3

ASPECTE NOI PRIVIND STABILIREA ŞI DELIMITAREAREGIUNILOR DE PROVENIENŢĂ PENTRU MATERIALELE

FORESTIERE DE REPRODUCERE DIN ROMÂNIA

GHEORGHE PÂRNUŢĂ, GEORGETA MIHAI, IOAN ŞTEŢCA, MARIUS PETRILA

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Bucureşti, Romania

Anale ICAS, 48

RezumatGestionarea durabilă a pădurilor pentru amplificarea multiplelor funcţii ale aces-

tora necesită punerea în aplicare a unui complex de măsuri, între care stabilirea şi delimitarearegiunilor de provenienţă pentru producerea, comercializarea şi utilizarea materialelorforestiere de reproducere este o acţiune importantă menită să fundamenteze cadrul norma-tiv şi de reglementare la nivel naţional (Ordonanţa Guvernului Nr. 11/2004 aprobată prinLegea nr. 161/2004), armonizat cu Directiva Consiliului (EEC) Nr.105/1999 şi în concordanţăcu prevederile Schemei Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E).

Au fost identificate, descrise în anexe şi delimitate pe hartă regiuni de provenienţăpentru material de bază din categoria "Selecţionat" pentru toate speciile forestiere principalecu relevanţă în structura fondului forestier, iar pentru material de bază din categoria "Sursăidentificată" în toate condiţiile staţionale extreme pentru vegetaţia forestieră: la limita altitu-dinală superioară şi inferioară (etajul presubalpin şi respectiv în stepă) pe soluri cufenomene de înmlăştinare, soluri puternic pseudogleizate sau pe nisipuri.

Regiunile de provenienţă au fost stabilite şi delimitate pe baza cunoştinţelor ştiinţi-fice şi datelor acumulate în domeniile geneticii, ecologiei şi a celorlalte discipline conexe,corelat cu reglementările naţionale şi internaţionale în acest domeniu.

Implementarea în practică se va face prin promovarea unui act normativ referitorla regiunile de provenienţă, precum şi prin publicarea lucrării "Regiunile de provenienţă pen-tru producerea şi utilizarea materialelor de reproducere din România" şi distribuirea ei per-soanelor juridice şi fizice care produc, comercializeaza şi utilizează materiale forestiere dereproducere.

Cuvinte cheie: regiuni de provenienţă, material forestier de reproducere, speciiautohtone, material de bază

NEW ASPECTS REGARDING DESCRIPTION AND DEMARCATION OF THE REGIONS OF PROVENANCE

FOR THE ROMANIAN FOREST REPRODUCTIVE MATERIALS

4

1. INTRODUCERE

Gestionarea durabilă a pădurilor pentru amplificarea multiplelor funcţii aleacestora necesită punerea în aplicare a unui complex de măsuri, între care stabilireaşi delimitarea regiunilor de provenienţă pentru producerea, comercializarea şi uti-lizarea materialelor forestiere de reproducere este o acţiune importantă menită să fun-damenteze cadrul normativ şi de reglementare la nivel naţional, în acest domeniu,armonizat cu cerinţele Uniunii Europene (Directiva Consiliului (EEC) Nr.105/1999) şiîn concordanţă cu prevederile Schemei Organizaţiei pentru Cooperare şi DezvoltareEconomică (O.C.D.E).

De asemenea, din punct de vedere practic, prin stabilirea regiunilor de prove-nienţă se reglementează folosirea materialului forestier de reproducere având învedere concordanţa dintre cerinţele ecologice ale acestuia şi condiţiile staţionale alelocului de cultură.

În ţara noastră problema producerii şi utilizării materialelor forestiere dereproducere a fost studiată în cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice deun colectiv condus de dr. doc. Valeriu Enescu şi dr.Nicolae Donita, care au publicatlucrarea intitulată "Zonele de recoltare a seminţelor forestiere în R.S. România" (ediţi-ile 1976 şi 1988). Pe baza acestor lucrări au fost elaborate şi aprobate prin ordin al mi-nisterului silviculturii "Instrucţiunile Nr. 10/1988 privind producerea , certificarea şicontrolul genetic al materialelor forestiere de reproducere". Aceste instrucţiuni au fostînlocuite prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/22.04.2004 privind producerea, comer-

Anale ICAS, 48

AbstractThe sustainable management of forests needs the application of a complex of actions in

order to amplify their multiple functions. The description and demarcation of regions of prove-nance for the production and utilization of forest reproductive materials is an important action,necessary for the enhancement of legal frame and to regulate at national level (O.G. no.11/2004 approved trough the Law no. 161/2004), complying with the European CouncilDirective (EEC) Nr. 105/99 and with the requirements of the Organization for EconomicCooperation and Development (OECD) Scheme.

There were identified, described in the annexes and demarcated on the map theregions of provenance for basic material from the "Selected" category for all native forestspecies with relevance in the forest area structure, and for the basic material from the"Identified source" category in all stands with extreme conditions for the forest vegetation: atthe superior and inferior altitudinal levels (sub-alpine and grassland levels) on pseudogleic andsandy soils.

The regions of provenance have been established and demarcated according to thescientifical knowledge and of the accumulated data from genetic, ecology and connected fields,correlated with national and international requirements in this field.

The practical implementation will be done with the publication of the "Regions ofprovenance for the production and utilization of forest reproductive materials in Romania"book. This publication will be distributed to the specialists, natural persons and organizationsinvolved in the production, internal trade and utilization of forest reproductive materials

Keywords: regions of provenance, forest reproductive material, native species, basicmaterial

5

cializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere, aprobata cu modificări şicompletări prin Legea nr. 161/ 14.05.2004.

Sarcina delimitării regiunilor de provenienţă implică luarea în considerare aconcepţiilor moderne privind certificarea materialului forestier de reproducere,prevederile actelor normative în vigoare, rezultatele cercetărilor privind testarea în cul-turi experimentale de provenienţă a principalelor specii forestiere, precum şi cunoş-tinţele şi datele acumulate în domeniile climatologiei, pedologiei, ecologiei, etc. dinultimii douăzeci de ani.

Scopul acestui studiu este de a fundamenta definitivarea cadrului normativ şide reglementare ce se elaborează de către autoritatea publică centrală pentru silvicul-tură, în procesul de pre-aderare la Uniunea Europeana şi conformarea cu prevederileO.C.D.E (regula 2) în domeniul materialelor forestiere de reproducere.

Pentru realizarea studiului au fost abordate următoarele obiective:-stabilirea regiunilor de provenienţă pentru producerea şi utilizarea materialelor

forestiere de reproducere, material de bază din categoriile: Selecţionat (S) şi Sursaidentificată (SI);

-descrierea regiunilor de provenienţă pentru material de bază din categoriile:Selecţionat (S) şi Sursă identificată (SI);

-întocmirea hărţilor regiunilor de provenienţă, pentru principalele specii autohtone,pentru producerea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere, material de bazădin categoriile: Selecţionat (S) şi Sursă identificată (SI).

