Auxiliare Curriculare

7/27/2019 Auxiliare Curriculare

http://slidepdf.com/reader/full/auxiliare-curriculare 1/51

MARIN ROŞCA

COLEGIUL NAŢIONAL "HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN" STR. 1 DECEMBRIE 1918, NR.11 ALBA -IUL IA

www.hcc.ro

PROFESOR DE FIZICĂ [email protected]



UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007- 2013

Instrumente Structurale

2007- 2013 OIPOSDRU

Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/64250

Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1: ,, Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere ‘’

Domeniul major de intervenţie 1.3: „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Titlul proiectului: „Competenţe crescute pentru cadrele didactice!”

MODULUL 7

NOŢIUNI DE ELABORARE A AUXILIARELOR CURRICULARE

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ALBA

CASA CORPULUI DIDACTIC ALBA

Alba Iulia, Str. Gabriel Bethlen, nr. 7, Cod 510009

Tel. 0258/826147, Fax. 0258/833101 Web: www.ccdab.ro e-mail: [email protected]



Identificarea relaţiei reciproce dintre componentele curriculumului în vederea

abordării sistemice a procesului de învăţământ.

Stăpânirea tehnicilor de formare a deprinderilor implicate în activităţile

pract ice cu sco pul conceperii materialelor / mijloacelor de învăţare,

formarea capacităţii de adaptare rapidă la schimbările societăţii contemporane,

valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor

Punerea în aplic are a metod elor specif ice de realizare a auxil i arulu i curr ic ular

din perspectiva sistemică, integratoare asupra întregului proces educativ în funcţi

de nivele, cicluri, filiere, profiluri, specializări.

COMPETENŢELE GENERALE ALE MODULULUI 7



Utilizarea eficientă a tehnicilor necesare desfăşurării activităţilor practice

Selectarea informaţiilor necesare elaborării unui plan de acţiune în vederea conceperii auxiliarelor Curriculare

Asigurarea condiţiilor ca elevii să devină cetăţeni informaţi, responsabili, implicaţi Operarea cu documentele curriculare în scopul formării la elevi a setului de competenţe necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală.

Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional

Operarea cu programe şcolare si SPP pentru proiectarea auxiliarelor curriculare cu accent pe dobândirea de competenţe adaptate

nivelurilor de învăţământ, filierelor, profilurilor şi specificului clasei Manifestarea comportamentului empatic şi a „orientării helping”; Elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi de particularităţile individuale / de grup

Cunoaşterea principiilor, finalităţilor şi obiectivelor specifice ale sistemului naţional de învăţământ în contextul noii Legi a educaţiei naţio

Selectarea, elaborarea, şi aplicarea instrumentelor de evaluare adecvate tipului de auxiliar Elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi de particularităţile individuale / de grup

Stabilirea metodelor de autoevaluare a auxiliarelor de către autori Îmbunătăţirea auxiliarului pe baza autoevaluării Capacitatea de a concepe şi elabora diferite tipuri de auxiliare curriculare

Integrarea surselor de documentare în proiectarea auxiliarului (internet, platfotma AEL, softuri educaţionale, etc.) Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional

Selectarea căilor şi mijloacelor de comunicare şi informare adecvate Asigurarea condiţiilor ca elevii să devină cetăţeni informaţi, responsabili, implicaţi Capacitatea de a concepe şi elabora diferite tipuri

de auxiliare curriculare învăţământ, filierei, profilului şi specificului clasei

Integrarea surselor de documentare în proiectarea auxiliarului (internet, platfotma AEL, softuri educaţionale, etc.) Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional

Competenţe specifice



Titlul unităţii de competenţă:1. Proiectarea activităţiloreducaţionale(Unitate de competenţă specifică)

Nivelul de responsabilitate şi autonomie

3-4 EQF

Elemente de competenţă Criterii de realizare asociate rezultatului

activităţii descrise de elementul de competenţă

Criterii de realizare asociate modului de

îndeplinire a activităţii descrise deelementul de competenţă

7. Elaborează sau achiziţioneazădiferite produse curriculare

auxiliare

7.1. Produse curriculare auxiliare

elaborate sau achiziţionate (fişe de activitate,de evaluare, pachete de învăţare, softurieducaţionale etc.), pe bază de criterii calitative

(de construcţie sau de selecţie)

7.2. Produse curriculare auxiliare

relevante, clare şi fezabile

1. Asigurarea raporturilor funcţionaledintre obiective, conţinuturi, strategiide instruire, metodele de evaluare din

structura documentelor reglatoare şidin proiectelor curriculare şi produselecurriculare auxiliare elaborate

