he nrosramahile

rc (APL), cunoscut inr de Programabtre Logic: comandi a proceselor]mentarea sistenieior ia

qnicalculator sau ulnoblemelor de logrcana in me,iiu i,-,dustriai ;ioyhnle aprofundate depid completate firncf,ileuie ;i secven;iale cu

: sau ?nke automatele

sau al lmprunantel.

rscd toate aceste fimcFl

$ se numeqte automal

i dateie ,Jfu proces, lei ciire elementeie deunica$e srurt schimbate

chizipe gi prelucrare a,a disprme de suficiente

h"pamentelor ou care se

istribuite gi ierarhizarerogramabile configurar

hardware corespunzitor niverului de ccmplerjtate cerut de aplica{ie n3.7, !3.!r,13.131. in mod coresounzitor, un automat programabil de tip slave aflat penivelul de automatizare localS va avea maj dezvcltatd partea de interfalare cuproees'i (urtetrelele de intrare-iegire analogrce gi numerice)" pe c6nd un autcmatprogramabil de tip master va ata mai dervcltatd partca de prelucrare a datelorEi de comunicafie in retea.

intr-un sistem scADA, automatele programabile pot asigura:o achiziFa datcloi din proces prin sistemr;l ,je irrhiri_ie;iri ;i puin

magistralele de cornunicafie ;r conducerea procesuiui, inclusiv er: algoritrni de reglare ptrD;o totalizarea cantitdfilor, memorarea datelor ?n firncfie de sursa lor, pe

perioade convenite de timp;o hansmrterea dateior citre interfefe de operare gi alte sisteme de achizilie qi

preiuerare a datelor;

o calibrarea la distanfd a aparatelor de misurd;o diagnostic online aJ defeefiunilor, fapt ce perrnite reduoerea substantial5 a

tirnpilor de stafi onare;c interconectarea pe magistrale de comunicafe cu alte automate

progamabile. echioamente locale inteligente, senzori inteligenli montafh cfimp, etc.

r eontroiut mesajetor de operare ;i de alarn-rd.Interfelele de operare pot fi alfanumerice sau grafice, monocrome sau

color, cu posibilitdfi de animafie. in principal, cu ajutorul acestora se poaterealiza:

" afigarea informafiei din proces;. prescrieri aie valorilor parametriior din proces;. lansaroa comenzilor cdtre proces;. afiga"rea dateicr prelucrate de automatul programabil;o afiqarea mesajelor de operare gi de alarmd.

z.5Y

13.3. Apliease scADA. sistenr automat de achizitie a datelor,conducere gi supraveghere a procese.lor din punctele termice

sistemul automat de achizixie a datelor, conducere gi supraveghere uproceselor din punctele tennice este ,m sistem distibuit, cu frrnclii Cistrtcmpenfi:d automaiizarea proeeseior din punciele teimice, peniru monitorizarsnproceselor gi supervizarea comenzilor, respectlv pentu citirea automatd aeoutoarelor de energre tenrucd.. De aceea, sistemul scADA va fi tratat ca mststem fonnat din doud subsisteme:

i. subsisiemul ,1e ieglare a iemperaiiiriloi rje lucr-u diii ilsictiri iernric;2. subsistermrl de monitorizare gi conducere operativi impreura cu cituan

autornati a contoarelor montate la scf,rile de bloc aferente piurctr.ilmtermic,

Funcf;cnarea ?n condilii apiime a imui piinct te,nnie preciirn ;i a iinelrefeie urbane de terrnoficare presupune unninrea gi corectarea in tirnp real epnncipalilor parametri: debite, presiuni, temperaturi, cantitdf; cle c6ldurd, erc113.5, 13.6, 13.7, tr3.8, 13.9, 13.r3r Acest deziderat poate fi reahzat pn'implernentarea unui sistem SC,{DA organizat ierarhic pe niveiuri ce corespuncdiverselor elemente dur refeaua de termoficare (consu:nator, punct termrc.ciispecer cenffai).

Fezuitatul expioatarii unui astfel cle sistem SCADA eonsid ?n gestionare*mai efieienli a resurselcr, a eonsr:rnr-r::ilar energetice qi a prcducliei la niveh:.prmctutrui termic, lucrul simplu gi rapid cu ciienfii abonagi (fachyare autornatS).

13.3.1. orgnnizarea ierarhicd a sistemurui scADA specializat

sistemul scADA pentnr punctele termice este organizat ierarhic pe trqniveluri (fig. i3.a) /13.5, 13,8, 13.9, 13.131.

Primul nivel este constituit din elementele primare care interaclioneaza cuprocesul. La acest nivel se asigurS automatizarea proecsuiui, e6t qi preri:area ;imasurarea mirimilor de interes din proces.

componentele sistemului amplasate la acest nivel sunt urmdtoareie:

244

hidlie a datelor,din punctele termice

hrcere si srrnraveghere ar--r---q-ibuit, cu firnclii distinctece, pentru monitorizareaentru citirea automatd aCADA',,a fi tratat ca un

[n piinctul termic;

ativ-a impreunfl cu citireabloc aferente punctrilui

tsmrc preciim ;i a iirreicorectarea ?n timp real acantltati de c5ldur6, etc.ar poate fi realizat prinpe nir.eluri ce corespund

nsumator, punct tennic,

DA constd ?n gestionareapi a productiei la niveluli (facturare autoruatd).

tDA specializat

ugamzat ierarhic pe frei

e care interac$ioneazd cuenrlui, edt ;i preluarea gi

sant unnitoareie:

-r";-l Ijrl

tradiretoasele dc temperah-u6, presiure, mvel ;i alte elemente demdsurareldetectare;

contoarele de energie termici montate pe intrarea, respectiv iesirilepunctului termic;

elementele primare de execufre, cunl ar fi pompe de circulap'e, derecir-cuiaiie, iic riliicare a prcsiunii, robineie de regiare cu cioui sau cu ireicar;

Server PC pentrucomunicalii gi bazi de date

Inginer $efUrmiirirea stdrii

fuirc!.ronale aechiparnentelor

N,rd i2tl

f)tlv

TnlrXri /iociri

punct termic

I-i-x;/i^.;;IrLroru rv*rr rpunct termic

Fig. 13.4. Argarttzarca ierarhicl a sistemului SCADA pentru puncte termice.

/+t

I Sef secfiet.,'-'.-.-^I":.'*'.,":''.I tmp reat a

Al doilea nivel ierarhlc cuprinde echipamentele de conducere automa6local[ gi de achizitie a datelor (echipamentele care in paragrafirl 13.2 au fos

denumite stafii de lucnr locale sau RTU). Avdnd ?n vedere nivelul de

complexitate al procesului din punctul termic si posibilitatea de implementare a

frurc{iilor RTU ei-r echipamente ale firmei Danfoss, echipamentele anrplasate la

acest nivel suni urmiioareie doui:

' controler specializat (CS) pentru procese termice care implementeaz[,a-igorituii numcner dc rcgia-re 5i logrea de eomaaeii eomLrinafionajA y

secvenFalS;

= echlpamentul de achizife a datelor AD) din p'*:ictul tenn-lc.La acest nivel, informafiile din proces pot fi vizualizate local pe sistemui

de afiqare al confrolerului sau al echipamentului de achizifie a datelor. Tot la

acest nivei are ioc gesiicnarea gi centralizarea automat6 a ciaieior in veriereafaasmiterii la distan!5 cEtre dispeoerui de zcnE..

Legatura cu nivelul ierarhic superior se realizeazd prin intermediul rinr.il

sistem de comunicalie prin fibr5 cpticd {T3.171.

Al treilea nivel ierarhlc este reprezentat de dispecerui de zon6, unde se

vcr eoncentre ttate infonnatiile soiicitate de ia fieeare punct tennic. Pe 1Ang3

ftmclia de monitorizare, dispocerul de zoni are gi rolul de superviza.fe Fcondueere operativl de ia drstanll a prxrctelor termice.

I-a acesi aivei ierariric superior se vor afia ampiasate unnStoareieechipamente ale sistemului SCADA 13.171

. calculator PC cu ro1 de server de comunicape qi bazi de date, pn-rintennediul cdruia se realizeazd telesupravegherea gi telecontrolulpunctelor termice;

. relea de calculatoare PC structurati pe baza firnctiilor principale pe c63trebuie sa le indeptrineasci un dispecer, respectiv:

r' calculator PC pentru supervizarea qi conducerea operativi rpunctelor termice;

"/ calculator PC pentru gestiunea automatd a datelor de consum pertn:facturarea clienfilor abonati:

/ calculator PC penku urmdrirea gi controlul de 1a distanfa a stlnii defrrncXionare a echipamenteior din ptinctele termice (diagnozn-service);

f-nc-t

zuT,ln

jr. in

n---f,

:"rir;---i -.u.1-il J!

:1rrci:."i* ^ .

Jqmif

$:AD

a

o'

ai

l

(

.(

.I

,,

^.

ele de conducere automati

fo paragrafirl 13.2 au fost

ind tn vedere nivelul debilitaiea de implementare a

echpametttele amPlasate la

:rmice care implementeazi

ccmmdd eombinalronaid 5i

Rtrctul tenmic.

idzualizate iocal pe sistemul

: achizitie a datelor. Tot lacmrati a ciaieior ?n r,ederea

reazl pnn intermediul rurui

frispecerul de zon6, unde se

cae punet termic. Pe lAng6

;i rolul de supervizare 9i

rfia ampiasate unn6toareie

ca$e $i baza de date, Prinavegherea qi telecontrolul

frmctiilor principale pe oare

&\:

S conducerea operativd a

i a datelor de consum penfru

rohrl de la distan!5 a st6rii de

nrnctele termice (diagnoza-

/ calculator PC pentru efectuarea in timp real a bilanlurilorenergetice, emiterea de rapoarte;

/ calculatoare PC pentru informare gi urmirire ?n timp real.. imprimantd pentru tipirirea de rapoarte Si alarmare.

