Aspecte teoretice si practice privind implementarea

contabilitatii manageriala la o entitate din sfera productiilor sau a serviciilor

Studiu de caz privind contabilitatea managerial autonoma in sistemul costurilor integrale realizat pentru societatea comerciala SC BestCalc SRL

Conf. Univ. Dr. studentă:

Gheorghe Fătăcean Nemeş Magdalena Daniela

Sectia: FB , grupa 6, an: 2

Cuprins :

1) Conceptul de contabilitate manageriala si elemente definiorii ale acesteia2) Obiectivele contabilitatii manageriale3) Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale4) Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale5) Adaptarea sistemului de conturi la exigentele organizarii contabilitatii manageriale6) Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii ( procedeul de calcul a

costului unitar)7) Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli 8) Studiu de caz9) Concluzii

Bibliografie:

“Contabilitatea intreprinderilor” Octavian Bojian ,editura Economica , 2001 “Contabilitate manageriala- aspect teoretice si practice” , -Sorin Briciu ,

editura Economica , 2006 “Contabilitate manageriala “ , Fatacean Gheorghe , editura Alma Mater ,

editia a 2a , revizuita si completata , Cluj-Napoca 2009 “Contabilitate de gestiune” , Leslie Chadwick , editura Teora , 2000 “Contabilitate manageriala “ , Oprea Calin, Mariana Man , Monica-Viorica

Nedelcu , editura Didactica si Pedagogica , 2008 Internet

1 Conceptul de contabilitate manageriala si elemente definiorii ale acesteia

Fata de contabilitatea financiara, contabilitatea managerială reprezintă un domeniu distinct în cadrul evidenţei contabile, care furnizează informaţii analitice de detaliu referitoare la eficienţa utilizării factorilor de producţie .Conceptul de contabilitate manageriala a aparut destul de greu ,imbracand aceasta forma nu inainte de a detine alte denumiri precum contabilitate de gestiune sau contabilitate analitica .

Prima forma a contabilitatii manageriale a fost reprezentata de contabilitatea industriala ca urmare a dezvoltarii acestui sector , insa cu timpul aceasta s-a extins si in cadrul celorlalte sectoare (inclusiv si in cazul prestarilor de servicii sau in activitatea bancara) motiv ce a determnat schimbarea denumirii acestei discipline in contabilitate de gestiune si apoi contabilitate manageriala.

Prima denumire de contabilitate de gestiune este sugestiva pentru aceasta disciplina insa nu are in vedere scopul urmarit de aceasta adica de a ajuta in prelucrarea si promovarea luarii deciziilor manageriale ;ca urmare a acestui fapt contabilitatea de gestiune va fi redenumita in contabilitate manageriala , denumire ce are in vedere scopul disciplinii in sine. Astfel într-un mediu de afaceri global disciplina are caracteristică de a fi un amestec între două discipline. Prima, contabilitatea,abordează partea tehnică a cuantificării, prelucrării şi comunicării informaţiilor. Cea de a doua, managementul, furnizează o perspectivă asupra problemelorcomportamentale specifice controlului asupra unei întreprinderi.

Punctul de plecare în contabilitatea de gestiune îl reprezintă preluarea din contabilitatea financiară a cheltuielilor de exploatare care vor fi analizate împreună cu veniturile de exploatare, de aceea contabilitatea manageriala mai este numită şi contabilitate de gestiune.

Nu sunt încorporate în costuri cheltuielile financiare şi cheltuielile extraordinare. Excepţie o fac dobânzile pentru creditele bancare primite de întreprindere cu ciclu lung de fabricaţie şi care după caz pot fi repartizate în costul produselor respective.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea de gestiune se face simultan cu înregistrarea din contabilitatea financiară pe baza aceloraşi documente sau pe baza unor documente centralizatoare, cu deosebire că datele se vor prelua după criterii proprii.

Dar de ce sa alegem contabilitatea manageriala in locul celei financiare?Una din ideile majore care intervin in alegerea contabilitatii manageriale in detrimentul celei financiare o reprezinta avantajele pe care aceasta le detin in comaratie cu informatiile puse la dispozitie de contabilitatea financiara.Astfel diferentele dintre contabilitatea financiara si cea manageriala sunt urmatoarele :

Diferentele dintre contabilitatea financiara şi cea managerialaCriterii de comparare

Contabilitatea financiară Contabilitatea de gestiune

1. Utilizatorii principali de informaţie

Utilizatorii interni şi externi Numai utilizatori interni

2. Obligativitatea organizării contabilităţii

Organizare impusă de legislaţie Se organizează numai dacă administrarea întreprinderii hotărăşte că este necesară. Întreprinderile mari îşi definesc proceduri şi detalii stricte privind organizarea CM luînd în consideraţie specificul activităţii şi necesităţile interne de informare.

3. Scopul contabilităţii

Întocmirea rapoartelor financiare pentru utilizatori

Asigurarea cu informaţie a managerilor în scopuri de planificare, control şi de dirijare a activităţii

4. Sisteme de contabilitate

Sistem de contabilitate în partidă dublă

Nu este limitată ca contabilitatea în partidă dublă, poate fi folosit orice sistem potrivit

5. Nivelul de reglementare

Respectarea obligatorie a principiilor şi normelor acceptate (Legi, SNC, instrucţiuni, regulamente etc.)