2.Adaptarea produselor curriculare

auxiliare la particularităţile individualeale elevilor sau la cele ale grupului de elevi

3.Elaborarea produselor curriculare

auxiliare cu respectarea criteriilor de calitate

4.Valorificarea, în cadrul produselor curriculare

auxiliare, a potenţialului metodologic al diferitelteorii/ modele/moduri specifice instruirii, concepţdidactice, diferitelor studii curriculare integrate,

spiritului de iniţiativă, dorinţei de implicare,

spiritului organizatoric, realismului, deschideriifaţă de nou

Unităţi de competenţe specifice

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CALIFICĂRI

STANDARD OCUPAŢIONAL

PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL ŞI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL



Tema 1. Auxiliarul curricular – mijloc de eficientizare aprocesului didactic

1.1. Rolul auxiliarului curricular în procesul instructiv educativ

1.2 Funcţiile auxiliarului curricular

1.3 Condiţii de realizare a auxiliarului curricular

1.4 Competenţe vizate

Tema 2. Elaborarea auxiliarului curricular

2.1 Structura auxiliarului curricular

2.2 Tipuri de fişe utilizate (de documentare, de progres, rezumat,de evaluare)

2.3 Autoevaluarea auxiliarului curricular

2.4 Feed - back - ul performanţei

Evaluare:

3. Probă practică - portofoliul de activităţi practice independente



Tema 1. Tipuri de auxiliare curriculare

1.1 Auxiliarul pe suport de hârtie (de tip

observare, de tip instruire, de evaluare, etc.)

1.2 Auxiliarul electronic (de tip observare, de tip

instruire, de evaluare, etc.)

1.3 Alte tipuri de auxiliare

Tema 2. Modele de Auxiliare Curriculare

Evaluare:3. Probă practică - portofoliul de activităţi

practice independente



Pentru a răspunde unor nevoi locale de instruire pe o anumită temă

Auxiliarul curricular poate fi folosit :

Pentru recuperarea copiilor care din diferite motive nu frecventează în mod constant şcoala

Pentru a oferi un model de selectare şi ordonare a informaţiilor conţinute în lecţii

Pentru a oferi un supliment de instrucţie elevilor interesaţi de o anumită temă,de un anumit conţinut

Pentru a înlătura unele carenţe ale conţinuturilor programelor sau manualelor

Auxiliarele curriculare sunt produse curriculare utilizate de cadrele didactice şi

de elevi, în procesul didactic, pentru implementarea adecvată şi eficientă a curriculumului.



de a trezi interesul subiecţilor pentru domenii de interes local

de adaptare a educaţiei la posibilităţile mintale ale grupurilor specifice de elevi, în condiţiile existenţei unei programe unice

de a spori eficienţa instruirii prin adaptarea conţinutului şi a mijloacelor sale la calităţile inteligenţei, la aptitudinile şi intereselefiecărui elev.

de a facilita procesul de predare- învăţare-evaluare- autoinstruire .

1.1. Rolul auxiliarului curricular în procesul instructiv educativ

CEL CARE REALIZEAZĂ UNAUXILIAR CURRICULAR ÎLFACE PENTRU A:

AJUTA ELEVII SĂ EVOLUEZESPRE DOBÂNDIREA DE

COMPETENŢE PROFESIONALEÎN MESERII DORITE

AJUTA ELEVII SĂ ÎŞIGĂSEASCĂ LOCUL ÎN

SOCIETATE

mediator între presiunea reformei şi particularităţile colectivelor de elevi

mediator între explozia surselor de informare şi cerinţele sistemului de evaluare

mediator între competenţele şcolare şi competenţele profesionale



1.2. FUNCŢIILE AUXILIARULUI CURRICULAR

Să faciliteaze procesul de predare- învăţare-evaluare-autoinstruire

1.FUNCŢIA DE EDUCAŢIE GENERALĂ, LA ORICE NIVEL DE STUDIU

Conţinuturile unui auxiliar trebuie:

Să fie atractive, motivante şi accesibile pentru toţi elevii,

Să permită stabilirea unor sarcini de lucru adaptate nivelului elevilor

Să susţină un demers didactic orientat spre aspectele practice şi spre potenţarea învăţării permanente

2.FUNCŢIA DE PROFESIONALIZARE

Să contribuie la formarea unei atitudini de documentare suplimentară pentru actualizarea conţinuturilor.( Orientarea activităţii ulterioare informării într-un anumit domeniu )

Conţinuturile unui auxiliar trebuie:

