Atestat- Impozitul pe profit

CUPRINS

Argument 2

Capitolul I Noţiuni teoretice despre impozitul pe profit 3 1 Impozitul pe profit 3 1.1 Contribuabili 3 1.2 Scutiri 4 1.3 Calculul profitului impozabil 6 1.4 Cheltuieli 7 1.5 Provizioane şi rezerve 11 1.6 Amortizarea fiscală 12 1.7 Pierderi fiscale 14 1.8 Plata impozitului 15 1.9 Impozitul pe venit 15

Capitolul II PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE “ROMSIP” S.R.L. 16

2.1 Profilul firmei 16 2.2 Prezentarea situaţiei economico-financiare a întreprinderi 17 2.3 Aplicaţii- plata impozitului pe profit 19

Capitolul III REGISTRUL JURNAL 20

Capitolul IV CONCLUZII 22

ANEXE 23

BIBLIOGRAFIE 30

1

ARGUMENT

Am ales acesta temă pentru a evidenţia din punct de vedere fiscal şi contabil importanţa şi complexitatea acestui impozit şi beneficiile pe care le aduce într-o societate aflată în continuă schimbare economic deoarece impozitul pe profit la bugetul de stat este un venit considerabil. Scopul fiecărei unităţi economice cu scop lucrativ este obţinerea de profit. Profitul este cel care măsoara performanţele unei întreprinderii, de obţinerea lui depinzând în cea mai mare măsura continuarea activităţii. De aceea, pentru fiecare agent economic obţinerea de profit este o prioritate. Pentru profitul obţinut, agenţii economici, datorează în condiţiile legii impozit pe profit. Aplicat în diverse cote procentuale, impozitul pe profit este un indicator al unei situatii financiare sănătoase capabilă să susţină societatea civilă. Impozitul pe profit reprezintă, ca orice impozit, un venit al bugetului statului, utilizat pentru acoperirea cheltuielilor statului şi ale cetăţenilor unei ţări. Pentru o unitate patrimonială el reprezintă o cheltuială, o contribuţie la fomarea bugetului statului. Impozitul pe profit în decursul timpului a suferit modificări atât în calcul cât şi în modificarea persoanelor ce se impun. În legislaţia actuală s-au făcut modificări care au avut un carcater restrictiv şi constructiv la colectarea veniturilor.

2

Capitolul I NOŢIUNI TEORETICE DESPRE IMPOZITUL PE PROFIT

1. Impozitul pe profit Impozitul pe profit reprezintă un impozit direct ce afectează cheltuielile şi implicit profitul întreprinderii.

1.1 Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili: a) persoanele juridice române; b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică; d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română. f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplică după cum urmează: -în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate; b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane; d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

3

1.2 ScutiriSunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: a) trezoreria statului; b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate -persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;-cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase. g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietary i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii. k) Banca Naţională a României.

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor; b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor; c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare; d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive; e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;

g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole; h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile; i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică; k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării

4

ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. l) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz; m) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică; n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III. Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Anul fiscal este anul calendaristic. Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cotele de impozitare Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Impozit minim Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

1.3 Calculul profitului impozabil

Reguli generale Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabi. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal. Venituri neimpozabile

5

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridică română; b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare şi a obligaţiunilor emise pe termen lung, efectuată potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, a lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere; d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.

1.4 Cheltuieli Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor; e) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;

6

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil; k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate; l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor; m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale; n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti; 2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori; 3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor; 4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator , cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament; d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori

g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve

7

h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutare i) amortizarea j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop; n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă; e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii; f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

8

h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile

j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului; l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat; m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate. În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz; p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, precum şi cei care acordă burse private, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos: 1. 3 la mie din cifra de afaceri; 2. 20% din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale; r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost supendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

s) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro annual ş) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.

9

t) în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

1.5 Provizioane şi rezerve Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel: a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor; c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor,

.

Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se

10

determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, până la deductibilitatea integrală a acestora. În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda. Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.

Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sunt nedeductibile. În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, dobânzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

1.6 Amortizarea fiscală Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului; c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

11

a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă; d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică; f) amenajările de terenuri. Nu reprezintă active amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele împădurite; b) tablourile şi operele de artă; c) fondul comercial; d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii; e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare; f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor; g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor. Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli: a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară; b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată; c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă. În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.

În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori: a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani; b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani; c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:

12

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix; b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia. a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune; b) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz; c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz; d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani; e) amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă. Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

1.7 Pierderi fiscale Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. În cazul persoanelor juridice străine, se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

Credit fiscal Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină. Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute sau la venitul obţinut din statul străin. Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin şi dacă persoana juridică română prezintă documentaţia corespunzătoare din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.

13

Pierderi fiscale externe Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilă doar din veniturile obţinute de sediul permanent respectiv. În acest caz, pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

1.8 Plata impozitului Plata impozitului se face astfel: a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit. b) contribuabilii, au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. . Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor care depun declaraţia anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute in legislatie. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

1.9 Impozitul pe venit

Orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit. Asupra veniturilor prevăzute la alineatul precedent se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări de şomaj. Baza de calcul la care se aplică aceste contribuţii este limitată la 5 salarii medii brute pe economie la nivelul salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Obligaţia declarării, calculului, reţinerii şi plăţii contribuţiilor revine plătitorului de venit.

Contribuabili Următoarele persoane datorează plata impozitului şi sunt numite în continuare contribuabili: a) persoanele fizice rezidente;

14

b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România; d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri.

Capitolul II PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE “ROMSIP” S.R.L.

2.1. PROFILUL FIRMEI

S.C. ROMSIP S.A. este o societate cu capital exclusiv privat înfiinţată în anul 1991.Societatea are sediul în Cluj-Napoca, strada Gheorghe Dima, nr. 9, având secţii de producţie şi unităţi de morărit şi panificaţie pe teritoriul întregului judeţ fiind înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J12/124/1991.Prin statutul său juridic societatea poate înfiinţa sucursale şi filiale, atât în ţară cât şi în străinătate.Principalele direcţii de activitate ale firmei sunt:- fabricarea de articole confecţionate din textile- fabricarea de mochete şi covoare- fabricarea produselor de morărit, panificaţie şi patiserie- structuri şi tâmplării metalice şi din lemn- prestări servicii în domeniul izolării termice. S.C. ROMSIP S.A. îşi desfăşoara activitatea conform legislaţiei în vigoare şi are deschis cont atât în lei cât şi în valută la BANCA TRANSILVANIA. Majoritatea operaţiunilor de încasări şi plăţi se fac prin intermediul acestei bănci, atât pentru clienţii şi furnizorii interni cât şi pentru cei externi. Desfacerea produselor şi prestarea serviciilor se realizează pe piaţa din ROMÂNIA în cea mai mare parte, iar pe piaţa externă ca Germania, Austria, Italia, etc. Clienţii firmei sunt persoane fizice şi juridice, numărul acestora depăşind 25. Cererea pe piaţă externă înregistrează o creştere de aproximativ 12% pe an, iar pe piaţa internă se menţine aproximativ constantă. În vederea aprovizionării cu materii prime şi materiale firma are încheiate contracte pe termen scurt, mediu şi lung cu diverşi furnizori din ţară şi din străinătate. Firma se aprovizionează de la un număr relativ mare de furnizori. Produsele şi serviciile oferite de firme sunt compatibile din punct de vedere calitativ cu cele ale firmelor cele mai competitive în domeniu, fapt pentru care acestea se bucură de aprecierea generală a clienţilor. Pentru menţinerea şi ridicarea acestui nivel calitativ, societatea face eforturi permanente în ceea ce priveşte achiziţionarea şi operaţionalizarea unor tehnologii de ultimă oră cât şi pentru pregătirea corespunzătoare a personalului. Firma dispune de un capital social de 48.031 RON . Capitalul social este împarţit în 29 200 de părţi sociale în valoare de 1,64 RON fiecare. Capitalul social al societăţii poate fi mărit sau redus pe baza hotărârii AGA în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege. Repartizarea dividendului se face pe acţiune şi se înmulţeşte cu numărul de părţi sociale ce aparţin fiecărui asociat.

