60
* Magazinulfi istoricfi, a clrui tiplrire s'qg"i4he- _ - - .,.:. _.,r, ruptfi prin evenimentele annilori 1848 si 1849, va urmi dc aici inainte ase publicrl regulatfi. Conditionile !e prenu- meratione sunt tolfl acelle-d o arlecil 2 fl. (sau 6 vicenari sau 12 denari) M. C. pentru unfi Tomi de 24-30 ile c6l- leinS' D'in ccllo cinci tomuri essite pin' acumfi sti mai afl[ essemplario de oumperati. Tomulfi VI e.ste suptfi tiparifi;. ellil coprinde ilrtdmpld- rilo nnnilor'[ 1848 qi 1949. F[eci0rn ac6sta 1 d'in TomulilYII, custH 40 xr.M. C. (snu rloi viccnari sau 4 ilenarD. .t i 1, I ir il ll lr ir ir ,1, I i i J MAOAfl{U ISTIIHUU TnEB. LAURIANU. Tornulri VII. F[sci6ra 1. . Cu tipariulfl veduvei lui.J. P. Sollinger. 18S1.

Aug Treboniu Laurian Magazinu Istoricu Vii Viena 1851 Acte Politice Si Eclesiastice Romanesti 1849 1850

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Non

Citation preview

  • * Magazinulfi istoricfi, a clrui tiplrire s'qg"i4he-

    _

    - -

    .,.:. _.,r,

    ruptfi prin evenimentele annilori 1848 si 1849, va urmidc aici inainte ase publicrl regulatfi. Conditionile !e prenu-meratione sunt tolfl acelle-d o arlecil 2 fl. (sau 6 vicenarisau 12 denari) M. C. pentru unfi Tomi de 24-30 ile c6l-leinS'

    D'in ccllo cinci tomuri essite pin' acumfi sti mai afl[essemplario de oumperati.

    Tomulfi VI e.ste suptfi tiparifi;. ellil coprinde ilrtdmpld-rilo nnnilor'[ 1848 qi 1949.

    F[eci0rn ac6sta 1 d'in TomulilYII, custH 40 xr.M. C.(snu rloi viccnari sau 4 ilenarD.

    .t

    i

    1,

    I

    ir

    il

    lllr

    ir

    ir

    ,1,

    I

    i

    i

    J

    MAOAfl{U ISTIIHUU

    TnEB. LAURIANU.

    Tornulri VII.F[sci6ra 1. .

    Cu tipariulfl veduvei lui.J. P. Sollinger.18S1.

  • l,/'

    $LUit

    l!'j

    Petitionile Nationei Romane'

    o udonu"u de multi clorit[ se tlechiarA regimentulfi I' Romanf d'in

    t.

    Petitione generale'

    Maieelate !

    Nationea Romanl il'in marele Principati allfi Trasilvaniei' d'in

    Banatulfi Temisianfi, d'in pdrtile vecine alle Ungariei, si d'in Buco-niou,

    "ur, .

    "uu *ui vechiil intrc cellel-alte nationi qi cea mai nu-

    *.'o'ei"$nutulfiIocuitiltledhrsa_fiindfc[numerllatreimil-li;;; ; giumetale

    -

    au foslri pururd ctt cea mai nescuturatl cre-

    Oi,,tie ai'uat.int'i[ c0tr[ augusta casft austriacfl, de cdndfi terrileaceste-ii au avutt fericita sitite a veni suptfl bldndult guvernt allfieuri"i.i, n'au l[ssatfi s[ trdc[ neci o occasione, fdrl de a dA docu-rn.nt. prin fapt[ tlespre acdstl oreilinti[, si n'au cruiiatfr neci unfim..infu peniru interessele statului si alle diuastiei, cu t6te o[ aufostt appesatl de celle-l-altc connationi si sc6ss[ prin legile feu-daledecentedeannid'intdtedrepturilecuviniteuneina[ioni'biin annulfi tlecutfi fri ammenitiatl chiar[ si cu sterpire de c6ttl ma-giarii ce dmbli cu ougete separatistice'

    Cdndil fanaticii acesti-d cutetliarl a appucd armele spre aresturni statulil austliacfi, nalionea Roman[ fri cea d'dntdiu d'inpattif. at oOtrl res[rituli monarchiei, care plssi cu t6t[ energiainron,ru lori, c[ci 1) se dechi[rarl Romanii d'in Trasilvania inu.l.u..u..urlelaBlasiurt'inSzlsMaiuarrnuliltlecuti,incontrasco.;;.ii;." magiare; 2) se tlechiard regimentulil Romanfi d'in Banatiinc[ in luna lui Julifi incontra mesuriloril mi'isteriului ungurescri $ifenhu interessele statului Austriei intreg'i si alle dj:ajtrii t 3) dup[

    YU.

  • r0

    2-Trasilvania in 11. Septernbre, c[ voicsce s[ stea nurnai 'suptd imme-diatult guvernit alli maiestatei selle; 4) in 14. Seplembre se de-chiard regirnentulfi II. Rornant d'in Trasilvania c[ nu voiesce s[mai {i[ supti ascultarea ministeriului ungurescfi, Ei stl puse suptriMinisteriulfi de rcsbellfi auslfiact, irnbi[ndu-sc cu trlte puterile ,sellespre a appeM integlilatea rnonarchioi; 5) se dechiarA t0l[ nalioueain 2S. Septunbt'e, inlr' o aclunare na[ionale grandinsX, inconlra mi-nisteriuhii ungurescf, , prochiimri conslitutionea imperiale-auslriacS'qi se puse suptri ministeriult impetial-austriacfi; 6) cindri se adu-nar[ in luna lui Octobre magiarii si secuii d'in Trasilvania in mass[spre a se sculli a sttpra lmperatoriului, nationea Rornanl r'edicdfbS,OOO dc 6meni, ii puse suptf commandulil general-militariri, in-tregiregimentele de lini[ d'iuTrasilvania in timpf de o lunft de dille"u

    aOOO cle tironi Romani; ?) assernine fdcur[ Rornanii d'in Bana-tuli Temisianfi, unde se imbiar5. de sene spre formarea balalionuluiallfi 3, 4, 5 si 6, si redicarl d'intre provinciali atdte gl6tte de appe-rfltori, cate cugetar[ commandantii militari a fi de lipsh, si-i deder[in disposi[ionea acestor'-d.

    In aoestri resbelli au datri nationea Rornan[ docntnente nenu-merate de valentia sa, de matura sa nationalitate, de nemiscata sacredintil cOtr[ legitimulfi si mai pre-susfi de t6te amalulfl seu Ino-narchfi: cu t6te c[ de altl parle au fosti consl,rinsH a facc at&te sa-crificie, incf,tt pre ver-care altl natione aril fi addussi la despera-[ione, mai allessfi cdndri inimicuhi o impetid neincetalfi lott cu puterimai mari si mai tari, predd cente de sate si le prefdoea itr cenusii,ruccidlndt preste 10,000 de rimeni frir'ft distingerc de betrAni qi der:opii, de bh'bati si de femci. Lipsa de alme (cici poporulfi se ba-tea nnmai cu lincii' si cu falcr) fu o pedec[ pentru cate resbellulinu se terminA incl pin[ ast[rli in acea parte a monarchiei ; cu trlteaceste-d nationea nu fl[ccesce in curagifi, qi totl inccrcarca inimi-cului ii maresce credintia qi aderintia; ea pune spetan[ia in Dumne-tleu si in cellfi mai dreptfi d'intre monarchi, si despretiCzi m6rteapentru integritatea unui statt si pentra sus[inerea tronului unei di-nastie, allil c[rei principi[ e Drepturi de o mesurI pentrutoti cetltianii si pentru tbte nationile. Ea bate cu omdn[ pre inimiculfr acestui principiri, 6ri cu cea-l-alt[ substerneMaiestatei telle ruglrnintulfi pentru intinderea acellui-riqi principiil

    8-qi spre fiii sei. Ea cere cu t6tri plec5lionea si crr t6td increderea dela dreptatea Maiestater telle:

    1) Unirea tulorfi Rornauilorfi d'in statulil austriacfi. intr' o sin-gur[ natione de sene stel6tdriii suptri sceptrulft Au.striei, ca parteintregit6rifl a monarchiei ;

    2) Administra[ione na[ionale de sene stet5t6riri in respectulfipoliticil si ecclesiasticri ;

    3) Deschiderea cdt[ mai curr6ndfi a unui congressu universala t6t[ na[ionea

    "sple constituirea sa, si in parte:a) spre allegerea unui capfi national, care se va intlri de Maie-

    statea ta, ci allt c[rui titlu assernini Maiestalea ta vei binevoia-Ifi deterrnin{,

    b) spre allegerea unui consilit adrninislrativil national supt[ nu-mele de Senatri Romanri,

    c) spre allegerea unui capil ecclesiasticfi de sene stel[torifi,care se va intiri de lllaiestatea ta, si suptfi care vorfi stri cei-l-alti Episcopi nationali,

    d) spre organisarea administra[ionii in communitd(ile qi cercurileRomane,

    e) spre organisarea sc6lelorri qi ledicarea instituteloni necessariode invetiaturi,4) Introducerea limbei Romane in tote lucrurile co attingil

    pre Romani;5) O adunare de t6ti natiouea pre fiH-care annt spre a ee

    consultri despre interessele nationali ce le va cere timpulfi;6) Repesentarea nationii Romane dupd numerult sullletelorfi

    la dieta universale a imperiului austriacri;7) Unfi organri allil nationii la inaltuhi rninisterit imperial

    spre representantarea si pertractarea interesselorfi nationali ;8) Maiestatea ta si binevoiesci a purtri de aici inainte titlult

    de llare Duce allfi Romaniloril.Maiestate ! Nationea care au trer:utt prin atdte probe in cur-

    sulir seclelorfi, au ajunsri Ia maturitate politicfl prin lungile su{fe-lintie, gi in evenimentele mai d'in unni au clatfl documente atdtfi destrilucinte de nemiscata sa cledinti[,

    -

    crede c[ are dreptri de acere lucnui cali nu uumai cI s'au concessfr fil-cHrei nationi in sta-tulfi austriacri, ci s'au gi predicatt de pre inall,imea tronuluiMaiestatei

    t*.t,\

  • t-telle. Ea nu pdrlo ii nu i celo ierlalil s[ muireminieubordinat[neci-unei alto nationi ln clalulil Maieslatei tclle cellfi intemeiatfi pretlrepturi dc e mcsurfi pentru fil-care. Ea se r6gi penlru unirea eiintr'unfi corpil dc seno stelHtorifi qi membru allii monarchiei in pu-terea prinoipiului de drepturi de o mesuri pentru tdte nationile.Numai in modulil acest'-d va put6 fi multi[nnit[ nationea, $i se vaputd pune in stare de a fi acea-d la cc o destin[ numerulfi seu, in-ceputult seu, nobilile selle proprietd[i, cari n'au peritil prin appe-sarea seclelorfi, limba sa cea unicX in cas[, ecclesi[ si literaturH,positrionea sa geografic[ $i alte cercunstantie r adeol

    -

    unfi mem-bru neapperat[ necessariu spre sus[inerea coronei Maiestatei telle sia monarchiei inlregi austriace.

    Cu assecurarea de nescuturat[ credinti[ qi aderintil se sub-scriu cu t6ti plec[tionea irnputeri[ii nationei.

    Olmutit 13725. Februariu 1849.Ai Maiestatei telle

    cei mai credintiosi suPPu,liAndreii liaguna ur.p. Episcopt Romanfi tl'in Trasilvania.Joanne Mocioni de Foen m.p. proprietaliu d'inBanatfi.Joanne Stoica rr.p. Consiliariu de comput. d'iu Trasilv.Jeanne Popassu m. p. protopopu de Brasiovu d'in Trasilv.A. Treb. Laurianu nr.p. d'in Trasilvania.Jos. Popfi de Macedonfi m. p. Official de computabilitate.Dr:. Joanne Dobrauu m.p. Agente de curte, d'in Banatil.Dr. Eudossiu Hormuzachi nr. p. propriet. d'in Bucovina.Dr. Constalinri Pornutiil nr.p. d'in Ungaria.Basiliil Ciupo rn.p. Oflicial imp. d'in Trasilvania.Lucianu Mocioni de Foen rn.p. proprietariu d'in Banatfi.Jacobil llologn ru. p. d'in 'l'rasilvania.Mir:lrnil llolnuriii rn'p. dopulalfi dc dictl d'in Bucovina.

    It-

    Respunsulu InrPeratoriului'

    Acceptezii cu bucurii assecularea despre credintia si atle-rintia inim6sei nationi Roman0r qi recunnoscil cu mul[iflnnit[ grel-lele sacrifioie care le au addussir ea pentru honuhi meu si monarchiaintrdg[, incontra unei parlite c[lcat6rie de legi, care au inccput[resbellult civil, si-li face inc[ s[ totfi mai tinl prin celbicia ei. Po-titionea credinti6sei nationi Rotttane o voiil drl s[ se iee la desbateroaccuratl si o voili deslegd hr celhi mai scurlri tirnpi spre rnulli[n-nirea ei.

    Olmutifi 25. Februariu 1849.

  • 6*

    z.

    Memoranilu c6tla Ministeriu.

    Inaltfi Ministeriri imperial !

    Peti[ionea nationei Remane d'iu monarchia auslriacd se alldacumt in mrinile Maiestatei selle prea-graliosului qi prca-venerahrluinostru Monarchu. Preste puginu, de nu se va fi propus[ pin[ acumil,se vd propune inaltului Ministeriu spre desbalere.

    Cu nespu.sl dorin[i[, dar' tolri de o dati cu iucredere $i spe-ranti[, astdplfi nationea Romanfl deciderea despre cerericle ei celledrepte si ammesurate timpului dup[ a ei deplind convincere. Cucfrtri s6rtea na[ionei Romane e mai tare legatl de acdsli dc'cidere, cuatdtri se simlri rnai indetorati imputeri[ii ei a lurnind mai cu de ame-runtulfi puntele cellc rnai moment6se alle peti[ionei, $i a disluci cuoredintii qi dupl adeverfi ideile fundamentali pre cari se radimi t6tipolilionca.