Nu există norme şi limitări, unicul criteriu este unitatea informaţiei

6. Etaloane de măsurare

Unitatea valorică (bani) Orice unitate de măsură potrivită:

7. Obiectul evidenţei şi analizei

Unitatea economică în ansamblu Diferite subdiviziuni structurale ale unităţii economice

8. Frecvenţa întocmirii rapoartelor

Periodic, în mod regulat La cerere, în mod neregulat, dar poate fi impus de conducere şi regularitatea rapoartelor interne

9. Gradul de exactitate

Date exacte Multe date aproximative

10. Publicitatea Informaţia poate fi publicată, uneori se publică în mod obligator

Datele nu se dau publicităţii deoarece în mare parte reprezintă taină comercială

Cu toate că contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au o serie de particularităţi individuale ce diferă, există şi caracteristici comune:

1. ambele contabilităţi examenează unele şi aceleaşi operaţii economice(aceleaşi documente primare), dar sub diferite aspecte;

2. sunt obligate să respecte principiile generale acceptate de contabilitate;3. costul efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate, lucrărilor executate)

calculat în contabilitatea managerială este preluat la sfârşitul lunii de către contabilitatea financiară pentru evaluarea stocurilor fabricate;

4. informaţiile ambelor contabilităţi sunt luate pentru luarea deciziilor.Putem observa ca aceasta disciplina : contabilitatea managerială răspunde la următoarele intrebari:

Care este obiectivul strategic al întreprinderii? De ce resurse are nevoie întreprinderea şi de unde se pot obţine acestea, pe

termen scurt şi lung ? Există un sistem flexibil care să informeze întreprinderea că nu se îndreaptă în

direcţia care trebuie şi că sunt necesare corecturi? Cum ştie întreprinderea că aajuns acolo unde şi-a propus ?

Cum evaluează şi recompensează întreprinderea performanţele managerului?

2 Obiectivele contabilitatii manageriale

Obiectivul principal al contabilitatii manageriale este reprezentat de măsurarea, colectarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare), calculaţie, control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Institutul contabilităţii de gestiune american defineşte contabilitatea de gestiune astfel: „Procesul de identificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare, evaluare şi control în cadrul întreprinderii şi pentru asigurarea utilizării şi evidenţierii corespunzătoare a resurselor acesteia.”

Astfel prin contabilitatea de gestiune se determină costul de producţie pe produs, lucrare sau serviciu (P, L, S), costul pe centre de responsabilitate, costul diferitelor funcţiuni, rezultatele analitice (pe produs, lucrare sau serviciu şi pe centre) exprimate atât în unităţi monetare cât şi nemonetare(bucati , tone , m2 etc .)

Principalele functii si obiective ale contabilităţii manageriale sunt:

determinarea diferitor marje şi rezultate analitice pe produse, servicii sau activităţi; calcularea costurilor pe produse (lucrări, servicii), activităţi şi pe unităţi organizaţionale

(diviziunii, departamente, secţii, servicii etc.); cunoaşterea detaliată a proceselor de alocare a resurselor în interiorul întreprinderii pe

centre de responsabilitate şi pe produse metode de transformare a resurselor consumate în rezultate

elaborarea previziunilor având la bază consumurile trecute putându-se evalua în timp consecinţele activelor viitoare

furnizarea informaţiei necesare elaborării bugetelor; furnizarea informaţiei necesare elaborării bugetelor; furnizarea informaţiilor necesare elaborării bugetelor; furnizarea de informaţii pentru stabilirea abaterilor între previziuni şi realizări; furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar; furnizarea de informaţii destinate măsurării performanţelor (rentabilitate, productivitate)

la nivelul sectoarelor de activitate şi al produselor; furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar; luarea deciziilor manageriale pe termen lung şi coordonarea dezvoltării întreprinderii.

Astfel un sistem efectiv de contabilitate managerială dă posibilitate întreprinderii să mănuiască operaţiile de fiecare zi, să depisteze probleme şi să le rezolve, să facă planuri pentru perioadele scurte şi lungi şi să evalueze progresul.

În România, în sfera contabilităţii manageriale intră următoarele probleme:- înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, activităţi, faze de fabricaţie, etc.- decontarea producţiei,- calculul costurilor de producţie pe PLS şi inclusiv pentru producţia în curs de execuţie,- calcularea costurilor şi determinarea rezultatelor analitice.

3 Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale

Contabilitatea de gestiune furnizează date care vin să completeze informaţiile din contabilitatea financiară care clasifică informaţiile privind cheltuielile şi veniturile din rapoartele întocmite în funcţie de: (1)organizarea contabilitatii manageriale nascute dintr-un complex de factori care tin de structurile functionale si operationale ale intreprinderii;(2) ariile de responsabilitate atribuite managerilor şi funcţiile acestor manageri ( deoarece ele se adresează exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date.) ,

Complexitatea factorilor care intra sub incidenta organizarii contabilitatii manageriale au in vedere realizarea modului de organizare a contabilitatii de gestiune.

Evolutia complexului de factori precum si a procesului managerial si decizional din cadrul unei intreprinderi au dus la identificarea a 4 conceptii de organizare a contabilitatii manageriale:

A . conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla;

B. conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii manageriale;

C. conceptia dualista(autonoma) de organizare a contabilitatii manageriale;

D . conceptii moderne organizare a contabilitatii manageriale.

Reforma economica initiata si derulata dupa anul 1990, a cuprins toate sferele vietii economice, marcand transformari profunde in toate sectoarele economice .Legea contabilitatii nr.82/1991,modificata prin OG 70/2004 prevede la art.1 alin.1 ca societatile comerciale,companiile nationale,regiile autonome, institutiile nationale de cercetare dezvoltare , societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie,respectiv contabilitae financiara si dupa caz contabilitae de gestiune adaptata la specificul activitatii.

A . Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla

Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de organizare, entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate scazuta. Numarul de produse create de acestea este mic sau necesita un proces de prelucrare de o complexitate foarte scazuta.

Astfel evidenta contabila sa tine cu ajutorul unor „carti contabile” sau jurnale deschide pentru fiecare produs si care au menirea de a inregistra delatiat operatiunile generatoare de cheltuieli si venituri rezultatae in urma producerii si vanzarii produselor create .Toate aceste operatiuni se inregistreaza pe baza unor documente justificative .

B . Conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii manageriale

Contabilitatea manageriala integrata se bazeaza pe organizarea fluxului informational pe doua canale, utilizand conturile contabilitatii financiare. Organizarea integrată presupune realizarea calculaţiei costurilor prin intermediul conturilor din CF fiind specifică contabilităţii moniste (într-un singur circuit). Astfel concepţia monistă (integralistă) de organizare a contabilităţii reprezinta concepţia organizării contabilităţii de gestiune într-un sistem conectat, integrat cu contabilitatea financiară, realizîndu-se un singur circuit informaţional contabil, care integrează cele 2 componente.