2. MATERIALE ŞI METODE

Pentru stabilirea şi delimitarea regiunilor de provenienţă s-a luat ca bază ultimaediţie a lucrării "Zonele de recoltare a seminţelor forestiere din R.S. România" (Enescuet al., 1988) şi de la lucrările "Zonarea şi regionarea ecologică a pădurilor din R.S.România" (Doniţă et al., 1980) şi "Elaborarea hărţii forestiere a României la scara 1:500000" (Doniţă et al., 1995). Acestea au fost analizate ţinând cont de prevederile regle-mentărilor în vigoare, cuprinse în O.G nr. 11/2004 privind producerea, comercializareaşi utilizarea materialelor forestiere de reproducere, care defineşte termenii specifici şicriteriile de delimitare, astfel:

Regiunea de provenienţă - suprafaţa sau grupa de suprafeţe cu condiţii ecolo-gice relativ de uniforme şi în care arboreturile au caracteristici fenotipice sau geneticesimilare.

Material de reproducere din "sursă identificată" - material forestier de repro-ducere obţinut din material de bază care poate fi un arbore-sursă sau un arboret care adovedit capacitate de adaptare în condiţii extreme pentru vegetaţia forestieră.

Material de reproducere "selecţionat" - material forestier de reproducere obţi-nut din material de bază, care este selecţionat fenotipic şi care îndeplineşte anumitecondiţii .

Criteriile de delimitare a regiunilor de provenienţă sunt climatice, geografice,

Pârnuţă et al.

6

staţionale şi de vegetaţie. Regiunea de provenienţă se delimitează pe suprafaţa ceamai mică, rezultată prin aplicarea criteriilor menţionate.

Pentru stabilirea potenţialului staţional al regiunilor de provenienţă au fostutilizate informaţiile din lucrările elaborate de Giurgiu et al. (1968) şi Doniţă et al.(1980,1990), autori care prezintă ecosistemele forestiere în funcţie de potenţialulstaţional superior, mediu şi inferior, precum şi ecosisteme forestiere în condiţii extremede vegetaţie. Aceste informaţii au fost coroborate şi utilizate în stabilirea regiunilor deprovenienţă pentru materialul de bază din categoriile: "sursă identificată" şi "selecţion-at". Deli-mitarea pe hartă a regiunilor de provenienţă pentru materialul de bază din cat-egoria "sursă identificată" s-a făcut utilizând baza de date informatică a programu-lui AS.(din amenajamente silvice) şi informaţiile din "Harta forestieră a României"(Doniţă et al., 1997) . De asemenea a fost realizată o sinteză a rezultatelor testării înculturi comparative de provenienţă, instalate pentru principalele specii forestiere auto-htone (Lupe 1954, Lupe et al. 1962, Enescu 1979, 1984, Niţu 1980, Smîntînă 1995,Blada 2000, Moise 2001, Mihai 2003), sinteză care a furnizat elemente utile la deli-mitarea regiunilor de provenienţă.

În etapa actuală se consideră ca transferul de seminţe nu se poate fundamentaîncă experimental, pornind de la rezultatele culturilor comparative de provenienţe, ast-fel încât stabilirea regiunilor de provenienţă pentru principalele specii autohtone sebazează pe premisa că în teritorii omogene din punct de vedere ecologic populaţiilelocale de plante pot avea însuşiri genetice distincte.

Regiunile de provenienţă au fost delimitate pe baza unităţilor de zonare şiregionare a pădurilor care au fost stabilite prin metoda indicatorilor ecologici sinteti-ci, folosindu-se în acest scop răspândirea fitocenozelor şi plantelor forestiere indica-toare de climat. (Doniţă et al. 1980, 1997).

Folosirea fito-indicatorilor se fundamentează pe principiile ecologiei mo-derne, conform cărora plantele, ca producători primari şi fitocenozele pe care le alcă-tuiesc, reflectă fidel, nu numai complexul de factori ecologici abiotici hotărâtori pen-tru formarea biocenozelor forestiere, ci şi natura şi funcţionalitatea acestor biocenoze,de care depinde în final productivitatea ecologică a învelişului viu al pamântului.

Zonarea, adică stabilirea şi delimitarea unităţilor teritoriale zonale pe latitu-dine şi pe altitudine s-a făcut pe baza răspândirii naturale a marilor formaţii forestiereindicatoare de macro-climate calitativ deosebite, care se întâlnesc pe suprafeţe întinseîn condiţii geografice zonale*). Pentru România aceste formaţii sunt edificate demolid, fag, gorun, stejar, cer şi gârniţă, stejar brumăriu şi pufos. A fost folosită o sin-gură unitate de zonare care are de regulă rang de subzonă sau subetaj de vegetaţie.

Regionarea, adică stabilirea şi delimitarea unităţi teritoriale regionale a fostefectuată în funcţie de răspândirea naturală a fitocenozelor şi speciilor forestiere dearbori, arbuşti şi ierburi care indică anumite deosebiri de ordin cantitativ în regimultermic şi hidric al climatelor zonale.

Anale ICAS, 48

*) adică în condiţii de relief în care solurile şi vegetaţia se formează numai sub influenţa climatuluizonal şi nu a climatelor locale sau a condiţiilor speciale de substrat

7

Au fost utilizate 3 categorii de unităţi regionale: regiunea, subregiunea şi sec-torul ecologic forestier.

Regiunea, teritoriul foarte întins în care se manifestă influenţa unei anumitevariante regionale de climat, s-a stabilit pe baza răspândirii preponderente a fito-cenozelor şi speciilor forestiere cu areale de tip continental, balcanic, central-european,atlantic, submediteranean etc.

Subregiunea, parte din regiune caracterizată printr-o gradaţie cantitativă aregimului hidrotermic specific climatului regional, a fost delimitată pe baza frecvenţeimai mari sau mai mici a fitocenozelor şi speciilor forestiere indicatoare pentru regiuneşi a prezenţei fitocenozelor şi speciilor care denotă influenţe ale regiunilor vecine.

Sectorul ecologic, unitate regională de bază, reprezintă porţiunea dintr-o uni-tate zonală cuprinsă în cadrul unei subregiuni. Sectoarele au rezultat prin delimitareasubregiunilor şi ele constituie teritoriile cele mai omogene din punctul de vedere al cli-matului regional, respectiv al temperaturii şi umidităţii. Sectorul are o structură unifor-mă a învelişului vegetal în care alături de una sau câteva fitocenoze zonale, cu trăsă-turi regionale, se mai întâlnesc mai multe fitocenoze nezonale, alcătuind împreună unmozaic caracteristic de vegetaţie. Prin aceste caracteristici sectorul corespunde înmajoritatea cazurilor condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească o regiune de prove-nienţă. Numai când extensia pe altitudine a sectorului depăşeşte 500 m s-a procedat lasubîmpărţirea acestuia în două nivele altitudinale care, în acest caz, îndeplineştefuncţia de regiune de provenienţă.