    Inainle de tote puntulfi d'dntliir allfi petitionEi: ,,Unirea tulorilRomuniloril d'in statulfi austriact intr'o singuri natione de senentetill6ri[ suptil scoptrulfi Austrirri, ca parte intregitdriii a monar-oltiei r(( se p6te considerd ca celhi mai momentosfi. gi asiri si eintr' adeverfi, ins[ spre a nu dd occasione la intellessuri sucitc necim(imil indetolati a dechiirrl c[ noi in[ellegernt acdstl stltorintildo sene numai in respectulfi administrationei interne, si fagii cu celle-I-alte nationi

    Na[ionea Roman[ locuitdril in celle mai depirtate rnargini re-s[ritane alle monarchici, si incugiuratl de alte vitie de popore, bdqi appesatl sistematice de accllc-aqi cu cari tr[iesce irnpreuni, $ipen[rtr allit c[rorri bine au fdcutri mai multi cle cdtfi ver-care alla, cut6te c[ ea fii int6mpinati de dinsele totfi dd-una ca o vitreg5, cugetl

    7-seriosi, mai allessfi de ver-o qdsse-deci de anni incoce, asupra pu-setionei selle si asupla l,rilii cssistintia sa r qi nu i au lostfi gleu aveni la convincerea, cumir cil ea in t6t[ intindelea ei are a fi consi-derat[ ca unfi trimissfl inainte allir pop6relort cultivate alle Euro-pei, si ca uni rnediri-loc[ de leg[turl allt civilis[qionei appusane cucea resXritani. Mai vertosfl nationea Remani d'in monarchia austri-aoi au venitfi la conscientia cumfr c[ ea r prin numeruhi sefi,prin pusetionea sa geograliol, prin idehtitatea originei, limbei,usantielort si a religionei cu locuitorii principateloril de IaDunlre, e chiimata sple a fi uni medullari[ tare alhi monarchieiaustriace, atritf spre sustinerea equilibriului necessaritintrediversele'vitie de popdre in internult rnonarchiei odtt si. spre introducereaunei influintie

    -

    Austriei neapperatri necessarie -

    in res[r'itulfiEuropei cellf, ingrecatri de evenimente.

    De multi anni nutresce natiouea in inima sa acdsti convincereprofundl, si se adoperl a face ca s[ se recunndscd insemnetatea*lrrnuotutui Romanfi in res[rituhi monarchiei; dari suptt appe-sarea sistemei trecute, nu i au fostt cu putintift ca si si c[stigeascultare. De cdte ori bdrbatii cu cugete si purtdri curate qipetrunqi d'in iniml de interessele nationei selle si alle monarchieiintregi, isi redicarl vorba, nu lipsiri inimicii nationei Remane aarrunci asupra loritotflgenult de prepusuri spre a impedecd eman-ciparea si redicarea ei. A nume in vara trecutl, cdndfi dupi con-gressulil de la Blasit deputa[ionea Roman[ d'in Trasilvania se duseia curtea Maiestatei selle Ferdinandfi cell[ buni, la Innsbruck, gu-vernuli d'in Clusii propeld a repurtd la Yienna, qi prin cancellariade curte a Trasilvaniei la Innsbruck, si a respdndi prepusuri minci-ndse, cumfi ci t6t[ nal,ionea are idei si simtiri russesoi;acumri cdndfi dapt cellc mai d'in urm6 evenimente d'in Turcia euro-peani, acdsti monell de alrtrte ori aclusat[ asupra Romanilorfi

    -

    nu

    mai are neci o val6re, acesti inimici qi altii d'in tagrna lorfl intorcilfoia, ai tessfi alte calumnie reutlti6se dup6 cunnoscuta ,rc alumniareaudactcr, s0mpcr a liquid ha erebit'((

    Nationon , ln tim[irea nemiscatei selle credintie si aderintiec0lr[ gloridun Jun[ hubnburgica si c0lr6 intrega menarchil austriaca,nu roripinnii r:u nolonnit*to si ou drdpl[ m[nii tdte aceste innegririroulllidrro ln oollil rrr0i rl'in urnr[ congrossi tinutfi in sdbinifi in luna

  • 8-lul Dooombro a. t.

    -

    Acdrln lnclt nnlltrli ci imputeri(ii ei, $i seprovdcH r:u rrrilngiliuro lu tr'rlii pullurr:u rrul,ionci llomane atltir d'intimpulfi lrer:ulti, prccurnil qi d'in ccllir d'in urmil.

    Inc[ si nltii impregiul'al'e nu mai puq,infr momenlosl are a seluA ln consideratione, adecl ferbelea in Tulcia curopeane de parteadrdpti a Dunarei. Lucrut'ile ce se prepard a collo in l[cere pentruviitoriuli cellir mai de apr6pe si cari noi de abiri le plesim[iamfi maiinainte, iri in celle mai d'in urml luni ni s'au descoperitt multedespre misoarea si Iatirea lort,

    -

    nu sunl neci de cumi m[ngdi[-t6rie neci pentt'u nationea Roman[ d'in marginile res[ritane allemonarchiei, neci penlru intrdga monarchii,

    -

    sl noi cari ne afldmfiin cea mai de aprdpe vecinetate qi amfi avuti mai multe occasionispre a ne cistigA unele informa[ioni asupra fiintiei qi li(irei acelleiferberi, ne sirntimfi indetorati ca Romani ai ca suppusi credintioqiai dinastiei si ai monarchiei intregi, a recommendr{ drl si dr[ acestfi.puntfi ludrii a minte a inaltului Ministerii.

    De o parte dari slimurulfi conservfirii proprie, de alti parteconsciintia diverselori impregiurdri in cari se aflH elernenluhi Ro-manfi allil monarchiei austriace, au intiplritt nationei Rorndne con-vincerea, cumfl c[ ca are si qi caute mdntuirea in nnirea sa intr'unfr medullariri de sene stetltoriri (in in[,ellessulil de mai susfi) sitotfi de o dati intregitoriri ei nedeslegatt all[ monarchiei, li intr'tnsa r[ - gi implindscfl missionea sa pentru Auslria 6i pentru seneine[si.

    Nalionea Roman[ isi radimi speran[ia implinirei acestei do-rintie de multi nutrite ln peptult seu, pte principiuhi drepturi lorride o meeur[ pentru tdte nalionilo, cal'e s'au pronuntial,ir de doi im-peratori Ei e'au garantisatil cu cuv0ntulil lorfi imperial, qi s'au puside lnaltulil Minirtoriil tn progrumntu sa, drepti normi qi basi landua profaocro n Aurtrioi.

    ln noorlil prinoiplil ro ooprittdo unii uhfi prinoipi[ chiarfi aqid demomonkuil, adoollr 0ll do uoi lnainto nu se ouvine slmul flI nooI o sttpr0tnu]lI sau pr0domnire a unein0tionl eruprn nltolu, Euu 0u ulto cuvinte: CI neci onntlrtno rI nu mnl flI cuborrlinu[[ nl]oia.

    Ddoll appllodlnf, nottntil tr:orifi principii la diversele poporerllo monnrohlcl, rl ln rpoolo lu ullo lorriloril co se tinea o datfl de

    9-corona Ungariei qi a marclui principatri allir Trasilvaniei, vedemrici infiinliarca drepturilolir cle o tnesuri purllu tole na[ionile, abid seva puti pune in lucrale altrninterd intr" trnil rnodit care s[ rnulti[n-nisci pre totj, de critil numai ddo[ se va lissrl fiiclrei nationi si seunisci impregiurulir unui cenlru propliri si de sene sletfllorif, in re-portfi cdlr[ celle-l-ahe na[ioni, fdrl respectir la implrtirile provin-ciale de mai inainte, si preste totri frirX. mare respectri la territorifi,

    -

    camfi in forma organisa[ionei ecclesiastice pcntru m[rturisitoriidiverselori confessioni,

    -

    si apoi nationile constituite in modulfiacest'-d se vort uni ca membre alle unui Totri mai mare prin leg6-turi nedeslegate cu centruhi rnonarchiei intregi. in rnoduli acest'-d,qi precumfi suntemri noi convinqi, nurnai in moduli acest'-ii se vainfiintiriL principiuhi dreplulilorfi de o mesurd pentru tote na(ionile,-

    se va nemici neincfederea, pisma si urra hrtre na[ioni, se va de-pdrtd ver ce occasione de frccdri, $i preste lotfi ver ce semin[ifi dedesbinare, se va redicrl t6l[ temerea de predomnire a unei na(ionipreste celle-l-alte, cu o vorb[ in modulil acest'-d vorfi putd diverselena[ioni alle Ungariei qi Trasilvaniei s[ stea una lOngd alta in ln[elle-gere fritisci, intinerite prin instilutioni libere de sene stel[t6rie,unite prin legiturilc leounnoscintiei r credin[iei si aderintiei cdtr[amata cdsfl dornnit6riil si c0lrX patria oommuni, preoumti locuirlimpreuni in pace pin'acumfi pre ldrngi tot[ diversitatea religionilorriqi a desplrtiturilorfl urmate d'intr' insa, in respectulfi administra-tionei ecclesiaslice.

    Cdndri noi ne ipunemi aci convincerea nostri r cumi ci nduaprefacere a terrilori ce se tinurh o dall de corona Ungariei oi arnarelui plincipatil alhi Trasilvaniei numai asid va multilnni pre t6tenationile, dec[ la constituirea nationalitritilorfi intreb[tionea terri-toriale se va llssd cu totul[ afari d'in considera[ioue, iau incai nuse sa respectii multri, avemfi s[ insemniimf ci noi nu facemfi acdstad'in ver o fric6, ca si cflndir d6r[ intrebltionea territoriale ar putdstri in calle dreplir pedecX dorinlielorri nationei Romane, pentru cdin totri tinutulir locuiti de dinsa d'in celle mai dep[rtate margini re-sf,r:itanealle monarchiei pinl int,r'omicd distanli[ deTissa, nationeaRoman[ face impopurltionea cea mai mare, asid cdtfi cea mai mareparte a tinutului aci in"qemnatfi e loouitl numai de Romani, altfl partede Romani qi de alte popdre, insl cu maioritatea in partea Romani-

  • 10

    Ioril, si numai o parte a tinutului acestui-d unde Iocuescfi secuiis'al putd lud afarl. Prel)ng[ acdsla putemil s[ rnai insemnAmri, cXintr' unfi timBt pdr(ile Ungariei ce se afli intre manginile aci insem-nate, se tinea o tlatir deTra.silvania. IirX precumil nationea Roman[ nuvoiesce s[ mai fi6 subordinati unei altei nationi, neci in totfi neciin parte, de cdtil immediate guvernului centtal austriacfi aqid nucere ca alti natione s[-i remdnb ei subordinati in tinutulfi locuititle dinsa, cu t6te c[ dinsa face cea mai mare parte a impopurlqionei.

    D'incontra ea cere ca drepturile de o mesuri pentru tirte na-tionile s[ se infiintieze intr' o forml si deplinri, si noi amfi spusilconvincerea n6stri c[ aoestri resultatt fericitorifi cr greu se va putdadjunge altminterd, afari de callea mai susfi insemnat[. Alti calletdupl convincerea n6str[, duce neapperalil la suprematia unei na!,ionipreste cea - I - alti, qi acdsti predomnire nu se unesce de o parlecu principiulfi drepturilorfi de o rnesuri, de altl parte s' au facutfiqi cu neputinqil dup[ celle d'in urtnl evcnimente sdnger6se d'inUngaria, Banatt qi Trasilvania, asirl in cdtfi o atare incet'care arproducc numai incurcriri n6ue, si fi'ecdli reciproce, bd d6r[ siresbellfi.

    Asiri darl unirea tutorfi Romanilorfi rnonarchiei a[striace e orlrmare firdsci a principiului drepturilori de o mesurl pentru t6lenalionile. Pentru dinsa vorbesce missionea poporuluY Romani in in-teressulfi monarchiei intregi, qi mai multe alte implegiurdri pon-der6se.

    Essemplulil nationei slssescY, care preldng[ t6t6 respdndireaei, prin care anumitt sassii demediidi sunt tiiati de oei de medi[-n6pte prin o clesplrtitur[ f6rte mare, gi cu tdte aoeste-d e unitl intr'o universitate na[ionale si suptri uni Comite, vorbesoe preadeslullfi pentru uqi6ra inliintiare a unirei tutorfiRornanilorfi, cari sunimai strinsir legati unii de altii de cdtfi ver care alti nalione in tinu-tul[ locuiti de dinsii. in modulfi acest'-ti potir si fi[ uniti si germaniid'in Banati cu sassii d'in Trasilvania.

    Inaltil Ministerii! Nationea preste toti e petruns[ de acdstHindiginqi[. Acelle-dqi patemi cari ea au avutil si sulferil de la celle-l-alte nationi privilegiate in tdte qerrile monarchiei, acea-rlsi s6rtesi acelle-Aqi pericle de cari e incugiuratd, consciintia acellei-dqi ori-gini care fid-care Romanfl o pdrli in inima sa, acea-tisi religione,

    ttqi rnai vertost una qi acea-dsi limb[ in casd, literaturi qi biserici,cu acelle-dqi datine eledite de la str[bunii oi, cari secle inlregi n'aupututil s[ le nernicdscd, au produssfi de de rnultir simtiuhi acestei in-digintie. Astidi acestil simtiil e mai putinte de critfi ver-cdndri altidat[. Ne-uitdndu-ne la alte impregiurdri cari se adduci inainte inacdst[ scriss6ri[, na[ionea simte c[ crudul[ resbellfi civil careacumri se p6rt[ numai in linutulfi locuitil de dinsa, sau ch neci odati nu s'ar fi nlscutfi, sau c[ s'arfi finiti de demultfi, ddcl ea maide multil ar fi fosti unitl qi organisatd intr' o singurl natione desene stet[t6rii.

    Pre aceste temeiuri aci desvoltate se ratlimfl qi celle-l-altepunte alle peti[ionei. Elle n'au altfi scopfi de cdt[ desvoltarea liber[ ana[ionei, unfi dreptir care s'au predicatt pop6relorft statului auslri-acir de pre iniltimea tronului imperial, qi care neci na[ionei Romanonu se mai p6te denegd.

