauzibil de presupus c5, presimfind propo(ii le conflagraliei ce std-tea sd izbucneascd, sculptorul decide sd-;i protejeze creafia. O va feri de pro-fandri, acoperind-o sub mantia uitdri i .Din octombrie 1938, t imp de un sfert de veac, in jurul ansamblului se instau-reazd tdcerea. Cum amintea lonel Jianu, ,,BrAncugi nu va vorbi nimdnui despreansamblul monumental menit s i comemoreze pe cei c izuf i in Pr imul RdzboiMondial . Nu va discuta despre el (de ansamblu) nic i cu Matvina Hoffmann,care i-a transcris spusele in caftea ei Sculpture inside out, publicatd in

.l939,

nici cu David Lewis care, dupi ce l-a intAlnit pe Brdncu;i in cdteva rAnduri, apubficat,in1957, o carte despre el, nici cu Christian Zervos care a prezentatun Hommage d Brancusiin Cahiers dArt, nici cu Carola Ciedion-Wetcker care,in urma unor frecvente vizite fdcute maestrului in utt imii ani de viatd, avea sdpubf ice, in

. l959, o monografie asupra lui Brdncrti".294

Abia din 1964, Journal de Gendve public5, pe tema ansamblului, un prim articolsemnat de Petru Comarnescu, ce deschide in fapt seria aborddrilor exegeticeconsacrate capodoperei de la TArgu-Jiu, continuatd tdrd intreruperi, pAnd inprezent.

Exegeza triadei de monumente este limpede orientatd de Poarta Sdrutulur. Lu-crarea ce intAmpin[ prima vizitatorul descins la TArgu-Jiu, venit sd contempleansamblu, se dovede;te, nu intdmplitor, a f i cea mai elaboratd compozil ional,cea mai pufin abstracti gi, prin aceasta, cea mai adecvatd si defineascd premi-sele simbol ice ale monumentului ; i cadrul discursului plast ic.

oouAzrcr gr crNcr DE ANt or rAcrnr

293

ANsRtr4aLuL DE LA TAncu-Jru, ry37-tg39PoRnrR SAnurulur

Po arta S drutu I u i, 1937,

piatr[ de Banpotoc,

527x658x184 cm,

Foto: Mihai0roveanu

294

ANsnMsLuL DE LA TAncu-J tu, '937-lg3\

Ponnrn SAnurulur

Ponnrn Sinurulu t, tg39

,,Fiecare materie i;i are individuolitoteo so propriepe core nu o putem distruge dupd plac,

ci doar sd ofacem sd vorbeascd pe limbo ei."Constantin Brdncusi

,,Poorto (sdrutului), noteazi sculptorul William Tucker, este superbd. Are pros-pelimea primului Sdrut gi structura sa simpld reprezinta in istoria motivuluiSorutului, un pas inainte tot atdt de mare ca gi versiunea inif iald dtn 1907, ape-ruti parcd din neant, ?ntr-o manierd unicd in opera lui BrAncugi. Toate rezer-vele Pe care le-am incerca cu privire la Poortd, privind reproduceri fotografice,se spulberd cAnd te confrunli in mod direct cu opera. in fotografi i , imagineasculpturi i evocd un clasic arc de triumf, poqi orientale de sine stdtitoare, dol-meni megalitici, gi a;a mai departe; dar in realitate sculptura nu seamdna (s. a.lcu nic i unul dintre exemplele ci tate. in pr imut rAnd e miraculos de ugoard ; ide aer iand; dimensiunea ; i greutatea celor t rei e lemente componente e con-trabalansatd de proporfi i le lucrir i i , de caracterul grafic (bidimensionat - n.n.)al sculptur i i ; i de desenele de pe ea, precum ; i de culoarea aproape albd apietrei ; marele l intou pare sa pluteascd deasupra (celor doi) stAlpi ( . . . ) Deose-birea cea mai spectaculoasd fafd de Sdrutul din I g07 constd ?n faptul cd btocutin care a fost cioplit originalul e inlocuit acum printr-un spaliu central, un blocde ae; in jurul cdruia e structuratd Poorto.tt295Pe cAnd medita la alcdtuirea Pogii Sdrutu[ur) Brdncugi putea refine, intre di-verse !'epere plastice, Porlile parodisului (1425) de Lorenzo Chiberti sau, de-opotrivd, lucrarea lui Auguste Rodin, Poorta infernului (1880-1917). Obiectul?gi reveld cel mai l impede funcli i le cdnd e folosit ?n ipostaze extreme. Bu-ndoard, in mitologii, porl i le ce deschid acces spre... infern sau spre paradisafirmd, in registrul absolut, facultatea oricdrei poqi de a diviza spa1iul.2e6Poarta e frontiera. imparte intregul (spafiul ca intreg)in doui pd(i, convertegteunu in doi.

Legat de aceastd primd observalie, apare posibilitatea nea;teptatd de aoPune, sub raportul funcfi i lor, nofiunea de poaftd nofiunii de sdrut Cici, s5-rutul unif icd. Este actul fuziondrii a doud fdpturi. Pentru simetria definil i i tor,sdrutul converteqte doi in unu.

POARTA Ce rnONrtrnC

295

ANsRveLuL DE LA TAncu-J tv, ' t937--r9gB

Ponnrn SAnurulut

?N cAurnnrA LEcr UNTvERSALE

Astfel, titlul Poarta Sarutuluise lasd comentat in termenii unui sistem parado-

xal de ecualii: unu devine doi, doi devine unu. O interpretare a monumentuluiconstruitd p" indicii conlinute in t it lul acestuia oferd premise incurajatoare.

,,Motivul Sarutului (...), scrie Sanda Mil ler, e culminarea unui lent proces evo-

lutiv ce poate fi urmdrit la versiunile Sdrutului din Montparnasse ;i de la Cra-

iova.Dar motivul se putea deopotrivi na;te ca dezvoltare a unei coloane auto-

nome la care reapare motivul Sdrutului, altfel spus pe Coloana Sarutului.

Aceasti lucrare cunoscuta doar din reproduceri fotografice, este o coloand

compusd din reunirea a patru pila;tr i. O dubld canelurd demarcheazd margi-

nile pila;tr i lor in care se inscrie motivul circular divizat in doud emisfere, ce

impodobe;te cele patru laturi ale stAlpilor. Motivul se reintAlne;te la o lucrare

ulterioard, o coloand inaltd de trei metri, care s-a pdstrat, datat61939.'297Agadar, Poarto Sdrutului, cum noteazi criticul, imbind influen]e provenind, pe

de-o parte, din seria de sculpturi pe motivul Sdrutului inaugurate in 1907 qi,

pe de altd parte, din coloonele mai tArzii destinate Templului eliberarii (Tem-

plului iubirii).2e8 Argumentul ci a doua sursd de inspirafie derivi, probabil,

din prima poate fi ignorat pentru moment. Cdci, examinarea in mod separat

a celor doud izvoare deschide o incitantd solu[ie de rezolvare a ecuafi i lor in-

scr ise in t i t lu l compozi l ie i .lnifiat in

.l907 ;i incheiattdrziu,inlg41, prin sculptura intitulatd Piatra de hotar,

motivul Sdrutului igi afirmi importanfa, in opera brAncu;iand, prin perseve-

renfa reiterdri i , decenii la rAnd, in variante destinate sd comunice intre ele.

Contopirea extaticd a trupurilor imbrdli;ate, reproduse obsesiv prin sculpturisau desene, evocd iubirea in registrul subl imului ca pentru a reval ida puterea

calmd, de reper imprescriptibi l, a acestei epifanii, intr-un veac poate excesivaderent, dupa gustul lu i , la seducl ia efemerd a experienlelor carnale.

,,Eu nu dau niciodati prima loviturd, confesa Brdncugi, pAni cAnd piatra numi-a spus ceea ce trebuie sd fac. A;tept pAnd cAnd imaginea interioard (s.n.)

s-a format bine in mintea mea. CAteodata dureazd, sdptdmAni intregi pAndcAnd piatra ?mi vorbe;te. Trebuie si privesc foarte atent induntrul ei. Nu md

uit la vreo aparenfd. Md depdrtez cAt mai mult posibil de aparenfe. Nu imiingidui ca si copiez... Cdci orice imitafie a suprafelelor naturale este tdrd

viafd. Nu posed idei gata fdcute. indepirtez toate formele accidentale. Trans-form accidentalul in aga mdsurd incAt sd devind identic cu o lege universala(s.n.)... Md aflu pe fagagul cdutdri lor. Ne gdsim cu toli i la sfArgitul unei mari

296

Plarta Sdrutului,1937, Foto: Mihai Oroveanu

epoci. $i este necesar sd ne reintoarcem la inceputul tuturor lucruri lor; gi sire-gdsim ce s-a pierdut.. . '299il poli inchipui pe artist scrutAnd aten! t imp de saptdmAni, un bloc de piatrd,a;teptdnd cu rdbdare ca piatra si i l inspire. Pornea la lucru fird ,, idei gata td-cute". Materialul ce urma sd fie cioplit trebuia examinat cu toatd atenlia. Era,aceasta, pentru BrAncu;i, o etapa obligatorie in procesul crealiei. Eludareastudiului d irect al mater ialului , credea el , ar f i compromis vi ta l i tatea operei .Nu doar suprafala blocului trebuia inleleasd ci, deopotrivd, masa lui, aici, for-mula unicd a mater ial i ta l i i p ietrei .

Temele brAncu;iene, se gtie, apar deseori f igurate in materiale diverse. Totu;i,cef e doud trupuri imbrali;ate in sculptura Sarutului au fost constant inchipuite,de artist, doar in piatrd. $i poate tocmai ritmul conferit compozil iei de natura

ANsnMsLuL DE LA TAncu-J tu, tg37-tg39

Ponnrn SAnurulur

297

ANsRN,reluL DE LA TARCU-JrU, ' t937-1g3\

Ponnrn SAnurulut

HYLE: STATUTUL ONTOLOCIC AL

PI TTREI

pietrei, imposibil de conservat in cazul unui transfer inspre lemn sau metal,

explicd fixitatea opfiunii artistului. Asemeni unui f i lm proiectat cu incetinitorul

sau cu vitezi sporitd, nici lemnul, nici metalul nu pot reproduce fari distor-

s iuni spectacolul inf lexibi l i tdt i i senine a roci i la apdsarea mi leni i lor . Orizontul

netuf burat al eternitdlii pietrei, ales anume pentru a gdzdui metafora despre

dragostea fdrd de moarte, optimizeazd, hylesic enunlul temei.300Dimensiunea gi forma brutd a blocului de piatrd i l interesau pe sculptor mai

pulin decAt specif icitatea lduntricd a pietrei, impregnatd de adevdruri primare

pe care existenla urbani le estompeaz6,. Reflecli i le sale, se poate deduce,

vor f i urmat f irul intrebdrilor simple. Ca de pildd: cum sculpteazd... natura in

piatr5? SdptdmAni intregi medita in tovdrd;ia catalit icd a unui bloc de piatrd

ce a;tepta sd fie daltuit, pAnd cAnd ,, imaginea interioard", cum o nume;te,

prindea contur in mintea lui. Proiectul se inchega apoi progresiv, iar artistul

pornea si i i dea chip.Plenitudinea sculpturi i brAncugiene igi afla izvorul in aceastd rdsturnare aris-

totelici a etapelor creaf iei. La inceput, pentru Brdncugi, nu e ideea, ci materia.

