ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL · 2017. 11. 1. · ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR 2 Aspecte

ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL

NETEDUL, STRIATUL,

ALTERNANȚA ȘI SUPRAPUNEREA LOR

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

ARH. COSTIN MOGA

2017

ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR

1

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREȘTI

Școala doctorală “Spațiu – imagine – text - teritoriu” SD-SITT

ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL

NETEDUL, STRIATUL,

ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT: arh. Costin Moga

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Profesor emerit dr. arh. Emil Barbu Popescu


2

Aspecte psihologice ale spațiului multisenzorial. Netedul, striatul, alternanța și suprapunerea lor

Rezumat teză de doctorat: Costin Moga

Conducător știintific: Profesor emerit dr. arh. Emil Barbu Popescu

Școala doctorală “Spațiu – imagine – text - teritoriu” SD-SITT

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”

Bucuresti, Romania

2017

Fotografie copertă: Infinity Mirrored Room – Yayoi Kusama, 2016

sursa: http://kusama.site.seattleartmuseum.org/


3

CUPRINS:

INTRODUCERE ..........................................................................................................

Rezumat .......................................................................................................................

Obiectivele cercetării ..................................................................................................

Structura lucrării ........................................................................................................

Metode de cercetare ..................................................................................................

1. PERCEPȚIA MULTISENZORIALĂ A SPAȚIULUI ......................................

1.1. Simțurile în studiul psihologic al mecanismelor perceptiv-cognitive ...........

1.1.1. De la simțuri la sisteme perceptive active ………………………

1.1.2. Mecanisme psihice de prelucrare primară si secundară a informației

Senzația / Percepția / Reprezentarea …………………………………...

Gândirea / Memoria / Imaginația ………………………………………

1.2. Repere ale senzorialitații în teoria arhitecturii ……………………………...

1.2.1. Juhani Pallasmaa – redefinirea simțurilor în percepția spațiului

arhitectural ……………………………………………………………….

1.2.1.1. Confruntarea senzorială corp – spațiu. Imaginea sinelui în spațiul

perceput …………………………………………………………………...

Estomparea privirii …………………………………………………….

Imaginația sunetului …………………………………………………...

Memoria mirosului …………………………………………………….

Tactilitatea poveștii ……………………………………………………

Verbalitatea hapticului …………………………………………………

1.2.1.2. Importanța examinării empirice în cunoaștere …………………….

1.2.1.3. Imaginea întrupată, calea artistică de exprimare a întalnirii cu

lumea ………………………………………………………………………

1.2.1.4. Experiența de a fi în spațiu …………………………………………..

1.2.2. Steven Holl – intenția folosirii multisenzorialitații în spațiul

arhitectural ……………………………………………………………….

1.2.2.1. Continuumul întrepătruns al experienței perceptive ………………

1.2.2.2. Percepția duratei timpului …………………………………………...

7

7

9

9

12

14

18

18

25

25

26

33

33

34

36

37

38

40

41

42

44

46

48

49

49


4

1.2.2.3. Tărâmul detaliului haptic ……………………………………………

1.2.3. Joy Monice Malnar si Frank Vodvarka – imaginatia in ‘alcatuirile

spatial-senzoriale’ ………………………………………………………..

1.3. Concluzii – abordări în arhitectura multisenzorială ………………………..

2. SPAȚIUL HAPTIC ȘI SPAȚIUL OPTIC. CALITĂȚILE CARE CREEAZĂ

‘FELUL DE A FI ÎN SPAȚIU’ …………………………………………………..

2.1. Felul de a fi în spațiu - netedul și striatul. Conceptul filosofic. Analogii

explicative ………………………………………………………………………

Tesătura / Pâsla / Compoziții suprapuse / Compoziții alternante

2.2. Netedul și striatul în spațiul construit ………………………………………..

2.2.1. Elementele care determină felul de a fi în spațiu: calitățile spațiului si

decizia receptorului ...................................................................................

2.2.2. Problema dependenței de scară a netedului și striatului în spațiul

construit …………………………………………………………………..

3. SPAȚIUL MARITIM, SPAȚIU DE ÎNFRUNTARE AL NETEDULUI CU

STRIATUL ………………………………………………………………………..

3.1. Obiectivele analogiei …………………………………………………………..

3.2. Etapele istorice din domeniul navigației în raport cu ‘felul de a fi în

spațiu’ …………………………………………………………………………...

3.2.1. Navigația ‘la vedere’ – spațiu striat …………………………………….

3.2.1.1. Spațiul optic. Repere fizice. Poziționare …………………………….

3.2.1.2. Starea psihică în spațiul striat ……………………………………….

3.2.2. Navigatia fară repere sau poziție determinabilă – spațiu neted ……...

3.2.2.1. Spațiu fară repere fizice ……………………………………………...

3.2.2.2. Starea psihică în spațiul neted ………………………………………

3.2.3. Navigația cu o singură dimensiune cunoscută (latitudinea) – spațiu

alternant neted/striat …………………………………………………….

3.2.3.1. Parcursul alternant cu/ fară repere ………………………………...

3.2.3.2. Starea psihică în spațiul alternant neted/striat ……………………..

50

52

53

55

56

61

63

64

67

67

71

71

73

76

77

80

82

84

84

87


5

3.2.4. Navigația cu punct determinabil – spațiu suprapus neted/striat ……..

3.2.4.1. Asimilarea spațiului neted prin operații dimensionale striate …….

3.2.4.2. Starea psihică în spațiul suprapus neted/striat …………………….

3.3. Ludicul strierii cu elemente netede – iahtingul ……………………………...

3.3.1. Scurt istoric al navigației de loisir ………………………………………

3.3.2. Iahtingul ………………………………………………………………….

3.3.2.1. Scurt istoric al apariției regatelor de iahting ………………………

3.3.2.2. Spațiul haptic, esența loisirului în regata de iahting ……………….

3.3.2.3. Perceptie senzorială în spațiul neted cu ajutorul imageriei

mentale. Repere senzoriale ………………………………………………

4. FORME ÎNCHIPUITE ÎN IMAGISTICA MENTALĂ ……………………….

4.1. Imaginea mentală a spațiului neted și striat …………………………………

4.1.1. Evoluţia noţiunii de ‘reprezentare’ în cercetarea din aria psihologiei

4.1.2. Reprezentări tip / reprezentări întâmplatoare ………………………...

4.1.3. Conținutul informațional și stimulii reprezentărilor ………………….

4.1.4. Definirea conceptului de ‘imagine mentală’ …………………………...

4.1.5. Relaţia între caracteristicile reprezentărilor şi spaţiul neted şi striat

4.2. Forme și repere senzoriale ……………………………………………………

5. SPAȚIUL ARHITECTURAL NETED, STRIAT, ALTERNANT SAU

SUPRAPUS. STUDII DE CAZ ………………………………………………….

5.1. Netezirea spațiului striat ……………………………………………………...

5.1.1. Scop ……………………………………………………………………….

5.1.2. Procedeu. Exemplificări …………………………………………………

5.1.2.1. Estomparea percepției spațiului vizual …………………………….

Structuri formale netede ……………………………………….

Modul de iluminare ……………………………………………

Mediu atmosferic de percepție haptică – ceața ………………...

Tehnica camuflajului disruptiv – ascunderea în plină vedere …

89

91

92

96

97

101

103

104

111

115

115

116

118

120

121

122

126

131

131

133

134

134

134

136

140

143


6

5.1.2.2. Spațiul experiențelor netede ………………………………………...

5.2. Spațiul alternant neted/striat …………………………………………………

5.2.1. Scop ……………………………………………………………………….

5.2.2. Procedeu. Exemplificări …………………………………………………

5.3. Spațiul suprapus neted/striat …………………………………………………

5.3.1. Scop ………………………………………………………………………

5.3.2. Procedeu. Exemplificari …………………………………………………

6. CONCLUZII GENERALE ………………………………………………………

CORP MATERIAL DOCUMENTAR ……………………………………………...

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………..

SURSE BIBLIOGRAFICE INTERNET .......................................................

GLOSAR DE TERMENI …………………………………………………….

TABEL IMAGINI ............................................................................................

SURSE IMAGINI .............................................................................................

150

156

156

156

164

164

166

176

189

189

193

195

197

200


7

REZUMAT

Viteza dictată de ritmul în care societatea contemporană funcţionează, şi prin

perspectiva unei culturi ale cărei căi de comunicare sunt din ce în ce mai tehnologizate, a

determinat ca vizualul să fie considerat ca fiind singura cale suficient de agilă, astfel încât să

poată ţine pasul cu schimbul de informaţii.

Gândirea ocularcentristă, fără a fi o noutate, a suferit schimbări de paradigmă în ceea

ce priveşte însuşi scopul ei. În cultura clasică greacă, văzul era considerat simţul dominant,

martorul principal al adevărului lumii. Prin vedere omul cunoştea şi avea certitudine asupra

lucrului observat. În societatea contemporană, interesul este centrat pe transmiterea

informaţiei, a cărei veridicitate este mai puţin importantă decât comunicarea în sine. Din

această perspectivă, însuşi omul nu mai este privit ca cel care caută să înteleagă lumea, ci cel

căruia trebuie să i se spună cum este lumea. El nu trebuie neapărat să o cerceteze, ci doar să

adune informaţii asupra ei.

Conştient sau inconştient, arhitectura este şi ea influenţată de această conjunctură.

Omul, cel pentru care arhitectura este creată, şi căruia i se adresează, este privit ca un

observator al acesteia, al cărui contact cu ea se rezumă la vedere. În consecinţă, atenţia în

actul de creaţie al arhitecturii este îndreptată mai mult (sau în întregime) asupra comunicării

pe cale vizuală. Experienţa spaţiului arhitectural este însă multisenzorială. Prin confruntarea

propriului corp cu lumea, omul poate atinge o înţelegere mai profundă a acesteia, conjugând

informaţii preluate prin mai multe cai senzoriale. Suprimarea interacţiunii între privire şi

celelalte simţuri nu face decât să sărăcească experienţa spaţiului.

Percepţia, gândirea şi conştiinţa, au ca centru corpul uman. Prin el, omul

interacţionează şi cunoaşte lumea, simţurile fiind veriga de contact cu aceasta. Deşi

cercetările în domeniul psihologiei mecanismelor perceptiv-cognitive au reuşit să dezvăluie

modalităţi de cunoaştere şi înţelegere care ar putea fi folosite inclusiv în arhitectură pentru

îmbunătăţirea experienţei spaţiului, rezultatul obişnuinţei de a privi şi a acumula informaţii

doar prin vedere, menţine adesea subiectul în postura de observator.

