Atelier de creatie sau cum sa imbini utilul cu placutul

Implicarea copiilor, tinerilor, ca si a adultilor, in diferite activitati ocupationale, de joc, munca si viata cotidiana ofera oportunitati de formare a unor deprinderi practice, de dezvoltare a abilitatilor de relationare si comunicare, si de insusire a unor valori care contribuie la pregatirea pentru munca si pentru viata sociala.

Pornind de la acest principiu al terapiei ocupationale, am dezvoltat un atelier de creatie, in care tinerii institutionalizati:

au un cadru de socializare si petrecerea utila a timpului liber; isi pun in valoare talentul, imaginatia, priceperea si indemanarea; isi dezvolta potentialul creativ; isi dezvolta capacitatea de a desfasura in mod independent o anumita activitate; se simt valorizati si utili; dezvolta o imagine pozitiva asupra propriei persoane si isi imbunatatesc increderea in sine.

Activitatea atelierului de creatie s-a dezvoltat pe 3 directii principale : Confectionarea unor obiecte decorative, ornamente, felicitari si bijuterii; Realizarea de expozitii si standuri cu vanzare a produselor realizate; Organizarea unor evenimente speciale cu rol de recompensare si motivare a tinerilor participanti.

Acest tip de activitate poate fi folosit pentru diferite categorii de copii si tineri, inclusiv pentru cei cu dizabilitati.  Beneficiile sunt date de modul de organizare si desfasurare, de adaptarea activitatilor in functie de preferintele, interesele, si capacitatea si ritmul de lucru fiecarui copil sau tanar participant. Cu o atitudine potrivita, de incurajare si apreciere se obtin si rezultate pe masura, devenind o experienta pozitiva care conduce la dezvoltare unor abiltatilor de viata importante, precum:

Formarea unor comportamente, atitudini si valori pozitive fata de munca: Planificarea activitatii, pregatirea materialelor, finalizarea lucrului inceput; Atentia la detalii si grija pentru calitatea produsului realizat; Mentinerea ordinii in spatiul de lucru; Respectul fata de rezultatele muncii proprii si a celorlalti; Spiritul critic, autocritic si receptivitatea la sugestii; Punctualitate, rabdare, perseverenta; Estimarea costurilor de productie, a preturilor de vanzare.

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare si relationare in grup: Lucrul in echipa; Colaborare, cooperare; Recunoastere a meritelor individuale; Apreciere si incurajare reciproca.  

Balonul sus!

Tip: activitati practiceGrup tinta: 7-11 ani | 12-15 ani | 16-18 ani | peste 18 aniGrup țintă: copii, adolescenți, adulți

Obiective: energizer / consolidarea abilităților de comunicare eficientă, în funcție de cum este condus.

Materiale necesare: un balon

Numărul de participanți: minim 6

Descriere: Participanţii stau în picioare, în cerc și se țin de mâini. Moderatorul, arată grupului un balon (umflat dinainte, sau poate fi solicitat unul dintre participanți să facă acest lucru). ”Ce aveți de făcut? Eu voi arunca acest balon în aer, iar voi, fără să vă desprindeți mâinile, aveți misiunea de a nu-l lăsa să cadă. Aveți voie să îl atingeți cu orice parte a corpului, dar fără să vă desprindeți mâinile. Balonul e ușor, nu e nevoie să îl lovim cu putere. Aceasta este o regulă importantă: Aveți grijă să nu vă loviți! Dacă balonul cade, veți pierde dreptul de a folosi o parte a corpului. (de exemplu mâinile, apoi picioarele, umerii, cotul etc). Rămâne în sarcina moderatorului să stabilească elementele corporale la care se renunță și succesiunea acestora. Dacă ați pierdut dreptul de a folosi o parte a corpului, jocul se oprește dacă balonul cade sau dacă cineva din grup a folosit acea parte scoasă din joc. Ați înțeles? Putem începe?” Variante: la libera imaginatie a  moderatoruluiDescifrarea experienței: Dacă îl folosim pentru obiectivul de consolidare a deprinderilor de comunicare eficientă, moderatorul poate acompania jocul participanților cu sugestii care să îi orienteze conștientizarea : ”Așa este și comunicare, ca un dans... Suntem atenți să primim balonul (să receptăm mesajul , avem grijă să transmitem cu grijă balonul (mesajele), astfel încât jocul (comunicarea, relația) să nu se întrerupă. Ne pasă de noi și avem grijă să nu îl lovim, să nu rănim pe celălalt(suntem asertivi)”. Alte mențiuni: Este un energizer de intensitate scăzută, dar care generează entuziasm și bună dispoziție. Poate fi propus ca icebreaker sau după o pauză. Stimulează capacitatea de cooperare, coordonare și lucru în echipă.

Acest joc poate fi folosit/ aplicat ca energezier, în activitățile de grup pentru dezvoltarea abilităților de viață,  susținute cu tineri instituționalizați cu vârste intre 16-20 de ani. Veti descoperi că el este un exercițiu valoros pentru înțelegerea în manieră simbolică a elementelor de comunicare eficientă.

Când mă gândesc la viitor, eu....

Tip: informatii teoreticeGrup tinta: 12-15 ani | 16-18 ani | peste 18 ani

 

„Când mă gândesc la viitor, eu vorbesc cu doamna educatoare.”Mi se pare că acest răspuns conține o poveste tristă, a unei tinere care percepe viitorul ca pe ceva ce nu îi aparţine. Viitorul ei e mâinile, sau în mintea, ori în dosarul cu planuri de activităţi a doamnei  educatoare. Poate,  pentru că nimeni nu a încercat să o facă să privească în ea.  Acolo unde poate descoperi  cum să străbată calea dinspre teamă spre curaj. Şi apoi să privească, cu mai multă încredere în ea, la lumea de dincolo de prezentul aparent sigur şi fără riscuri. Ce riscuri să fie când deciziile nu sunt responsabilitatea noastră? Ce responsabilităţi să ne asumăm, dacă am fost lăsaţi să fim spectatori ai propriei vieţi?

Poate că această poveste e doar o interpretare personală, subiectivă şi limitativă.  Când lucrezi cu tineri instituţionalizaţi, problematica e atât de complexă încât de multe ori te simţi descurajat. Dar dacă e o profesie sau un loc de muncă pe care ţi l-ai ales, e important să ai în minte că rolul tău este să fii atent la nevoile individuale ale fiecărui tânăr care crede că viitorul lui e în mâinile tale. Şi să începi să faci ceva, pentru ca el, să devină conştient că fiecare om este capabil de autodeterminare. Şi că viitorul e în mâinile lui.  Cum faci asta? Pas cu pas. Fii sigur că primii 3 paşi te vor ajuta să îi construieşti pe ceilalţi.Pasul 1: să ai în minte mereu ce anume din trecutul şi din mediul lui de viaţă l-a făcut ceea ce este;Pasul 2: Să fii convins că fiecare fiinţă umană are un potenţial de dezvoltare;Pasul 3: Să creezi, constant și continuu, oportunităţi pentru activarea acestui potenţial de dezvoltare.Dacă ai făcut aceşti paşi, e o certitudine că eşti interesat şi atent la nevoile tânărului. Că ai dezvoltat deja cu el o relaţie umană caldă, în limitele relaţiei profesionale, în care modul tău de relaţionare şi comunicare este  model şi catalizator al dezvoltării abilităţilor de viaţă ale tânărului. Apoi, tânărul îţi va spune, de cele mai multe ori nu direct, nici prin cuvinte, care este nevoia lui. Poate că are nevoie de încurajare, poate are nevoie de informaţii, poate are nevoie să înveţe ceasul, poate nu ştie cum să se facă înţeles, poate are nevoie să înveţe să-şi gestioneze emoţiile, să ia decizii să viseze dar şi să îşi planifice obiective realiste viitor. Şi lista poate continua, se poate particulariza, se poate reconfigura pentru fiecare tânăr.

E o călătorie pe care o faci alături de un tânăr, nu în locul lui. A face lucrurile in locul copiilor sau tinerilor, fie ei instituţionalizaţi sau nu, a-i oferi soluţiile bazate pe experienţa noastră de viaţă, a le impune, fără a-i ajuta să inţeleagă valoarea, regulile de acţiune şi de comportament, este doar o reţetă sigură de a-i transforma in persoane depedente de ajutorul celor din jur, incapabile să işi asume responsabilitatea propriei vieţi.

Şi chiar dacă această călătorie nu va decurge cât sau cum ţi-ai dori tu, să ai în minte că ai pus repre importante pentru ca el să îşi construiască singur drumul. Dincolo de poarta centrului de plasament.În loc de încheiere:  La interviu, la întrebarea ”Ce crezi tu că ţi-ar asigura succesul în obţinerea unui loc de muncă?”,răspunsul a fost: „asistentul social”.

Caracteristicile meseriilor

Tip: activitati practiceGrup tinta: 16-18 ani | peste 18 aniGrup țintă (pe care a fost sau poate fi folosit): Am folosit acest exercițiu pentru tineri care au părăsit sistemul de protecție  18 – 23 ani, beneficiari ai serviciilor de integrare socio-profesională, în etapa de pregătire pentru angajarePoate fi folosit și pentru copii, adolescenți în perioada de orientare și consiliere vocațională

Obiective: evaluarea (formativă) nivelului de cunoaștere a diferitor ocupații identificarea cunoștințelor, abilităților necesare pentru diferite ocupații conștientizarea necesității de a alege o ocupație/un loc de muncă în

concordanță cu profilul personal (cunoștințe, aptitudini, abilități, calificare, motivație și valori individuale etc.)

Materiale necesare: fișă de lucru ”Caracteristicile meseriilor”

Numărul de participanți: poate fi realizat individual sau în grup

Descriere: Dacă alegem să lucrăm în grup, o metodă  bună de lucru este  în piramidă, în care:

fiecare participant completează individual fișa de lucru, formăm perechi ori grupuri mici (în funcție de numărul total de participanți) și

încurajăm participanții să discute și să împărtășească informațiile completate în prima etapă

se prezintă și se discută concluziile în grupul mare

Variante: În funcție de vârsta participanților, de nivelul lor de dezvoltare, fișa de lucru poate fi folosită integral, ori poate fi fragmentată în 3-4 fișe de lucru, cu un număr mai mic de ocupații, și folosită în mai multe sesiuni de orientare vocațională / pregătire pentru angajare

Descifrarea experienței: Ce ocupații noi ai descoperit în urma acestui exerciții? Ce informații noi despre diferite ocupații? De ce e important să avem informații despre cât mai multe ocupații? Ce meserii consideri că sunt mai potrivite pentru tine? Ce competențe, calificare, abilități, aptitudini sunt necesare pentru diferite ocupații?

Chestionar de evaluare – Cunoasterea si gestionarea emotiilor

Tip: instrumente de lucru Grup tinta: 7-11 ani | 12-15 ani | 16-18 ani | peste 18 aniGrup tinta: peste 5 ani

Mentiuni: Am creat acest chestionar pentru evaluarea finala a modulului Cunoasterea si gestionarea emotiilor. Acest modul a fost integrat intr-un program de dezvoltare personala a tinerilor institutionalizati, cu varsta peste 18 ani.

El poate fi aplicat si la inceputul programului de activitati pentru evaluarea initiala a nivelului de dezvoltare a abilitatilor emotionale. In acest caz, prin comparea datelor obtinute avem o imagine a evolutiei participantilor in urma parcurgerii programului propus sau fixarea unor noi obiective. Fixarea de noi obiective este valabila mai ales in cazul in care oferim interventie pe termen lung, in centre de tip rezidential, cand relatia profesionistului cu copilul/tanarul nu se incheie odata cu finalizarea programului. Dar si in situatiile in care relatia se incheie, rezultatele obtinute prin evaluarea progreselor pot fi utilizate pentru a ajuta participantul sa isi fixeze obiective de dezvoltare individuala.

Ca orice instrument de evaluare, acest chestionar devine valoros doar daca ii conferim o dimensiune formativa. Scopul lui este sa ghideze specialistul in elaborarea unui program de activitati bazat pe nevoilor copiilor si tinerilor. Simpla constatare a ce stie/ce poate sau nu stie/nu poate copilul sau tanarul nu poate conduce la dezvoltarea abilitatilor, indiferent de domeniul vizat.

Acest chestionar orienteaza profesionistul in fixarea obiectivelor de dezvoltare a abilitatilor emotionale pentru copii si tineri. Obiectivele specifice si activitatile se stabilesc in functie de varsta si nivelul de dezvoltare al participantilor, dar ele raspund unor obiective generale ale inteligentei emotionale:

Cunoasterea emotiile umane de baza; Dezvoltarea vocabularului emotiilor; Formarea capacitatii de a recunoaste emotiile; Constientizarea relatiei emotie – gandire – comportament; Identificarea si exersarea unor strategii de amanare a impulsurilor; Cresterea capacitatii de autocunoastere si autocontrol.

Chestionar de evaluare - Negocierea conflictelor

Tip: instrumente de lucru Grup tinta: 16-18 ani | peste 18 aniAm creat acest chestionar pentru evaluarea finala a modulului Negocierea conflictului. Acest modul a fost integrat intr-un program de dezvoltare personala a tinerilor institutionalizati, cu varsta peste 18 ani.

El poate fi aplicat si la inceputul programului de activitati pentru evaluarea initiala a nivelului de dezvoltare a abilitatilor de negociere a conflictelor. In acest caz, prin comparea datelor obtinute avem o imagine a evolutiei participantilor in urma parcurgerii programului propus sau fixarea unor noi obiective.