S-a acordat insuficientd atenlie exactitdl i i robuste a unor declarafi i ale artis-

tului ce definesc insd;i crezul sdu estetic: ,,Materia (...) trebuie sd sugereze su-

biectul ; i forma. $i ambele trebuie sd vind din inter iorul mater iei , iar nu sd f le

impuse 4in u1ur5."301Contemplarea indelungd a pietrei acord eazd, pe nesimlite perceplia in regis-

trul proceselor de respiralie ampld, destigurate la scara geologicului. Nu doar

spinarea arcuitd a muntelui e construitd gigant din aglutinare de rocd ci, de-

opotriv5, planeta intreagd, sfera pdmAntului, articulAnd solidar scuturi le mi-

nerale pe care se spr i j ina cont inentele gi oceanele. Cdnd Hegel descr ie

granitul drept miez al muntelui, materie de bazd la care aderi celelalte ma-

teri i ,302 el atribuie pietrei un statut ontologic aparte, roca mineral5 era, pentru

fi losof, avatar al ideii de intreg monolit ic, substitut material al cifrei unu din

numerologie, cea care une;te totul ; i din care toate purced.3O3Compozil ia din 19O7, Sdrutul, glosa elocvent analogia plasticd intre monoli-

t ismul pietrei ; i contopirea intr-un singur t rup, pr in sdruf a unui cuplu de in-

drigosti l i . lubirea asemuitd pietrei ; i piatra (incle;tare minerald) asemuitd

iubiri i : este aceasta una dintre temele cele mai scumpe artistului, reiteratd cu

feruoare, cu fiecare noud variantd a Sdrutului, pdn6, in amurgul viefii. lar intre

toate aceste reludri, iat6, Poarta Sdrutului ce convoacd apoteotic patruzeci decupluri ale Sdrutului.Sidney Ceist ; i Eric Shanes asemuiau l intoul Po(ii Sdrutului cu o tradil ionaldladd de zestre.3o4 De;i o comparalie mai adecvatd, in acord cu registrul ge-

ner ic cdruia i se adreseazd predi lect monumentul , artrebui sdi l prezinte drept

298

ANseveruL DE tA TARcU-Jlu, tg37-t938Poenre. SAruru ru t

chivot al viefii, epifanie a unui principiu subtil, responsabil de coerenla ome-nescului .Diver;i autori comente azd,in perspectivi numerologicd simbolis mul Pogii So-

rutului, pornind de la observalia ci motivul Sdrutului e gravat de patruzeci deori pe friza ce di inconjur l intoului. Deopotrivd de semnificativ este insi ; ifaptul c6, friza nu are punct de inceput ;i punct de stAr;it. Ea va fl fost inadinsgAnditd sd sugereze neffir;irea, tn registrul orizontal al lintoului porlii, ca o

prefigurare a gloriflcdrii acestei idei in registrul vertical al Coloaneifara sfdr;it.Cele patruzeci de cupluri gravate pe lintoul Por{ii Sdrutului, dezvoltd formulaprimard a Sdrutului. Asffel, motivele desfd;urate pe o laturi a lintoului gi, cuatAt mai mult, lanful de motive ce i i de inconjur reitereazi cumulativ ecualiadoi devine unu. Pe laturile scurte ale lintoului sunt gravate patru motive ale.Sri-rutu lu i, pe latu ri le I u ngi apar ;aisprezece motive, iar total u I cu pl u ri lor in;i ru itepe l intou se ridicd, cum spuneam, la patruzeci. Aflrmali i le plastice subiacentefragmentelor de {rizd sau frizei in totalitatea ei se pot citi ca: patru devine unu(cele patru motive formeaza o laturd) respectiv;aisprezece devine unu (cele

;aisprezece motive formeazd, o laturi) patruzeci devine unu (cele patruzecimotive formeazd o frtzl\.Armonia Porli i , se hrdne;te din acordul dintre tema compozifiei ; i simbolis-mul hylesi)]S al materialului in care aceasta este realizata. A;adar, interpretatin cheie hylesicd, tematica l intoului apare coroboratd de sensuri propri i ma-teriei pietrei, interesAnd nu atdt aspectul suprafelelor gijocul formelor, ci ldun-trul masei minerale.

,Am pornit intotdeauna de la o idee, de la naturd." Mdrturia artistului in-deamnd expl ic i t pr iv i rea sd descopere, in contemplarea operei , conexiunisubt i le, t r imiter i la anume idei inspirate direct din naturd. in blocul compactsunt aglutinate, intr-un tot solidar: masd minerald, f ire de nisip, praf...Oare l intoul nu pune del iberat in paralel metafora cuplur i lor in ldnlui te; i pr in-cipiul genezei pietrei d in f i re le de nis ip? Ecuaf ia de generare a blocului derocd - miile ;i milioonele devin unu -, se dovede;te analoga aceleia care des-crie legea soltdarizdrii umane prin iubire. Desigur, artistul nu agreseazl luxu-rianfa naturi i, ?nchizAnd-o intre t iparele restrictive ale condil iei muritoare.Dimpotr iv5, fo lose;te hiperbola dimensiuni i inf in i te a t impului geologic pen-tru a adresa un omagiu acelei valori umane superlative care e dragostea.

*

Sculptorul intArzia zile in gir in atelier, agezat in fala blocurilor de piatrd, im-punAndu-gi disciplina, cum s-a ardtat mai sus, de a nu le tulbura suprafafa

299

ANsRNaaLuL DE LA TAncu-Jru, 937-"t938

Ponnrn SAnurulul

Vedere din Atelierul Brdncu;i reconstituitin 1997:

Cap de femeie, aprilie-iunie 19221

Co I o an a S d rutu I u i, 1930-1933,

Pdsdruicd,1928,

OADACB Paris, musde national dArt moderne -

Centre Ceorges Pompidou;

@Collection Centre Pompidou,

DisT RMN

inainte sd i se deslu;eascd ceea ce el numea ,,imaginea interioard", altfel spus,atributul de universalitate al pietrei.Ce poate fi mai la indemAnd decdt sd te intrebi cum e lucratd piatra de naturd?BrAncu;i recomandd insistent un atare exercil iu, tocmai pentru cd i l concepeca instrument fiabil de reimprospitare a gAndirii estetice, fragilizatdt de ma-nier ismul academic.Lucrul la Coloana pentru Templul mdntuiriiil va fi inceput dupa descoperireaunei noi idei legati de substanla pietrei. intr-adevdr, crestdtura lungd, verticalddin corpul Coloanei, pare a ilustra un alt atribut hylesic al pietrei, de valoare

300

ANSAMBLUL DE rA TARGU-JIu, 1937-1938

Pon*rn SAnururur

complementari celui evocat anterior, in Sdrutul. Piatra crape, se despicd. invirtutea acestei proprietdli, un bloc de piatrd solid, compact, se poate desfacebrusc in dou5.in viziunea sculptorului. frdngerea pietrei, dezvoltatd - ca temd sculpturald -intr-o lucrare construitd pe ecualia unu devine doi, necesita, in plus, identifi-carea unei teme omologe in repertoriul universal al artei. Operei de arti, scul-ptorul ii pretinde sd realizeze o comuniune catharticA, si reinnoade salubrudialogul omului cu natura, sd pund in corespondenld adevdrurile eterne alenaturii cu mdnunchiul de aspiralii, credinle. atitudini gi acliuni ce definescconditia uman5.

)r

Monumentala frescd rodiniana a degraddrii umane, torentul de carnalitatemortificatd revdrsat patetic pe batanlii Porlii iffirnului, ofereau lui Rodin po-sibil i tal i tdrd egal de a-;i demonstra virtuozitatea absolutd in ;t i inla modela-jufui. Nimic mai emofionant ca flcl iunea de cogmar a Porli i infernului.Versiunea turnatd in anul

. l900, inscrie vizionar in vibralia intunecatd a bron-

zului un avertisment febri l contra proximiti l i i unui infern inc[ neclar presimlit- infrico;dtor adeverit in decenii le urmdtoare.Dimpotrivd, pentru spiritul senin al lui BrAncugi, lumina reflectatd ?n suprafe{e,armonia calital i lor lduntrice ale materi i lor apar drept teme mai ferti le decAttensiuni le acumulate in corpul uman. Strddania de o viafd de a indepir ta scul-ptura de efemer, de ,,bi[tec", si-o descria opunAnd-o tezelor aftei academicesau sculpturi i lui Michelangelo, pe care i l socotea ca inspirator at acesteia.,,Corpul uman, declara el in polemicd implicitd cu Rodin, e frumos numoi inmdsura in care oglinde;te sufletu[.406Brdncugi evita sistematic inserarea de detali i complicate pentru suslinereaideii centrale, esen{ialmente abstracte, a unei lucrdri. inci din

. l907, hotdrAse

temerar, in contra convenfi i lor acceptate gi, nu mai pufin/ a canoanelor orto-doxe, sd inchipuie alegoria Rugdciunii, printr-o femeie hieraticd;i nudd. larapoi, in f iecare dintre compozifi i le majore ce ?i intemeiazd notorietatea, elimbini intransigent pregnanla discursului plastic cu simplitatea cea mai de-plind a formei. Remarcam, cu altd ocazie, cd funcfia de compactizare esteuna dintre tehnici le compozi l ionale cele mai speci f ic brdncu; iene. La tucrdr i

Precum Muza adormitd, Domni;oara Pogony, Nou-Ndscutul, Negresa atba qiNegresa blondd, detali i le f lzionomiei se resorb evanescent ?n ovatut capului.Mdiestrele, Pdsarile in vdzduh, fuzioneazd, profilul picioaretor cu al cozii, con-turul t rupului cu desenul ar ip i lor , fac indist inctd tranzi f ia de la gAt la cap.

RootN : Ponnre TNFERNULUI

301

ANsnNasLuL DE LA TAncu-Jtu, tg37=ry38

Ponnrn SAnurulur

Pi lastru I Po r{i i Sarutu I ur, sch emi con ceptuala

Nu este de mirare, in acest context, cd proie ctul Por{ii Sarutulur) inchinat eroi-lor Corjului, nu oferd citate plastice privind uniformele, f lamurile, decoraqii learmatei romAne. De altfel, ansamblul de la Tdrgu-Jiu, comandat f i ind de or-ganizalia privatd a Ligii Femeilor Corjene, se putea dispensa de omagiereaatributelor combativitdli i , asumatd programatic de monumentele de rdzboirealizate prin comandd oflciald. Cu intransigenla lui ireductibild fald de con-venfional, sculptorul va fi decis sd nu omagieze fo(a fizicd, a celor.cazuli. De-limitarea de ,,biftec" implica, pentru el, abolirea corporalitdl i i ?n sculpturd gi,ca un corolar necesar, conversiunea discursului plast ic inspre spir i tual . A elo-gia, in f i inla uman5, frumuselea sufletului mai curAnd decAt cea trupului, iatdo opf iune cardinald a estet ic i i brAncu5iene.

{.

Motivului sobru al Coloanei Sarutului, repetat identic pe fiecare fald a stAlpilorPorlii, BrAncu;i ii atribuia o valoare simbolicd. O crestdturd verticald pe ?n-treaga ?ndll ime a pila;tr i lor intersecteaz6., in registrul superior, medalionul in-scris intr-un inel sdpat adAnc in piatri. Crestdtura, medalionul ; i inelul, lecircumscrie rama sublire a unui dreptunghi, cu latura superioari rotunjitd, iarrama bordeazd pilastrul pe toatd suprafala sa.