Cercetarea de faţă este o investigare a felului în care un spaţiu poate fi conceput, prin

prisma relaţiei cu subiectul, astfel încât să nască dorinţa de a fi experimentat şi nu doar

observat. Conceptul filosofic al spaţiului neted sau striat, reflectă această paradigmă şi poate


8

fi aplicat şi spaţiului arhitectural: felul de a fi în spaţiu neted, îndreptat către o percepţie

haptică, sau felul de a fi în spaţiu striat, de percepţie optică, este o stare determinată atât de

calităţile spaţiului, dar, într-o anumită măsură, şi de abordarea pe care individul este dispus să

o aibe în raport cu spaţiul respectiv. Striatul este spaţiul care prin organizarea sa, poate fi

descifrat prin observare, şi în consecinţă predispune către o cercetare vizuală. Netedul

ascunde vizualului detalii care nu pot fi identificate decât prin apropiere şi contact senzorial

apropiat, fiind un spaţiu care pentru a fi înţeles pretinde explorare.

Pentru a înţelege detaliile legăturii între tipul spaţiului şi starea psihică pe care acestea

o induc, netedul şi striatul sunt explicate prin analogie cu secvenţele istorice ale navigaţiei în

spaţiul maritim, spaţiu eminamanete neted, dar care a fost supus unor operaţiuni de striere

încă din cele mai vechi timpuri. Parcurgând etapele strierii spaţiului maritim, se observă

capacitatea acestuia de a exista în stare netedă, striată, de alternanţă sau de suprapunere,

fiecărei tipologii corespunzându-i o stare psihică diferită pe care participantul la spaţiu o

trăieşte. Înţelegerea conexiunii între tipologia spaţiului şi emoţia pe care o determină,

deschide perspectiva operării asupra spaţiului arhitectural, îndreptată către felul de a fi în

spaţiu pe care îl poate genera.

Teza conţine studii de caz care exemplifică teoria spaţiului neted şi striat, reliefând

acele calităţi care au capacitatea să determine felul de a fi în spaţiu.

Propunem astfel, un mod de a gândi arhitectura prin perspectiva emoţiei pe care

spaţiul o poate trezi în psihicul uman, astfel încât individul să caute şi să se bucure de o

interacţiune activă cu spaţiul construit.


9

Obiectivele cercetării

Calităţile multisenzoriale ale spaţiului sunt, de multe ori, neglijate în proiectarea de

arhitectură. Fie din concentrarea atenţiei către o arhitectură sprijinită pe vizual, fie din lipsa

deprinderii de a opera cu ele, arhitecţii ignoră de multe ori oportunităţile pe care le poate oferi

contactul la nivelul tuturor simţurilor pe care omul îl are cu mediul.

Lucrarea de faţă încearcă să elucideze aspecte ale modului în care poate fi abordată

calitatea multisenzorială a spaţiului în proiectarea de arhitectură, oferind o structura de

gândire acordată cu aceasta. În acest sens ne propunem:

1. Să definim conceptul de arhitectură multisenzorială, identificând calităţile care o

diferenţiază faţă de spaţiul multisenzorial.

2. Să evidenţiem aspectele psihologice ale spaţiului multisenzorial care pot

fundamenta o perspectivă nouă în proiectarea spaţiului arhitectural.

Structura lucrarii

Teza este structurată în cinci capitole, urmate de concluzii. Primul capitol analizează

aspecte psihologice legate de percepția multisenzorială a spațiului atât din perspectiva

psihologilor cât si a arhitectilor. Capitolul doi atată legatura între acestea și filosofia spațiului

neted și striat a lui Gilles Deleuze. Capitolul trei detaliază filosofia prezentată anterior prin

exemplificare cu ajutorul spațiului maritim, punând accentul pe starea psihică determinată de

întelegerea spațiului, si identifică elementele care o influențează. Capitolul patru precizează

mecanismul imaginilor mentale raportat la spațiul neted și striat, precum și caracteristicile

definitorii ale formelor și condițiile în care aceastea pot deveni repere. În capitolul cinci sunt

prezentate studii de caz pe obiecte de arhitectură care susțin elementele studiate anterior.

Capitolul 1 (Percepția multisenzorială a spațiului), tratează aspecte ale

mecanismelor perceptiv-cognitive atât din perspectiva psihologilor, cât şi din teoria de

arhitectură.

Psihologie:

Este studiat caracterul activ al sistemelor perceptive umane şi sunt parcurse

mecanismele psihice de prelucrare primară şi secundară a informaţiei. Sunt detaliate noţiunile

şi relaţia între elemente în lanţul mecanismului perceptiv-cognitiv: senzaţie, percepţie,


10

reprezentare, gândire, memorie şi imaginaţie. Un accent sporit este pus pe detalierea

importanţei simţului haptic în percepţia mediului.

Teoria de arhitectură:

Sunt analizate critic poziţiile referitoare la senzorialitate în spaţiul arhitectural ale lui:

Juhani Pallasmaa, Steven Holl, şi Joy Monice Malnar şi Frank Vodvarka. Se caută devoalarea

abordărilor prin care arhitecţii pot folosi calitatea multisenzorială a spaţiului în scopul

îmbunătăţirii calităţii acestuia în raport cu omul:

- înţelegerea lumii se naşte prin confruntarea cu corpul (imaginea sinelui în lume) –

J. Pallasmaa

- susţinerea (îmbogăţirea) lanţului perceptiv-cognitiv prin folosirea cu intenţie a

calităţilor multisenzoriale ale spaţiului – S. Holl

- deschiderea către imaginaţie, veriga în porcesul perceptiv-cognitiv şi stimul al

emoţiei şi afecţiunii – Malnar şi Vodvarka

Capitolul 2 (Spațiul haptic și spațiul optic. Calitătile care creează ‘felul de a fi în

spațiu’), studiază caracteristicile relaţiei între individ şi lume (spaţiu) prin prisma conceptului

filosofic a lui Gilles Deleuze : netedul şi striatul. Se arată legătură între spaţiul haptic şi

spaţiul neted şi între spaţiul optic şi spaţiul striat. Sunt identificate elementele care determină

felul de a fi în spaţiu:

- calitatea spaţiului în sine

- psihicul individului

Capitolul se încheie cu o expunere asupra netedului şi striatului în spaţiul construit,

menţionând relaţia între acestea şi mărimea ansamblului în care se aplică: oraşul şi obiectul

de arhitectură.

Capitolul 3 (Spațiul maritim, spațiu de înfruntare a netedului cu striatul), prezintă

o detaliere a spaţiului maritim, prezentat în situaţiile în care este spaţiu neted, striat, alternant

neted-striat sau suprapus neted-striat. Sunt urmărite caracteristicile care generează felul de a

fi în spaţiu, modul în care se raportează individul la spaţiu în fiecare din aceste situaţii şi

starea psihică aferenata lor. Sunt definite, pentru fiecare caz în parte, raportul între punct şi

linie (reper şi traseu) şi natură dimensională sau directionala a liniei, observând implicaţiile

psihologice pe care acestea le determina.


11

Descrierea fenomenologică a navigaţiei de loisir, şi în special a iahtingului (în sensul

de competiţie) constituie o completare a investigaţiei spaţiilor maritime şi reliefează aspecte

mai puţin cunoscute ale înţelegerii unui spaţiu lipsit de repere fizice, dar în care calitatea

navigaţiei depinde de imaginarea corectă a unor repere invizibile (rafale de vânt, rotiri de

vânt, curenţi marini, variaţii ale temperatură).

Capitolul 4 (Forme închipuite în imagistica mentală. Aspecte teoretice)

Capitolul cuprinde o detaliere teoretică a imagisticii mentale şi a conceptului de

formă, prefigurant capitolul 5 în care este prezentată folosirea lor în arhitectură :

- noţiunea de imagine mentală prin definiţiile psihologilor, arătând relaţia cu felul

neted sau striat de a fi în spaţiu

- conceptul de formă pentru a putea stabili condiţiile în care aceasta poate constitui un

reper

Capitolul 5 (Spațiul arhitectural neted, striat, alternant sau suprapus. Studii de caz),

explorează o serie de exemple în care se regăseşte netedul, striatul, alternanţa sau

suprapunerea lor în spaţiul arhitectural. Este urmărit modul (intervenţia în spaţiul arhitectural)

prin care se obţine ‚felul de a fi în spaţiu’, starea psihică pe care o determina şi felul cum

acestea pot susţine ‘povestea’ pe care o transmite spaţiul.

Capitolul 6 (Concluziile), prezita grupat ideile şi rezultatele cercetării referitoare la felul în

care pot fi gândite aspectele multisenzorialitatii spaţiului arhitectural în scopul de a genera

perspective noi în proiectarea de arhitectură.


12

Metode de cercetare

Urmărind îmbunătăţirea cunoştinţelor privind psihologia spaţiului multisenzorial fără

însă a neglija potenţialul de aplicabilitate în proiectarea de arhitectură, teza utilizează

transferul interdisciplinar al cunoştinţelor între psihologie şi filosofie exemplificate prin

fenomenologia navigaţiei maritime în general, şi a iahtingului în particular. În acest sens sunt

analizate lucrări din domeniul psihologiei mecanismelor perceptiv-cognitive, a filosofiei

relaţiei între conformarea spaţiului şi modul în carea omul se raportează la acesta, şi o

bibliografie istorică şi tehnică referitoare la navigaţia în spaţiul maritim. Atât în acest ultim

domeniu, cât şi în cazul iahtingului interpretările fenomenologice au sprijin şi în experienţa

personală a autorului.

Studiul bibliografic în domeniul psihologiei detaliază funcţionarea mecanismelor

perceptiv-cognitive ale omului pornind de la datele sensibile cu care acesta interacţionează la

nivelul simţurilor până la nivelul imaginaţiei. Aceste noţiuni şi relaţii sunt folosite în

continuarea studiului la fundamentarea ştiinţifică a fenomenelor analizate, atât a

perspectivelor din teoria de arhitectură referitoare la spaţiul multisenzorial, cât şi în navigaţia

maritimă.

În urma parcurgerii studiilor teoretice făcute de arhitecţi, se constată că acestea se

poziţionează în aria descriptivă a interferenţei senzoriale a omului cu mediul, fără a dezvolta

zona gândirii metodologice legate de proiectarea de arhitectură. Deşi autorii îndeamnă către o

gândire care să folosească întreaga capacitatea senzorială de care dispune omul, nu arată căile

care ar putea aduce o gândire nouă în designul spaţiului arhitectural. În acest sens,

introducerea perspectivei filosofice asupra experienţei raportării la spaţiu, acoperă un unghi

larg atât asupra aspectelor psihologice cât şi asupra elementelor constituente ale spaţiului care

le determină.

Analiza fenomenologică a navigaţiei maritime explicitează tipologia spaţiilor oferind

o analogie explicativă asupra relaţiei între spaţiu şi experienţă pe care o poate oferi.