13.3.2. Ac{iuni pi func{ii ale sistemului SCA.DA specializat

Implementarea tmui sistem SCADA speciaiizat pentrn puncte termice seo{onfrreozi iostykiz.tt -o l.ni *i"nl-',.i "i ,li"t"ih,'it oo+$nl inn4f anfir,nil^ r,iwi!!lUvdzd aat wt ttLLut Pg [ii-l tMirll I 11 UtJii tU ftta. dSi.iA: Ui\/Ct (lUaiiiiijlv +r

flurcEiile de bazi sunt grupate spre a fr indeplinite de subsisteme speciaiizate(automatizare, monitorizare, dispecerizare).

Eciripamenteie suni speciai aiese pentru process ierrnice, dup[ specificulfiecarui subsistem. Se utilizeaz5 ccnffolere specializate {CS) in reglareaautomatd a temperahrilor de firaizare a agenhrlui termic de incalzire, respectiv

a apei calde de consurn rnenajer, in funclie de conditiile climatice gi derestricfiile impuse de beneficiar. Pentru achizigia, monitorizarea, afigarea qitransmiterea datelcr din pwrciele tenniee se utllizeazd echipamente de actnzife a

datelor (EAD) Un EAD are rolul de conoentrator al datelor provenite dinpurrctui termic, ca gi aeeia

realizarea automatE de calcule privind &ctararea autornats a ccnsumunrurde energie terrnicf,, intocmirea de b'anfuri energetice specifice;editarea rapcartelcr pen'cdice care con{in date sintetice despre regi*ru1 nnfuncgionare al instalaf;itor teh.rologics dispeoedzate;tipirirea ia imprimantd a rapoarteior, graficeior de evoiufie sau r,alarme!or;

sernpa-lizare ;i alar-mare v:zual5 sau / ;i prin v. sgg" in sifi:a{iile anormale rfiincFonare;

autodiagnoza stdnr de fi:nefionare a eerripameatercr sistemului ,si a rinrJ:rrcie comunicagie.

13.3.3. Funefionarea sistemeelui scADA pnrru puncfe termice

Configurafia sistemuluisupraveghere a proceselor din13.13" 13.i5, 13.1?/:

o sistemul de automatizare a puncturui termic dezvortat ?n ir*controleruiui speciaiizat (CS) peetru procese tennice;

s ,ri,etemril de aehizigie gi neonitcnzere a datelor din grr.inetrrl terrnie dez_r,ola:i'r-r.;urui echipani*niiilui de acliizjiie a da.telor (EA*i;

s srstemul de *itire sutometa a datelor prorcnlte cle Ia e*nt*arele mantate isciirile de blocurj;

6 sistemur de echiiibrare a relerei secundare de incalzfue.Pentru acgiunea de conducere operativt gi de centrarizare a dateror penil-r

procesele din punctel+ termice, confonn solufiei aualizate, esrc necesa:tinteiegerea funcfiondrii combinate a prirneror dcud sisteme din cere panenumeraie.

13.3.J"r. F'nc{ion*rea sistemului de autornatizare ar puncturui termic

stadiul actual al automatizdrii punctelcr ternnice a atins un ruvel ridicat ,i*complexitate prin faphil cr. rezorv[ at6t conducerea rocard a proceseror ci:fieeare punct termic, cdt gi eonducerea intregii relere de tennoficare.

SC,ADA de aohiai$e a Catelcr, cc*ducsrepunctele terruice este uffndtoarea ll3.g, 13

1.4A

a automat6 a consirmuriloi

-uetice specifice;

sinretice despre regimul de

i*to'

iceior de evoiufie sau a

ce, ia sitrraliile anormale de

Ltelor sistemr:ltri gi a liniilor

tru puncte termice

e a datelor, cc*ducere qire unnEtoarea /13.8, 13.9,

rmic dezvoltat in jurulrmice:

din punetul ternrie dezvoltatE A T\\.a,!\t) ) )

: de ia contoarele rnontate !a

ncdlzre.

cntrahzare a datelor Pentru

i analizate, este nesesarero6 sisteme din cele Patrti

rtizare al punctului termic

ice a atins un nivel ridicat &rea locald a proceselor din

l & termoficare.

O schemd tehnologic* reprezentativi cu aparatura de automatizaie pentru

rrn prrnet te-rmie se prezintd in figura 13-5.

Sistemul de automatizxe al unui puact telrnic Febuie sI f,mclioneze astfbl

?nc6t sd asigu-re urnnitoarele

i) Reglarea temperaturii agentuiui termic secundar penh-u ?ncSlzire (iNC) infunclie de temperatura extenoard" prin acsunea vanei de reglare cu doud

cdi, montat$ inainte de schimbitonrl de caldurl pe circuitui primar pentu

fuc5.lzire.

2) Reglarea temperaturii apei calde menajere (ACh$ la valoarea prescrisd,

pnn aepunea vanei de regiare ou dcufi eii montati pe eircuitui primar 1gr

pentru apd calda menajeri, inainte de schimb6torul de caldurl.

3) Asigurarea priorififii prepar6rii apei calde menajere prin reducerea

incalzirii.

4,r Limitarea debituiui

r(f It< it(Jlli 'i,4 SiI dl

/\ =i\J tri,A!rsl.4.._--l a i-1FiJF $ O !v tF el A

! ,t| :,t!iI ErTn | .ElF+

rf

t..4,u9Y

X

I

-lI

--T'I

II

I

I

I

I.III

lL

ilfl'II

J,irll

lllrlltl

Uxlli

-tnl

s$

ii

!i

3)-

liL

I

i)

O

,/.ca

1-l)Pornireapeiodic*$ipeEt'";intel-/aledetimpscuIteapompelorinperioadele prelungite de nefimcfionare'

14) Semnal izueadefecliunilor ap6ru.te la traduetoarcle folosite in buclele de

reglare'

t5)Ajustareavalorilormasuiatedetraductoareledetemperaturd,cauriiiiare

a constatdrii unei erori sistematice de mfuurare'

16) Comunicatia cu echipameotul de achizilie a datelor {EAD) printr-o

interfafd Rs 23?, astfel incat toate informa$iile neeesai'e s6 fie disponibiie

laEADgis6poat6fitr'ansrniselanivelulierarhicsuperior'

controlerul speciatrizat {cs) pentru oonducerea proceselor din p"rnctele

termicepoatefialesdirrofertelefirnrelordeprofil,pe^criteriidepre!iperlbrmanle I caiiiate / garanpe 5i inirefinere dupS v6nzare'

?n aceastd apiicalie

Se aie in v.edere uiiiizar-ea .rjriiii CS ai fir:rrei Danlcss ,,vS eiin Danemarca. sub

denurnirea ECL 2000, livrat eil software-sl de aplicaiie ?nscris in memorii

nevclatile'Esteprev*zutcuuopanOudeoperarepentruutiiizator,careconfineun eeran de afigare qi o tastattrd adecvate ll3'171'

Pentruaseputeaprevedeauneontroierspe*iaiizatinproiectuldeautomatizme al un*r punet termic, hebuie cwoseute

semnificafiile bornelor de

conexiuni ale aparatului gi modul de operare al acestuia'

Schenraeleefied69ggngx-il.i$idicfigtrra13.6esteceaacontrolerul*i

specializat ECL 2000 pr*d,;s ce firma Danfcss, care poat cond"ace aiitomat

proceseie din punctul termic prezentat ?n schema tehnelogicd cu aparatura de

automatizare din figura 13'5'

247

vt

=F._i

+6I

){tlrl

N

cJ

Xfl

k

(.)w).A

Ai',

rt

248

)

)

{J

h

1

I

.t)6

iU

(..t.)ttI

N

(}

f

Ft

(}

X0aE

;(f.F

C}

)

F(}

A;\

13.3.3"2. Funcfionarea sistemul de achizi{ie gi monitorizare a datelor

din punctul termic

Sistemui de achizitie qi rnonitorizare a datelar la nivelul unui punct termic

{PT) este organizat in jurul unui eohipament de aehizifi.e a datelor (EAD), eare

cie fbpt este un caiciilaior industrial de proces spcciaiizat pcniru uiiiizarca in

procesele termice. Aceasti componenti a sistemului SCADA este necesar[ in

fi:nefonare pentnr eolestarea din punetril te-rmie qi transmisia la nivelu-l ierarhio

superior (dispecerat) a tuturor paramekilor necesari care se preiau de la diieriteslaaanto onmanno*fn olo cicfonrllrri rr:?n-mqf drrni r!!m cs r-reeinf6 in!igiiiqilaG w'Jililrviigiilv civ JiJiwiirursr cuiu-:iiGi) uuij !diu Jv itrvaiiiio rii

continuare ll3.l7l .

i) De ia coniraierui speciaiizat iCS)CS esre pre.,'Ezut cu a interfa{i seriala R S 232 prin care se pot transmite la E,a-D

urmatcarel e informa;ii :

a) Configuratia CS;b) Farametrii buclelor de reglare autcrnat5;c) Temperatura primari la inua,rea in schimbdtorul de cdid''ir5 ACh,'l treapta a

II-a:

Temperatura ACM;

Temperaiura cireuituiui scundar de ?ncalzire ;

Ternperatura extericarS;

Temperatua pe returul circuitului primar;

Starea traductoarelor qi a elementetror de execugie;

Diferite semnale de avarie;

Valorile indicate de contoarele pentru apa de adaos.