3. REZULTATE

Stabilirea regiunilor de provenienţă pentru producerea şi utilizarea materi-alelor forestiere de reproducere din România, pentru material de baza din categoriile:Selecţionat (S) şi Sursă identificată (S1) s-a făcut pentru principalele specii forestiereautohtone (Tabelul1).

În funcţie de răspândirea vegetaţiei forestiere (Doniţă et al. 1995,1997) dereglementările naţionale în vigoare (O.G. nr. 11/2004) au fost stabilite sectoarele(tabelul 2) pe baza cărora au fost delimitate regiunile de provenienţă.

Sectorul constituie teritoriul cel mai omogen din punct de vedere al climatuluizonal, are o structură uniformă a învelişului vegetal şi corespunde în majoritateacazurilor condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească o regiune de provenienţă. Listatipurilor de staţiune situate în condiţii extreme, în care au fost delimitate regiuni deprovenienţă pentru materiale de bază din categoria "Sursă identificată" este prezen-tată în tabelul 3. Descrierea regiunilor de provenienţă pentru producerea şi utilizareamaterialelor forestiere de reproducere este prezentată în ANEXA 1 (pentru material debază din categoria "Selecţionat") şi în ANEXA 2 (pentru material de bază din catego-ria "Sursă identificată". Delimitarea regiunilor de provenienţă pentru materialeleforestiere de reproducere, pe specii şi categorii de material de bază. "Selecţionat" (S)şi "Sursă identificată" (SI) este prezentată în HARTA anexă

Pârnuţă et al.

8

3.1. Prezentarea descriptivă a regiunilor, subregiunilor şi sectoarelorecolo-gice, precum şi a regiunilor de provenienţă (din ANEXA 1 şi ANEXA 2)

Denumirea unităţilor. Regiunile ecologice au căpătat numere marilor unităţigeomorfologice pe care le cuprind (de exemplu: regiunea A) Carpaţii Orientali nordi-ci, B) Carpaţii Orientali sudici, …….O) Câmpia vestică). Subregiunile au luat deasemenea numele unităţilor geomorfologice incluse.

Sectoarele au fost denumite după specia forestieră zonală ce apare în ele,având în vedere şi alte aspecte definitorii pentru regiunea de provenienţă.

Codificarea regiunilor de provenienţă. Fiecare regiune de provenienta are un cod format din 6 simboluri, astfel:X - regiunea ecologică notată cu litere de la A la O ;

OX - subregiunea ecologică în cadrul regiunii, notata cu cifre : 1,2sau 3 ;

OOXX - sectorul format dintr-o cifra şi o literă, indicând specia authtonăzonală şi alte aspecte definitorii pentru regiunea de provenienţă, având simbolurile : 1X ……..9B ;

Anale ICAS, 48

Tabelul 1. Speciile pentru care au fost delimitate regiuni de provenienta The species for which regions of provenance were demarcated

Nr. Ctr.

Denumire botanică Denumire populară Cod

1 Abies alba Mill. Brad BR 2 Acer pseudoplatanus L. Paltin de munte PAM 3 Acer platanoides L. Paltin de câmp PA 4 Alnus glutinosa Gaertn. Anin negru ANN 5 Castanea sativa Mill. Castan comestibil CAS 6 Fagus sylvatica L. Fag FA 7 Fraxinus excelsior L. Frasin comun FR 8 Fraxinus angustifolia L. Frasin de lunca FRL 9 Larix decidua Mill. Larice european LA

10 Picea abies Karst. Molid MO 11 Pinus cembra L. Zâmbru PIC 12 Pinus nigra ssp. banatica (Borb) Novac Pin negru de Banat PIN 13 Pinus sylvestris L. Pin silvestru PI 14 Populus alba L.;Populus nigra L. Plop alb; plop negru PL 15 Quercus cerris L. Cer CE 16 Quercus frainetto Ten. Gârniţă GÎ 17 Quercus pedunculiflora K. Koch. Stejar brumăriu STB 18 Quercus petraea Lieb. Gorun GO 19 Quercus pubescens Willd. Stejar pufos STP 20 Quercus robur L. Stejar pedunculat ST 21 Tilia spp.. Tei TE

9

OOOOX - nivelul altitudinal în cadrul sectorului, notat cu cifre : 0, când sectorul nu este împărţit în nivele altitudinale ; 1 = superior ; 2=inferior, când sectorul este împărţit în două nivele altitudinale ;

OOOOOX - potenţialul staţional, notat cu simbolurile : s = superior; m = mediu; i = inferior, pentru regiunile de provenienţă descrise în cazul materialului de bază din categoria "Selecţionat"

(ANEXA 1), sau - condiţii extreme notat cu simbolul e, pentru regiunile de prove-

nienţă descrise în cazul materialului de bază din categoria " Sursă identificată " (ANEXA 2)

Codurile regiunilor de provenienţe sunt unice pentru cele două categorii dematerial de bază şi sunt precizate în coloana 0 din ANEXA 1 şi ANEXA 2

Reprezentarea cartografică. Regiunile de provenienţă sunt reprezentate pe hartă la nivelul sectoarelor care

corespund, în marea majoritate a cazurilor, condiţiilor pe care trebuie să le îndepli-nească o regiune. Numai când extensia pe altitudine a sectorului a depăşit 500 m s-aprocedat la subîmpărţirea acestuia în două nivele altitudinale (superior şi inferior) care,în acest caz îndeplinesc funcţia de regiune de provenienţă. Au fost identificate numaitrei cazuri în acest sens: C 33X1, C33X2; F13X1, F13X2; F25X1, F25X2 (vezidescrierea din ANEXA 1).

Harta la nivel naţional este la scara 1:1 000 000, scară la care nu este posibilde reprezentat un poligon (suprafaţă) cu o latură mai mică de 2000 m. De asemeneanici criteriul "potenţial staţional " precizat de reglementările în vigoare pentrudefinirea regiunilor de provenienţă nu a putut fi reprezentat pe hartă, acest criteriufiind pur descriptiv şi se regăseşte numai în descrierea regiunilor din ANEXA 1.

Harta conţine şi limitele direcţiilor şi ocoalelor silvice, la nivelul anului 2002,limite care reprezintă elemente ajutătoare importante pentru producătorii şi utilizatoriide materiale forestiere de reproducere.