Transferul interdisciplinar al cunoaşterii de la spaţiul maritim la cel arhitectural deschide noi

orizonturi de gândire prin înlăturarea limitelor care pot apărea că urmare a constrângerilor ce

fiinţează în subconştientul creatorului că urmare a concentrării atenţiei în aria unui singur


13

domeniu. Înlăturarea acestor bariere aduce creatorul într-o situaţie de gândire de tip

combinativ-critic, în care imaginaţia este lăsată liberă, fără restrângeri de orice fel, fiind apoi

cenzurată prin raţiune astfel încât produsul obţinut este nou şi original, dar stăpânit în acelaşi

timp.

Studiile de caz, care încheie demersul tezei sunt structurate conform ipostazelor

surprinse în analiza spaţiului maritim şi validează concret ipotezele grupate tipologic. S-au

identificat combinaţii de tipuri de spaţii şi stări psihice aferente şi moduri de utilizare a

calităţilor multisenzoriale pentru obţinerea acestora.

Studii de caz:

1. Hotel Lobby si Nishi Grand Stair, Canberra – Australia / arhitectura: March Studio

2. 'Floater 99' - instalație realizată de James Turrell, 2001

3. Crystals, Las Vegas – instalație realizată de James Turrell

4. 'Sandworm' - Wenduine, Belgia / design arh. Mario Casagrande

5. 'Nuit Blanche', Paris, 2013, Place de la Republique / autor: Fujiko Nakaya

6. Pero's Bridge, Bristol, Anglia / autor: Fujiko Nakaya

7. Foggy Forest, 1992, Parcul Copiilor Showa Kinen din Tachikawa / autor: Fujiko

Nakaya

8. "The Lodger", film - regia Alfred Hitchcock

9. Picturi de: Burnell Poole, Arthur Lismer, Edward Wadsworth

10. Barul hotelului Americano, New York / design de Tobias Rehberger

11. Bar Psihedelic / design Tobias Rehberger

12. Holul central - Dominion Office Building, Moscova / design Zaha Hadid Architects

13. 'Silent Disco' / design de Barbara Bestor

14. Expozitia ‘Tricks-of-the-eye’ / design de Tobias Rehberger

15. Sea Organs – Zadar, Croatia / design: arh. Nikola Basic

16. Jewish Museum, Berlin / arh. Daniel Libeskind

17. The Blur Building - Swiss EXPO 2002, Neuchatel din Elvetia / design: Elizabeth

Diller, Ricardo Scofidio, Charles Renfro

18. Expo 2012 Yeosu, Coreea de Sud – Pavilion tematic: apa / propunere: Daniel Valle

Architects


14

19. Acoustic Shells – Littlehampton, West Sussex, Marea Britannie / arhitectura:

Flanagan Laurence

20. Gigantic Wooden Megaphones – Estonia / concept: student Birgit Oigus

21. General Manifold – Chelsea, Michigan, SUA / design: Jean Louis Farges, Anya

Sirota, in cadrul Spatial Ops

22. ‘Art of Scent’ – Museum of Arts and Design, New York, SUA / design: Elizabeth

Diller, Ricardo Scofidio si Charles Renfro

23. ‘Cloud Arbour’ - Pittsburgh, SUA / arh. Ned Kahn

24. ‘Breathing Sky’, Center for the Arts, Yerba Buena Gardens - San Francisco, SUA /

arh. Ned Kahn

25. TECHNORAMA FACADE – The Swiss Science Center, Winterthur, Elvetia / arh.

Ned Kahn

26. Centre Municipal de Vela – Barcelona / arhitectura: MBM Arquitectes


15

CONCLUZII GENERALE

Prezentul studiu caută să dezvăluie aspecte ale psihologiei spaţiului urmărind modul

în care calităţile multisenzoriale ale acestuia pot fi întrebuinţate în proiectarea de

arhitectură. Înţelegerea mecanismelor perceptiv-cognitive ale omului şi legarea acestora de

aspectele emoţional-afective prin perspectiva spaţiului construit contribuie la formarea unei

baza teoretice structurată în scopul lărgirii orizontului de gândire în domeniul arhitecturii.

Într-o lume dictată de ‘acum’ şi ‘repede’, arhitectura își definește propriul loc adaptat

prezentului. Ea este influenţată de ritmul pe care societatea s-a obişnuit să îl susţină, atenţia

proiectanţilor fiind, la rândul ei, direcţionată către o ofertă de soluţii acordată acestuia. O

aşezare în supremaţie a vizualului pare să corespundă cerinţelor societăţii actuale

(întreţinută şi prin noile tehnologii de comunicare şi prin atotprezenţa audio-vizualului),

conducând către o gândire ocularcentristă care are ecouri şi în arhitectură.

La nivelul teoriei de arhitectură acestui fenomen i se adresează o poziţie critică a cărei

esenţă o constituie însăsi structura psihologică naturală a omului de a cunoaşte lumea prin

cercetare cu ajutorul tuturor sistememelor senzoriale. Evoluţia gândirii (din zona

psihologiei) asupra înţelegerii simţurilor ca sisteme perceptive ‘active’, predispuse în a

aduna informaţii care să întregească percepţia asupra mediului înconjurător, îşi găseşte

corespondent şi în teoria de arhitectură. Corpul omului este cel care absoarbe prin aparatul

senzorial informaţiile din mediu şi în jurul lui va cristaliza imaginea asupra lumii. La baza

gândirii, memoriei şi imaginaţiei se află imaginea sinelui în mijlocul experienţelor

trăite. Cunoaşterea profundă a lumii necesită apropiere şi explorare cu ajutorul tuturor

simţurilor, care vor completa, verifica şi întregi percepţia asupra ei. O poziţie

ocularcentristă, conduce către postura de observator, separând şi îndepărtând, pe când

celelalte simţuri apropie, aşezând corpul în centrul experienţei senzorial-perceptive.

Potenţialul multisenzorial al spaţiului poate fi fructificat, în sensul celor spuse mai

sus, pentru ca arhitectura să ofere acea ‘întâlnire cu lumea’ care să cuprindă o experienţă şi

nu numai o imagine care să fie privită de la distanţă, şi în acelaşi timp distant. Arhitectura

multisenzorială, este arhitectura care, printr-un proces de intenţie al creatorului, şi în

sprijinul unui concept, comunică cu receptorul prin intermediul mai multor simţuri,

cu efect în percepţia spaţiului. Altfel spus, calităţile senzoriale ale mediului pot deveni


16

instrumente la indemâna proiectanţilor cu ajutorul cărora arhitectura să transmită o stare, o

emoţie, o poveste: o întâlnire cu lumea. Orice mediu este, prin natura proprie,

multisenzorial. Arhitectură multisenzorială foloseşte şi articulează această calitate

atribuindu-i un sens astfel încât să contribuie la formarea unei percepţii care să susţină

conceptul propus, deschide calea către gândire şi imaginaţie şi construieşte o experienţă la

care omul participă din interior.

Sintetizând cele prezentate, identificăm două condiţii ale arhitecturii multisenzoriale:

Contactul corpului cu mediul la nivelul tuturor simţurilor – omul trebuie să se afle

în centrul lumii perceptive

Calităţile senzoriale ale mediului să fie introduce cu intenţie pentru a transmite o

stare, idee, sau emoţie care să reflecte ‘întâlnirea cu lumea’

Condiţia fără de care arhitectura multisenzorială nu poate comunica cu omul, este

prezenţa acestuia în spaţiul perceput. Dintre toate sistemele perceptive, doar sistemul

vizual şi cel auditiv sunt sisteme care permit receptorului să primească date sensibile în

condiţiile în care se află la distanţă de sursă. Totuşi, chiar şi acestea necesită în unele

cazuri apropierea faţă de sursă: vederea permite observare de la distanţă, dar şi ei îi sunt

ascunse lucruri atunci când poziţia din care se priveşte nu le poate acoperi; auzul poate

capta sunete atât de la distanţă atunci când acestea au suficientă intensitate, dar nu va

recepta sunetele de slabă intensitate decât în apropierea sursei. Celelalte sisteme

perceptive, sistemul gust-miros, sistemul orientării de bază şi sistemul haptic presupun

însă contactul direct al organismului cu mediul sau obiectul perceput.

Din punctul de vedere al proiectării de arhitectură, problema care se ridică în raport cu

condiţia arhitecturii multisenzoriale, o reprezintă întrebarea: cum putem gândi spaţiul,

astfel ca omul să fie tentat să îl exploreze şi să experimenteze astfel ‘întâlnirea cu lumea’

pe care ne propunem să o transmitem ?

Pentru a da un răspuns acestei întrebări, am prezentat o abordare filosofică, al cărui

caracter general (demonstrat în tehnologie, muzică, fizică, matematică, estetică sau spaţiu

maritim) o califică pentru o abordare prin analogie şi în spaţiul construit. ‘Felul de a fi în

spaţiu’ este modul de raportare psihică la ceva, funcţie de caracteristicile acelui lucru şi de


17

emoţia pe care acestea o determină. Spaţiul striat şi spaţiul neted, corespund spaţiului optic

şi spaţiului haptic dar includ componenta psihologică a felului în care omul le asimilează.

Identificând caracteristicile celor două tipuri de spaţii, printr-o analiză atât a

componentelor determinante cât şi a stării psihice pe care o induc, se deschide

posibilitatea de a opera cu ele la nivelul proiectării de arhitectură.

→ Din punctul de vedere al calităţilor determinante, spaţiul striat şi spaţiul neted

prezentate detaliat în lucrare, prezintă următoarele trăsături esenţiale:

Spațiul striat:

- are un principiu de ordine şi cunoaştere

- este perceput optic

- spaţiu ocupat de repere

- spaţiu de măsuri şi distanţe

- formele organizează materia

- percepţia spaţiului se face prin măsurători şi proprietăţi

- oferă o constanţă a orientării

- natura liniei (traiectul) – dimensională, intervale închise

- definit prin linia (traiectul) între două puncte (repere)

- linia (traiectul) este subordonată punctului (reperului)

- este dimensional

Spațiul neted:

- are o organizare semnificativă dar nenumarabila

- este perceput haptic sau prin vedere apropiată

- spaţiu ocupat de evenimente

- spaţiu de intensităţi - simptome şi evaluări

- materialele semnalează forţe sau simptome

- caracterizat prin variaţia continuă a reperelor, orientărilor şi racordărilor sale

- natura liniei (traiectul) – vector de direcţie, intervale deschide

- punctele (reperele) sunt subornate liniei (traiectul)

- este direcţional, limitat la dimensiunile parcurse


18

Se observă legătura între spaţiul striat şi cel optic, şi între cel neted şi cel haptic, la

care se adaugă şi ‘de vedere apropiată’. Striatul este un spaţiu care îşi arată caracteristicile

către exterior, şi în consecinţă, poate fi înţeles prin observare vizuală. Netedul în schimb,

are o alcătuire care necesită explorare din interior, fiind mai degrabă un spaţiu de intensităţi

şi presupune apropiere şi cercetare prin alte sisteme perceptive decât cel vizual. Menţiunea

notată mai sus – ‘de vedere apropiată’ precizează cazul particular în care alcătuirea netedă

îşi va păstra această calitate, chiar dacă structura spaţiului este lizibilă optic, dar cu condiţia

că organizarea acesteia să nu poată fi înţeleasă în întregul ei.