De la contoarele de ercergie temticd montnte fn PT, orga:rizate inff-ornini-refea local6IvfBUS, administrat[ de un convertor h{BUS.

se mSsoar[ energia ternnic5 pe urmitoarele circuite:

a) Circuit primar lurlb) Circuit secundar incilzire (pe fiecare iegire spre eonsumator);c) Circuit ACM (pe fieoare iegire spre consumatcr);d) Recirculare ACM.

d)

fr\j

)

2)

in PT

l

z

11 De ia contoereie rie energie tevwicd r?rontate ia scdrile de broc,orgamz::;inf-c re,tea *'BUS, prtn intermediul cenlralei ce sitire *,.{tsus.

4\ De ia convertizoarele,ie_fi.ec,*ent,i pentru poinpeie de Aclui $i flicconvertizoareie tie secvenii surit prevazute cu o inter{aid ser,iara RS 4g5 ca::pennite ffansmisia Ia EALI a ru:n5tcarelor i-rrfo*aafii:a) Starea de p*ruit.r aprit a pcrnpei de ACIrd sau de fNC;b) Frecvenfa de !r:cru;c) Dlf-bnte al.ar.-li.

Pompele pot fi pondte gi oprite de la dispeeer.

5) De la sistemul de expansiwnesistemul de expansiune dtspune de propnui echipament de automafizare, cai"printr-o interfafi seriard }ts 4g5 transmite Ia EAD infonnalii pri'ind:

ai )-.ri.;elrrl apei

6) De !* snarizarur ere*{ric are putere se transfnit ra EAD *nergiile activa ;rca*tivi.'rj prssiurciie m5s',rate pe *ire*itere prim*r gi secundar inrc gi ACbf pe fur s.pe reilir. S*rrrnialcie srtu..ii aftalog_lce 4 _- 2* mA.E) ile IQ sistewrui rie supraveghr* or condwr:teiorse u-indte ra EAD printr-,-interfa{* seriatrS RS 485 un semnal nurnerie referitcr ra detectarea awriiic rpe conducte.

La EAD p*ate fi eunectai r'r pc Lap'rop penku operafii de service. .imprirnantd rocatri pentrr-l tipr{rirea de rapoarte gi caicuiatorur pc de Ia ciispecera:prin fibr5 cpticd.Schema bloc a sistemului de

pentru interf,agarea EAD cu celelalteprezentat* ln figura I3.?.

rnonitorizare a pT gi ci:nexiunile electnceechiparnente de auiomatizme din FT esre

sistemur de achizifie gi monitorizare a date{or din pimctu.r termic confineurmEtoarea aparaturd /13.17 I :

7{n

driie de bioc, arganizate

iire I.r'.BUS.z de ACh! ;t ftiCa{a seriala RS 485 care

t irsn.

tt de automatizare, carenfii privind:

EAD energiile activa gi

n ixC ;i,a-CIr{ pe rur $i

rimite ia EAD printr-or la detectarea avariilor

r operaiii de service, oorui PC de la dispecerat

yi conexiunile electricettomatizare din PT este

t punctul termic conline

Fibri optici

DI.I

nr_')

rIT,?

\.d-()

oI6

Centraia decitlreMBUS Dispozitive tip on i ofr

(C ontacte s i s te m expaw i unestdri Wmpe - ieqiri rip

cantact)

Transmiliitor tie presiune

Dispozitive cu iegireanalogici

4-20 mA sau 0-10 Vc.c.

EAD

Fig. 13.7. Schenna bloc a sistemului de monitorizare in puncte terrnice

?51

TrarsmilEtor de presiune

T'ransmilitor de presiune

t

o Echipamcch-rl de aehizilie a datelor EAD (calculatorur de procesi;o Senzori de presiune;o Convertor MBUS / RS 232;o Sursa de alimentare 24Vcc:o Swsa de alimentare ne?ntreruptibili flJ,ps).

Reiese riirr aceasti ultimi eniimerar-e c5 echipamentui cu ccmplexitateacea mai ridicati este EAD. in continuare se prezintd configurafia EAD cucomooneutele sale de bazd din structura modr:lar{.

A. {Jnitatea centrald, reahzatd ?n Surul unui microprocesor pentium,compatibili iBl"i PC ;i pcaie rula sistem*! de *peffiie \.,r/indov,,s 1.,'TPrincipalele blocuri funcfionale sunt cele cunoscute la oricare calculator pC.insd aici pnn specificul monitorizirii permanente a procesului terrnic se \crregdsi qi urm6toareie eireuiie de supraveghere:

r' Crcuit de canfral a pantEfii la fansmisia de date;/ Circuit TIME-OLIT;/ Circuit WATCH-DOG;/ Circuit de nivei de intrenlperi zero;/ circuit de semnalizare la cdderea tensiunii de alinientare;/ circuit de tratare a ?nh'eruperilor de la interfefele de proces:r' Circuit pentru acces direct ia memone;I Circuit cie rnemorie prograrnabii5 EpROlvf.

8. Modulc tJe iv'"trdri an-alogiee ?n scnmal unifieat 4,20 mA ee ,ei 0-10 v ee.cil timp de conversie max. 50 p.s.

c. Iv{odule de intvdri numerice cu intriri izolate galv-anic gi cu rata denum5rare 1000 Hz:

D. Modale de iegiri analogtce cu semnare unificate 4.-20 mA ec,0-r0 v ce srtirnp de conversie 25 ps;

E' Modul cu ieqiri nwmerice care au iegirile pe relee miniatur5 si un curent de2 A suportat prin contacte;

F. Interfele seriale.G. Modul Ce programare EpROM:H. InterJbya de canectare pC Laptop;I Interfaya pentru imprimantd;J. Sarsa de alfinentare Z3AV ca, 50 F{z;

)t)

E

f" Ptill

-Fef /' r

aphcapt

;rn Ron

mlcucfitffg{Immfi. t

|Foses0r

r&e \*tmdrrnsrkare calileffiei-rilui tetr[nc sc

fiimentare;

rle de proces:

mA, ee ;i 0-1{l v ss,

hanic qi cu rata &

) m.{ cc.0-10 V cc W

danrre gi un curent &

t ..a.rra de alimefiiare netritreniptibiid tip UP^S, cme cor4ine ;i baieriile deac,.*nlatoare necesare unei salvdri a tuturor datelor 9i a programelor pe

;n iaterval de maxim 12 ore d*pi ce aiirnentarea cu tensiu:re din re{ea se

rntierupe.

Condi{ii impuse software-ului pentru BAD

: Fchipamentele EAD din punctele tennice vor avea implementateprogreme co*rpatibiie cu softw,are-ui de bazl SCF.DA cie la niveiul

superior (dispecerul de secde);

- Comunicafia in8e dispecerul de secse ;i EAD fi.e'buie sd fiebidirec;ional6;

i Sistemul de opera:'e hebuie sa fie multitasking 9i in timp real;t progrannul de aplica{ie va con$ine o bazd de date localf cu marimile

aehiziponate din proeos oare v fi utilizatx ia reaiizarea:

r' graficelor de evolu$ie a acestor mdrimi in timp real;/ a fiei scheme sinoptice pentru cele trei circu.ite (primar, secundar

incdlzire gi ACM) cu indicarea vaioriior instantanee atemperaturilor, presiunilor, debitelcr gi energiei tennico;

schemei tehnologlce de ansamblu realizate in PT, cu indicarea

valorilor instantaaee a tenrperatr-l:ilor, presir,milor, debitelor 5renergiilcr te.mriee;

ecrane cu divcrse rapoarle, avarii qi semnaliz[ri iie la eciriparnente,

ecfane cu valori cumulate pi instantanee de la contomele de energie

termic6.

Echiparne*hrl EAD peatru achizifia datelcr gi monitodzarea proceselor

nr, punctele termice poate fi ales din ofertele firmelor de profil, pe oriterii depeg / performanfe i calitate / garan{ie qi infefinere dupE vdnzare. in aceasta@icafie se are in vede.re utilizarea unui EAD al finnei Elsaco Electrcnic SRL

nn Rom6nia, sub denumirea AR 2000 113.1?/'

253

iCalculatcr de proces AR 2000]

J3.3.3."?. sis*emul de ci#re aufomafd a dateror pro.,"enife de racorfoaretre mofifafe Ia sc6riie de btrocuri

Cont*arele de energie tennicl mcntate la scarile

dcr pr+venite de !ablocuri

:a'iie de blcc pe circuitele deai pnn intermediul unei refelede citire a dateior. Penfu

le RS 232. AtAt inforrnagiilen gi eele aehizilicnate de !aincrt 113.1?/.

E.I

l

Sistemul deachiii$e 6i

nzonitoizarePT

Sistewu{ de cifire$utrfir$ltt {t

cotttoare{or deenergie

,j Contor de ]I energie terrnicE l

f ontor degre tennicd

-\- -

Dozicene.*iua!

MBUS

a datelor provenite de lax.

Prin irrterrne,iiiil comiinicaliei MBUS, de la conioarele de energie sunt:reluate urmdtoarele marimi :

r' \,/alorile instantanee ale temperaturilcr tw - rehr;/ Valorile c"*mulate ale volumului gi energiei tennice;r' Crreie de functionare./ Starea senzorilor de temperaturS;/ Starea acumulatoarelor de alimentare cu energie electriei;.' Csdu.riie de ero*r-e, in inisura in car"e s*nt rlisp,.rrribiie.

Structura sistemului de citire automat6 a datelor nrcvenite de la contcarelelaontate Ia scinie de biocuri este prezentati i'n hgura i*1.8.