Soluţia integrării contabilităţii de gestiune în contabilitatea financiară este destul de delicată, deoarece presupune combinarea funcţionalităţii sistemelor de conturi specifice contabilităţii de gestiune cu funcţionalitatea conturilor de cheltuieli (clasa 7 „Cheltuieli”) şi respectiv de venituri (clasa 6 „Venituri”) ale contabilităţii financiare.

Un astfel de subsistem este folosit de majoritatea întreprinderilor industriale din Marea Britanie, Canada, Republica Moldova, etc.

Avantajul: reducerea volumului de muncă aferent contabilităţii.Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale , greu de practicat

datorită interferării înregistrărilor din contabilitatea financiară cu cele din contabilitatea managerială.

Acest sistem de poate aplica in cazul entitatilor care doresc sa se axeze pe problematica determinarii rezultatelor si a rentabilitatilor analititce abordat in special de entitaile cu profil economic bazate pe servicii sau constructii. De asemenea unităţile economice specializate în comerţ şi turism, unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie, ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri pot folosi cu succes acest sistem.

In cadrul acestui sistem de organizare calculatia costurilor se realizeaza pe o prelucrare extracontabila a informatiilor legate de cheltuieli ,iar prelucrarea acestor informatii au in vedere ajutarea in luarea deciziilor de la nivelul managementului firmei.

Astfel pentru a organiza contabilitatea manageriala in sistem integralist(monist)se analizeaza doi indicatori cu ajutorul carora se masoara performantele entitatii. Acestia sunt :

-rezultatul exercitiului-rezultat in urma diferentei dintre veniturile unei entitati si cheltuielile acesteia de ocicei la nivelul unui an calendaristic. Se concretizeaza astfel:

- profit – cand V>Ch. - pierdere – cand V<Ch. -valoarea adaugata –plusul de valoare creat in cadrul entitatii in urma utilizarii factorilor

de productie munca si capital .

B1 . Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale axata pe conceputul de

rezultat al exercitiului se poate realiza prin Determinarea rezultatelor economico-financiare:

Pe functii ale entitatii; Pe activitati ale entitatii Pe centre de profit; Pe produse/lucrari/servicii (PLS).

B2 . Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale axata pe conceputul de

valoare adaugata

Se realizeaza prin tabloul soldurilor intermediare de Gestiune (TSIG), tablou ce se construieşte prin regruparea şirearanjarea veniturilor şi a cheltuielilor, deci a poziţiilor din contul de „Profitşi pierdere”. Soldurile intermediare de gestiune, se calculează în sumecomparabile, astfel :1 Venituri din vânzarea mărfurilor(ct 707) 2 Cheltuieli privind mărfurile(ct 607) 3 Marja comercială (1 -2)4 Producţia vândută(ct 701 – 706 +708) 5 Variaţia stocurilor(ct 711 +⁄ -) 6 Producţia imobilizată (ct 721 + 722)7 Producţia exerciţiului (4 +5 + 6)8 Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de laterţi(gr.60, exclusiv 607, gr.61, gr.62, exclusiv 621)9 Valoarea adăugată(3+7-8)10 Venituri din subvenţii de exploatare(7411) 11 Cheltuieli cu impozitele şi taxele(gr.63) 12 Cheltuieli cu personalul(gr 64 +621) 13 Excedentul (deficitul) brut din exploatare(9+10-11-12)14 Alte venituri din exploatare şi venituri din provizioane 15 Alte cheltuieli din exploatare 16 Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 17 Rezultatul din exploatare(13+14-15-16)

18 Venituri financiare 19 Cheltuieli financiare 20 Rezultatul curent(17+18-19)21 Venituri extraordinare 22 Cheltuieli extraordinare 23 Rezultatul extraordinar(21-22)24 Rezultatul brut al exerciţiului(20+23)25 Impozitul pe profit 26 Rezultatul net al exerciţiului(24-25)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarearezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascada pornind de la cel mai cuprinzător(producţia exerciţiului + marja comerciala) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net alexerciţiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treaptărespectivă de acumulare.

Întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop: aprecierea creşterii bogăţiei, generate de activitatea întreprinderii; descrierea repartizării bogăţiei create de întreprindere între: salariaţi şi organismele

sociale,stat, acţionari, întreprindere; înţelegerea formării rezultatului net; studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei în timp a

acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adăugate, ponderea exportului etc.);

studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forţei de muncă, randamentul echipamentului industrial etc.; analiza rentabilităţii; analiza evoluţiei în timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea, dacă este cazul,de măsuri corectoare.

C . Conceptia dualista(autonoma) de organizare a contabilitatii manageriale

Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom, distinct, adica a unui sistem de conturi independent.

Astfel organizarea autonomă presupune existenţa unui circuit aparte şi este caracteristică concepţiei dualiste, concept preluat şi de România. Acest circuit al CG are o anumită independenţă faţă de CF şi îşi poate organiza lucrările specifice fie utilizând conturi speciale (clasa 9 „Conturi de gestiune” → OMFP 94 / 2001), fie prin dezvoltarea în analitic a conturilor din CF conform particularităţilor din fiecare întreprindere, fie extracontabil prin intermediul evidenţei tehnico-operative proprii.Ordinul MFP nr. 1826 / 2003 evidenţiază care sunt normele referitoare la organizarea CG, precizându-se că CG se organizează în mod obligatoriu, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, responsabil de organizarea ei fiind administratorul firmei.

Avantajul: asigură o confidenţialitate mai înaltă a informaţiilor contabile. Dezavantajul:. majorarea volumului de muncă contabil şi, respectiv a cheltuielilor de

deservire a departamentului „Contabilitate”, datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu, o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară pentru cele ale contabilităţii financiare.

