8
Cristos e osandit la moarte 1.Azi creştinilor să plângeŃi, Inimile să le frângeŃi, Căci îndură chin Cristos Pentru omul păcătos 2. Cel ce milă nu simŃeşte Când Cristos greu pătimeşte Nu mai are cuget lin, N-are suflet de creştin. 3. Totul plânge în natură Când Isus atâtea-ndură, Numai cel răuvoitor Poate sta nepăsător. 4. Cine-i vede trupu-n sânge Şi păcatul nu şi-l plânge N-are viaŃa harului, Nu-i credinŃă-n pieptul lui. 1.Cristos e osândit la moarte. Căci oamenii l-au acuzat; Deşi Pilat ştia prea bine. Că Domnul e nevinovat. 9. Când pentru-a treia oară cade, Călăii îl împing şi-l bat, Şi noi ne-asemănăm cu dânşii Atunci când facem un păcat. 2. O cruce mare i se pune Pe umerii însângeraŃi; Şi el o poartă cu răbdare, Spre-a mântui pe ai săi fraŃi. 10. Isus e despuiat de haine, Iar rănile cumplit îl dor; Şi dezbrăcat ce greu îi vine Să stea în văzul tuturor. 3. Isus întâia oară cade, Puterile l-au părăsit; Prea mare e povara crucii, Dar nu se lasă biruit. 11. Cristos e răstignit pe cruce Şi curge sângele-i curat; El suferă ca să ne spele De răutate si păcat. 4.În drum spre Golgot-ntâlneşte Pe preamâhnita Maica sa; Durere mare îl cuprinde, Văzând cum suferă şi ea. 12. Pe cruce, Domnul moare-n chinuri, De însuşi Tatăl părăsit; Dar misiunea-ncredinŃată Prin jertfa crucii a-mplinit. 5. În silă, Simon din Cirene Îi duce crucea lui Isus; Dar când cunoaşte cine-i Domnul Devine ucenic supus. 13. Când trupu-i dat jos de pe cruce Şi-n braŃele Mariei-i pus, Cine-ar putea simŃi mâhnirea Cu care-l plânge pe Isus? 6. Şi Veronica, o maramă Cu milă-ntinde Domnului, Pe care, drept recunoştinŃă, Se-ntipăreşte chipul lui. 14. Isus e îngropat cu jale Într-un mormânt nou şi curat; Să-i dăm şi noi ca locuinŃă Un suflet bun, nevinovat. 7.Din nou Cristos sub cruce cade Caci e atât de copleşit De-acea mulŃime de păcate Pe care noi le-am săvârşit. 15. O, Doamne, noi am fost pricina C-aşa de mult ai suferit; Dar tu, în marea-Ńi îndurare, Ne iartă tot ce am greşit. 8.Femei,plângând, îl înconjoară Pe drumul greu, chinuitor; Isus le-ndeamnă să nu-l plângă Pe el, ci pe copiii lor. Azi crestinilor, sa plangeti Adoramus Te, Christe, benedicimus tibi, quia per crucem tuam redemisti mundum, quia per crucem tuam redemisti mundum.

Azi Crestinilor4

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Azi Crestinilor4

Cristos e osandit la moarte

1.Azi creştinilor să plângeŃi, Inimile să le frângeŃi, Căci îndură chin Cristos Pentru omul păcătos 2. Cel ce milă nu simŃeşte Când Cristos greu pătimeşte Nu mai are cuget lin, N-are suflet de creştin. 3. Totul plânge în natură Când Isus atâtea-ndură, Numai cel răuvoitor Poate sta nepăsător. 4. Cine-i vede trupu-n sânge Şi păcatul nu şi-l plânge N-are viaŃa harului, Nu-i credinŃă-n pieptul lui.

1.Cristos e osândit la moarte. Căci oamenii l-au acuzat; Deşi Pilat ştia prea bine. Că Domnul e nevinovat.