Să sprijine înţelegerea aprofundată a cunoştinţelor şi a util ităţii lor în viaţa de zi cu zi

Să determine activităţi intelectuale de tipul organizării de informaţie

(de exemplu în rezolvarea problemelor)

Să faciliteze structurarea de nivel înalt a cunoştinţelor dobândite prin studiul diverselor discipline( sugerarea unor piste de abordare şi gestionare a informaţiilor )



CONDIŢII LOGISTICE DE REALIZARE A UNUI AUXILIAR CURRICULAR

LIDERI POSIBILI:

1. CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE SI CURRICULUM

2. AUTORII MANUALULUI ALTERNATIV FOLOSIT DE CĂTRE CADRUL DIDACTIC

3. PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

4. COMUNITATEA LOCALĂ

MANAGER: CADRUL DIDACTIC

ECHIPA :ALTE CADRE DIDACTICE,ELEVI,

SPECIALIŞTI ÎN ALTE DOMENII

BENEFECIARI:

DIRECŢI : CICLUL SUPERIOR DE PREGĂTIRE

ELEVII

COMUNITATEA LOCALĂ

INDIRECŢI :PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

SOCIETATEA

RESURSE:

LOCALE

INDIVIDUALE (proprii)

1.3. Condiţii de realizare a auxiliarului curricular



MANAGERUL, poate oferi standardizarea până la un moment dat, dincolo de aceasta bazându-se pe dorinţa de afirmare şi dezvoltare a fiecărui subiect. Managerul are rol de încurajare în asumarea răspunderii, în dezvoltarea creativităţii, în sporirea încrederii în forţele proprii,

în dezvoltarea profesională, în dezvoltarea personalităţii subiecţilor pe care îi educă.

Într-o astfel de situaţie managerul face referiri la rezultat fără a oferi calea pas cu pas.

ECHIPA care realizează auxiliarul curricular în anumite situaţii cuprinde şi elevi interesaţi să dezvolte o temă dată.De obicei produsul individual al elevilor este prezentat într-o sesiune de comunicări, iar mai apoi elevii care au ales o temă comunăvor realiza un singur produs. Acest produs poate constitui auxiliarul curricular ce se va prezenta generaţiilor viitoare.

Sunt cazuri în care echipa include şi specialişti din alte domenii, mai ales atunci când lideri sunt comunitatea locală sau f irme interesate

de dezvoltarea unor competenţe specifice unei meserii, sau promovării unei activităţi în interesul comunităţii.

MANAGERUL

ECHIPA

Liderul priveşte spre exteriorul sistemului educaţional, descoperind oportunitătile de integrare rapidăa absolvenţilor în sistemele ce au nevoie de subiecţi cu competenţe din ce în ce mai diversificate.

LIDERUL este:

vizionarul

strategul

factorul mobilizator al energiilor celor implicaţi în educaţie



Schema conceptuală a realizării unui auxiliar curricular

Ă



DE VIITORUL ELEVILOR

NE PASǍ…

DE CALITATEA CUNOŞTINŢELOR

DE CANTITATEA CUNOŞTINŢELOR

DE UTILITATEA CUNOŞTINŢELOR

DE MODUL CUM GÂNDESC ELEVII

DE TIMPUL ELEVILOR

UN AUXILIAR CURRICULAR ARE SUCCES DACĂ:



INTERACŢIUNEA SPIRITUALĂ

AUXILIARUL CURRICULAR ARE SUCCES DACĂ:

PREŢUIESC

STIMULEZ

DEZVOLT

MOTIVEZ

CEL MAI PUTERNIC TIP DE INTERACŢIUNE:



1.COMPETENŢE GENERALE VIZATE PRIN CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

1. Explicarea unor fenomene ( situaţii ) cu ajutorul conceptelor specifice fiecărei discipline:

1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fiecărei discipline;1.2. formularea de ipoteze referitoare la situaţia concretă creată;

1.3. exprimarea prin simboluri specifice fiecărei discipline acolo unde este cazul;

1.4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.

2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:

2.1. selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi , a aparatului specific unui domeniu şi a informaticii în rezolvarea de probleme;

2.4. utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unor probleme;interpretarea din diverse puncte de vedere a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.

3.Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii:

3.1. identificarea fenomenelor în situaţii din viaţa cotidiană;

3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii , în scopul explicării

principiilor de funcţionare ale unor aparate , montaje simple, grupuri organizate;

3.3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene;3.4. anticiparea evoluţiei fenomenelor , pornind de la date prezentate;

3.5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viata cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii.