D . Conceptii moderne de organizare a contabilitatii manageriale

Evolutia proceselor de productie si a tehnologiei au impus dezvoltarea unor conceptii moderne lasand modelele traditionale in urma pe masura ce inovatiile in materie de gestiune au preluat amploare.

Conceptiile moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu ajutorul unor modele operationale de gestiune (Just In Time ) sau modele operationale bazate pe costurile tinta (Target Costing) . De asemenea alte metode precum calculul costului pe activitati prin metoda ABC-ului sau modele bazate pe centre de responsabilitate devin din ce in ce mai utilizate si la noi in tara.

Organizarea sistemelor contabile pe plan international este caracterizata de doua modele:

- sistemul continental, reprezentat in principal de cel francez;- sistemul anglo – saxon.Sistemul contabil francez este mai riguros, avand sarcini bine delimitate si utilizeaza un

sistem de conturi distinct. Sistemul anglo – saxon este caracterizat de o autonomie ridicata, nefiind influentat de catre factori externi (organisme administrative sau profesionale), ci doar de nivelul dotarilor, dezvoltarea organizatiei si a mediului economic in ansamblu.

4 Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale

Organizarea contabilitatii manageriale este dependent de mai multi factori dintre care cei mai esentiali sunt:

- Profilul si marimea intreprinderii –de care depinde forma de organizare a unitatii precum si circuitul documentelor si actelor in cadrul acesteia;

- Structura organizatorica a entitatii – reprezentata de activitatile diverse realizate de societate incepand cu productia, prestari de servicii , executari de lucrari , livrari etc , in functie de aceasta de realizeaza repartizarea sectorului productive pe centre de responsabilitate. Aceasta structura organizatorica se imparte la randul ei in doua component: - structura de productie - care cuprinde diverse verigi organizatorice ca de exemplu sectorul productiv poate fi divizat pe centre ,ateliere , sectoare , uzine , sectii depozite , magazine , depouri etc in fucntie de ramura de activitate a respective entitati; - structura functionala – care este generala si aplicabila tuturor entitatilor astfel: servicii, birouri , compartimente iar in cadrul acestora locuri de munca ;

- Specificul activitatii desfasurate influenteaza puternic organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor deoarece se precizeaza obiectul calculatiei , momentul calculatiei ,structura cheltuielilor ocazionate de diverse activitati pe produse , lucrari ,servicii , tehnologia folosita etc ; Astfel se pot clasifica in functie de tehnologia folosita si de gradul de omogenitate a productiei in : productie simpla / productie complexa;

- Organizarea activitatii – odata cu alegerea premiselor si a formei de organizare a contabilitatii de gestiune se trece la stabilirea sectoarelor de cheltuieli si purtatori de costuri.

5 Adaptarea sistemului de conturi la exigentele organizarii contabilitatii manageriale

În ceea ce priveşte folosirea conturilor, precum şi simbolizarea acestora, se va proceda în aşa măsură încât informaţiile obţinute să fie flexibile, lista conturilor de gestiune fiind adaptată în funcţie de scopurile urmărite: evidenţa fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea veniturilor şi a rezultatelor pe activităţi, efectuarea de previziuni, etc.

MFP prin Directiva Metodologică a Contabilităţii a prevăzut pentru clasa 9 – „Conturi de gestiune” un număr redus de conturi:

grupa 90 – „Decontări interne”

grupa 92 – „Conturi de calculaţie”

grupa 93 – „Costul producţiei”Acest lucru nu înseamnă că întreprinderile care optează pentru conturi speciale nu pot

crea şi alte grupe de conturi pentru a urmări venitul şi rezultatele analitice adoptând o variantă dezvoltată a clasei 9 cu 10 grupe.

Funcţiunea conturilor din grupa 90 – „Decontări interne”

Grupa cuprinde 3 conturi:- 901 – „Decontări interne privind cheltuielile”- 902 – „Decontări interne privind producţia obţinută”- 903 – „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglindă care asigură autonomia CG faţă de CF.

Contul 901- „Decontări interne privind cheltuielile” Se creditează: în cursul perioadei de calculaţie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din CF în corespondenţă cu debitul conturilor din grupa 92 – „Conturi de calculaţie” (921, 922, 923, 924, 925). Se debitează numai la sfârşitul perioadei de calculaţie cu decontarea cheltuielilor efective către CF astfel:

- decontarea producţiei obţinute la cost de înregistrare prestabilit prin creditul contului 931- decontarea diferenţelor de preţ între costul efectiv şi costul prestabilit prin creditul contului 903- decontarea costului subactivităţii prin creditul contului 902- decontarea producţiei neterminate în cost efectiv prin creditul contului 933

În urma decontărilor către CF a costurilor efective determinate prin CG contul 901 se soldează.

Contul 902 – „Decontări interne privind producţia obţinută” – cont de pasiv după funcţia contabilă, iar după natura soldului este cont bifuncţional. Acest cont evidenţiază decontările între subunităţi privind producţia obţinută dar are şi rolul de a determina diferenţele de preţ între costul efectiv şi cel prestabilit.

Se creditează în cursul lunii cu:valoarea producţiei obţinute în cost prestabilit prin debitul contului 931.Se debitează la sfârşitul lunii cu:

- valoarea producţiei obţinute în cost efectiv prin creditul contului 921

- cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925

Contul 903 - „Decontări interne privind diferenţele de preţ” are rolul de a evidenţia la sfârşitul lunii diferenţele de preţ între costul efectiv al producţiei obţinute şi costul prestabilit al acesteia.Se debitează la sfârşitul lunii cu diferenţele de preţ în corespondenţă cu creditul contului 902 astfel: -în negru pentru diferenţele nefavorabile / în roşu pentru diferenţele favorabile . Se creditează la sfârşitul lunii cu diferenţele de preţ decontate către CF prin debitul contului 901.Contul nu prezintă sold.