13.3.3.4. Echilibraree hidraulici a refelei secundare de incdlzire

Se realizeazb cu qjutorui reguiatoareior de presiuce iiiferengia-i5 produse

de finna Danfoss A/S Danemarca, trnontate la fiecare consumator (scara de bloc)pe conducta de retur a circuitului de incilzire 113.17 .

Regulatoarele de presiune diferenfiald utilizate, din punctul de veclere alprincipiului de funcfionare, sunt regulatoare directe, adicf, energia necesaraacgiondrii elementului de execufie se preia &n procesul terrnic reglat, {HrA a maitl neoesarS o altd sursd de energl'e suplimentard-. organr-rl de regiare alelementului de execulie este 1m robinet de reglare cu doua e4i montat peconducta de reiur a circuiruiui de incaizire, car se tleplaseazi in scopui ajustdriidebitului de agent termic sub acfiunea mecanicd a unei mernbrane elastice. Pecele doud fele ale membranei se aplicd presiunile captate de la conducta prinprize de presiune adecvate gi membrana se va depiasa corespunzitor diferenteide presiune nnasurate.

Echilibrarea hidraulici a circuitului de ?ne6lzire esie necesarf, penh"u a seevita ..scurtcircuitdrile" sursei de cilduri din punctr:l termie ca ufinarc adispunerii geografice diferite a scdrilor de bloc fata de punctul termic.

z))

Ccnlor cie: rlef gle leilllii--i

13.4. Aprie*{ie scADA" sistem aut'nnaf de achizi{ie a dateror,conducere gi supraveghere e proceseror din centrarere termice

Fr-rnepoaarea in eondpi optime a unei ccntrare termiee preewn gi a refelerdc kansport a agentului termic prssupune urmdrirea gi corectarea ?n timp real apnncipaiilor parametri: puterea termici, temperahriie, debiteie, presiuniie. etcNivelul actual atins de sistemere de automatizare gi momtorizare pernnposibiiitatea pariieuiarizirii cond$cerii pentru criee tip de ceritrei5 terrrrica yre,tea de &ansporf, indiferent de lungimea refelei si de disfibutia geografica acentralelcr tennice.

ca qi in cazur puncteror termice, sistemul automat de conducere 5rsupraveghere a proceselor din mai multe centrale termice care debiteaz5 energxeinb-o refea de transpoil" este un sistern scADA distribuit gi ierarhir-at careasigru-d la r-riveiul i:nei centralei iei:mice iir-:irdtoarele ,Joui funciii auiomaieprincipale:

tr " conducerea automatd {automatizarea gi secvenfierea cazaneror, regrareaternperaturii agenturui de ?ncdrzue pe fiecare circuit care pxeaci drncentral', regrarea teniperafurii apei carde rnenajere, comanda pompercr):

2. mcaitcriearca ;i ecnducerea cpeiail*v*.

Avandu-se in vEdsrc sinriiitudiniie ciinre sistesrui automai de conriueeregi supraveghere a procesel*r din punctele tcrmiee qi cel destinat cenhalelortermice' ih continuare se va face o prezentare a autonnatizdrii cenh-aleior termicedetaliindu-se doar aspectele particulare specifi ce.

13.4.1' organrzarea ierarhie' a sistemurui de conducere sisupraveghere * eentralelor termice

organizarea ierarhicd pe kei niveruri, prezentatd penku punctere termice-este vaiabiia gi penfiu centraieie tennice. cornponenteie sistemutrui amplasate Iacele fei niveruri ierarhice sunt aceleagi, deosebirile fiind la primele douaniveluri: la primui niver mai apat cazane gi arzatoare, iar Ia niverur doicontrolerul speciarizat (cs) este proiectat pentnr conducerea gi secvenfierea

;&zan(;* fi,-u arur+* -^..r& L

lffi-gtnt

&rfiom;

,l,lIE3nl

!J t ulzll

;xien0i

ct

!t

T.L'

turnrzate

lunc;ioni

electron-i

bipozifio

protecFa

minima ir

i --, -.r -\Lt LIL i

1-r. y

2

c.l

A:w

256

hizifi* a datelor,

ntralele termice

rmree precnm qi a ro,tolei

eorectarea ?n timp real a

, debiteie, presiuniie, etc.

gi monitorizare perrritip de cerriraii termici gie distribuSa geografici a

tsomat de conducere gitce care debiteazd energie

;tribuit gi ierarhizat care

e doiia fiincfii auiomate

ierea cazanelor, reglarea

cfucuit care pleacd din

e, comanda pompelor);

rui automai cie oonriucere

i cel destinat centraleiorrizirii centraleior termice

:onducere si

, pntru punctele termice,

e srstemutrui ampiasate la

I flind la primele douioare, iar Ia nivelul dotnducerea gi secventrierea

'-

cazanelor gi pentru reglarea temperatrrrii agentului de inc[lzire pe fiecare circuit

care pleaci din centrald.

l3-4-2. Functisnsrea sistemului de automatizare al unei-^-a^l^ a^--:^^cillt'ale ttr llllt E

Sohema tehnologici cu apamhra de automatizar pentnr o cenhal5termic5 este prezentatE in f,gura i3.9. Centrala termicd este prer'5zut* cu doudazan-e eare firncfioneazd in cascad5, dar numirul cazanelor poate sd se rnodifice

?n func$e de puterea termicE totalE cerutE centralsi gi de puterea fiecErui cazan

din cascadE.

Aparatura electronicd de automatizare va fi aleasd dupd specificulsarcinilor de automatizare impuse proceselor termice. Principalul aparat deauiomaiizare din ceniraia iermiei este eontroierui speciaiiz-at (CS) pentnicomanda automati a cazanelor gi a arzdtoarelcr, somanda pompelor decircula$ie, reglarea temperatririi agentului termic in funcde de temperahuaexterioari gi reglarea temperaturii apei calde menajere"

Automatrzarea cenkalei termice asigwati de conholerul specializat poate4 ,-+*.---+=:--+-x f-- -J--,.x *-:.+i **i*"^j*--!^.rr )r.l uulurdlt4 nr Lruuct lrdl.r F Pt llI!rP{u\,.

1. pnma parte rmplementeauE tcete funcgiile autcmate iegate de cazane gi dearzdioareie acestora lpornirea pi oprirea arz6roareior, secvenfiereacazanelor, proteefiile automate, diagnosticarea defectelor);

2. cea de-a doua parte asigrrd automatizarea distribugiei agentului termic pediferitele circuite care pleae[ din cenhala termicd (reglarea temperaturilor

cu ajutorul robinetelor de reglare cu trei c6i, comanda pompelor d.ecirculafie, eomutarea pornpelor aetivc gi de rezervd).

Tablourile locale de automatizarc ale arz5toarelor qi cazanelor suntfurnizate de fabricantul cazanelor gi con$n automatizarea minimald penhufuncEionarea in siguran{d a acestora: automatul de ardere, supraveghereaeleckanicE a fldc*rii, starter,;l penL-; motcrul';entilatcrului rz5torului, reglareabipoziponald a temperaturii ?n eazmt,protecfia cazanului la supratemperaturi,

protecfia cazanutrui la sclderea debitului de irigare cu agent termic sub o valoare

minimd impusd.

25'I

-@

E"r/p "tvT-t7-4l-Li_

;--l---"tr,-,"r.'----ti| 1 ;".'',r'"ri^'iltr

:l "j-----i-: '-+-*-l*

Erd\Y

7]2II

I

I

I

II

i

i--i -lr

c.),{v!(J

dC)

$e-U

i1!t\i |;::i r- 1*'illL"d)'"J *

\/| _:--*"i'

258

-iiil

-i- -i----tl/-'b. i-'- -t't*

N{ctoarele pompelor s'*t comandate cr: ajuteirul tmor startere eompacte

destinate motoarelor electrice, care confin contactor, releu termic, declanqator

elecfiomagnetic de sctrtcucult. Conta-cton-rl starterului se comandi direct de

c6fie contclerul specializat. Penfru motoarele electice cu puteri mmi, pornuea

se iace cu un starier siea-triunghi'

cazanele din eassadE- sunt seevenliate in funclie de cererea de energie

tennici necesafa realiz[rli tempcraturii darite pe turul general al cazanelor'

Tehnica ,ie secvenlere a cazaneior $ne seama de dou[ aspecie:

L Diferenta dintre temperatura pe fi-r,rril ge-nera! al eazanelor 9i temperaturapr-escrisi obfiniita ca reruliat a1 utiiizarii graficelcr de reglare pria

mlsurarea temperaturii exterioare, dar qi in urma analizei temperaturilor

ce se doresc reglate pe circuitele de incilzire qi de prepafare a apei calde

menajere.

2. UrrnFirirea vitezei de varialie a temperaiurii turului geaeral ai cazanelor gi

estimarea tirnpului dup6 care se la atirrge vatroarea ref'erintei (criteriu

antieipativ reaiizat de un sistem autorEat cu predic$ie)' Chiar daca

temperatura turului cazanelor se gisegte sub temperafura prescisd, dar

temperaillra creqte deshrl de rapid, nu va fi pornit rirmdtorul cazandeoareee se consider; cfr num*;*i de eazalie afiato ?n fi'r"rieiiiine esie

siifrcieni.

Sistemui ele conciucere autamatd tre.buie sd asigwe urmatoareie cornenzi

pentru fiecare cazan tn Pafre:

r Pomirea / oprirea pcmpei de circulalie a apei prin cazan;o Pornirea / oPrirea arz6torului;r ltrfodularea fl5c5rii.