Pe hartă, unităţile sunt diferenţiate prin forma şi culoarea limitelor şi prin sim-bolurile lor. Pentru a nu încărca prea mult harta s-a folosit următoarea modalitate descriere a simbolurilor: în fiecare subregiune ecologică s-a scris litera regiunii de careaparţine şi indicele subregiunii respective. Sectoarele au fost reprezentate prin sim-bolul lor (compus dintr-o cifră şi o literă) fără a se mai repeta simbolurile regiunii şisubregiunii ecologice, precum şi printr-o culoare distinctivă pentru fiecare sector.

Caracterizarea regiunilor de provenienţă este prezentată detaliat în ANEXA 1,pentru material de bază din categoria "Selecţionat" şi în ANEXA 2 pentru materialul debază din categoria "Sursă identificată". Fiecare regiune de provenienţă desemnatăpentru cele două categorii de material de bază are un cod unic (col.0) şi este denumităşi explicitată în coloana 1.

În coloana 2 din ANEXE sunt prezentate speciile principale pentru care estedesemnată regiunea de provenienţă (vezi şi Tabelul 1).

În anexe se precizează intervalul de altitudini medii (col.3), principalele ele-mente de climat (coloanele 4 - 7), de sol şi substrat (col.8).

Pârnuţă et al.

10

Anale ICAS, 48

Tabelul 2. Sectoarele pe baza cărora au fost delimitate regiunile de provenienţăSectors used in the demarcation of the regions of provenance

Simbol sector

Denumirea sectorului: specia – (categoria de material de bază) Material de bază din categoriile: SELECŢIONAT –S, SURSĂ IDENTIFICATĂ –SI

1X Molidişuri: MO, PAM* - (S)

1A Molidişuri de depresiune: MO – (S)

1B Molidişuri de limită de altitudinală superioară pure sau în amestec cu larice/ zâmbru/ pin silvestru: MO,

LA* ,PIC*, PI* - (SI)

1C Molidişuri pe soluri mlăştinoase: MO – (SI)

1D Laricete şi lariceto-molidişuri: LA, LA+ MO – (S)

1E Cembrete şi cembreto-molidişuri: PIC, PIC+MO – (S)

2X Păduri de amestec de fag cu răşinoase: FA+BR+MO, FA+BR, MO+BR, BR, PI*, PAM*, - (S)

3X Făgete montane: FA, PAM*, FR*, PI*, PIN* – (S)

3A Făgete de limită altitudinală superioară: FA – (SI)

4X Făgete colinare, pure sau în amestec cu alte foioase: FA, PAM*, FR*, TE*, PA*, ANN*, PI* - (S)

5X Gorunete pure sau în amestec, şleauri cu gorun: GO, FR*, PA*, TE*, PAM*, FRL*, CAS*, PI*, PIN* - (S)

5A Gorunete şi goruneto-stejărete pe soluri pseudogleizate: GO, ST – (SI)

5B Gorunete termofile în amestec cu alte foioase: GO – (SI)

6X Stejărete pure sau în amestec cu alţi stejari, şleauri cu stejar: ST, FR*, FRL*, PA*,TE* - (S)

6A Stejărete de piemont: ST, FR*, TE* - (S)

6B Stejărete de depresiune: ST, FR*, PA* - (S)

6C Stejărete termofile: ST – (S)

6D Stejărete termofile pe nisipuri: ST – (SI)

7X Păduri termofile de cer şi gârniţă: CE, GÎ, CE+GÎ, FRL*, PA*, TE* - (S)

7A Cereto-gârniţete şi gârniţete pe soluri pseudogleizate: CE+GÎ, GÎ – (SI)

8X Păduri termofile de stejar brumăriu şi pufos: STB, STP, TE* - (S)

8A Păduri insulare în stepă: STB, STP – (SI)

8B Stejărete de brumăriu pe nisipuri: STB – (SI)

9X Păduri de luncă cu anini, frasini şi stejari, inclusiv zăvoaie pe luncile râurilor interioare: ANN, FRL, ST, FR*, TE*, STB*, PL*, SA* - (S)

9A Zăvoaie: PL, SA, ANN* –(S)

9B Stejărete pe soluri mlăştinoase: ST, FRL* - (SI)

*) Specii care apar numai în anumite conditii stationale (subregiuni ecologice) prezentate în ANEXELE 1 si 2

11

În coloana 9 din ANEXA 1 este prezentată ponderea (%) staţiunilor cupotenţial superior (s), mediu (m) în cadrul subregiunilor ecologice pentru principalelespecii autohtone. Aceste elemente au fost preluate din lucrarea "Zonarea şi regionareapădurilor din R.S. România" (Doniţă et al. 1988).

Pârnuţă et al.

Tabelul 3. Tipurile de staţiune în care au fost delimitate regiuni de provenienţă pentru material de bază din categoria "Sursă identificată" (condiţii extreme)

The type sites in which regions of provenance for basic material from the "Identified source" category were demarcated

Tip de staţiune Nr. Ctr. Cod Denumire

1 - Subalpin podzolic, cu humus brut şi Vaccinium 2 23/2120 Montan presubalpin de molidişuri Pi, de stâncărie şi eroziune excesivă 3 20/2520 Montan presubalpin de molidişuri Pi, podzolic-criptopodzolic, semimlăştinos

cu Polytrichum facies 2 4 19/FM3 Montan presubalpin de molidişuri Pi, turbos-scheletic cu Vaccinium -

Polytrichum 5 17/FM3 Montan presubalpin de molidişuri Pi, brun podzolic cu Oxalis - Soldanella 6 12/2520 Montan de molidişuri Pi semimlăştinos-freatic, slab turbos cu Polytrichum-

Sphagnum facies 1 7 9/FM1 Montan de făgete de altitudine mare şi de limită Pi, brun acid, brun cripto-

podzolic ş.a, edafic predominant mijlociu, cu Oxalis - Dentaria facies 1 şi 3 8 15/5121 Deluros de gorunete Pi, rendzinic edafic mic 9 9/5141 Deluros de gorunete Pi, podzolit puternic pseudogleizat, edafic mic-

submijlociu cu Poa pratensis - Carex caryophyllea 10 6/7332 Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit – pseudogleizat, cu Poa pratensis

– Carex caryophyllea 11 6/FD2 Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) Pm, dopzolit-pseudogleizat, edafic

mijlociu 12 2/FD1 Deluros de cvercete cu stejar, câmpie piemontană cu gârniţete Pm/i, vertisol,

edafic submijlociu-mijlociu 13 15/5121 Deluros de gorunete Pi, rendzinic edafic mic 14 8/8334 Câmpie forestieră joasă de stejerete Pi, podzolic, edafic submijlociu-mijlociu

cu floră hidrofilă 15 7/8335 Câmpie forestieră joasă de stejerete Pm, pseudogleic, cu floră hidrofilă 16 15/CF Câmpie forestieră de gârniţete Pm, puternic podzolit, slab-mediu

pseudogleizat, planic sau planosol, edafic mijlociu 17 16/8450 Câmpie forestieră de gârniţete Pi/m, vertisol edafic mijlociu 18 14/CF Câmpie forestieră cu cereto-gârniţete Pm, brun şi brun-roşcat podzolit, divers

pseudogleizat edafic mijlociu 19 2/Ss Silvostepă internă de amestec de stejar pedunculat şi brumăriu Pm/i,

cernoziom levigat +-vermic 20 15/Ss Silvostepă externă şi extrazonal în stepă, relief nisipos cu cvercete Pm,

cernoziom foarte profund levigat pe nisipuri 21 35/Ss Silvostepă deluroasă de cvercet de stejar pufos, cer Pm/i, rendzinic şi

cernoziomic

12

Harta forestieră a României (Doniţă et al. 1997) are la bază informaţii dincercetări ştiinţifice şi din amenajamente silvice şi conţine elemente esenţiale dinlucrarea "Vegetaţia României" (Ivan et al. 1992) care a fost realizată în cadrul proiec-tului internaţional "Harta de vegetaţie a Europei".