Acest chestionar devine valoros doar daca ii conferim o dimensiune formativa. Dupa ce am evaluat ceea ce tinerii stiu / pot, este importat sa stabilim obiectivele specifice si activitatile adecvate specificului beneficiarilor prin care să urmarim atingerea unor obiective generale precum: • Identificarea elementelor unui conflict: problema – comportament – rezultat; • Constientizarea tiparelor atitudinale, comportamentale si de gandire care duc la declansarea / escaladarea conflictelor (proiectii, interpretari, distorsiuni cognitive etc)

• Învătarea unor modalitati de prevenire a conflictelor • Recunoasterea stilurilor de abordare a conflictelor • Învatarea unor strategii constructive de abordare a situatiilor conflictuale • Dezvoltarea / consolidarea abilitatilor de negociere a conflictelor

Chestionar de valori profesionale

CHESTIONAR DE VALORI PROFESIONALE( adaptare dupa D. SUPER )Credeti ca profesia la care v-ati gindit corespunde inclinatiilor, intereselor,si aspiratiilor dumneavoastra?Chestionarul de mai jos va va putea ajuta sa va cunoasteti mai bine inacest sens.Acordati, pentru fiecare intrebare note de la 1 la 5, in functie de gradul deimportanta pe care o atribuiti fiecarei caracteristici profesionale, dupa cum urmeaza:5 = foarte important4 = important3 = de importanta medie2 = putin important1 = neimportantCe grad de importanta acordati pentru :1. O profesie in care trebuie sa rezolvati mereu probleme noi ___2. O profesie in care trebuie sa-i ajutati pe altii ___3. O profesie in care se obtin retributii mari ___4. O profesie in care munca este foarte variata ___5. O profesie in care trebuie sa va indepliniti sarciniledeplasndu-vade la un loc la altul ___6. O profesie care contribuie la prestigiul dv. personal ___7. O profesie in care se cer aptitudini artistice ___8. O profesie in care se lucreaza in echipa ___9. O profesie care prezinta perspective de dezvoltare ___10. O profesie in care sa va puteti realiza asa cum doriti ___11. O profesie in care sa lucrati cu un sef care sa se poartela fel cu toata lumea si sa acorde aceeasi increderetuturor subalternilor ___12. O profesie in care mediul in care lucrati sa fie placut ___13. O profesie care sa dea prilejul de a putea aprecia in fiecareseara realizarile din timpul zilei respective ___14. O profesie in care sa va puteti exercita autoritatea asupraaltora ___15. O profesie in care sa se experimenteze idei si sugestii noi ___16. O profesie in care sa se creeze unele produse noi ___17. O profesie in care rezultatele muncii dv. sa fie cunoscutepentru a va putea da seama de modul cum lucrati ___18. O profesie in care seful dv. sa aiba masura in aprecieri si critici ___19. O profesie care sa fie solicitata si sa ofere numeroaselocuri de munca ___20. O profesie in care sa puneti in valoare gustul dv. despre frumos ___21. O profesie in care sa puteti lua decizii personale ___22. O profesie in care sa existe largi posibilitati de promovare, cu

obtinerea de retributii corespunzatoare ___23. O profesie in care gndirea sa fie intens solicitata in rezolvareaproblemelor noi si cu solutii nuantate ___24. O profesie in care sa va puteti pune in valoare insusirile deconducator ___25. O profesie care sa se desfasoare intr-o cladire in care conditiilede ambianta sa va poata asigura sanatatea ___26. O profesie in care sa nu fiti impiedecat sa va traiti viata asacum doriti ___27. O profesie care sa ofere prilejul de a lega prietenii trainice cucolegii dumneavoastra de munca ___28. O profesie in care importanta muncii dumneavoastra sa poatafi apreciata de altii ___29. O profesie in care sa nu faceti intotdeauna acelasi lucru ___30. O profesie in care sa aveti sentimentul ca puteti ajuta pe altii ___31. O profesie in care sa puteti contrbui la bunastarea altorpersoane ___32. O profesie in care sa puteti efectua mai multe activitatidiferite ___33. O profesie in care sa puteti fi admirat de altii ___34. O profesie in care sa aveti relatii bune cu colegii dv. de munca ___35. O profesie in care sa va puteti desfasura viata in modulcel mai placut ___36. O profesie in care sa aveti prilejul de a lucra intr-un mediucorespunzator (bine iluminat,linistit,curat,spatios||) ___37. O profesie in care sa puteti planifica si organiza munca altora ___38. O profesie in care sa se faca apel in mod continuu lacapacitatile dv. intelectuale ___39. O profesie in care sa puteti realiza o retributie care sa vaasigure un trai corespunzator dorintelor dv. ___40. O profesie in care sa depindeti de ct mai putine persoane ___41. O profesie in care sa produceti obiecte care atrag prinaspectul lor estetic ___42. O profesie in care sa puteti fi sigur ca in cazul disparitiei ei,puteti obtine o alta in cadrul aceleiasi intreprinderi. __43. O profesie in care sa aveti un sef politicos. ___44. O profesie in care sa puteti vedea rezultatele eforturilor dv. ___45. O profesie care sa imi stimuleze creativitatea _____Va rugam sa ne raspundeti la cateva intrebari suplimentare :1. Spre ce domeniu ati dori sa va indreptati dupa terminarea liceului ?a.socio-umanb. tehnic2 Ce facultatea din cadrul domeniului ales v-ati gandit sa urmati?____________________________________________________3. Ce centru universitar veti alege dupa terminarea liceului?a. Constanta

b. Bucurestic. Cluj Napocad. Iasie. Timisoaraf. Altul______________________________4. Daca alegeti centrul universitar Timisoara spre ce Universitate va veti orienta?a. Universitatea de Vest din Timisoarab. Universitatea Tibiscusc. Universitatea Spiru Haretd. Universitatea Politehnicae. Facultatea d eMedicina si FarmacieNumele si prenumele :Liceul :Clasa :Profilul :Varsta :INTERPRETAREA REZULTATELORChestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind ocaracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prinintermediul a 3 enunturi.Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3enunturi relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarecefiecare dintre factorii enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade.1. ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) – profesii care privesc lucrul cu oameniisi contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane,asistenta sociala, invatamnt, comert, etc.2. SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) – profesii care permit realizarea unor obiecteestetice: arta, design, etc.3. CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) – activitati care permit crearea de noiproduse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice,stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc.4. STIMULARE INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) – activitati ce oferaposibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexiiabstracte5. REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) – munci cu caracter executiv,finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prinbuna executare a sarcinilor profesionale.6. INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) – ocupatii care permit persoanei salucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).7. PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) – ocupatii cu un statut social ridicat si careconfera importanta si impun respect.8. CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) – profesii care dau posibilitateade a planifica si organiza munca altora.9. AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) – valoare asociata unor munci curenumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupacstiguri materiale.

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) – valoare asociata unor profesii care prezintacertitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantareaveniturilor materiale.11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) – ocupatii caracterizate princonditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.10. RELATII CU SUPERIORII ( 11, 18, 43 ) – alegerea locului de muncain functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.11. RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) – alegerea locului demuncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce areimportanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionariiadministrativi.12. STILUL DE VIATA pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) – valoareasociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieticorespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anumeprofesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc.13.VARIETATE ( 4, 29, 32 ) – profesii care permit activitati diverse, variate,nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajulcel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va putetirealiza din punt de vedere profesional.

Chestionar multidimensional de relationare

Acest chestionar a fost elaborat şi validat ca un instrument de măsură a tendinţelor psihologice asociate relaţiilor intime. Totodată se poate realiza o măsurare standardizată a satisfacţiei în privinţa relaţiei prin folosirea subscalelor chestionarului.Chestionarul are întrebări grupate în 12 scale, conţinând fiecare câte 5 itemi, care vizează cîte un sector particular în cadrul stabilirii şi trăirii unei relaţii intime. Astfel, sunt abordate urmtoarele aspecte : respectul faţă de relaţie, preocuparea subiectului de propria sa relaţie, controlul intern al relaţiei, conştientizarea acesteia, motivaţia de a avea o relaţie, controlul extern al relaţiei, teama faţă de o relaţie, anxietatea asociată implicării într-o relaţie, asertivitatea, depresia, monitorizarea acesteia, satisfacţia în cadrul relaţiei.La fiecare din cele 60 de afirmaţii subiectul trebuie să răspundă în funcţie de măsura în care această afirmaţie este valabilă pentru el cu o literă de la A la E, litere care ulterior se cuantifică şi se pot interpreta rezultatele obţinute de subiecţi pe cele 12 scale vizate. Astfel, A – nu mă caracterizează deloc este cotat cu 0; B – mă caracterizează într-o foarte mică măsură este cotat cu 1; C – mă caracterizează într-o oarecare măsură este cotat cu 2; D – mă caracterizează relativ bine este cotat cu 3; şi E – mă caracterizează foarte mult este cotat cu 4. Prin adunarea scorurilor obţinute la fiecare întrebare se obţin 12 subscoruri pentru cele 12 subscale. Scorurile pentru fiecare subscală se încadrează între 0 ( dacă subiectul a răspuns cu A la toate cele 5 întrebări ale subscalei) şi 20 (dacă subiectul a răspuns cu E la toate cele 5 întebări ale subscalei). Cu cât scorul obţinut la o subscală este mai mare, cu atât caracteristica respectivă este mai importantă pentru subiect cu privire la relaţia sa.Un aspect important îl constituie perspectiva de abordare a problemei şi anume :  relaţia prezentă în care este implicat subiectul, o relaţie incheită sau o relaţie imaginară.Cele 12 scale se referă la:

1. Respectul relaţiei – itemii acestei subscale se referă la tendinţa generală de a evalua pozitiv capacitatea proprie de a relaţiona intim cu un partener. Această subscală a fost concepută să măsoare în ce grad oamenii ajung să aibă un sentiment de respect ţinând cont de aspectele intime ale vieţii lor şi măsura în care sunt încrezători în relaţia lor intimă (1,13,25,37,49).

2. Preocuparea subiectului de propria sa relaţie – este definită ca tendinţa de a deveni absorbit de aceasta, obsedat de ea, până în momentul în care subiectul exclude orice gând la alt subiect (2,14,26,38,50).

3. Controlul intern al relaţiei – itemii acestei subscale se referă la convingerea oamenilor că aspectele intime ale vieţii lor sunt determinate de controlul propriu. Itemii au fost construiţi pentru a măsura expectanţele oamenilor, că ei singuri îşi pot influenţa relaţiile intime (3,15,27,39,51).

4. Conştiinţa relaţiei – itemii acestei subscale se referă la conştiinţa aspectelor intime ale relaţiei proprii. Aceşti itemi au fost construiţi pentru a observa tendinţa oamenilor de a gândi şi de a reflecta asupra naturii relaţiei lor intime (4,16,28,40,52).

5. Motivaţia relaţiei – itemii subscalei se referă la motivaţia de a avea activitate intimă. Mai exact, itemii sunt desemnaţi să măsoare motivaţia subiecţilor se a se implica în relaţii intime (5,17,29,41,53).

6. Anxietatea privind relaţia – itemii acestei subscale se referă la sentimentele de anxietate asociate aspectelor intime ale vieţii subiectului. Mai exact, itemii au fost construiţi pentru a pune în evidenţă tensiunea, disconfortul, anxietatea subiecţilor vizavi de relaţiile lor intime (6,18,30,42,54).

7. Asertivitatea relaţiei – itemii se referă la tendinţa de a fi asertiv în privinţa aspectelor intime ale vieţii. În particular, itemii măsoară caracteristica de a fi asertiv, şi anume de a decide cu privire la relaţiile intime, de a se baza pe forţele proprii î împlinirea şi perseverenţa în relaţiile intime (7,19,31,43,55).

8. Depresia legată de relaţia intimă – se defineşte ca tendinţa de a evalua relaţiile intime proprii într-un mod negativ şi de a se simţi deprimat în privinţa statusului relaţiei intime proprii (8,20,32,44,60).

9. Controlul extern al relaţiei -  itemii subscalei se referă la convingerea oamenilor că relaţiile lor intime sunt determinate de experienţe şi influenţe care sunt în afara controlului lor. Mai exact, itemii determină, expectanţa oamenilor că relaţiile intime sunt în mare parte determinate de forţe pe care ei înşişi nu le pot anticipa sau infuenţa ( 9,21,33,45,57).

10. Monitotizarea relaţiei -  itemii subscalei se referă la conştienţa reacţiei altor oameni faţă de relaţiile intime ale subiectului. Itemii au fost desemnaţi pentru a pune în evidenţă cum este percepută reacţia altor oameni faţă de relaţiile intime ale subiectului, a proiecţiei imaginii relaţiei proprii în achii altor oameni (10,23,34,46,58).

11. Teama de relaţie – itemii acestei subscale se referă la teama oamenilor de a se implica într-o relaţie intimă cu un partener. Mai exact, itemii evaluează în ce măsură oamenilor le este frică de o relaţie intimă (11,23,35,47,59).

12. Satisfacţia în relaţia intimă – itemii subscalei se referă la evaluarea statusului nevoilor proprii ale subiecţilor. Mai exact, itemii măsoară gradul în care nevoile intime într-o relaţie sunt satisfăcute ( 12,24,36,48,60).

CHESTIONAR MULTIDIMENSIONAL DE RELAŢIONAREInstrucţiuni: mai jos aveţi o serie de afirmaţii care se referă la sfera relaţiilor intime. O relaţie intimă însemnă o relaţie strânsă cu un singur partener în care există o atracţie sexuală. Vă rog să citiţi cu atenţie fiecare dintre afirmaţiile de mai jos şi apreciaţi în ce măsură ele sunt valabile pentru dumneavoastră.Nr. ÎNTREBARE Nu mă

