Aspecte Teoretice Si Practice Privind Implement Area Contabilitatii Managerial La o Entitate Din Sfera Productiei

8/6/2019 Aspecte Teoretice Si Practice Privind Implement Area Contabilitatii Managerial La o Entitate Din Sfera Productiei

1/24


2/24


3/24

3

Aceasta unitate, pe langa mijloacele banesti si materiale de care dispune, cuprindesi un anumit numar de oameni ai muncii grupati astfel: muncitori in activitatea de

productie, in numar de 60, si 10 personal TESA.

Inventarierea patrimoniului se efectueaza cu respectarea legislatiei si pe baza

deciziilor date .Rezultatele inventarierii sunt operate si inregistrate in evidentelecontabilitatii

Societatea este asigurata cu urmatoarele categorii de energie si utilitati:

- energie electrica

- combustibil : motorina ,combustibil solid, benzina- energie termica

3.Piata si concurenta

In economia moderna, piata ocupa un loc fundamental ,determinand intr-o

proportie insemnata deciziile agentilor economici .Intreprinderea are ca si scoppenetrarea pietei cu apa minerala, atat in orasul in care activeaza, cat si in orasele

tangentiale, si crearea unei bune imagini pe piata.

Piata tinta in Romania o constituie zona de nord a tarii, cu precadere, orasele Satu

Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, orase cu o populatie mai numeroasa, o zona

imbogatita cu institutii de invatamant, unde consumatorii potentiali sunt studentiisau angajatii unor companii mari, ce primesc apa minerala, in conformitate cu

reglementarile in vigoare.

Produsele oferite consumatorilor sunt:

Apa minerala naturala carbogazificata cu un continut CO2 de minim 2.500 mg/l

OAS- prezentate in PET-uri la volume de 0,5 ; 1,5 ; 2 si 2,5 litri.

Apa minerala naturala carbogazificata cu un continut CO2 de maxim 2.200 mg/l

OAS-prezentate in PET-uri la volume de 0,5 si 2 litri.

Apa minerala naturala plata SANTAQUA

-prezentate in PET-uri la volume de 0,5; 2 si 5 litri.


4/24

4

Comparativ cu cele existente pe piata, aceste produse sunt superioare ca si calitate,

fiind la un pret mai redus fata de cele ale concurentilor, ceea ce va determinaconsumatorul sa procure anume aceste produse .

Relatiile de afaceri ale entitatii se concretizeaza in clienti importanti: mall-uri ca

Billa, Kaufland, Real, alte societati ca Alfa Vega, Simex dar si in clienti ce detin

magazine mai mici.

4.Analiza financiara privind indicatorii

Denumire indicator N-2 N-1 N

INDICATORI DE LICHIDITATE

Lichiditatea globala 0.34 0.54 1.04

Lichiditatea imediata 0.23 0.31 0.54

INDICATORI DE SOLVABILITATE

Rata datoriilor 0.51 0.34 0.14

Rata de acoperire a cap propriu 0.98 0.87 0.45

INDICATORI DE GESTIUNE

Vit.de rotatie a activelor circulante prin CA 25 30 37

Vit.de rotatie a stocurilor 10 15 18

Vit.de rotatie a creantelor 25 26 22Vit.de rotatie a furnizorilor 6.3 5.8 7.2

INDICATORI DE RENTABILITATE

Marja profitului din exploatare 22.54 24.31 22.75

Marja profitului net 15.43 17.78 16.43

Rentabilitatea cap propriu 103.5 112.5 78.5

Rentabilitatea activelor totale 75.7 79.1 65.8

Unde:

-indicatorii de lichididate calculati pun in evidenta politica societatii privindalocarea profiturilor anilor precedenti de catre actionarii sai.

-indicatorii de solvabilitate exprima capacitatea companiei de a-si onora obligatiilefata de terti, din activele sale.


5/24

5

-indicatorii de gestiune demonstreaza eficacitatea administrarii resurselor stabile siderularii activitatilor.