    Spre a putd pune in lucrare acestir dreptU, na[ionea cere ad-ministratione natiorrale de sene stetlt6rie suptil unti Capri allersfi doclinsa si intiritfi de Maiestatea sa Imperitoliuhi*), qi suptfi unii So-natir administrativri national , apoi usul[ limbei na(ionale pcntru lu-crurile selle, qi o adunare annuale d'in lrit[ nal,ioncn spre a c0 oon-sultd despre intere.ssele nationali.

    In t6te aceste punte subscrissii nu vodfi ncmicu ce tt'nr ut'tndneapporatil d'in principiele recunnosoute qi de atdtc oli gurinlisulo,dupl cari are s[ sa infiintieze n6ua prefacere a imperiului.

    Ddc[ natioiea cere toti acista in respectulfi ecclesiaslicfi, nue de trecutir ctt vedcrea c[ ea nu cere nernioa nou prin acistar pentruc[ ea au avutd iot[ dc una acesle drepluri pre l0ng[ tolc persecu-tionilec[rora au fostrj espuslreligionea ei, chiarir si unil Capfi eccle-siasl,ioil suptir cale au statfi cei-l-altY Episcopi, tru avutir Romaniiin iimpurile dc mai inainle, si anutrte in Apulu (Alba-Jtrlia, Bel-gradir) in Trasilvania.

    Tote acesle-d le cere na[ionea ca parte intregit6ri[ a monal'-chiei, d'in caro cdusX $i voiesco sd fi[ representatl la diel[ imperir

    x)Sple n departii ver'-cc ret intct'pretalione, insemndmu ca noi nu intelle-gcmu alta prin vorba Capu national, tlo citunumai cea-6 ce intel-logu Clontii plin [3anulu, Serllii prin Voivodulu, Sassiiprin Co-mitolo loru, olc.

  • t2

    lrri nuttriuofi dttpil nttrntrnth'l xttfllolcloril' lnlr' adeveril jace numai ininlorecslllil slulttlui inl,regil u to irnplini aodslit dolintia'

    Inullil Minisloriil t Subsorissii roconttncnddndil drl si drl pcli-tionca nutionei llornane gi tcmeiurile ci tlesvoltfth in acdsli soliss6-rin, f,it.""ftOrei luAri a minte a inaltulrri ministerii' iqi ida liberta-loa'a observti cumil c[ dupl saclificiele celle mari cat'i le au f[cutinationea Roman[ in cellfi mai cruntil r'esbellfi civil pentru tinerealronului si pentru intregitatea rnonarchiei, qi dupl neauditele predfl-

    lioni prin focfi si prin sabi[ ce i au causatil ei inimiculfi' nemican'ar fi mai tristt'r si mai tlesperat[ pentru acistl natione greu cerce-irii, ittu,,f reimping.re"

    'elerilorf ei c-elloril mai ferbint'i copriuse

    in petitione, despre cari ea e convitrsfl c[ sunt drepte si alnme-rntu'urlutT,tutollni.rrrffi ! Na[ionea are lfsil de o i'curagiare cdrilrnai currdnd[, ca sh nu-qi pdrd[ iniura, qi noi spelimi cu incredei'e'ci dorintiele ei se vorf, pletie si se vonj implini spre rnult'ilnni-rea ei.

    Cu assecurarea venera[ionei cellei mai profunde se stbscrifiimputeritii nationei Romane'

    -

    olmutit, $' Martiu 1849' (u'nez[ subsorip[ionile.)

    78

    3.

    Plinsd,ria dupa essirea constitutionei.

    Maiestate!Ins[rcinati de o natione de secle de anni neconsiderliil, lntt'

    adins[ inapoiati qi acumt in timpulil cellfi mai pr6spfltri cet'cetali des6rte mai nrultfi de c[ti altele e $i cu t6te aceste-ri pururd credin-[ios[, spre a descoperi inaintea sacratului tronti allfi Maiesiatei tellecugetele si dolintiele ei, si tott de o datl spre a-i appcrd interesselosi drepturile, ne vedcmil noi imputcli[ii acestei nalioni pusi in ceamai nepldcut[ stare de a supperri printr' o plingere inima Maiestateitelle cea tener[ fucdntat[ de siltirile dc bucuril alle poporelor'ilAustriei.

    Maiestalo! Nationea RomanH d'in indclungatelc ei incercriri econvinsfi, c[ ea nurnai de la droptii Imperatori ai Austriei are dc aasteptd dreplri qi dreptate. InsufIIe{,ilI de acdstl nerniscat[ convin-cere s'au appropiatir de treptele gloriosului tronir allirMaiestatei tellein 25. Februarifi, si cu profuncl[ reverintifl ti-au asternutfi pelitio-nea ei, pundndu-si trith sperantia c[ acdsta se va deslegd spre rnul-ti5nnirea ei.

    Cu t6te aceste-ii, dup[ conslitutionea ce ai datri Mhiestatea tacu scopfi si cugctir pXrintescfi cle a ferici niillione de celfi[ianiauslriaci, i se pare c[s'au ingreuiati unirea, ce e$tc pentrudinsa singurulfi medifi-locff de redicare qi inaintare, si c[ ea varemdnd ttespHrtitl, bd inc[ suppusX la na[ionile privilegiate maiinainte.

    Acdst[ tim[ vine rnai allessfi de acollo, pentru c[ vede ch lo-curile Trasilvaniei, uude locuescft sassii resipi[i intre Romani, s'audechiiratfi de plmdntil sflssescri. Ac6sta nu va si dic[ alta de cdtfi

  • 1L

    a dechiXrri c[ tinutulfi locuitil de o maioritate mai vechiH a unui po-porfi s[ fi[ proprietatea unei minoritAti mai tilrdiu venite.

    Maiestate ! Inainte de venirea ungurilorfi Trasilvania cu t6teinvccirratele ilArti alle Ungariei au fostfi propric'talc numai a Rorna-nilorfi, inlre cari,se aflri si unele cete mici de bulgari, cari in de-cursulfi timpului au peritfi. gi pre timpuli cdndfi regii Ungariei auchiHmatii in tin'[ pre colonii germani, pdr[ile Trasilvaniei unde audescdllecatri ei, n'au fosti neci de cumil deserte, dar' ceva mai pu-ginfi locuite de Ronani cari au acceptatfi ldngl si intre sene cu ca-rilate frdldscl pre nouii venetici. D'in timpurile celle mai vechiavemri destulle daturi statistice, de si indirecte, cari adeverdzi maipresus[ de l6t[ indointia c[ Romanri qi alunci erii mai multi la nu-meril de cdtfi 6spetii teutonici

    -

    cumfi se chiami in documente, -

    $ifdcea impopurhtionea principale. Totri acdsta se adeverdzi si d'innilmirea in documente a locurilorfi principali de pre pfirndntulfiacelllrl r care nu c s[ssisc[, ci acea-iisi care e qi aslidi in usri laRomani, adecl romanisc[. Mai rnulle documente, $i mai yertostiacelle-ii, d'in cari qi deducri sassii drepturile lorfi, vorbescfi appriatfidespre territoriele Romanilorfi in totrj coprinsulfi acestui plmCnli.Dup[ pernici6sa unire a celorfi trei nationi d'in Trasilvania, amagiarilorfi, secuilorfi si sassilorri, d'in annuhi 1438, (care erd in-dreptatl in fapti incontra.Romanilorri), Rornanii de si despoiati detote drepturile lort si assupriti de to[i in totri locuhi qi intre sassi,dar' nu incetar[ neci o dat6 a protestd inconlra numirei de p i-rn0ntil shssescfi, care oi o arr6gi sassii de unri timpt inc6ce.Acdsla au fdcutir Romanii cu t6tii occasionea, qi au repetitri in rnodfisolennal protestulfi qi in congressulfi national mai d'in nrmfl ce s'au[inutil la Sflbiniri in luna lui Decembre annului trecutil. Dar' qi gu-vernulfi si legile l,en'ei, precumri si inaltulfi guvernfi imperial n'aul'ecunnoscutfi neci o datb pin' acumfi acist[ numire. Pimdntulti precare locuescfi Rornanii qi sassii impreund, insH Romanii in numerficu multi rnai mare, s'au numitfi totil dd-una pim6ntil regal(fundus regius.)

    Maiestate ! Dechi[rarea p[m6ntului regal de p[rndntfi sissescricu damnulil impopurXlionei Romane mai vechie qi mai uumer6se, r'aface sd crdscd qi rnai tare intre aceste d6ue nationi neincrederea,care au adduni destullil desastru preste Trasilvania qi in dillcle rrai

    tB

    d'in urrn[, qi va produoe frecdri si r[tecili si in viitorifi. Acdstinumire credemfi cH nu va face impressione plflcrrt[ neci in regimen-lele rnarginarie Romane ce se aflI chiarfi pre aceslt pdmdntir'

    Maiestate! Subscrisqii imputeri{'i ai nationei Romane, in re-.spectuli acestei numiri striclti6se pentru credin[iosii Romani, nuafl[ alti drumri mdntuitorifi si pacilicitorit, de cdtfi ca numeroqiiRomani locuitori pre p[m6ntulfi regal s[ se sc6t[ de aci incollo desuptil jurisdictionea slss6,sci in respectulir politicil qi judec[-torescfi, $i s[ se pund suptfi jurisdic[ione propriX despflrtiti de a.sassilorfi.

    .Maiestate ! Noi ne vedemil indetorati a spune, c[ la asternereaacestei pldngeri n'ami fostt impinsi d'in ver-o pateml de urr[ in-contra sassilorfi, ci numai d'in amt]rea ce avemfi cdtr[ dreptate siadeverfi. Noi dorimi cu iniml curat[ ca sassii s[ stea de sene, insirrurnai pre computulil qi cu spesele lorfi, dar' tolri de o dalh dorimfica qi Romanii s[ stea de sene, ca Romani, nu suptfi jurisdic[ionesassdsc[, ci a lorri Prorii.

    Reietintlil in modfi solennal tinerea de credinti[ nescuturatl side aderintid sinceri cdtr[ Maiestatea ta d'in partea na[ionei Romane,si rldiurati pre amdrea de dreptate a Maiestatei telle,

    -

    noi sub-scrisqii imputeriti te rogdmil cu cea mai profund[ reverin[il, ca s[te intluri a lu6 in considera[ione plrintdscl acistfl adeveratflsi dreprfl pldngere , si a face ca aldtfr Ia ac6sta, cdtfi si la peti[io-n.u d-'in 25.

    -Februarifi s[ se dea cdtri mai curr6ndfi o fericit6rii

    de,slegare.Olmu[iri, in 12. Martifi 1849.

    Ai Maiestatei tellecredintiosi supptl6i.

    (Urmdzl subscriPtionil e)

  • t6

    &.

    Dielucire c6tra Ministeriu.

    Inaltfi Ministerifi!Subscrissii imputeri[i, spbrdndfi ci petitionea nationei Ro-

    mane preste puginri va lu{ deslegare, properimfi cu t6t[ suppune-rea a asterne inaltului Ministerifi o copi6 a pldnsorii date in 12 Mar-tiir a. c. Maiestatci selle prea - gra[iosului nostru Imperitorifi si'Domnri, cu acea urnilit6 rugal'e, ca si binevoidsci a o lud in solitaconsideratione.

    Spre intdrirea temeiurilorfi iucontra numirei de p I m 6 n t t s I s-s e s cfi celloril corpinse in numita plinsori[ credernri subscrissii a fi ne-cessariI ca s[ adducemti inainte cuvintele unui prea-inalti rescriptrid'inSAuguslil 1770, prin care se muslri aspru Sassii pentrn pretensionilelorti. Acesle-ri sini :

    ,rDisplicenter observavimus, Nationcm Saxo-nicam proprietatem fundi regii, quem incolit, ejusque jus propriumsibi vindicale. Hoc ilaque arrogatum cum peculiari displicentiaenostruo signiliorlionc eidcrn Nationi exponetis, elc.(c l0u neplicercamfi lrr[cllessfi c[ na(ionca sdsudscH voiesce s[ si attribudscl proprie-tntoa pirn0ntulrri regnl, in care locuesce, si dreptulil lui. Decipcnlru ucrlnllt nrrogurr(i[ s[ influnta[i ple acea natione si s[-i faceticuuttonctrlii rrcpllccroa n

  • 18 t9

    Rugdndir pre inall,ulfi guvernri irnperial a lurl acesil protestiallir nostru in solita considelflqione, remdnenfi cu. assecurarea decea mai distius[ stim[.

    Yienna, 15. Aprile 1849,Ai inaltului Ministerifi

    plecaf,i servi.(Urm6zI subscrip[ionile.)

    s.

    Protestu incontra ilemarginArii voivoilatuiui serbescu.

    In altI Ministeriri!Noi amfi intellessfi d'in fdntdni sicure c[ serbii suptfi patriar-

    chulfi lorfi au inceputfi a semni marginile voivodatului lorir, si c[ei au tle cugetfi si bage in acest'-d totir Banatulil Temisiant d'im-preuni cu marginile militarie. Acdst[ lucrare a serbilort cu totulficontrarii principiului de drepturi de o mesur[ pentru t6te naf,ionile,d'in care se vede c[ ei ar[ voi s[ j6ce rolla magiarilort, ne con-stringe si protestdmir incontra ei, in numele Romanilorfi d'in Banatfi'Noi dorimfi ca principiulfi de mai susfi, ccllir pusfi de lfaiestatea sa,si adjung[ la deplina sa putere' si ca de acumil inainte s[ nu maipredomnisc[ neci o natione preste cea-l-alta, ci ca t6te na[ionile,garantisate prin institu[ioni proprie sH se p6t[ desvolt6 Iiberfi in (inutulfiiocuitf de dinsele, noi dorimir ca serbii si figureze ca na[ione inlocurile colle locuite numai de dinsii, si s[-qi formeze territoriulfiseu pre p[mdntulf care lfi possedfi numai ei singurY, insd protestdmfi in-,onitu iotiodurii preste [inutulir locuitri de alte na[ioni, si in speciepreste cellir locuitfi de nalionea Rornani, qi ceremfl ca spre de-terminarea marginilorfi unde se attingfi cu alte nationi si unde lo-cuesct mestecati cu altele, s[ se denum6sci commissioni proprie com-puse d'in unt assemine de mare numerft de individue d'in nationile inte-ressate si suptf unir presedinte cu totulfi impar[ial, cari apoi s[ de-termine marginile dup[ principie generali assediate cu dreptate' qis[ dea li[-cirei nationi cea-a ce i se cuvine' Erh pinh la acdstl de-numite qi determinare s[ nu se fac[ neci o demflrginare a voivoda-tului, mai vertosf in Banatfi, unde serbii dupl datele statislice abidrfacfl 200.000, 6r[ Romanii aprope la 800,000 de sufllete' t*

  • 6.