caracterizează deloc

Mă caracterizează în foarte mică

măsură

Mă caracterizează

într-o oarecare măsură

Mă caracterizează

relativ bine

Mă caracterizează

foarte mult

1 Am încredere, sunt sigur de

mine, în mine ca partener

2 Mă gândesc tot timpul la relaţii

intime3 Relaţiile mele

intime reprezintă ceva de care eu

sunt în mare măsură

responsabil4 Reflectez mult

asupra relaţiilor mele intime

5 Sunt foarte motivat în a mă implica într-o relaţie intimă

6 Relaţiile intime mă fac să ma simt nervos şi

nefericit7 Sunt foart

einsistent în relaţiile mele

intime8 Mă simt

deprimat în legătură cu

relaţia mea intimă

9 Relaţiile mele intime sunt

determinate mai ales de

evenimente întâmplătoare

10 Sunt preocupat de ce gândesc

alţi oameni despre relaţiile

mele intime11 mi-e oarecum

teamă să ma implic intim cu

un partener12 Sunt foarte

mulţumit de modul în care nevoile mele intime sunt satisfăcute

13 Gândesc despre mine că sunt un partener intim destul de bun

14 Mă gândesc la relaţii intime

mai mult decât la orice altceva

15 Relaţiile mele intime sunt

deteminate în mare parte de propriul meu

comportament16 În general petrec

timp gândindu-mă la relaţiile mele intime

17 Sunt intens motivat să-mi dedic timp şi

efort unei relaţii intime

18 Sunt uşor tensionat în

relaţiile mele intime

19 Sunt foarte direct în

exprimarea preferinţelor

mele în cadrul relaţiilor mele

intime20 Sunt nefericit în

relaţia mea intimă

21 Majoritatea lucrurilor care îmi afectează

relaţiile intime mi se întâmplă din întâmplare

22 Sunt preocupat de modul în care

relaţiile mele intime sunt

prezentate altora23 Uneori îmi este

teamă de relaţii intime

24 Sunt foarte mulţumit de relaţia mea

intimă25 Sutn mai bun în

relaţii intime decât majoritatea

oamenilor26 Tind să fiu

preocupat de relaţii intime

27 Exercit un mare control asupra relaţiilor mele

intime28 Încerc

întotdeauna să înţeleg relaţiile

mele intime29 Am o dorinţă

puternică de a mă implica într-o relaţie intimă

30 Mă simt nervos când

interacţionez cu un partener în

cadrul unei relaţii intime

31 Sunt oarecum pasiv în ceea ce

priveşte exprimarea dorinţelor în cadrul unei

relaţii intime32 Sunt descurajat

în relaţia mea intimă

33 Norocul joacă un rol important în influenţarea naturii relaţiilor

mele intime34 În general mă

preocupă impresia pe care

relaţiile mele intime o lasă asupra altora

35 Ocazional îmi este teamă de

implicarea intimă cu un

partener36 Relaţia mea

intimă este la nivelul

expectanţelor mele originale

37 m-aş aprecia favorabil ca

partener intim38 Mă gândesc

constant în a fi într-o relaţie

intimă39 Lucrul major

care îmi afectează relaţia mea intimă este

ceea ce eu însumi fac

40 Sunt foarte atent la schimbări în

relaţia mea intimă

41 Este foarte important pentru

mine să fiu implicat într-o relaţie intimă

42 Sunt mai preocupat de

relaţiile intime decăt ceilalţi

oameni43 Nu ezit să cer

ceea ce îmi doresc într-o relaţie intimă

44 Mă simt dezamăgit de relaţia mea

intimă45 Relaţiile mele

intime sunt în mare parte o problemă de

noroc46 În general sunt

sensibil la

reacţiile altora cu privire la relaţiile mele

intime47 Nu îmi este prea

teamă de a fi implicat într-o relaţie intimă

48 Relaţia mea intimă este

foarte bună în comparaţie cu

majoritatea49 Aş avea mare

încredere într-o relaţie intimă

50 Mă gândesc la relaţi intime majoritatea

timpului51 Eu singur

răspuns şi controlez

relaţiile mele intime

52 Sunt foarte conştient de

natura relaţiilor mele intime

53 Mă străduiesc să mă menţin

implicat într-o relaţie intimă

54 Mă simt inhibat şi timid într-o relaţie intimă

55 Când este vorba de relaţii intime

în general nu spun ceea ce

gândesc56 Mă simt trist

când mă gândesc la relaţia me

aintimă57 Natura relaţiilor

mele intime este întradevăr o problemă de

soartă şi destin58 În general

sesizez modul în care alţii

reacţionează la relaţiile mele

intime59 Nu îmi este

foarte frică de  mă implica într-o relaţie intimă

60 Sunt foart emulţumit de

aspectele intime ale vieţii mele

Chestionarul de evaluare a burnout-ului Maslach

Pentru evaluarea nivelului de burnout poti apela la chestionarul de burnout Maslach (Maslach Burnout Inventory – Maslach C.Jackson, S. E.,1981). Burnout-ul poate fi definit ca o stare de tensiune extremă şi specifică, ce apare datorită stresului ocupaţional de durată, cu manifestări negative în plan psihologic, psihofiziologic şi comportamental (Greenberg, 1998).Evaluarea burnout-ului se realizează pe cele trei dimensiuni ale scalei etichetate ca: epuizare emoţională (EE), depersonalizare (DP) şi cogniţii de eficienţă şi realizare profesională . Astfel, un nivel ridicat de burnout presupune obţinerea de către subiecţi a unor scoruri ridicate la subscalele de epuizare (ex. Mă simt extenuat de muncă, simt că am ajuns la capătul puterilor),  şi depersonalizare (ex. Nu îmi pasă cu adevărat de ceea ce se întâmplă cu unii dintre pacienţii/clienţii/elevii mei) .Chestionarul conţine 25 itemi şi este structurat pe 3 dimensiuni: extenuare emoţională (9 itemi), depersonalizare (6 itemi), reducerea realizărilor personale (10 itemi). Ca modalitate de răspuns am utilizat o scală Likert în 5 trepte, cum urmează: 1 – foarte rar, 2 – rar, 3 – uneori, 4 – frecvent, 5 – foarte frecvent. Avantajul acestei scale constă în faptul că permite o mai mare varietate de răspunsuri şi în acest fel se diminuiază riscul de a obţine de la majoritatea subiecţilor acelaşi răspuns.Pentru a contracara efectele unei eventuale monotonii în acordarea răspunsurilor, s-a intercalat în chestionar itemi care se cotează invers, subiecţii fiind „obligaţi” să fie atenţi la formularea lor (nevoia individului de consecvenţă).Cheia – fiecărei dimensiuni îi corespund următorii itemi: Extenuarea emoţională – 1, 2, 3, 7, 9, 15, 16, 18, 22. Depersonalizarea – 5, 11, 12, 17, 20, 25.Reducerea realizărilor personale – 4, 6, 8, 10, 13, 14, 19, 21, 23, 24.Itemii subliniaţi se cotează invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct).Se calculează suma punctelor pentru fiecare dimensiune, obţinându-se câte un scor, care se raportează la etalonul din tabelul 1.Tabelul 1. Nivelele epuizării profesionale pe dimensiuniDimensiunea Nivel scăzut Nivel mediu Nivel înaltExtenuare emoţională 9 – 18 19 -27 28 – 45Depersonalizare 6 – 12 13 -18 19 – 30Reducerea realizărilor personale

10 -20 21 – 30 31 -50

Scor total 25 -50 51 – 75 76 – 125

Chestionar

Următoarele afirmaţii se referă la locul dumneavoastră de muncă. Vă rugăm să răspundeţi la ele alegând una din variantele de răspuns, cea care se potriveşte cel mai bine cu starea dumneavoastră actuală. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi încercuiţi cifra ce indică cât de frecvent aveţi stările descrise mai jos:1 – foarte rar, 2 – rar, 3 – uneori, 4 – frecvent, 5 – foarte frecvent.

1 Mă simt secătuit emoţional.

1 2 3 4 5

2 Spre sfârşitul programului de lucru mă

simt   ca o lămâie stoarsă.

1 2 3 4 5

3 Mă simt obosit când mă trezesc dimineaţa şi trebuie să merg la

serviciu.

1 2 3 4 5

4 Am perioade în care mă simt depăşit de situaţie.

1 2 3 4 5

5 Comunic cu unii colegi cum aş comunica cu

nişte obiecte.

1 2 3 4 5

6 Nimic nu se întâmplă după cum îmi doresc.

1 2 3 4 5

7 Mă simt plin de energie şi entuziasm.

1 2 3 4 5

8 Pot găsi soluţia corectă în situaţii conflictuale.

1 2 3 4 5

9 Am o stare de deprimare şi apatie.

1 2 3 4 5

10 Pot influenţa pozitiv produvtivitatea muncii subordonaţilor şi colegilor mei.

1 2 3 4 5

11 În ultima perioadă am 1 2 3 4 5

devenit mai dur în relaţiile cu colegii, subordonaţii.

12 Oamenii cu care lucrez sunt persoane neinteresante şi plictisitoare.

1 2 3 4 5

13 Am multe planuri de viitor şi cred în

realizarea acestora.

1 2 3 4 5

14 Am deziluzii profesionale.

1 2 3 4 5

15 Simt indiferenţă pentru lucruri faţă de care manifestam interes mai înainte.

1 2 3 4 5

16 Devin încordat şi tulburat când mă

gândesc la preocupările mele actuale.

1 2 3 4 5

17 Uneori îmi este indiferent de ceea ce se întâmplă cu subalterni,

colegi ai mei.

1 2 3 4 5

18 Vreau să mă izolez de toţi şi să mă odihnesc.

1 2 3 4 5

19 Pot crea uşor o atmosferă binevoitoare şi de cooperare într-un grup.

1 2 3 4 5

20 Comunic uşor cu oamenii indiferent de statutul social şi caracterul lor.

1 2 3 4 5

21 Reuşesc să fac multe lucruri.

1 2 3 4 5

22 Mă simt la limita puterilor.

1 2 3 4 5

23 Eu cre că multe voi reuşi încă să obţin în viaţă.

1 2 3 4 5

24 Mă simt ca unul care a dat faliment.

1 2 3 4 5

25 Subordonaţii şi colegii

pun pe umerii mei povara problemelor şi îndatoririlor lor.

JOCURI MUZICALE PENTRU TERAPIE OCUPAŢIONALĂ

Jocul „Vulpea si gâstele”Scopul: îmbogatirea vocabularului si dezvoltarea auzului muzical.

Obiective operationale: sa cânte si sa execute miscarile cerute de text.Resurse didactice: Jocul muzical „Vulpea si gâstele” , Muzica si versuri: A. Motora

Ionescu

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Gâs – te – le prin iar – ba stau la

sfat, 313j96d 313j96d 313j96d Vi - ne ho–

to - ma– na a– dul- me- când, 313j96d 313j96d 313j96d Tot ca ea

si - re – te hai si noi,

313j96d Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Vul– pea-si fa –ce pla – nuri de fu -

rat 313j96d 313j96d 313j96d Fu - ra câ –

te-o gâs – ca, rând pe rând. 313j96d 313j96d Sa a - du – cem

gâs – te- le -na - poi.Desfasurarea jocului

Copiii asezati în cerc merg, unul dupa altul, cântând în timp ce un copil vulpe pândeste dintr-un colt, gata sa se repeada în cârdul gâstelor – strofa I; pe strofa a II-a

vulpea fura, pe rând , 2-3 gâste si le duce în bârlogul ei (coltul dinainte stabilit). Dupa terminarea strofei a III-a , toti copiii se duc în bârlogul vulpii si iau înapoi

gâstele furate. Jocul se reia de la început, cu alta vulpe si alte gâste furate. Jocul „Cu mingea”

Scopul: îmbogatirea vocabularului si dezvoltarea auzului muzical.Obiective operationale: sa-si însuseasca textul si melodia cântecului, sa arunce si sa

prinda mingea în ritmul cântecului.Resurse didactice: mingi, Jocul muzical „Cu mingea”.

1. Hai – deti la joa – ca, za - pa – da s-a to - pit. 2. Cu mic, cu ma - re, hai ve - seli sa zbur - dam. 3. Na ti - e, da-mi mi – e, u i - te, ui – te-a - sa

313j96d 313j96d 313j96d - 11 -

si ghi - o - ce - lul Ia - rasi s-a tre - zit. Cu min–gea noas – tra, Hai sa ne ju - cam.

Hei, prin–de-o bi - ne, Vezi de n-o sca - pa!Desfasurarea jocului

Copiii stau asezati fata în fata pe doua linii la distanta de un metru. Cei din prima linie au fiecare câte o minge în mâna.

Toti copiii cânta primele doua strofe mergând ritmic pe loc. La strofa a III-a începe jocul cu mingile, care se arunca la partenerii din fata si iarasi vin înapoi, dar

pe cât posibil în ritmul cântecului – pe fiecare masura o aruncare de minge. Jocul se reia de mai multe ori.

Jocul „Cucu”Scopul: deconectare psihica.

Obiective operationale: sa-si însuseasca versurile si melodia cântecului, sa execute miscarile cerute de textul cântecului.

Resurse didactice: Jocul muzical „Cucu”, de Gr. Teodosiu

1. Cu - cul s-a as - cuns în crâng, Me r– gem, mer- gem

2. Hai co – pii sa-l ca - u – tam si din cuib sa-l

toti cân – tând si cu o – chii-n - chisi vom sta,

a - lun - gam, Ci - ne-l ve - de mai cu - rând, 313j96d 313j96d 313j96d

313j96d Final

Pâ - na cu – cul va cîn – ta. Cu – cu, cu – cu! Se va fa - ce cuc la rând.

Desfasurarea jocului Copiii asezati în cerc, tinându-se de mâini, merg în pas de mars spre dreapta, pe

primele patru masuri si spre stânga pe urmatoarele patru masuri. Aceleasi miscari se repeta pe stro- fa a II-a a cântecului, în timp ce copilul „cuc” se ascunde undeva în

împrejurimi. Pe Final, 313j96d 313j96d 313j96d - 12 -

copilul cuc striga din ascunzatoare „cucu”, „cucu” iar restul copiilor alearga în cautarea lui.

Copilul care a gasit „cucul”, îl scoate din ascunzatoare si devine el însusi cuc; ceilalti copii îsi iau locurile în cerc, iar jocul se reia de la capat; cucul gasit intra de

asemenea în cerc. Jocul „Ninge, ninge”

Scopul: îmbogatirea vocabularului, dezvoltarea auzului muzical.Obiective operationale: sa cânte si sa execute miscari de brate si picioare în ritmul

cerut. Resurse didactice: Jocul muzical „Ninge, ninge”, Versuri si muzica: A. Motora

Ionescu

Nin – ge, nin– ge , nin –ge-n - ce - ti - sor,

Ca - de, ca - de, câ - te- un ful – gu - sor

Câm–pul, po– mii si în – tre – gul sat Hai - na

al – ba toti au îm – bra – cat Hai co – pii la 313j96d 313j96d 313j96d 313j96d

Tri, li, li, si

313j96d 313j96d 313j96d sa – ni – us Co – lo sus pe der - de – lus Pâr – ti – e!

Tri, li, li, Pâr - ti - e! Stri – gati co – pii! (strigat) 313j96d 313j96d 313j96d - 13 -

Desfasurarea jocului Copiii asezati în cerc sau în coloana, stau drepti, cu palmele duse le umar. Simultan

cu cântarea, fac urmatoarele miscari de brate si picioare: pe cuvintele „ninge, ninge”, duc bratele lateral cu revenire (1-2, 1-2); pe cuvintele „ninge-ncetisor” bat ritmic din palme

pe toate sila- bele pronuntate (respectând ritmul duratelor respective); pe cuvintele „cade, cade,” din nou duc bratele lateral cu revenire si asa mai departe, pâna la cuvintele „Hai copii la sanius” care se cânta concomitent cu mers ritmic pe loc,

calcând de fiecare silaba pronuntata, cu respecta-rea duratelor de optimi si patrimi. Jocul „Toamna”

Scopul: îmbogatirea cunostintelor despre anotimpul toamna. Obiective operationale: sa-si însuseasca versurile si melodia cântecului, sa execute

miscari corespunzatoare textului.Resurse didactice: Jocul muzical „Toamna”

1.Gal – be – ne si ro–sii frun- ze Din co–paci s-au des-fa – cut

Joa–ca’n a – er o – bo – si – te La pa–mânt toa–te-au ca – zut. 2. Pasarelele s-aduna, 313j96d 3. Noi cu cosul în padure, Ciufulite sunt de vânt, 313j96d Ciupercute tot catam,

Stoluri pleaca spre tari calde, 313j96d si cu toamna, pe carare, Aripile fluturând. 313j96d Ne-ntâlnim, ne salutam.

Desfasurarea jocului Copiii se risipesc în diferite parti ale camerei (terenului). Ei se învârtesc,

apropiindu-se de centrul camerei si, la sfârsitul primei strofe, formeaza un cerc. Apoi se lasa în jos îndoind ge- nunchii, imitând în acest fel caderea frunzelor. Cu mâinile

desfacute lateral, copiii arata cum zboara pasarelele. Copiii fac miscari de parca ar tine un cos în mâna: se apleaca din când în când de parca ar strânge ciuperci. Ei se saluta

unii pe altii, aplecând usor capul. Dupa aceea se cânta cântecul fara cuvinte, copiii risipindu-se în diferite parti. Jocul reînce- pe insistând ca miscarile indicate în textul cântecului sa fie executate la timpul

cuvenit.

Provocarile vietii cotidiene - contexte pentru consolidarea abilitatilor de viata

Tip: informatii teoreticeGrup tinta: 12-15 ani | 16-18 ani | peste 18 aniCreşterea gradului de accesare a resurselor comunităţii de către grupurile vulnerabile reprezintă un obiectiv important pentru profesioniştii implicaţi în furnizarea de servicii directe de asistenţă şi sprijin. Cei mai mulţi tineri proveniţi din centrele de plasament, la fel ca multe alte persoane expuse riscului de excluziune socială, nu cunosc instituţiile publice din comunitate sau serviciile acestora şi nu ştiu cum să procedeze pentru a beneficia de ele.Ajutorul cerut de beneficiari în diverse situaţii scot în evidenţă necesitatea dezvoltării sau consolidării abilităţilor de viaţă care să le permită să îşi rezolve singuri diferite probleme practice cu care se confruntă. Mai mult decât atât, paşii de acţiune stabiliţi pentru a soluţiona solicitarea beneficiarului pot fi transformaţi în adevărate “sesiuni de instruire în viaţa reală”.Întâmpinarea cererilor primite de la beneficiari  ne furnizează contexte valoroase deoarece implică contactul direct cu viaţa reală, ceea ce face ca învăţarea să fie cu efecte formative imediate şi de durată. În plus, beneficiarul este motivat să finalizeze cu succes demersul început, iar acest lucru favorizează participarea şi asumarea responsabilităţii.