-indicatorii de rentabilitate exprima reusita societatii de a realiza vanzari care

depasesc costurile implicate prin obtinerea lor.

CAPITOLUL II

Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale

Complexitatea de factori cu incidenta asupra organizarii contabilitatii manageriale

este reunit in cadrul termenului de conceptie de organizare a contabilitatii

manageriale.

Evolutia proceselor si fenomenelor economice, pe de o parte, iar pe de alta parte

evolutiile procesului decizional, au conturat patru conceptii de organizare a

contabilitatii manageriale,respectiv:

y Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla;y Conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii

manageriale;

y Conceptia dualista de organizare a contabilitatii manageriale;y Conceptii moderne de organizare a contabilitatii manageriale.

Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de

organizare,entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate redusa.

Contabilitatea manageriala in integrata se bazeaza pe organizarea fluxurilor

informationale pe doua canale, utilizand conturile contabilitatii financiare.

Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom

distinct, adica a unui sistem de conturi independent.

Conceptiile moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu

ajutorul unor modele operationale de gestiune.


6/24

6

Organizarea sistemelor de conturi pe plan international este caracterizata de doua

modele:

-sistemul continental, reprezentat in principal de cel francez

-sistemul anglo-saxon

Sistemul contabil francez, este mai riguros, avand sarcini bine delimitate si

utilizeaza un sistem de conturi distinct.Sistemul anglo-saxon este caracterizat de o

autonomie ridicata, nefiind influentat de catre factori externi(organisme

administrative sau profesionale), ci doar de nivelul dotarilor,dezvoltarea

organizatiei si a mediului economic in ansamblu.

Organizarea contabilitatii manageriale n societatea SC NOVA-OAS SRL serealizeaz in sistem integrat.

Acest model de organizare a contabilitii manageriale n sistem integrat

contabil romanesc gaseste aderen tot mai mare in randul responsabililor din

cadrul entitatilor economice datorita urmatoarelor aspecte:

-lipsa unei aprecieri unanime din partea practicienilor in ceea ce priveste

sistemul dualist de contabilitate , cu utilizarea unui sistem de conturi specifice;

-cresterea utilizari pe scara larga a metodelor de calculatie a costurilor

partiale care se preteaza la modelele de prelucrare automata a informatiilor si la

filozofia proceselor moderne de management, de a dispune in timp util de

informatiile necesare asistarii procesului managerial;

-posibilitatea implementarii acestui model al contabilitatii manageriale pe

structura organizatorica,f unctionala si operationala a entitatilor prin antrenarea

unui numar cat mai mare de responsabili in cadrul procesului de control si reglare

al gestiunii entitatii.

Organizarea contabilitatii in sistem integrat este determinata de realizarea

prealabila a urmatoarelor demersuri:


7/24

7

-identificarea functiilor vitale ale entitatii(cercetare dezvoltare, productie,

administratie, comerciala) care au o activitare notabila si sunt sub autoritatea unui

responsabil;

-identificarea activitatilor esentiale in cadrul fiecarei functii caregenereaza un volum de activitate semnificativ, care transfera in diferite structuri de

costuri un nivele relevant al cheltuielilor directe si/dau indirecte asupra costurilor si

a caror distributie corecta poate inlatura situatiile de supraevaluare, subevaluare

sau subventionare a costurilor;

-identificarea purtatorilor de costuri, respectiv a produselor, lucrarilor,

serviciilor si activitatilor ce fac obiectul calculatiei precum si a decupajelor

tehnico-organizatorice si tehnologice in care se realizeaza;

-stabilirea criteriului de structurarea a cheltuielilor pe elemente primare de

cheltuieli sau articole de calculatie.