    Representationea 6rnenilolu doRomane.

    2l

    fu manifestulfi tl'in 2. Decernbre 1848, cellil dictatil dc sirntiulilde dreptate allil Maiestatei telle, care dil drepturi de o mcsrrrl Iat6te nationile d'in intrdga monarr':hi[, in urma cdrui-d llomanii siarretarl clorintiele prin deputationea care se lrirnise pre cdile ce eriatunci cu putintil, spre a adcluce omagiulil nationei ctt occasioneasuirci pre tronil a Maiestatei telle' prin oare se promiltea binedicerstutort popdrelorfi d'in intregul[ slatfi austriact,

    -

    dorintie fdri aclrort tmplinire na[ionea Romanl nu credea ci va std pre acell'-6sigrridfi tle irepturi cu celle-l-alte nationi d'in monarchid. Acelle-d sei rbsrernuri Maiestatei telle tn 2$' Februariu a' o' prin numita de-puta[ione intr'o peti[ione all[turati aici, cu deplina incredere' c[ ise va tla in scurifi timpfi o resolutione favorabile coriespunrlit6riiprincipiului drepturiloril de o mesuri pentru t6te nationile' care se pro-

    irontiasse in inattulil manifcslu d'in 2' Decembre 1848' - Inlocul[acesiei_d urmd constitu[ionea octroiat[ de Maiestatea ta in 4. Martifir. t.t a'i" care Romanii vedfi cu durere, c[ de si Maicslatea ta le,r*nnor"urresi rneritele in 25' Februarii a' c', insi in acea con-,rirofionu octroiatfl nu li se attinge neci numele' si cd ei in urmareaacellei oonstitu[ioni remdnendil qi de aci lnainte subordina[i magia-;tl;;fi,

    ""

    numai c[ nu se punil pre unt as.slmine gradil de drepturi

    """p"pOrJ. cari dup[ corislitutione formdz[ terri de coron[ parli-

    il; c[ inci impir[indu-se intre [errile Ungaria' Trasilvada. siil;;il.; se lipsescfi de folosulfi rle a li impreunl ' care li s'auatil pti"'articlulfi 7' a' 1848, d'in Dieta-ungurdsci' inl[ritir deM;J;;.t sa fostulfi Imperfitolifi Ferrlinandri'. si asid se flaccescriinclsimaitare,oitlwinfiprOd[resbun[r'iimagiarilot'ir'a-c[-roril urr[ gi o au trassi asupia sa prin lupta pentru tronulir Ma-iestatei telle.'"-"---Nrtirrn'arfifostimaifiresce'decdttcaRomanii'dupi

    ce au vedutri coprinsuli conslittttionei acellei-d' s[ incet6ze de la.ffi;r;;il ; oriititati incontla acellora cari' ver-cum[ invinc[tori,u., iininsi, sunt destinati spre a le Ii domni, ca sl.nuJt l"iti-territe resbunarea asupra sa' Ins[ Rornanii in credintia qi aderintialori cea inndscutl c6trd Maiestatea la qi augusta cash domnit6rii'arnrgure chiari si nalurat continudndd resbellulfi spre stricationeasa intru apperarea tronu#, si cu t6te c6.se ved'uri de nou insellati

    in speranlia lort, cautl mdngliare in chi[marea nristri cellori mai

    l0

    incretlere ai nationei

    Maiestate!Precumfi valintea natione a croa[ilorfi ptovocrll de generosulil

    *i br";;;;;- prcvedindil incl de de multfi scopulfi luoiriloril ma-tt.""it,l. li ieder[ ei pre faqil in-l4' Aprile a' c' f[r[ de neci

    o reti-

    nere. -

    urmA ,u p""n'*qi[ essemplarib pre callea inceput[ o datfl in-ffiffiil;rl"gi ,Oi.p.Aecite-ce i se pusera; precu'ri inirnoqii..rili *"a*ii ae pitriarct ulfi loril cu credintil suppusfi casei impe-;;",;t;;;tugiaii prin promissioneat[ li se va recunn6sce voivo-ttatulfi selbesci: asid si Romanii, ile si 9i.n'au avutt

    in frunte

    uni omt mare d'in nuti*ru-iott care s[-i fil inimati prin cuvdntulil,r" .i'^itt.lf no*ui ain-o'ctlintia innflscull cdtrfl augusta dinastilts'au scullatil ,p'o

    'tingt'* nu'a"i rebellionei

    ',

    inci mai inainte de

    ;;;;;it*riu popoiutt credintit)se prin manifestulfi d'in 3' octo-bre 1848 ,pru, to'nb'tJtt""ftt mugiari' qi in zelulfi

    loril cellfi

    apprinEil incontra p*"u'u-itotil ttinistiei ' safferirl de la acesti-ii

    nalcmi si ncvoii innorfit6rie, cari furfi cu atdtft mai durerrise' cu

    ffi'.;;i#;;'i"ffii;;i',,iugi;ro tnainre dc esqirea manifestuluid'in 3. Ootobro o'n

    'oi'''itt"tii i*ptt rcbelli' Manifestuli citatt

    ;;;0 * nio C.lu.qi indirectil) celle ce flcusserl ei pentru causaoou drdplir, ai oppruna'ua acdsta fu unil balsamt

    versatil pre multele

    plugo, cari Ostea o'a ;u'inarmatfl a magiarilorri le infipse nationei

    Romunor ce sc u,'uJlilte ae arme in bragiele mor[ii pentru'Im-pcrhtoriulil ei, $i o t";;il'pt't-tu"'intit noue' spre luptl nouil'Ins[ cca-d ce impri at i"i"tte ii de bucuril.pre Romanii ce se ar-runcd inc[ totu nearm"ati;;;;, baterielorfi magiare, duP[.ce,maimulre cenre tle sare ,lr;i;;fi;;p;ef,{cusser[ in cenusil prin magiari, -

  • 2822

    josfi insemnati -

    catl prin sentimentele oe--amil clerrrustratfi cu

    nespuse sacri{igie, arnu 'ieritatil increderea guvelnului' $i suntemu

    provocati tle ministeriulfi'll"it*t"tti':t]t-:l*r^rdescoperi clorinliele

    "oi,no, g,n,,.t u "^r,1 "Tl,i,,Tl1",? ; ;,1 "i;dii fft':1'il1"fi ':J;trninin Pus[ Pre cr vec

    Maiestatea ta, pre fongn iOtt::Tt:ill*t: penlt'u liuerea cea raLe

    tle oausa tronului qi a inonarchiei intlegi' plelOngd t6til valentia

    oare au arretati *t* ;;;;;;;-i'*t't'ii''.ti.s*nt consitlerati rnai

    o,* J @ "' r T:x' i .llHli

    ;ffi ffin *l;,l' 1'-'lffilT'l;'q; -nttrrile tle o mesula cei'jr'u'u:t" i*tu"ir u*u'"..t,,iu't p'in manifest*li d'in' 2' Decernbre1848, dicemil, rnai puqinil demni.de cet[. acei-d cari

    s'att pu$u otl

    i6r, *,ttn. sirest6r'ne trouulfi Maiestatei telle''"'"

    o;;;;;;.rnnatii tinurl de detoria lorfr' ca dupl ce au p'opusu

    ruirtisteriului Maiestatei telle causa Rouranilorfi si se indt'epteze

    cdtri Maiestatea ta cu urniliti rugbqione' .ca- s[ binevoiesci a daresolutione la petition"ea

    '"'OintiOtti nal'ioni Romane

    ' pt'ecrtmit le

    ai indurat[ u "'punau

    iu tleputa[ii Rornani in 25' Februariil a' o''

    c[ tlupd ce o vei f"a"i"'attititre accuratl' o vei deslegtl in cellfirnai sourtir ri*pt tp" t"tiiiannirea nalionei' adec[ in inlellessulildrepturilorir ttu o 'ot'*[ care s'au datt prin rnanifestulit d'in

    2' Dc-

    combre 1848'--

    Cei ce remdnemil cu ce mai profundl plecitione'

    Vienna 14126 Juniu 1t#L.,u,u,,.,,,

    credintioqi suPPuoiPelru Mocioni de Foen, rn' p' proprietariir'Petru Cermenar m'P' capit' oetatii Tr:rnisiora'Joanne Dobranil, m' p' Agente de cur'[e'Omeni de iicreilere ai u?tionei Rotnane'

    ResPunsulu ImPeratorinlui'

    Acceptfi cu mullilnnire de la Dolnnia vosttl assecttrdrile d-e

    or.ainiie siruppunere c6tr[ rnene' Grellele cercetdri cari le au ad-dussil resbellulil civil preste nefelici[ii vostri connationali au meri-tatfi toti dreptulil de compiternire si de urultidnnitl d'in

    partea hn-

    ;@;'".Fl"l*,::lln*H;'"TJilll'l',?Tl",,lff T"i',ildrepturi de o rnesura qrl-alle pop6re alle irnperitrlui meu' Guvernulil llreu so va

    adoperi a

    t"i"ttd" tlttit plincipii prin institutioni organice arnmesurate indi-Eintielorfi oelloril udun'*t' allc poporului acestui-d si

    oonsunltol'ie

    ilffi;;.;;;0,,u'orti'i' nu ouger'i ci toli Romanii adeveraril-pa-trioti vorfi oonlucrd la acesl'a c"u intelleptione

    qi cu cutnpetare; in

    intellessulfi acest'-d u'n si dutfi la consilidrii mei ordirrile cuvinite'n.tant assecurentltt'-ve despre glatia mea'

  • 24

    7.

    , Repetirea petitionei ileputationei Romane'

    Maiestate!Una tl'intre causelo principali alle sldrii cellei prea-triste in

    care se afld cle secle cle trnni intrdga na[ione Romani d'in nronarclria.auslria.cl, e cil sufferintiele ei nu s'au ccrcetatfi neci o dat[ dcblrbati d'in sinulil ei, ci totit di-una de alqii, si mai allessfi deourcni cari au arult mare .interessri de a impedecrl inaintareaacestei assupritc nalioni pr.in t6te rnediir- l6cele ce au pututfi cugetamintea omendsc[, $i cari toi,il dr!-una au lucratfi d'in t6tc puterilespre a atlduce la prcpusuri prin oalumnii reul[tirise, si spre a inl[-i,rrd pie Itomanii cei cu iniml qi purtare oural,ft si apper'atori sinceri aiintorossqlol.fi nationei qi alle impeliului intregfi, cari au c[lediatid'incdndir in cdnchi a si redici vocea penlru nationea sa la inaltele locuri.

    Muiestatr: ! Spre cea tnai mare a u6strl durere vedemfi cdvcr:hii noslri inimici si astldi adduct la prepusfi credintia qi ade-rintiu c0t,ri lronil a oelloril mui rnelital,i birbati ai nationei Ro-mtne, $i-i descriu cu pro nc8c0 6rnoni fairfl osporiinti[ si fdrii cun-noscinli0 prnclice, numui ca eii-i lnnegrisc[ qi si-i ncrnicrdscl culotulil in f[r,'run inrtlului guvcrnfi - dc ctrmfi-va ar prinde loct icicollt! nturi onlumnii,

    -

    si cu dupi inliturarea lorfi s[ p6t6r[ir:o cu /trecnto lcntoiil (rlo 6i nrrmai la plrere), c[ in sl-nulii ntrlionti llomnno nu sc aflil b[r'bati plactici qi capabrli.pen-lru rlrogiilorii, curi sii conlucre in intellessulil inaltului guvernfi im-pcrlrrl l'u nrittu prtlluortre a monarchiei qi la intinderea principiului.derlrcplrrli rlo o nreriurfi la nal,ionea Roman[.

    Acdel,fi lrnprcgiurare e f6rte insemnit6rii pentru nationeallornunh chiar[ acumfi,-of,ndt in loourile luate de la inimici e si

    25

    sc incdpl punerea in lucrare a n6uei organisa[ioni; cici dc siacUsrl olganisatione va fi numai provisoril, insi ca va servi defundameifi h olganisa[ionea cea definitivl' Apoi nu se cade aprra, a'in vetlere neci impressionea ce va face inceputulil n6ueiirganisaqioni in inimele celle pline de asteptate alle credinti6se-ioti popOtu alle maiestatei telle, mai allessfl alle cellorfi cefurH,eroetatemaimultfidecdtfialteledetut.barearesbelluluicivil.