Solicitările de sprijin primite care devin oportunităţi de predare – învăţare sunt:

Schimbarea cărţii de identitate, obţinerea unor duplicate ale actelor de stare civilă

Înscrierea la un medic de familie (de obicei conştietizează necesitatea acestui lucru când li se solicită adeverinţă pentru completarea dosarului de angajare sau au o problemă de sănătate care presupune obţinerea unei trimiteri către un medic specialist)

Efectuarea unui control medical de specialitate, stabilirea şi urmarea unui tratament (ex: în cazul internării în spital)

Pregătirea dosarului de angajare (obţinere cazier, efectuarea diferitelor analize medicale)

Informare şi orientare cu privire la contracepţie Aspecte care ţin de comunicarea cu instituţiile învăţământ (eliberarea

diplomei de absovire; pentru cei care îşi continuă studiile – achitare taxe, solitare reduceri sau alte drepturi cum ar fi depunerea dosarului pentru bursă socială)

Orientare în ce priveşte îndeplinirea unor obligaţii care ţin de viaţa independentă: achitare cheltuieli de întreţinere – când, unde, pentru ce perioadă plătesc, ce fac ca să evit acumularea penalităţilor;

Pentru ca procesul de rezolvare a acestor situaţii cotidiene să devină unul de instruire / utilizare a abilităţilor în viaţa reală este necesar să pregătim beneficiarul pentru contactul cu situaţia de viaţă. După experienţa respectivă, este important să discutăm despre cum s-a simţit, comportamentele exersate, dificultăţile întâmpinate, ce putea face altfel şi în ce alte situaţii va putea folosi ceea ce a învăţat.

La întâlnirea de pregătire puteţi avea în vedere să:1. Eliminaţi barierele şi blocajele care ar putea apărea la contactul cu profesioniştii din alte instituţii, pregătindu-i pentru ceea ce urmează să se întâmple. Unii beneficiari au nevoie să primească explicaţii detaliate şi le este de folos să cunoască aspecte concrete precum: cât durează, de câte ori i se va spune să revină, ce i se va cere să facă atunci când ajunge acolo. Aceste precizări se dovedesc necesare, mai ales, în cazul contactului cu personalul medical. Unii dintre tineri au reţineri, şi pot chiar refuza să coopereze, dacă e vorba de un medic de sex opus sau dacă li se cere să se dezbrace şi ei nu se aşteptau la acest lucru. Este bine să identificăm înainte posibilele temeri pentru a face tot ce ţine de noi ca tânărul să le depăşească. 2. Îi oferiţi câteva formulări de bază pe pe care le poate folosi pentru a se descurca în diferite situaţii. De exemplu: “Am nevoie de ajutor pentru a rezolva următoarea problemă. Cine mă poate ajuta? La ce ghiseu merg? Cum ajung acolo? Ce acte îmi trebuie în dosar? Vă rog să vă uitaţi dacă am tot ce îmi trebuie. Mai departe ce am de făcut? Asta e tot?”. E mai bine pentru ei să pună mai multe întrebări decât ar părea necesar, riscând să tensioneze personalul instituţiei, decât sâ fie nevoiţi să revină de mai multe ori pentru acelaşi lucru. 3. Le spuneţi că este dreptul lor să ceară oricâte informaţii au nevoie şi obligaţia celui angajat să i le ofere. Şi că e bine pentru ei să fie cît se poate de politicoşi, indiferent de reacţia celui din faţă. Formulele banale “îmi cer scuze”, “vă rog tare mult”, “dacă nu vă deranjez, aş avea nevoie de mai multe informaţii”,” n-am înţeles bine, fiţi amabil şi mai explicati-mi odată” au o mare putere, mai ales dacă le vor asocia cu zâmbete şi cu un ton liniştit. “Predaţi-le” aceste lucruri şi fiţi, în acelaşi timp, un exemplu.4. Sugeraţi-le că o sursă utilă de informaţii o reprezintă afişele postate la avizier. Încurajaţi-i să le citească şi apoi, neapărat, să se asigure cu au înţeles. Dacă limbajul specializat le stârneşte confuzii, să nu se impacienteze şi să ceară explicaţii pe înţelesul lor. Spune-ţi-le că nu li se întâmplă numai lor, ci şi altor oameni din alte medii.5. Este important să îşi noteze persoana care s-a ocupat de ei (medic sau alt specialist), programul său şi orice altă informaţie care i s-ar putea solicita dacă revine pentru sprijin suplimentar.

Dacă decideţi că este mai bine pentru beneficiar să îl însoţiţi, atunci le puteţi „preda” toate aceste lucruri fiind un model pentru ei:Chiar dacă ştiţi exact ceea ce este de făcut şi cunoaşteţi ghiseul / cabinetul unde ar trebui să vă adresaţi, odată ajunşi la instituţia respectivă, comportaţi-vă ca şi cum nu aţi şti şi v-aţi afla într-un proces de descoperire. Întrebaţi personalul responsabil cu oferirea de informaţii ce aveţi de făcut, solicitaţi sprijin şi îndrumare, perseveraţi dacă sunteţi tratat expeditiv, eventual încurajaţi tânărul să facă acest lucru. Amintiţi-vă că tânărul vă priveşte şi că sunteţi angajat într-un proces de modelare comportamentală. El învaţă acum, de la dumneavoastră, cum să se orienteze într-o instituţie şi cum să ceară sprijin de la persoanele plătite să i-l ofere, indiferent de problema cu care se adresează. Reacţionaţi pozitiv la neplăcerile care pot apărea (ex: momente de aşteptare, tonuri iritate ale personalului, informaţii contradictorii). Îi

sugeraţi indirect că e bine să persevereze indiferent de obstacole şi că e în folosul lui să fie răbdător. Deasemeni, îi transmiteţi sentimentul că, într-un final, oricum va obţine rezultatul dorit. Este doar o problemă de timp.  

În funcţie de contextul real şi gradul de autonomie al beneficiarului, pot fi exersate abilităţi de viaţă diverse precum luarea de decizii şi rezolvarea de probleme, comunicare şi relaţionare, orientarea în timp şi spaţiu. Important este să nu ne limităm doar la soluţionarea problemei respective, ci să facem tot ce ţine de noi pentru ca beneficiarul să înveţe cât mai multe din acest demers.

Strategii in luarea deciziilor

Tip: activitati practiceGrup tinta: peste 18 aniGrup țintă: Am folosit acest exercițiu cu tineri instituționalizați 18 – 23 ani

Titlu activitate: Etape luare decizii

Obiective: Identificarea etapelor și abilităților cerute pentru luarea deciziilor optime

Materiale necesare: cartonașe imprimate cu diferite etape din procesul de luare a deciziilor. Se decupează, se amestecă şi fiecare grup de lucru primeşte un set de cartonaşe

Numărul de participanți: 8 - 16

Descriere: Se formează grupuri de 3-4 participanțiFiecare grup primește un set de cartonașe cu etapele  implicate în luarea deciziilorFiecare grup primește sarcina de a selecta și ordona cartonașele importante pentru luarea unei decizii bune. Setul conține și cartonașe care nu sunt relevante în procesul de luare a deciziilorCartonașele ”false” sunt așezate în coloana din dreaptă. În coloana stângă cartonașele sunt ordonate corect.Când sarcina este finalizată, fiecare grup își prezintă concluziile printr-un reprezentant (raportor ales de grup)Pe o coală de flipchart sau pe o tablă se scriu se scriu pașii pentru luarea unei decizii eficiente și se comentează

Descifrarea experienței: Acest exerciţiu oferă posibilitatea de a reflecta asupra procesului de luare a deciziilor şi asupra abilităţilor implicate. Alte mențiuni (opțional): exerciţiu tradus şi adaptat după Shay&Nargaret McConnon „Making decision s”, Published by People First 2002

Vânătoarea de obiecte

Tip: activitati practiceGrup tinta: 7-11 ani | 12-15 ani | 16-18 ani | peste 18 aniGrup țintă : a fost folosit cu tineri instituționalizați 18 – 23 ani, cu o listă de obiecte adaptată poate fi jucat la diferite vârsteObiective: Consolidarea abilităților de lucru în echipă, energizare și amuzament.

Materiale necesare: câte o lista cu obiecte de ”vânat” pentru fiecare echipă.

Numărul de participanți: minim 8

Descriere: Se formează echipe de câte 4 – 6 participanți. Fiecare echipă va primi o listă cu obiecte de care trebuie le adune într-un interval de timp dat. Câștigă echipa care reușește prima să adune toate obiectele, în intervalul de timp stabilit (10-15 min). Obiectelor care vor fi “vânate” se stabilesc astfel încât să poată fi găsite perimetrul locației în care se desfășoară activitatea, în funcție de sezon, specificul zonei s.a. Pentru că am desfășurat acest joc toamna, într-o zonă montană, am inclus pe lista noastră următoarele obiecte: - Un con de brad ; - O șosetă;- O monedă;- O cheie;- O ferigă; - O piatră;- O frunză uscată;- O lingură ;- Un vreasc; - Un cărbuneDescifrarea experienței: Cum a fost experiența desfășurată? Cum ați procedat după aflarea sarcinii? Cu ce obstacole v-ați confruntat? Ce soluții ați găsit? Cum puteți folosi această experiență în acțiunile voastre viitoare? Atunci când lucrăm în echipă este important să ne facem un plan și să ne distribuim sarcinile. Este nevoie ca fiecare membru al unei echipe să știe clar ce are de făcut pentru a contribui la reușita echipei. Alte mențiuni: Poate fi introdus într-un program de activități outdoor ca simplu energizer, dar valoarea acestui joc este dată de orientarea spre descoperirea elementelor care asigură succesul pentru lucru în echipă.

Teste SCALA DE DEZVOLTARE GESELL ( 2-6 ANI)PERIOADA 4 / 5 ANISENZORIO/MOTOR LIMBAJ SOCIO/AFECTIVSe imbraca si se dezbraca cu Spune o poezie din 4 Ii plac jocurile colective cu

foarte putin ajutor versuri copii de varsta lui sau mai mari

Merge la culcare fara sa fie dus Povesteste o intamplare Poate viziona in spatiul public un film sau o piesa

Foloseste wc-ul fara ajutor Poate descrie doua imagini si isi poate aminti si povesti despre locuri

Ii place sa fie imbracat curat si frumos

Isi spala mainile si fata Poate exprima verbal diferentele dimineata, amiaza si seara

Repeta silabele dupa adult ca un ecou

Foloseste lingura, furculita, cutitul

  Stie sa joace jocuri cu tema ( de-a familia)

    Copiaza figuri indicate    Isi cunoaste numele de familie    Isi cunoaste adresa    Poate compara 2 greutatiTotal 5 puncte                           total 4 puncte                 total 9 puncte

TESTAREA REPREZENTARILOR MEMORIEI                        *IMAGINI LACUNARE*

    

  

Testul „Omuletul”Este un test usor de aplicat: i se da copilului o foaie de hartie si i se cere sa deseneze initial unbaiaiiiaja oi9iji iukjkjoiu jhhkhiuyh jhk l un baietel,apoi o fetita, asa cum poate el        INTERPRETAREA REZULTATELOR      “Nu ştim artă care să solicite mai multă inteligenţă decât desenul”. Funcţia inteligenţei e prezentă oriunde în desen.

Categoria A                                                                                                                 Puncte 

 

Omuleţul este de neidentificat  0 pExistă un control şi o ordonare a liniilor, cerc, triunghi, dreptunghi, spirală  1 pObs.: Dacă elementele sunt recunoscute ca părţi ale corpului se încadrează în categoria B.

Categoria B1. prezenţa capului 1 p2. prezenţa picioarelor 1 p3. prezenţa braţelor chiar dacă e lăsat spaţiu între ele şi corp

1 p

4a. prezenţa trunchiului 1 p4b. lungimea mai mare decât lăţimea trunchiului

1 p

4c. figurarea umerilor 1 p5a. braţele şi picioarele tangente la corp 1 p5b. braţele şi picioarele ataşate chiar dacă sunt amplasate incorect

1 p

6a. prezenţa gâtului 1 p6b. conturul gâtului este o linie continuă între trunchi şi cap

1 p

7a. prezenţa ochilor (un singur ochi când capul este desenat în profil)

1 p

7b. prezenţa nasului 1 p7c. prezenţa gurii 1 p7d. nasul şi gura sunt realizate corect (buzele sunt reprezentate prin două linii)

1 p

7e. prezenţa narinelor 1 p8a. prezenţa părului 1 p8b. părul bine plasat; capul nu este reprezentat prin intermediul transparenţei

1 p

9a. prezenţa hainelor; prima reprezentare a acestora sunt nasturii dar se admite şi o simplă haşurare

1 p

9b. lipsa transparenţei şi cel puţin două elemente vestimentare

1 p

9c. desenul complet al hainelor; prezenţa a cel puţin patru piese vestimentare: cravată, vestă, bască, pălărie etc.