302

Cum esenfializdri le de formd practicate de Brdncu;i debu;eazd inevitabil in-spre arhet ipal , e le apar uneori mai lesne recognoscibi le cdnd sunt conside-rate dintr-o atare perspectivd. De pilda, asimilarea antropomorFicd a stAlpilorde case, de temple, a stdlpilor funerari etc. cu siluete umane este semnalatdla nivel planetar - se inscrie intre insemne proprii artei universate. Folosindacest c l igeu, art istul putea decide sd echivaleze reduct iv s i lueta umand unuidreptunghi - este vorba despre rama sublire a dreptunghiului ce incadreazdmotivul incizat pe pila;tr i i . Dar, in acest caz, elementul de addugat, pentru ada sens ideogramei umane, a;a cum o va f l in leles sculptorul , era un simbola ceea ce depd;egte corporalitatea ca atare.Suntem, desigur, in domeniul speculat ivului , af i rmAnd ci medal ioanete ro-tunde, mai curAnd decAt un simulacru antropomorf, propun o convenfie gra-f icd: geometr ia cercului ca emblemd plast icd, de ol impiand simpl i tate, asufletului - izvor intarisabil, cum suslinea BrAncugi, de frumusefe umand.Privitorul are latitudinea de a asocia sau nu miezul rotund din piatri, seclionatpe mij loc, cu rotunjimea unei pAini care se frAnge - subti la aluzie la sacrif iciuluman, fondatd pe metafora euharistiei.30T Medalionul circutar conjugat mo-tivului dreptunghiular, prelungit pe intreaga indlgime a pilastrului, opereazl, oputernicd punere in contrast de forme polare, dar le;i solidarizeazd,- cercul

; i dreptunghiul - intr-un destin comun, cel al frAngerii.Atent cit i te, motivele de pe pilagtri i i ; i dezvdluie sorgintea simbolicd, menireade a evoca, intr-un l imbaj deopotr ivd elevat; i s implu, dimensiunea inter ioar isublimd a sacrificiului de sine. Coleo sufletelor eroilor leviteazd aeratd, cum ob-serya Tucker vorbind despre Poartd, ca ;i cum ar recuza contingenla mun-dan6, din mij locul cdreia precipitd, imaculatd, magnificd, fapta eroicd. Dincolode detal iu l exact, d incolo de memoria incle; t i r i lor sanguinare de pe cAmpulde luptd, rdmAne scl ip irea de lumind - asemeni fulgerdr i i unei ar ip i atbe - ,

impulsul de incomparabi ld noblele al jerr f i r i i .Dreptunghiul ce incadreaz6, pila;tr i i e recunoscut ca ult imi reducfie a corpu-lui uman. O conf i rmd, dincolo de or ice dubiu, t rupur i le dreptunghiulare t ix i te,in ingirarea lor candidd, pe l intou. in acest sens, sti lul contrapunctic al cioplir i ipietrei, in basorelief pentru dreptunghi, in relief addnc pentru medalioanelecirculare gi pentru crestdtura verticald, instaureazd, o ierarhizare de infelesuri,introduce uti le accente de intensitate. Este astfel pusd in surdind emblemacorporalitel i i (dreptunghiul), afigatd epidermic pe pilagtri i ; i pe l intou, inadinsparcd pentru a exalta, ca temd majord a lucrir i i , discursul despre suflet (me-dalionul rotund) gi despre eroism (frAngerea pe verticald, altfel spus despicareapila;tri lor).

ANsnrraslul DE LA TAncu-Jru, ry37-tg3}Ponnrn SAnurulur

A scuLPTA surLruL'

303

ANsRl eLuL DE LA TAncu-Jtu, tg37- ' t938

PonnrR SAnurulut

VERTICALITATE I N MOARTE

Celor prin jertfd stin;i prematur din via!d, Poarta Sarutului le adreseaz6, salutulnepieritor al pietrei, anume al pietrei despicate. Aldturarea de destine - al oa-menilor gi al pietrei - asumd aici virtufi consolatori i . Cdci a;a cum grota, vidulde materie, se impartdge;te simbiotic din eternitatea rocii, la fel moartea eroi-lor (frAngerea viefi i) se instaleazd peren in orizontul memoriei, ca substitut alnemuriri i . $i iat[, detaliul cel mai semnificatiV verticalitatea crestdturi i de pepila;trii Porlii Sdrutului, evocl,, ca inegalabil omagiu, verticalitateo jn moafte,avatar suprem al curajului ; i al demniteli i .Reveniri obsesive ale sculptorului la motivul Sdrutului puncteazl, etape in ge-neza unui simbol. Tresari uimit cAnd realizezi cd artistul estomp eazd, parcd in-adins buzele indrigosti l i lor ce se sdrutd, parcd anume pentru a decortica,printr-un detaliu decisiv, compozifia, din registrul senzualului, al carnalului. Sd-rutul brAncugian, cum se expl icd in capi tolul l l , este precumpdnitor al ochi lor.Totu;i, nu in sensul propriu, adicd interesdnd perceplia vizuala - ; i anume, f i-xarea pAna la saturafie a privir i i asupra unui chip. Excesiv apropiafi, cei doiglobi pierd capacitatea de a vedea, dar devin organ al comuniunii intr-o dra-goste ce se petrece in spirit, propunAnd repere de plindtate ce desfid deri-zor iul or icdrui hedonism. Discursul sculptural despre dragostea nemuri toareigi mdsoard aici acuratefea prin acordul hylesic pe care ?l propune prin regis-trul de perenitate infail ibi la a pietrei. Transpusa in piatrd sau implinitd in spirifafirmi parcd aftistul, ecuafia ,,doi devine unu" descinde in absolut.Complementaritate tematicd intre l intou ;i pi lagtri i , principiul compozil ionalal Porlii Sdrutului se conjugd, cum spuneam mai sus, in opozifia dintre baso-rel ief ; i re l ieful adAnc: la cuplur i le de pe l intou, cercul perfect geometr ic alochilor ?mpreunafi repetd ritmic, dar evanescent, motivul circular al inelului,puternic f lgurat pe pilagtri.CAnd degetele unui pianist alterneazd notele moi cu cele tari, piono cuforte,antiteza registrelor alerteazd urechea cu pregnanla pe care o dobAnde;te per-manent, pentru sculptor, tovitura slabd contrapusd lovituri i in for!d. in logicastAncii, incizi i le superficiale se sterg, cele profunde provoacd fisuri - frAng pia-tra ori o despici.

304

Poorto Sdrutului se inscrie antitetic fafa de monumente urbane, analoge cadestinafie, dar urmAnd tipare conceptuale convenfionale. latd, de exemplu,edif lciul elegant al Arcului de Triumf de la Bucuregti, r idicat dupi planurile ar-hi tectului Petre Antonescu, in 1935-1936, cu doi ani inaintea Ansamblului dela TArgu-Jiu, sau, mai probant, Mausoleul de la Mird;egti (1923-1925). Convo-cat si comemoreze jertfa unui rdzboi, proiectul brdncu;ian recuzi tr iumfalis-mul pentru a propune in schimb, cu pietate, un monument pascal ,3o8 deomagiere in spirit a temeritali i .Un cerc secfionat de o axd verticald poate avea nenumdrate semnificali i saupoate fi lipsit de semnificalie certd. Depinde de privitorul aflat in fafa Por[iiSdrutului sd descopere cdile potrivite de a intra in comuniune cu monumen-tul . Simpl i tatea, atr ibut inal ienabi l a l s imbolur i lor pascale - al pAini i ; i a l v inului- induce, celor ce traverseazd Poafta sdrutului, sentimentul participarii la unritual ini l iatic.Medalionul de pe pilagtrii Porlii Sdrutului secularizeazl,taina euharistiei, o re-vendicd ca instrumentald in articularea unui omagiu culminativ pe tema erois-mului uman. BrAncu; i inchipuie suf letul uman (ca pe o pAine) cupr ins in t rup(rectanglu). Oameni impdrtfuil i euharistic din taina vieli i fdrd de moarte, oa-meni care gustdnd plinitatea vieli i au jerrFit-o pentru aproapele lor: iatd de-fini l ia atemporald a eroismului, reafirmati de sculptor la Tdrgu-Jiu.

La sfAr;itul primului rdzboi mondial, ca urmare a marii Uniri, ,, lada de zestre"a culturi i romAne;ti era reconstituitd, in integralitatea sa, pentru prima datddupd secole. Dimensiunea de excepf ie a unei atar i infdptuir i , hora de pe l in-toul Por{iio glorificd in registrul decantdrii abstracte a formei. lar jertfa in dem-nitate, pe care se intemeiase victoria in rdzboi, este la rAndul ei sublimatd inabstracfie, in despicarea pe verticalS a pila;trilor, ca pentru a alerta posteri-tatea, ci grandoarea istoriei, comporti un dincolo,;i cd ambele, istoria gi ceeace o depd;egte, justificd in egald misurd respectul ;i receptivitatea noastrd.

ANsnMsLuL DE LA TAncu-J tu, tggT-tg39

Ponnrn SAnurulur

305

ANsRNaeLuL DE LA TAncu-Jru, '937-tg3\

Mnsn TAcrnrr

iN pnrajve jrur-ur

Mnsn TAcrnlr

,,Ntt sunt aici ca sa vo impun ce gdndesc sou so va invoy lucruri pe core nu Ie ;tifi, ci doarpentru a incerca sd vd conving so venili cu mine pe un drum core imi pore cd se indreoptaspre adevdr."

Constantip Brdncu;i

Ansamblul de la TArgu-Jiu se cere infeles ca tentativa hotdrAtoare a lui Brdncugide a proiecta la scara unei intregi culturi, cobordnd in istorie, esenfa estetici ihyf esice; de a desluqi la nivel supraindividual poruncile pe care piatra (MosaTdcerii, scaunele-clepsidrd, poarta Sdrutului) ;i respectiv metal ul (Coloana firdtftr!fr) ajung sd le impregneze in spiritul uman, remodetAndu-l pe mdsura1ot.309 Accentudm aceastd aserfiune. Cdci sapienfa inspiratd de materi i, pri-vind bundoari reguli le despre bine ;i rdu, despre frumos ;i urAt, nu apar ni-ciodatd mai l impede decdt atunci cAnd sunt circumscrise la scara unei intregicul tur i .

Lucrdri le pentru ansamblu, comandate de Arethia Tdtdrdscu, se referd la Co-loono recuno;tin[eifara sfdr;it qi la Portotut de piatrd. BrAncugi adaugd ulterioracestor proiecte Moso Tdcerii, apoi scaunele de piatrd.3lOin baza acestui detaliu al genezei ansamblului, unii exegeli disting secliuneade la Masa Tdcerii la Poafta Sarutu[ui ca entitate autonomd compozi]ional fa]ade secliunea ce conjugd poarto sdrutuLui ;i Coloano fird sfdr;it.Prin Maso Tdcerii;i aleea de scaune-clepsidrd, sculptorul configura, in fapt, onoui metaford plasticd, distincti de cea imaginata inif ial.Masa Tdcerii, anume amplasatd in preajma Jiului, a guvoiului de apd unduindspre miazdzi, previne discret vizitatorul cd traseul propus nu ?ncepe, in fapt,odatd cu Masa. La numai cAliva pagi depdftare, Jiul cheamd trecdtorul sd i lcontemple.Cine inlelege ansamblul ca integrat hylesic in naturd, incorporAnd simbolicnu doar parcul c i , deopotr ivd; i rdul , i ; i va umple cdugul mAini lor cu apa r6ului ,s i se bucure o cl ipa de jocul undei, capt ivd in palmi.

306

ANsnMeLuL DE LA TAncu-J tv, tg37-tg3\

Mnsn TAcrnrr

M as a li c e ri i, 1 937-1 93 8,piatr[ de Banpotog

mas4 0 215x76 cm,'12 scaune 055x45 cm,

@Photoland Corbis

307

ANsnN4eLuL DE LA TAncu-Jru, 937-tg3\

Masn TAcrntt

A SEDEA PE SCAUNE

NECESITATEA UNUI LIMBAJ SIMPLU

O definire hylesici a apei de rAu este de... substanld fdrd inceput. Cdci, rAulse formeazd ne;tiut in inima muntelui, undeva departe de locul undeizvorigte din pamAnt. lar cdnd Jiul e efectiv acceptat de privitor ca parte com-ponentd a compozigiei, ansamblul, la un capdt, afirmd cd nu are inceput, aqacum hylesic o probeaz6,rdul, iar la celdlalt capdt, cd nu are sfdr;it, a;a cumvizibil o ilustreazd, Coloano fora sftr;it.