Conform principiilor de clasificare a vegetaţiei forestiere folosite în Europa,pădurile României se încadrează în patru mari unităţi:

D. Păduri boreale de răşinoase ;F. Păduri mezofile de foioase şi de amestecuri cu răşinoase;G. Păduri termofile de foioase;H. Păduri higrofile de luncă şi mlaştină.

În cadrul acestor mari unităţi au fost încadrate unităţile zonale sectorul şispeciile pentru care au fost desemnate regiunile de provenienţă.

Aspectele privind elementele climatice, soluri şi substrat geologic (col.4-8) aufost prelucrate după Enescu et al. 1988.

Observaţiile privind răspunderea diferitelor specii / subspecii în cadrul regiu-nilor de provenienţă (col. 9) au fost preluate după Beldie (1979).

Aspecte privind tipurile de staţiune caracteristice în cadrul cărora au fostdelimitate regiuni de provenienţă pentru material de bază din categoria "Sursă identi-ficată" (condiţii extreme, col. 9, ANEXA 2) au fost stabilite după Doniţă et al. (1990,1997), Bândiu şi Doniţă (1988) cu luarea în considerare a unor acţiuni urgente deocrotire şi conservare specială propuse de Giurgiu. (2004)

3.2 Caracterizarea generală a climatului regiunilor delimitate

În zona carpatică au fost separate şapte regiuni care cuprind munţii şi dealurilesau piemonturile alăturate legate prin sistemul unic de etajare al climatului şi vege-taţiei, iar în cadrul Depresiunii Transilvaniei, a cărei etajare nu este direct legată demunţii înconjuratori, s-au delimitat alte două regiuni. Cele nouă regiuni carpatice seaflă sub influenţa predominantă a climatului central european, continental-moderat şia circulaţiei vestice, care aduce mase de aer oceanic mai umed. Pe clina estică a douădintre aceste regiuni şi anume Carpaţii Orientali nordici şi sudici se suprapun influ-enţele climatului continental şi a circulaţiei estice care aduce mase de aer continentalmai uscat.

Clina sudică a altor trei regiuni (Carpaţii de Curbură, Carpaţii Meridionaliestici şi vestici), o regiune în întregime (Munţii Banatului) şi clina vestică a altor douăregiuni (Munţii Apuseni şi Platforma Someşană) sunt sub influenţa climatului sud-european, mai cald şi mai uscat, în timpul verii.

Dintre regiunile de podiş, una (Podişul Sucevei-Depresiunea Jijiei) estecuprinsă în întregime în climatul est-european, continental şi a circulaţiei estice, careaduce mase de aer cald şi uscat vara şi rece iarna. Celelalte două regiuni sunt influ-enţate în parte de acest climat, în parte de climatul sud european, în PlatformaBârladului predominând influenţele estice iar în Podişul Dobrogei, cele sudice. În

Anale ICAS, 48

13

această ultimă regiune, în climat se face simţită şi apropierea mării care atenueazăextremele termice de vară şi iarnă şi determină o întârziere a începutului şi sfârşitulsezonului de vegetaţie.

Regiunile de câmpie, singurele în care se face simţit climatul zonal (pe latitu-dine), se află sub influenţe climatice diferite. Astfel Câmpiile Bărăganului şi Siretuluise află sub influenţa climatului est-european, continental tipic, slab nuanţat de influ-enţe sud-europene, pe când în Câmpia Argeşului şi în special în cea a Olteniei rigorileacestui climat sunt deja mult reduse prin invaziile de aer cald şi umed din sud, întimpul iernii. Câmpia vestica se afla sub influenta climatului central-european, conti-nental moderat, mai umed.

4. DISCUŢII

În continuare sunt prezentate câteva aspecte particulare privind modificarealimitelor de subregiune ecologică şi stabilirea de regiuni de provenienţă noi, înspecial din categoria "Sursă identificată" (condiţii extreme) delimitate în cadrul sub-regiunilor.

Au fost modificate limitele de subregiune în cadrul regiunii F Munţii Banatului,astfel că din patru subregiuni au rămas numai două:

-F1 Mehedinţi- Cerna -Semenic, în sud, caracterizată prin climat cu influenţămediteraneană în care se găsesc numai păduri de foioase. Făgetele sunt bine reprezen-tate şi urcă până la limita altitudinală superioară, iar în partea de sud a subregiuniiapar şi gorunete termofile;(Doniţă et al. 1988,1997)

- F2 Ţarcu - Poiana Ruscăi, în nord, unde nu mai apar gorunete termofile, suprafeţemai mari ocupă cereto-gorunetele (Doniţă et al. 1988, 1997);

De asemenea au mai fost modificate limitele de subregiune în cadrul regiuniiG. Munţii Apuseni unde din patru subregiuni au rămas numai trei. Au fost comasatesubregiunile G3 şi G4 formând regiunea G3 Trascău- Vlădeasa - Gilău, cu aceeaşiexpoziţie generală a macroversantului, sectoarele molidişurilor, făgetelor şi gorunetelorfiind continue.

Regiuni de provenienţă noi sau cu aspecte particulare pentru material de bazădin categoria "Selecţionat"

.- Delimitarea a trei regiuni de provenienţă pentru molidişuri de depresiune(1A), în subregiunile A2, B2 şi E1;

- Delimitarea a trei regiuni de provenienţă pentru laricete şi lariceto-molidişuri(1D), în principalele centre de răspândire naturală a laricelui: B31D0m (Ceahlău)C31D0m (Ciucaş şi Bucegi) şi E21D0m (Latoriţa- Voineasa)

- Delimitarea a patru regiuni de provenienţă pentru cembrete şi cembreto- moli-dişuri (1E) în principalele centre de răspândire a zâmbrului : A11E0i (Rodna) A21E0i(Călimani) D21E0i (Făgăraş) E11E0i (Retezat)

- Delimitarea a patru categorii de regiuni de provenienţă pentru stejărete,având în vedere că stejăretele sunt mezofile şi termofile (Doniţă et al. 1997), astfel:

Pârnuţă et al.