Functionarea conturilor din grupa 92 “Conturi de calculatie “

Aceasta cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I :921 “ Cheltuielile activitatii de baza “922 “ Cheltuielile activitatii auxiliare “923 “Cheltuieli indirecte de productie “924 “Cheltuieli generale de administratie “925 “Cheltuieli de desfacere “ Aceste conturi sunt utilizate pentru evidentierea cheltuielilor pe feluri de activitati si in cadrul acestora pe obiecte de calculatie , precum si pentru calcularea costurilor .Au functie contabila de conturi de activ . Se debiteaza in timpul lunii cu cheltuielile efectuate in corespondenta cu contul 901 “ Decontari interne privind cheltu-ielile “ . Se crediteaza la sfarsitul lunii pentru decontarea cheltuielilor efective pe feluri de produse sau activitati, in corespondenta cu conturile 902 “Decontari interne privind productia obtinuta “ si 933 “Costul productiei in curs de executie “.

Functionarea conturilor din grupa 93 “Costul productiei “

Aceasta cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I :931 “ Costul productiei obtinute “933 “ Costul productiei in curs de executie “.Contul 931 “ Costul productiei obtinute “ este utilizat pentru evidentierea productiei obtinute

constand in produse finite , semifabricate , lucrari executate si servicii prestate . Are functie contabila de cont de activ. Se debiteaza in timpul lunii cu ocazia obtinerii de produse , lucrari si servicii in corespondenta cu contul 902 si se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul contului 901 “ Decontari interne privind cheltuielile “ . Contul 933 “ Costul productiei in curs de executie “ are functie contabila de cont de activ. Se debiteaza la sfarsitul lunii prin creditul conturilor de calculatie ( 921 , 922 , 923 , 924 ) si se crediteaza in corespondenta cu contul 902 “Decontari interne privind productia obtinuta “ .

6 Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii

Costul exprimă totalitatea valorică a factorilor de producţie consumaţi pentru obţinerea de bunuri, lucrări şi servicii. Costul reprezintă o cheltuială sau o sumă de cheltuieli asociată la o resursă consumată, un loc de activitate, un produs realizat sau o perioadă de gestiune. În fond, toate grupările şi regrupările de cheltuieli se fac în scopul determinării în final a costului pe produse, lucrări sau servicii (care este purtătorul material de costuri).

Astfel, unul dintre principalele concepte cu care opereaza calculatia costurilor este cel de

cheltuiala, adica expresia baneasca a utilizarii resurselor. Costul =Cheltuieli

Productie

Acestea se pot clasifica dupa diferite criterii:

dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si evolutia productiei: cheltuieli variabile cheltuieli fixe

dupa posibilitatea de identificare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare: cheltuieli directe cheltuieli indirecte

- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor- cheltuieli generale ale sectiei- cheltuieli generale ale intreprinderii

dupa natura economica: cheltuieli cu munca vie (salarii brute, contributii, fond de somaj etc.) cheltuieli cu munca materializata (materii prime si materiale, energie,

combustibil, amortizare, intretinere, reparatii etc.) dupa necesitatile de planificare si postcalcul:

elemente primare- cheltuieli cu materii prime si materiale- cheltuieli cu materii recuperabile (se scad)- cheltuieli cu energia, combustibil, apa- cheltuieli cu amortizarea- cheltuieli cu prestatiile tertilor- alte cheltuieli materiale- contributii si asigurari- alte cheltuieli salariale

Calculatia costurilor este una din componentele principale ale contabilitatii manageriale , avand ca si obiect general determinarea costurilor prestabilite, inregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitate de productie, executarea de lucrari, prestari servicii, determinarea costului efectiv, delimitat pe fiecare purtator de cost sau sector de activitate, stabilirea abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv, analiza acestora cat si determinarea rezultatelor analitice.

Categorii de costuri :

Costul de producţie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei (materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie), precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

Costul complet cuprinde costul de producţie + cheltuielile generale de administraţie + cheltuielile de desfacere repartizate raţional.

Ţinând cont de momentul calculării costurilor, se disting:- costuri antecalculate sau prestabilite- costuri postcalculate (efective, istorice)

În funcţie de sfera de cuprindere a chetuielilor, se disting:- costuri totale (full costing)- costuri parţiale: costuri variabile (direct costing)

Metoda de calculaţie este calea de urmat prin utilizarea unor procedee specifice de calculaţie în scopul realizării obiectivului primordial al contabilităţii de gestiune, respectiv determinarea costului unitar pe purtător şi pe sectoare de activitate.

Clasificarea metodelor de calculaţie

După momentul la care se efectuează calculaţia comparativă procesului de producţie:

- metoda de calculaţie de tip prestabilit (antecalculaţie)- metoda costurilor standard- metoda de calculaţie de tip efectiv- metoda globală, pe faze, pe comenzi

După modul de cuprindere a cheltuielilor în determinarea costului unitar, metode de calculaţie se împart în:

- metoda de calculaţie de tip absorbant, total sau filtoasting- metoda globală, pe faze, pe comenzi, standard cost- metoda de calculaţie de tip parţial- metoda direct costing- metoda costurilor directe

După evoluţia metodelor întâlnite:

- metoda de tip clasic: - metode globală

- metoda pe faze - metoda pe comenzi

- metoda evaluate: - metoda standard cost - metoda direct costing - metoda THM (tarif, oră, maşină)

Procedee de determinare a costului unitar.

În această categorie se cuprind:

- procedeul diviziunii simple- procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă- procedeul echivalării produsului secundar cu produsul principal- procedeul deducerii valorii produsului secundar / procedeul valorii rămase sau procedeul

restului , etc.