Aiunci cind strategia de conducere cere pamirea unui oaaan din cascad6,

se porneqte imediat pompa de circulagie a cazanului respectiv. Dupi un interval

de tirnF reglat coresptmz[tor se fimite cornanda de ponrire a arzf,torului qi dupa

ait interval de timp se trimite cornanda de modulare a fldcfii. AtSt timp cat

uitimui cazan pornit nu a ajuns la parametrii de firaciionare specifici puierii

maxime, nu se fimite o nou[ comandi de pornire a altui cazan' De asemenea,

dupd oprirea unui cazaq urmitorul cazafiva fi oprit numai dupi un anumit timp'

259

9l=ltlFIal

rvac.r i

={tsT=tiN

CJlrc( l

6)

6)

aaa,

hr.

Ir

9'Jqkvgao)-'

cP>,=.Eti3

Strategla de sec".enliere realizeazd ?nefuearea uniform-i a sazanelelr aJlare

?n firnctionare. Astfel. dacd rnoduiarea unui cazan atinge 100% din puterea sa :"

este cen:ta pornirea r-m-dtomlui eazan, clupd un timp ceie doud cazane ?gi v':rr

dish:ibui in mcd egal incdrclriie. (spre exemplu, nu va rimAne ur cazm ?ncfu'ca

la 100%;i celdlalt la71\'o, ci vor fi incircate a,trf;ndoul la 60-04)"

in momentul in care se atinge temperatura prescrisd pe turul cazanuluiaeesta se opre$te. eonform aefiunii de modulare a fiicirii, dacd temperatr:ntunilui cazanui'rri se aprcpie de valoarea prescdsE, autcmatizarea rei*ce puiere;

heptei modr-rlante. Daed totqi dupi redueerea puterii lreptei rnodulante se ating:;temperafura prescris*, caeanul se opregte imediat.

Oprirea cazanului se realizeazd de asemenea secvenlral. hlpd, oprire;arzltoruiui, pompa de circulafie mai funcfioneaz[ un aaumit timp, p$ni s;produce egalizarea temperaturilor turului gi returului idiferenla temperaturilo:

dintre tw,,ii reiw mai roica de S0C). Corecta funcfignare a pcmpei de circuiaiie ;apei prin cazan este esenfiaid pentru siguranla cazanului, altfel se p*t product

avarii grar'e"

Reglarea iemperatwii agentului pe fiecare circuit indeperedent de fule5lzLr.

reprezint5 c aite sareind ir::podantE a sonholerutrui speciaiizat are trebuie sit: :- trediizeze ffi lnatOiil-eie.

* Cai*uieazd ieinperatiira necesar* p*ni:'i-l agenfui de ?ncflz,ii-e F fiecaiictreuit ineiepenrieat ?n tunetre

uformf, a eazanelor aflate

ge 1007o din puterea sa gi

cele doui cazane igi vor

rimdae Elr eazan ?ncireat

i la 509'o).

scrisi pe turul cazanuiur.licirii, daca temperaturamarizarea reCuce puterea

tptei modulante se atinge

seflengial. Dupa oprirea

m anumit timp, pdn[ se

idiferenla temperaturilor

e a pompei

!3.4.3. Func$onarea sistemurui de aehizi(ie 5i nnonitonzarea dateior din centrala ternaici

sisternur de achizige gi rnonitorizwe a datelor ra ni*,.eru! unei centa-uierrrrice (cT), ca gi cer destinai puncteior tei-rnice, este organizat ?n jui"ureehipamenturui de achizitie a dateror {EAD), speciarizat pentru ut'izarea improeesere terrniee' Aeest sistem este necesar pentru corectarea pararnetr'or &f,:nciionare ai centraiei termice gi ta,rsmisia ia niveiui iererhic supericr(dispeeerat).ca ;i ?n cazur piincfercr terniice, datere achiaiianate pro.vin de rrcontrolerul speciarizat, de ra contoarere de energie termicd, de ra analizor..ielecfric de putere, de Ia sistemur de supraveghere a conducteror.specificur centrareior tennice de a consuma cambustibil pentruproducerea energiei termice, conciuce ia necesitatea prevederii cre conioare decombustibil qi ta achizifia datelor de ra aceste ccntoare.schema bloc a sistemurui de monitorizare ?rr cenkare terrnice esteasern5n5toare schemei broc a sistemurur de morutorizare ?n puncte termice.componenta principard a sisternurui de achizi6ie gi momforizare a datelo;din ceirimia ier'riri*i este eciiipanie*iiii de achizigie a riaieioE {EAE), care tucbuicconfigurai ccrespune*tor hardware ;i software. un exempru o. ,* poate f;caicuiatorur tie pnces AR 2000, cu arhirecrura rip Fc, cordigurat

m

ri monitonzare

lr la niw.shJ 'uei centralee, este organizat in j',:rul,allzat pentru utilizarea ?n

coiectarea parametrilor de

niveiui ierarhic supericr

chi-dFonate pro-,"in de latermicd, de 1a analizorul

nductelor.

tma combustibil pentruprevecierii cle conioare cie

cenfrale terrnice este

re ln puncte termrce.e gi moaitorizare a datelorL-teiur (fAD), care irebuie;.xemplu dc EAD poatc fiK. confrgurat de Eisaco

de la contoareie de energie

dosit pentru automatizarea

ile a organiza, ordona gila anumite servicii pnlizeze qi s{ realizeze acest

Aceste sisterne sunt cen'*mite, in sens larg, sisteme de control acces qi sepot incadra in categoria sistemelor de tip SCADA (supervisory Control andData Acquisition), adied sisteme automate de aehizilie a datelor, eonduoerc sisupra-, eghere a proceselcr.

Sistemele de confol acces sunt int6lnite ?n lccuri gi ?n actidtifi din ceiernai diverse, de la accesui ?n spafii publice - g5ri, aerogdri, b6nci, magazine,parcf,ri, otc. - p6nd la adminisfarea, gestionarea qi restricfionarea sever6 aaesesr:lui ?n anumite institufii gi ,ffiitaii eoonorniee cu un grad deosebit deimportanfi gi complexitate: guvera, atrmatd, mhive, centrale nuclear-electrice.etc.

Aceste sisteme au la bazi anumite tehnici de identificare a persoanei,astfel inc6t in spafiile respective si nu poatd p6trunde decdt persoanele stabilite.

Tehnicile obignuite utilizate pentru controiutr accesuiui sunt urmdtoarele:atagarea unor incuieiori mecanice, infoducerea unor fise, comanda unordispozitive elech'omagnetice prin aefionarea manuald a unor butoane dupd unanumit cod, infrodueerea unei cartele cu bandd magneticd, cartel6 lesscontact (curnicroemi6dtor radio) sau srnartcmd (carduri inteligente cu mem*rii RAM).

Fentru accesul in spagii cu destinafii speciaie, s-au imaginat dispozitive debiodeteclie bazate pe diferite tehnici de identificare ale persoanelor /13.18/.Caracteristicile pe baea cdrora se pot id.entifiea persoanele sunt digitizate ?nnosentul sclieit*rii accesului g! se eompar5 cu cele inf*duse anterior ?nmemci:ia dispozitr."'elor respecti-re.

Tehnicile de biodetectie utilizate pentru identificarea persoanelor sunturm6toarele /13.18/:

t Amprentc digitald. un senzor optic citegte amprenta digitaH a persoaneicarE soliciti accesu! gi se compar5 cu amprenta introd.;sE dinainte in*-cbaz1 de date. Pentru a se elimina posibilitatea cle ,,p*cilire" adispozitivului de biodetectie sunt utilizati, in plus fala de sistemul dedetectare a geometiei amprentei, senzori termici capabili si detectezefluxul sanguin.

e Geomeiria Jbyei. se vtilizeazi c cainer6 de luat vederi ?n infraroqil ;i peimaginea fe{ei solicitantului de acces se eviden}iaz6 repartifia cdldurii,unic6 la liecare individ.

263

stereoscopi*. const* ?n anariza reliefuru: &!ei printr-un XEr;*lgeometric ?n trei dimensiuni.Recunca,teree #tdinii. se efectueazS c anarizS hidimensiona!* a m.iin-rcare pune ?n e.,"idenf.E liniile acesteia.Retina' c camerd

::"H:,T:.:::::11:::: I ** exeepfionare (incendii" u***",*, caramita! ipentru inte^,'enfiile echiperor speciarizate gi pentru evacuarea pubricurul.De r.*ulte ori, in cazur autornatizdrii complexe a instarati'or din ciddiri se

:f::.:":::a"a.]:l1i::nltere*conh'clirluiaccesurriiu";r#;#,r""#;si aiarrnalea ia irreendii.

l*rt3:l

ml;lllll-r".

nU

..:lelulri.

:cnru I-'eauloru

:encol rirr;rr I I--=!sq r-

Lrn

;,:,mplexi

;raie este::nciona;

I J. 4. 1. Confi gura{ii, ca raeterisfici gi f,une{iona re

configuratria unui sistern de contror acces poate fi aicdtuitd av'ndu_se invedere configuragriie generare aie sistemeicr scADA prezeniate ?n figuriie i3.2f.i33, in fiuc,tie de cornpiexitatea sistemurui. Le ni'erui ierarhic infbrior{ni"'elu! pr':cas} traductoarere gi elementele de er.eculie sunJ de obieei de tipu*speciare, dedicate controrurui accesului, deosebindu-se sensibil de cele utilizatein sistemele SCADA pentru procesele inclushiaie.

Asifei" traductoareie poi fi bufoane aclionate maauai, senzori cie pozigie a?ncuietcrilor meca:rice, seRzcri optoerectronici, detectoare de proxirnitate,cititoare de coduri are unor fise sau are unor cartere magnetice speciare, tastaturi

fegei printr-un examen

i Hdimensionali a mdinii.

tginea distribufei vaselore eompar6 ou cea din baza

rebuie dcar sd pnleascE tna fi neeesari iluminarea

r ;r apoi este amplificat5,gistratn ?n prealabil.