1 p

9d. costumul desenat corect, fără omisiuni (prezenţa manşetelor)

1 p

10a. prezenţa degetelor 1 p10b. numărul corect al degetelor 1 p10c. detalii corecte la nivelul degetelor 1 p10d. opoziţia policarului 1 p10e. desenarea palmei între degete şi braţe

1 p

11a. braţele articulate la umeri, la coate 1 p11b. articularea gambelor la genunchi şi /sau la coapse

1 p

12a. proporţia capului (mai mic decât ½ din trunchi şi mai mare decât 1/10 din corp)

1 p

12b. proporţia braţelor (egale în lungime cu trunchiul sau puţin mai lungi dar să nu ajungă la nivelul genunchiului)

1 p

12c. proporţia gambelor (inegale în lungime în raport cu corpul sau puţin mai scurte)

1 p

12d. proporţia picioarelor (lungimea lor să fie mai mare decât lăţimea şi mai mare decât înălţimea corpului lui; să nu depăşească dublul gambei)

1 p

12e. prezenţa a două gambe şi a două braţe (articularea mâinii şi a picioarelor)

1 p

13. prezenţa călcâiului 1 p14a.  coordonarea motrică a conturului 1 p14b. coordonarea motrică a articulaţiilor

1 p

14c. coordonarea motrică a articulaţiilor capului

1 p

14d. coordonarea motrică a braţelor şi a gambelor

1 p

14e. coordonarea motrică a fizionomiei 1 p14f. coordonarea motrică a articulaţiei trunchiului

1 p

15a. prezenţa urechilor 1 p15b. poziţia şi proporţia corectă a 1 p

urechilor16a. detalii oculare (gene, sprâncene) 1 p16b. detalii oculare (pupilele) 1 p16c. detalii oculare (proporţia corectă a orbitelor)

1 p

16d. detalii oculare (strălucirea lor) 1 p17a. prezenţa bărbiei şi a frunţii 1 p17b. bărbia net distinctă faţă de buza inferioară

1 p

18a. capul, trunchiul şi picioarele în profil

1 p

18b. profilul perfect (fără transparenţe sau poziţie)

1 p

                                                                                       TOTAL: 51 puncte                                   TABEL PENTRU NIVELURILE DE VÂRSTĂVârsta mintală   3    4   5   6   7   8   9       10  11  12 13Punctaj   2    6  10  14  18  22  26  30  34  38 42  

       

Teste proiective de completare„Metoda povestirilor”

    Acest test constă în a-i pune pe copiii mai mari de 3-4 ani să completeze o povestire deja începută.    Modalitatea de aplicare I se explică subiectului că i se vor spune mici povestiri/poveşti, neterminate, şi că va trebui să ghicească continuarea. Va putea spune tot ceea ce vrea pentru că este ceea ce crede el că este corect.         La cei de vârste mai mari, povestirile vor fi prezentate ca o probă de imaginaţie. Ei vor putea să spună ceea ce le vine în minte, pentru că nu este vorba de o probă de inteligenţă, ci de fantezie, şi oricine poate avea idei diferite despre acelaşi lucru. Se povesteşte în mod direct, avându-se grijă să nu se dea nici o intonaţie unor pasaje care-l pot influenţa pe copil. saEvaluarea        În majoritatea cazurilor, un singur răspuns este suficient pentru a scoate la iveală existenţa unei probleme. Totuşi, pentru a formula o judecată mai sigură este bine a se lua în considerare toate răspunsurile, pentru că astfel creşte posibilitatea evidenţierii conflictului.În general, autoarea arată că se poate presupune existenţa unui complex în prezenţa unora dintre următoarele aspecte în comportamentul subiectului:1.      Răspuns imediat în aşteptare.2.      Prezervarea complexului în răspunsul la alte povestiri.3.      Răspunsul şoptit dat repede.4.      Refuzul de a răspunde la una dintre povestiri.5.      Tăcere şi rezistenţă la răspuns.6.      Subiectul cere să reînceapă proba. L. Duss prezintă o listă de răspunsuri date de subiecţii săi normali, ca şi liste cu răspunsurile date de subiecţii nevrotici, de la care putem obţine răspunsuri de tip patologic.  Povestiri ce sunt prezentate subiectului1. Povestea păsării – pentru a se observa ataşamentul copilului faţă de unul dintre părinţi sau de amândoi.Un tată şi o mamă, păsări, dorm împreună cu propriul lor copil în cuib, pe creanga unui copac. Dintr-o dată izbucneşte un vânt puternic, cuibul cade pe pământ. Cele trei păsări se trezesc brusc. Tatăl zboară pe un brad, mama pe un altul, dar copilul ce urmează să facă? El/Ea ştie să zboare un pic.Răspunsuri normale: Mica pasăre va zbura pe o ramură din  apropierea cuibului.Va zbura spre mama sa.Va zbura spre tatăl său pentru că este mai puternic.Va rămâne pe pământ şi va plânge până ce părinţii vor veni să-l caute.Răspunsuri patologice Va rămâne pe pământ.Dacă încearcă să zboare, va cădea şi va muri.S-a ridicat de la pământ, dar dacă va ploua mai tare va muri.Mama şi tatăl îl vor ascunde într-o tufă, dar va muri. 2. Povestirea aniversării căsătoriei – pentru a se observa dacă subiectul a fost şocat în prezenţa părinţilor săi; gelozia faţă de unirea părinţilor.

Este aniversarea căsătoriei mamei şi a tatălui. Mama şi cu tata se iubesc mult şi au făcut o petrecere frumoasă. În timpul petrecerii, copilul se ridică şi se duce în fundul grădinii. din  ce cauză?Răspunsuri normale: S-a dus să strângă flori pentru părinţi.S-a dus să se joace.Nu îl/o interesează conversaţia.A primit o notă proastă la şcoală şi s-a dus să se aşeze pe o buturugă din  grădină. Răspunsuri patologice Copilul s-a dus în grădină pentru că se simţea stânjenit. (De ce se simţea stânjenit?) Pentru că era aniversarea părinţilor săi, şi mama nu vroia să-i dea tort, acela era numai pentru tatăl său.S-a dus în grădină pentru că vroia să stea singur. (De ce vroia să stea singur?) Pentru că nu vroia să stea în casă, tatăl şi mama făceau zgomot şi copilului nu-i plăcea. (Cum făceau zgomot tata şi mama?) Se distrau împreună. (Unde dormi la tine acasă?) În camera părinţilor mei.Pentru că s-a dus să mănânce în grădină, neavând destulă mâncare.Prefera să fie singur.Probabil că a văzut un alt copil mai vesel ca el şi este nemulţumit de ceva. (De ce anume?) Se gândeşte că nu este distractiv ca părinţii să vorbească amândoi şi ca el să rămână singur. Se gândeşte că părinţii se distrează prea mult şi copiii insuficient.A plecat pentru că nu se simţea în largul său la această petrecere, pentru că înainte a fost rău, insuportabil. Nu vrea să facă pe ipocritul.Copilul se simte izolat, melancolic, gelos pentru că mama sa este atât de iubită de tatăl său, se simte în plus, un străÎn în această dragoste.Este foarte simplu: este supărat că nu se ocupă suficient de el, şi că petrecerea este pentru părinţii săi. 3. Povestirea mielului – pentru a se investiga complexul înţărcării şi al rivalităţii fraterne. O oaie şi mielul ei se află pe o pajişte. În fiecare seară mama îi dă lapte bun şi cald mielului şi acestuia îi place foarte mult. Dar acest miel mănâncă deja şi iarbă. Într-o zi cineva îi aduce mamei sale un alt miel mai mic, căruia îi este foame, fapt pentru care aceasta îi dă şi lui un pic de lapte. Dar oaia nu are destul lapte pentru amândoi, şi atunci îi spune fiului ei: „Nu am suficient lapte pentru amândoi, tu du-te şi mănâncă nişte iarbă proaspătă!”. Ce va face mielul?Pentru a se vedea doar dacă s-a instalat complexul înţărcării, se va omite etape venirii celuilalt miel, şi se spune că oaia nu mai are lapte şi că mielul trebuie să înceapă să mănânce iarbă. Răspunsuri normale:Va merge să mănânce iarbă.Va căuta lapte în altă parte (la o altă oaie).Este un pic supărat, dar va merge să mănânce iarbă.Răspunsuri patologice Va merge să caute lapte la o altă doamnă. (Mielul va mânca iarbă?) Da, va mânca, dar este foarte supărat pe mamă, îi va reproşa multe. Cred că va muri.Nu va fi foarte mulţumit, dar se va duce să mănânce iarbă, va fi furios pe mama sa, îl va lovi pe cel mic şi va pleca să mănânce iarbă.

Va fi gelos, va pleca departe şi nu va mai privi la mama sa, ba chiar va încerca să-şi găsească alta, dar nu va reuşi. Va deveni cu timpul din  ce în ce mai plÎn de ura împotriva celuilalt, îl va împinge şi va încerca să-l lovească cu capul, dar mai presus de orice se va îndepărta.Va încerca să arate că este superior şi va bea în grabă laptele de la mama, chiar dacă a băut suficient înainte. Nu va lăsa nimic celuilalt şi apoi va merge să pască iarbă.Se va preface că este sătul, pentru a nu părea că-l interesează.Dacă se va supăra va încerca să-l împingă pe celălalt miel într-o tufă cu spini.Se va gândi: „Nu mai are lapte!”, şi nu va şti de ce, dar se va supune. Va merge imediat să mănânce iarbă spunând: „Este dezgustătoare!”, şi va fi supărat pe mama şi pe cel mic, şi inima sa va fi neagră de supărare. De fiecare dată când cel mic se va apropia îl va lovi cu coarnele pentru a-l face să se supere.Se va supăra şi-l va lovi pe cel mic. 4. Înmormântarea – pentru a investiga atitudinea privind agresivitatea, dorinţa de moarte, sentimentul de vină, de auto-pedepsire. Un cortegiu funerar trece pe stradă şi lumea se întreabă cine a murit. Soseşte răspunsul: o persoană care locuia în casa de acolo. Cine să fie?Pentru copiii ce nu înţeleg conceptul de moarte, relatarea se face astfel: „Cineva dintr-o familie a luat trenul şi a plecat foarte departe, urmând să nu se mai întoarcă niciodată acasă. Cine este?Răspunsuri normale: Subiectul va indica o persoană ce a decedat recent în familia sa.Este o persoană în vârstă, bunicul/bunica.Este cineva important, sau un oaspete, de aceea lumea se interesează.Răspunsuri patologice: Este fată.Era un lup, un leu, sau poate un copil. (De ce a murit?) Pentru că era rău şi trebuia să moară.Tatăl său.E tatăl sau mama unui copil, poate un copil.Fiul cel mare.Tatăl. 5. Povestirea fricii – folosită pentru a se investiga asupra angoasei şi auto-pedepsirii.Un băiat spune încet-încet: „Cât de frică îmi este!” De ce anume îi este teamă copilului? Răspunsuri normale: Frica de a lua o bătaie.Frica de a lua o notă proastă.Frica de un animal.Frica de război.Frica de a-i muri singurul părinte. Răspunsuri patologice Pentru că a venit vrăjitoarea. (De ce a venit vrăjitoarea?) Pentru a-l ucide. (De ce vrea vrăjitoarea să-l ucidă?) Pentru că fata/băiatul era uneori bună/bun, uneori rău/rea.Îi este frică de un hoţ care vrea să-l ucidă. (De ce ar vrea hoţul să-l ucidă?) Pentru că acesta i-a strigat vorbe urâte, pentru că nu-l place pe hoţ.Îi este frică că-l va mânca lupul. (De ce ar vrea lupul să-l mănânce?) Pentru că este un copil foarte, foarte rău.

Îi este frică de diavol. (Ce vrea să-i facă  Diavolul?) Vrea să-l pună în cazanul cu foc. (De ce?) Pentru că nu şi-a ascultat părinţii. (De ce nu şi-a ascultat părinţii?) Pentru că este supărat pe mama sa.Îi este frică să fie singur, să se piardă.Îi este frică că mama lui îl va lovi pentru că nu a ascultat-o niciodată.Îi este frică de şerpi. 6. Povestirea elefantului – este utilizată pentru a se investiga complexul castrării.Un copil are un mic elefant care-i place foarte mult şi care este atât de graţios cu trompa sa cea lungă. Într-o zi, întorcându-se dintr-o plimbare, copilul intră în casă şi constată că elefantul s-a schimbat cu ceva. În ce s-a schimbat elefantul? Şi de ce s-a schimbat elefantul? Răspunsuri normale: Copilul a văzut o altă jucărie mai frumoasă, şi a lui nu-l mai interesează.Nu elefantul s-a schimbat, ci copilul care a crescut şi nu-l mai interesează să se joace.Nu s-a schimbat.Şi-a schimbat pielea.În tip ce copilul lipsea, îngrijitoarea a vărsat apă pe elefant. Răspunsuri patologice I-au retezat trompa.S-a îmbolnăvit pe neaşteptate şi este pe moarte.I s-a spart un fildeş.Când îşi roteşte trompa se vede că s-a spart. (Ce gândeşte copilul?) Se face palid şiceva se sparge în el.Şi-a rupt trompa şi copilul este furios, sau dezamăgit şi trist. 7. Povestirea elefantului construit – relatarea se face pentru a investiga note caracteriale posesive şi obsesive, eventual complexul anal.Un copil a reuşit să construiască ceva pe pământ (un turn), care-i place mult, tare mult. Ce va face? Mama sa îl roagă să i-l dea ei, el poate să i-l dea dacă vrea. I-l va da? Răspunsuri normale:I-l va da mamei. Se va juca cu el şi apoi i-l va da mamei, dacă i-l va cere.Îl va arăta tuturor. Răspunsuri patologice Îl va păstra pentru sine. (Dacă mama i-l va cere, el i-l va da?) Nu, pentru că este al lui şi el l-a făcut.Nu i-l va da pentru că este foarte frumos, nici măcar dacă îl va cere, îl va păstra pentru el.Îl va păstra în camera sa, dar nu-l va arăta nimănui, pentru că lumea este prea proastă pentru a-l aprecia. 8. Plimbarea cu tata sau cu mama – de regulă folosită pentru a pune în evidenţă complexul lui Oedip. Un băiat/o fată a plecat să facă o plimbare în pădure cu mama (sau cu tatăl, dacă este vorba de o fată). Amândoi s-au distrat foarte bine. Când se întoarce acasă, îşi găseşte tatăl/mama cu o înfăţişare diferită faţă de cea obişnuită. din  ce cauză?Răspunsuri normale: Mama/Tatăl este mulţumită/mulţumit.Mama a pregătit o masă gustoasă.Mama/Tatăl a muncit mult şi arată obosită/obosit.

S-au întors prea târziu de la plimbare şi tatăl/mama era îngrijorat/îngrijorată.Mama/tatăl a primit o veste proastă în timpul absenţei lor. Răspunsuri patologice Tata şi-a schimbat înfăţişarea pentru că s-a transformat într-un soldat şi eu cred că este foarte supărat pe copilul său. (De ce?) Pentru că s-a purtat urât cu mama în pădure. (Ce a făcut?) A lovit-o!.Tatăl şi-a schimbat aspectul pentru că este bolnav, a răcit, e bolnav rău, ceea ce nu-i va plăcea mamei.Tatăl nu a vrut să vină cu ei, a rămas să lucreze, dar nu este mulţumit. (De ce?) Pentru că nu a stat cu mama. (Ce l-a împiedicat să stea cu mama?) Copilul, care a luat-o pe mama.Mamei îi este teamă de ceea ce  au făcut împreună în pădure, de ceea ce se putea întâmpla. (Ce se putea întâmpla?) Îi era teamă că tatăl său să nu încerce să seducă fata.Mama este geloasă. 9. Povestirea anunţului – în special utilizată pentru a cunoaşte dorinţele sau temerile copilului. Un copil se întoarce de la şcoală/sau de la o plimbare; mama îi spune: „Nu începe imediat să-ţi faci temele, am o veste să-ţi dau!”. Ce are de spus mama? Răspunsuri normale:Mama vrea să-i spună o poveste.Este vorba de o masă bună sau de o vizită.Mama a primit o veste bună.Mama vrea să-i dea sfaturi despre cum să-şi facă lecţiile sau sfaturi despre viaţă (generale). Răspunsuri patologiceMama îi spune că nu trebuie să meargă pe stradă. (De ce?) Pentru că îl va lovi o maşină.Mama vrea să-i spună că nu a fost cuminte şi că nu a ascultat-o.Mama îl va anunţa de moartea tatălui său, a fraţilor şi a surorilor sale, sau de o boală grea. 10. Visul urât – imaginat pentru a controla povestirile precedente. Un copil se trezeşte dimineaţă agitat şi spune: „Ce vis urât am avut!”. Ce a visat? Răspunsuri normale:Nu ştiu pentru că eu nu visez.A visat un război.A visat un animal care-l/o mânca. Răspunsuri patologicePentru că au luat trompa elefantului.A visat că mama sa murise. (Ce s-a întâmplat?) A fost lovită de o maşină.Un om rău l-a ucis cu un cuţit mare. (De ce a făcut omul asta?) Pentru că băiatul vroia să treacă strada să meargă la el.Că diavolul a venit să-l ia. (De ce?) Pentru că nu ascultă niciodată.A visat că rămăsese singur. (De ce era singur?) Aşa a vrut el. Îi era mai bine singur. (Cum poate ajunge să fie singur?) Se poate pierde, poate greşi strada sau cădea într-o groapă şi muri.A visat că era cineva în cameră care vroia să-l ia, un hoţ de copii. ************************************************************

Identifica si Utilizeaza Competentele

Tip: activitati practiceGrup tinta: 16-18 ani

Scopul: identificarea competentelor relevante pentru desfasurarea activitatii pe un post de munca

Obiective:

Sa se recunoasca abilitatile necesare pentru desfasurarea sarcinilor specifice postului; Sa se observe modul de utilizare al competentelor profesionale in rezolvarea de probleme in interiorul organizatiei; Sa se extraga competentele caracteristice pentru un anumit post; Sa se verifice gradul de conturare al competentelor pentru propria persoana;

Grup tinta: tineri de peste 16 ani ce sunt in cautarea unui loc de munca sau ce isi doresc sa isi consolideze cunostintele despre competentele implicate in cariera.