1. Obiectivele contabilitatii manageriale care se regasesc la

SC NOVA-OAS SRL

y cunoasterea costurilor diferitelor funciuni asumate de catre intreprindere;y stabilirea bazelor de evaluare a anumitor elemente ale bilantului

ntreprinderii;

y explicarea rezultatelor prin calcularea costurilor produselor (bunuri siservicii) pentru a le compara cu preturile de vanzare, corespunzatoare;

2.Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale

Organizarea lucrarilor privind calculatia costurilor depinde de o serie de

factori, cum ar fi: obiectul de activitate, structura organizatorica a acesteia,

tipul si modul de organizare a productiei, tehnologia de fabricatie, gradul de

integrare a productiei, caracterul etc.


8/24


9/24

9

y Tipul si modul de organizare a producieicare reprezinta factori cuimplicatii profunde asupra organizarii contabilitatii de gestiune si calculatia

costurilor.

y Tehnologia productiei, ca subansamblu al operatiilor succesive, prinintermediul carora materiile prime sunt transformate in produse finite sau

prin care se executa lucrari sau servicii, constituie un important factor de

influenta asupra organizarii contabilitatii cheltuielilor de productie si

calculatiei costurilor.

Specificul proceselor tehnologice, durata ciclului de fabricatie, volumul si

complexitatea produselor fabricate, ponderea si circuitul semifabricatelor

determina folosirea unor metode de evidenta si de calculatie a costurilor, adecvate

conditiilor specifice in care are loc fabricatia.

Faza de calculatie este folosita n contabilitatea de gestiunea ca loc de

cheltuiala, caracterizat printr-un anumit specific al bugetarii, evidentei, formarii i

controlului cheltuielilor si nu coincide decat rar cu notiunea de faza n sens

tehnologic.

Legat de aceasta problema, se ridica doua aspecte importante:

- in cadrul unei faze de calculatie se pot ncadra una sau mai multe fazetehnologice;

- insa, din punct de vedere organizatoric, o faza de calculatie poate sa

corespunda unei anumite sectii de productie, sau n cadrul unei sectii de productie

se pot grupa mai multe faze de calculatie. Aceasta trasatura este in functie de

conditiile concrete de organizare a productiei din cadrul intreprinderilor cu

productie de masa.

3 .Adoptarea sistemului de conturi la cerintele organizarii contabilitatii

manageriale


10/24

10

Organizarea contabilitatii manageriale prin intermediul clasei a 9-a de

conturi Conturi de gestiune se fundamenteaza pe utilizarea a trei grupe de

conturi,respectiv:

1.Grupa 90 Decontari interne

Contabiliatea decontarilor interne a cheltuielilor,veniturilor si rezultatelor

contabilitatii manageriale se bazeaza pe functionarea urmatoarelor conturi:

a) 901 Decontari interne privind cheltuielileb) 902 Decontari interne privind productia obtinutac) 903 Decontari interne privind diferentele de pret

2.Grupa 92 Conturi de calculatie

Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara si prelucrarea acestora in

cadrul calculatiei costurilor se realizeaza cu ajutorul conturilir de calculatie incluse

in grupa 92 Conturi de calculatie dezvoltata in cinci conturi operationale dupa

cum urmeaza:

a) 921 Cheltuielile activitatii de bazab) 922 Cheltuielile activitatii auxiliarec) 923 Cheltuieli indirecte de productied) 924 Cheltuieli generale de administratiee) 925 Cheltuieli de desfacere

3.Grupa 93 Costul productiei


11/24

11

Articularea veniturilor contabilitatii financiare cu contabilitatea veniturilor

contabilitatii manageriale se realizeaza cu ajutorul grupei 93 Costul productiei

care detaliaza in doua conturi,respectiv:

a) 931 Costul productiei obtinute este un cont sintetic de gradul I,care se poate detalia analitic, corespunzator

activitatilor,produselor, lucrarilor si serviciilor analizateb) 933 Costul productiei in curs de executie este un cont sintetic de

gradul I,care se poate detalia in analitic pe produse,lucrari sauservicii,respectiv pe elemente primare de cheltuieli,se utilizeaza

pentru evidentierea cheltuielilor efective ale productiei in curs deexecutie.