I glnt urechea, mirctsul,

rer ?nchis, [n care accesulti capabilitatea sistemuluirdii, accidente, ealamitdli),

suarea publicului.

rinstalatiilor din clldiri senpreunS cu supral'egherea

rr1e

) fi alcituitd avdndu-se inrezentaie in figurile i3.2nir.elui ierarhic infericr

e s';nt de cbicei de tipurir sensibil de cele utilizate

nuai, senzori de pozigie astoare de proximitate,gnetice speciale, tastaturi

pentru introducerea ma*ueld a eadru'i!'Jr" de ac*es, camer* d* luat vederi c*circuit inchis. etc.

Elenrentele de execufie pot fi ineuietori mecaniee aefionateeleckomagnetic pentnr u,si" cliferite sisteme de acfionare penilt! ?nchjdere saudeschidere a uqilor, a pcltilor, a barierelor, sisteine de blocare sau de deblocare anunicheteior, sisterne de avertizare qi aiarmare oplic6 gi acustici, etc.

N.it,e!sUperr-izAre

Relea

Nivel autotnatizdreiacaitT

Nivel proces

+ll*=*r**A* il$ riact'ctoare I ilL__-___J f

Fig. 13"!0.

Dacd se au in vedere sisteme de control acces ?ntr-ur hotel qi in camerelenotelului, inh-o cladire cu destinafie speciala unde accesul trebuie autor-izatpentru pastrarea, seeretulr-r-i sau pentru a descura;a pdtnmderea persoanelorneautorizate, in parcfi, in spaf,i unde se desfbqearr procese telinclogice curericol ridicat, etc., atunci se poate adopta structura de sistern SCADA diniigrra i3.2, care poate fi palticularizati ca in figura 13.10.

Un rol deasebit in con{iguragia sistemului decomplexitate redusd din fig'"rra 13.10 il are *nitatea terminaidcare este ,,poarta" sisternului citre procesutr tehnic qinrnciionarea unei anumite pirti a sisternului.

control acces dela distan{A {UTD),

,,fisptmde" pentm

265

Elemente deexecutie

Zonele de interta.tare c* exterrcnil aic unei ruritali terminale la distani,lsunt reprczentate in figur.a l j.I l,refeaua depinde de tipul releiei pistalrilesc ,.regrdile,, utilizate penh.u a

Dinhe procediu-ile de ira*si*iieie se disiing urr'atoareie:1' Polling (interogare), adici rapoftare succesivd a infonna{iilor. Existd tr.etipun de raportari"

Fig t3. t i

. Dupa program _ fiecare UTDpr*sram prestablit. s,a inte*#HX#i:1TH:*' dups *n

r La cefere * fiecare uTD tra'smite datele obfinute ra cerereaoperatorului uman:r Dupd e'eniment - urD transmite ori de cdte ori are roc rineveniment.

2. Polling by exception (interogare prin exceplte,). adjcd rapofrarea succesi.,,inumai a informafi'or noi, a excep{i'or apdrute fagd cre precedentatransmisie.

Interfafa de comunicafie cuprotocoalele utiiizate, prin care seefcetua fransmiterea elatelor 1 1 3.1 g/.

266

mai riSCAIse doiprezen

metror

defrnit'

inkare.

F

reai a ti

aeestol'

destinatr

mekou;

C:

cdlStori;

t3

Ca

o ,Slsval

Interfa{a drcomunicafiecil rettr$ua

::Interlh{a

CU

procesultehnie

RefeaProcestehnic

inierf*ialoc*l{ eu un

Sistem de*rirui;lomairii

(i..r\pToPi

mltiti terminaie la distantd

rde de tipul releiei gi deulile" utilizate penfiu a se

mitoaielc:

i a rnfonnatiilor, Existi trei

rtrrfatacu

rrocesultebric

e datele oblinute dupa unuoruiui uinan:

Luele obtinute la cererea

i de cAte ori are loc un

, adrci raportarea succesivdnrute fafa de precedenta

3. C.otnperiilt-gt {tompetitie}, adica fiecare {*ITD ia decizia de a transrnitedate, de reguld dupd aparilia unui eveniment. intrfind in competilie c1celelalte unit6fi. Acest tip de tramsmisie cuprinde trei secvenfe:monitorizarea canalului de transmisie, efeafuarea transmisiei, confinnarea

de primire gi eliberarea canalului.

Sistemele automate de conhol acces pot atinge niveluri de cornplexitaternar ridicata ;i configua{ia adoptata trebuie sE fie una de tipu! celei a sisternuluiscADA prezentati in figura 13.3, cu particularizarile ce se impun aplicaliei cese doreqte a fi realizata. Un exii:iplii iiiteresai"ii ;i complex ?n sensi-il celuiprezentate in acest capitr:l este sistemul automat de control acces existent lametroul din Bucureqti, implementat in anii '90, care va fi analizat in continrmre.

13.5.2. Aplicafie SCADA. Sisiemul automat ile controi acces existentla metroul Bucuresti

Sisternul alltomat de control acces utilizat la metroul din Bucuregti estedefinit ca incliis pi unizcnal, ceea ce presuprxre conh'olul autornat qi cornplet laintrare, iegirea r5mAn6nd libera.

Funcfia de bazd a sistemului o reprezinti ci:ntrolul gi validarea in tirnpreai a titiuriior de transport, penniterea accesriiui controlat ca ufinare a valid6riiaeestor tithui gi blocaea acces*lui neautorizat cu ajutcml echipamentei+rdestinate special.

sistemul asigrra controlul accesului inh"-un num6r de 4j de stafii demetrou prin interrnediul a circa 500 de unitaf; de validare gi contol ai accesului.

capacitatea maxim5 a sistemului este estirnatd la circa r.000.000 decdl5tori pe zi.

13.5.2. tr. Ca racteristicile generale ale sistemului

Caracteristicile generaie ale acesh;i sisfern sunt urmdtoarele:o Sisfenr fnthis, care perrnite accesul controlat in stafiile de rnetrou dupi

validarea unui titlu de clldtorie procurat ln prealabil;

zot

t Elastisit*it: rcn,i{t*"& ridit:ard, ce ofer* posibilitatea arlaptariicarStorie ra condi$ile econoudee exisle*te* rjste.rminate indeprecierile rnoneciei nahonale:

tarifr.rlui de

special de

t (ftiri:are' utltlr titruri de *ail,v?ort *r.fitntlii niwrtipre{b;ete, abonamente.legitirnalii, gratuita,fi) care pennit tratarea difere*fiata a cdrdtorlor;c Accesur iuttir,r caiegrriiror. tie cdidtori printr

adaptarii tarifirlui deirnate in special de

{bilete. abonarnente,a cdldtorilor;

o unic tie aparat de

a ial ida-rea intrArilor

vederea ciirninuarii

il transpofiul public

artela, pe care este

titiul de cdletorieiniocrit cr.r altele derdun in?eligente eu

:ol acces ?n staliile

ecatiei;

figrra 13.3 por fi

eior icaiculator dester);

dateJor (calculator

elui supervizare);

Linii de transmisie a datelcr de la unitdtile individuale de control lacalculatorul de stalie pe fibrd opticd prin re,tea locald pentru ransmrtereadatelor LAN;

Linii de transrnisie a datelor de la calculatoarele de statie la calculatoarelecenffale;

Programe tie baz5 gi cie aplicafie pentru filreEionarrea independenii avalidatoarelor gi calculatoarelcr de statie.

13.5.2.3. F uncfionarea sistemului

Funcfionarea sistemului automat de control acces la metroul din Bucureqtieste skucturatd pe trei nii,eluri ierarhice: nivelul individual, nivelul local girrivelui centrai. Av6*ii ?ri veciere confrgurafia sistemuiui SCA*A din iigura i3.3de la incepiifril capitoluiui, se poate stabiti urmitoarea corespo*den{E:

mvel individual - nivel proces

nivel iocai - nivei automatizare localinivel central -nivel supervizarein continuare se prezintd funcfionarea sistemului detaliai pe&mr {iecare

nivel ierarhic.

A. l{ivel indiyidualr.a acest nj.'.e! este asigurata ftncfir-rnarea la nirei de aparat de taxare

(tumichet).

Aparateie de taxare permit accesul individual al cdl5torilor ?n stafie, dupdvalidarea titlurilor de transport. La incercdri de frecere frauduloasS, accesul esteblocat prinf-un dispozitiv electromagnetic care nu mai pernrite r,otirea unuifipod. in can:l intreruperii alimentirii cu energie elecfrief,, aceesul este permisin ambele sensuri.

validatorul (unitatea principali de supraveghere, comanda gi control) esteun aparat complex sonstituit din mai mutrte blocuri func$onale care efectueazdurm Stoarel e olperagiuni :

r' ldentificarea gi cantrorur validitifii titlului de caldtorie (citirea benziimagnefice);

269

Tratarea software, r:nitatea eonlinAner nreroproeesor $i memone deEFI{OM, FLASI{PRON{, RAM pi CMOS:

/ Tratarea magnetica a titlului de c5l5torie (carteiei), dacd este necesar. :rg111?nscrierea de informalie pe banda magneticd;

/ Tratarea teruici a cartelei, dacS este tam.I, folcsind imprimarea terr:.ifrpentru scrierea cie infonnafii;

r' Ejectarea cartelei qi fansrniterea impuls*lui de ,,liber,, la aparah.r rutaxare.