Cdldtorul venit la TArgu-Jiu, sd viziteze ansamblul, pdtrunde in parq trecAndpe sub Poarta Sdrutului, parcurge aleea de clepsidre ;i se oprette la Maso75trri;.sttin tamburul generos al Mesei Tdceriipatpitd, ireductibite, energii le aglutinanteale roci i .lat6, scaunele a;ezate roatd ?mprejurul tamburului, asemeni unei cununi deasteroizi gravitAnd ?n jurul unei stele. Te poli areza pe scaune, dar Masa rd-mAne prea departe pentru a ?nlesni, de pildd, pldcerea unui prdnz. Recunogtispiritul ludic al artistului in aceasti invitalie mutd adresati privitorului de a lualoc fa Masa Tdcerii ca ;i cum ar ;edea la o masd obi;nuitd. Este o experienldnecesard, un prag de cunoagtere.Ajung doar cdteva clipe de tihnd petrecute pe unul dintre scaunele rotunde,in proximitatea, deopotrivd caldi ;i distantd a Mesei Tdcerii. Te ridici, curAnd,cu sentimentul culpabil de a fi comis o inadvertenfd. Scaunele, realizezi, nusunt t icute si;ezi pe ele, recuzd orice statut uti l i tar, induc un hiatus intre trdi-rea la modul prezent gi trdirea la modul poetic.3l2

)r

Pentru artistul crescut la Hobila, comanda Ligii Femeitor Corjene, omagiul pecare acestea !ineau si i l aduci mor,t i lor tor - soli, f i i , frafi, sau pdrinli, in imensalor major i tate oameni s impl i , l ipsi{ i de educal ie, al cdror ul t im gdnd, in c l ipasupremd, va fi fost speranfa in mila divind -, pehtru artistul crescut in lumeade credinle ale satului , comanda monumentului intru c inst i rea eroi lor i impl icagestul de elementard pietate, al recursului la un l imbaj s implu, depl in intel i -gibil, deopotrivd celor cizufi precum ;i famil i i lor acestora.Se cuvine amintit aici stdruitorul efort datorat generali i lor anterioare de brAn-cugiologi de a racorda imaginarul brAncu; ian, cu deosebire cel propus pr inansamblul de la TArgu-Jiu, la primordialul agrest al culturi i romAne;ti. Citdm,in intenfia de a le omagia meritul, cdteva nume de cdrturari, dintr-o l istd greu

308

ANsaMsLur or Le TAncu-Jtu, t937-t938Mnse TAce ntt

de cuprins: Petre Pandrea, Petru Comarnescu, V.C. Paleotog, lonel Jianu,Adrian Petringenaru, Tretie Paleolog sau, mai recent, Nina Stdnculescu ti lon

Pogorilovschi.Exegeza etnocentricd a mizat frecvent pe faleta singulard, originald a folclo-

rului romAnesc ca sursi de inspiral ie a creal ie i brAncugiene. Dar 1[rdnismullui BrAncu;i este convingdtor, deopotrivi pentru privitorul romAn sau de aiu-

rea, anume fi indcd artistul i l folose;te pentru a se proclama cetdlean al lumii.

in fapt, civi l izalia rurald ?;i revendica concomitent doud temeli i axiologice -

una pdgAnd, alta cre;tind -, iar sculptorul igi face un merit din a le revela pro-funzimi confluente.Desigur, in urbea provinciali a TArgu-Jiului, la fel ca gi in cimitirul din Buzdu,omagiul novator al artei moderne nu i; i gdsea rostul decdt ?ntemeiat pe res-pect pentru trad[i i .313

Prin 1907, pe cdnd concepea tripticul Rugdciunii, inchinat Evei, BrAncu;i mo-dela in gips ;i grupul colosal, Trecereo Marii Ro;ii, inspirat, deopotrivd, din le-gende ale Vechiului Testament.Compozil ia urma curdnd a fi distrusd, dar fragmentele-i de gips servesc la

construclia primei Mese, lucrare de vocafie aparent umild - suport de lucrdri-, pdstratd de artist decenii la rdnd, in spaliul atelierului, ca prezenfd opor-tund.Surprinde cum, treizeci de ani mai tdrziu, Ia TArgu-Jiu, motivul Mesei revinebrusc in prim planul atenfiei, ; i nu oricum, ci articulat la capodopera creafieibrAncu; iene.Cdci Porlii Sarutului, ca avatar tardiv al Sarutului, i se adaugd, astfel, in cadrulansamblului, o lucrare, Masa Tdcerii, a cirei genezd conceptuald trimite, fiedoar; i cronologic, tot la anul de debut al creaf ie i mature.OricAt de hazardatd, ipoteza cd proiectul ne-realizat, Trecerea Marii Ro;ii, acontinuat sd ocupe mintea artistului, inspirdnd Masa Tdcerii, se cere cercetati.Conotafi i lor etnografice ale lucrdri i l i s-ar putea adduga astfel valenfe de sim-bo l ism b ib l ic .

*

Uimitoare, aspra poezie a legendelor veterotestamentare cAnd evoci elibe-rarea evreilor din robia egipteani, trecerea Mdrii Rogii ; i peregrinarea, t impde patruzeci de ani, prin pustia Sinai, in cdutarea ldri i Canaan.

t NrunpnrtAnt ETNocENTRIcE

TarcmrnMiru RoSrt

LEcENDELE Exooulu t

309

ANsnAaeLuL DE LA TAncu-Jru, tggT- lg3\

Mnsn TAcrntt

TEME HYLEsrcr iN BreLrr

Cum s[-1i inchipui, azi, un poporintreg, nu doar o armatd de o;teni, r it[cind,deceni i in gir , in pust iu, pr intre dune sterpe de nis ip? Cum s[-1i inchipui , ?n-solindu-i pe bdrbali, mull imea nestAr;itd a femeilor, copii lor, bdtrdnilor, hranil idoar cu roua cerului, miraculos preschimbatd pentru ei, la f iecare rdsdrit desoare, in pAine? Cum sa fi- i imaginezi inaintAnd, nu tntr-o direcfie anume, cicu ochii pironil i spre un nor, care i i cdliuzea ziua, iar la ldsarea nopfi i se pres-chimba in stdlp de focz3l+BrAncugi va fi f inut sd redepene firul pove;ti i , dar in aga fel incAtpresia cd o roste;te pentru ?ntAia oard. $i nu intAmplator, cdci, in

ia dea i,.n-fapt, digre-

siunea sa viza prezentul, mai curAnd decAt trecutul.Se poate specula despre proiectul nerealizal, Trecerea Marii Ro;ii, cd, aidomaoricirei compozifi i majore brAncugiene, urma sd dezvolte o ,,formd-cheie,care si rezume cu putere ideea subiectu1ui".315l-ar f i fost suficient artistului sd mediteze la versetele veterotestamentare celemai pregnante unde se evocd ie;irea evreilor din Egipt. in fapt, textul bibliceste relativ scutt, iar momentele de rdscruce din f irul legendei se lasd iden-tificate tara d ificu ltate :

Tu ridica-{i toiagul, porunce;te Yahve profetului Moise, intinde-li mdna spremare, ;i despicd-o; fi copiii Iui Israel vor trece prin mrjlocuI marii co pe uscot.Moise ;i-o intins mdna spre more. $i Domnul o pus marea in mi;care printr-unvdnt dinspre rdsdrit, care a stflat cu putere tootd noopteo; el a uscat marea, ;iapele s-au desparyit in doua.Copiii lui lsroel au trecut prin mijlocul morii ca pe uscot, ;i apele stdteau co unzid lo dreapto gi la stdnga [or.

Exodul .l4..|6,21,22

in f ectura sculptorului, apele strdnse ,,zid", strdjuind calea deschisi in mij loculmdrii, va fi dobdndit semnificafia unei insolite metamorfoze materiale (hyle-

sice). CAnd suprafefei de apd i se substituie poteca lucie de nisip, cAnd frd-mAntir i i incont inente a masei de l ichid cupr inse in hdul mdri i i se subst i tu ieneclintirea rece a doud ziduri cristaline, tema proiectatei compozifi i prive;temetamorfozarea apei in piatrd, altfel spus, impietrirea apei.

Dar legenda traversdri i pustiei Sinai mai oferd, in plus, ; i un alt scenariu, per-fect antitetic celui amintit mai sus, unde se vorbe;te despre prefacere mira-culoasd, nu a apei in piatri, ci... a pietrei in ap5.lar episodului ce nareazd aceasti legendd, Biblia ii rezerud o insemndtate tdrdegal:

310

Tootd adunarea copiilor lui lsroel a ojuns in pustio lin, in luna intdi (...)Adunarea n-avea apd. $i s-au rdsculat impotrivo lui Moise ;i impotrivo lui Aaron....Moise ;i Aaron ou plecat de Ia odunare ;i s-au dus lo u;a cortului fntdlnirii. Aucdzut cu fa;o la pomdnt ;i li s-a ardtot slova Domnu[ui.Domnul a vorbit lui Moise ;i a zis: la toiagul ;i cheomd adunarea, tu ;i frateletdu Aaron. So vorbiyi stdncii acesteia in fola lor, ;i ea vo do opa. Sd le scoli astfelapa din stdncd, ;i sa adapi adunarea ;i vitele [or.Moise ;i Aaron au chemat adunarea inaintea stdncii. $i Moise le-a zis: Ascultatirdzvrdtiyilor! Vom putea noi oore sd scootem apd din stdnca aceosta?Apoi Moise a ridicat mdna, ;i o lovit stdnca de douo ori cu toiogul. $i o ie;it opadin bel;ug, o;a incdt a bdut ;i odunorea ;i au bdut;i vitele.

Numeri 20.1-2,6-8,1 0-l l

intre etapele traversdri i pustiei Sinai, nici una nu depd;e;te in dramatism epi-sodul din pust ia J in, lAngd Muntele Horebului , locul denumit Meriba3l6 sauMasa.Cu ochi i p ierduf i in def i larea spindr i lor ar ide de piatrd, Moise, alesul lu i Yahve,se indoise atunci ?n addncul inimii, pentru prima oard., de puterea Creatorului.Cum sd scof i apa in pl in de;ert gi sd satur i un norod de mai bine de jumdtatede mi l ion de suf lete?Infinitul, pentru el, tdcuse o clipd |a... Masa. $i nu doar pentru a-l incerca, ci,mai mult, pentru a da posteritdli i , dincolo de fantasticul uneori exorbitant alprecedentelor m i racole, proba ch i ntesenliald a posibil i tal i lo r sate.in transformarea pietrei in opd, infdptuiti la Masa, se conlin, ca intr-o sumd,toate transgresii le f ir i i operate de divin pentru a-;i atrage luarea aminte a mu-ritori lor.

Cele doudsprezece triburi ale lui lsrael, strdnse imprejurul Stdncii, precum oileimprejurul c iobanului . . . Departarea din care urcd spre noi legendele bibl iceinvitd la lecturd poetic6. Pentru a-i invd1a sd deprindd voia <StAncii> (apela-

l iune metaforicd a divinului in Biblie) - de aceea i i va fi scos Yahve pe evreiafard din Egipt. Doar a;a puteau deveni, doar ei, printre toate neamurile,turma aleasd de A-Toate-Fdcdtor.Trebuiau sd fle mAnali departe de imaginile in;eldtoare ate bogdfi i lor; i indes-tuldri lor trecdtoare, trebuiau sd uite farmecul Nilului, rdcoarea gradinilor ; iparfumul f lori lor, sd disprefuiasci puterea oamenilor gi sd o nesocoteascd pecea a idol i lor .

ANsnMsLuL DE LA TAncu-J tu, tg37.93\

Mnsn TAcsnrr

ANTONOMASA CA PROCEDEU PLASTIC

3il

ANsnNaeLuL DE rA TAncu-Jru, ry37-tg39Mnsn TAcrntt

Cdci acolo, in inima degertutui, departe de lume, avea sI se celebreze orie. Dupd treizeci

gi opt de ani, toatd suflarea iegitd d,in Egipt se stinge - primegte ?mbrdli;areanisipuri lor. Tofi pdcdtuiseri, tol i trebuiau sd moar[. Dar cu preful acelei nun-tir i , din pruncii ndgculi in pustie se va inchega un nou popor.

312

MA5A'llcERll

' : , . /Astel, Masa.,. Tdcerii, inconluratA de ,cele doudsprezece scaune, evoce, prin, t

antonomazi, o etapd, intr-un parcurs iniliatic. La Masa,3l7 artistul pare a amintiprivitorului, e o fintani cu apd vr4it6, din care, daci bei, ajungi sd duzi tice.rea: infinitul ticerii sau... tdcerea (pietrei) ca infinit.