15

2.2. PREZENTAREA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE

La nivelul firmei, datorită folosiri unui pachet de programe contabile permanent actualizat şi a utilizării tehnicii de calcul de vârf, se întocmesc atât documente contabile cerute de legislaţia în vigoare, cât şi documente statistice necesare conducerii în luarea deciziilor. Diagnoza subsistemului financiar s-a bazat pe bilanţul contabil şi anexele acestuia, balanţe de verificare şi rezultatele exerciţiului pentru anul 2009.

Analiza rezultatelor financiare:Rezultatele financiare pe anii 2009 - 2010 sunt prezentate în tabelul următor :

Nr. Crt.

Denumire indicator 2009 2010

I Venituri totale 172 281 273 1361.1 Venituri din activitatea de exploatare 42 255 63 8501.2 Cifra de afaceri 37 370 96 0501.3 Alte venituri din exploatare 13 116 1 3962 Venituri financiare 13 238 18 2873 Venituri excepţionale 86 302 93 553II Cheltuieli totale 124 497 178 3341 Cheltuieli pentru exploatare total, din

care:40 220 86 562

1.1 Cheltuieli privind mărfurile 37 600 12 2501.2 Cheltuieli materiale totale 20 507 47 9831.3 Cheltuieli cu personalul totale 12 394 20 1491.4 Alte cheltuieli din exploatare 1 240 1 1501.5 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele 2 125 7 2492 Cheltuieli financiare 3 241 13 8603 Cheltuieli excepţionale 7 170 11 910III Rezultatul brut al exerciţiului/ profit brut 47 784 94 802IV Impozit pe profit 7 645 15 168V Rezultatul net al exerciţiului/ profit net 40 139 79 634

Prezentate în preţuri comparabile valorile pe anii 2008 -2009 scot în evidenţă următoarele: • Veniturile din exploatare au crescut în 2010 faţă de 2009 cu 2.22% • Profitul din exploatare a crescut cu 3.27% • Rezultatul brut al exerciţiului în creştere s-a datorat creşterii profitului atât în activitatea

16

de exploatare cât şi în cea financiară.

În tabelul următor se prezintă evoluţia valorii adăugate şi a scutirii sale:

Nr. Crt.

Specificare 2009 2010

1 Cifra de afaceri 37 370 96 0502 Valoare adaugată 16 289 27 1003 Cheltuieli cu personalul 12 394 20 1494 Impozite şi taxe 347 4335 Excedent brut din exploatare 2 035 7 287

Rata profitului =profit/cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un venit din exploatare. Ea reprezintă un venit ce cuprinde atât cheltuielile aferente desfăşurării activităţii cât şi profitul. Se observă o creştere continuă a cifrei de afaceri în cei trei ani consecutivi urmăriţi, creştere determinată de influenţa celor doi factori ce intră în stuctura sa, dar şi de o serie de factori externi (inflaţia, variaţii ale puterii de cumpărare a populaţiei). Influenţa cantităţii vândute se manifestă prin inexistanţa cererii la diferite sortimente de produse, sau scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. De asemenea cantitatea de produse vândută este determinată de capacităţile de exploatare existente( uzura utilajelor, potenţialul uman). Rata profitului exprimă cât de rentabilă este activitatea pe care o desfaşoară firma fiind evidenţiată în tabelul următor:

2007 2008 2009 20100,36 0,39 0,45 0,48

Creşterea ratei profitului se datorează în primul rând creşterii preţurilor datorită unui nivel ridicat al inflaţiei, sau a creşterii producţiei vândute. În cadrul secţiei de exploatare nu se lucrează cu producţie pe stoc.