14

6X - stejărete mezofile pure sau în amestec răspândite în întregul areal al stejarului6A - stejărete mezofile de piemont în C3 Prahova şi D2 Dâmboviţa6B - stejărete de depresiune în C1 Depresiunea Bârsei şi D1 Sibiu6C - stejărete termofile răspândite în J2 Depresiunea Jijiei şi I1 Podişul

TransilvanieiRegiuni de provenienţă pentru material de bază din categoria "Sursă identifi-

cată" (S.I.) condiţii extreme sunt noi şi au fost delimitate în conformitate cu prevede-rile din OG nr. 11/2004 aprobată prin Legea nr. 161/2004. Pentru localizarea staţiu-nilor în condiţii extreme a fost utilizată baza de date informatică, programul AS, şiharta vegetaţiei forestiere a României (Doniţă et al., 1997)

Descrierea regiunilor este prezentată în ANEXA 2, şi au fost delimitate peaceeaşi HARTA anexă, împreună cu regiunile de provenienţă delimitate pentru mate-rial de bază din categoria "Selecţionat" pentru a se realiza mai evident diferenţierealor. Regiunile de provenienţă au fost delimitate în cadrul unor subregiuni ecologice încare au fost evidenţiate staţiuni cu condiţii extreme de vegetaţie, după cum urmează:

1B Molidişuri de limită altitudinală superioară, pure sau în amestec cu larice/ zâm-bru /pin silvestru . Astfel de regiuni de provenienţă au fost delimitate în:

- Carpaţii Orientali nordici, subregiunile A1 şi A2, de la altitudinea de peste 1500 m;

- Carpaţii Orientali sudici, subregiunile B1 şi B2 (clina sudică a Munţilor Căli-mani), clina interioară a Carpaţilor de Curbură, subregiunea C1, clina nordică a Carpaţilor Meridionali şi Munţii Apuseni de la altitudinea de peste 1600 m;

- Carpaţii de Curbură, clina exterioară, subregiunile C2 şi C3, Carpaţii Meri-dionali, clina sudică, subregiunile D2, E2 şi F2, de la altitudinea de peste 1700 m.

1C Molidişuri pe soluri mlăştinoase, au fost delimitate în subregiunile A1, A2, E1şi G3.

3A Făgete de limită altitudinală superioară, în subregiunile din : Carpaţii Orientalinordici (A1); Carpaţii de Curbură, clina exterioară (C3); Carpaţii Meridionali, clinasudică (D2, E2, F1 şi F2).

5A Gorunete şi goruneto-stejărete pe soluri pseudogleizate, cu orizontul Btw luto-argilos, argilos. Sunt răspândite în subregiunile C3, D2 şi izolat în H2, zona Beclean-Bistriţa.

5B Gorunete termofile sunt răspândite în principal în zona sud-vestică, sub-regiunea F1 (Drobeta Turnu Severin, Orşova), în Dobrogea de nord ( subregiunea L2),sporadic în zona de silvostepă a subregiunii C2 şi subregiunile K1 şi K2.

6 D Stejărete termofile pe nisipuri , în zona Carei - Săcuieni din subregiunea O3.7A Cereto-gârniţete şi gârniţete pe soluri pseudo-gleizate, cu orizontul Btw foarte

compact luto-argilos, argilos. Sunt răspândite preponderent în subregiunile E2, N1şiN2, mai rar în zona F2 şi G1 din zona Banatului.

8A Păduri insulare în stepă, răspândite în Bărăgan, şi sudul Moldovei (subregiuneaM2) şi în Dobrogea (subregiunile L1, L2 şi L3).

Anale ICAS, 48

15

8B Păduri de stejar brumăriu pe nisipuri se întâlnesc izolat în Bărăgan şi sudulMoldovei (subregiunea M2) şi în zona Perişor -Calafat (subregiunea N2).

9B Stejărete pe soluri mlăştinoase se întâlnesc în zona Satu-Mare (subregiunea O3)şi izolat în subregiunile Bistriţa (H2) şi Depresiunea Bârsei (C1).

5. CONCLUZII

� Diversitatea formelor de relief şi a condiţiilor climatice din ţara noastră agenerat o mare diversitate a ecosistemelor forestiere naturale, diversitate care se mani-festă atât pe latitudine , pe longitudine , cât şi pe altitudine situaţie ce impune ca sta-bilirea şi delimitarea de regiuni de provenienţă pentru producerea şi utilizarea demateriale forestiere de reproducere pentru materiale de bază din categoriile "Selecţio-nat" şi "Sursă identificată" să fie o condiţie esenţială pentru gestionarea durabilă afondului forestier naţional.

� Rezultatele testării în culturi experimentale a unor provenienţe pentru speci-ile molid, brad, larice, pin cembra, gorun, stejar şi frasin relevă faptul că provenienţeleromâneşti testate dispun de un fond de gene foarte valoros, înregistrând performanţe decreştere şi adaptare şi în alte regiuni, departe de locul de origine. Provenienţele va-loroase recomandate pentru transfer pot fi aprobate condiţionat având în vedere cătestarea este făcută la vârste mici şi trebuie continuată pentru dovedirea stabilităţii întimp a performanţelor înregistrate.

� Au fost identificate, descrise în anexe şi delimitate pe hartă regiuni de prove-nienţă pentru material de bază din categoria "Selecţionat" pentru toate speciileforestiere principale cu relevanţă în structura fondului forestier, iar pentru material debază din categoria "Sursă identificată" în toate condiţiile staţionale extreme pentruvegetaţia forestieră: la limita altitudinală superioară şi inferioară (etajul presubalpin şirespectiv în stepă) pe soluri cu fenomene de înmlăştinare, soluri puternicpseudogleizate sau pe nisipuri.

� Regiunile de provenienţă au fost stabilite şi delimitate pe baza cunoştinţelorştiinţifice şi datelor acumulate în domeniile geneticii, ecologiei şi a celorlalte disci-pline conexe, corelat cu reglementările naţionale şi internaţionale în acest domeniu.

� Implementarea în practică se va face prin promovarea studiului printr-unact normativ adecvat, precum şi prin publicarea lucrării "Regiunile de provenienţă pen-tru producerea şi utilizarea materialelor de reproducere din România" şi distribuirea eipersoanelor juridice şi fizice care produc, comercializează şi utilizează materialeforestiere de reproducere.

� În conformitate cu regiunile de provenienta stabilite si delimitate, se reco-mandă următoarele:

- Actualizarea "Catalogului Naţional al Materialelor de Baza ".- Actualizarea şi completarea Catalogului Naţional al Resurselor Genetice

Forestiere. Prin realizarea acestui studiu se contribuie la implementarea în Româniaa Convenţiei Privind Diversitatea Biologică şi a rezoluţiilor Conferinţelor Ministeriale

Pârnuţă et al.