313

Ar*rsRN,leLuL Dr LA TAncu-Jtu, tg37-tg31

Alrrn DE cLEPSTDRE

Alrrn DE clEpstDRE

Aleea de clepsidre cuprinde treizeci de scaune clepsidrice rectangulare, dis-puse pe doud rdnduri , in c inci grupe de cAte trei , precum gi doud bdnci depiatri, late fiecare cAt patru scaune.insumAnd locuri le de pe scaune ;i bdnci, rezultd treizeci gi opt de pozil i i ,numdr aparent anost in concretelea sa aridd.

$i totu;i, ddnd frdu l iber tentafiei speculative, e semnificativ de observat cidurata exactd a peregrindri i tr iburi lor israelite prin pustia Sinai, dupa trecereaMarii Rogii - subiectul atacat de BrAncugi in t inerefe -, a fost de... trei zeci giopt de un1.318E acesta un detaliu ce confirmd racordarea simbolicd a primei secliuni a an-samblului - mdrginitd de Maso Tacerii;i de Poarta Sdrutului - la sursa vetero-testamen1utd.319 Coroborat de detaliul suptimentar cd ie;irea din parc se facetraversAnd, o datd in plus, Poorta sdrutului... eflgie a maturizarii individului res-po nsab il izat f ald d e o cauz6. co m u nd.Semnificativ, nici Mosa Tdcerii, nici Poarto Sorutului - nici, cum se va vedea,Coloona fara sfdr;it - nu evoc[ ipostaze ale eroismului combatant. BrAncu;idisjunge hotirdt ideea de curaj de ideea de carnagiu. Caci, gtim, cea din urmdo socoate fundamental improprie discursului artistic.

$i, poate, nici o altd compozifie nu reveld mai l impede esenla solard a estetici ibrdncu;iene. Sculptorul elogiazd memoria eroilor cdzuli in luptd prin alegoriaunui rdzboi insolit, unde nu existd vrdjmagi. Cdci evreii peregrini in Sinai luptddoar cu. . . e i in ; ig i .Spre o astfel de intransigentd dihotomie ?ndeamnd discursul sculptorului. De-corticAnd esenfa eroismului de orice contingenle cu acfiuni sanguinare cemaculeaz[ cronica rdzboaielor, Calea sufletelor eroilor se vrea menitd omuluiincordat sd se priveascd in oglinda sufletului, f i indcd i; i simte continuu che-marea de a se autodepa;i.

*

Se cere observat cd, pe fundalul reverberdri lor mitologice, secfiunea Ansam-blului mdrginiti de Masa Tdceriigi de Poarta Sarutulur, propune o schemd abs-tractd - ; i de aceea perend prin atemporalitate - de inif iere asupra etapelor

314

EROTSMUL/ IECTTE A VtETt l

ANsRNaeLuL DE LA lAncu-Jru, :937-tg39

AlrrR DE cLEPSIDRE

TIMP IMPITTRIT

de matur izare a indiv idului , in special a t iner i lor - pentru asumare lucidd derispunderi majore.Masa Tdceriiincercuitd de scaune definegte un raport optic ce poate fi infeles,cum spuneam, gi ca alegorie la tema cre;teri i f i inlei. Pentru cei ursil i unui des-tin aparte, ,,eroic', chemarea ?ncepe ne;tiut, intr-o zi obignuitd, cAnd existenfase reveld prima oari congti infei de adolescent ca dominati de uncentru.Enunful de mai sus se confine, potenfial, in valori le estetice polar.opuse aleMesei, fala de scaunele ce-i dau ocol. lmuabil i tatea, masivitatea perend aMesel artistul o contrapune deliberat aspectului de fragil i tate juvenild a scau-nelor-clepsidra.Se intAmpli, inevitabil, pentru cei promi;i unui destin eroic si realizeze c6,exis-tenla indiv idului (scaunul-c lepsidrd rotund) comportd un centru supraindiv i-dual (Masa). Desigur, accepliunea propriu-zisd a centrului variazd infinit, de laom la om. lar ziua aceea trece ne;tiut, aparent fdrd urmdri (ceea ce in l imbajulsculptorului revine la a spune cd ,,scaunele" nu se contopesc cu ,,Moso").Totugi, in anii care urmeazd (vezi aleea de scaune-clepsidrd pdtrate), expe-rienle diverse din viafa cotidiand consolid eaz6, progresiv ideea cd existenfaare un !el, o direcfie, cd meritd aservitd unui ideal. latd, la nivelul cel mai abs-tract al discursului plastic, o alee jalonatd cu clepsidre din piatrd poate inchi-pui alegoric momente succesive din procesul de cristalizare a individualiteti i .Oare evenimentele deosebite ale existenfei, acelea care surprind ;i imbogd-

fesc gdndirea tAnird - pentru cd, f ixate fidel in memorie, devin repere indele-bile ale viefi i unui off i -, oare atari cl ipe intAmpinate cu uimire, emofie, teamdnu opresc abrupt t impul, impietr indu-1, f ie ; i pentru o fracf iune de secundd?Scaunele pitrate, de pe aleea ce conduce spre Poafta Sdrutului, se vor pro-babil eflgi i ale unor astfel de sincope de timp, impietrir i ale viefi i , clepsidrein care nisipul ingheafa efemer, jaloane, aparent mereu altele, de la un individla altul dar, totugi, surprinzdtor similare.

316

Copi ldr ia ; i adolescenfa nu cunosc rdspunderi le grave ale vief i i ce incumbiadul l i lor , chiar daci , in momente cruciale, tensiuni le sociale gi psihice se re-varsd egal asupra intregii familii.Inevitabil, participarea celor t ineri la intAmpldri le majore din existenla pdrin-

!i lor imprumuti, de multe ori, ceva din degajarea spectatorului de la teatru.Cine sti agezat in fotoliu, cu ochii afinti l i asupra scenei, trdiegte doar la nivelempatic intreaga acfiune. La fel, in psihologia adolescentului, bucurii le 9i du-reri le, succesele ;i infrdngerile sun! in primul rAnd, ale celor maturi.Dar vine o clipd in care spectacolul ia sfArgit. Cdci ceea ce era de invdlat des-pre viald impregn eazd, f labil con;ti inla tAnirului, pregit indu-l sd urce la rdndullu i pe scend.latd, in povestea sculptorului, Poarto Sdrutului delimiteazd, hotirAt pragul in-trdri i in existenfa reald a unei noi generafi i . Aici sfAr;e;te parcul, aici se incheie,,piesa" jucatd de cei in vdrsti in folosul celor t ineri.

Incinta prietenoasd ;i caldd a parcului, BrAncu;i o folosegte exemplar pentruo metafo16,en plein oir despre ambianfa protejatd a cdminului. Cum ansamblulia f i in{5 la inif iativa Ligii Femeilor Corjene, secfiunea primd, delimitati deMasa Tdcerii gi de Poarta Sarutuluq, introduce ca un binevenit, de;i indirect,elogiu la adresa vief i i de fami l ie.Interpretatiin contextul acestei secfiuni a ansamblului, Poafto Sdrutului evocdindubitabil sdrbatoarea cdsdtoriei, a uniri i destinelor a doi t ineri prin legdmAn-tul t rainic al nunt i r i i . Fresca de pe l intou anunfd o noud generaf ie de oameni;iar cei doi stdlpi ce susfin l intoul, felele lor brdzdate de unda sacrif iciului, amin-tesc - intre multiple conotali i posibile - de existenfa trudnicd a genitori lor.

ANsnMsLuL DE LA TAncu-Jru, tg37-tg3\

Alrrn DE cLEPsTDRE

317

ANsnrtaelul DE LA TAncu-Jru, ry37-tg39Onngul

PLEDOARIE PENTRU OMENIA

TARANULUI

On4ul

tar odatd depdgitd Poarto Sdrutulur, ?ncepe oragul, adicd viala ,"u13. Pe bunidreptate, aftistul va fi considerat inutil si reprezinte viala ca atare.Ce rost are sd inchipui o imagine a realitelii, cand realitatea este ubicuu pre-zentdin fala ochilor. Copia, oricdt de bund, nu egaleazd, originalul.TArgu-Jiul, sdrman ord;el de provincie, cu orizontul inchis inspre bucuria ago-niselilor mdrunte, ii oferea in fapt ocazia ideali de a defini acea accep{iunedespre viafd pe care inlelegea sd o recuze implacabil. Biografia artistului, eva-dat spre marile orate, o probeazd indeajuns.Con;ti inla acutd a unei anume superioritdfi spirituale a fdranului fafd de tAr-gove!, Brdncu;i a pdstrat-o negtirbitd ?n suflet pdnd la anii bdtrAnelii. Maiscumpd decAt roadele, din pdmAntul trudit incolfegte o lege a omeniei -

sacrd, cdci e dictatd de Naturd - al cdrei pdstrdtor peste milenii a fost gi va rd-mAne doar |dranul.

318

lar tArgul nu face decAt sd strice legea. Cdci vocea ldrdnii se aude aici preaslabd gi oamenii o uita. Astfel, inalldnd ansamblul la TArgu-Jiu, Brdncugi elogiaindirect Hobila natald. Acolo ?nvdtrase sd igi spele inima de patimi, ; i sd pri-veascd viafa aga cum e ordnduite de naturd, si descopere izvorul bucurieiadevdrate.

Artei, aflrmd sculptorul la TArgu-Jiu, nu trebuie si i se rezerue terenuri ?ngrd-dite, farcuri precare. Arta trebuie sd cuprindd viala, si se infuzeze indistinctgi indelebil in realitatea treite.

rF

latd bunioard tArgul, tesdturi de uli le ce nu duc nicdieri. De ce nu l-am prividimpreund cu ansamblul pentru a inlelege mai bine ideea sculptorului? Amerge la TArgu-Jiu doar pentru avizita ansamblul condamn[ din start la opa-citate asupra sernnificaliei sale.

,,Coloana firo sfdr;it este negarea labirintului." Mdrturia artistului echivaleaz6.unei somafii adresatd vizitatorului sd ia act de ambii termeni ai relafiei. Si pri-veascd nepdrtinitor, deopotrivd ansomblu/ (monumentul) qi ora;ul ( labirintul).

Sd observe cd, aici, nu monumentul este pus in orart ct oro;ul, cum spuneam,este agezat in inima monumentului.

O harti a TArgu-Jiului prezintd aceastd particularitate a urbei, cd ulilele inter-secteazi, in majoritate, sub un unghi drept, Calea Sufletelor Eroilor. Odatd de-pagitd Poarta Sdrutului aceasta echivaleazd,, pentru vizitatorul ansamblului, cuo tentafie tacitd, permanent reiteratd de structura urbei, de a se aventura peuli1e, ; i la dreapta, gi la stAnga, pentru a lua cuno;tinfd cu TArgul.Aici se afli cheia metaforei construite de artist. Eroii, susline BrAncugi, se re-cruteazl, dintre cei ce resping tentafiile ,,labirintului", dintre cei hotardli sd p6-geasci drept inainte gi si nu se abati din drum, nici la dreapta, nici la stAnga,pdna ?n cl ipa cdnd l i se ?mpl ine;te dest inul .

ANseN4sl-uL DE LA TAncu-Jtu, tg37-t938

One5ul

NECAREA LABIRINTULUI

319

ANsRNaeLuL DE LA TAncu-Jru, ' t937-t938

CoLo,qNn rAnA srAn5rr

HYLE: METALTZAREA cu RnuA a

CorcnNu

Colonrun FAR{ sFARstr

,,Coloanaftrd sfdr;itvafi una dintre minunile Iumii."

Constontin Brdncusi

Suprafafa aldmitd a Coloanei - reverberdri simbolice

Vdzute ?n perspectivd cineticd, romburile Coloaneifora sfdr;it enunfd, fiecarein parte, o sfidare gravitaliei. Urcugul lor ,,nestArgit" afirmi cerbicia unor forfetreze, temerare, ireductibil opuse repaosului (orizontalizdri i).Desigur Coloana se doregte, in principal, monument ?nchinat soldaf i lor cdzuf iin rizboi. Dar alegoria creatd de BrAncugi la TArgu-Jiu depfue;te tema decla-ratd a ansamblului, f i indcd o rapo rteazd, credibil la condifia umand in multipleipostaze cu valoare de reper. Eroismul soldatului se conjugd indistinct, inaceastd viziune, cu eroismul pdrintelui care igi cre;te dil igent odraslele sau,mai general, cu eroismul oricui i; i aserve;te existenla unui scop major.