Indicele profitului = profit din 2009/profit din 2010 = 0,5

Indicele cifrei de afaceri =cifra de afaceri din 2009 / cifra de afaceri din 2010 = 0,38

17

Întrucât pentru a putea să facem o analiză financiară pertinentă, factorii unei fracţii trebuie să fie în valori comparabile, pentru activele fixe şi capitalul propriu au fost recalculate valorile aşa cum s-a arătat în capitolele precedente ale lucrării. Pentru o analiză comparativă, indicatorii care pun în evidenţă rentabilitatea capitalului sunt calculaţi cu valorile din bilanturile contabile si cu valorile corectate. Rentabilitatea capitalului s-a situat sub 3% scăzând în 2009 la 0,7 % , adică practic sub limita accptabilă pentru orice investitor. Având în vedere că şi profilul din exploatare se situeaza în 2009 la 1,6 % din totalul veniturilor din exploatare, este evident că rentabilitatea capitalului nu este numai rezultatul unei supraevaluări a activelor imobilizate, ci este rezultatul unor performanţe slabe a tuturor funcţiumilor întreprinderii. În acelaşi timp, având în vedere tendinţa descrescătoare a performanţelor este un semnal de alarmă privind necesitatea stringentă a implementării unor măsuri de restructurare.

Aplicaţie1. Realizările firmei 345 = 701 4 500 RON2 .Vânzări 411 = % 5 220 RON 701 4 500 4427 7203. Salarii 641 = 421 1 640 RON4.Impozit profit întreprindere 691 = 441 184,96 RON

6.Închiderea de cheltuieli 121 = % 3 721 RON 6022 300 6021 100 605 350 627 8 612 250 625 114 628 150 626 121 6028 425 6581 63 623 200 641 1640 7.Închiderea de venituri % = 121 4 500 RON 701 1 450

18

704 1 750 707 1 300

IV. REGISTRUL JURNALNr.crt.

Dataînreg.

Documentul

(felul, nr., data)

Explicaţii Simbol conturi SumeDebitoare Creditoar

eDebitoare Creditoare

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.1 01.03.2011 ROP1223 Consum combustibil % 401 372

6022 3004426 72

2 02.03.2011 ROP1224 Vânzări de mărfuri 4111 % 372707 300

4427 723 02.03.2011 FGR23476

89Consum energie % 401 434

605 3504426 84

4 03.03.2011 ROP1226 Cheltuieli bancare 627 581 8 85 04.03.2011 ROP1227 Ch. cu colaboratori % 401 99

621 804426 19

6 05.03.2011 ROP1228 Venituri din servicii de catering

4111 % 496

704 4004427 96

7 10.03.2011 ROP1229 Cheltuieli cu chiria 612 462 250 2508 13.03.2011 ROP1230 Venituri din produse finite 4111 % 1798

701 14504427 348

9 14.03.2011 ROP1231 Cheltuieli cu deplasare şi cazare

625 542 114 114

628 542 150 15010 19.03.2011 ROP1232 Venituri din amenajări

interioare4111 % 1566

704 13504427 216

11 20.03.2011 RGF1233 Cheltuieli telecomunicaţii % 401 151,03626 121,81

19

4426 29,2212 23.03.2011 ABC 1156 Cheltuieli cu materiale

consumabile% 401 527

6028 4254426 102

13 25.03.2011 ROP1235 Cheltuieli cu amenda 6581 5311 63 63

14 30.03.2011 ROP1236 Cheltuieli cu protocol % 401 248623 200

4426 4815 31.03.2011 ROP1237 Vânzare de mărfuri 4111 % 1240

707 10004427 240

De reportat:

20

V. CONCLUZII ŞI PROPUNERI Având în vedere activitatea comparativă a ultimilor ani se observă o creştere a profitului , activitatea firmei este considerată ca având un trend crescând, urmând ca în următorii ani să-şi realizeze politica financiară propusă. Având în vedere ca impozitul pe profit este un indice reprezentativ în activitatea firmei, indicii obţinuţi indică o activitate favorabilă a firmei, reflectată în impozitul pe profit datorat şi achitat. Societatea comercială îşi achită datoriile faţă de bugetul statului, poate să efectueze plăţile trimestriale deoarece activitatea este fluentă, încasările şi plăţile se desfăşoară în grafic. Pentru o mai bună activitate, firma îşi propune să-şi realizeze obiectivele prin politica financiară, iar în domeniul impozitului pe profit să-şi reducă cheltuielile nedeductibile, dar în acelaşi timp să aibă şi activităţi legate de alţi agenţi economici, populaţia (sponsorizări, mecenat, protocol). Impozitul pe profit datorat este comparat cu alte societăţi din domeniu observându-se o bună contribuţie la bugetul statului. De aici concluzionăm că societatea comerciala “ROMSIP” S.R.L. îşi îndeplineşte atribuţiile realizându-şi şi un obiectiv major al politicii financiare din România. Comparând cu celelalte datorii la bugetul statului (TVA, impozit pe salarii, impozit pe dividende) societatea comercială în legătura ei cu bugetul statului se observă prin compararea sumelor şi termenelor de plata că societatea este, după indicii calculaţi, o societate eficientă care îşi doreşte să-şi crească cifra de afaceri pentru o mai bună desfăşurare a tutoror relaţiilor, atât cu furnizorii, cu bugetul statului, cât şi cu angajaţii.

21

ANEXE

FACTURĂ

Furnizor: ELECTRA SRL Cumpărător ROMSIP SRL Nr.ord.reg.com./an: J12/3384/2007 Nr.ord.reg.com/an: J12/124/1991 C.I.F.: RO 400 114 C.I.F: RO 16771852 Sediul: Memorandumului nr. 27 Sediul: Gheorghe Dima nr. 9 Judeţul: Cluj Judeţul: ClujCapital social: 2000000 Cod IBAN:RO01BTRL0124531200110001 Cod IBAN: RO01BTRL0133501130000001 Banca Transilvania Banca: Transilvania

Cota T.V.A 24 %

Nr crt

Denumirea produselor sau a serviciilor

U.M. Cantitatea Preţul unitar(fara T.V.A)

-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1. Consum de energie kw 200 1,75 350 84

1,75 350 84

22

Nr. Facturii: FGR 2347689Data (ziua, luna, anul): 01.03.2011Aviz de însoţire a mărfii..............

(daca este cazul)

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

Semnătura de primire

Total de plată (col. 5+col.6) 434

FACTURĂ

Furnizor: GEORGE SRL Cumpărător ROMSIP SRL Nr.ord.reg.com./an: J12/33425/2005 Nr.ord.reg.com/an: J12/124/1991 C.I.F.: RO 442 607 C.I.F: RO 16771852 Sediul: Câmpului nr. 111 Sediul: Gheorghe Dima nr. 9 Judeţul: Cluj Judeţul: ClujCapital social: 200 Cod IBAN: RO01BTRL0124531200110001 Cod IBAN: RO01BTRL0122511130032001 Banca Transilvania Banca: Transilvania

Cota T.V.A 24 %

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1. Ambalaje Buc 15 28,3 425 102

23

Nr. Facturii: ABC 1156Data (ziua, luna, anul): 23.03.2011Aviz de însoţire a mărfii..............

(daca este cazul)

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

28,3 425 102



FACTURĂ

Furnizor: ROMTELECOM SA Cumpărător ROMSIP SRL Nr.ord.reg.com./an: J40/8926/1997 Nr.ord.reg.com/an: J12/124/1991 C.I.F.: RO 447 320 C.I.F: RO 16771852 Sediul: Gârlei nr. 1b, Bucureşti S1 Sediul: Gheorghe Dima nr. 9 Judeţul: Ilfov Judeţul: ClujCapital social: 318 449 356 Cod IBAN:RO01BTRL0124531200110001 Cod IBAN: RO01BTRL0122511130030532 Banca Transilvania Banca: Transilvania

Cota T.V.A 24 %

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1.