9. Când pentru-a treia oară cade, Călăii îl împing şi-l bat, Şi noi ne-asemănăm cu dânşii Atunci când facem un păcat.

2. O cruce mare i se pune Pe umerii însângeraŃi; Şi el o poartă cu răbdare, Spre-a mântui pe ai săi fraŃi.

10. Isus e despuiat de haine, Iar rănile cumplit îl dor; Şi dezbrăcat ce greu îi vine Să stea în văzul tuturor.

3. Isus întâia oară cade, Puterile l-au părăsit; Prea mare e povara crucii, Dar nu se lasă biruit.

11. Cristos e răstignit pe cruce Şi curge sângele-i curat; El suferă ca să ne spele De răutate si păcat.

4.În drum spre Golgot-ntâlneşte Pe preamâhnita Maica sa; Durere mare îl cuprinde, Văzând cum suferă şi ea.

12. Pe cruce, Domnul moare-n chinuri, De însuşi Tatăl părăsit; Dar misiunea-ncredinŃată Prin jertfa crucii a-mplinit.

5. În silă, Simon din Cirene Îi duce crucea lui Isus; Dar când cunoaşte cine-i Domnul Devine ucenic supus.

13. Când trupu-i dat jos de pe cruce Şi-n braŃele Mariei-i pus, Cine-ar putea simŃi mâhnirea Cu care-l plânge pe Isus?

6. Şi Veronica, o maramă Cu milă-ntinde Domnului, Pe care, drept recunoştinŃă, Se-ntipăreşte chipul lui.

14. Isus e îngropat cu jale Într-un mormânt nou şi curat; Să-i dăm şi noi ca locuinŃă Un suflet bun, nevinovat.

7.Din nou Cristos sub cruce cade Caci e atât de copleşit De-acea mulŃime de păcate Pe care noi le-am săvârşit.

15. O, Doamne, noi am fost pricina C-aşa de mult ai suferit; Dar tu, în marea-Ńi îndurare, Ne iartă tot ce am greşit.

8.Femei,plângând, îl înconjoară Pe drumul greu, chinuitor; Isus le-ndeamnă să nu-l plângă Pe el, ci pe copiii lor.

Azi crestinilor, sa plangeti

Adoramus Te, Christe,

benedicimus tibi, quia per crucem tuam redemisti

mundum, quia per crucem tuam redemisti

mundum.

Page 2: Azi Crestinilor4

Iertare, o, Isuse

O, Isuse-n chinuri grele

1.Iertare, o, Isuse ÎŃi cerem toŃi plângând. De noi tu să ai milă, Isuse bun şi blând.

3. Iertare, o, Isuse; Acolo am ajuns, Că inima-Ńi preasfântă Adânc noi am străpuns.

2. Mâinile-Ńi nevinovate Fără milă le-am rănit; Când păcat peste păcate Mâinile-mi au săvârşit.

3. Părăsind cu nepăsare Calea către paradis, În preasfintele-Ńi picioare Răni adânci eu am deschis.

2. Iertare, o, Isuse; Noi ştim că am greşit Şi că păcatul nostru Nespus te-a chinuit.

1.O, Isuse-n chinuri grele Pe o cruce răstignit, Ale simŃurilor mele, Mari greşeli ai ispăşit.

1.O, Isuse, Domnul meu, Mă gândesc la chinul tău, Mă gândesc necontenit, Cât de mult ai suferit. 2.Ştiu că n-ai fost vinovat, Însă, pentru-al meu păcat, Ai fost aspru chinuit, Şi pe cruce răstignit. 3.Glas de înger de-aş avea, Nici atuncea n-aş putea, Îndeajuns să-Ńi mulŃumesc, łie, Miel dumnezeiesc. 4. O, Isuse, Domnul meu, Tu ajută-mă mereu Să păstrez necontenit Harul ce mi-ai dăruit.