La acest nivel, validafor*! lucreazd in regim ,,master,,, oare presupLuruiaiea softuiiiii de apiicaiie la nivei iridiv-idaal dupi da'ieie i*scrise h nicmc,rude tip FLASHPROM, fHrr a fi in comunica$e cu carcuratcrul de stafie. in acEi,,mod validatorul stocheazd urtirrere 25f ctre tranzacfii ef,ectuate .{procesdn rtitiiiri de ciidtorie) ciupi principiui primui venii, primui piecai.

E. Nive! iocalLa acest nivel al sisternului automat de con&ol acces, validatoarele dintr-:

stafie de met-rou sunt conectate la un calculatcr de stafie specializat, prinn--:re.tea l*cai6I-AN. Calc-r-rlaicirul de stafie primeste Eiatele de !a fiecare vajidaicr .supravegheazd in aeelagi ti*ip fi;",1cgionalea aeestora.

fn regirnr'rr de r*cru ,,srave", eare pres*pilEs 00*]m!ea1ia pe'mailenta i -**ieulat*rul de statie. validatorui proeese*zd {itiu-riie cle edtr*torie la nlvel loca; ih"aasmrte kanzac!:ilre eft*t*ate ia carcarat,:r*r de stalre. Ilaei *n .;eiidato:

"fuuclicnat o penoad' de timp ?n rnodui ds iucru ",rnasttr,, gi apor este rpuscornunieafie cu earcuratorul de stafie, er va transsrite aceshria urtimere 256

tranzacfii efbciuate"

C. Nivelui centralAcest niver presupune conectarea tuturor calcuJatoarelor de stalie inu-,:

retea" Mediul de ffansmisie este fibra optici, iar pratocalul de transmisie este c;up asmcron.

Funcfionarea ra acest nivel , resupunc posibilitatea aeces.ni fiecir:calculator de stagie de ra anumite servere specializate conectate iri re,tea. Acest;servere sunt gesticnate de un selver cen&al care acordd pennisiuni de inarare i:re"tea ca unnare a unor ierarhii prestabilite 5i protejate prin parole.

21{l

)csor ;i memorie de trr

li r. dacd esfe necesar. pnn

--srnd imprima.rea tennici

le ..liber" la aparatul de

-master", care presupute

atele iiiscrise in nrenioRi,riatorul de stafie. in acesri efecruate {procesari depiecat.

ces. validatoarele dintr-o|aFe specializat, printr-cde ia fiecare vaiidator gi

It,nicalja perrnanentd cucIdtone la nivel locai 9iie Daea *:r -:aiidatar aer" gr apoi este repus incestuia ultimele 256 de

toarelor de statie intr-oul de transmisie este de

atea aqees{rii fieclnrnectate in re{ea. Acestercrmisiuni de intrare irr parole.

CAFITOLUL 74CT]NTROI",I-]I- $I CO]VIANDAP"V-AZY A I'ROCtrSEX,Ofd DINiNSTALATiI

Controlul qi cornanda fwzzy este domeniul in care existd astdzi realizdrieftctive' in particular indusriale. Sccpul s5u este acela de e iiata problerrieie decomandS gi controi ale proceselor qi sistemelor, cel mai adesea piecdnd de lacunogtin,tele expe4ilor sau operatcrilor umarri calificaf, care lucreazd efectivasupra !ar' Fx1s15 reaiiziri deosebite iir auest dorneniu, ca de piitid ccntroir:lnagu:iior - r:nelte, a aparatelor electromenajere, a apa.ratelor foto gi vi

In consecin66, te'al;zarea unui controler.fttzzy este recomaneiatd expres, canJprocesul de confrolat este ins';ficient ounoscut sau Cificil de Cescris cu precizr:datoritS, spre exenrplu, ';::ei prea meri cornplexrtSgi. Fl este de asemenea fi)alte uti.1in caz-*i iir c*:e. ..'anabil*le *ere iiiiei:'.'in h proces si"int caraetenzaie i:rpreeis sauc6nri curroqiinieie srnri rcaiizaie irr iirni:a-i nairrral qi nu riumeric.

l'{oiivele pentru ca{e cGiiii'olul .fi;zz.r- al pioceseior este inteyesant s'an;-urndtoareie:

. Shteza pirerilor expe4ilor ?ntr-,.:n domeniu este realizati cu ugr;rhtI;Este posiliili coordonaiea mai mulior obieciivc:Controlul fru4, este sirnplu de realizar, deci flexibil qi adaptabrlconditiilor de firncgionare ale proceselor sau unei utiliziri particulare ;Controlul gi cornanda firzzy sunt robu,cte, adicd rezistd bine perturbatiilcrcare pot albcta procesul;

I Componentele sunt uneo{"i mai ieftine, decdt cele utilizate in comand.a sarieonn'clul clasic.

14.2, Controierul fuzzy: **nfigura$a gener*l$'un cantroler .fuzay,(?ri sens in{bnnaher} poaft fi vizut ca w sistem experl

simplu care functioneaed pomind de la rcprezentarea cunorytintelor- bazafe peuui!1in--ri qi submuitrinr firzz1, itl figura I4.1. csre deseris uri astfel de coirtrolerfrr,"^t

I

:omaniiati expfes, eend

de Cescris cu precizie

de asemenea fua"rte utrl

aeienzate imprecis saua-

r estc iiiiresai?t s'nfit

EzatA an rrqrrrinti'Ey_ *.i*:

i flexibil qi adaptabililizari particulare;

zrsti bine perhrbafiilor

trr-lizate in comanda sau

ut ca un sistem expefiuno;tintelar bazate pe

ll'i astfel de controler

Fig. 14.1. Configurafa generald a rxrui contoler fi:zzy

Baza de cunostintq congine definitiile termenilor utilizafi ?n eontrol qi regulile

ce caracterizeazi scopul sau pnta confrolului qi care descriu rnodul deccnduit6r aciiun e al exportului.

l'{cdulu_l de_interfatE cu dcmeniu! firyqv stabilegte a ieprezentare acuno;tinielor adecvatd qi definegie caraetedzdi'ile fo""y aie variabiieior,coresprurzltoare califi cdrilor lingvistice.

Modqlgl dg interfrtS cu domeniul non-frrzz.v determina o acliune precisiplec6nd de la descrierile frnzy ale variabilelor de ieqire.

Fiecare stare a sistemrilu de eontrolat &"ece pnn filtrul de inteffaF cudcrnenrul f:zzv inarnte de a fi tratet de modulul de rationament, piecdnd de lacnnoqtintele de bazd. Rezultatui firzzy ob6inut astfel, trece prin cel de-al doiloafi1r4 cel al interfelei eu domeniul non-firzzy care fumizeaz6 o comand4_pl9gisLnumericS, aplicabild direct sistemului sau procesului de comandat.

273

n--^ l^ ^.,-^-li-t-odLa ue L;uilusulltg

Interfa{a cucior,rreniui fuzzy.

Starea ffi-Comanda

Ra{ionament fuzzy

1.{.3. principiul coutrolului fuzzy al proceselor14.3,1. Concep{ia gener-alFFenf{r a se reprezenta pr+cesul (

mrta rnstalafie sanitai'i, de

ie posibiie aie variabiieior

fubite. pozilii, temperatuririabiieie care pennit si sesi sert'ova!r,'e, rurghitrl de&'pa aviz*l expeitului saii

o mdrime impusd pentrua.i.

rm profbsor consacrat inJ^^; ^l^^-';$-qa-rb. caca aigoi]finii

rc calculator dau rezultate

I arlomobil, l-au condus la

frtr desarl de riguros, dupd

1paate in anumite situaiii,era - datoritd caractenrluirrrnn automobil fir6- pilot.

r de srenplu pnn rnarcajerne$ma se il-idepirteazd un

rnrncr trebuie bracat uqore trebuie executat in oricederiape a acesteia de la

-se indepdrteazi r:n pic",p se deternrini variabiletrere puse injoc in partea dede bracaj) iar pe de alti

a de concluzie a regulilor.

iabile ("se indepdrteazi un

unor submulfimi fuzzy ale

mulpmii de definife ale I'ariabilei, de aqa rnanieri ca toate posibilit6lile si fie luatein consider-are, adici ca orice purict a muiiimii sd apartini cu un grari nenui ia ceipuiin una din submulgimile fuzzy.

De eeie mai muiie ari sunt aiese funcfi cle apa:teiienie fturrghiuie,rc sautrapezoiriaie, ciar este posibii ca gi aite trpun de curbe si lie utilizabile, ca deexempiu sinuscide sau exponenliale. Apoi, reguliie sunt ffanscrise folosrnd

Regulile de deducere eu ecncl-*zie relafr.,.,d la B:c Dac6 ax este negatrrv medi* {}.rh! gi A0 este negati'mediu {N,\,f), atuncrB este negativ grand {}fG}e Daci aX esre pozitiv rnediu (pra) qi as este siab (s), atunci B esre pozitir

mediu (pM).

tsig- 14.2. Forana fincqiiloi,ce aparlenenfr pent*; caractens*rire deviafiei,Jv pcz:itie AX, de ungiii A0 si de wigiri rie arieniar.e E.