4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene, pentru interpretarea acestora:

4.1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele sau alte înscrisuri;

4.2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene.

1.4. Competenţe vizate



COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE

Recunoaşterea fenomenelor Descrierea şi explicarea calitativă a unor fenomene

Analiza calitativă de tip cauză-efect

Recunoaşterea mărimilor caracteristice

2.COMPETENŢE VIZATE PRIN PIAŢA MUNCII

competenţe profesionale.

competenţe Soft,competenţe lingvistice şi

Experienţă( confirmată prin atestate)

3.COMPETENŢE VIZATE PRIN COMUNITATEA LOCALĂ

Competenţe legate de nevoile de dezvoltare economică, socială şi de mediu a comunităţii locale

Competenţe legate de promovarea turistică a localităţii

Competenţe legate de acţiuni de ecologizare

Competenţe legate de acţiuni în interesul comunităţii

Competenţe legate de valorificarea resurselor locale

Investigarea experimentală a unor procese

Identificarea cauzelor şi condiţiilor Modelarea

Identificarea în practică a unor situaţii

Interpretarea rezultatelor



TEMA 1 ACTIVITATE PRACTICĂ

Formulaţi minim cinci competenţe specifice şi competenţe generale vizate în elaborareaauxiliarului curricular adecvat disciplinei si anului de studiu.

COMPETENŢE SPECIFICE

COMPETENŢE GENERALE

Elevul sӑ ştie: Elevul sӑ înţeleagӑ: Elevul sӑ poatӑ:

.



2.1. Structura auxiliarului curricular

1. Pagina de titlu cuprinde titlul modulului, domeniul,calificarea profesională, nivelul;

2. Pagina de cuprins conţine tabelul de cuprins, caretrebuie să aibă maxim două nivele: nivelul 1 titlurileprincipale, nivelul 2 subtitlurile importante;

3. Introducere. Scopul acestei secţiuni este să prezintecititorului materialul şi să ofere o privire de ansamblu aceea ce urmează. Introducerea trebuie scrisă într-unlimbaj simplu adecvat atât pentru elevi cât şi pentruprofesori – ambele grupuri vor primi texte maiconcentrate pe nevoile lor în secţiunile de îndrumare

relevante.

2. Elaborarea auxiliarului curricular



4. Competenţe. Această secţiune cuprinde în detaliucompetenţele care vor fi dezvoltate în modul.

5. Obiective. Această secţiune prezintă legătura dintreobiectivele propuse şi competenţele modulului. 6. Informaţii pentru profesori. Sub forma unui tabel de corelare se face o descriere clară arelaţiei dintre competenţele modulului, obiective şi

activităţile de învăţare.Sfaturile oferite nu trebuie să se refere în detaliu la rezolvareaanumitor nevoi educaţionale speciale, ci ar trebui să seconcentreze pe motivul pentru care a fost aleasă o anumităabordare şi pe felul în care acea abordare ar putea fi variată

menţinând totuşi “spiritul” abordării originale. Acest fapt vaajuta cadrele didactice ca elevii lor să beneficieze de oexperienţă de învăţare similară. Sugestii pentru activităţi de urmărire şi remediale.



7. Fişă de progres şcolar. Fişele de progres şcolar ale modulului oferă cadrelor didactice

şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului. Înregistrările exacte reprezintă un aspect important aladministrării procesului de învăţare, şi poate de asemeneaajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie

încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţarecomentând cu privire la aspectele care le-au plăcut sau nu laun anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor

didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzeazădificultăţi elevilor.

Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asumerăspunderea pentru procesul de învăţare. Elevul care îşi asumăresponsabilitatea pentru aspecte ce ţin de înregistrare poate

contribui la acest obiectiv.



• 8. Cuvinte cheie/Glosar. Această secţiune ar trebui să conţină un glosaral cuvintelor cheie utilizate în cadrul modulului. Cuvintele din glosar ar

trebui explicate cu ajutorul unui limbaj simplu oferind exemple ori de câte

ori este posibil.9. Informaţii pentru elevi ; trebuie să includă: Informaţii prezentate într-un limbaj simplu, care să explice scopurile şiobiectivele pe care le urmăresc. Acestea ar putea fi incluse în fişa derezumat al activităţii de învăţare descrisă mai sus. Acestea ar trebui să diferenţieze activităţile ale căror rezultate vor fi

utilizate în scopul evaluării formale (de. ex. Aceasta va conta la examensau la certificare) a activităţilor care nu vor fi parte din evaluarea formală. Cum vor primi cursanţii feedback; de exemplu, sub formă de comentariiscrise ataşate lucrărilor pe care le predau sau în cadrul unui dialog faţă înfaţă cu profesorul. Cum vor participa la planificarea şi evaluarea învăţării acestora; deexemplu prin stabilirea obiectivelor de învăţare împreună cu profesorul şi

întâlniri cu profesorul acestora pentru a revizui aceste obiective; de

exemplu prin discuţii regulate cu profesorul atunci când completează fişade rezumat a activităţii acestora.