O, Isuse, Domnul meu

1.Sus pe muntele Calvar, Cine oare plânge-amar Plânge Maica Domnului, Lângă crucea Fiului. 2.Căci pe cruce răstignit Moare Fiul său iubit, Moare Fiul Omului Şi stăpânul cerului. 3.Plângi, creştine, plângi amar, Urcă muntele Calvar, Lângă Maica Domnului, Plângi la moartea Fiului. 4.Firea toată-a-ncremenit Şi cumplit s-a zguduit; Chiar s-a stins de mila lui Şi lumina soarelui. 5.Domnul moare răstignit Să te vadă mântuit, De mânia cerului, De osânda iadului.

Sus pe muntele Calvar

Page 3: Azi Crestinilor4

Te salut, o, Sfântă Cruce

Maica Sfânta-ndurerata

1.Te salut, o, Sfântă Cruce, Tu nădejdea noastră dulce Căci pe tine a murit Domnul nostru mult iubit. Tu eşti lemn din pomul vieŃii Care-ai frânt puterea morŃii Şi prin tine s-a deschis Raiul care-a fost închis.

2.Tu eşti semnul îndurării, Al izbânzii şi-mpăcării, Sfântă cruce, te salut, Fii al meu puternic scut. Tu eşti calea mântuirii Şi izvorul fericirii; Sfântă cruce, te cinstesc Şi prin tine mă sfinŃesc.

3.Omul dacă te iubeşte De păcat se mântuieşte; Cruce sfântă, semn divin, Înaintea ta mă-nchin. Pe Calvar, cu greutate Te-a purtat Cristos pe spate; În dureri de necrezut Sub povara-Ńi a căzut

1.Pe Golgota sub cruce, Fecioară nepătată, În lacrimi cufundată, privea pe-al său Isus; Profetul blând şi dulce, iubire din iubire, Spre-a lumii mântuire, era pe cruce pus, 2.Venit din zări senine ca vina să o spele, L-a copleşit de rele ingratul său popor; Pe-altarul sfânt al crucii, ce iadul îl închide, Păcatul îl ucide pe-al lumii Creator. 3.Să-Ńi vezi odorul sacru cum varsă al său sânge, Cum viaŃa i se stinge în trupu-i chinuit, Să-l vezi cum de durere el suferă şi moare, Ce mamă-a fost sub soare mâhnită mai cumplit? 4.Cu mâna tremurândă, cu inima zdrobiă, De chinuri istovită, gemea şi se ruga. Preasfânta mucenică şi Maica mângâierii Pe muntele durerii mă plec în faŃa sa. 5.Când Fiul tău se stinse, în chinuri fără seamăn, În inima-şi de Mamă o sabie-a pătruns. Şi cine n-ar deplânge noianul de suspinuri Şi-adâncul val de chinuri în pieptul tău ascuns

Pe Golgota sub cruce

1.Maica Sfântă-ndurerată Stă sub cruce-nlăcrimată, Lângă Fiu-i răstignit. E cu inima rănită, De o sabie cumplită Şi cu sufletul zdrobit. 2.Cât de tristă şi mâhnită Fost-ai tu, Neprihănită, Născătoarea lui Cristos? Mamă Sfântă, ce mâhnire Când vedeai în pătimire Pe-al tău Fiu preaglorios.

3.Cine nu ar plânge oare Când pe Sfânta Născătoare Ar vedea-o-n chin nespus? Cine-ar sta în nesimŃire Când Fecioara în mâhnire Suferă cu-al ei Isus?

4.Pentru-a lumii mari păcate Fiul ei e dat la moarte, De durere sfâşiat. Vede-n chinuri cum se frânge, Cum îşi varsă al său sânge Până sufletul şi-a dat.