Procedeul diviziunii simple

Acest procedeu isi gaseste o aplicabilitate cu prioritate in ramura vegetala, unde toate cheltuielile sunt efectuate pentru obtinerea unui singur tip de productie, neexistand culturi intercalate sau produse secundare.Procedeul diviziunii simple se utilizeaza pentru calculul costului unitar in conditiile unei productii perfect omogene. El are la baza urmatoarea relatie de calcul:

Cu=

∑i=1

n

Chi

Q Cu=costul unitar; Chi=cheltuieli pe articole de calculatie; Q=cantitatea de produse; i= articol de calculatie

Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă

Acest procedeu se utilizeaza pentru determinarea costului unitar in cazurile in care: Din acelasi consum de materii prime si acelasi consum de forta de munca se obtin

produse sau semifabricate diferite; Din acelasi consum de materii prime, dar cu consum diferit de forta de munca, se obtin

produse sau semifabricate diferite. Procedeul indicilor de echivalenta presupune aici determinarea unor parametri comuni tuturor tipurilor de produse care se obtin, diferentiati in timp ca nivel de la un produs la altul, parametri ce stau la baza omogenizarii in scopul diferentierii cheltuielilor

Parametrii pot fi de natura tehnica (lungimea, latimea, suprafata, densitatea, greutatatea,etc.) sau de natura economica (valoarea materiilor prime consumate, salariile directe, etc.).Exista mai multe variante ale acestei metode :

-Varianta coeficienţilor de echivalenţă simpli - directi - inversati

- Varianta coeficienţilor de echivalenţă complecsi - care presupune utilizarea mai multor parametrii de echivalalare

- Varianta coeficienţilor de echivalenţă agregati – are in vedere utilizarea mai multor serii multiple de echivalenta simpli agregati si presupune aceleasi etape cu deosebirea ca pentru prima etapa de calcul, indicii de echivalenta sunt deja calculati.

Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta impune parcurgerea urmatoarelor etape generale:

a) determinarea indicilor de echivalenta

K i=MPE i

MPEe

b) determinarea cantitatilor exprimate in unitati echivalente (QUE ) pe fiecare produs in parte, in functie de una sau mai multe caracteristici comune tuturor produselor, conform relatiei:

Quei=Qi ¿ K

i

Qi = cantitatea din produsul “i”; Quei = cantitati exprimate in unitati echivalente

aferente produsului “i”; KI= indicele de echivalenta al produsului “i”

c) calculul costului exprimat in unitati echivalente (CUE ), ca raport intre cheltuielile colectate la nivelul grupei de produse si suma cantitatilor exprimate in unitati echivalente:

CUE=CheltuieliTotale

∑i=1

n

Quei CUE = cost unitar echivalent

d) determinarea costului pe unitatea fizica de produs (Cui ) ca produs intre costul unitar

echivalent si indicele de echivalenta: Cuu

=CUE ¿ Ki

e) determinarea costului total al produsului (C ti ) ca produs intre costul unitar pe produs

si cantitatea de produs:C ti

=Cui¿Qi

Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal

Acest procedeu se aplica in acele unitati sau instalatii industriale care obtin din procesul de productie un produs principal si unul sau mai multe produse secundare.

Procedeul valorii ramase

Acest procedeu este utilizat pentru determinarea costului unitar pe produse in acele intreprinderi care obtin din procesul de productie cuplat, atat un produs principal, cat si unul

secundar, neexistand alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte. Costul unitar se calculeaza dupa relatia:

CUP=Cht−ChS

QP =

Chp

Qp

7 Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli

Ca si in contabilitatea financiara stabilirea bugetelor este o notiune de o deosebita importanta careia entitatea trebuie sa-i aloce o aranjare si o distribuire meticuloasa pentru a obtine rezultate cat mai apropiate de situatia curenta a respectivei unitati productive. Bugetul de venituri si cheltuieli este principalul element de planificare si previziune utilizat, prin care se reflecta activitatea entitatii in termeni de cheltuieli si venituri. Rolul si functiile activitatii bugetare sunt de planificare si control, analiza, reglare si conducere. Astfel, elaborarea bugetelor are loc periodic si reprezinta o etapa importanta in functionarea entitatii si se realizeaza intr-un cadru organizatoric adecvat, cu implicarea structurilor de conducere.

Etapele parcurse in elaborarea bugetului sunt:

1) Elaborarea politicii bugetare si stabilirea obiectivelor entitatii pentru anul urmator, determinarea factorilor de influenta care actioneaza la nivelul luarii deciziilor;

2) Elaborarea bugetelor partiale (prebugetele) in cadrul departamentelor si alegerea unei variante considerate dezirabile;

3) Negociarea bugetelor si intocmirea bugetelor / verificarea coerentei bugetare;4) Acceptarea bugetelor si transmiterea acestora catre centrele de responsabilitate ;5) Ajustarea bugetelor in functie de evolutiamediului de afaceri si a realizarii obiectivelor.

Elaborarea si aplicarea adecvata a bugetului presupune respectarea unor principii bugetare, cum ar fi:

1) Principiul mentinerii solidaritatii intre diferitele structuri patrimoniale - legate de planul operational – constituirea unor bugete functionale, adaptate structurii organizatiei, care sa favorizeze indeplinirea obiectivelor pe termen scurt;

2) Principii legate de planul strategic – considera realizarea unui buget master, adica o consolidare a celorlalte bugete in vederea favorizarii obiectivelor pe termen lung ale organizatiei;

3) Principii care iau in considerare factorul uman – stabilirea unui manager de buget si a persoanelor implicate, pe diferite nivele, in executia bugetara;

4) Principii referitoare la elaborarea bugetului – stabilirea unor limite si a unor intervale de timp adecvate, dar si pastrarea unei anumite flexibilitati;

5) Principii referitoare la control bugetar –prin cuplarea sistemului bugetar cu polititca intreprinderii ;

6) Principiul actualizarii previziunilor bugetare. Functiile bugetelor:

1. Planificarea – toate activitatile anuale trebuie planificate si incluse in buget

2. Coordonarea – toate activitatile trebuie coordonate asitel incat sa existe o corelare intre acestea, in functie de obiectivele propuse.

3. Comunicarea – bugetele trebuie comunicate catre toate centrele de responsabilitate manageriala, astfel incat fiecare activitate sa se desfasoare pe baza de buget.