$i, pornind de la constatarea acestei deliberate situiri a discursului sculpturalin registrul trdiri lor exemplare, meritd relevat acordul hylesic pe care i l com-portd folosirea fierului (fontei) la realizarea Coloaneiford ffir;it. Desigur, tehnicvorbind, coloana inaltd de treizeci de metri nu putea fi realizatl., la data aceea,decAt din f ier. Dar dincolo de constrAngerea constructivi, se recunoatte ovalenld de armonie hylesicd in recursul la f ier pentru a elogia versantul im-anent al f iptuiri i umane.32o

Un detaliu hylesic necesar a f i comentaf la acest nivel al analizei, prive;temetalizarea cu alami a modulelor Coloanei.Cufoarea metaltzdrii,,trebuie sd fie galbend",32t telegrafia BrAncugi lui $tefanCeorgescu-Corjan, devotatul inginer insdrcinat cu aspectele tehnice ale rea-Itzdrii Colooneifara ffirtit.szz DAnd curs doleanfei sculptorului, $tefan Ceor-gescu-Corjan se intereseazd la intreprinderea ,,Metalizator" asupramodalit i l i lor de a proteja suprafala de fontd a modulelor Coloaneicu un aliajmetalic rezistent, de culoare galbend. Alternativele disponibile erau, in fapt,

320

Co I o an a fdra sfdrf it 1937,

fontl allmiti, 2933x90x90 cm,

Foto: MihaiOroveanu

ANsnrr4slul DE LA TAncu-Jru, 1937-1938

ColonNe rAnA snAnsrr

321

Ar\sRn,telul DE LA TAncu-J tv, l937- lg3\

ColoeNR rAnA srAnsrr

lvnN Mrirnovti , tr , tottUMENTUL DE

La AvnLn

doar doud la numdr. Artistul putea opta intre metalizarea,,mdrgelelor", cumle numea, cu bronz de nuan![ galbend sau cu alamd.Bronzul, asigurau specialigti i , e mai rezistent in t imp, mai adecvat solicit ir i lorunei sculptur i ?n aer l iber, deoarece, cum i i comunicd Ceorgescu-Corjan ar-t istului, ,,alama se innegre;te cAnd ploud, la fel ca fierul".Arethia Tdtdrdscu, comanditara monumentului, se declard gi ea in favoareabronzului, astfel incAt, imbrdli;dnd aceste opinii convergente, inginerul Cor-jan cautd sd oblind asentimentul f inal al lui BrAncugi pentru metalizarea cubronz.Aici intervine un element surpriz6,. Brdncu;i insistd, aparent inexplicabil, pen-tru varianta mai ieft ind, mai pulin rezistenti ?n timp, a metalizdri i cu alamd.

$i totu;i, atenlia sculptorului pentru finisaj era proverbiald, iar la Tdrgu-Jiu sejuca soarta capodoperei sale, prima lucrare monumentald (; i singura) intresculpturi le realizate pdnd atunci. Cum si imaginezi cd., bucuros de luciul dealamd galben strdlucitor al lucrdri i pregdtite pentru inaugurare, artistul se de-zinteresa, in fapt, de ce avea sd se intAmple inexorabil in anii imediat urmd-tori? Cum sd presupui cd virarea cromaticd a Coloaneiftra sfdr;it spre nuanfeinchise, estompate in peisaj, i l ldsa indiferent, atunci cAnd in cugetul ; i intenfialui e l o dor ise de un galben viu?323in fapt, galbenul v iu dar inert - adicd ne-oxidabi l - emulAnd strdlucirea auru-lui, comutd sti l istic Coloanointr-un registru triumfalist, asociabil aici, la l imitd,elogier i i eroismului rdzboinic, o idee in intregime disonantd cu spir i tu l com-pozi f ie i .lpoteza unei erori prin negli jenti contravine, astfel, f lagrant crezului estetici ibrAncu;iene, acea investire senind, rdbditoare, in valoarea perend a actuluide creaf ie, acea indi ferenld cenobitd pentru vogd; i g lor ia momentului . Dim-potrivd, artistul - se cere conchis - alege tipul metalizdri i deplin congtient cd,in timp, alama oxidatd avea sd imbrace definitiv Coloanointr-o nuantd de bruntern.

Sub raportul materialelor simple folosite de artist (travertin de Banpotoc, fontdgi alamd), Ansamblul de la TArgu-Jiu face necesard o comparafie cu, bunioar6.,Mormdntul sodotului necunoscut, ridicat de lvan Meitrovii la Avala, lAngi Bel-grad, in acelagi an, 1939.324Opfiunea lui Meitrovii pentru granit este suslinutd confluen! la Avala, detipul construcfiei, evocAnd sincretic o piramidd aztecd in trepte ;i, deopotrivd,de si tuarea somptuoasi a ansamblului in chiar vArful unei col ine impdduri te.

322

Triada //granit // templu // pisc de cotina// convoacd simfonic trei entitd{is imbol ice superlat ive pentru a art icula grandios imaginea pietel i i ; i grat i tudini iunei nafiuni fala de apdrdtori i ei.Simbol ismul ansamblului de la Tdrgu-Jiu a fdcut obiectul unor comentar i i cr i -t ice redactate ?n cheie triumfalistd, ca pentru mausoleuri precum cele de laMdrdge;ti, Avala etc. ,,Ansamblul de la TArgu-Jiu din zdvoi, noteazd stenic PetrePandrea in Pravila de la Craiova, este un Templu al iubiri i r idicat in cinsteasoldatului victorios, intrat in rAnduiala satului prin nuntd ;i ferti l i tate. Motivuloului decoreazd, Poarta Sirutului (...) in Poartd a inscris oul germinafiei ; i l-aspart in doud: femela mireasi gi masculul - un soldat victoriot.o325

$i totugi, la o lucrare comemorativi comandatd nu de anume ligi a soldafi lorvictoriogi, ci de Liga Femeilor Corjene, respectiv de mame, sofi i , surori ce de-plAngeau cAteva sute de mii de mor!i, accentele bataioase induc stridenle.Mausoleul de la Mirdgegti ; i ansamblul de la TArgu-Jiu se subordoneaz5, infapt, unor retorici antagonic opuse. Mo(ii de pe front nu se ldsau in;irali peliste, la monumentul din Corj, cdci aveau chip gi ldsaserd un gol, f lecare inparte, in satele de unde plecaserd.lstorici de arti susfin, cu argumente irefutabile, distinclia sti l isticd majori intremonumentele oficiale ?ndllate in Europa ?n comemorarea luptetor din PrimulRdzboi Mondial gi monumentele comemorative ridicate prin ini l iativa comu-ni tdf i lor locale. $i ?n Angl ia, de pi ldd, edi f ic i i le comunitare, scr ie Sue Malvern,,,evitd referin{a la victoria armatd;i tr iumfalism, privi legiind in schimb conotali ide sacrif iciu gi resurecfie (...) Moartea soldatului este echivalatd sacrif iciuluihristic ;i, ?n loc de victorie, e accentuatd frdtria universald, pacea si resurec-

!ta".326Este poate nerelevant de addugat cd, la nivelul anilor'30, atitudinite pacif isterevendicau un loc si tuat mai degraba la stdnga e; ichierului pot i t ic. Ansamblulde la TArgu-Jiu compoftd inconfundabil o anume dimensiune contestatard, cedecurge aici, cu atAt mai f iresc, din empatia aft istului gorjean cu tema lucrdri i.in l inia acestor constatdri, se contureazd ipote za cd stratul de alamd fotosit laacoperirea modulelor Coloaneiford sfir;it reprezintd mai mult decdt un com-promis tehnic. AlegAnd alama, maestrul nu cede a26., a lehamite, intre doudopf iuni de al ia je - bronz sau alamd - la fel de.. . nefer ic i te pentru presupusetesale ambil i i de perfecfiune a materialului gi formei, ce ar f i vizat in subtext,sd zicem, luciul inalterabil al auru\ui.327Alegerea cu deplin discerndmAnt a alamei, ca vesmAnt protector pentru fontacorodabild, o probeazd in plus faptul ci travertinul, folosit pentru celelaltecomPonente ale ansamblului, este gi el o materie relativ fr iabil i , ?mpestrifatd

ANsnN4sl-uL DE LA TAncu-J tu, t937-'93\

ColonNn rAnA srAnsrr

Prrnr PenoREA DESPRE

Poenra SAnururut

Sur MnrvrRN: MoNUMENTE

FUNERART RTDTcATE or couunrrAl

LOCALE

.I ,iI

I

323

ANsnNasLuL DE LA TAncu-J tv, tg37-t938

ColoeNe rAnA srAnsrr

LEXtcuL At tsRtvt g lu l-u t

de infime crevase gi perforafi i - o materie aparent umild, bundoard, fa$ deglanful grani tului , impasibi l la scurgerea ani lor.Fiindci recuzase granitul ; i marmura deopotrivd pentru Maso Taceriigi pentru

Poarta Sarutulur, preferAndu-le travertinul, de aceea, in cazul Coloanei, BrAn-cu;i recuzi hotdrAt bronzul, in ciuda insistenlelor inginerului $tefan Ceor-gescu-Corjan. lmperativul de a prezerva unitatea de registru sti l istic - gi hylesic- a ansamblului explicd decizia artistului de a respinge materialul de referinldaf sculpturi i , bron zul - fotosit in tandem cu marmura -, ?n favoarei unui ma-terial neconvenfional, alama. E ca o indreptdfire, in opfiunea lui BrAncu;i, ofe-ritd materi i lor relativ ignorate de a se rosti cu egald elocvenfd plasticd,deopotrivd cu materi i le consacrate.insfui proporliile MeseiTacerii ;i Pogii Sdrutului se menlin dincoace de emfazaconstructivi a altarelor ; i a arcelor de triumf cu care se inrudesc morfologic. laracesteitenacitdfi infail ibi le a sculptorului de a selecta modalit i l i expresive apa-rent modeste, ca eschivd deliberatd de la orice gest de adulare a violenf ei rdz-

boinice, f ie ea defensivd, i se ghice;te un program nu l ipsi t de dimensiune po-lemicd, un crez estetic inflexibil, incredinlat discerndmAntului posteritdli i .

Ne intoarcem cAliva pagi inapoi pentru o primd incercare de sintezd. Proiectulartistului de a ridica o Poartd la Tdrgu-Jiu in amintirea eroilor gorjeni, fuseseintAmpinat de edil i cu nedisimulatd uimire. Poarta Sdrutului reproduce ?n

formi, cum s-a aritat mai sus, un arc de triumf asemeni celor inaugurate deromani, mdrturie a biruinfelor armate. Odatd reduse la expresia lor arhitec-tural6 genericd, f iecare dintre componentele Ansambluluiiqi revendicd, drept

obArgii, tipuri de construclii monumentale bine definite oltarul, arcul de triumfqi obeliscul.intr-adevdr, vestigii le attarelor strdbune le aratd injghebate din simpla juxta-

punere a unor pietre, delimitAnd suprafala de depunere a ofrandei: altarul laorigine ero o masd. ?n sens similar, arcul de triumf, inscena sinecdotic, prin

324

conturul unei poqi, pitrunderea armatelor victorioase in ora;ul asediat. Arculde triumf, la inceputuri, reproducea o poaftd. lar obeliscul, sau ,,coloana", asu-mau rolul de axis mundi, de cale de ascendere la cer: obeliscul fn ipostozelesole prime ero o coloond.

lstor ia receptdr i i ansamblului de cdtre contemporani - subiect de ample spe-culali i - ar f i cuprins poate mai puline episoade discordante, daci destinaliasimbol icd a elementelor sale const i tut ive era mai deslugi t subl in iatd pr in t i t lur iconvenfionale, ca bundoari, Altarul tdcerii, Arcul de triumf al sdrutului, Obelis-cuIfara sftr;it.