Materiale necesare: flipchart, pixuri, foi;

Descriere:

Faza 1: Gestionarea grupului - grupul de participanti va fi impartit in echipe. Fiecare echipa va avea sarcina de a reprezenta o echipa de munca ce trebuie sa rezolve o anumita problema cat mai eficient posibil.

Faza 2: Constituirea echipei - fiecare echipa va trebui sa reprezinte o organizatie, fiecare membru isi va asuma un post si se vor discuta responsabilitatile aferente (notate pe lista de responsabilitati specifice fiecarui membru). Identificarea responsabilitatilor se realizeaza de cel care ocupa postul, fiind clarificate cu ajutorul celorlalti membrii ai echipei.

Exemplu:

Echipa 1: Hotelul Gladiator

Posturi:

1. Receptioner - primeste noii clienti, se asigura de disponibilitatea camerelor; 2. Paznic - asigura paza si siguranta hotelului; 3. Animator - produce o atmosfera placuta in interiorul hotelului, supravegheaza salile in care se desfasoara activitati de amuzament; 4. Camerista – curata si aranjeaza camerele, 5. Manager calitate - se asigura de calitatea serviciilor prestate, monitorizeaza activitatea angajatilor 6. Secretar – pastreaza contactul cu institutiile partenere, realizeaza rapoarte, realizeaza contabilitatea primara si asigura comunicarea intre conducere si angajati

Faza 3: Introducerea problemei - moderatorul va juca rolul unui client problematic si va face in asa fel incat angajatii sa se implice cat mai mult in rezolvarea problemei.

Exemplu: Problema: Unul din cei mai fideli clienti ai Hotelului Gladiator este aparent nemultumit de serviciile hotelului. Este indignat de modul in care s-a servit masa, considera ca in camera nu s-a facut curatenie, nu a dispus de conexiune la internet iar mai mult, sustine ca i-au disparut lucruri de valoare din seif.

Faza 4: Rezolvarea problemei - echipa este lasata sa gaseasca o strategie de rezolvare a problemei, toti angajatii fiind convocati intr-o sedinta de urgenta de catre managerul de calitate. Se va elabora lista de probleme si fiecare angajat va fi solicitat sa ofere o explicatie pentru cele intamplate si sa gaseasca modul in care se poate implica in remedierea problemei alaturi de colegi.

Faza 5: Extragerea competentelor - moderatorul va avea rolul de interogare a participantilor pentru a facilita extragerea competentelor de munca;

Exemplu:

Tipuri de intrebari: Ce trebuie sa cunoasca un angajat aflat pe postul tau? Care sunt conditiile pentru a putea ocupa un astfel de post? Ce anume trebuie sa faci pentru a practica aceasta meserie in cele mai bune conditii? Care sunt competentele de baza care le detii acum/ce competente crezi ca trebuie sa le ameliorezi si cum se poate obtine acest lucru?

Nota: pe masura identificarii cunostintelor, deprinderilor, abilitatilor si a competentelor relevante pentru post, acestea se vor nota pe flipchart. Ulterior, se vor purta discutii impreuna cu moderatorul despre modul de reprezentare a competentelor in CV respectiv de modul de dobandire pentru a putea obtine o performanta optima pe post (calificare profesionala, practica, utilizarea abilitatilor si metodelor de invatare).

 Testul Dalai-Lama  Este interesant. Nu trisa prin a te uita la raspunsuri. Mintea este asemenea unei parasute: functioneaza cel mai bine atunci cand se deschide. Testul este amuzant de parcurs insa trebuie sa urmezi instructiunile indeaproape.Nu trisa. Raspunde la puncte pe masura ce inaintezi.Testul este format din 3 puncte iar daca le vezi pe toate inainte de a termina nu vei obtine rezultate sincere. Coboara cu privirea incet si rezolva fiecare exercitiu pe masura ce avansezi.Nu te uita la ceea ceea ce urmeaza. Ia-ti creion si hartie si noteaza-ti raspunsurile pe masura ce parcurgi punctele testului. Vei avea nevoie de acestea la final. Acest este un chestionar sincer care iti va dezvalui multe despre adevaratul tau sine…1. Aranjeaza urmatoarele 5 animale in ordinea preferintei tale:a. Vacab. Tigruc. Oaied. Cale. Porc2. Scrie un cuvant care descrie fiecare din urmatoarele:a. Caineb. Pisicac. Soboland. Cafeae. Mare (intindere de apa)3. Gandeste-te la cineva (o persoana care te cunoaste si ea si care este importanta pentru tine) pe care sa poti raporta la una din urmatoarele culori (Te rog sa nu repeti raspunsul de doua ori. Numeste doar o singura persoana pentru fiecare culoare).a. Galbenb. Oranjc. Rosud. Albe. Verde st este un chestionar sincer care iti va dezvalui multe despre adevaratul tau sine…Raspunsuri:1. Ordinea prioritatilor in viataVaca semnifica CARIERATigrul semnifica MANDRIEOaia semnifica DRAGOSTECalul semnifica FAMILIEPorcul semnifica BANI2. PersonalitateDescrierea facuta cainelui sugereaza propria ta personalitate.Descrierea facuta pisicii sugereaza personalitatea partenerului tau.Descrierea sobolanului sugereaza personalitatea dusmanilor tai.

Descrierea cafelei sugereaza modul tau de interpretare a sexului.Descrierea marii sugereaza propria ta viata.******************************************************** L A T E R A L I T A T E A     ( Stabilirea  dominanţei  manuale, oculare  şi  a  piciorului )

a)   DOMINANŢA   MANUALĂSe va cere copilului să mimeze acţiunile de mai jos. El este în picioare, fără nici un obiect în mână.Instructaj : „ Tu te vei preface că faci ceea ce eu îţi voi cere.”Se va nota la fiecare item mâna cu care mimează mişcarea respectivă.

1. Cum ciocăneşti la uşă ? Arată-mi ! 2. Cum faci cu mâna „ la revedere” când te desparţi de un prieten care pleacă?

Arată-mi! 3. Cum îţi deschei nasturii cu o mână ? Arată-mi ! 4. Cum tai cu foarfecele ? Arată-mi! 5. Cum îţi piepteni părul ? Arată-mi ! 6. Cum bei apă cu paharul ? Arată-mi! 7. Cum arunci o minge ? Arată-mi ! 8. Cum răsuceşti cheia în broască ? Arată-mi ! 9. Cum te speli pe dinţi ? Arată-mi !

10.  Cum faci „sâc” unui prieten ? Arată-mi !( La această probă examinatorul va arăta el întâi mişcarea : un pumn deasupra celuilalt, schimbând foarte rapid când o mână, când cealaltă deasupra .)Se va nota mâna al cărei pumn se aşează deasupra celeilalte.     N O T A R E A  :D – când  9  – 10  probe au fost efectuate cu mâna dreaptă;d -  când  7 – 8  probe au fost efectuate  cu mâna dreaptă;S -  când  9 – 10 probe au fost efectuate cu mâna stângă;s -  când   7 – 8 probe  au fost efectuate cu mâna stângă.A -  când  5 – 6  probe au fost efectuate cu  una din mâini;D – S  – LATERALITATE   STABIL  DEFINITIVATĂd – s   – lateralitate  parţial  definitivatăA    -    AMBIDEXTRIE  (  lateralitate  oscilantă, nedefinitivată ).

b).    DOMINANŢA    OCULARĂ

1). Se cere copilului să privească în diferite direcţii ale camerei printr-un orificiu de 1 cm diametru, aflat în centrul unui carton de  25 / 15 cm.2). Se cere copilului să privească cât mai departe printr-un tub lung, confecţionat din carton ( de exemplu, aflat în faţa geamului să se uite la un copac sau la o casă aflată în depărtare.)3). I se cere să privească pe gaura cheii să vadă dacă se află cheia în broască de partea cealaltă.

NOTAREA :  D – dacă toate cele trei încercări sunt efectuate cu ochiul drept.           S -  dacă toate cele trei încercări  sunt efectuate cu ochiul  stâng.           d -  dacă  numai  două  încercări  sunt efectuate cu ochiul drept.            s – dacă  numai două încercări sunt efectuate cu ochiul  stâng.            A – când 3 sau 2 încercări sunt efectuate cu ambii ochi deodată sau               -  când una este cu ochiul drept, cealaltă probă este efectuată cu ochiul stâng iar a treia cu ambii  ochi.

c) DOMINANŢA   PICIORULUI

1)      I  se va cere copilului să şuteze într-o minge.2)      Se va cere copilului să se urce pe un scăunel.3)      Se va cere să sară într-un picior (şotronul ) pe o anumită distanţă.NOTAREA :D – când toate cele trei probe au fost efectuate cu piciorul drept.S – când toate probele au fost efectuate cu piciorul stâng.d – când numai două probe sunt efectuate cu piciorul drept.s – când numai două probe sunt efectuate cu piciorul stâng.

  F O R M U L A        L A T E R A L I T Ă Ţ I I

D D D – dreptaci  complet cu lateralitate stabil  definitivată.S S S  -   stângaci  complet  cu  lateralitate  stabil  definitivată.d d d  -   dreptaci complet cu lateralitate  parţial  definitivată.s s s   -    stângaci  complet  cu  lateralitate  parţial  definitivată.D S D ,  SDS, SDD, DSS – lateralitate oculo – manuală  încrucişată  şi stabil  definitivată.- dsd, ssd, Dss, sDs, sdD etc,  -  lateralitate  oculo – manuală încrucişată şi parţial definitivată ( pentru  mână , ochi , picior. )-         SSD,  DDS – lateralitate oculo – manuală omogenă ( stângaci sau dreptaci atât pentru mână cât şi pentru ochi) stabil definitivată.-         ddD,  ssD, ddS, dDs,  dDd, dDd, SSd,  sSs,  ssS – lateralitate omogenă parţial  definitivată.Formula exprimă aşadar, pentru cine este lateralitatea parţial definitivată. De exemplu : dDd – dreptaci complet cu lateralitate parţial definitivată pentru mână şi picior.

Instrumentele de evaluare psihologică a persoanelor cu handicap aplicate în România Evaluarea gradului de autonomie şi independenţă

1. Scala de suport (Scale of Support - SoS)Descrierea scaleiScala de Suport (Scale of Support – SoS) este un instrument psihometric, de fapt, o scală obţinută ca rezultat al adaptării Indexului de Competenţă Socială (Index of Social Competence – ISC). Autori acestui index sunt R. McConkey şi J. Walsh. În 1982, cei doi cercetători au aplicat ISC pe un eşantion de format 376 persoane adulte cu handicap de intelect care trăiau în comunitate, în vederea studierii a 15 categorii de abilităţi. Analizele statistice au demonstrat că există trei factori principali subiacenţi competenţei sociale. Indexul s-a dovedit util în anchete/ studii cu privire la nevoile speciale, în special, în sectoarele social şi rezidenţial.            Zece ani mai târziu, în 1992, pornind de la ISC, o echipă de cercetători (Bruininks, R.H.; Chen, T.H.; Lakin, K.C.; McGrew, K.S.) de la Universitatea din Minnesota, realizează un studiu în vederea identificării componentelor competenţei personale şi adaptarea la comunitate, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din persoane cu handicap de intelect care trăiau în locuinţe protejate cu 6 sau mai puţini locatari.             Prin analiza factorială a 65 de variabile au fost evidenţiate 8 soluţii principale care însumează aproximativ jumătate din variaţia totală a variabilelor observate (49%). Cele 8 componente identificate pentru competenţa personală şi adaptarea la comunitate au fost denumite astfel: 1.   îngrijire personală şi abilităţi funcţionale 2.   abilităţi pentru viaţa comunitară3.   abilităţi pentru viaţă la domiciliu4.   probleme de comportament 5.   obiective şi scopuri de instruire comunitară6.   activităţi din timpul liber7.   relaţionare/ contact social8.  acceptare şi asimilare comunitară.            Implicaţiile pe care le are reducerea sutelor de indicatori ai competenţei personale şi adaptării comunitare, la un număr relativ mic de indicatori compoziţi este discutabilă.

Pornind de la aceste instrumente psihometrice, echipa de cercetători olandezi implicată în programul Twinning Light a propus utilizarea unei scale de suport şi îngrijire (Scale of Support – SoS), validată pe un eşantion reprezentativ. Pe baza scorurilor obţinute şi a

abilităţilor identificate se poate stabili categoria în care se poate afla o persoană cu handicap, din punct de vedere al nevoii de sprijin:

a)  dependenţă (cu abilităţi scăzute);b)  cu nevoi de sprijin (abilităţi de nivel mediu);c)  capabil de viaţă independentă (abilităţi formate).

 Interpretarea scaleiScorurile obţinute la SoS se clasifică în trei grupe:

-   prima grupă : scoruri de la 4 la 7 (abilităţi formate / capabil de viaţă independentă);

-   a doua grupă : scoruri de la 8 la 11 (abilităţi de nivel mediu / nevoie de sprijin);

-   a treia grupă : scoruri de la 12 la 16 (abilităţi scăzute / dependenţă).·  Persoanele care obţin scoruri de la 4 la 7, sunt capabile de viaţă

independentă şi pot avea un loc de muncă; pot avea un domiciliu personal; pot trăi în locuinţe protejate, chiar dacă în primele luni au nevoie de mai mult sprijin. Pentru aceste persoane se poate elabora un plan de intervenţie personalizat pentru un trai independent.

·  Persoanele care au scoruri în intervalul 8 – 11, pot să trăiască şi să întreprindă activităţi cotidiene utile; pot să desfăşoare o activitate lucrativă utilă din punct de vedere social, chiar dacă nu este remunerat. Persoanele cu aceste scoruri au nevoie de sprijin în viaţa zilnică. Planul de intervenţie trebuie să recomande activităţi care să implice participarea familiei, rudelor, prietenilor, vecinilor etc.; activitatea cotidiană a acestor persoane trebuie să fie bine organizată.