2.

3.

Abonamente servicii de telefonieAbonamente servicii de Internet şi date Abonamente servicii de televiziune

1

1

1

35,73

73,60

12,48

35,73

73,60

12,48

8,57

17,66

2,99

24

Nr. Facturii: RGF1233Data (ziua, luna, anul): 23.03.2011Aviz de însoţire a mărfii..............

(daca este cazul)

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

121,81 121,81 29,22


Total de plată (col. 5+col.6) 151,03

FACTURĂ

Furnizor: ROMSIP SRL Cumpărător Narcisa SRL Nr.ord.reg.com./an: J12/124/1991 Nr.ord.reg.com/an: J12/1233/2003 C.I.F.: RO 16771852 C.I.F: RO 167185 Sediul: Gheorghe Dima Nr 9 Sediul: Izlazului nr. 35 Judeţul: Cluj Judeţul: ClujCapital social: 48 031 Cod IBAN: RO01BTRL0124531270114456 Cod IBAN: RO01BTRL0124531200110001 Banca Transilvania Banca: Transilvania

Cota T.V.A 24 %

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1.

2.

Pâine neagră

Cornuri

buc

buc

500

300

2

1,5

1000

450

240

108

25

Nr. Facturii: ROP1230Data (ziua, luna, anul): 13.03.2011Aviz de însoţire a mărfii..............

(daca este cazul)

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

1450 348



FACTURĂ

Furnizor: ROMSIP SRL Cumpărător PRACTICE SRL Nr.ord.reg.com./an: J12/124/1991 Nr.ord.reg.com/an: J12/133/2006 C.I.F.: RO 16771852 C.I.F: RO 167 225 Sediul: Gheorghe Dima Nr 9 Sediul: Primăverii nr. 22b Judeţul: Cluj Judeţul: ClujCapital social: 48 031 Cod IBAN: RO01BTRL0124531270115563 Cod IBAN: RO01BTRL0124531200110001 Banca Transilvania Banca: Transilvania

Cota T.V.A 24 %

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1. Covoare buc 3 100 300 72

26


(daca este cazul)

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

300 72



FACTURĂ

Furnizor: ROMSIP SRL Cumpărător JUNIOR SUN SRL Nr.ord.reg.com./an: J12/124/1991 Nr.ord.reg.com/an: J12/12356/2008 C.I.F.: RO 16771852 C.I.F: RO 122 225 Sediul: Gheorghe Dima Nr 9 Sediul: Avram Iancu nr. 13 Judeţul: Cluj Judeţul: ClujCapital social: 48 031 Cod IBAN: RO01BTRL0124441290110021 Cod IBAN: RO01BTRL0124531200110001 Banca Transilvania Banca: Transilvania

Cota T.V.A 24 %

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

0 1 2 3 4 5(3x4) 6

27


(daca este cazul)

Nr crt



-lei-

Valoarea -lei-

ValoareT.V.A -lei-

1.2.3.

CovoareMochetePături

buc bucbuc

3510

1005045

300250450

72 60108

1000 240



Bibliografie 1) Atanasiu Pop – „Contabilitatea de gestiune aplicată”

2) Iacob Petru Pântea - „Contabilitatea finaciară agenţilor economici din România, ediţia a II-a actualizată şi îmbunătăţită, Editura Intelcredo Deva 1999”

3) Iacob Petru Pântea - „Managementul contabilităţii româneşti. Contabilitatea practicată de la A-Z , Ediţia a II-a 1999”

4) Ioan Moroşan – „Contabiliatea practică. Obligaţiile fiscale şi sociale ale firmai , Editura Consulting, Suceava 1999 „

5) L. Possler , Gh. Lambru, N. Cucui – „Sistemul contabil al agenţilor economici, Îndrumător practic , 1999”

6) Ministerul Finaţelor – „Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura economică 1993”

28

7) Ministerul Finaţelor – „Norme metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi metodele acestora, Editura economică 1998”

29

Documents

Atestat- Impozitul pe profit