16

Privind Protejarea Pădurilor din Europa, şi anume: S2 Conservarea Resurselor GeneticeForestiere (Strasbourg 1990) şi V4 (Conservarea şi Sporirea Diversităţii Biologice aPădurilor din Europa (Viena 2003).

- Reluarea cercetarilor în culturile comparative de proveniente instalate pentruspeciile de gorun, stejar, fag si frasin pentru desemnarea celor mai valoroase prove-niente pe regiuni de provenienta în functie de performantele de crestere si adaptare.

- Fundamentarea pe baze genetice a regulilor privind utilizarea si transferul mate-rialelor forestiere de reproducer. pe regiuni de provenienţă.

BIBLIOGRAFIE:

BÂNDIU, C., DONIŢĂ, N.,1988: Molidişurile presubalpine din România. Ed. Ceres, 138pBELDIE, Al., 1979: Caracterizarea ecologică şi fitogeograficş a speciilor forestiere din R.S. România,

M.E.F.M.C. I.C.A.S. BucurestiBLADA, I., 2000: Studiul variabilităţii genetice la pinul cembra pentru reabilitarea ecosistemelor

forestiere din zona montană superioară. Manuscris I.C.A.S. , 40p.DONIŢĂ, N.,CHIRIŢĂ, C., D., STĂNESCU, V., et al., 1980: Zonarea şi regionarea ecologică a

pădurilor din R.S. România. ICAS Seria a II a, Redacţia de propagandă tehnică agricolă. Bucureşti, 83pDONIŢĂ, N., ALMĂŞANU, H., ARMĂŞESCU, S., BÂNDIU, C., CEIANU, I., CIOBANU, P., CON-

STANTINESCU, N., FLORESCU, I., PURCELEANU, ŞT., ROŞU, C., VLAD, I. et al., 1990: Tipuri deecosisteme forestiere din România . ICAS Seria a II a, Bucuresti, 390p

DONIŢĂ, N., BÂNDIU, C., BIRIŞ, I., STAN, D., ZOLOTOVICI, GH., 1995: Elaborarea hărţiiforestiere a României la scara 1:500 000. Referat ştiintific final. Manuscris ICAS, 50p

DONIŢĂ, N., BÂNDIU, C., BIRIŞ, I., STAN, D., ZOLOTOVICI, GH., 1997: Harta forestieră aRomâniei . RNP- ICAS Bucuresti

ENESCU,VAL., DONIŢĂ, N., BÂNDIU, C., CONTESCU, L., CHIRIŢĂ, C. D., ROŞU, C., 1976:Zonele de recoltare a seminţelor forestiere din R.S. România, Editura CERES, Bucuresti, 60p

ENESCU, VAL., DONIŢĂ, N., BÂNDIU, C., CONTESCU, L., CHIRIŢĂ, C.D., ROŞU, C., 1988:Zonele de recoltare a seminţelor forestiere din R.S. România, Min. Silviculturii, ICAS Seria a II a,Bucuresti, 60p

ENESCU, V., 1979: Cercetări de provenienţă la duglas şi larice. Teste timpurii.ICAS, Seria a II a, 45 - 67 p.

ENESCU, V., 1984: Cercetări de provenienţă la duglas şi larice. ICAS, Seria a II a, 75 - 138 pGIURGIU, V., BELDIE, Al. et al., 1968 : Contribuţii privind zonarea pădurilor şi a producţiei

forestiere din Republica Socialistă România, Bucureşti, 86pGIURGIU, V., 2004: Silvobiologie. Vol. III B. Gestionarea durabilă a pădurilor României. Ed.

Academiei Române, 235-308pIVAN, D., DONIŢĂ, N. et al 1992: Harta de vegetaţie la scara 1: 2 000 000 În Vegetaţia României,

BucurestiLUPE, I. Z., 1954: Cercetări privind cultura speciilor de Quercus de diferite provenienţe în stepa cen-

trală a Dobrogei. Bul. St. Al Academiei R.P.R., Sect. St. Biologice, Vol. VI, 3, 803 - 836 p.LUPE, I.Z. şi LĂZĂRESCU, C., 1962: Culturi comparative de provenienţe la stejar în vârstă de 10 ani

la Valul lui Traian. Comunicarile Academiei R.P.R., tom.XII, 10, 1163 - 1169 p.NIŢU, C., 1980: Provenienţe de gorun testate în faza de pepiniera. ICAS - Seria I, Vol.XXXVII,

Bucuresti, 26 p.MIHAI, G., 2003: Stabilirea celor mai productive şi adaptate provenienţe de molid pe baza cercetărilor

în culturi comparative şi desemnarea lor ca rezervaţii de seminţe. Manuscris ICAS, 75 p.MOISE, M., 2001: Evaluarea variabiliăţtii genetice interpopulaţionale a unor specii de răşinoase (brad,

larice, duglas, pin silvestru şi pin negru) în condiţii staţionale din România. Manuscris ICAS, 123 p.

Anale ICAS, 48

17

SMÎNTÎNA, I., 1995: Variabilitatea genetică interpopulaţională a gorunului (Quercus petraea (Matt.)Liebl.), stejarului pedunculat (Quercus robur L.) si frasinului (Fraxinus sp.) în culturi comparative multi-stationale de proveniente. Teza de doctorat, 235 p.

*** Ordonanta Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelorforestiere de reproducere. Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 85/30.01.2004

***Legea nr. 161/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, com-ercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere. Monitorul Oficial, Partea I, Nr.466/25.05.2004

Pârnuţă et al.

18

Anale ICAS, 48

AN

EX

A 1

(E

XT

RA

S)

Des

crie

rea

Reg

iuni

lor

de P

rove

nien

ta p

entr

u m

ater

iale

le f

ores

tiere

de

repr

oduc

ere.