·  Persoanele cu scoruri între 12 şi 16, trăiesc izolat, în sânul familiei, departe de ceea ce se înţelege în mod curent prin existenţă în societate. Aceste persoane sunt dependente şi au nevoie mult sprijin pentru a duce o viaţă pe cât posibil normală; mediul lor de viaţă trebuie să fie pe cât posibil accesibilizat. Adesea persoanele din această categorie au nevoie de însoţitor (de exemplu, cazul persoanelor aflate în fotoliu rulant). Planul de intervenţie personalizat – PIP, trebuie să prevadă activităţi zilnice foarte bine organizate.

Fiind o scală de măsură, scala SoS se caracterizează prin etalonări la diferite niveluri şi prezintă avantajul de a nu necesita un etalon standard (Guillevic, C.; Vautier S., 1998, p.14). Alte avantaje ale aplicării scalei SoS sunt următoarele :

 =este uşor de administrat ;  =timpul de aplicare este scurt ;= interpretarea este simplă şi rapidă;  =se poate aplica şi pe parcursul procesului de reabilitare, observându-se astfel progresele făcute după prima aplicare;  =scala se raportează la QI.

Pe baza evaluărilor cu ajutorul scalei SoS, se va stabili la nivelul inspecţiilor regionale, totalitatea nevoilor de suport care reprezintă suma nevoilor de suport ale fiecărei persoane. Se va ştii astfel câte persoane se află în fiecare categorie. După cum s-a menţionat, echipa de evaluatori (evaluare a nevoilor de sprijin şi nu a tipului sau gradului de handicap!) este formată din lucrător social, medic şi psiholog.

Scorurile Scalei de suport şi îngrijire - SoS.(bazată pe Indexul Competentei Sociale, de R. McConkey şi J. Walsh, 1982)  Handicapuri adiţionale

Abilităţi de comunicare

Abilităţi de autoîngrijire

Abilităţi sociale

Întrebările1 – 3

scor Întrebările4 - 5

scor Întrebările6 - 11

scor Întrebările12 - 15

scor

7 – 9 4 7 - 8 4 20 - 25 4 16 - 20 45 – 6 3 5 - 6 3 13 - 19 3 11 - 15 34 2 4 2 9 - 12 2 7 - 10 23 1 2 - 3 1 6 - 8 1 4 - 6 1                

Scorul împarte subiecţii în 2 grupuri:-   când toate scorurile subiectului sunt în zona subliniată : grupul cu

abilităţi scăzute-  când toate scorurile subiectului sunt sub zona subliniată : grupul cu

abilităţi crescutePentru fiecare sector (handicapuri adiţionale, abilităţi de comunicare, abilităţi de autoîngrijire şi abilităţi sociale) scorul posibil este 1 - 4.            Scorul total posibil este 4 - 16.Aceste scoruri fac posibilă împărţirea grupului în mai multe subgrupuri:            4 - 7 (abilitate crescută) – scorul între 4 şi 7   capabil de viaţa independentă            8 - 11 (abilitate medie) – scorul între 8 şi 11   are nevoie de sprijin            12 - 16 (abilitate scăzută) – scorul între 12 şi 16         persoane dependente

Abilităţi senzorial-perceptuale şi psihomotrice

Probe de evaluare a activităţii perceptive (analiză/sinteză perceptivă, integritatea procesului perceptiv pentru diferite modalităţi (figura complexă Rey, proba Bender-Santucci).

1. Proba Bender-SantucciProba Bender-Santucci, proba evaluează abilitatea perceptiv-motrică, care presupune, capacitatea de a percepe corect configuraţia spaţială, de a le compara între ele şi de a le reproduce. Din punct de vedere psihogenetic, abilitatea de a copia figuri apare după formarea capacităţii de a recunoaşte forme identice precum şi după dezvoltarea

abilităţii motorii de a urmării conturul unei configuraţii. Funcţia perceptiv-motorie este o funcţie specifică inteligenţei motorii şi kinestezice, astfel încât dacă apar abateri de la ²rangul normal², atunci poate fii vorba de deficienţe ale capacităţii intelectuale, ale percepţiei, ale motricităţii şi chiar ale stabilităţii emoţionale. Proba oferă aşadar informaţii asupra nivelului de dezvoltare şi organizare perceptiv-motorie.Proba cuprinde 5 modele desenate pe un carton de 10/15 cm. Se aplică individual, prin prezentarea succesiva a desenelor intr-o ordine prestabilita, subiectul avand ca sarcina sa le copieze cat mai fidel/exact.Timpul de executare nu trebuie limitat - dar poate fii cronometrat, psihologul având posibilitatea de a surprinde în acest mod ritmul de muncă caracteristic pentru fiecare subiect. Este util să se observe comportamentul subiectului precum şi modalitatea sa de lucru. Se vor nota toate procedeele folosite de subiect, şi anume: desene efectuate cu mâna stângă, desene începute prin elemente de la dreapta şi terminat în cele de la stânga etc.Cotare: întrucât există variaţii mari ale produsului activităţii în probele grafice, rezultatele sunt mai dificil de cotat şi de interpretat. Recomandăm sistemul de cotare elaborat de Santucci şi Galifret-Granjon, care are ca referinta urmatoarele criterii : construcţia unghiurilor diferitelor figuri, orientarea figurilor si a elementelor componente, reprezentarea figurilor in spatiu.

  2. Testul Lauretta Bender sau Bender-Gestalt Testul Lauretta Bender este o proba care masoara capacitatile perceptive, mnezice, de control perceptivo-motric, punând în evidenta eventualele leziuni la nivelul creierului. În constructia testului , Lauretta Bender a selectat din lucrarile lui Wertheimer 9 desene geometrice, alcatuind testul « Bender-Gestalt ». Aceste desene, diferite ca forma, pozitie, grad de dificultate sunt structurate de la simplu la complex. Fiecare desen constituie un item al testului.  Performanta la acest test implica cu certitudine capacitatea corticala de a percepe desenele si de a le reproduce- sarcini care presupun o “inteligenta normala” pentru a fi executate in mod direct. Uneori rezultatele sunt proportionale cu nivelul mintal, alteori nu. Sistemul de cotare a desenelor, propus de autoare are în vedere: pozitia desenului, corectitudinea, perfectiunea.Proba Bender este alcatuita din 9 desene prezentate pe câte un cartonas cu dimensiunile de 10/15 cm, care reprezinta itemii testului numerotati astfel: A, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Desenele se prezinta subiectului separat, în ordinea stabilita de Bender. Figurile trebuie reproduse în ordinea prezentarii pe o foaie format A4.Itemii testului se coteaza dupa sistemul propus de Köppitz. Acest sistem ia în considerare tipul si numarul de deviatii de la model, care apar în reproducerile copilului.

Sistemul de cotare este urmatorul: se noteaza cu un punct orice deviatie de la model. Daca nu apar deviatii, se acorda zero puncte. Daca o deviatie nu este clara, nu se puncteaza. Scorul mare obtinut de un subiect este deci constituit din numarul de erori cuprinse în desenele lui. Suma  tuturor deviatiilor, rezultata din abaterile respective, constituie cota finala a erorilor subiectului respectiv. Deviatiile minore sunt ignorate.

Abilităţi cognitive

1. Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC) cuprinde 23 de teste pentru abilitatile cognitive, adica principalele noastre capacitati ennogene de prelucrare a informatiei. Aptitudinile cognitive sunt cei mai puternici si mai stabili factori implicati performantele noastre. Bateria fost elaborată de o echipă de experţi în psihologie şi informatică, reuniţi în grupul COGNITROM.

Aptitudinile evaluate de BTPAC sunt: abilitatea generală de învăţare (capacitatea de a dobândi noi cunoştinţe şi de a opera cu ele) ;aptitudinea verbală (capacitatea de utilizare adecvată a lexicului, sintaxei şi de comprehensiune a textelor); aptitudini numerice (capacitatea de a înţelege şi opera cu conţinuturi numerice); aptitudinea spaţială (capacitatea de a reţine şi de a opera cu reprezentări mintale spaţiale); aptitudinea de percepţie a formei (capacitatea de percepere a constanţei formei şi a detaliilor obiectelor şi de discriminare figură-fond) ; abilităţi funcţionăreşti (capacitatea de a identifica şi corecta detalii verbale şi numerice din textele scrise); rapiditatea în reacţii (capacitatea de reacţie motorie la stimuli şi rapiditatea procesării informaţiei) ;capacitatea decizională (abilitatea de a lua decizii corecte, cât mai raţionale).

Fiecare dintre cele 8 aptitudini cognitive de relevante pentru performanta profesionala a fost operationalizata printr-o serie de teste care o masoara. Numarul de teste prin care s-a operationalizat o aptitudine variaza in functie de complexitatea fiecarei aptitudini in parte. Astfel abilitatea generala de invatare fiind foarte complexa a fost operationalizata prin sapte teste, dupa cum urmeaza : transfer analogic (evaluează acele procese care ne oferă posibilitatea rezolvării de noi probleme pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate); inhibiţie cognitivă şi memorie de scurtă durată (evaluează capacitatea de a ignora fluxurile informaţionale nerelevante în raport cu sarcina de rezolvat precum şi retenţia, pentru un scurt timp, a informaţiilor în memorie) ; memoria de lucru (evaluează capacitatea sistemului cognitiv de a stoca pe o durată scurtă de timp informaţii relevante din punct de vedere al sarcinii şi de a opera în paralel cu aceste informaţii) ;interferenţa cognitivă (evaluează capacitatea de a rezista la intruziunile altor fluxuri informaţionale decât cel relevant pentru sarcină) ; atenţia concentrată (evaluează capacitatea de concentrare a

atenţiei prin sarcini de amorsaj negativ). In schimb, abilitatile functionaresti  fiind o aptitudine specifica, cu mai putine fatete, a fost operationalizata printr-un singur test cu mai multe subscale.

2. GAMA (General Ability Measure for Adults)GAMA (General Ability Measure for Adults) evalueaza aptitudinea intelectuala generala cu ajutorul unor itemi care necesita utilizarea rationamentului si logicii în rezolvarea de probleme care utilizeaza exclusiv designuri si forme abstracte. Utilizarea de figuri abstracte nonverbale are scopul de a minimiza efectele cunostintelor, exprimarii verbale si a întelegerii verbale asupra scorurilor testului. GAMA prezinta astfel avantajele unui instrument accesibil unei varietati largi de oameni, cu deprinderi de comunicare diferite si provenind din medii diverse din punct de vedere lingvistic, cultural si educational. Testul este format din 66 de itemi grupati în patru subscale: Identitati ( necesita examinarea formelor si culorilor stimulilor pentru a determina care optiune de raspuns este identica); Succesiuni necesita analiza interrelatiilor între design-uri pe masura ce acestea se misca în spatiu); Analogii ( implica descoperirea relatiilor dintr-o pereche de figuri abstracte si recunoasterea relatiilor conceptuale similare într-o pereche diferita de figuri) Constructii ( implica analiza, sinteza si rotatia designurilor spatiale pentru a construe o figura noua).Se calculeaza atât un coeficient de inteligenta (IQ) GAMA total, cât si scoruri pe fiecare dintre subteste. GAMA se poate aplica atât creion-hârtie, cât si electronic, atât individual, cât si în grup. Este un instrument de 66 de itemi cu câte 6 variante de raspuns, care poate fi aplicat începând cu vârsta de 18 ani. Timpul de administrare este de 25 de minute si necesita un nivel de întelegere a lecturii de clasa a treia. Utilitatea GAMA ofera o masura coerenta a aptitudinii mentale generale, care este un predictor excelent al performantei profesionale si al multor fatete specifice legate de comportamentul la locul de munca. In plus, GAMA este o masura extrem de scurta, care nu presupune mai mult de 30 de minute pentru administrare, incluzand aici instructajul. GAMA este o proba psihologica de clasa C, conform clasificarii APA., fiind accesibil în exclusivitate psihologilor.

3. Bateria Multidimensionala de Aptitudini, versiunea II (MAB-II, Multidimensional Aptitude Battery-II)Bateria Multidimensionala de Aptitudini, versiunea II (MAB-II, Multidimensional Aptitude Battery-II, Jackson, 1998) a fost proiectata pentru a furniza o masura comoda si scorabila obiectiv a aptitudinii cognitive generale, adica a inteligentei. Rezultatele se prezinta sub forma unui profil care contine 5 scoruri la subtestele verbale si 5 scoruri la subtestele de performanta. MAB masoara constructe asemanatoare si urmareste îndeaproape ceea ce este considerat a fi

cel mai valoros instrument de evaluare a inteligentei, testul WAIS: în manualul original (Jackson, 1984), autorul testului prezinta corelatii între MAB si WAIS-R (Wechsler, 1981) de .94 pentru scala Verbala, .79 pentru Performanta si .91 pentru scorul complet de inteligenta.MAB-II consta din doua grupuri de scale, anume verbale si nonverbale. Câte cinci scale sunt grupate în fiecare din dimensiunile „Verbala” si „Performanta”. Aceste dimensiuni pot fi administrate fie separat, fie împreuna, pentru a se obtine o evaluare completa a aptitudinilor individuale. În plus fata de cele 10 scoruri ale subtestelor, MAB-II furnizeaza un scor QI Verbal, un scor QI Performanta si un scor QI Complet.MAB-II este destinat evaluarilor pe scala larga a aptitudinilor intelectuale la adulti si adolescenti de peste 16 ani. Ca si alte instrumente de evaluare a aptitudinilor mentale, MAB-II poate fi utilizat într-o varietate de scopuri si contexte, inclusiv in a detecta anumite afectiuni mentale. Pentru a se obtine evaluari valide cu MAB-II, testarea presupune existenta aptitudinilor de limbaj necesare celor evaluati pentru citirea si întelegerea instructajelor scrise precum si a celor verbale.. Din experienta autorului, majoritatea pacientilor cu afectiuni de natura psihica sunt capabili sa completeze testul.MAB-II foloseste itemi cu alegeri multiple pentru toate subtestele. Desi continutul lor merge de la verbal si numeric pâna la imagini, în toate cazurile sarcina respondentului este sa identifice, dintre cele 5 variante, pe aceea care este corecta sau pe care o considera corecta. Acest format al itemilor permite o înregistrare facila a raspunsurilor pentru fiecare persoana, o scorare structurata, pentru care nu sunt necesare cunostinte foarte profesioniste, precum si scorarea, interpretarea si prezentarea automata a datelor.

Caracteristici unice ale MAB™-IIDesi numele a noua din zece subteste sunt identice cu cele folosite în alte teste, incluzând, printre altele, Army Alpha si Beta sau scalele Wechsler, MAB-II foloseste un format diferit si nu are nici un item comun cu vreun alt instrument.

MAB-II a fost proiectat într-un format care sa permita administrarea în grup si automatizata, într-o maniera de scorare convenabila atât manual cât si cu ajutorul calculatorului, folosind etaloane actualizate. Daca prima editie a MAB folosea etaloane echivalate cu cele ale WAIS-R, a doua editie este bazata în întregime pe etaloane nord-americane, care se sprijina pe un recensamânt recent al populatiei acestei tari, dar si pe esantioane canadiene reprezentative. Toate acestea au dus la un succes rapid al testului pe continentul nord-american. Evident, în România, MAB-II se bazeaza pe etaloane realizate pe esantioane normative românesti, precum si pe o adaptare serioasa, care în cazul scalelor Verbale este chiar radicala.