14.3.2. Metodologia utilizati in controlul fuzzyToate c'noqtin,tele despre procesur de controlat sunt descrise pomind de ra',ralrabile lingvistice de tip-_rl {Vi, Xi, T.i),{\"r:, Xr, Tz), definite pe i;:uversirile dediscrrs ordonate Xr $i xz, care corcspirnd vanabilelor de iirh.ar*e aie prOcesuiui. agacum s*a ardtat in lt*.t/ qi de o vanabil[ lingr,.istica (W.y,T) definitd oe ruriversu]ordonat Y care corespunde variabilei de iegire W..se detennina apoi firncgiile de apartenenfd ale caracferizdrilor fiecdreia dinmulfunile Tv Tz

'ri T ast&r inc6t reumunea suportunr*r 1cr sa se u::lversu:1e X1.X2 sau Y intreg, adica fiecare famrlie de earacteriziri sd conshhrie o parcerare fi:e4,-a ruriversului de discurs {figura 14.3.i

A

A

A

n-^1"

de tipul: ,

doua van

variabiia

finzy 81 i

?n care i(re spectrr-

z/o

nAat + ^31

Ij

I

f l41rl

l

I

ts

atr xlsglu {lvl\,f), atunci

S t. arunci B este pozitiv

:nziile CerriaFerT!i2i5 Q

descnse ponrind de laiite pe irniversiirile ,Jeare ale proeesului, agat definit[ ue universul

:nzarilor fiec[reia dln.i fie univorsraile X1,ture o parcelare firzzy

v.E

Ari * pozitiv mare&r * rnicA.51 - negativ mareAr+r - slab

deviaf;a Ce pczi,tie

impzulirea find a ld X,impdrlirea grosieri

Apoi cunogtnlere srurt exprimate sub fbrrna regul'or care sunt de exernplude tipul: dacd pima variabr'id vi este carificati ,Je descnere a furzryAli a lui Tl rri a.doua vanabild v2 este calificatd ere dessdere a f,*ry A12 a rui 72, Gta*citrehuie eavanabila w care pennrte reartzarea comerzii sa fie caracreizatd de descrereafiary B, a tui T. Fonnal regulile se scnu sub Jbnna;

Fig. 14"3. Exemplu de pareelare fiory a uiiui u;iivers de dlscinsde cdtre caractenzdnle vadabilelor

(R1):

(R2):Dacd Y t este A1i ,sl V2 este Ai2, dtunci W este B,Dacd'dl este A21 ,sl V3 este A22, atunciW *.t* nr,

H'i1 ,*,,,irgsnecfiv Y^\ ^o*o oh^i-. r-,: b ,(respectiv X2) care aparfin r*i T1 (resperti" Tt'$;;;;#ffi;#* ili;:

A:r - pozitiv rnediuA,a1 - negatirr mediuAar - pozitivAsr - negativ

277

.1 care aparFne lur T gi reprezint6 valorile pnsibile luate de variabila W (ficr:l4.2. )

Parcelarea (.di-,,izarea) "universr*ui de disci:rs" de care se i;;aeaz6 pentiij :Qzra.ierrzz fiecare varj=i;ii$ esie rnai muii sar-l mai pu{'ll fini in firne de ,je ni;nia.-de sui;mulflini fuzzy consicleraie ?n carirui muiqrmii de reguli, pentru o aceearvanabilS lingvistici 9i deei ,lupi u-rr:ilrnea de tenneni iins-lr,qiiei Tr. T, si l,consirieraii.

Fvemnlrrl id ?

Folasind datele '3ir: exernplrrlvariabiie:

V1 - devialia pozipei in raport cu directia dodtE;V2 * devr'afia unghiului;W - unghui de odentsrs

Caracterizirile fuizzy sunr indicate in figwa i4.3. peninr fiecare r,g:iab1liAstfei, Aii, A:r, Aii, A+i, A51 s*nt carasterizArile vadal:iiei Vi, Reguiile obpnui.sunt ceie indicate in figula 14.3.

it: prezenta clatei stfuii sistemutrui cle c*mandat la un nxomsnt dat. fumizaude ffaduetoa'e sau i:nshr*nente de tndsrir.{ Ei d*ei precisd. de exem$iu.llt =' ;t, s* eairiE o cruactcnzaro non _- fllzz-v B a vs:jabilei r{e eoniandE*-.::du{e 1* o ae{i*le Cllecti asi:iira srsiemiJui de saiia*:idat.

Iiealizares contr*rurui Jitzzy (cF,) trece prin urmdr*areie trei.luntlamen!*le:

. cFi - pentru fiecare reguid, se va folosi caracteriearea stan:sistemulrri pe,ntru a obfine r.rn rezuliat intern:ediar;

' cFz - penfi:* senrl de reguli, se vor agrega rezutrtaiele intermediare^ L i----r -UU tUILTIC^

* cF-r - se va eieduee o acfiune non-s.izzy ai rBzuitatuiui agregaru(ccnforrn CF'2).

Etapele CF2 gi CF3 se pot eventual contopi ?n una singwd..in controrui gi coneanda frary a proeeselor se pot distinge doud concepp.

metodologice posibile care sff bazeazii, fre pe lrtgica/i.tzz7," {te pe interT;olare,

I+ voln

tapt

te de variabiia W (figura

.'-^^-; n^-k- ^!4L J! ILgMA PgllUU 4

g-; ;- {t,-^;^ i^ -",*;-,iur!c u! !u!L,l!r_ uu !ltllllaatul

regull, pentru 0 aceeagliing.,istici T1. T2 qi T3

rom foiosi urmdtoarele

Derur'r fiecare variabild.

.lei \r1 Regulile obfinute

un moment dat, furnizatd

iE. Ce eremlrlu, tr/, = X,,nilet ce comanrii W care:

utnitoarele trei stspe

rosr caracterizarca stlriiiiar.

a rezultalele intermediare

ai rer."rimruiur agregarii

Erura.

t drsringe doud conceppifre pe interTsoksre.

!'apt oblinut:

Conciuzie :4=x;,Yz=xz

14"4, utdtzarea rnetodei logice generale in controlul fuzry al proceselorEtapa Cfi : oblinerea rer,dtaielor iniei:rnediare.in cazul unei reguJi date, de exemplu Rl, se remaicd ci aniimiie c,cndi$i de

eoctrai F*2ry s'ml idendes su oeie indiee,te peffxl "'iqiadit,r parceiis ge1reralizci"i L+- | t -

Regula (Ri): Dctcci V1 esie All gi V2 esie A12, stunci W este B1

W este B'rln etapa CF1 a controlului fuzzy trebuie utrlizati o regui5 in prezenta unei

date care convine imperfect eondifiei sale de utilizare, adicd realizarea unui "moclusponcns generalizat" ;i deei alcgerea unei din implicagiile fiJzzy "R". in {rncfe despecificitifile indicate in I 14.I /.

Premiza reguiiior fitnd in cazui generai compiexa, adicd irnpiicd intewenpa amai rnultor variabile, de exemplu V1 gi V2 pentru regula R1, a rurui operator deconjunclie * (o t-nom6, de obicei rzud.h : rnin), trebrde sE fie determinatd pentru adefiru o submulFme fi:arv" exemplu Arrx A,r, pentrm regula Rl.

Aceastd etap6 f,umizeaz6 o caracterizare fr:z2"v B J a variabilei dEcartrcl/comand.d W" peni:"ti fiecare reguld Rr- {:1,2-...,n sr- inten-'ind ordonatareprezentirii sau sda curbelor ce repreEmtd rozulhtel* intermsdiare.

()bsa:i 'taiie: Fie iin operator de nrodzts panenr generaiizat. Vq)m considsra

reguia Ftl. Ilaci se exprimd prin gr qi 92 fimciiiie de apartenenl6 ale observaiiilor,care sunt nule pe tot domeniul, rnai pufin respectiv in x, din x1 pi x, din X: seobtine tur rezultat intennediar al fi"urcgiei de apartenenfd urrn6toare Br,Vy e I, defonna:

f Ol = sup - f[g,(x) * gz\x)"_fa((x,x')..y)] (14.1i- \ -' ' ' .re-Y1.:r e-{2 Lo I \aga cum s-a ardtat in 14.L l.

Rr: Dacd Y l este A11 gl V2 este A,,2, atunci W este 81cal I

Stare: V, = ffr , Yz = xz

cLl2

279

Canchrzie: W este B'i

fu,

R.r: DacdYl este As1 .ri V2 este fu2, atuitciVr'"urd-l--lLttizi9

fn(B'i,B'z) i ,Stare. ,Vr= ffr i {z = Ez i Ilv8r Ez ifuConcluzie: W este 8,. i if ivJ ri, --# cu B:{0}Aciiuice: W este B

Fig. 14.4. Controlul firzry: metoda logicd generald

j-1. -,+J- IL'>lt

,:."tr,,en3p

-J - ^-

j5 t,-.

r

L

{"'sarr

t

,Jeduci

r:prez[

iar f*nc

puncte.nI

grat:7fnt

E

tnaxitnu,t

fie cea r

purrcte d

tn

luzzy nu

SCRE:

Fonna paticulard a fimctiilor gl gi 92 qi faptut cd T qi *

f ,{ r} =,G ((xr, xz}, y)}

sunt t" lt0lTne se

(,r4.2)

vaiiabilei deajwgerii la o

Se v-ede deei ed T nu intervr"nc in relalia, (14.?),l. Etapa CF2 ; adunarea rezultate!*:, lntertnedjcrcPentru fiecare din regulile ce dau o caracteiiza:e

cornand#control W se convine a se face o sintezd, in scopuiconch.rzie.

Etapa CF2 a comenzii/controlului fu24, necesiti agadar un operatar decgregare perrti:ri a determina o caracterizare fi;zry A tB;,82,...i preodnd de larezuiraleie intermediare B'1 ,82,. .

Reguiile care nu sunt considerate prin observare nu hebure sd intenind insintez5.

Eie vor da: f ,,U)=0 penfiu Vye )r dacd se folosesc operatorii deimptricalie Rt ri pt $i 4i(y) = 1 pentru vy e r, in *az contrar. Trebuie deci

280