4.Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii

Metodologia calculatiei costurilor reprezinta un ansamblu coerent de procedee si

metode de calcul aplicate in mod epatizat si dupa principii bine stabilite, menite sa

asigure suportul informational necesar luarii deciziilor pe baza unor stucturi de

costuri integrale sau partiale,obtinute in procesul de agregare si decontare a

cheltuielilor.

Metoda de calculatie a costurilor cuprinde ansamblul de procedee si instrumente

specifice pentru realizarea obiectului de calculatiea costurilor.

In alegerea metodelor de calculatie a costurilor exista mai multe constrangeri

dintre care urmatoarele sunt considerate esentiale:

a) constrangeri datorate naturii(tipului) de activitateb) constrangeri datorate modului de gestiune economico-financiara, care

conduc spre o estimare, urmarire si control a rezultatelor pe centre de

activitate aflate sub autoritate unui responsabil al unitatiic) constrangerile contractuale cum ar fi cele generate de unele activitati

desfasurate in participatie


12/24

12

d) constrangeri reglementare cum ar fi cele impuse de o autoritateadministrativa cu privire la supravegherea costurilor standard al

unei entitati,in special cele subventionate si/sau care executapreponderent comenzi finantate din banul public

e) alte constrangeriIn teoria si practica calculatiei costurilor si a metodologiei calculatiei

costurilor s-au cristalizat de-a lungul timpului doua mari conceptii de calculatie a

costurilor respective:

-o conceptie pune accent pe operativitatea obtinerii informatiilor privind

costurile si care insista pe continutul si natura economica a costului calculat si care

reuneste toate conceptele si metodologiile aplicate intr-un cadru coerent si articulat

denumit sistem de costuri

-o conceptie articulata pe procedee si tehnici utilizate in agregarea si

prelucrarea cheltuielilor care pun accent pe exactitatea calculului costului si a

structurii acestuia aplicata intr-un cadru exclusiv de abordare a costului prin

metodele de calculatie a costurilor

Teoria si practica calculatie costurilor a consacrat doua mari sisteme de

calcul a costurilor,respectiv:

-sistemul costurilor complete

-sistemul costurilor partiale

In acelasi timp s-au cristalizat si o serie de metode de calculatie care pun

accent pe valentele informationale si tehnologice ale societatii moderne, pe

constrangerile impuse entitatilor economice de dictatura clientului , asupra valorii

produselor, pe noile preocupari de activitate a responsabilitatilor si centrelor de

responsabilitate din cadrul entitatilor, conturandu-se anumite tendinte in metodele

de calculatie precum si in asistarea procesului de management pe baza informatie

costurilor.


13/24


14/24

14

-ancoreaza procesul de management a entittatilor pe coordonatele

planificarii,a predictibilitatii,realizand planificarea operationala anuala

-asigura cadrul necasar analizei si ajustarii performantelor

-coordoneaza activitatiile diferitelor functiuni si departamente

-asigura comunicarea intre diferitle centre decizionale in vederea antrenarii

tuturor factorilor de decizie la obiectivele stabilite prin bugete

-motiveaza categoriile de manageri si responsabile in procesul de realizare a

obiectivelor

-evalueaza performantele managerilor

-asigura controlul activitatii si actul de management

Procedura de elaborare a bugetelor se realizeaza intr-un cadru institutional si

epatizat care are in vedere urmatoarele elemente:

1. comunicarea politicii bugetare, a filozofiei bugetelor si ainstructiunilor de elaborare a acestora

2. determinarea factorilor restrictivi in elaborarea bugetelor3. elaborarea bugetului vanzarilor4. prepararea sau intocmirea initiala a diferitelor bugete de catre

responsabili

5. negocierea bugetelor cu factori de decizie6. coordonarea intocmirii bugetelor7. acceptarea bugetelor in cazul unui nonsens8. refacerea sa ajustarea bugetelorConstructia bugetului de venituri si cheltuieli, ca intrument de control a

activitatii entitatii se realizeaza in urmatoarele etape:

1. Stabilirea obiectivului activitatii bugetare realizeaza de regula la nivele

superioare de decizie si se refera la urmatoarele aspecte:


15/24

15

-cresterea nivelului global al cifrei de afaceri la nivelul unor activitati sau

produse

-cresterea contributiei nete la profit a unui produs sau grupe de produse

-dimensionarea unor categorii de cheltuieli

-lansarea unor programe masive de investitii

2. Dimensionarea veniturilor si cheltuielilor bugetate se realizeaza astfel:

-dimensionarea veniturilor atat la nivel de entitate cat si la nivel de conturi

de gestiune:

-veniturile entitatii sunt reprezentate de cifra de afaceri

care cuprinde:

venituri din activitatea de baza venituri din alte activitati

-dimensionarea veniturilor la nivelul centrelor de gestiune:

productia realizata exclusiv TVA productia in curs de executie

-dimensionarea chletuielilor atat la nivel de entitate cat si la nivele de centrru

de gestiune se realizeaza pe urmatoarele nivele:

-pe articole de calculatie respectiv

cheltuieli directe: materii prime si materiale, salariidirecte,CAS somaj si alte contributii la salariile

directe cheltuieli indirecte: cheltuieli de regie ale

sectiilor,cheltuieli generale de administratie-pe elemente primare de cheltuieli respectiv

cheltuieli materiale:materii prime si materiale,combustibil, energie, apa, amortizare

cheltuieli cu manopera,salarii si contributii socialeaferente


16/24

16

-dimensionarea rezultatelor finaciare-reprezinta o comparare a veniturilor si

cheltuielilor bugetate si se realizeaza;

-la nivel de entitate economica

Rezultat finaciar=Cifra de afaceri-Costuri de productie

-la nivel de centru de gestiune

Rezultat financiar=Venituri din realizarea P.L.S.iCostul P.L.S. i

CAPITOLUL III

Studii de caz privind implementarea contabilitatii manageriale incadrul entitatii studiate

1.Studiu de caz privind calcululindicatorilor intermediari de gestiune

Contul de profit si pierdere al entitatii productive prezinta,inainte de calcularea

impozitului pe profit,urmatoarele informatii privind cheltuielile si veniturile

angajate:

Simbol cont Denumire cheltuiala/venit Valoare Lei

601 Cheltuieli cu materiile prime 10000602 Cheltuieli cu materialele consumabile 4000

605 Cheltuieli cu energia si apa 8000

607 Cheltuieli privind marfurile 6000

611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 2000

621 Cheltuieli cu colaboratorii 950

622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 800

628 Alte cheltuieli cu serviciile prestate de terti 1000

635 Cheltuieli cu impozite,taxe si varsaminte

asimilate

1000

641 Cheltuieli cu salariile personalului 9000

645 Cheltuieli privind asigurarile si protectiasociala

6000

658 Alte cheltuieli de exploatare 4000

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizarilor

3500


17/24

17

701 Venituri din vanzarea produselor finite 40000

707 Venituri din vanzarea marfurilor 20000

758 Alte venituri din exploatare 8700

771 Venituri din subventii extraordinare si alte

asimilate

1000

In exercitiul financiar curent entitatea nu a inregistrat cheltuieli nedeductibile fiscal

respectiv venituri deductibile fiscal.

Se cere:

a) marja comercialab) valoarea adaugatac) excedentul brut de exploatared) capacitatea de autofinantare globala si netae) rezerva managerialaf) rezultatul exploatariig) rezultatul financiarh) rezultatul curenti) rezultatul extraordinary

j) rezultatul brut globalk)

rezultatul net.

In determinarea indicatorilor privind rezultatul se are in vedere

urmatoarele:cota de impozit pe profit 16%,iar partea din profit net

repartizata actionarilor pentru dividende este de 20%.