Practic, bugetul unui centru de responsabilitate reprezinta o parte a bugetului firmei si, in mod implicit, acesta a fost corelat cu obiectivele, strategiile si componentele firmei.4. Motivarea – managerii dar si salariatii trebuie motivati pentru realizarea bugetelor si

implicit a obtinerii de rezultate.5. Controlul – actiunile si activitatile desfasurate trebuie controlate atat intren cat si de

persoane independente.6. Evaluarea – activitatile desfasurate si performantele managerilor trebuie evaluate.

Practic, acesta evaluare are drept scop o analiza de ansamblu a performantelor firmei si o certificare a realitatii acestei performante.

8 Studiu ce caz privind calculatia costurilor

Societatea comerciala SC BestCalc SRL este o societate cu raspundere limitata care s-a constituit în baza articolului 32 şi articolului 210 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, părţile fiind ale unei singure persoane având capacitatea de folosinţă şi de exerciţiu deplină . Societatea comercială SC BestCalc SRL, cu sediul în Alba Iulia , strada Cetatii , numărul 3, judeţul Alba; este persoană juridică română, iar entitatea se organizează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei din România şi în conformitate cu prevederile statului. Scopul societăţii este prestarea şi realizarea unor activităţi economice – conform obiectului de activitate , precum si realizarea de profit. Societatea are in prezent 10 angajati.Obiectul de activitate al societăţii comerciale SC BestCalc SRL este creatrea de calculatoare si sisteme de calcul stiintifice si complexe ,realizand in urma procesului ce productie si inventarierea patrimoniului unitatii precum si a balantei si bilantului contabil. Contabilitatea se ţine în moneda naţională si se organizează şi este condusă de contabilul şef. In cadrul entitatii profitul sau pierderea se stabileşte lunar.Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registre, foi volante, fişe, documente informatice.

Organizarea contabilitatii manageriale în societatea SC BestCalc SRL se realizează in sistem autonom prin folosirea conturilor din clasa 9 spre a prezenta situatia si modul de calculatie a costurilor unitare pe fircare produs in parte ;organizarea contabilitatii in sistem autonom in aceasta unitate este determinata in prealabil de urmatoarele demersuri:

-identificarea purtatorilor de costuri, respectiv a produselor, lucarilor, serviciilor si activitatilor ce fac obiectul calculatiei precum si a decupajelor tehnico-organizatorice si tehnologice in care se realizeaza -identificarea “activitatilor esentiale” in cadrul fiecarei functii care genereaza un volum de activitate semnificativ,care transfera in diferite structuri de costuri un nivele relevant al cheltuielilor directe si/sau indirecte asupra costurilor si a caror distributie corecta poate inlatura

situatiile de supraevaluare,subevaluare sau subventionare a costurilor

Astfel in decursul unei luni situatia societatii SC BestCalc SRL se prezinta astfel:

P1=calculator simplu

P2=calculator stiintific

P3=calculator cu functii trigonometrice

Nr crt.

Explicatii Produse TotalP1 P2 P3

1. Productie realizata 2000 buc. 3000 buc 4000 buc. 9000 buc2. Cheltuieli directe din care: 150000 lei2.1 Materii prime 20000 lei 40000 lei 30000 lei 90000lei2.2 Salarii directe 10000lei 30000 lei 20000 lei 60000lei3. Cheltuieli indirecte din

care:30000lei

3.1 Materiale consumabile 10000lei3.2 Salarii 15000lei3.3 Intretinere utilaje 3000lei3.4 Amortizare utilaje 2000lei4. Cheltuieli generale din

care:10000lei

4.1 Materiale consumabile 2000lei4.2 Asigurari spatii de

productie2000lei

4.3 Salarii 5000lei4.4 Amortizari constructii

administrative1000lei

Se va inregistra in contabilitatea manageriala autonoma colectarea si repartizarea cheltuielilor directe , indirecte si generale stiind ca la baza cheltuielilor indirecte stau cheltuielile directe iar baza cheltuielilor generale o reprezinta costul de sectie.

De asemenea se va inregistra obtinerea productiei inregistrate la cost de productie si costul complet total si pe produs , pretul de vanzare al produselor si cifra de afaceri , stiind ca desfacerea produselor se realizeaza printr-o entitate specializata iar cheltuielile de desfacere reprezinta 2,5% din costul de productie al fiecarui produs ,marja de profit este de 17% pentru produsul P1 , 22% pentru produsul P2 , si 30% pentru produsul P3 . In perioada imediat urmatoare productiei intreaga cantitate de produse obtinute s-a vandut pe baza comenzilor primite de la clienti la pretul de vanzare determinat si Tva de 19% Explicitare:

Contul: 9XX.1 – cont care va reprezenta operatiunile pentru produsul 1

Contul: 9XX.2 – cont carevareprezenta produsul 2

Contul: 9XX.3 – cont care va reprezenta produsul 3

Nr . crt. Explicatii Contabilitatea managerialaOE FC D C Sume1 1 Inregistrarea cheltuielilor cu

materiile prime directe921921.1921.2921.3

901 90.00020.00040.00030.000

2 2 Inregistrarea cheltuielilor cu salariile directe

921921.1921.2921.3

901 60.00010.00030.00020.000

3 3 Inregistrarea cheltuielilor indirecte . Elemente cheltuieli:- Materiale consumabile: 10000- Salarii: 15000- Intretinere utilaje: 3000- Amortizare utilaje: 2000Total ch indirecte : 30.000

923 901 30.000

4 4 Inregistrarea cheltuielilor generale . Elemente cheltuieli:-Materiale consumabile: 2000-asigurari: 2000-salarii: 5000Amortizarea spatiilor administrative: 1000Total cheltuieli: 10.000

924 901 10.000

5 5 Inregistrarea decontarii cheltuielilor directe :

902902.1902.2902.3

921921.1921.2921.3

150.00030.00070.00050.000

6 6 Inregistrarea repartizarii si decontarii cheltuielilor indirecte avand in vedere situatia de repartizare:

1. Cheltuieli indirecte (RD923)=30000

2. Baza de repartizare: 150.000

3. Coeficient de repartizare : rd1/rd2*100=30000/15000 =20%

4. Cheltuieli repartizate: 30.000 din care:

P1: 30000*20%=6000

902902.1902.2902.3

923 30.0006.00014.00010.000

P2: 70000*20%=14000P3: 50000*20%=10000

7 7 Inregistrarea repartizarii si decontarii cheltuielilor generale:Situatia de calcul a cheltuielilor:

1. Cheluieli de repartizat: (RD924):10.000

2. Baza de repartizare: 180.000

Din care:P1 =30.000+6.000=36.000P2 =70.000+14.000=84.000P3 =50.000+10.000=60.000

3. Coeficient de repartizare Rd1/rd2*100%=10.000/180.000* 100%=5,(5)%

4. Cheltuieli repartizate: 10.000 din care

P1=36.000*5,55%=2000P2=84.000*5,55%=4666,67P3=60.000*5,55%=3333,33

902902.1902.2902.3

924 10.00020004666,673333,33

8 8 Inregistrarea obtinerii productiei:Nota de calculCost productie=cost direct+cost indirect repartizat+cheltuieli generale repartizateDin care:P1=30.000+6.000+2000=38.000P2=70.000+14.000+4666.67= 88666.67P3=50.000+10.000+3333.33=63333.33

931931.1931.2931.3

902902.1902.2902.3

190.00038.00088666.6763333.33

9 9 Inregistrarea cheltuielilor de desfacere: cost productie*2,5%P1=38.000*2,5%=950P2=88666.67*2,5%=2166.67P3=63333.33*2,5%=1583.33Total cheltuieli desfacere: 4700

925925.1925.2925.3

901 47009502166,671583,33

10 10 Inregistrarea decontarii cheltuielilor de desfacere

902902.1902.2902.3

925925.1925.2925.3

47009502166,671583,33

Costul complet=cost productie+cheltuieli de desfacere

P1=38.000+950=38.950

P2=88666.67+2166,67=90.833,34

P3=63333.33+1583,33=64.916,66

Total cost complet=194700

Cost unitar complet:

P1=38.950lei/2000buc=19,475lei/buc

P2=90.833,34lei/3000buc=30,277lei/buc

P3=64.916,66/4000buc=16,229lei/buc

Determinarea profitului pe cele 3 produse si la nivel global:

PrT P1=38.950*17%=6621,5 lei

Pr P1=6621,5lei/2000buc=3,31 lei/buc

PrT P2=90.833,34*22%=19983,33 lei

Pr P2 =19983,33 lei/3000buc=6,66 lei/buc

PrT P3=64.916,66*30%=19474.99 lei

Pr P3=19474.99lei/4000buc=4,86 lei/buc

Profit global=6621,5 lei+19983,33 lei+19474.99 lei=46079,82 lei

Stabilire pret vanzare produse :

Pret produs= cost complet unitar+ profit unitar

P1=19,475lei/buc+3,31 lei/buc=22,785 lei/buc

P2=30,277lei/buc+6,66 lei/buc=36,937 lei/buc

P3=16,229lei/buc+4,86 lei/buc=21,089 lei/buc

11 11 Inregisrarea vanzarii intregii productiiNota decalcul

1. Valoarea de vanzare:P1=2000buc*22,785 lei/buc=45570P2=3000buc*36,937 lei/buc=110811P3=4000buc*21,089 lei/buc=84356CA totala= 240737lei

931931.1931.2931.3

902902.1902.2902.3

46037662019977,6619439,34

2. Total cost complet=194700 din care:

P1=38.950P2=90.833,34P3=64.916,66

3. Diferenta dintre cifra de afaceri si costul complet= 46037 din care:

P1=45570-38.950=6620P2=110811-90.833,34=19977,66P3=84356-64.916,66=19439,34

12 12 Inregistrarea rezultatului global si a rezultatelor analititce ale contabilitatii manageriale integrale

903903.1903.2903.3

902902.1902.2902.3

-41337-5670-17811-17856

13 13 Inregistrarea inghiderii conturilor de cheltuieli, venituri si rezultate ale contab. Manageriale

901 %931931.1931.2931.3903903.1903.2903.3

19470023603744620108644,3382772,67-41337-5670-17811-17856

Determinarea ratei profitului la nivelul entitatii:

R profitului = profit/CA*100=46079,82 lei/240737lei=19,14%

La nivel de produs:

R pr P1 =6620/45570*100=14,527%

R pr P2 =19977,66/110811*100=18,028%

R pr P3 =19439,34/84356*100=23,044%

9 Concluzii

Deoarece primul produs (p1=calculatorul simplu) are o rata a rentabilitatii sub nivelul si rata profitului a intregii entitati este recomandat ca unitatea sa renunte la fabricarea acestui produs si sa isi axeze activitatea pe celelalte doua produse .

Este recomandat ca intreprinderea sa incerce sa dezvolte un nou produs care sa-l inlocuiasca pe cel curent care nu poate degaja un profit rezonabil si astfel sa lanseze o noua linie

de produse care sa deschida intreprinderii noi opotunitati si un nou segment de piata spre a ridica profitul la nivelul asteptarilor.

Pe ansamplul intreprinderii ,nivelul productiei si vanzarile sunt la un nivel mediu spre unul ridicat ceea ce plaseaza intreprinderea pe o pozitie favorabila pe piata si la nivelul competitiei.

Observam că contabilitatea manageriala are ca finalitate furnizarea informaţiilor necesare luării deciziilor de către manageri având în fond 2 scopuri:

- calcularea costurilor- influenţarea comportamentului celor care pot acţiona asupra costurilor- creşterea calităţii produselor şi serviciilor firmei- reducerea timpului necesar pentru proiectarea, crearea şi livrarea produselor şi serviciilor- satisfacerea totală a clienţilor.

Astfel prin realizarea unei bune gestiuni a datelor furnizate de contabilitatea manageriala, prin calculatia costurilor pe produse, lucrari sau servicii , societatile pot analiza mult mai usor rezultatele intreprinderii spre luarea si aplicarea celor mai bune decizii in cadrul procesului de implementare a programelor de gestiune in cadrul entitatilor economice.