→ În acelaşi timp, netedul şi striatul înseamnă şi o stare psihică care coagulează

relaţia individului cu spaţiul.

A avea un ‘fel neted de a fi în spaţiu’ înseamnă a deveni exploratorul acelui spaţiu, a

oferi deschidere către cercetare şi descoperire, călăuzit fiind de acestea. A fi neted în spaţiu

poate fi atât urmarea unei conjuncturi care nu acceptă altă stare (lipsa reperelor, de pildă)

dar şi o decizie personală asumată în urma unui efort de voinţă în scopul satisfacerii unei

plăceri sau curiozităţi (cum ar fi căutarea reperelor care prezintă interes).

A avea un ‘fel striat de a fi în spaţiu’ înseamnă a urma un propus, făcut posibil prin

structura ‘la vedere’ a spaţiului, lizibilă fără a necesită explorare. A fi striat în spaţiu

presupune focalizarea pe reperele identificate de la distanţă şi urmărirea deciziei de a nu

varia parcursul funcţie de eventualele atracţii întâlnite (dacă acestea există).

Pentur a exemplifica atât caracteristicile care determina felul de a fi în spaţiu, precum

şi starea psihică corespondentă, a fost analizat pe larg spaţiul maritim. Etapele istorice ale

navigaţiei pe mare oferă o sursă bogată de informaţii atât în ceea ce priveşte capacitatea de

orientare cât şi aspectele psihologice relaţionate de această.

o Spațiul striat al navigatiei 'la vedere’

Navigaţia ‘la vedere’ cuprinde două situaţii similare: navigaţia între două maluri

aflate în rază vizuală, şi navigaţia costieră.

- Navigaţia între două maluri implică parcurgerea unui spaţiu aflat între două repere

fizice vizibile, separate de un spaţiu comensurabil.

Considerente de calitate:

- linia între două puncte (deplasarea se face între două repere fixe)


19

- traiectul este subordonat punctului (deplasarea se face către ceva determinabil în

spaţiu, ce este considerat destinaţie)

- natura liniei – dimensională (spaţiul şi traiectul sunt măsurabile optic)

Caracteristicile psihologice evidenţiate:

- predictibilitate şi siguranţă (se poate anticipa durata traversării)

- stare de calm, lipsa de dinamism (atenţia este concentrată pe parcurgerea fără

abatere a spaţiului; alte posibile centre de interes nu influenţează traseul şi nici concentrarea

asupra ţintei propuse)

- stare de atenţie în general relaxată, concentrată asupra unei singure ţinte

- constanţa a orientării (reperele se află permanent în rază vizuală)

Navigaţia costieră este similară cu cea între două maluri, dar aduce o noutate

importantă în privinţa reperelor (punctelor) către care se face navigaţia: aceste nu sunt

materializate fizic, ci sunt puncte imaginare, închipuite pe suprafaţă marii şi raportate la

reperele fixe din vecinătate (malul) aflate în raza vizuală. Acest procedeu evidenţiază

posibilitatea ca reperul (care produce strierea spaţiului) să fie o prezenţa închipuită şi

nu neapărat una fizică.

o Spațiul neted al navigației făra repere sau poziție determinabilă

Navigaţia de larg presupune străbaterea întinderii marii fără repere – malurile se află

peste linia orizontului.


- punctul între două linii (punctul este o inflexiune între două linii determinat de

evenimente fortuite)

- punctul este subordonat traseului (traseul este cel care dictează inflexiunea; către

traseu este concentrată atenţia)

- natura liniei – direcţională (în spaţiul fără repere, necomensurabil, linia are un

caracter directional)

Caracteristici psihologice evidențiate:


20

- spaţiu lipsit de predictibilitate (lipsit de repere, conduce către o imposibilitate de

anticipare a oricărei acţiuni în cadrul său)

- creează un sentiment de curiozitate şi dorinţa de explorare, dar totodată poate da

naştere la teamă şi lipsa de siguranţă

- atenţia este concentrată asupra mediului şi a schimbărilor din el care pot influenţa

parcursul

- orientarea presupune o exacerbare a simţurilor care ‘caută’ orice informaţie despre

mediu

- mecanismul imageriei mentale este folosit intens şi cu preponderenţă în timpul

parcurgerii spaţiului, ca ‘loc’ de recompunere a informaţiilor percepute

o Spațiul alternant neted/striat al navigației cu o singură dimensiune cunoscută

Spaţiul navigaţiei cu o singură dimensiune cunoscută reprezintă o etapă istorică în

timpul căreia navigatorii aveau la dispoziţie numai tehnicile pentru aflarea latitudinii, fapt ce

a dus la o situaţie de alternanţa neted-striat în spaţiul maritim.


- alternanţa: punctul între două linii şi linia între două puncte

- natura liniilor- alternativ dimensionale şi direcţionale

- punctele marchează schimbarea între striat şi neted


- spaţiu care oferă o anume doză de predictibilitate (parte din elementele sale sunt

comensurabile, parte nu sunt)

- atenţia este orientată succesiv, către obiectivul propus (în striat) şi către mediu (în

neted)

- orientarea: pe linia dimensională, către punctul propus – determină o stare relaxată

a simţurilor; pe linia directionala, către posibilele obstacole – genereaza o exacerbare a

simţurilor

Experienţa unei alternanţe neted/striat, aduce cu sine şi schimbări de stare psihică.

Aspecte care fără aceasta schimbare ar fi rămas poate, în virtutea obişnuinţei neobservate,


21

sunt soase în relief. Alternanţa neted/striat pune în contrast şi evidenţiază caracterul

fiecărui tip de spaţiu.

o Spațiul suprapus neted/striat al navigației cu punct determinabil

Strierea spaţiului maritim a survenit odată cu capacitatea de a stabili punctul (poziţia)

pe mare şi coroborarea acestuia cu o harta. Spaţiul fizic al marii păstrează calităţile netede

prin lipsa reperelor, însă asupra acestuia se aşterne o striere prin repere abstracte.


- suprapunere: neted prin structură fizică / striat prin repere abstracte

- punctul – entitate abstractă folosită ca reper cu ajutorul imageriei mentale

- linia – dimensională, subordonată punctului


- spaţiu predictibil – se cunoaşte poziţia, se poate estima timpul de parcurgere

- atenţia este concentrată către aflarea punctelor

- orientarea – striată prin imagistică mentală suprapusă unui spaţiu fizic neted

Spaţiul suprapus neted/striat în care netedul este reprezentat de spaţiul fizic şi striatul

de spaţiul abstract, devoalează o nouă perspectivă: capacitatea de a stria prin repere abstracte.

Observasem, în cadrul prezentării navigatiei costiere, cum un reper poate fi şi o prezenţa

închipuită, nu neapărat una fizică, însă în acel caz, punctul era reprezentat în imaginaţie prin

raportare vizuală la o prezenţa fixă (malul). În cazul navigaţiei cu punct determinabil,

procesul imaginativ se înfăptuieşte în lipsa oricărui reper fizic (acesta fiind înlocuit cu harta).

Netedului i se poate suprapune o striere prin repere abstracte.

o Ludicul strierii cu elemente netede – iahtingul

Esenţa în jurul căreia se desfăşoară regatele de iahting, este reprezentată de

interacţiunea cu mediul şi extragerea informaţiilor venite pe toate căile senzoriale, în scopul

înţelegerii şi vizualizării fenomenelor prezente în spaţiu, pentru a putea fi folosite în scopul

unei deplasări rapide pe apă. Velistii îşi creează o imagine mentală a spaţiului în care

fenomene care nu sunt observabile prin vedere în întregul formelor lor (intensităţi diferite ale

vântului, direcţiile rafalelor, curenţi marini, variaţii de temperatura) se constituie în repere.


22

Spaţiul neted al marii este astfel striat prin suprapunerea unor repere figurate în

imagistica mentală.

Caracterul de loisir al iahtingului rezidă în:

- exacerbarea absorbţiei de date sensibile din mediu, cu scopul unei percepţii cât

mai corecte a caracteristicilor acestuia

- folosirea intensă a reprezentărilor mentale ca procedeu de suprapunere (peste

un spaţiu neted), a unor repere identificate şi imaginate mental cu ajutorul întregului

aparat senzorial

Studiat în raport cu arhitectura, caracterul de loisir al iahtigului ne dezvăluie cum un

spaţiu construit poate suscita interes şi plăcere prin jocul între neted şi striat. Regata de

iahting pune participanţii în situaţia de a-şi exacerba simţurile pentru a capta informaţiile din

mediu şi a le închipui în forme, folosindu-le drept repere striate suprapuse peste netedul

spaţiului fizic. Înţelegând principiile care generează această situaţie în iahting, şi depăşind

limitele disciplinelor, putem aduce concepte noi cu care putem opera în vederea îmbunătăţirii

spaţiului arhitectural.

Pentru a putea opera aceste noi cunoştinţe în arhitectură sunt necesare câteva precizări

şi definiţii. În primul rând se pune problema formei imaginate care ar putea fi utilizată drept

reper, şi în al doilea rând, o scurtă detaliere a psihologiei imaginilor mentale. Ambele

subiecte au fost tratate teoretic în scopul de a puncta câteva caracterisitici determinante.

→ Referitor la formă, se subliniază ideea că această se poate constitui şi la nivelul

imaginaţiei atâta vreme cât asupra ei poate fi stabilit conturul în care operează un ansamblu,

astfel încât să fie distins ca individualitate. Calitatea de reper pentru care poate fi utilizată o

formă imaginată, este proporţională cu claritatea conturului. În cazul strierii unui spaţiu, prin

suprapunerea unor repere abstracte provenite din forme imaginate, cu cât definirea prin

contur a formelor este mai bine precizată, cu atât strierea spaţiului este mai puternică.