10. Activităţi de învăţare

Prima activitate din fiecare bloc al modulului ar trebui să fie oevaluare diagnostic menită să evidenţieze ceea ce elevii cunosc înlegătură cu subiectul. Fiecare activitate ar trebui să înceapă pe o

pagină nouă pentru a facilita copierea.

11. Soluţii pentru activitate. Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela dea oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a

învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. Fiecare

soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi maiuşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând.

12. Bibliografie. Această secţiune oferă o listă de materiale de referinţă împreună cu detalii despre alte sugestii de lectură şi resurse, deexemplu website - uri. Atunci când sugeraţi elevilor anumite

lecturi, oferiţi-le o listă concisă. Se recomandă liste separatepentru profesori şi pentru elevi.

13. Anexe. Această secţiune va cuprinde fişele de documentare saufişele conspect care cuprind partea teoretică specifică modulului.



În elaborarea auxiliarelor curriculare serespectă următoarele principii:

• asigurarea conţinutului ştiinţific;

• respectarea logicii ştiinţei respective şi a logiciididacticii şi îmbinarea lor dialectică;

• considerarea particularităţilor de vârstă a elevilorşi a nivelului lor de cunoştinţe;

• organizarea sistematică a conţinutului;

• redactarea într-un limbaj clar, îngrijit, precis şiaccesibil;

• asigurarea caracterului formativ şi atractiv amodului de redare a conţinutului;

2 2 Ti i d fi ili



Titlul

Numele elevului:

Data începerii: Data finalizării:

Competenţe Activitate de învăţare Data îndeplinirii Verificat

Competenţa 1

Detalii referitoare la competenţa care se

dezvoltă.

Denumirea sau altă precizare

referitoare la activitatea de

învăţare

Data la care obiectivul învăţării a

fost îndeplinit

Semnătura

profesorului

Competenţa 2

Detalii referitoare la competenţa care sedezvoltă

2.2. Tipuri de fişe utilizate

FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR



2.2. Tipuri de fişe utilizate

Competenţe

care trebuie

dobândite

Data Activităţi efectuate şi

comentarii

Aplicaţii /

fişe de

lucru

Evaluare

(bine,

satisfăcător,refacere)

C1

C2

………

Comentarii Priorităţi de dezvoltare

FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR

FIŞĂ REZUMAT



Competenţă Activitate de învăţare Obiectivele învăţării Realizat

Detalii referitoare la

competenţa care se dezvoltă.

Denumirea sau alte precizări referitoare la activitatea de

învăţare

Obiectivul(ele) activităţii de

învăţare

Această activitate va …

Data la care obiectivul învăţării a fost îndeplinit

Comentariile elevului

De exemplu:

Ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii.Ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.

Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.Ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

Comentariile profesorului

De exemplu:

Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a demonstrate

entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării.Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare ideile

elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.

FIŞĂ REZUMAT



2.3. Autoevaluarea auxiliarului curricular

Indicatori Descriptori Punctajtotal

Auto-evaluare

1. Concordanţa auxiliarului

curricular cu programa

şcolară/SPP-ul

Reflectarea în auxiliarul curricular a

obiectivelor/competenţelor prevăzute în programă/SPP

7

Utilizarea mijloacelor de evaluare necesare atingerii

competenţelor vizate

8

2. Caracterulnediscriminativ al

auxiliarului curricular

Inexistenţa percepţiei negative a diferenţelor dintre etnii,rase, genuri, confesiuni, categorii sociale, grupuri

profesionale etc.