Esantionul utilizat în România pentru normarea MAB-II a urmarit îndeaproape caracteristicile globale ale populatiei românesti desprinse din ultimul Recensamânt al Populatiei (2002), cu toate corectiile impuse de Institutul National de Statistica si valabile la data de 10 februarie 2007 (http://www.insse.ro). Acest efort a fost facut pentru a se asigura o cât mai buna reprezentativitate pe principalele criterii demografice.

Pentru a raspunde cât mai complet literaturii de specialitate din domeniul testarii aptitudinilor mentale, privind evolutia scorurilor de inteligenta generala în functie de vârsta, esantionul normativ românesc a fost generat pe 11 grupe de vârsta diferite, acestea fiind cât mai echilibrate si mai uniforme cu putinta.

4. Matricele Progresive Raven

Matricile progresive sunt construite de J. C. Raven. Autorul a pornit de la observaţia făcută de C. Spearman: „A cunoaşte natura particulară a mecanismelor mentale ale educării şi reproducerii – contrastul lor limpede şi cooperarea lor constantă în toate actele de gândire şi filiaţia lor genetică – iată care ar putea fi debutul înţelepciunii nu numai pentru psihologia aptitudinilor individuale ci şi pentru cea a cunoaşterii.”

Există trei forme, pentru trei scopuri de examinare a intelectului:

1. Matrix 1938 – seriile ABCDE (matrice standard pentru populaţia generală; PM 38)

2. Matrix 1947 – în culori; seriile A, Ab, B (pentru copii şi examene clinice; PM 47)  

3. Matrix 47/62 – seriile I & II (pentru studenţi şi cadre cu studii superioare; PMA) 4.1 Matricile progresive 38Proba a fost construită pornind de la postulatul că în măsura în

care principiile neogenetice ale lui Spearman sunt exacte, ele trebuie să permită alcătuirea unui test care să diferenţieze indivizii în funcţie de capacitatea lor de a-şi mobiliza imediat calităţile observaţiei şi claritatea raţionamentului. PM 38 conţine 60 de probe (5 serii a câte 12 probleme). Soluţia este evidentă de la primele probleme din serie, iar ordinea de prezentare furnizează un antrenament metodic în modul de a rezolva aceste probleme. Testul implică o ordine standardizată a modului de lucru. În aceste condiţii, cele 5 serii furnizează 5 posibilităţi de a înţelege metoda şi 5 teste de capacităţi mentale.Testul permite evaluarea aptitudinii subiectului de a stabili comparaţii şi de a raţiona prin analogie. Contribuţia fiecărei serii la nota totală permite asigurarea coerenţei şi validităţii estimării. Raven descrie matricile ca probă de observare şi

de claritate a gândirii. Fiecare probă este în realitate sursa sau originea unui sistem de gândire; de aici şi denumirea de matrici progresive. Are o saturaţie în factorul g de .82.

4.2 Matricile 47 – seriile A, Ab, BTestul este folosit pentru persoane care au suferite diverse

alterări de ordin cognitiv.A fost introdusă o serie nouă de 12 probe Ab (Ab este o probă de trecere între seria A şi seria B). Cele 3 scale acoperă ansamblul proceselor intelectuale de care sunt capabili în general specifice vârstei cronologice de 14 ani. Forma conţine planşe colorate. De asemenea, există şi o formă cu piese încastrate. În situaţiile în care este vorba de subiecţi a căror capacitate de a face comparaţii şi analogii s-a maturizat/s-a deteriorat, seriile pot permite determinarea nivelului real prezent.

Dacă subiectul are formată capacitatea de a raţiona prin analogie se va utiliza PM 38. Dacă s-a început cu seriile A, Ab, B care se dovedesc a fi prea facile se poate continua direct cu C, D, este (omiţând din nota totală seria Ab). 4.3 Matricile 62 (PMA)

Proba a fost realizată pentru persoane cu inteligenţă medie sau peste medie, dar cu un nivel de pregătire superior. Astfel: dat în timp liber ajută la determinarea capacităţii maxime de observaţie şi raţionament logic; testul dat în timp limitat ajută la determinarea rapidităţii cu care execută corect o muncă intelectuală

Această formă prezintă două serii. Seria „A” conţine 12 probleme pentru prezentarea şi exersarea metodei de rezolvare. Seria „B” are 48 de probleme care se aseamănă cu cele din seriile C, D, şi E din PM 38.

Rezolvarea testului necesită cel puţin 1/2 oră pentru subiectul cu capacitate intelectuală superioară. Atenţia şi interesul sunt menţinute aproximativ o oră. Seria A se rezolvă în 10 minute şi cu ajutorul ei putem evalua în câteva minute dacă putem considera subiectul ca deficient, mediu, strălucitor. În ultima situaţie i se va da seria B pentru determinări mai certe.

5. Proba Rey de memorie auditivă a cuvintelor

Testul cuprinde o listă de 30 cuvinte din vocabularul uzual, aranjate astfel încât să nu permită legături prin asociere.

Aplicare: se citeşte lista de cuvinte (nu se spune câte sunt) cerându-se mai întâi subiecţilor să fie foarte atenţi şi să încerce să reţină cât mai multe cuvinte. După citirea listei se lasă un timp de 1 – 3 – 5 secunde şi apoi se începe proba: “Veţi scrie cât mai multe cuvinte. Nu este necesar să le scrieţi în ordinea în care vi le-am citit. Când credeţi că nu vă mai puteţi reaminti nici un cuvânt ridicaţi creionul în sus”. Lista se va citi ci o viteză de un cuvânt la fiecare două secunde, cu intonaţie clară, uniformă.

Cotare: Se acordă 1 punct pentru fiecare cuvânt corect reprodus. Se iau în considerare şi cuvintele scrise greşit. Totalul punctelor se raportează la etalon.

Proba este etalonată în România pentru copii de peste 13 ani. 

6. Probe pentru evaluarea atenţiei:

6.1 Proba de atenţie concentrată – PiérronSunt prezentate ca modele 4 pătrate care au ataşate nişte linii.

Mai jos sunt desenate un anost de pătrate cu linii în diferite direcţii.Subiectul trebuie să privească cu atenţie cele 4 pătrate mari şi să

caute să şi le îăntipărească în memorie. Apoi va urmării toată lista de pătrate prezentate ca model.

Timpul de lucru este de 4 minute. Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Se calculează scorul doar pentru răspunsurile corecte.

6.2 Proba de atenţie distributivă – Praga.Este folosit în selecţia personalului din aviaţie şi armată fiind

cunoscut şi sub codificarea N.D.1. acest test este sensibil la stabilirea curbei oboselei. Se aplică colectiv. A fost elaborat de institutul psihotehnic din Praga. Iniţial a fost folosit individual, dar din cauza de timp a fost adaptat pentru a fii folosit colectiv.

Testul conţine două pagini: Prima pagină conţine mai multe pătrate (cu latura de 1 cm) în număr de

100. Fiecare pătrat conţine un număr notat cu caractere groase. Numerele (de la 1-100) sunt aşezate în deordine după o împrăştiere probabilistică. Fiecare număr îngroşat este însoţit de un număr scris cu caractere mici în fiecare pătrat

A doua pagină  (pagina de lucru) conţine 4 coloane verticale împărţite în 2. Prima coloană conţine un număr oarecare de numere, iar a doua coloană este liberă urmând a fii completată de către subiect.

Subiectul examinează fiecare număr din coloană şi îl caută în cealaltă pagină cu caractere groase. Îl găseşte şi observă şi numărul scris cu caractere mici care-+l însoţeşte şi-l scrie în locul liber corespunzător.

În afara măsurării atenţiei distribuitive se măsoară rezistenţa la oboseală psihică prin compararea rezultatelor. Se foloseşte şi în determinarea fatigabilităţii

  7. Probă pentru evaluarea imaginaţiei:

Experimentul asociativ-verbal

Experimentul asociativ-verbal este modalitatea prin care Jung începe să lucreze cu pacienţii, încercând să aducă la suprafaţă elemente măsurabile care se petrec în inconştient. Lucrează cu pacienţi psihotici. El a pornit de la ideea că dinamica asociaţiilor este baza.

Sunt 400 de cuvinte –stimul, cărora le este asociat un răspuns. În prezent lista a fost redusă la 100 de cuvinte. I se citeşte subiectului lista, fiecare cuvânt unul după altul, iar persoana asociază lucrul sau imaginea care-i apare în minte în legătură cu cuvântul. Trebuie precizat că este un test de atenţie şi nu unul de inteligenţă.

În faza a doua se repetă experimentul, iar subiectul trebuie să-şi amintească ceea ce a răspuns prima dată.

Se măsoară timpul de latenţă – care variază la prima parcurgere; receptorii probează prezenţa reacţiilor fiziologice – aceştia fiind indicatori de complex.

Jung ajunge la o primă concluzie – există inconştient, există o viaţă psihică de care nu suntem conştienţi. O a doua concluzie este construirea unei teorii a complexului care va fii definită ulterior. Proba cuprinde 3 etape separate în două şedinţe, prima şedinţă cuprinde 2 etape, iar a doua şedinţă o singură etapă. Se citesc cuvintele; subiectul răspunde, se măsoară timpul de latenţă; totodată terapeutul notează şi manifestările subiectului (râde, plânge, etc). Se ia o pauză de 15 minute, apoi se citesc iar cuvintele încercând ca subiectul să-şi reamintească prima reacţie. Se notează cu ²+², dacă reuşeşte să-şi amintească prima reacţie, cu ²0² dacă nu ştie, şi cu  ²-² dacă greşeşte.

Se selecţionează ierarhic cuvintele, primele fiind cele cu un punctaj mare apoi celelalte. Pentru a treia etapă se cer asociaţii pentru cuvintele cu un punctaj mare. Amintirile ţin de trăiri încărcate

emoţional; contează tipul de relaţionări; apar structuri performante (scheme) numite arhetipale. Odată activat un arhetip, acţionează la fel pentru toţi cei care au o anumită valenţă specifică mediului în care s-a

format. 

Factorul motivaţional

Probe pentru evaluarea dimensiunii motivaţionale:Inventarul de motivatie a performantei-Achievement Motivation Inventory (AMI)Dezvoltarea inventarului de motivatie a performantei-Achievement Motivation Inventory, AMI- a plecat de la o serie mai larga de lucrari proprii de diagnosticare a aptitudinilor, ancorate în context aplicativ, dar si de la activitatea practica tipica pentru psihologia diferentiala, care este mai puternic orientata spre domeniul cercetarilor fundamentale.În conditiile ambelor perspective mentionate, noul test si-a stabilit un obiectiv din a face posibila întelegerea corecta a constructului

motivatiei pentru obtinerea unor performante superioare, sau, pe scurt, a “motivatiei performantei”, definit în sens larg. Prin conceptia care sta la baza scalelor, precum si prin formularea tuturor itemilor, s-a dorit, de aceea, obtinerea unei relevante profesionale distinctive, urmarindu-se, însa, în acelasi timp, ca scalele sa nu fie limitate la aria profesionala. S-a urmarit, mai degraba, ca procedura sa fie aplicabila în toate domeniile vietii în care poate fi experimentata o aspiratie spre performanta si în care efectul acesteia poate fi observat.

În consecinta, AMI este o procedura de diagnosticare cu o aplicabilitate foarte larga, cuprinzând o serie de dimensiuni care, în mod conventional, nu îi sunt atribuite constructului de motivatie pentru performanta. Posibilitatea de a calcula un scor global sau, dimpotriva, de a utiliza interpretari diferentiale ale fatetelor conceptului, permite fiecarui utilizator sa decida singur daca urmeaza conceptia noastra sau se limiteaza la acele aspecte care, în conceptia sa, tin de întelegerea mai stricta a caracteristicii.

AMI contine un numar de 17 scale si un indice motivational global:BE - Perseverenta; DO - Dominanta ;EN – Angajamentul;EZ - Siguranta succesului; FX – Flexibilitatea;FL – Absorbirea; FU – Neînfricarea;IN – Internalitatea;KA - Efortul compensator;LS - Mândria perfomantei;LB - Dorinta de învatare; SP - Preferinta pentru dificultate; SE – Independenta; - SK - Autocontrolul si autodisciplina; ST - Orientarea spre status; WE - Orientarea spre competitie; ZS - Fixarea scopului; AMI este în lucru în România din anul 2005. Traducerea a fost realizata printr-o procedura de traducere si retroversiune de Liana Miclaus si Horia Pitariu în 2005. Culegerea datelor pentru adaptare si validare a început tot în 2005, cu un esantion mai degraba redus ca volum. Obiectivele avute de cercetatori la acel moment erau de doua feluri: (a) generarea unui etalon experimental, pe un esantion de studenti si un esantion de adulti angajati în munca si (b) experimentarea legaturilor între AMi si metafactorii Big Five, asa cum sunt acestia masurati de NEO-PI-R (Costa & McCrae, 1991).În 2006 si 2007, colectarea datelor s-a concentrat asupra culegerii unui esantion normativ voluminos pentru România, precum si pe culegerea de date experimentale cu caracter validational, pentru contextul românesc.Una din utilitatile principale ale AMI este în domeniul psihologiei muncii, industriale si organizationale, dar si in domeniul psihologiei clinice. Multi din psihologii care activeaza în acest domeniu prefera administrarea online a chestionarelor, motiv pentru care este important sa fie colectate date si analizate posibilele diferente între administrarea creion-hârtie si administrarea online a unui chestionar. Pentru versiunea româneasca a AMI, au fost colectate online N=429. Dintre acestea, 157 (36.51%) au fost colectate prin sistemul online german, în care participantul este complet anonim, iar restul (272) prin

sistemul online românesc, unde participantul trebuie sa primeasca o invitatie din partea unui psiholog autorizat si deci nu este complet anonim. Cei 115 barbati (26.74%) si cele 157 de femei (36.51%) din acest esantion online. care si-au declarat datele demografice, au vârste cuprinse între 22 si 69 ani (m=36.58, s=10.38).Sunt de asemenea colectate esantioane speciale de manageri, sportivi, someri si elevi etc.

Analiza factoriala si modelul trifactorial al motivatieiDatele rezultate din esantionul normativ românesc au fost analizate cu privire la potrivirea lor cu modelul trifactorial al AMI, enuntat de Schuler, Thornton, Frintrup & Mueller-Hanson (2004). Atât analiza factoriala exploratorie (EFA), cât si analiza factoriala confirmatoare (CFA) au rezultat în structuri foarte apropiate de cele raportate de autori. În cazul analizei confirmatorii, indicele de potrivire (Goodness of Fit Index) este doar cu putin sub pragul recomandat de .80 (GFI=.795), dar patratul aproximarilor (Root Mean Square of Approximation) se plaseaza si în România, ca si în SUA sau Germania, semnificativ sub limita recomandata de.05 (RMSEA=.129), sugerând ca modelul trifactorial ar putea di rafinat în continuare.