→ Din punctul de vedere al mecanismului reprezentărilor mentale: spaţiul striat, prin

principiul său de organizare ‘la vedere’, face ca reprezentările mentale să se încadreze mai

degrabă în tipologia cunoştinţelor, a căror activare se petrece post percepţie; spaţiul neted

necesită o căutare permanentă a înţelegerii ‘organizării sale nenumărabile’, ceea ce face ca

procesul de cunoaştere să se bazeze pe reprezentări circumstanţiale, active în momentul


23

percepţiei. Netedul, spre diferenţa de striat necesită folosirea imaginilor mentale ca parte în

procesul de cunoaştere.

Teza se încheie cu un capitol destinat studiilor de caz, care susţine prin exemple

concrete ideile prezentate anterior. Deşi grupate funcţie de scopul propus şi demonstrând

tehnica prin care acesteaa ating scopul, exemplele nu cuprind toate soluţiile posibile, acest

lucru rămânând la indemâna imaginaţiei arhitecţilor. Ele contribuie la saltul de gândire

interdisciplinar, si arată aplicabilitatea cunoştinţelor în domeniul arhitecturii fără a urmări să

limiteze gama de soluţii.

Sunt prezentate trei subcapitole:

1. Netezirea spaţiului striat

2. Spaţiul alternant neted/striat

3. Spaţiul suprapus neted/striat

Capitolul netezirea spaţiului neted prezintă scopul în care un spaţiu striat ar putea fi

transformat într-unul neted şi o serie de procedee prin care se obţine acest efect.

Scopul transformării, în acord cu caracterul tipurilor de spaţii netede sau striate este

de a aduce omul în interiorul spaţiului conducându-l către o percepţie multisenzorială la

nivelul întregului sau corp, creându-i în acelaşi timp o stare psihică deschisă către explorare,

parcurgere, aventură.

Procedeele abordează soluţii în acord cu caracterul spaţiului neted: diminuarea

vizualului şi inserţia de experienţe netede.

Estomparea percepției spațiului vizual este exemplificată prin:

- structuri formale netede: intervenţii la nivelul formelor care pun în dificultate

capacitatea de stabilire a reperelor vizuale

- tehnici de iluminare care estompează percepţia profunzimii şi înlătură umbrele

purtate dând senzaţia de plutire

- folosirea contrastelor umbră/lumina pentru mascarea volumelor şi suprafeţelor

- mediu atmosferic ceţos care limitează vederea la o zona redusă în jurul privitorului

- camuflajul disruptiv: ‘ascunderea în plină vedere’ – mascarea conturului formelor şi

obligarea privitorului la schimbarea punctului de observare pentru a putea percepe spaţiul


24

Spaţiul experienţelor netede presupune configurarea spaţiului astfel încât percepţia

lui să necesite o explorare multisenzorială. Pentru obţinerea acestui lucru, nu se încearcă

estomparea sau confuzarea vizualului, cât completarea spaţiului cu experienţe senzoriale care

pot oferi plăcere, dar pot şi incita gândirea şi imaginaţia în susţinerea unei idei care se doreşte

a fi transmisă. Reuşita acestei abordări înseamnă să aducă individul în starea de a-şi folosi

corpul ca centru al percepţiei.

Spațiul alternant neted/striat întăreşte prin contrast experienţa felului de a fi în

spaţiu corespunzătoare netedului sau striatului, în scopul exacerbării caracterului fiecăreia

dintre ele. Alternanţa pune individul în situaţia de trece de la o stare psihică de siguranţă şi

predictibilitate la nesiguranţă şi mister, de la previzibil la aleator, şi de la o situaţie în care

poate percepe optic spaţiul către cea în care este necesară o explorare haptică.

Spațiul suprapus neted/striat oferă poate cea mai incitantă experienţă. Posibilitatea

de a stria un spaţiu prin repere imaginate deschide noi posibilităţi în proiectarea de

arhitectură. Lipsa sau minimizarea reperelor fizice aşează omul neted în spaţiu, pe când

strierea abstractă poate largi orizontul imaginaţiei, lăsând liberă gândirea. Reprezentările

circumstanţiale, caracterisitice spaţiului neted prin modul în care apar în timpul cunoaşterii

lui caută să înfăţişeze structura holistică a mediului cu care omul intră în contact. Utilizarea

cu intenţie a acestora poate susţine idei, simboluri, naraţiuni pe care spaţiul arhitectural le

transmite, contribuind la felul în care este perceput, gândit, memorat şi imaginat.

Analizate pe larg, caracteristicile de calitate şi psihologice ale spaţiului maritim, pot

genera idei noi în creaţia de arhitectură. Observăm legătură între felul neted de a fi în spaţiu şi

condiţiile unei arhitecturi multisenzoriale. Netedul dezvoltă dorinţa de cunoaştere prin

explorare din interior, şi netezeşte calea pentru ca individul să analizeze spaţiul prin

imersarea corpului în acesta, oferind un contact cu mediul la nivelul tuturor simţurilor,

incluzându-le pe cele care necesită apropierea de datele sensibile. Este la indemâna

arhitecţilor să fructifice această conjunctură, controlând datele sensibile inserate în mediu

care generează senzaţii şi conturează percepţii, baza înţelegerii şi interpretatii spaţiului.

Netedul, striatul, alternanţa şi suprapunerea lor pot structura gândirea unei proiectări de

arhitectură concentrată pe calităţile multisenzoriale ale spaţiului.


25

Concluziile principale ale tezei:

→ Arhitectura multisenzorială, este arhitectura care, printr-un proces de

intenţie al creatorului, şi în sprijinul unui concept, comunică cu receptorul prin

intermediul mai multor simţuri, cu efect în percepţia spaţiului.

→ Felul neted de a fi în spaţiu aduce omul în contact multisenzorial cu mediul,

conducând catre o percepţie la baza căreia se află imaginea sinelui în mijlocul

experienţelor trăite.

→ Netedul şi striatul pot exista atât alternant cât şi suprapus

→ Un spaţiu striat poate fi tradus într-un spaţiu neted dacă primeşte experienţe

haptice sau de vedere apropiată

→ Un spaţiu poate fi striat prin elemente aparţinând mulţimii netede (care nu

sunt perceptibile prin sistemul vizual) atâta vreme cât acestea pot fi recunoscute ca

forme şi asamblate drept repere în reprezentările mentale.

Teza deschide noi perspective de cercetare precum:

- identificarea şi completarea procedeelor de netezire a spaţiului striat

- studierea sensibilităţii senzoriale la variaţiile curentului de aer şi vizualizarea

acestora în mediu cu ceaţă; identificarea pragurilor de sensibilitate la curentul de aer

- testarea aplicării noţiunilor în proiecte didactice (eventuală colaborare cu un club de

iahting)

Transferul interdisciplinar deschide noi perspective de gândire, însă valorificarea lor

necesită o abordare pe care cercetătorii în domeniul euristicii o numesc ‘combinativ-critică’:

“imaginaţia e lăsată să zboare, iar după aceea e supusă cenzurii severe a raţiunii”. Teza de

faţă presupune o eliberare a gândirii în scopul obţinerii unor direcţii noi în domeniul teoriei

de arhitectură. Pornită de la o curiozitate dar intuind o legătură care poate genera noutatea în


26

domeniul arhitecturii, lucrarea abordează simetriile între spaţiul construit şi spaţiul navigaţiei

maritime, analizând date, transferând procedee şi explicând stări psihice. Prin aceasta se

doreşte evidenţierea unor aspecte ale contactului multisenzorial cu mediul, care ar trebui

abordate cu mai multă atenţie dar şi afectivitate de către arhitecţi, cu atât mai mult cu cât

rezultatul designului lor are impact asupra psihicului uman.


27

CORP MATERIAL DOCUMENTAR

BIBLIOGRAFIE:

Ching Francis D.K., Architecture. Form, Space and Order, New Jersey, John Wiley & Sons, 2015

Clowes Laird G. S., Sailing Ships. Their History and Development, London, His Majesty’s Stationary Office, 1932

Cytowic Richard E., Synesthesia, A Union of the Senses, Cambridge, Massachusetts, The MIT Press, 2002

Bethwaite Frank, High Performance Sailing – Faster Racing Techniques, 2010, Londra,

Adlard Coles Nautical Publishing

Bloomer Kent C., Moore Charles W., Body, Memory, and Architecture, prima editie 1935,

New Haven and London, 1977, Yale University Press

Boulez Pierre, Penser la musique aujourd’hui, 1963, Paris, Edition Gallimard, 1987

Burry Jane, Designing the Dynamic. High-performance Sailing and Real-time Feedback in

Design, Melbourne, Melbourne Books, RMIT 2013

Buydens Mireille, Sahara. L’esthétique de Gilles Deleuze, 2005, Paris, Librairie

Philosophique J. Vrin


28

Deleuze Gilles, Guattari Felix, Mii de platouri. Capitalism si schizofrenie 2, orig. Mille

plateaux. Capitalisme et schizophrenie 2, 1980, traducere de Bogdan Ghiu, Bucuresti, Editura

Art, 2013

Eftenie Mariana, Psihologia spatiului construit urban, Bucuresti, Editura Universitara “Ion

Mincu”, 2006

Freeman Michael, Ochiul fotografului. Compozitie si design pentru cele mai bune fotografii,

orig. 2007 The Ilex Press, traducere de Ioana Pricop, 2011, Bucuresti, Editura Litera

International

Giorgetti Franco, History and Evolutin of Sailing Yachts, 2000, Vercelli, White Star

Publishers

Hall Edward T., The Hidden Dimension, publicata prima data in 1966, New York, Anchor

Books, 1990

Holl Steven, Pallasmaa Juhani, Perez-Gomez Alberto, Question of Perception.

Phenomenology of Architecture, San Francisco, Wiliam Stout Publishers, 2008

Jacobs Steven, The Wrong House: The Architecture of Alfred Hitchcock, Rotterdam, nai010

publishers, 2013

Van Kreij Kamiel, Sensory Intensification in Architecture, Technical University Delft,

Faculty of Architecture, 2008

Leach Neil, Anestetica. Arhitectura ca anestezic, orig. The Anaesthetics of Architecture, 1999, traducere de Cornelia Mirela Catuneanu, Bucuresti, Editura Paideia, 1999

Levene Richard, Marquez Fernando, Monograph on Santiago Calatrava, El Croquis, nr: 38, octombrie 1992


29

Lynch Kevin, Imaginea Orasului, orig. The Image of the City, 1960, traducere de Alexandru-Ionut Petrisor, Bucuresti, Registrul Urbanistilor din romania, 2012

Malnar Joy Monice, Vodvarka Frank, Sensory Design, Minneapolis, University of Minnesota

Press, 2004

Moga Costin, Alternanta si suprapunere in spatiul multisenzorial, conferinta UAUIM

Psihoarhitectura, 2016

Moga Costin, Alternanta si suprapunere in spatiul multisenzorial, Bucuresti, Editura

UAUIM, 2016

Moraru Ion, Stiinta si filosofia creatiei – Fundamente euristice ale activitatii de inovare,

1995, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica R.A.