    De acea-d, prea-ct'edinli6sa si supprusa deputa[ione a natio:nci Romane se presentdzl de nou cu cea mai profund[ reveringilinaintea treptelort sacratului tron[ allfi Maiestatei telle

    '

    oa si-sidescopere cu crettinti[ fiidsc6 sollicitudinea ce simte cu durcre pen-truviitoriir,qis[cautemdng[iareqimullihnnirelainimaMaiesta-tci tclle cea tdneri qi totfi de o dati plrintesce simlit6ril'

    Maiestate!CeseattingedelipsapretinsHabirbat.ilor[ca-pabili cl'in sinulil nationei n

  • 26

    prepusuri, ce Ie au arruncatt asupra acestorri 6meni binemeritatiinniaiu si gelosia, vorfi arnmuti inaintea faptelorfr ce au fdcutiiaoesti - d pentru sustinerea tnonarchiei. Cioi, sacrall ilIaieslate !ddci neci faptele strXlucite unite cu mii de pericle de a pelile vidtiasi t6te bunurile plmdntesci, precurnfi sunt alle conduotorilorfRomaniloril d'in Trasilvania, nu vorfi Ii in slare de a da docu-rnentfi deplinri despre cugetele oi principiele 6menilort, atuncicautd s[ despcreze 6mul[ despre dreptatea d'in lumea acesta'

    Cumi ci.acesti 6meni sunt capabili de a petrunde repolturilenu nrunai alle na(ionei selle, dar' si alle intregei rnonarchie, chiarfiin intellessulfi inaltului guvernt, acdsta incfl o au doournentatilprin fapte cari nu se potfi negri. Inc[ inainte, si mai allessfi laoongressuli ce s'au tinutt la Blasit in 15. Maiu a. tr" au cunllo-scuti ei scoputile magiariloni si interessele monarchiei mai binede crit[ chiani blrbatii de statfi in a clrort mAn[ au fosti soltearnonarchiei dupi intdmpldrile de la Marliil. Ei jurali atunci inr-preunx cu 401000 de Romani, c[ vort rernrini credinliogi inulteiilinastie si intregei rnonarchie pre m6rte si vidtiI, si aoestil jur[-rnentfi illfi tinuri nevetematf, si in urmarea aceslui jurlmdntil nurecunnoscuri guvernulfi unguresofi neci chiarfi atunoi cAndfr de oparte perdussera speran[ia de verunt ajutori[ d'in partea inaltulttigu"ernf irnperial, prin concessionile gi intdririle ce se dederl ma-giarilorfi, de alti parte vedurl c[ tenorismult cellil infiorltorifiilli rnagiarilorfi incepe a se descflr'ci cu t6ti furia sa ln capulfiloril, celloril delissali de t6t5 lumea.

    Acesti b[rbatYr nu va puti tlice nemine in neci-unfi modil,r:il nu sunt capabili de a purtri dreg[torii publice' Ddcd au fostt eiin slare de a induplecd pre poporulil Romani,

    -

    care au salutatistergerea ornagismului ca pre inceputulil fericirii selle materiale,dupi care ellfl mai inainte indesertri au dmblatri:

    -

    c& s[ adduo[aqid nenurnerate sacrificier cumi au addussil, sfl-lfi p6rte print6te fatalitalile devlstltorinlui resbellfi civil, si si conduc[ senti-mentul[ lui de credin[il Si aderintii cdtr[ hnperatoriulfi seu, asiiiincritil elhi nu numai c[ nu s'au scambatfi oa al[ii, chiari neciatunci cdndil esgindfi armata imperiale d'in tdni, s'au veduti sin-guri, ilelissatt tle t6t[ lumea, qi attlcatfl de inimicil prin mediil-iOoele oelte mai ammfigit6rie si mai orutlele; ci s'au determinatfi a

    27

    ,se lupt6 cu puterile cclle [iai tl'in ulrnH, si asid au produssfi siprodice inoi astltli fapte adevet'atir eroice: f6'i indointil ci eivoril fi cu rnulhi rnai tar.e in stare de a implini si de a purti dre-gltorii publice in inlellessulfi inaltului guvernfi, dupl ce se vailntroduce utulh'r dorita pace , cu attilir rnai vertosfi, ci ei audatil tlestulle probe cle capacit'ate qi irt respectulfi aoest'-d' Duploe t adeoi, cornrnandulil general au provocatfi pre co[titel'ulilRomanfi ca s[ producl brirbati capabili spre a irnplini dregltoriide districte si comitale in loculile cutatit'e de rebelli

    -

    s'a!l

    aflatil c[ la Romani nu numai c[ llu e Iipsil de barbati capabili,r:i incl sunt pr.este nurneril. D'in contri magiarii provoca[i fiindil apropune si ei ct'in partea lort brneni capabili, au dechiarat[ ciri n'uu, de ori ce omenii lorfi cei oapabili toti se afl[ in 6s[earebellirolfi. liri Romanii cari furi applicatri impliniri dregito-riele lori spre rnulqiinnirea generale atritfi a lespectivului popor'ilcfltil si a inalt,ulni commarrdfi. general. Irr tot6 intomplarea rneritelcsi capacitatea concluctorilorfi nationci Romane d'in Trasilvania vinfi,le a se pretid cu rnullii mai prc susir de cdtf alle acellor'-d cari intlillele de pariclu se fdcur[ neveduli d'in campuli luptei, $i caridupl oe si-au pusi d'in timpi personele lor[ in securanlii, acumfi"endir

    su pote prevedd finituli resbellului, essfi drl la lumini, p6rt5in gur[ fiase ingonfate, si nu se ruqindzl a rnictsiori qi a intuneodmeritele altor'-d'

    Cu unt cuvintfi, in sinuli nationei Romane preste totil loculil,in Trasilvania, inBanatuli Temisian[, in Ungaria si in Rucovina seafl6 astfldi unfl numerfi destulli de mare de b[rbati cultivati ou temeifi,paite mare probali in dregdtorii, cari sunt capabili a Ii applicat'i lan6ua prefacere qi constituire a monarchiei si a nationei selle, sicari vorfi respundc f[r[ indointi[ chilmdlii lorfl spre deplina mul-tilnnire a inaltei puteri centrale.

    Maiestate ! Mai esto ino[ o impregiutare, care ne imple desollicitudino pentru viitoriulfi nationei nbstle, adecx, in respectulfipuntului cellui mai lnsemnalil d'i[ petitionea nr5stri atting[tori[ de,runirca tutor'fi Romunilori d'in tnonarchia austriao[ intr' uui sin-gur[ corp[ trn(ionulr(( n'urnit putuli c[petri pin'astidi neci o mdn-gliltdril rcsocururo do lu lunrintlii ministri ai Maiestatei telle, de sisuntomil urtopi0ntlti 80um[ d0 mai multo luni. In memorandulfi

  • 28

    nostru d'in li. Mrrr(ifi, prin 001.0 nc rlislur:imfi penlru ministeriulfiMdcsiatei tollo peti[ionc8 ndstr.il cea prea-plocuti, asternulil in nu-melo lnlrtrgei nn{ioni, amil reschilratfr temcirrile pre cali se radirnlnoor u n ii c , si cari vorbescil ponl.ru dinsa. Ne luimri libertateacu cea mai profundl suppunere a te rug6 pre Maicstatea ta, ca site induri a arruncd incl o datl pirintescii ochi ai Maicstatei telleasupra stdrii particularie in care se alll nationea n6sl'ri Ei care oface mai allessil asirn[i neapperata necessitate a unirei tutorfiRomaniloril d'in monarclrib.

    Maiestate ! Starea in care se afli nationea Romanl, faqii cuceile-l-alte nationi collocuit6rie, e atare incdtt chiarfi cdndt s'ar driqi Romanilort drepturi tle o mesurl ca qi la celle-l-alte nationi,despre care nemine nu se indoiesce, facerile de bine alle drepturi-lor[ de o mesttr[ pentru ei in fapt[ vorfi li neinsemnater ddcd nuvorfi Ii loti Romanii d'in monarchil unili int'r' unfi corpil' La nalioneaRoman[ care au fostfi sc6ss[ d'in t6te drepturile cuvinite unei na-tioni de mai multe cente de anni, are s[ se redice totfi d'in nou,lucru caro sc va face ou atdta mai cu greu, cu ctiti totfi plmdn-tulir locuitfi de Romani, Si intr' insult numai satele Ronrane staudeviislale cu totulfi. Nationile collocuit6rie au astldi t6te elementelece sc cerfi la o star.e politicl independinte. Aceste nationi privile-giate dc mai multe cente de anni

    -

    mai allessil cu damnulfi Ro-iranilorfi,

    -

    prin numerulil cellfi mare allfi familielorfi loril cel-lorfi de frunte, avute, $i prin urmare cu putere, prin summa mairnare a birbatilorri proved,uti cu culturl qi rutini burocraticl, prinimpopum[ionea lorfi cea mai mare iu cetdli, prin inflorit6riele pu- 'bliceic lorfi assedidrninte de invetilturh, de crescete, qi alte insti-lute, prin fund[tionile lorti, prin fondurile lorfi bine elooate, desti-nnle spre scopuri publice, si prin alte fol6se materiali,

    -

    aceste

    nalioni collocuit6rie (dicemir), provedute astddi cu medit-l6celemernorale, vorfi deprinde qi de aci incollo o suprema[il a$upra na-lionci Romane, asid incdtfinationeaRomani preste puqinfi tilnpil driva o[dd suptri prcdomnirea vechilorfi ei inimici, qi va veni in stareaei cea licill6sil de mai inainte. Ce durere, ce intlistare ar Ii pentruRomani, cdndir ei s'ar[ vedd drloi suppusi la assupritorii lorfl oeivechi, prin urmat'e qi la rebelli ! $i acdsla, llfaiestate , se va ln-tirnpld flr[ indointiH, ddoi nationea Roman[, care in plm0nlul[

    29

    IocuililderlinsaemaicompacldrlecAtirt0tecele-|.alle'v{rre.ra* inte t6iatl si despdrtitl in mai multe tcrri dc cot'oni'

    Acistl t5jare qi desp[r[ire t care insemndzi mai toti una cttaerlfinarea ple inceit a nationei Romane' nu p6te fi folosi-t6ri[ monar.chiei austliace, ci d'incontr[ e fcrrte pericul6sfl, fiind[ci prin desplr[irea Romanilor[ numai acea nalione clstigl ln pu-i.r., ,ur. ast[tli se luptl ca s[ restdrne monarchia' si care nul"pi *"f,t timpri p6te si incipl de nou tragica draml deuriXdi. woi avemfi deplin[ cunnoscint'il de principiele tutor[ parli-telort ce se tinfi de acistl natione ritecit[' T6te au unulfi siu-rutt;-uui scopfi, atlecfr de a intlri magiarismulfi prin derflplnarea..ifrJ-f -alte nationi, qi de a redici uni regatfi unguresct lacare lucr[ elle de secle de anni; elle se despartt numai princonnin".rru despre timpulfi cuvintiost la planulfi lort '

    gi prinmediir-l6cele

    "orrr.,ponditorie la acdstd convincere' Prin invin-

    cerea partitei republicane, nu e neci de.cumt invinsil qi ma-

    gitt""irH separatisticfi, cu atdtit mai pu.gini' ci ell[ nu euntFrit nuturur ali partitei democralice magiare ' ci e unil pruncfinascult in sinuli aristocratilort magiari, cresculfi mare cu sollici-tudinea loni, si representalt in tot[ loculfi prin capitalile lor['qi acea impregiurare nu e de perdutf d'in vedere' ci invince-lirr-.rf*rirei- magiare vort servi numai spre a nutri qi maiiu* ,opuliu acestii natrioni, qi mai vertost a genera[ionilorfi

    "t*etOtit. Aqid dar[, cu cdtil se va intiri 6i se va consolidi

    mai bine nationea Roman[, cu atAtil mai tare obstaclu va put6.u pon, incontra cupidit[tilorfi magiare, de dri ce nationea Ro-runlr"ut6teciaufostfipururdsistematice-appesalfi'n'auc[l-"'tt"*"iodal[credintiac6lriinal]acasldomnit6rii,citotfdd-una o au Probalfi cu faPta'

    Maiestate! Mlntuirea nationei Rotnane, conditionea desvol-

    tdrii ci, a redicdlii qi essistintiei ei ca nal'ione, pre cunri si ai*pfinirii chi[mf,rii ei in interessulfi monarchiei intregi, prin urmarefracti"a punere in lucr.are a principiului drepturilort de o mesurlpuntru nuiionea Romanl, intr' adeverfi nu std in desbinarea ei, cinumai ci numai ln impreunarea tutorfi Romaniloril d'in monarchiarustriacll lntr' unfi singurfi corpfi, in in[elle.ssulil $. 4. allfi constitu-lionci inrpcriului, Ei cu tlechiirarca pflmnlului locuitil do dinsa o(6rra do ooron[ (I(ronland)'

  • 30-".-Maiestate ! Nationea dup[ atf;le sacrificie adilusse cu t6t[ voia

    pentru tronuli Maiestatei telle, Si dupl atdte strXlucinte docu-mente de credintil si aderin[iH, crede a avi drepti de a astepti cala n6ua prefacere a statului s[ se iee in considerX[ione singularia eistare descriss[ mai susfl. Paragrafuli 5. d'in constitutionea ce te aiinduratt Maiestatea ta a da pop6relorir drin Austria, assecurdz[ fil-carei na[ioni unri dreptfi nevetematt de a-si phstrd na[ionalitatea.Acestri dreptfi pentru Romani va Ii o literi desdrt[, pinH nu se vorfiuni toti intr'unfi corpfi na[ional, fagiX cu celle-l-alte nationi cu to-tuli independinte, atdtfi in respectul[ administrativfi cdtfi si legisla-tivfi. In puterea acestui dreptfi garantisatt de Maiestatea ta appel-ldmfi Ia am6rea de dreptate a Maiestatei telle, si ne rugemri cu ceamai profundl suppunere in numele na[ionei, ca s[ nu-i detragisingurulfi medifi-locfi alhi plstrdrii nationalitd[ii ei. Induri-te,sacratfi Maiestate ! a decord renumita coron[ a gloriosei case habs-burgice cu redicarea la rangulfi ee i se cuvine a unei nationi d'instribuni mari n[scute, de multe secle de anni neconsiderate, ins[acestei caso pururd nescuturatfi. credin[i6se, cu nobili calitdtY pro-vedute qi pline de viitorifi.

    Asterndndir prea-urnilita deputalione Maiestatei telle cu ceamai proftrnd[ reverintifl acdsti prea-sappusd rug[trione, innouescein numele na[ionei selle sentimentele de credintil gi aderintifl ne-miscal[ ctrtr[ tronult Maiestatei telle, $i se 169[ totfi de o datipenlru o currdndX resolu[ione Ia peti[ionea ei d'in 25. Februarifi a. c.

    Vienna, 6'18 Julifi 1489.Ai Maiestatei telle

    credin[ioqi suppusi(UrmdzI subscriptionile.)