10

3. Calitatea conţinutului

ştiinţific

Corectitudinea ştiinţifică 10

Abordarea conţinutului în concordanţă cu nivelul dedezvoltare al elevului 10

Existenţa relaţiilor inter şi intra disciplinare din conţinutul

auxiliarului

10

Calitatea relaţiilor logice specifice între conţinuturile

auxiliarului

10



4. Calitatea

ilustraţiilor,

schemelor şi a

tehnoredactării

Adecvarea ilustraţiilor la conţinuturi şi existenţa echilibrului ilustraţie-

conţinut

5

Corectitudinea tehnoredactării 5

Calitatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului

auxiliar

5

5. Calitatea

contribuţiei

auxiliaruluila

organizarea şiconducerea

procesului de

învăţare

Posibilitatea realizării obiectivelor/competenţelor în plan aplicativ 5

Posibilitatea organizării activităţii didactice individual, în grup sau

frontal

5

Posibilitatea de aplicare a achiziţiilor învăţării pe plan socio-

profesional

10

TOTAL 100



2.4. Feed - back - ul performanţei

Descriptori Observaţii

Reflectarea în auxiliarul curricular a obiectivelor/competenţelor prevăzute

în programă/SPP

Utilizarea mijloacelor de evaluare necesare atingerii competenţelor vizate

Inexistenţa percepţiei negative a diferenţelor dintre etnii, rase, genuri,

confesiuni, categorii sociale, grupuri profesionale etc.

Corectitudinea ştiinţifică

Abordarea conţinutului în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al elevului

Existenţa relaţiilor inter şi intra disciplinare din conţinutul auxiliarului

Calitatea relaţiilor logice specifice între conţinuturile auxiliarului

Adecvarea ilustraţiilor la conţinuturi şi existenţa echilibrului ilustraţie-

conţinut

Corectitudinea tehnoredactării

Calitatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului auxiliar

Posibilitatea realizării obiectivelor/competenţelor în plan aplicativ

Posibilitatea organizării activităţii didactice individual, în grup sau frontal

Posibilitatea de aplicare a achiziţiilor învăţării pe plan socio-profesional



TEMA 2 ACTIVITATE PRACTICĂ

Sarcina de lucru nr.1Concepeţi minim trei fişe distincte necesare înelaborarea auxiliarului curricular propus.

Sarcina de lucru nr.2Realizaţi o structura a auxiliarului curricular propus,completând următoarele anexe.

Sarcina de lucru nr.3Propuneţi alt model de fişă de autoevaluare aauxiliarului curricular (indicatori, descriptori noi, altă grilăde punctaj) sau altă modalitate de autoevaluare .



Competenţe Activităţi de învăţare (fişe de lucru, fişede evaluare etc.)

ANEXA NR.1

CORELAREA COMPETENŢELOR CU ACTIVITĂŢILE DE Î NVĂŢARE

ANEXA NR 2



ACTIVITATE DE Î NVĂŢARE

……………………………………………………..

Competenţa: …………………………………………………………………………….. Data:……………………………

Timp alocat:………………………………………………

Această activitate vă va ajuta să î nvăţaţi despre…………………………………………………………………

Prezenta activitate se va desfăşura având la bază (fişe de documentare, machete, planşe,manualul, bibliografia, planşeetc.):…………………………………………………………………

ANEXA NR.2



Tema 1. Tipuri de auxiliare curriculare

1.1 Auxiliarul pe suport de hârtie (de tip

observare, de tip instruire, de evaluare, etc.)

1.2 Auxiliarul electronic (de tip observare, de tipinstruire, de evaluare, etc.)

1.3 Alte tipuri de auxiliare

Tema 2. Modele de Auxiliare Curriculare

Evaluare:3. Probă practică - portofoliul de activităţi

practice independente

TIPURI DE AUXILIARE CURRICULARE



un film realizat de o firmă specializată

TIPURI DE AUXILIARE CURRICULARE

AUXILIARUL CURRICULAR DE TIP OBSERVARE

poate fi folosit când dorim ca elevii să descopere

prin observare dirijată:

particularităţile şi proprietăţile

unui corp

unei forme de viaţă

unei zone geografice

caracteristicile unui fenomen

Un astfel de auxiliar trebuie să permită:

expunerea obiectului sau reproducerea fenomenului

încât elevii să poată face o evaluare primară a însuşirilor acestora.

profesorului să canalizeze observarea astfel încât să se atingă obiectivele învăţării în condiţiile analizei ştiinţifice

Un astfel de auxiliar poate fi :

real sau o machetă funcţională,

o planşă

un set de diapozitive sau fotografii

o carte cu imagini

un CD

AUXILIARUL CURRICULAR DE TIP INSTRUIRE



o planşă

AUXILIARUL CURRICULAR DE TIP INSTRUIRE

în care instruirea se adaptează la posibilităţile mintale ale grupurilor specifice de elevi, în condiţiile existenţei unei programe unice.