Pallasmaa Juhani, The Eyes Of The Skin, 1996, Chichester, John Wiley and Sons Publication,

2013

Pallasmaa Juhani, Privirea care atinge: arhitectura si simturile. Original - The Eyes Of The

Skin, 1996, Bucuresti, Editura Fundatiei Arhitext design, 2015

Pallasmaa Juhani, The thinking hand. Existential and Embodied Wisdom in Architecture,

Chichester, John Wiley and Sons Publication, 2009

Pallasmaa Juhani, The Embodied Image. Imagination and Imagery in Architecture, 2011,

Chichester, John Wiley and Sons Publication, 2011

Pallasmaa Juhani, Encounters 1, Estonia, Rakennustieto Publishing, 2012

Pallasmaa Juhani, Encounters 2, Estonia, Rakennustieto Publishing, 2012

Pop Dana, Despre perceptia spatiului in arhitectura, Bucuresti, Editura Paideia, 2015


30

Pop Dana, Arhitectura, perceptie si frica, Bucuresti, Editura Paideia, 2016

Ponty Maurice Merleau, Fenomenologia perceptiei, orig. Phenomenologie de la perception,

1945, traducere Ilies Campeanu, Georgiana Vatajelu, 1999, Oradea, Editura Aion

Retinski Alexandru, Invingatorii marilor. Momente din istoria navigatiei, Bucuresti, Editura

Tineretului, 1965

Stein Barry E., The New Handbook of Multisensory Processing, Cambridge, Massachusetts, The MIT Press, 2012

Thomazi, A., Istoria navigatiei, 1941, traducere de Vasile Cipu, Bucuresti, Editura

Contemporana, 1942

Van Loon, Hendrik Willem, Istoria Navigatiei, 1935, traducere de Comandor Toma Matei,

Bucuresti, Editura TARS, 1993

Vermeersch Peter‐Villem, Less Vision, More Senses. Towards a More Multisensory Design

Approach in Architecture, Heverlee, Katholieke Universieteit Leuven, 2013

Zlate Mielu, Psihologia Mecanismelor Cognitive, Bucuresti, Editura Polirom, 1999


31

SURSE BIBLIOGRAFICE INTERNET

Architecture Studio Design 3 – Project 1 – Journey for the Senses

http://tay‐archi‐production.blogspot.ro/2013/07/architecture‐design‐studio‐3‐arc‐2116.html

Breffeilh Rebecca, Azarbayjani Mona, Technology and the Senses: Multy‐sensory Design in the Digital Age

http://www.huichawaii.org/assets/breffeilh,‐rebecca‐‐technology‐and‐the‐senses.pdf

Bromberg Joyce, How the 5 Senses Help Inspire Workplace Porductivity

http://convene.com/engage‐5‐senses‐inspire‐workplace‐productivity/

Calvert Gemma A., Spence Charles, Stein Barry E., The Handbook Of Multisensory Processes

https://ccrma.stanford.edu/courses/155/assignment/resources/Multisensory%20Processes%201.pdf

Canter David V. and Tagg, Stephen K., Distance estimation in cities, University of Huddersfield

https://core.ac.uk/download/pdf/54994.pdf

Diller Elizabeth, Blur Building,

http://www.bbsr.bund.de/BBSR/EN/Publications/IzR/2005/DL_Heft01_BlurBuilding.pdf?__blob=pub

licationFile&v=3

Driver Jon and Spence Charles, Cross‐modal links in spatial atention,

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1692335/pdf/9770225.pdf

Oprea Horia Dumitru, Istoria corabiilor

https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/04/05/inventii‐in‐istorie‐corabia/


32

Puigarnau Alfons, Infiesta Ignacio, The Architecture of Thrill. How Hitchcock Inspires Spatial Effects

http://www.archdaily.com/775637/six‐thrillers‐seven‐strategies‐of‐architectural‐design

The Universitiy of New South Wales, Sydney, Australia ‐ The phisics of sailing

http://newt.phys.unsw.edu.au/~jw/sailing.html

http://www.probarca.ro/Examen‐obtinere‐permis‐navigatie.htm


33

GLOSAR DE TERMENI

Date sensibile = proprietăţi ale obiectelor sau mediului cu care organismul intră în contact prin aparatul senzorial

Simţurile = căi sau porţi ale percepţiei deschise de om pentru a lua contact cu realitatea

Senzaţia = felul în care sunt impresionat şi dovada unei stări a propriei mele persoane

Percepţia = acel act care, dintr-o dată, simultan cu consteleatia de date, creează sensul pe care îl au datele, dar şi face că ele să aibă sens

Mecanismul reprezentării = mecanismul psihic prin care omul îşi prezintă sieşi fenomenul perceput

Gândirea = aptitudinea de a simula mintal scenarii complexe, de a inventa ipoteze şi a le manipula simbolic

Memoria = mecanismul psihic prin care omul stochează informaţia rezultată în urmă experienţelor pe care le trăieşte, astfel încât acestea să devină ulterior disponibile, pentru a fi reamintite şi utilizate

Imaginaţia = procesul psihic de operare cu imagini mintale, de combinare sau construcţie imagistică tinzând spre producerea noului în forma unor reconstrucţii imagistice, a unor tablouri mintale, planuri iconice sau proiecte

Arhitectura multisenzorială = arhitectura, care, printr-un proces de intenţie al creatorului, şi în sprijinul unui concept, comunică cu receptorul prin intermediul mai multor simţuri, cu efect în percepţia spaţiului.

Striatul (spaţiul~) = caracteristica de stare a ceva organizat ca mulţime numărabilă, cu mod de compunere lizibil şi dominant faţă de elementele constituente

Netedul (spaţiul~) = caracteristica de stare a ceva organizat că mulţime nenumarabila, dominant de individualitatea elementelor, unificate între ele prin tensiuni şi forţe

Felul (striat sau neted) de a fi în spaţiu = raport între individ şi spaţiu (înţeles în sensul extins: fenomen, lucru, compoziţie, spaţiu fizic, material, etc.), care se dezvoltă în funcţie de psihicul individului şi de caracterul spaţiului (striat sau neted), şi prin care individul cercetează şi înţelege spaţiul


34

Imaginea mintala = forma ideal-subiectivă sub care se reflectă conţinutul informaţional în spiritul individului. Când această imagine apare în condiţiile acţiunii directe a stimulilor sau a obiectelor asupra organelor de simt, vorbim de senzaţii şi percepţii; când ea apare în lipsa acţiunii actuale a obiectului dar cu condiţia că acesta să fi acţionat asupre organelor de simt, ne aflăm în prezenţa reprezentării; când imaginea apare în lipsa totală a acţiunii obiectului (ca întreg) asupra organelor de simt, avem de-a face cu imaginaţia. Imaginea este entitatea psihică (mintală, cognitivă) care operează toate aceste mecanisme psihice.

Forma = conturul (legătura imaginară sau reală) care operează prin caracteristicile unui ansamblu (de idei, materie, proceduri…), constituindu-l în acest fel într-o individualitate (o unitate)


35

TABEL IMAGINI

FIGURA 1: O pereche de încălțări ‐ pictură de Vincent Willem van Gogh

FIGURA 2: Cele cinci simțuri 'clasice'

FIGURA 3: arh. Juhani Pallasmaa

FIGURA 4: The Sleeping Gipsy ‐ pictura de Heni Rousseau, 1897

FIGURA 5: Imagine nocturnă a orașului

FIGURA 6: Amintirea sunetelor dintr‐un loc suprapopulat

FIGURA 7: New York Bakery

FIGURA 8: Uzura manerului unui autobuz de scoala

FIGURA 9: Lumea din jurul unei ferestre

FIGURA 10: Experimente facute de Alvar Aalto pentru a studia posibilitatile de indoire a lemnului

FIGURA 11: Studiu facut de Gaudi pentru examinarea scurgerii eforturilor (structura din lanturi,

suspendată)

FIGURA 12: Luptă intre Carnaval si Postul Mare ‐ pictură de Pieter Bruegel cel Bătrân, 1559

FIGURA 13: arh. Steven Holl

FIGURA 14: Grand Central Station ‐ jocuri de lumină și umbră

FIGURA 15: prof. Joy Monice Malnar

FIGURA 16: Spatiul vizibil si spatiul haptic

FIGURA 17: Gilles Deleuze

FIGURA 18: Vedere microscopică a unei țesături

FIGURA 19: Vedere microscopica a unei bucați de pâslă

FIGURA 20: Vedere microscopică a unui material de compozitia mixtă ‐ fibre presate și țesatură

FIGURA 21: Crazy patchwork

FIGURA 22: Parkour

FIGURA 23: Orașul viu

FIGURA 24: Inserții netede ‐ instalații temporare

FIGURA 25: Spațiul maritim, spațiu eminamente neted

FIGURA 26: Navigație la vedere către un mal

FIGURA 27: Navigație costieră

FIGURA 28 : Cantino Planisphere ‐ realizata in 1502, de un autor necunoscut, harta infatiseaza cum

era cunoscuta lumea de europeni, dupa perioada marilor descoperiri din secolele XV si XVI; pe harta

apar, pe langa Europa, si America, Africa si India

FIGURA 29: Traseu de navigație cu latitudine cunoscută

FIGURA 30: Traseu de navigație cu punct determinabil (latitudine + longitudine)

FIGURA 31: Imagine din timpul unei regate de iahting

FIGURA 32: Ilustrarea alurilor de navigatie cu vele

FIGURA 33: Navigația in volte, pe vânt strâns

FIGURA 34: Imaginea mentală închipuită de velisti a formelor pe care îl au fenomenele din mediu

FIGURA 35 : Imaginea fenomenului de propagare a fumului


36

FIGURA 36 : Triunghiul Kanitzsa

FIGURA 37 : Rubin vase / faces

FIGURA 38: Rain Room ‐ oferă experiența unei furtuni fară ca participanții să se ude

FIGURA 39: Hotel Lobby si Nishi Grand Stair, Canberra ‐ Australia, arhitectura: March Studio

FIGURA 40: 'Floater 99' ‐ instalație realizată de James Turrell, 2001

FIGURA 41: Crystals, Las Vegas ‐ James Turrell

FIGURA 42: ‘Whiteout’ in mediu montan

FIGURA 43: 'Sandworm' ‐ Wenduine, Belgia, design arh. Mario Casagrande – interior

FIGURA 44: 'Sandworm', Wenduine, Belgia ‐ alternanta spatiului striat‐neted‐striat