    Respunsulu Imperatoriului.Eu voifi dd indat[ ordine c6tri ministri mei pentru rcsolu-

    [ione la peti(,ionea v6str[, si puteti fi incredintiati c[ dolin[ielecelle clrepte qi cuvintidse alle Romanilorfi se vorri implini.

    FdntAna-form6sf,, 18. Julifl 1849.

    31

    1382M.";

    I)escoperirea Ministeriului.Vienna, 18. Juliu 1849.

    Reverendissime D6mne Episcope !

    Maiestatea sa an datil Ministeriulni spre ammesuratl deslegarepeti[ionea, care s'au fricutfi de organri allfi. dorin{,ielorfi Romanilortd'in intrega rnonarchifl austriacX, asternutfl deReverintia ta irnpreunicu mai multi membri ai na[ionei Romane.

    Ministeriulfi n'au lipsitri a lud Ia desbatere cu t6t[ atten[ioneaacdst[ cerere atting[t6rie de celle rnai ilrsemnit6rie interesse alleRomanilorir, dar' totfi de o dat[ au credutfi a Ii de lipsi s[ tin[inaintea ochilort qi reporturile intregului imperiir d'in puntulf devedere allil n6uei legi fundameniale a statului. Ministeriulfi, in allfic[rui nume am on6re a ti face acdsti descoperire, cuget[ mai dn-tdiu de t6te a ve observii, ci de la facerea acellei peti[ioni incdce

    -puntulfi de vedere ce s'au [inutti intr'insa, au Iuatfi o scembareessentiale prin constitu[ionea imperiului, care au datt Maiestatea sadup'acea-d pop6reloril selle, ddndu-se prin acea-d unri puntil deorientarc fiptil Ia starea de dreptfi a Romanilorfi locuitori in maimulte qerri de coroni alle imperiului.

    Cea mai insemnatl qi essentiale cerere, adecl drepturi de omesur[ pentru na[ionea Romanil ca pentlu t6te eallel-alte na[ionialle imperiului, s'au garantisatt prin conqtitu[ione ,

    -

    Romaniiprintr' insa sunt chilmali la dreptt assemine de mare qi la val6reassernins ca qi tote cclle-l-alte nationie si printr'acea-d in intruhimarginilorir tlivusclorfi terri de coronl insemnate prin constitu-tiono, Ii I'tu nssccurulil ut0tir desvoltarea de o mesur[ a nal,ionali-lAtii lor'il, r:0til qi purlioipuren la communele institulioni liberali cer'nu dntit ln lOio popdrolo tl'in imporiil.

    i

    I

    II

    II

    I

    I

    L

  • 3t

    Acor,io inriitu(ioni, cu u chroril punerc la calle qi desvoltare

    orcnniclt ro coprintlo d";;;il Mticsiatci sclle d'in tirte puterile

    :;if,'.rt"cffiil.irt nt*-tio "tnu nduir de a qi desvoltd fdrft impe-

    decaro qi rle a si 'ufti"i'"'iionoli''ot'o

    loril ln vidtin cle statir si de

    cornmunitate , in biscrici aiin "otn' ni guvernult Maiestatei selle

    ;. il; ; ;;,,s* :l :*Jilt*:*;nruU';hr';ff:t"i;::1ilht'1"1"J"',:,'l"tl ilffi.-u;-no*uc, si "' nationea

    Romanr

    e[ se bucure in fapt[ tte dreprurile de o mesur[ in respectulil na-

    t'ontt uo*un,i au tle a ailjutri mesurile guvcrnului cu

    incredere qi

    lntdmpinare activl, 9i a-i ueirr{ deslegarea acestorigrelleprobleme

    "rin *nfot.re cumpclatl qi in(ell6pti'

    ' Iir[ barbatii "tJ';;;;;;;;'eu connutionalilorfi

    loril sutrt in

    snecie chilmaqi , "" 'e

    f*e p* acesti-ti'sl se.convincl c[ nationeaRotanl va put6 une ua*'iuiu garantil. pentru

    deplina plTT :1

    lucrare a desvoltdrii nat'ionale assecurate qi^ei prin dreptatea $t

    Eratia Maiestatei seller"ul'tJ-tAtoeril o.va afli numai in strinsa gi

    inita aderintift ae guvtrlill"ui S-"**fil Maiestatei selle va fi mul-

    ti[nnitorit acestoril litil^il''-a?t[ ei vorfi arlusrl influintia lorir in

    iutellessuli acest'-d, tt u'ii[ " no'Utaop'rd a llti intre poporuli

    lorfi, preldnge a""piu"u consciint'iei nafionale' ui idei adeverate

    despre legbturu foi 'o'*olarchia

    intragl '

    si despre reporturile ctr

    cellel-alte connatronl'Accepldz[, reverendissime D6mne Episcope' assecurarea

    despre ileplina mea stimi' a c h , m. p.

    Reverendissimului Domnil Episcopil allfi bisericei greco-neu-

    nito d'in Trasilvania Androiu $aguna'

    88

    E.

    Reflessioni asrpra respunsului Ministeriului.

    Inalti Ministeriri!In onorata scriss6rii a Dornnului ministru tle dreptate si locu-

    tiitorifi ndnishului lucruriloril d'inintru, d'in 18. Julifi a. c. indrcp-tat[ c6tr[ capul[ ileputationei Romane, consubsorissulfi Episcopriallfl biserioei orientale d'in Trasilvania, se descoperc subscrisqilorfiin nurnele consiliului ministrilorfl: Ci puntulfi de vedere ce s'aulinutfi in petitionea asternutl cu t6t6 suppunerea Maiestatei sellela 25. Fehruarifi a. c. au luatfi prin data constitutione d'in 4' Mar[ifia. c. o scdrnbare essen[iale, si c[ prin acea-ii Romanilori s'augarantisatfi clrepturi tle o mesuti cu t6te celle-l-alte na[ioni, sival6re assemine de mare, desvoltare in assemine mesurl a na(io-nalit5tii loril qi participare in internulfi marginilort insenmate princonstitutionea impefiului, la t6te comrnunele institu[,ioni liberali ces'au dati Ia t6te pop6rele imperiului.

    InsX subscrissa deputa[ione e convinsil, cX prin constitutioneaimperiului, d'in 4. Mar[ifi, nationei Romane, ca nationi, nu i s'audati drepturi de o rnesurl ca Ia celle-l-alte na[ioni alle imperiului,qi incl chiarfi celle mai essen[iali, qi de o parte se teme ca nu cumfi-va parerea espress[ in mai sust laudata scriss6riX a domnului mi-nistru, s[ se iee de lntlreptarifi la prea-multt dorita definitivi desle-gare a petitionei na[ionei Romaire, asternute cu t6t[ suppunereaMaiestatei selle inc[ la 25' Februarii a. c., de alt[ parte sperl c[inaltul[ ministerifi la deslegarea de multe ori memoratei petitrionid'in 25. Februarit a. c. precumi qi a acellor'-i ce subscrissa de-puta[ione ani on6rea a le da Maiestatei selle in 12. Martiri si in18. Juliu a. c. va lui in consideratione drepiatea dorintielorfi na-

    YII.

    1lt\I

    i

    ,!

    iii

    tll

    .,)tl'

  • 3[tionei Romane, despre care se p6te convince d'in acdstfl umilit[ an6str[ representatione I si se va intlepune la Maiestatea sa pentruconcederea drepturilorf essentiali cari s'au datil prin conslitutio-nea imperiului la t6te na[ionile, chiarri si la celle rcbelle, dr[credinti6sei nationi Romane r care s'au scildatt in sdnge penlrumonarchuli ei qi pentru drepturile de o mesur[, se dendgd. Pentruacca-d, subscrissa deputatione ammesuratfi inslrcindrii ce au luatfide la nationea Romanfl, crede a'li de lipsi de a adduce in cunno-scintia inaltului ministerifi, c[ la sassii d'in Trasilvania ce sunt lanumeril apr6pe la 2001000, s'au implinitil dorintiele prin patenteaimperiale d'in 21. Decembre 1848, adecil ca ei si stea immediatesuptil coroni, s[ fiX strinsfi lega[i de monarchia intrdgi, si prinurmare dreg[toria centrale sHssdsc[ si lid immediate legald cu mi-nisteriulft respuuditorii de aici, precumi qi ca nationea slssdsci s[fift representatb la dieta universale a imperiului prin deputatii eiproprii, considerdndu-se ca nesce dorintie ce intimpin[ si adjut[prea

    . inalta voi6 a Maiestatei selle de a edificrl noulfi statfl pre te-

    meiulfi drepturiloril de o mesuri si allil liberei determindri de senea popdrelort, si prin unnare drepturile sassilorfi prin $. 74. allilconstitutionei d'in 4. Martift a. c. apriatfi se lassfl in tOti puterealoril; prin care li se d[ o stltorinti[ de sene independinte de ver-care alt[ tdnl de coron[, qi totfi de o datl prin scAmbarea numiriide pIm0ntfi regal, unde locuescfi apr6pela 3001000 deRo-mani, ln pimdntt slssescfi, li se di o supremali[ presleRomanii d'in acesti pilmdntfi, despre a clroni s6rte nu se face

    . ver-o all[ dispusetione particularil. Mai incollo selbiloril, cariasgemine nu sunt mai multi de cdtt camfl la 2001000, prin $. 72.all[ constitutionei li se assecurdzfl voivodatulfl $i se promitte chlmpreunarea lui cu altl ldnd de coron[ se va ileterminri dup6 ce sevori ascultd deputa[ii lorfi, ii aqid qi lori li se garantdzi puse-tione proprii, .sepirati de celle-l-alte na[ioni, ddnduli-se voi[ dea se uni cu o tdtrH de coron[ cu care voril avi ei simpatia. Dar'nationea Romani

    -

    ce lrece preste 310001000, si care cu essen-tialile ei servitie fiicute statului intregt n'au pututfi si o duc[ pin'acollo, ca in constitu[ionea imperiului s[ se numdscl ca o partb aaceslui statt intregfi, pre care I'au apperatil ea cu pel'derea de ver-o400 de sate arse, qi preste 401000 de 6meni ucciqir qi care dispare

    8E

    in numirea genet'ale a tcttiloril locuite de dinsa, -

    nationea Ro-mani, d,icernfi, nu numai c[ n'att cdstigatri dreptulti de a avd adu-nririle selle de [drr[, cari s'au datri croatilort, boemilorfi, poloni-lort, bd chiart si rebellilorri magiat'i, ci prin desconsiderarea arti-clului 7. alhi dietei d'inPresburgil, au temasfi implrqit[ in mai multeterri de coron[,

    -

    fdri de a avi voii ca s[ se undsci cr Yer-o[6rri de coronfl de o vite cu dinsa,

    -

    au remasri desbinatd aqid incAtilnecirird nu p6te adjunge Ia adeverata ci val6re, de qi ea qi-auasternutt dorinqiele ei, si intre aceste-i anume cererea de a fi unit[intr'o singut'[ natione de senc steletbril, de a fi slrinsfi qi imme-diate legatl cu Austria, de a i se d{ ca la t6te cellel-alte na[ionitlreptult ite a [ind adundrile selle de tdn[,

    -

    dicemfi, de qi le auasternutt prin subscrissa deputa[ione Maiestatei selle cu scirea inal-tului ministerifi inc[ la 25. Februarifi a. c., prin urmare lnainte dea esqi constitu[ionea imperiului d'in 4. Martiu a. c.; de si Maiestateasa in patentea d'in 2l.Decembre 1848, dat[ sassilorfi d'in Trasilva-nia dechiflrasse c[ assernine dorin[ie intimpini si adjutfl prea-inaltasa voi[ clc a edifictl rioulfi statfi pre terneiult dlepturilorfi de o me-surfl qi allil liberei determinAri de setre a poporelorfi, qi de qi atdtfrprin prograrnma ministeriale, cdtil gi prin manifestul[ imperial d'in 2.Decembre i848, precumri la tote celle-l-alte na[ioni, aqirl $i ei s'aupromiss[ drepturi de o mesur'E cu celle-l-alte na[ionY. Asid,inalti ministerit ! nationea Romanfl nu prite necXird adjunge la ade-vetata ei val6re, atAtil mai puginfi c[ ddci ln dietele d'inUngaria va fi s[ se introduci p6te limba magiari, (care firesce ar stdin cea mai apprialfi contradicel'e cu mai susii ciiatulfi principiil dedr'epturi de o mesul'il cari clebii s[ se dea Ia tote pop6rele imperiu-lui in intelleseulfi cellil atleveratil), atunci Romanii d'in BanatulfiTemisiant qi cei tl'in susfi cle Muresii

    -

    ddcfl desp[rtiti de fraliilorfi rt'in Trasilvnnia arfi fi constrinqi s[ remdnl incorpora[i iu Un-garia

    -- ln ncclle rlicle rtu voril puti Ii representa[i prin b[rbafii

    cari au ofinligntI lncrcdcrea lorfi, ci vort Ii constringi a increde in-let'esstrlo lrlrii rltrllo rnfli ennle ce arfi veni a se pl'opune in diete, Ianlati rirnoni orrri uu rleplinfr cunnoscintid de limba magiaifl, si vor'filhand nH rrlhlgi{ lrrllnrplrtrcrt rllt:fi acestt genri de 6meni

    -

    chiarfi sicludir rrr.ii ll llorrrrrni (lrtri qi-nu c[stigatfi cunnoscinlia lirnbei ma-ginro rl'irr utn/trou r:filrll rllttnu orr tlHlXssnl'ea limbei Romane