Dar denumiri le entit5l i lor componente, aga cum artistul le alege, vizau revi-gorarea structuri lor artei, o reconectau la izvoare primare, la lumea satului,unde mosa, scaunul, poafto, stdlpul saufdntdna (proiectul nere alizat) compunlexicul simbolic esenlial. lar rafiunea acestui plojeu ideatic spre strdfundurileimaginarului uman se just i f ic i , in mintea sculptorului , pr in imperat ivul de adezvrdji arta de lustrul morbid al societdli lor urbane, de a o vindeca ;i a oface sd recunoascd in grandielocven{d doar un substitut bastard al sublimului.Sculptorul just i f ic i intoarcerea la surse pr in imperat ivul de a reimpune subl i -mul, in for,ta lui autenticd, primari, drept fel inamovibil al strddaniei artistice.

in viziunea lui BrAncu;i , Coloana faro sftr;it era poate suficient sd luceascdaidoma aurului o singuri datd, atunci, in

. l938, la inaugurarea ei. Jertfa in luptd

se consumd adesea instantaneu. Cd in cenu;iul tern al suprafelei oxidate re-verbereazd,amintirea de strdlucire a clipei trecute, ii pdrea artistului un omagiusuflcient. Pentru femeile din Corj care comandaserd monumentul, la fel capentru femeile din restul Europei, bundoard cele care iqi comemorau morli ila Burghclere, ?n Anglia (vezi analiza lui Sue Malvern menlionatd mai sus), eroiineamului erau iremediabil stin;i din via!d, gi nu nemuritori, cum ii clama zgo-motos discursul pol i t ic.

ANsnNasLuL DE LA TAncu-J tu, tg37-tg39

ColonNn rAnA srAnsrr

32s

ANsRNaeLuL DE LA TAncu-Jtu,1937-1938

Alrn ; r oMEcA cREATTET

Alrn fr oMEcA cREATtEt

Poate nu intAmpldtor, Rugdciune (1907),,,prima sculpturd adevdratd'2324 in rAn-dul celor f iptui te de el , i ; i leagd inextr icabi l dest inul de momentul de apogeual operei, incarnat prin Coloona faro sfdr;it.Conchideam, in capitolul 3, despre compozil ia Rugaciunii, cd o inchipuie infapt pe Eva biblicd,329 in scena unei uluitoare reabil i tdri, ce arindreptafi-o sd-

; i asume ea ?nsd; i pdcatele omenir i i .Pentru economia prezentului capitol, se justif icd reluarea cAtorva pasaje dincapitolul 3.Ca in fantasma unui vis, Eva ?nchipuiti de BrAncu;i igi reteazd bralul stAng, vi-novat de neascultare, i l ,, leapddd" ca strdin, la fel leapddd urechea stAngd;iochiul stAng. Semnificativ, ablali i le afecteazS, partea stAngd a trupului, incrimi-natd de tradil i i ca fi ind aservitd forlelor malefice. lar sacrif iciul halucinant astfelconsimlif i l aserve;te unui scop ?nalt. Acela de a-;i redob6ndi, integru, cumspuneam, statutul de incoruptibil i tate primard, proprie existenlei edenice. Eca;i cum BrAncugi imagineaz6,, prin compoztlia Rugaciunii, un scenariu alter-nativ la mitul genezei, unde tema damnaliei comportd o anulare in ovo.Mot ivul desagi i inviz ibi le, inst i tu ie subl iminal un ci tat la s impl i tatea condi l ie irurale, dar opereazl , concomitent; i ca analogon posibi l la mot ivul cruci i , cd-rati in spate, la Colgota, de Hristos. Br6ncugi mizeazl,just cAnd, pornind dela motivul crucii, inventeazd motivul desagii, inserAndu-l ocult intre reperelecul tur i i , apte sd operezein plan vir tual .Prin monumentul Rugdciun4 artistul inchipuie femeia genericd, Eva, imparta-

;ind plenar atributele barbatului generic, Adam, in cel de al doilea avatar alsdu. (Pavel i l nume;te pe Hristos ,,al doilea Adam".330; BrAncu;i propune, ast-fel, o soteriologie de esenld androgind cuplului primar. Cdci Eva brAncu;ianinu igi valorizeazi in fapt condil ia de femeie, ci, ?n mod fundamental, condil iade fi inla umand. Ea se vrea a fi simultan Eva-gi-Adam (Hristos).

,,Un vrai artiste fait des choses malgr6 1r1."33'l Mai devreme sau mai Idrziu, ar-t istuf avea sd realizeze c6, atunci cAnd Eva ise substituie lui Hristos, motivulmAntuiri i este propulsat inapoi peste o enormd acolada din istoria mitologicia omenir i i , d incolo de momentul separdr i i l imbi lor, d incolo de potop, din-colo de apari f ia pr imelorseminf i i , spre t impul zero al creaf ie i omului . Cu al te

326

Coloana fdrd sfilrSit,Foto: Mihai Oroveanu

cuvinte, Rugdciune, ca monument funerar, transcende dimensiunea etnicddar, deopotr iv i , g i d imensiunea cul t icd.Cdci Eva, ca femeie primoridald, inchipuie emblematic toate seminli i le pd-mdntului gi implicit toate cultele reunite. Un cregtin, sau un evreu, sau un arabvor accepta cu egald deschidere de cuget ,,poveste a" Rugdciunii ca indemnfa reculegere. in acest anume sens, Rugdciune se impune ca prima sculpturddin opera brAncugiani, cea dintAi capodoperd, ; i nu doar in sens cronologic,cAt deopotrivd prin ponderea cople;itoare a aflrmali i lor pe care le confine.RimAne ca o datorie inconturnabild a exegezei brdncugiologice sd exptorezecu intreaga atenfie relafia de semnifica]ie dintre prima capodop erd, (Ruga-ciune) qi ultima capodop er6, (Coloana fara sfdr;i{.

ANsnMeLuL DE LA TAncu-Jru, tg37-t938

Alrn qr oMECA cREATIEI

327

ANsRNaeLuL DE LA TAncu-Jlu, tg37-t938

Alrn ;t oMEcA cREATIEI

RECONSTRUCTIA U N U I S IMBOL Este inevitabil pentru criticd sd ia act ci semnul Coloanei este o creafie origi-

nal i pr in formi, ; i nu o repl ic i - d ist inctd pr in dimensiuni ; i contextul dispu-

ner i i - a columnelor moftuare sau a stdlpi lor de casd fdr ine;t i . BrAncugiologia

romAneasci a produs pagini de aleasd erudil ie despre ornamentica tradil io-

nald ca sursi de inspiralie a Coloaneifara sfor;it.

A pune insi problema exclusiv sub unghiul preludr i i imitat ive ; i d in raf iuni

predominant ,,afective" - uneori confundate cu un imperativ patriotic - ale

unor sugesti i plastice de coloraturd etnici, umbre;te nepermis originalitatea

gi incandescenfa ideal ie i propr i i sculptur i i brdncugiene.

Coloanele, inclusiv Coloana fard ffir;it nu-gi reveli incdrcdtura esteticd reald

decAt gAndite ca ndscute conceptual in primul rAnd din interiorul operei brdn-

cu;iene. $i deopotrivd, paralelismul pe care ochiul i l sesizeazd intre stAlpii scul-

ptali de BrAncu;i ; i cei, tdrd numdr, ciopli l i de anonimi megtegugari fdrani,asumd o valoare intrinsecd unicd doar dacd relafia dintre opera cultd;i produc-

liaartizanal[inceteazS.de a mai fi definitd printr-un banal semn de egalitate.

Revenim asupra unor ref lecl i i a le sculptorului :

,,Artele nu au existat niciodatd prin ele insele, adaugd maestrul, ci au fost doar

apanaj al religioru1r1."332

,,Ne gdsim cu toli i la sfArgitul unei mari epoci, noteazd BrAncu;i. $i este ne-

cesar, adaugi cu alt pri lej maestrul, sd ne reintoarcem la inceputul tuturor lu-

cruri lor; ; i sd regdsim ce s-a pierdut."333

insemndrile brAncugiene sunt mai pulin criptice decAt par. Sculptorul constatd

cd marea artd din epoci revolute a gravitat neabdtut in jurul unor mari f iguri

de eroi , def in i l i indelebi l de legende ; i mitur i , in t imp ce arta modernd se

opregte fugar;i stingher doar asupra unor... ,,fantome", introduse for,tat, intr-o

scenografie de circumstanli, ce ii creeazl impresia gelidd de ,,criptd" ;i de

,,funerar".lar cdnd sculptorul incrimineazd disparil ia eroului din arta modernd, o face

de pe pozif ia unei pledoarii pro domo, cu gAndul la creali i precum Sdrutul,

Rugdciune, Domni;oara Pogany, Muza adormitd, Mdiostro ce reu;eau sd iden-

tif ice registre plauzibile de a repune in circulalie teme cardinale din afta eu-

ropeand.

328

Se prea poate ca reflectAnd la acele prime lucrdri de plasticd funerard ceaveau sd ii intemeieze cariera, indeosebi la Rugdciune, glosa la Eva biblicd, ?n-chipuitd de el asemeni unui Hrist, atenlia sd i se fi oprit asupra crucii, ca motivplastic. Sincopa plasticd a desagii virtuale de picate, ca analogon al cruciihristice, ii va fi ocupat spiritul, in evaludri succesive a avantojelor contrapusescaderilor unei atari solulii.lar, intre scdderi, una mai cu seamd nu putea sd i i scape: rolul cardinal in rm-punerea unui mit revine indubitabil eroului. lar rolul cardinal in sus{inerea mi-tului- cu atAt mai mult cAnd este vorba de o rel ig ie - revine emblemei. Steaualui David pentru evrei, crucea pentru cregtini, semiluna pentru mahomedanisunt operator i indispensabi l i de act ivat imaginaf ia.lnspirat de pilda artei de facturd religioasi, Brdncu;i va fi inleles cd o sarcindce ii stdtea in fa!5, privind dezvoltarea motivul ui Rugaciunii (al reabilitdrii Evei)ca eroind centrald a operei sale,334 consta in a-i crea... emblema.33s $i, urmdndaceastd cale, sculptorul avea curdnd sd descopere resursele simbolice cu totuladecvate, in acest sens, oferite de stAlpii ldrdne;ti.

Semnificativ in anul 1914, cAnd monteazd Rugaciune in Cimitirul Dumbravadin Buzdu, artistul ?ncepe lucrul la o suitd de compozilii precum Micafranfu-zoaicd (19]4-1918?), Cariatida (.l914-1926), Himerd (.l915-]917), Socrate(1921/1922), ce exploreazd, simbolismul rezecdrii nu doar a bralului stAng, cain cazul Rugdciunii, ci a... ambelor brafe.in contextul dramatic al conflagraliei mondiale, sculptorul inlelege sd defi-neascd temeiul et ic al umanismului modern planetar, aspiral i i le de dreptur iegale, deopotrivd pentru cei tari ; i pentru cei slabi, imaginAnd... sculpturi tdrit61n1.336 Lucrdri le mai sus amintite se vor, cu alte cuvinte, a propune pamfleteplastice contra carnagiului - a experienfei dezumanizante, precumpdnitor ar-t iculati pe reflexul jafului.

Cici, intr-un sens, cine declari rdzboi i; i afirmi voinla de a... jefui, de a apuca,dacd se poate spune, cu ambele mAini . Jaful dispenseazd de scrupule indiv iz i igi deopotrivd comunitali le. Nu intAmpldtor, tAlhari lor; antichitatea le rezervaindeob;te, printr-un macabru sarcasm, supliciul crucif icdri i - expierea nu cumAinile pe piept, ci cu mdinile larg desfdcute, de-a pururi pregdtite sd apuce...tot ce rdvnesc.E important de realizat cum, in plan simbolologic, arhetipul acestei posturi acrucif icdri i tr imite, oric6t de difuz, la drama din Eden gi, deopotrivd, dar an-titetic;i redemptoriu, la scenariul asumat de dogma cre;tind. Brafelor Evei

ANsRtvtslul DE LA TAncu-J tu, 'ry37-tg3\

Ar-rn qr oMEGA cREATTEI

E R O U L S l E M B L E M A -

329

ANsRveLuL DE LA TAncu-Jlu, tg37-tg31

ALrn;t oMEGA cREATtEt

CE VA LAS EU

intinse sd apuce fructele muriri i , Hristul le opune brafele intinse pe cruce sddisemineze mesajul nemurir i i .