FIGURA 45: Place de la Republique, Paris ‐ spațiu neted obținut prin suprimarea vizibilitătii cu

ajutorul unei instalații de ceață

FIGURA 46: Evenimentul 'Nuit Blanche', Paris, 2013

FIGURA 47: Pero's Bridge, Bristol, Anglia; autor: Fujiko Nakaya

FIGURA 48: Foggy Forest, 1992, Parcul Copiilor Showa Kinen din Tachikawa; autor: Fujiko Nakaya

FIGURA 49: "The Lodger", imagine din film ‐ regia Alfred Hitchcock

FIGURA 50: Vedere prin periscop a aceleiasi nave, cu, sau fară, camuflaj disruptiv

FIGURA 51: USS West Mahomet, 1918

FIGURA 52: Dazzle Camo aplicat pe o vedeta torpiloare a marinei americane

FIGURA 53: Scheme de camuflaj disruptiv ale marinei militare

FIGURA 54: Articol al vremii asupra tehnicii camuflajului disruptiv

FIGURA 55: Pictura de Burnell Poole

FIGURA 56: Pictura de Arthur Lismer

FIGURA 57: Pictura de Edward Wadsworth

FIGURA 58: Barul hotelului Americano, New York ‐ design de Tobias Rehberger – imaginea 1

FIGURA 59: Barul hotelului Americano, New York ‐ design de Tobias Rehberger – imaginea 2

FIGURA 60: Bar Psihedelic – design Tobias Rehberger

FIGURA 61: Holul central ‐ Dominion Office Building, Moscova ‐ design Zaha Hadid Architects

FIGURA 62: 'Silent Disco' ‐ design de Barbara Bestor

FIGURA 63: Expozitia ‘Tricks‐of‐the‐eye’ – design de Tobias Rehberger

FIGURA 64: Imagine de ansamblu a instalației 'Sea Organ' ‐ Zadar

FIGURA 65: Secțiune prin tuburi și camera de rezonantă

FIGURA 66: Planul de amplasare al tuburilor

FIGURA 67: Detaliul treptelor din zona instalației

FIGURA 68: Gurile de dispersie a sunetelor

FIGURA 69: 'Căutarea' sunetelor intr‐o zi cu calm plat

FIGURA 70: Jewish Museum, Berlin

FIGURA 71: Plan Subsol si Parter ‐ Corpul nou, Jewish Museum Berlin

FIGURA 72: Exile Garden

FIGURA 73: Fallen Leaves

FIGURA 74: Holocaust Tower

FIGURA 75: The Blur Building ‐ vedere aeriană

FIGURA 76: The Blur Building ‐ ceața ca formă identificabilă

FIGURA 77: Folosirea pelerinelor 'inteligente' ‐ vizitatorii insusi devin repere in spațiul neted prin

evidentierea compatibilitatii de personalitate


37

FIGURA 78: Colorarea pelerinelor functie de afinitate sau antipatie

FIGURA 79: secvența 1 ‐ spațiul striat (accesul către Blur Building)

FIGURA 80: secvența 2 ‐ spațiul neted (mediul de ceată)

FIGURA 81: secventa 3 ‐ spatiul striat (terasa de peste volumul de vapori)

FIGURA 82: Water Pavilion ‐ Yeosu Expo 2012 ‐ Planuri și secțiuni in diverse ipostaze de flotabilitate

FIGURA 83: Pontonul plutitor in ipostaza partial scufundat, sau complet ridicat deasupra apei

FIGURA 84: Perspectivă asupra punții scufundate in poziția Sea Gardens ‐ spațiu neted

FIGURA 85: Trasee temporare și zone de interes explorabile haptic și prin vedere apropiată

FIGURA 86: Acoustic shells in timpul unui concert de fanfară

FIGURA 87: 'Scoicile acustice' ‐ Sectiune, Perspectivă si Plan

FIGURA 88: Gigantic Wooden Megaphones, Estonia

FIGURA 89: General Manifold, USA ‐ plan si perspectiva axonometrica a instalatiei, vederi din

interiorul si exteriorul acesteia

FIGURA 90: 'Art of Scent' ‐ zidul 'atmosferic'

FIGURA 91: Detaliu alveole cu parfum

FIGURA 92: Masa cu esențe in formă lichidă a parfumurilor din alveole

FIGURA 93: ‘Cloud Arbour’ ‐ Pittsburgh, SUA

FIGURA 94: ‘Breathing Sky’, Center for the Arts, Yerba Buena Gardens ‐ San Francisco, SUA

FIGURA 95: TECHNORAMA FACADE – The Swiss Science Center, Winterthur, Elvetia / perspectiva si

detaliu

FIGURA 96: Imagine de ansamblu asupra portului de iahturi din Barcelona

FIGURA 97: Cladirea Clubului de Iahting Barcelona

FIGURA 98: Imagine reprezentativa pentru simbolistica nautica a plasticii arhitecturale a hangarelor

FIGURA 99: Turnurile de ventilatie ale hangarului ‐ detaliu

FIGURA 100: Linia de plecare in momentul startului la Clasa Optimist


38

SURSE IMAGINI:

O pereche de incaltari ‐ pictura de Vincent Willem van Gogh Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Vincent_Willem_van_Gogh_118.jpg Data descarcarii imaginii: 25.08.2017

Cele cinci simturi 'clasice' Sursa: https://www.linkedin.com/pulse/humans‐have‐lot‐more‐than‐5‐senses‐f‐alamgir Data descarcarii imaginii: 25.08.2017

arh. Juhani Pallasmaa Sursa: http://archiv.schelling‐architekturpreis.org/index.php?id=92

The Sleeping Gipsy ‐ pictura de Heni Rousseau, 1897 Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/The_Sleeping_Gypsy Data descarcarii imaginii: 25.08.2017

Imagine nocturna a orasului

Amintirea sunetelor dintr‐un loc suprapopulat Sursa: https://www.facebook.com/black.and.white.life.official/?fref=ts Data descarcarii: 25.08.2017

New York bakery Sursa: http://www.americansuburbx.com/2011/12/berenice‐abbott‐photographs‐2.html Data descarcarii: 25.08.2017

Manerul unui autobuz de scoala Sursa: http://artanzania.com/modern/school‐bus‐door‐handle.html Data descarcarii: 25.08.2017

Lumea din jurul unei ferestre Sursa: https://www.facebook.com/black.and.white.life.official/?fref=ts Data descarcarii: 25.08.2017

Experimente facute de Alvar Aalto pentru a studia posibilitatile de indoire a lemnului

Studiu facut de Gaudi pentru examinarea scurgerii eforturilor (structura din lanturi, suspendata)

Sursa: scan din volumul: The thinking hand. Existential and Embodied Wisdom in Architecture, Chichester, John Wiley and Sons Publication, 2009, pag 77,78

Lupta intre Carnaval si Postul Mare ‐ pictura de Pieter Bruegel cel Batran, 1559 Sursa: https://alchetron.com/Pieter‐Bruegel‐the‐Elder‐806555‐W Data descarcarii imaginii: 26.08.2017

arh. Steven Holl Sursa: https://divisare.com/authors/8943‐steven‐holl‐architects


39

Grand Central Station ‐ jocuri de lumina si umbra Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/38913984254259445/ Data descarcarii imaginii: 26.08.2017

prof. Joy Monice Malnar Sursa: http://www.arch.illinois.edu/node/561

Spatiul vizibil si spatiul haptic Sursa: https://www.facebook.com/black.and.white.life.official/?fref=ts Data descarcarii: 25.08.2017

Gilles Deleuze Sursa:https://ro.pinterest.com/pin/480196378989984711/visual‐search/?x=10&y=10&w=333&h=422

Vedere microscopica a unei tesaturi Sursa: arhiva autorului

Vedere microscopica a unei bucati de pasla Sursa: arhiva autorului

Vedere microscopica a unui material de compozitia mixta ‐ fibre presate si tesatura Sursa: arhiva autorului

Crazy patchwork Sursa: http://nmni.com/uafp/Collections/Textiles‐‐‐Costume/Patchwork‐Quilts/Crazy‐Patchwork‐Quilts?textsize=2 Data descarcarii imaginii: 21.05.2017

Parkour Sursa: http://parkourgenerations.com/parkour‐movement‐next‐generation/ Data descarcarii: 19.08.2017

Orasul viu Sursa: https://www.facebook.com/black.and.white.life.official/?fref=ts Data descarcarii: 25.08.2017

Insertii netede ‐ instalatii temporare Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/294000681908357638/ Data descarcarii: 05.06.2017

Spatiul maritim, spatiu eminamente neted Sursa: http://artobserved.com/2010/12/go‐see‐new‐york‐hiroshi‐sugimoto‐the‐day‐after‐at‐pace‐gallery‐through‐december‐24‐2010/ Data descarcarii: 20.08.2017

Navigatie la vedere catre un mal


40

Surga: scan dupa volumul ‐ Retinski Alexandru, Invingatorii marilor. Momente din istoria navigatiei, Bucuresti, Editura Tineretului, 1965, pag 12

Navigatie costiera Sursa: scan dupa volumul - Thomazi, A., Istoria navigatiei, 1941, traducere de Vasile Cipu, Bucuresti, Editura Contemporana, 1942, pag 87

Cantino Planisphere - realizata in 1502, de un autor necunoscut, harta infatiseaza cum era cunoscuta lumea de europeni, dupa perioada marilor descoperiri din secolele XV si XVI; pe harta apar, pe langa Europa, si America, Africa si India

Sursa: Wikipedia

Traseu de navigatie cu latitudine cunoscuta Traseu de navigatie cu punct determinabil (latitudine + longitudine)

Sursa: prelucrarea autorului

Imagine din timpul unei regate de iahting Sursa – arhiva autorului

Ilustrarea alurilor de navigatie cu vele Navigatia in volte, pe vant strans

Sursa: scan dupa volumul - Thomazi, A., Istoria navigatiei, 1941, traducere de Vasile Cipu, Bucuresti, Editura Contemporana, 1942, pag 27

Imaginea mintala a formelor variatiilor de mediu inchipuita de velisti Sursa: autorul

Imaginea fenomenului de propagare a fumului Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2014/01/140130190453.htm Data descarcarii imaginii: 22.05.2017

Triunghiul Kanitzsa Sursa: http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Kanizsa_triangle Data descarcarii imaginii: 21.04.2017

Rubin vase / faces Sursa: arhiva autorului

Rain Room - ofera experienta unei furtuni fara ca participantii sa se ude Sursa: http://www.itsnicethat.com/articles/rain-room-barbican Data descarcarii: 25.08.2017

Hotel Lobby si Nishi Grand Stair, Canberra ‐ Australia, arhitectura: March Studio

Sursa: http://aasarchitecture.com/2014/10/hotel‐hotel‐lobby‐nishi‐grand‐stair‐march‐studio.html