    -

    voril3*

  • 30

    apporl hrlormraln nnlfulnol llotnurro, ruu lo vorfi vinde d'in am6reao0trtr oon ntghrH, llnrll, nfnlH rlo norlslll tlurc ncfovorit6ril, diclIlomnnll vot'tl fl oonrlrlnlf n m roproronld ln o diet6 magiarl, incuulil toorl'-rl lnvotlnrou unol llmbl ncoultivnlc, strdine, care nurr[ut[ nornlol( lr oulllvuron rooluriului, vu hnpedecd prea-multfioultivoron llnrbol nrnlorno, qi vu lngrcuirl decvoltarea na[ionei Ro-mano cu alAtil nral vorlorfi, cl( dorvoltnroa ei ln assemine mesurl(caro dupl onorutn rcricsdriil a domnului miniclru allil drepHqii arli assecural[ prin conatitu[ionca lmporiului), nu o cu putin(ii a fi se-cur[ acollo, unde dupl g. 3d. allu conrlilu(ionii, htr'o dietH com-pusfl de mai mul]o nalionalitdti au qi ucoi-d dleptf a pflsOi la medifi-locil cu votfi docieivfi nu numai ln lucrut'ilc culturei (errei, alle edi-fioieloril publice, allc asqediiminteloril de bine fdc[t6rie, ci si inlucruile Romanilori atting6t6rie de communitate, bd lncd qi ohiarilde biseric[ qi de scoli,

    -

    dicemi qi acei-ri cari atdtfi cu conde-iulil, cdtfi si cu armele in mdnfl au dati probo invederate, bd in-Iior[tdrie, de antipatifl nespusfi de mare, qi de urrH neimplcat[cOtr[ Rornani. Apoi obiec[ionea acea-d care o ar puld face cineva,adeci ci Romanii au acell'-aqi dreptfl in respectulfi lucrurilorficommunali, ecclesiastice qi scolastice cu cellel-alte nationi ce seafl6 de fagil la o atare diet5,

    -

    n'are fundamentt, pentru c[ tlia-rea in buciti a Romanilorfi e atare incdlfi ei in Ungaria,

    -

    undeadjutati de impregiurdri mai favoritdrie au pututt adjunge la cevaavere

    -

    remdnt in minoritate prin numerulfi cellt preponderht6rifiallfi magiarilorfi, ce sunt qi mai multi si mai putinti, dri in Tra-rilvania

    -

    undo .preponderdzi cu numerulfi, dar' in urma unei

    assuprid do seclo de anni, sunt mai to[i niseraci -

    remflnil in de-relfi prin censuli celli appeefltorifi determinatfi prin constitu(ioneairnperiului, d'in causH c[ na(ionile cari au fostfi privilegiate pin'acumil, eunl totil do o dati qi mai avute de cdtfi Romanii: qi asiiRomanii d'in Ungaria n'au neci o speran[ii ca s[ adjungl s[ se bu-curs ln fapl[ de drepturile loril, si pentru cei d'in Trasilvania inciio f6rlo departe acdstl speran(id. Cu tote aceste-d chiarri candfi frdn-lurile nntionei Romane d'in t6te [errile de coron[ locuite de dinsaaril li lntr'adeveri tari dcstullil ca sd se p6t6 oppune Ia o na[ioneinimiofi ce - i slfi ln callo, prite li ncopulfi unui guvernil pir.intesct alnjugrl lmproun[ pro nlnri nn(ioni, .* lntro cari se arretari ostili-

    37

    tdti totil d6-una, cr[ mai allesst acurni de cAndil s'au escatt resbel-Iulil civil d'in causa interesselorfi dinastiei qi alle monarchiei inlregi,

    -

    a le injugd impreunfl asid ca elle s[ si punfl pedeci una altei-rila desvoltarea lorfi? Noi nu credemri ci p6te fi acest'-d, cu atritilmai multri, c[ dup[ cumfi se vede d'in patcntea d'in 21. Decembre1848, clat[ sassilorfi d'in Trasilvania, voia Maiestatei selle este casi edifice nouhi stati pre temeiulil liberei deterrnindri de sene a po-p6relorfi, care determinare de sene treci nu se p6te cugetd acollounde o natione incurge a'supra lucruriloril cellei-l-alte deoiddndi siincl ui sl,ricdndfi.

    D'in tdte aceste impregiurfiri addusse inainte, cugetdmi c[inaltulfi ministerifi se va convince deplinfi cil nalionea Romanl,dup[ ce este departe de avd drepturi de o mesur[ cu celle-l-altenationi, cari unite intr'unt Totfi prin constittttionea d'in 4' Martifita. c. ar cflstigatil dreptulfi de a-si ordind lucrurile lorfi nationaliin adundrile lorfi proprii sau fdrft neci-un[ amrnesteci d'in par-tea altei nationi, sau cellu puginf cu ammestecil neimpedecfl-torifi d'in partea unei altei nationi fliccite prin tiiarea in bucdl,i t sip6te fi, destinate de a fi suppusl la constringerea de mai inaintepentru limbi,

    -

    c[ nalionea Roman[, dicemil, in aoeste impre-giurari nu se p6te laudd cu applioarea principiului drepturilor[ dei mesuri la sene, si nu se pdte bucurd de fol6sele dreptului eidesvoltCrii de o mesuri a nalionalitd(ii selle.

    Dreptri acea-dr ne rugAmfi oa inaltulfi urinisterifi ludndfl inconsiderltione dreptatea dorintielorfi nalionei Romane I fdimalepre programma ministeriale qi pre prea-inalhrlil manifestt d'in 2'buct*lie 1848, si meritele ci celle in genere cunnoscute

    -

    de

    cumi-va este iertatfi a vorbi de merile spre intemeiarea unei cereridreptel

    -

    s[ binevoidscl a essoperd la Maiestatea sa deslegareapetiqionltorfi d'in 25. Februarii, d'in 12. Martiri, precumfi si d'in18. Julit a. c. cellorfi asternute prin noi'

    Yientra, 18.'30, Julit 1849'Cu distinsl stiml remdnemfi

    Ai inaltului MinisteriiPrea-Pleca[i servY,

    (Urmdzi subscriPlionile).

  • 38

    9"

    Supplica c6tra ministeriulu cultului in lucrurilescolastice.

    Inaltri Ministerifi allir Cultului !Pre terliloriuhi locuitri de Romani,

    -

    insemnatir cu nurnelcde Trasilvania, si de comitatele vecine cn dinsa, Crasriovti, Te-urisiir, Aradil, Biharfi, Satfimare, lllarmurosfi, qi incil cdteva seg-mente d'in alte comitate,

    -

    care territolif coprinde o irnpopuri-tione de oirca patru millione de sufflete, intre car-i sunt presle lreimillione Romani, abiri cinci cente de nrii dc magiari, la lrei centede mii de germani sau sassi, si la unil centfi de mii de alle semin[iernestecate,

    -

    furfl pin' acurnfi urmitririeleAcaclemie, Licee, Girnnasieoi Collegie:

    1) Pentru rnagialii tle religionea catolicfl:Ia Urbea-lnare o Aoadernifl cu o facultate filosofici,

    .iuri-dici qi teologicil;

    lo 'l'emisiriri o Academii cu o facultate filosoficii, juridio[oi leologici;

    la S a tir-m are unri Liceu cu o facultate filosolici qi leo-logici;

    la Clusifi unil Liceu cu o facuhate filosoficl , jurirlioi qi me-dico-chirurgic[ ;

    la AIba-Julia unfi Liceu cu ofacultatefilosoficiqiteo-Iogici;

    apoi gimnasie Ia Urbea-mare, Temisidr[, Satir-lnare, Baia-mare,Carlu - rnare, Aradri, Clusiri, Alba - Julia, Bisteltia, Sfibinifi,Brasiovfi, gemileu d'in Cicir, $ernileu d'in Silvania, Canta,Tyrgu - muesiului, Pretoriulir secuilorfi, Elissa, si St.-Nic6r[d'in Giurgiu, cari se linu[ mare parle cu spesele statului;

    39

    2) Penlru rnagiarii do religionea reforrnati:.Ia Debre[inil, Aiuttir, Tyrgu-rnuresiului, Clusiil, Pretoriulfi se-cuiloril oi digertfi collegie cu girnnasie, la Orestia si Silviagimnasie i

    3) Pentru rnagialii de religionea sociniand:la Clusit unt collegiu cu girnnasifir la Turda si Cristurlgimnasie;

    4) Pentru sassii (germanf de religionea ltttelanfl:la Slbiniri o Acadernil de sciintie juridice, apoi la S[binifi, Bra-siovfi, Illedieoi, sedisirlr[ qi Bisterti[ gimnasie in cari se invetiiqi soiinliele lilosofice.

    Romanii neuniti n'avurl neci unil institutfi de lnvetiaturl rnaiinalti, dri. cei unitY avurl numai doue gimnasie episcopali la De l-ii,,rit qi la Blasifi, $i uui singuril liceulaBlaqifi, in care afarltle sciintiele filosofice se propuscrl celle teologicc' Numerr]si junimoRomanl care nu se consecre smr.ii ecclesiaslice, [u oonstrins[ anrnbli la institutele catolice d'in tdrril, in cari se propunea cciinliclornai inaint., dupl rnedodult si sisterna ucolaslioil, do prolootori,nugiuri in iitolo latinl, ir[ in annii rnai d'in urm[ ln 000 rnu'giaril.- prio resbellulil oivil cellft mai d'in urm[, tn caro llotnnttii uustatt oa partit[ incontra rnagiarilorri rebelli,

    .

    s'au laoulil prusto

    putinti[ umblarea Ia sc6le impreunl; de alli parto ln gcolelocelle occupate de professori magiari se propunil acumil soiin-,tJ tn fmba magiari cea inci necuhivati, si forte grea penlrflRomanii, qi care pentru dinsulfi nu e de neci unfi folosfi praciici(ttup[ principiulfi drepturilorfi de o rnilsurl pentru tirtc nir[io-nifr>, to atdtil mai pugint de ver-unf, folosfi scientifici' Sub-mt"lff tleputatY, insircinafi in specie cu acdsla

    '

    r6gh asid dardpt."i"rf,-it ministelid allil cultului, oa s[ binevoidsci a de-,.t iA. notunilorfi, pind la organisarea ulteri6re a sc6lelori ' ofacultate juridicI nationale in Blasifi cu 1' Octobt'e a' c'untle se afli ii o facultate filosoficl si teologic[

    ' si a redicA o

    r:ur.are pentru inveti[tura religionei greco - neunite ' - speselepentru sttstinerea acestei facultdti se vorli putr! sc6te I'au d'iniiondurile politice alle Trasilvaniei sau d'in alte summe disponibilialle statului.

  • &0

    De o camil rlatl aru fi do arljunsil penlrrr oullul'u Junlrrol lnrroOslii specialitato urmill,6riele obiecte politico-jurirlico, lrnpllrliloin trei anni:

    .I.1. a) enciclopedia sciintielorfi politico -juridice;

    b) dreptuhi naturei si dreptult gentiloril;2. c) istoria statelorfi qi statistica;

    il.3. d) dreptulfi Romanfi;4. e) dreptulf, positivfi civil si penal;

    f) processura judiciari[ ;ilI.

    5. g) sciintiele camerali (economia sociale s. politicfl, finantieleetc.);

    h) dreptulfi mercantil;6. k) dreptulfi publicri austriacfi, legea communale, organi-

    sa[ionea polilicd, judiciarid, etc.;I) Politia, sau sciin[ia despre securitatea public[.

    cari obiecte, dupi insemnarea aci d'in susfi, arfl put6 sd se pro-punl de 6 professori cu unt onorarifi de cite 800 fl. M.C. pentruunir insfi. La acdste-a ar mai fi de adaussil postulfi susfi-memora-tului professorifi de religione, cu unfi onorarit de 600 fl. M. C. preannfi,

    Inaltfi Ministerifi allfi cultului ! Redicarea cdtfi mai currdndfl aacestei facultA[i, inc[ mai inainte de ce s'ar face organisationeacompleti a scolelorri, care o astdpti nationea Rornan[ cu secu-ranlii de Ia inaltult guvernfi, este de o lipsfl care nu suffereintirdiare, de o parte peuhu od mai multe cente de studentir'au impedecatfi prin intdmpldrile d'in urml de a si urmd inve-[iaturile, $i acumfi nfi mai poti remdnd neoccupa[i cu lucruri folo-sitorie, fdrl cellfi mai mare damn[ atdtfi penhu sene cdtfi sipentru na[ione; de alt[ parte pentru ci nationea aro lips[ de 6rnenYproveduqi cu necessariele cunnoscinl,is ecientifice spre a putdimpld dupi cuvin[ifl posturile politioe Oi judioiario co i se cu-vinfi ei.

    LI

    Suptirrsonrna(ii rugdndfi pro irraltrrlil Minislcriil nllii orrltu-lui 0n uii binovoirlsci a lud in considerationc acdslil forbinto rlo-rintiii u na(ionoi qi a o deslegri cdtil mai curr0ndil, rcmAnetrrfiou asEccurarca cellei mai distinse stime.

    Vienna, 1. Septembre 1849.Ai inaltului Ministerifi alhi oultului.

    pleca[i servi.Deputatii nationei Romane.(Urmdzi subscrip(ionile.)

  • 10'

    Supplica pentru I'eoccuparea iliecrsei Versetiului.

    Inaltfi Ministerifi allir Cultului !

    Inainte cu cdteva seplemdni au leposalil Stefanil Popovioi,Episcopul[ diecesei Yerqetiului d'in Banatfi, cal'e mai dc dernullfi se nurniii diecesea Caransilbeqiului. Acestil Episcopatilnumerl preste 300 cle parochii, intre cari abid sunt 30 ser-besci , insX tare amtnestecale cu Romani, dr[ celle - I - alle t6tesunt communitffti locuite numai de llornani. D'in respectulic[ acdsth dieccse a Yers,etiului coprinde in sene o impopurl[ioner.ru preponclet'antii Rornan6, se . cuvine ca Romanii cari locuesoiinrr; insa qi forndzl o societate religi6sl

    -

    in inlellessulfi S' 2'nllil drepturilorfi fundamentali date de Maiestatea sa in 4' Mar-l,iil u. c.