Mai impoftante decAt orice mdrturi i scrise asupra semnificaliei simbolice acoloanelor brAncugiene rdmAne o... confesiune plasticd, conservatg p" foto-graffa de ateliera unei compozil i i realizatein 1917, in anii de rdzbol prrtAndtit lul: Copil in lume, grup mobil, ce reunea trei lucrdri autonome: silueta gra-cild, lipsitd de mdini, a lucrdrii numite Micafronluzoaicd, o Coloand de lemn

;i, a;ezati deasupra acesteia din urmd, o Cupa.Dupd incercarea nereu; i td de a vinde grupul mobi l colecl ionarului JohnQuinn, sculptorul ?l va descompune. Dar pe fotografia rdmasd, Coloana tn-clusd in grupul mobi l , c iopl i ta doar pe doud fefe, prezintd detal iu l semnif icat ival unor cercuri desenate cu creta pe felele plane, in dreptul f iecdrei evaziriromboidale a Coloanei. E ca 9i cum, cercuri le desenate cu creta ar indica loculramurilor anume tdiate, la un arbore ,,toaletat" - cum se spune in l imbajul si l-v icul tor i lor - pentru a permite trunchiului sd se inal le mai fa lnic.Semnificativ, metafora ,,arboricold" inscrisi in Coloana grupului mobil se re-gdsegte reiteratd, la TArgu-Jiu, in dialectica dintre, de o parte Calea sufleteloreroilor;i, de altd parte, releauade ulife care o secfioneaz6,. Eroii, susline BrAn-cu;i, in ansamblul de la TArgu-Jiu se recruteazd dintre cei ce resping tentali i le

,, labirintului", dintre cei hotirAli, cum spuneam mai sus, sd pd;eascd drept in-ainte ;i s[ nu se abatd din drum, nici la dreapta nici la stAnga, pAni in cl ipacAnd l i se impl inegte dest inul .

in mod similar, ;i modulele Colooneifard sfdr;it sunt guvernate de apelul in-troversiei, al resorbliei evazdrilor spre lateral a f iecdrui romb, ca temei al ver-ticalizdri i .La statuia Evei, figuratdin monumentul Rugdciunii, retezarea braluluistAng defi-nea, ne amintim, condil ia preliminard consacrdri i. Brdncu;i va fi definit infelep-ciunea drept facultate de a discerne valoarea reald a lucruri lor, drept capaci-tate a indiv idului de a se dispensa de dorur i mirunte pentru a le cupr inde maibine pe cele cu adevirat mari. Suita de renunfdri astfel consimlite i; i pierde ca-racterul muti lant - ; i patetic - in drama Evei, pentru a asuma semnificali i le am-bi l ioase ale unui zbor spre ?ndlf imi le, al t fe l insondabi le ale spir i tu lui .

330

ANsnNaelul DE LA TAncu-J tu,1937- '938

Arre qr oMECA cREATTEI

lar semnul investit si f igureze dialectica acestei continue primeniri poate ficrucea simpld - emblema cre;t ind - dar cu atAt mai mult , ,crucea" din romburisuprapuse, cu nenumirate brale ce tind parcd si se resoarbd in trupul ei ver-tical, ca tot atAtea dezavudri ale Labirintului, inchipuitd de artist la TAgu-Jiu,prin Coloona fara sfir;it. Crucii pentru... zei, BrAncugi ii juxtapune o crucepentru muritori.337Cestul artistului, cutezan{a propunerii sale i; i gdsesc deplind justif icare in re-gistrul discursului artistic. Cdci dacd in religia cregtind, crucea devine opera-torul comuniu nii zeului (spirit intrupat) qi omului (trup spiritualizat\, aceasta sedatoreazd unei ambivalenfe funciare ce permite contopirea sub o configuralieunicd a instrumentului de torturd; i a instrumentului de redempfiune. lar dacdpentru actul ispdgiri i - ce presupune traumatizare fatali a trupului - func!io-nalitatea crucii este l impede perceptibild, acfiunea redemptorie exercitatd decruce asupra spiritului nu se exprimi intr-o articulare l impede intre formd siefect.lntervenfia sculptorului exploateazS, oportun tocmai acest aspect.Crucea pentru muritori, instrumentul de verticalizare a spiritului, de discipli-nare avis ir i i g i avoinlei , exist i doar in planul v i r tual al con;t i in lei , acolo undese dezbat neincetat, pe tot parcursul existenlei, lanful dilemelor din a cdrorrezolvare se construiegte traiectoria unui destin - uneori eroic.

La TArgu-Jiu e abordatd frontal tema intdlniri i omului cu... destinul, epuratdde aura de ireal a basmului, altfel spus, aga cum o actu alizeazd, experienla co-t id iand.Opera brdncugiand i; i afirmd programatic dimensiunea sapienfiali la nivel es-tetic gi la nivel etic. Artei i i revine menirea de a imbogaf i umanitatea ddruindu-i vise ce o inva![ sd se autodepd;eascd.lar existenla trditd in registrul eroic rezidl,in voinla gi in putinla de a urma ne-abdtut chemdri cardinale. Nu intdmpldtor, mesajul acesta din urmi se afld l im-pede inscris, la Tdrgu-Jiu, in metafora cdii drepte ce conduce la Coloono. larla capitul parcursului de la TArgu-Jiu, romburile Coloonei fara sfdr;it exaltdapoteotic rodul probitdli i in spirit a celor ursif i jertfelor ce inalld. Spre deose-bire de extroversia crucii, evazdrile romburilor nu se deschid spre exterior, ci,dimpotrivd, se resorb ritmic, cum spuneam, in trupul vertical al Coloonei.Le pofi inchipui, aceste evazdri, din perspectivi cinetici, pe mdsuri ce apar,asemeni unor muguri de primdvard. Le pofi vedea apoi cum se retrag inapoiin trunchi, ca tot atdtea dezavudri (amputdri) emblematice ale tentali i lor

331

ANsnMeLuL DE LA TAncu-Jtu, tg37- lg3\

Alrn gr oMECA cREATTET

AXIS MUNDI

orizontalizante (provocali i le Labirintului), ca tot atAtea victori i contra abdicd-rifor de la imperativul verticalizdri i .

,,Problema cea mai dramaticd, scrie Mircea Eliade, referindu-se la crealia brAn-cu;iand, este cea pusd de Coloanafara sfdr;it. $tiu foarte bine cd de la inceputlucrarea a fost conceputd ca o coloand de ofel. Mai ;t iu ; i ca mo.delul ei seregdse;te in arta populard romAneascd, ; i mai precis in structura stAlpilor delemn care spri j ind gi decoreazd casele fdranilor. Ceea ce md intereseaza maipresus de toate este inlelesul pe care BrAncu;i l-a dat Coloanei. El a compa-rat-o cu Coloana Cerulur, stAlpul casei care sprijind cerul ;i face cu putinfd co-municarea dintre Cer ; i P[mAnt. intr-un cuvAnt, BrAncugi o considera ca peun oxis mundi.ldeea este foarte veche gi rdspdndita peste tot. Acest t ip spe-cific de oxis mundi sub formd unei coloane de piatrd, ar fi putut fl o crealiea cufturi lor megalit ice, dar asta este pulin important. Ceea ce conteazl, pen-tru mintea mea este faptul cd Brdncu;i a conceputColoanafard sfdr;it ca unaxis mundi cu ajutorul ciruia poli atinge Cerul, ;i cd, dupd ce a creat aceastdcapodoperi, el nu mai avea nimic de creot (s.a.), care sd fi fost demn de geniulsdu.. . A mai t rdi t incd 20 de ani ; i s-a mul lumit sd sculpteze nu ; t iu cAte copi iale unor lucrdri care i l fdcuserd vestit.Nu pot crede c6, la vdrsta de 60 de ani, vigoarea creatoare a lui Brancu;i eradefinit iv epuizati. Trebuie si presupunem oare cd, dupd ce ;i-a desdvAr;it ceamai insemnati lucrare, n-a putut sd mai incerce nimic altceva? (...) O fi oarefaptul cd dupi ce a construit Coloona ce duce la cer, Brincugi nu mai aveanimic de fdcut pe pamdnt, cd, cel pulin simbolic, nu mai era de gdsit aci,printre noi?"338intr-adevdr, Eliade nu se ingeald. ,,Problema cea mai dramatici" pentru sculpto-rul ajuns la apogeul carierei, era si explo ateze plenar, pdni la ult imele conse-cin!e, afirmafi i le plastice cutezdtoare inscrise in opera sa de pAni atunci.339Ne vin in minte cuvinte inspirate rostite de Dan Haulica despre motivul co-loanei in cultura helend: ,,Coloana e, de altminteri, adeviratul modr)l al crea-

f ie i grecegt i in ansamblu, nu doar al arhi tectur i i ; or iunde, pe drumul tuturorpelerinajelor noastre ?n adAncul sufletului grec, ea ne intAmpind, ne ordo-neazd inaintare u.u34o

332

Parafrazdndu-l pe crit ic, suntem tentali a recunoa;te ci spiritul operei brAn-cu; iene, nimic nu i l conl ine ; i expr imd deopotr ivd de adecvat precum co-loana. Visul despre zbor, formele elansate, verticalitatea intransigentd adiscursului plast ic par catal izate subl iminal de un arhet ip mental al coloanei.lar dacd CoLoona fdrd sfir;it artistul insu;i o proclamd chintesenld a creafieisale, e uimitor;i fascinant sd o gdnde;ti in complementaritatea ei morfotogici; i sintacticd fala de prototipului grec, nu doar in sensul in care caneluri lorverticale le sunt substituite unduiri orizontale, ci, mai important, in sensul incare extroversia columnei helene, deschisd spre soarele ce strdluce pe boltacerului, i ; i gdse;te un complement necesar in introversia columnei brAncu-;iene hrdnitd, in cre;terea ei, de lumina interioari a spiritului uman.

Referindu-se anume la Coloana fard sftr; i t artistul declara sibil inic unor prie-teni din !ard: , ,Nic i nu;t i ! i ce vd las eu!" Suntem azi in mai mare mdsurd ca-pabi l i sd i i omagiem amint i rea gi sd i i onordm darul .Proiectele brAncu;iene de magnificare a Coloonelorftra sftr;it pdnd la dimen-siuni colosale, propri i bundoard spali i lor urbane americane, dominate de zga-rie nori inall i de sute de metri, se justif icau prin aceea cd, grafie ansambluluide la TArgu-Jiu, maestrul dobAndise convingerea ci a reu;it sd recalibrezesemnificafia simbolicd a columnei fdrdnegti - ata cum reu;ise anterior, prinPasarile in vdzduh, sd recalibreze ;i semniflcafia simbolicd a legendei desprePasdrea Mdiastrd - pentru a le face deplin reprezentative in ptan universal, caembleme cardinale ale artei noi planetare.

Se percePea pe sine - menirea lui ca artist -, legat de acea supremd aspirafiea modernitdfi i de a unif ica planetar con;ti infete. Orbita supremd de visarespre care poate ndzui spiritul uman, cea a sublimului, rdmdne indeobgte ac-cesibild doar artei primitive ;i marii arte. i i fusese anume dat, lui, ca artist pro-venit dintr-o culturi perifericd a Europei, lui care trdise fiorul metafizic alexistenlei rurale, sd reaprindi torfa fumegAndi a marilor culturi europene. lg-nordnd incertitudinile orizontului imediat igi permitea sd fie optimist: ,,Stdr;itutartei? Eu vid v i i torul ei desenat in l in i i grandioase pe or izontul secolului 20. '

Ansnraa'tu'. o' l'i:ii lilli':;'ff:

333