I M

ater

ial d

e ba

za d

in c

ateg

oria

"SE

LE

CT

ION

AT

"D

escr

iptio

n of

Reg

ions

of

Prov

enan

ce f

or f

ores

t rep

rodu

ctiv

e m

ater

ials

. I

Bas

ic m

ater

ial f

rom

"Se

lect

ed"

cate

gory

Reg

iune

a de

pro

veni

enţă

E

lem

ente

cli

mat

ice

Exp

lici

tare

a co

dulu

i T

empe

ratu

ri m

edii

(0 C

) Pr

ecip

itaţ

ii

med

ii (

mm

)

Pond

erea

(%

) st

aţiu

nilo

r cu

po

tenţ

ial

supe

rior

(s)

/ m

ediu

(m

) în

ca

drul

su

breg

iuni

lor

ecol

ogic

e pe

sp

ecii

Cod

X R

egiu

nea

ecol

ogică

0X S

ubre

giun

ea e

colo

gică

00

XX

Sec

toru

l 00

00X

Niv

elul

alt

itud

inal

00

000X

Pot

enţi

alul

staţi

onal

(

s, m

, i)

Spec

iile

pr

inci

- pa

le

în

regi

une

(cod

)

In

terv

al

alti

tudi

nal

(m)

an

uale

ianu

arie

iu

lie

an

uale

în

per

ioad

a de

ve

getaţi

e

D

urat

a pe

rioa

dei

de

vege

taţi

e (z

ile)

So

luri

şi s

ubst

rat g

eolo

gic

Obs

ervaţi

i

0 1

2 3

4 5

6 7

8 9

A

Car

paţi

i Ori

enta

li N

ordi

ci

A 1

Mar

amur

eş-R

odna

A

11E

0i

A11

E C

embr

eto-

mol

idiş

uri

Cem

bret

o-m

olid

iş d

e pr

oduc

tivi

tate

infe

rioa

ră

PIC

M

O

15

00-1

700

3,

4-2,

0

-6

,8…

-8,0

12

,1…

9,0

13

50-1

400

1000

-105

0

85

-65

brun

e fe

riil

uvia

le, l

itos

olur

i pe

: roc

i eru

ptiv

e şi

cr

ista

line

aci

de, g

roho

tişu

ri

stab

iliz

ate

P. c

embr

a în

M

unţi

i Rod

nei

A11

X0s

A11

X M

olid

işur

i M

olid

işur

i de

prod

ucti

vita

te

supe

rioa

ră

M

O

1250

- 1

500

4,2

– 3,

4

-5,9

…-6

,8

14,8

…12

,8

13

25 –

135

0 85

0 –

1000

11

5 -

85

brun

e ac

ide,

bru

ne a

cide

an

dice

şi a

ndo-

solu

ri p

e:

cris

tali

n ep

imet

amor

fic,

fl

iş g

reso

-mar

nos şi

gre

so-

cong

lom

erat

ic ş

i eru

ptiv

in

term

edia

r

MO

40%

s

A11

X0m

M

olid

işur

i de

prod

ucti

vita

te

mijl

ocie

M

O

1250

- 1

500

4,

2 –

3,4

-5

,9…

-6,8

14

,8…

12,8

13

25 –

135

0 85

0 –

1000

115

- 85

br

une

feri

iluv

iale

, po

dzol

uri b

rune

pe:

şi

stur

i cri

stal

ine,

roc

i er

upti

ve ş

i fliş

MO

46%

m

A12

X0s

A12

X Păd

uri d

e am

este

c de

fa

g cu

răş

inoa

se

Pădu

ri d

e am

este

c de

fag

cu

răşi

noas

e de

pro

duct

ivit

ate

supe

rioa

ră

FA

BR

M

O

(PA

M)*

10

00 -

125

0

5,

6 –

4,2

-5

,7…

-6,2

15

,4…

13,9

12

75 –

132

5 75

0 –

850

12

4 –

115

brun

e eu

mez

obaz

ice

tipi

ce

şi r

endz

inic

e pe

: fliş,

co

nglo

mer

ate,

roc

i eru

ptiv

e şi

met

amor

fice

MO

45%

s

BR

65%

s

FA 2

5% s

19

Pârnuţă et al.

AN

EX

A 2

(E

XT

RA

S)

Des

crie

rea

Reg

iuni

lor

de P

rove

nien

ta p

entr

u m

ater

iale

le f

ores

tiere

de

repr

oduc

ere.

II

Mat

eria

l de

baza

din

cat

egor

ia "

SUR

SA I

DE

NT

IFIC

ATA

"D

escr

iptio

n of

Reg

ions

of

Prov

enan

ce f

or f

ores

t rep

rodu

ctiv

e m

ater

ials

. II

Bas

ic m

ater

ial f

rom

"Id

entif

ied

Sour

ce"

cate

gory

Reg

iune

a de

pro

veni

enţă

E

lem

ente

cli

mat

ice

Exp

lici

tare

a co

dulu

i T

empe

ratu

ri m

edii

(0 C

) Pr

ecip

itaţ

ii

med

ii (

mm

)

Tip

uri d

e st

aţiu

ne

cara

cte-

rist

ice

(cod

)

Cod

X R

egiu

nea

ecol

ogică

0X S

ubre

giun

ea e

colo

gică

00

XX

Sec

toru

l 00

00X

Niv

elul

alt

itud

inal

00

000X

Con

diţi

i ext

rem

e (e

)

Spec

iile

pr

inci

-pa

le

în

regi

une

(cod

)

In

terv

al

alti

tudi

nal

(m)

an

uale

ianu

arie

iu

lie

an

uale

în

per

ioad

a de

ve

getaţi

e

D

urat

a pe

rioa

dei

de v

eget

aţie

(z

ile)

So

luri

şi s

ubst

rat g

eolo

gic

Obs

ervaţi

i 0

1 2

3 4

5 6

7 8

9

A C

arpaţi

i Ori

enta

li N

ordi

ci

A 1

Mar

amur

eş -

Rod

na

17/F

M3

19/F

M3

20/2

520

Suba

lpin

po

dzol

ic

23/2

120

A11

B0e

A 1

1B M

olid

işur

i de

lim

ită

Mol

idiş

uri d

e li

mită

alti

tudi

nală

sup

erio

ară,

pur

e sa

u în

am

este

c cu

zâm

bru

M

O

(PIC

)*

15

00 –

1750

3,

4 –

2,0

-6

,8…

-8,0

12

,8…

9,0

13

00 –

140

0 10

00 –

105

0

85

– 6

5

brun

e ac

ide

liti

ce, b

rune

po

dzol

ice

(fer

i-il

uv.)

pe:

cr

ista

lin

epi-

met

amor

fic,

fl

iş g

reso

-mar

nos şi

roc

i er

upti

ve ş

i cri

stal

ine

acid

e, g

roho

tişu

ri

stab

iliz

ate

P.c

embr

a di

n R

odna

A11

C0e

A 1

1C M

olid

işur

i pe

solu

ri

mlăşt

inoa

se

Mol

idiş

uri p

e so

luri

m

lăşt

inoa

se

M

O

15

00 –

1550

3,

4 –

3,2

-6

,8…

-7,0

12

,8…

12,5

13

00 –

135

0 85

0 –

1050

85

– 8

2

brun

e fe

riil

uvia

le, g

leic

e tu

rboa

se p

e: d

epoz

ite

acid

e (ş

istu

ri c

lori

toas

e,

gres

ii s

ilic

i-oa

se)

greu

pe

rmea

bile

12/2

520

*( )

- s

peci

e ca

re a

pare

num

ai în

anu

mite

con

ditii

sta

tiona

le.

20

Anale ICAS, 48