    -

    sfr intre in usult lutorfi drepturilorfi ce se cuvinfi fii-rjiirei biserici recunnoscute prin lege, prin care $. li se increde qinrlministrarea luoruriloril selle ecolesiastice. Ins[ fiindi c[ resbelluliloivil, care curge acumfi in Banatt, nu indulge ca multfi cercetatiiRornani s[ pun[ in lucrare dreptulf acest'-d in modLrlfi prescrissfiprin can6nile bisericei resHritane, si precumfi au ceruti'r ei ilr pun-iul[ 3. suptfi c) d'in peti[ionea a.sternutl Maiestatei sellc in 25' Fe-bruariu a. c. : aqid dar[ subscrisqii d'in motivult ca in aceste im-pregiurdri critioe phstoria suflletdsci si nu p[temdsc[ ver-o sci-i*.*, .. simtfi cletori ca cleputa[i ai nationei a rugd pre inaltulfiMinisteriil alli cultului : Sii binevoidsc[, fr{r' de vetemareatlreptului tle allegere, care in puterea canoniloril bisericei l'esiritancse cuvine clerului si poporului diecesanfi, $i a decisionilorfi adu-ndrihrir cle la Blaqiir qi de la Lugosiir celle intemeiate pre can6nilememorate, oari decisioni serYescil de indreptarifi strbsorisqilorfi

    &3

    tleputa(i, Si fxr'do urrndri pen[r.u viitolifi, -

    in aoestf casil estraordi-nuriil, o-.lunomi atlministt'ator.ifi pr.ovisorifi altfi diecesei verqetit

    -

    carans[beqiane pre Arohimandrihrlfi Patriciu Popescu, b[rbatfiproverlutt cu cerutele calitiii canonice, spl'e a cirui mai mare re-comrndndare nu ptltemir trece suptfi t[cere impregiurarea, ci dinsulipentrumoralitatea si multele selle cunnoscirr[ie, ca Romanfifu-chi[-matt la Carloviciil Si nurnitt assessorifi oonsistorial allfr archidicce-sei,

    -

    de la cale b[rbatil, ca unulfi ce este nlscutff qi crescutil intliecesea Yersetiului, se pote astcptd c[ va fi in stare mai multil decdtilver care altult de a mdngiiti pre Rornanii d'inBanatil cei muh'iceroetati de plagele resbellului, qi de a-i lin6 qi de aci inainte inapplecarea cOtri mesurele nouei prcfaceri a Austriei'

    Totil de o data s[ binevoidsci inaltuli Ministerii allir cultului,a ordin[ irr intellesulfi susir-atlinsului s. 2 allir drepturilorfi funda-mentali, ca averea cea lilssali de reposatulil Episcopi Stcfanf Po-povici s'[ nu se transpuni in cassa nationale serbdsc[ d'in carlovioiil,ci si reman[ ldng[ benelicifi, d'irnpreunh cu veniturile intercallarie,si s[ se adrninistre de rlreg[toria diecesan[

    -

    qi a oppri pre patriar-chulil.serbescfi de la ver-r:e arnmeslecit pre viitoriir in lucrurile bise-ricei Romane, c[ ci alare amnestecfi contradice principiului dreptu-riloril rle o mesurfl, si de rnulte ori memoratului s.2. allfi drepturi-loril fundamentali, basate pre acestt principiti,

    -

    si a da voiflRo-manilorfi de a [ind uni congresir pentru constituirea loril ecelesia-s[ic[, $i allegerea Episcopilor[ qi a unui Mitropolitfi,

    -

    irH pini lattefiniii,a asietliare de Episcopfi in scannulil diecesei Yersetiului, afaoe dispusctione ca clericii cei de chirotonitir, dupl vecinetatea gi.orn,no,iit^tro locului si se inth'cpte la Episcopulfi Trasilvaniei saula allfi Aratlului, spro chirotonire.

    Yienna, 20. Juliil 1849'Cu distirs[ stimi'

    pleca(i servi, Anrh'oifi lnguna m'p' Episcopir Romanil d'in Trasilvania'

    Jottnno Mooirlni rlc Focn rn'p' proprietariu d'inBanatfi''Pelrtt Mocioni rlo !'ocn, rn' p' proprietariir d'in Banatfi'Jottnnol'rlllttrrnttrn.p.prtttopopudeBrasiovud'inTrasilv.thlrtt Ourtttottllr ln, p' ()npilanil oettttii Ternisi6rei'Dr. Juttttno l)obrnnii nr'p' Agcnte dc curtc, d'in Banatfi'

    trz

  • ItlL -

    45' '

    conil, uu triitil pin' acumi"r qi tr[iescfi d'in ddrile celle de bunXvo-t"'u'11'",[1ff

    Hl",llrno*u, Mitropori(lorfi si parriarchiloril diver-selori nalioni ce se [in[ de urra qi acea-dqi credin[i[, conditionat[prin constitu[ionea bisericei resfiritane r nu se radimfl pre pugteadministrative, ci pre punte curat[ dogmatice, adeci pre mlrturi-sirea unorfi si acellor'-Aqi dogme, unei qi acellei-rlsi tradi(ionir sipre observantia unorf usanlie ecelesiastice curatri ceremoniali lacultulil dumnedeescfi, cari cerfi ca Episoopuli servindfi ofliciuli di-vinfl in rugXqionile solite s[ memoreze pre Mitropolituli, si acest'-tipre Patriarchuhi ({i[ acest'-d si strftinri). Biserica reslritanl dup[dogmele selle crede c[ capulfi ei esle Christu, aqid darl crede intr'unfi capil nevesibil, si se dislinge de biserica appusani prin acea-ici ea in respectulil adrninistrationei selle are pentru fi[-care nationounil capil proprifi allessfi, care la diversele nationi de acea-dqi cre-dintil p6te fi qi diversfi (mistici s. collectivfi, sau lisict s. singula-riri). Asid, pentru essemplu, la greci qi la rusqi se adminisl,rl bi-serica prin uni sinodri, in Romania prin unfi mitropoliti diversil domitropolitulil Moldaviei, etc. ; ins[ biserica appusani formdzl ounitate perfectl atdtri in respectulfi dogmhticil, cdtfi si in cellfiadministrativt, $i ierarchia ei are de temeifi o sistemfl care nu seuiti la nal,ionalitdti.

    -

    Celle pin' aici tlisse se potil conlirmriprin t6ti pagina dreptului canonic[ gi a dogrnaticei bisericei res[-ritane.

    Deci ou' tdte c[ ar st{ in natura acestorfi drepturi qi dogmeca biserica reslritanl-na[ionale s[ Iii mdntuit[ de pdlcdri si assu-priri, insl biserica Romanilorfi cldri spre cea mai mare a lorfi ne-fericire suptfi appesarea despotic[ a ierarchiei serbesci, cate auavutfi cea mai stricdlidsH incurgere asupra lorfi, atdtf in respectulfiintellectual, c6[i si in cellfi moral qi material. Episcopii serbesciafplcarl t6te medii-licele spre a inchide Romanilorfi drumulfi de aveni la cultur[ intellectuale gi morale. Ei au facutfi ca scolele Ro-manilorfi sh cadii aqid de tare incdti sau se desfiin[iari qi puginelescole cari le redicasser[ communitri[ile rornane cu spesele lorfi, saupuindu-li-se invetiatori serbesci in locfi de instilute de culturi scprefdcurfi in institute de slovanisare. In acestil modil de lucrarebatjocuritorifi de tdte drepturile omenitdtii s'aq distinsfi mai allessi

    11.

    Supplicapentru ilespartirea ierarchiei Romane ile cea ser-bCsca, s'i pentru rinerea unui sinoalu Romanu general'

    lnaltfi Ministerifi !

    Patriarchulfi serbescfi au c[stigatri voi[ de a adund pre totiEpiscopii intr'unfi sinodfi in care s[ se tracteze lucrurile bisericei,.rHtitrnt. In acesti sinoilfi sper[ numitulfi patliarchil c[ va de-cide qi despre lucruile ecclesiastice alle Romaniloril, si qi va re-servd qi pre viitorit suprema[ia preste Romani. Ac6st[ caus6 prea-moment6sl pentru viitoriulfi bisericei si nationei Romane face preumilitil subscrissa deputatione a nationei Romane a substerne inalttt-lui Ministerifi urmlt6riele punte spre dislucidarea reporturilort intrebiserica Romanl qi cea serbdsc[.

    Biserica Roman[ d'in Austria, a clrei administratione era desene etellt6ri6, lmpHrlitfl ln mai multe Episcopate au avuti pinl Iaannulfi 18g9, capulil seu proprifi independinte de Ia vdr-ce all[ bise-ric[, care 't..tilte Mitropolitfi national, precumri sevede tl'in aici all[lurata fascidrH.

    Droplrrlii bisericoi Romano de a avd unfi ataro capfi se radilnfipru propriu oi conetilutiono intemeiat[ pre ritul[ bisericei reslritane,taro constilutiono cero ca bis0rica unei nationi in respectuli admi-rtrativil elt lifi de scns stetltdrii qi independinte de la biserica ver-cfiroi alto nutioni. Apoi biserica'res[ritanl este nationale pentru c[oultulfi dumnedeescfi si administrationea ei se face in limba natio-nate, ii cu l6te c[ biserica reslritan[ are numai unfi dreptfi cano-nioil (cnrtea legii), insi administra[ionea ei se intemeidzl si pre in-rllnginliolo, usanliele qi datinele proprii alle nationilort, in finepeniru o[ proulii r de la Miropolitfi pina la cellfi d'in urm[ dia-

    II

  • intle loti cei-l-alqi fostulfi mitropolitt serbescfi Stratomirovich, per-secutoriri notoriri allil Romanilorfi care dicea adese ori c6 nemicflnu-i e mai unitil de cfiti lirnba Romana:

    Intre alali impregiurdri cultura nationei Romane firesce nupul,ri s[ se tlesvrilte, c[-ci pulerea care essetcea serbii preste Ro-*oni .'uo manulinutfi cu atdta severitate incdtfi toti bilr'batii carir:utedi6 apperrl interessele nationei si a desceptd spiritulfi celliladorrnitili-ru pun.u in periclu de a c[dd suptfi persecut'ionea lorficare finirl mai tott dd-una cu essiliulfi. Nu e greu de a priccpdpentru ce capctele bisericei serbesci se purtrl cu aqid de mare into-ierantil cdtr[Romani, clicl vomil observlc[serbii in a cHrort rndnlera suprema[ia , numerl abid la unt million, r!r[ subordinatii Ro-mani preste trei millione de sufIlete, qi prin urmare c[ acist[ dis-propoi'trion* de impopur[[ione spt'e sustinerea predomnirei lorfrnu ,, put.u indrepth altrninterd, de cdtfi numai printr' o appe-sare spirituale, ii prln dep[rtarea tutoril b[rbatilorfi luminatid'in sinulil nationei Romane, In aceste-ii jace causa principale pen-tru care au remasfi intleretri in culturi nationea Roman[ qi preu-[imea ei.

    Dar' nu tnai puqinil vetem[t6ril pentru Rornani au foslfi su-prematia bisericei set'besci qi in respectulfi moral, de 6ri ce lim-bafro*rne s,au scossfi d'in celle mai multe biserici Romane, $i s'aupusil episcopi, protopopi qi preuti selbesci, cari sau nu sciea sauutrie ii*f," poporutui, $i cari prin utmare lipsiti de capaci-frte, de am6rea cOtri natione, dar' totil de o datl si de in-,retlerea nationei, negrigea cult'ura ei morale sau o impedecd in

    intellessuli ietarchiei serbesci, care totil dd-uua avea inaintea ochi-loril predomnirea qi slovanisarea nationei Romatte'

    Dar' qi in respectulil material pretlomnirea bisericei selbesciau fostil pentru na[ionea Romanl f6rle stricdti6s[' Pentru c[ tt]tenrniiuUfu' episcopateloril Romane in timpulil vacanliei lorfi' pl'e-cumil gi averea leposa[ilorf episcopi, $i venilurile monlsterielorilintrd in a$iri nuutita cass[ nationale (serbdsc[), care se adminislrriO, t0itX mitropolituli serbescfr suptf controlluli a trei serbi '

    insl

    firl ver-o incutgele a Rornaniloril' D'in acdstl cassft de bani ade-veratilsespintleasuurneenorme.pentruintemeiareasisust.inereadiverselorfi institute

    ' pentru fundalioni la stutlen[i miseraci

    ' si al-

    IL

    _II

    II

    II

    I

    :. .L'I Jtbl6 assemine, dar'abeste bine{icie se drl numai la serbi qi necio datX la Romani, cari conferiii mai multri in acdstH cassX,qi Rornanii pentru ai c[rori prunci gi prcu[ime nu s'au fdcutfitreci o datl nemica, era detori s[ su{feri[ ca s[-i appese inrespectulfi intellectual, rnoral qi rnater.ial o natione str[in[, deabiri de unri seclu veniti, pre ei locutorii originari ai tenei.

    In ac6sti trist6 stare a bisericei Romane ne vedemt con-strinqi a rugri pre inaltulil ministeriri in numele na(ionei, ca prelerneiulfi dreptului ei avutfi, si prin istori[ demustratfi, precurnfiqi in intellessulfi constitu[ionei d'in 4. Mattit a. c. prin cafe lafii-care natione se garantdz[ limha, na[ionalitalea qi libera eidesvoltare, si pre temeiulil S. 2. d'in drepturile fundarnentali,prin care fii-c[rei biserici se assecur.dz[ libertatea ei, spre in-ldturarea mai susfi inqer.iatelorfi relle provenil6ric d'in suprematiaierarchiei serbesci si vetem[tdrie atdtfi statului cAtfi si nationeiqi bisericei Romane, s[ se concidi unfi mitropolitir cu totulilindependinte de Ia suprema[ia serbdsci, si sil gc den voiil cuacestfi mitropolitfi sH se alldgi inlr' unil congresoi convocutfi tl'inna[ionea Romanfl prin deputa[i preulY qi seculari, curc npoi shse asterni Maiestatei selle spre prea-inalti inlfirire.

    Ce se ailinge de viitoriulfi sinodfi allfi Episcopiloril scr.bc-sci, ne rugAmt ca sfera lucrdlii lui s[ se intindi numai asupr.nlucrurilorfl bisericei serbesci, si intrebHqionca despir[irei biseri-cei Romane de cea serbdsci si nu se pertracteze in acestfi si-nodri, pentru c[ noi cu modulfi acest'-ri avernt totfi dreptuli sh