Page 4: Azi Crestinilor4

Crux fidelis

Ridica-voi

1.Te văd în chinuri grele, Isuse răstignit; Cum vina lumii rele Adânc te-a copleşit. 2.De răni Ńi-e faŃa plină Şi trupu-nsângerat; Iar fruntea ta divină Cu spini s-a-ncununat. 3.Aşa, scăldat în sânge Pe-al crucii sfânt altar Nici ochiul nu-Ńi mai plânge Secat de-atât amar. 4.Şi-n trista părăsire DispreŃuit tu eşti; În loc de mulŃumire Batjocură primeşti. 5.De-aceste sfinte patimi Şi eu sunt vinovat; Sub crucea ta, cu lacrimi Eu plâng al meu păcat. 6.Păcatul meu îl şterge Cu sângele-Ńi preasfânt; Tu singur să-mi fii rege De-acum pân-la mormânt.

Te văd în chinuri grele

Crux fidelis, inter omnes arbor una nobilis: nulla silva talem profert, fronde, flore, germine. Dulce lignum, Dulces clavos, dulce pondus sustinet.

Ridica-voi ochii mei la ceruri, / De unde va veni, ajutorul meu. / Ajutorul meu, este la Dumnezeu, care a făcut cerul şi pământul.

Page 5: Azi Crestinilor4

Ruga mea

Eu caut fata lui

Cand pe cruce pus

O, MăicuŃă Sfântă,

Ruga mea să fie, Doamne, ca a ta în Ghetsemani, Când pe faŃă cad sudoare sângele-Ńi forma broboane, Sau ca ruga-Ńi de pe cruce când iertai pe toŃi duşmanii Ori strigai în părăsire „Eli lama sabachtani”. 1.Când nenorociri, necazuri,

Peste mine năvălesc; Când mă lupt cu disperarea Şi nu pot s-o biruiesc.

2.Când lovit de-o nedreptate În mândrie sunt atins, Ca-n ispita răzbunării Nu cumva să fiu învins.

3.Când dureri necruŃătoare Mă determină să cred Că ai fi uitat de mine Sau mă laşi ca să mă pierd.

1.O, MăicuŃă Sfântă, Te rugăm fierbinte Să ne-asculŃi cu milă Marea rugăminte.

Nu lăsa, MăicuŃă, Să pierim pe cale, Căci noi suntem fiii Lacrimilor tale.

2.Când plîngeai sub cruce, Maică-ndurerată, Te-a primit de Mamă Omenirea toată.

3.Călători pe-o mare Veşnic în primejdii, Noi ne-am pus în tine Flacăra nădejdii.

1.Cand pe cruce pus A murit Isus Calea mi-a deschis Catre paradis Crucea-i asadar Un izvor de har Lemnul cel mai sfant Pe acest pamant.

2.Crucea m-a sfintit Crucea m-a-ntarit Ea m-a luminat Vina mi-a spalat Cand m-am botezat Crucea m-a-nsemnat Si prin ea m-a uns Duhul ne patruns

3.Crucea-i arma mea La-ncercare grea Crucea-mi este steag Semnul cel mai drag De-am alunecat Ea m-a ridicat Ea-i puternic scut Pentru cel cazut

Page 6: Azi Crestinilor4

1.1. Adoramus Te,Christe,

1.2. Azi creştinilor să plângeŃi,

1.3. Cristos e osândit la moarte.

2.1. Iertare, o, Isuse

2.2. O, Isuse, Domnul meu

2.3. O, Isuse-n chinuri grele

2.4. Sus pe muntele Calvar,

3.1. Pe Golgota sub cruce

3.2. Te salut, o, Sfântă Cruce

3.3. Maica Sfântă-ndurerată

4.1. Te văd în chinuri grele

4.2. Crux fidelis

4.3. Ridica-voi

5.1. Ruga mea

5.2. Eu caut fata lui

5.3. Cand pe cruce pus

5.4. O Maicuta Sfanta

Page 7: Azi Crestinilor4

Attende Domine

Arata-ti, Doamne, milostivirea

Parce Domine

Page 8: Azi Crestinilor4