Un astfel de auxiliar poate fi:

o carte

atunci când profesorul în interacţiune cu elevii doreşte să ofere un model propriu de prezentare a informaţiilor ştiinţifice şi selectare

a surselor de informare

atunci când autorul sau autorii esenţializează informaţia sau fac corelaţii între diferite conţinuturi, într-un mod logic ,

care nu mai ţin cont de ordinea cronologică de introducere a conţinuturilor

o culegere de texte

o culegere de probleme,

atunci când profesorul urmăreste să răspundă cerinţelor centrului naţional de evaluare şi examinare

AUXILIARUL CURRICULAR ÎN FORMAT ELECTRONIC



permite gestionarea optima a informatiillor si a timpului

schimbă fundamental modul de comunicare la clasă

schimbă forma de evaluare

schimbă forma de prezentare

depărtează profesorul de tablă, dar îl apropie de elevi



a)Tip evoluţie

în care structurarea conţinuturilor se face liniar

se transmit cunoştinţe noi făcându-se apel la experienţa de viaţă şi la informaţia ştiinţifică generală într-o formă animată

( formularea Clasius a principiulu II al termodinamicii)

b)Tip anticipaţie

readucerea în câmpul activităţii intelectuale a unor cunoştinţe însuşite anterior pentru a le valorifica în alte contexte cognitive

(ex randamentul motoarelor termice)

c) Tip reactualizare

se prezinta aspecte ale realităţii înconjurătoare ( fenomene naturale, imagini din natură, reportaje, situaţii de viaţă, You Tube, utilaje )

d) Tip prezentare

în care formatul electronic permite animaţii care arată modul de ordonare şi corelare a diferitelor conţinuturi,intr-un mod logic ,care nu mai ţin cont de ordinea cronologică de introducere a conţinuturilor.

e) Tip sinteză

TIPURI DE AUXILIARE CURRICULARE IN FORMAT ELECTRONIC



2 Modele de Auxiliare Curriculare

Elaborarea unui auxiliar curricular este o operă de ingeniozitatepedagogică ce nu poate fi elaborată de oricine din următoarelemotive:

a) auxiliarul curricular este un îndrumător al elevului şi profesorului,„a traduce în limba elevilor limba savanţilor nu este chiar la

îndemâna oricui, nici măcar a savanţilor”; b) auxiliarul curricular trebuie astfel elaborat încât să poată fi folositca instrument didactic ce va conţine: - obiectivele pedagogice urmărite, enunţate pe înţelesul elevului; - sarcini de lucru (de învăţare) conexe obiectivelor; - informaţii pentru realizarea sarcinilor de învăţare cât mai clare şi

sugestive (însoţite de ilustraţii, scheme etc); - sarcini de lucru suplimentare pentru aprofundarea studiului;

- surse suplimentare pentru completarea cunoştinţelor (audio, videoetc);

- exerciţii de autoevaluare etc.



1. M.E.C. Consiliul Naţional pentru Curriculum: Programe Şcolare

2. M.E.C.T.S. Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare: Programe de Examen 2011

3. Manuale Şcolare Alternative folosite în anul şcolar 2010-20114. www.rauflorin.ro e-Ghid de Resurse Umane

5. www.cnfpa.ro Standarde Ocupaţionale

6. Filipescu D. şi colectiv, Fizică teste şi teorie,Editura Unirea, 2003, Alba Iulia

7. www.tvet.ro/anexe/auxiliare

8. http://www.tvet.ro/index.php/ro/curriculum/153.html

BIBLIOGRAFIE

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Bocoş, M. Teoria curriculum-ului. Elemente conceptuale şi metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008,

2. Bocoş, M., Jucan, D. Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Repere şi instrumente didactice pentruformarea profesorilor , Editura Paralela 45, Piteşti. 2008

3. Cerghit, I. Neacşu, I. Negreţ, I. Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001

4. Chiş, V. Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca, 2001

5. Ciobanu, O. Elemente de teoria şi metodologia instruirii , Editura ASE, Bucureşti, 2003

6. Creţu, C. Curriculum diferenţiat şi personalizat , Editura Polirom, Iaşi, 1998,

7. Cucoş, C. Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996 8. Druţă, M.E. Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, Bucureşti, 2002

9. Ionescu, M. Radu, I. Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

10.Ionescu, M. Instrucţie şi educaţie, ediţia a II-a revăzută, "Vasile Goldiş" University Press, Arad, 2005

11. Jinga, I. Negreţ, I. Învăţarea eficientă, Editura Aldin, Bucureşti, 1999

12. Neacşu, I. Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999

13 Chiş,V, Lobonţ, V, Şerdean, V, Chiorean, V, Ghidul profesorului de matematică, Ed itura Dacia, 2001

14. XXX Ghiduri metodologice – ariile curriculare ”Limbă şi comunicare” “Matematică şi ştiinţe” “Om şi societate”,“Tehnologii ” “Educaţie fizică şi sport” , Editura Aramis Print, Bucureşti, 2000