Data descarcarii imaginii: 21.05.2017

'Floater 99' ‐ instalatie realizata de James Turrell, 2001


41

Sursa: https://creators.vice.com/en_us/article/take‐an‐electrifying‐look‐inside‐the‐worlds‐first‐light‐art‐museum


Crystals, Las Vegas ‐ James Turrell

Sursa: http://www.gwarlingo.com/2013/james‐turrell‐at‐the‐guggenheim/


Whiteout in mediu montan Sursa: https://lucmehl.files.wordpress.com/2015/08/iceland_img_0970.jpg Data descarcarii imaginii: 26.05.2017

'Sandworm' ‐ Wenduine, Belgia, design arh. Mario Casagrande – interior

'Sandworm', Wenduine, Belgia ‐ alternanta spatiului striat‐neted‐striat

Sursa: http://www.archdaily.com/223656/sandworm‐marco‐casagrande/


Place de la Republique, Paris ‐ spatiu neted obtinut prin suprimarea vizibilitatii cu ajutorul unei instalatii de ceata

Evenimentul 'Nuit Blanche', Paris, 2013

Sursa: http://www.dailymail.co.uk/news/article‐2445612/Japanese‐artist‐Fujiko‐Nakaya‐creates‐Fog‐Square‐Paris‐White‐Night‐festival.html


Pero's Bridge, Bristol, Anglia Sursa: https://www.dezeen.com/2015/02/13/fog‐bridge‐installation‐fujiko‐nakaya‐bristol‐in‐between‐time‐festival/ Data descarcarii imaginii: 5.06.2017

Foggy Forest, 1992, Parcul Copiilor Showa Kinen din Tachikawa; autor: Fujiko Nakaya Sursa: http://www.gensojapan.org/in‐the‐fog/ Data descarcarii imaginii: 8.06.2017

"The Lodger", imagine din film ‐ regia Alfred Hitchcock Sursa: imagine scanata din cartea „The Wrong House: The Architecture of Alfred Hitchcock” Data descarcarii imaginii: 8.06.2017

Vedere prin periscop a aceleiasi nave, cu, sau fara, camuflaj disruptiv


42

Sursa: Wikipedia, preluare din Enciclopaedia Britannica, 1922 Data descarcarii imaginii: 8.06.2017

Dazzle Camo aplicat pe o vedeta torpiloare Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/541065342706830584/ Data descarcarii imaginii: 9.06.2017

Scheme de camuflaj disruptiv ale marinei militare Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/439452876113072502/ Data descarcarii imaginii: 9.06.2017

Articol al vremii asupra tehnicii camuflajului disruptiv Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/165155511305887283/ Data descarcarii imaginii: 9.06.2017

Pictura de Burnell Poole Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Burnell_Poole#/media/File:USS_Leviathan_escorted_by_USS_Allen_by_Burnell_Poole_1918.jpg Data descarcarii imaginii: 9.06.2017

Pictura de Arthur Lismer Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Arthur_Lismer#/media/File:Arthur_Lismer_‐_Olympic_with_Returned_Soldiers.jpg Data descarcarii imaginii: 9.06.2017

Pictura de Edward Wadsworth Sursa: http://www.graphicine.com/edward‐wadsworth‐vorticism/ Data descarcarii imaginii: 9.06.2017

Barul hotelului Americano, New York ‐ design de Tobias Rehberger – imaginea 1

Barul hotelului Americano, New York ‐ design de Tobias Rehberger – imaginea 2 Sursa: http://www.wearethefrontier.com/blog/inspiration/dazzle‐camouflage/ Data descarcarii imaginii: 10.06.2017

Bar Psihedelic – design Tobias Rehberger – imaginea 1 Sursa: http://www.thisblogrules.com/2009/08/bar‐with‐psychedelic‐interior‐design.html Data descarcarii imaginii: 10.06.2017

Holul central ‐ Dominion Office Building, Moscova ‐ design Zaha Hadid Architects Sursa: http://www.arch2o.com/dominion‐office‐building‐in‐moscow‐zaha‐hadid‐architects/


43


'Silent Disco' ‐ design de Barbara Bestor Sursa: http://www.designboom.com/art/barbara‐bestor‐silent‐disco/ Data descarcarii imaginii: 10.06.2017

Expozitia ‘Tricks‐of‐the‐eye’ – Tobias Rehberger Sursa: http://interfacedesignspace.com/tricks‐of‐the‐eye‐the‐art‐of‐tobias‐rehberger/ Data descarcarii imaginii: 10.06.2017

Imagine de ansamblu a instalatiei 'Sea Organ' – Zadar

Sectiune prin tuburi si camera de rezonanta

Planul de amplasare al tuburilor

Detaliul treptelor din zona instalatiei

Gurile de dispersie a sunetelor Sursa: http://www.landezine.com/index.php/2009/07/198/ Data descarcarii imaginii: 02.08.2017

'Cautarea' sunetelor intr‐o zi cu calm plat Sursa: http://rsjwaltzing.com/?p=8193 Data descarcarii imaginii: 02.08.2017

Jewish Museum, Berlin Sursa: http://libeskind.com/work/jewish‐museum‐berlin/ Data descarcarii imaginii: 03.08.2017

Plan Subsol si Parter ‐ Corpul nou, Jewish Museum Berlin Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/393150242455039031/ Data descarcarii imaginii: 03.08.2017

Exile Garden Sursa: http://libeskind.com/work/jewish‐museum‐berlin/ Data descarcarii imaginii: 03.08.2017

Fallen Leaves Sursa: http://www.archdaily.com/91273/ad‐classics‐jewish‐museum‐berlin‐daniel‐libeskind/5037ed8028ba0d599b0004d0‐ad‐classics‐jewish‐museum‐berlin‐daniel‐libeskind‐photo Data descarcarii imaginii: 03.08.2017

Holocaust Tower Sursa: http://libeskind.com/work/jewish‐museum‐berlin/ Data descarcarii imaginii: 03.08.2017

The Blur Building ‐ vedere aeriana

The Blur Building ‐ ceata ca forma identificabila Sursa:http://www.bbsr.bund.de/BBSR/EN/Publications/IzR/2005/DL_Heft01_BlurBuilding.pdf?__blob=publicationFile&v=3 Data descarcarii imaginii: 28.06.2017


44

Folosirea pelerinelor 'inteligente' ‐ vizitatorii insusi devin repere in spatiul neted prin evidentierea compatibilitatii de personalitate

Sursa: http://www.arcspace.com/features/diller‐scofidio‐‐renfro/blur‐building/ Data descarcarii imaginii: 28.06.2017

Colorarea pelerinelor functie de afinitate sau antipatie Sursa: http://web.ics.purdue.edu/~fwinkler/clink/ Data descarcarii imaginii: 28.06.2017

secventa 1 ‐ spatiul striat (accesul catre Blur Building) Sursa: http://www.atlasobscura.com/places/blur‐building‐architecture Data descarcarii imaginii: 29.06.2017

secventa 2 ‐ spatiul neted (mediul de ceata) Sursa: http://www.archidose.org/writings/blur.html Data descarcarii imaginii: 29.06.2017

secventa 3 ‐ spatiul striat (terasa de peste volumul de vapori) Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/197032552422835438/ Data descarcarii imaginii: 29.06.2017

Water Pavilion ‐ Yeosu Expo 2012 ‐ Planuri si sectiuni in diverse ipostaze de flotabilitate

Pontonul plutitor in ipostaza partial scufundat, sau complet ridicat deasupra apei

Perspectiva asupra puntii scufundate in pozitia Sea Gardens ‐ spatiu neted

Trasee temporare si zone de interes explorabile haptic si prin vedere apropiata Sursa: http://www.designboom.com/architecture/daniel‐valle‐architects‐water‐pavilion‐expo‐2012‐yeosu‐south‐korea‐03‐18‐2016/ Data descarcarii imaginii: 04.07.2017

Acoustic shells in timpul unui concert de fanfara

'Scoicile acustice' ‐ Sectiune, Perspectiva si Plan Sursa: http://www.archdaily.com/535388/acoustic‐shells‐flanagan‐lawrence Data descarcarii imaginii: 18.07.2017

Gigantic Wooden Megaphones, Estonia Sursa: http://www.contemporist.com/gigantic‐wooden‐megaphones‐have‐been‐installed‐in‐a‐forest‐in‐estonia‐to‐amplify‐the‐sounds‐of‐nature/ Sursa: http://www.contemporist.com/gigantic‐wooden‐megaphones‐have‐been‐installed‐in‐a‐forest‐in‐estonia‐to‐amplify‐the‐sounds‐of‐nature/ Data descarcarii imaginii: 18.07.2017

General Manifold, USA ‐ plan si perspectiva axonometrica a instalatiei, vederi din interiorul si exteriorul acesteia

Sursa: http://www.archdaily.com/233764/general‐manifold‐spatial‐ops Data descarcarii imaginii: 18.07.2017

'Art of Scent' ‐ zidul 'atmosferic'


45

Detaliu alveole cu parfum

Masa cu esente in forma lichida a parfumurilor din alveole Sursa: https://www.wallpaper.com/architecture/architects‐diller‐scofidio‐renfro‐design‐the‐art‐of‐scent‐show‐at‐mad‐ny#49375 Data descarcarii imaginii: 19.07.2017

Cloud Arbour ‐ Pittsburgh, SUA

Center for the Arts, Yerba Buena Gardens ‐ San Francisco, SUA Sursa: http://nedkahn.com/ Data descarcarii imaginii: 19.07.2017

TECHNORAMA FACADE – The Swiss Science Center, Winterthur, Elvetia / perspectiva si detaliu

Sursa: http://nedkahn.com/portfolio/technorama‐facade/ Data descarcarii imaginii: 19.07.2017

Imagine de ansamblu asupra portului de iahturi din Barcelona Sursa: https://www.flickr.com/photos/marcp_dmoz/6764944467 Data descarcarii imaginii: 21.07.2017

Cladirea Clubului de Iahting Barcelona Sursa: arhiva autorului

Imagine reprezentativa pentru simbolistica nautica a plasticii arhitecturale a hangarelor Sursa: http://vipicclub.com/descuento/vela‐barcelona Data descarcarii imaginii: 21.07.2017

Turnurile de ventilatie ale hangarului – detaliu Sursa: http://www.ulrichpfannschmidt.de/ Data descarcarii imaginii: 21.07.2017

Linia de plecare in momentul startului la Clasa Optimist Start: https://www.tawernaskipperow.pl/czytelnia/srodladzie/optimist‐procedura‐startowa/1490 Data descarcarii imaginii: 21.07.2017

Documents

ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL · 2017. 11. 1. · ASPECTE PSIHOLOGICE ALE SPAȚIULUI MULTISENZORIAL. NETEDUL, STRIATUL, ALTERNANȚA SI SUPRAPUNEREA LOR 2 Aspecte