Rezolvare:

1) marja comerciala=RC707-RD607=20000-6000=14000 lei2) valoarea adaugata

(a)valoarea adaugata propriu-zisa:VAP=Vct70x- ( C ct60x+Cct61x+Cct62x)=

=60000- 32750 =27250 lei

(b)valoarea adaugata globalaVAG=VAP+ ( Vct75x- Cct65x) +( Vct76x-Cct66x)+(

Vct77x-ct67x)=27250+(477+100)=28727 lei


18/24

18

3) EBE=VAG- Cct64x=28727-15000=13727 lei4) a) CAFg=EBE- (Cct63x+ Cct69x)=13727- (1000+2152)=10575 lei

impozit/profit=RG*16%= (venituri totale-cheltuieli totale)*16%= (69700-

56250)*16%=2152 lei

b)CAFn = CAFg-Cct68x=10575-3500=7075 lei

5) RM= CAFg- RC ct 457=10575-2259.6=8315.4 lei

Rn=13450-2152=11298 lei

RCct457=11298*20%=2259.6 lei

6) RE=V expl-C expl=68700-52750=15950 lei

7) RF =V fin-C fin=0

8) RC = RE RF=15950+0=15950 lei

9) REXT =V ext-C ext=1000-0=1000 lei

10) RG = RE RF REXT=15950+0+1000=16950 lei

11)RN =RG-Ip=16950-2152=14798 lei.

2.Stiudiu de caz privind procedeul indicilor de echivalenta simpli directi

Societatea NOVA-OAS realizeaza un produs (apa minerala) in 3

tipodimensiuni,cunoscandu-se urmatoarele informatii:

Nr.crt

Explicatii Tipodimensiuniapa min. apa min apa min

min 2500 max 2200 plata

1.Productia realizata exprimata inunitati fizice (litri) 2000 1500 2000

2.Consum specific de materii

prime pe unitate fizica 100 70 100


19/24

19

Calculam costul unitar al fiecarei tipodimensiuni stiind ca cheltuielile angajate cu

realizarea produsului sunt 100.000, iar produsul etalon este tipodimensiunea A

(apa minerala cu min 2500 mg/l CO2).

REZOLVARE:

1.Determinam coeficientii de echivalare simpli prin raportarea parametrului de

echivalare a sortimentelor A, B, C la parametrul de echivalare a sortimentului

etalon:

KA=

= 1 KB=

= 0,7 KC =

= 1

2.Se transforma intreaga productie fizica realizata din fiecare tipodimensiune in

unitati echivalente prin ponderea cantitatii fizice din fiecare tipodimensiune cu

coeficientul de echivalenta simplu, calculat anterior.

qeA=qA*KA=2000*1=2000

qeB=qB*KB=1500*0,7=1050

qeC=qC*KC=2000*1=2000

Total productie echivalenta 5050

3.Se determina costul unitar pe unitatea de productie echivalenta prin raportarea

cheltuielilor totale la cantitatea totala de productie echivalenta cu costul:

Cue=

=

= 19,8

4.Se determina costul unitar al fiecarei tipodimensiuni prin ponderea costului pe

unitate de productie echivalenta (Cu) cu coeficientul de echivalenta aferent astfel:

CuA =Cue *KA=19,8*1=19,8

CuB =Cue*KB = 19,8*0,7=13,86

CuC =Cue*KC = 19,8*1=19,8


20/24

20

3.Studiu de cazprivind contabilitatea manageriala integrata in sistemul

costurilor integrale

Societatea NOVA-OAS realizeaza 2 produse P1 si P2 despre care se cunosc

urmatoarele informatii:

1)productie realizata pentru P1-2000 litri (apa min cu min 2500 mg/l CO2) si P2-

1500 litri (apa minerala plata).