15. Site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării: http://www.edu.ro

http://www.rauflorin.ro/

http://www.cnfpa.ro/

http://www.tvet.ro/anexe/auxiliare

http://www.edu.ro/

http://www.edu.ro/

http://www.tvet.ro/anexe/auxiliare

http://www.cnfpa.ro/

http://www.rauflorin.ro/



ANEXE

TT b) i i i i



B A T T

A B

Q

Contact termic

TEORETIC:Principiul I al termodinamicii permite

schimbul de căldur ă în ambele sensuri

Experimental se constată:

Căldura trece de la sine doar de la corpul cald la corpul mai rece

FORMULAREA CLAUSIUS A PRINCIPIULUI II AL TERMODINAMICII:NU ESTE POSIBILĂ O TRANSFORMARE CARE SĂ AIBĂ CA EFECT TRECEREA DE LA SINE A CĂLDURII DE LA UN CORP CU TEMPERATURĂ DATĂ LA UN CORP CU TEMPERATURĂ MAI RIDICATĂ

b)Tip anticipaţie

Ae) Tip sinteză



43

21)( x xd

LENTILA

INFORMAŢII DESPRE:

OBIECT

Poziţia faţă de

centrul optic coordonata x1

x1= - ….pentru obiect real

x1= + … pentru obiect virtual

Înălţimea coordonata y1 y1= +….

IMAGINE

Poziţia faţă decentrul optic

coordonata x2

x2= +... pentru imagine reală

x2= -… pentru imagine virtuală

Înălţimea coordonata y2 y2= -….pentru imagine reală

y2= +… pentru imagine virtuală

LENTILA Poziţia focarelor

Coordonata focarului

imagine

Relaţii fundamentale

Distanţa dintre obiect şi imagine:

21

111

1

R Rn

n f

m

l

f= +… pentru lentila convergentă

f= - …pentru lentila divergentă

Convergenţa f

C 1

f x x

111

12

1

2

1

2

x

x

y

y

PROF.MARIN ROŞCA

Relatia punctelor conjugate

Formula maririi liniare transversale



Schema de corespondenţă dintre tipurile de obiective şi categoriile de competenţe

DISCIPLINĂ OBIECTIV CADRU COMPETENŢĂ GENERALĂ

CONŢINUT

(UNITĂŢI DE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ COMPETENŢE SPECIFICE

ÎNVĂŢARE)

LECŢIE OBIECTIVE OPERAŢIONALE COMPETENŢE DERIVATE

(Secvenţe

Conţinut)



Verbul în cazul formulării competenelor

generale

Verbul în cazul formulării competenţelor

specifice/ competenţelor derivate

Să caracterizeze caracterizarea

Să investigheze investigarea

Să demonstreze demonstrarea

Să identifice identificarea

Să explice explicarea

Să clasifice clasificarea

Sa verifice Verificarea

Sa prelucreze datele numerice Prelucrarea datelor numerice

Sa interpreteze Interpretarea

Sa compare compararea

Sa analizeze analizarea

Sa aplice Aplicarea

Sa argumenteze Argumentarea

Sa descrie Descrierea

termeni



1. Cunoasterea vizează:

identificare de relaţii procese

termeni

observarea unor fenomene

procese

nominalizarea unor concepte

culegerea de date din surse variate

definirea unor concepte

compararea unor date



2. Înţelegerea vizează:

compararea unor date

stabilirea unor relaţii

calcularea unor rezultate parţiale

clasificări de date

reprezentarea unor date

sortarea

investigarea

descoperirea

explorarea.



3. Aplicarea vizează:

reducerea la o schemă sau model

anticiparea unor rezultate

reprezentarea datelor

remarcarea unor invarianţi

rezolvarea de probleme prin

modelare si algoritmizare.



4. Analiza vizează:

descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene

generarea de idei

argumentarea unor enunţuri

demonstrarea

compararea unor rezultate



5. Sinteza vizează:

formularea unor concluzii

calcularea si evaluarea unor rezultate

interpretarea rezultatelor

analiza de situaţii

elaborarea de strategii

relaţionări între diferite tipuri de reprezentări.



6. Evaluarea vizează:

aplicarea,

generalizarea si particularizarea

integrarea

verificarea

optimizarea

transpunerea

realizarea de conexiuni

adaptare si adecvare la context

Documents

Auxiliare Curriculare