2)Cheltuieli directe, din care:

-cheltuieli cu materiile prime: P1-10.000 lei si P2-5000 lei

-cheltuieli cu salariile directe: P1-7000 lei si P2-3000 lei

3)Cheltuieli indirecte, din care:

-materiale consumabile : 1000 lei

-salarii personal administrativ: 15000 lei

-intretinere utilaje: 1500 lei

-amortizare utilaje: 500 lei

4)Cheltuieli generale, din care

-asigurari spatii productive: 5000 lei

-salarii personal de conducere: 7000 lei

-amortizari constructii administrative: 5000

Alte informatii:

-cheltuielile de desfacere reprezinta 25% din costul de productie al fiecarui produs

-marja de profit este de 10% pentru P1 si 15% pentru P2

-intreaga productie a fost vanduta pe baza comenzilor de la clienti, la pretul de

vanzare determinat si TVA 24%.


21/24

21

REZOLVARE:

Repartizarea cheltuielilor indirecte

cost direct P1=10.000+7000=17000

cost direct P2=5000+3000=8000

=> cost direct TOTAL=25000

Var.coeficientului unic=

= 0,72

ChiP1=0,72*17000=12240

ChiP2=0,72*8000=5760

Repartizarea cheltuielilor generale

cost sectie P1=17000+12240 =29240

cost sectie P2=8000+5760 =13760

=> cost sectie TOTAL=43000

Determinarea ponderilor

P1=

0,68 P2=

= 0,32

Ch.genP1=0,68*17000=11560

Cg.genP2=0,32*17000=5440

Determinarea costurilor de productie

cost productie P1=29240+11560=40800

cost productie P2=13760+5440=19200

=>cost productie TOTAL=60000

Determinarea costurilor de desfacere

Ch.desfacereP1=25% *40800=10200


22/24

22

Ch.desfacereP2=25%*19200=4800

=>Ch.desfacere TOTALE=15000

Determinarea costului complet

cost completP1=40800+10200=51000

cost completP2=19200+4800=24000

Determinarea costului complet unitar

cost complet unitar P1=

=25,5/litru

cost complet unitar P2=

=16/litru

Profitul unitar

Pr.P1=10%*25,5=2,55 => Pret vz P1=25,5+2,55=28,05

Pr.P2=15%*16=2,4 =>Pret vz P2=16+2,4=18,4

CA/P1=28,05*2000=56100

CA/P2=18,4*1500=27600

=> CA TOTAL=83700

Rentabilitatea

Pr.total P1=2,55*2000=5100

Pr.total P2=2,4*1500=3600

=>Pr.total=8700

Determinarea ratei rentabilitatii

Rpr.P1=

* 100=9,09% Rpr.P2=

* 100=13,04


23/24

23

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt Explicatii

Contabilitate manageriala

D C suma

1. Inregistr.ch cu mat.prime921

921.1

921.2

901 1500010000

5000

2. Inregistr.ch cu salariile directe921921.1

921.2

901 100007000

3000

3. Inregistr.ch indirecte 923 901 21000

4. Inregistr.ch generale 924 901 17000

5.

Decontarea ch directe asupra

costului de productie

902

902.1902.2

921

921.1921.2

25000

170008000

6.

Decontarea ch indirecte asupra

costului de productie

902

902.1

902.2

923 18000

12240

5760

7.

Decontarea ch generale asupra

costului productiei

902

902.1902.2

924 17000

115605440

8.Inregistr.productiei la cost de

productie931

931.1

931.2

902902.1

902.2

6000040800

19200

9. Inregistr.ch de desfacere925

925.1

925.2

901 1500010200

4800

10.Decontarea ch de desfacereasupra productiei

902902.1

902.2

925925.1

925.2

1500010200

4800

11. Inregistr.vanzarii productiei931

931.1

931.2

902902.1

902.2

2370015300

8400

12.Inregistr.rez global si a rezanalitice

903903.1

903.2

902902.1

902.2

4,952,55

2,4


24/24

Documents

Aspecte Teoretice Si Practice Privind Implement Area Contabilitatii Managerial La o Entitate Din Sfera Productiei