Asistenta Persoanelor Varstnice in Familie

Universitatea Al.I. CuzaFacultatea de filosofie si Stiintele educatieiMaster Familia si managemantul resurselor familiale

Asistența persoanelor vârstnice în

familie. Resurse

Coordonator : Lect. Dr. Daniela SoituAutori: Ionita Ioana cas.Baciu

Rotariu MihaelaBranza Cristina-Ionela

Polixenia Nistor

An II,sem.I

1

2009-2010

Asistența persoanelor vâstnice în familie. Resurse

Pe masura inaintarii in varsta, ca urmare a unor grave invaliditati - sindromul de

imobilizare, dementele, incontinentele, pierderea autonomiei si a capacitatii de

autoservire - la care se adauga factori sociali: ca diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau

imposibilitatea acesteia de a asigura supravegherea si ingrijirea, apare cresterea

solicitarilor de spitalizare pe termen lung. Din populatia de peste 65 de ani, 4% este

internata permanent. Dupa unii autori, aceasta nu este decat o forma mascata de izolare a

batranului, pe care o promoveaza familia si societatea. Se constata o presiune crescanda

atat din partea familiilor cat si din partea unor unitati spitalicesti (cu bolnavi parasiti sau

cu spitalizari indelungate si frecvente), de a forta internarea in camine spital. Decizia este

un act de mare raspundere si trebuie sa cuprinda numai urgentele medicale sau sociale.

Experienta arata ca mediul cel mai prielnic pentru batran ramane familia (aceasta

este si dorinta batranilor), de aceea intoarcerea la domiciliu este un deziderat, mai ales in

cazul in care conditiile de la domiciliu sunt prielnice.

Cercetare

I.Ipoteza de lucru

Pentru bătrâni, familia constituie factorul vital fundamental, de aceea, resursele

familiei trebuie valorificate în asistenţa şi îngrijirea vârstnicului.

II.Argumente gerontologice

Gerontologia reprezinta studiul aspectelor sociale, biologice si medicale ale

îmbatrânirii.Gerontologia sociala se ocupa de individ ca actor a unui sistem social care

poate fi suportul de sprijin al acestuia.

Gerontologii considera familia factorul reprezentativ pentru o viata normala a unui

varstnic. Ca toate celelalte varste ,varsta a treia are propriile caracteristici

pshihologice.Pornind de la această realitate, care trebuie să fie prima treaptă de înţelegere

de către anturajul familial a îmbătrânirii unui membru al său, pentru a face faţă

2

sarcinilor de îngrijire a unui vârstnic ,familia trebuie să-şi includă în bagajul de cunoştinţe

câteva noţiuni generale privind bolile bătrânului şi conduita de îngrijire.

Mai întâi, deci, nu vom pretinde vârstnicului să aibă parametrii psihologici la

nivelul celor ai adultului. Vom ţine cont de "îmbătrânirea psihologică", ce este, între

anumite limite, normală şi care poate include: o încetinire generală a tuturor reacţiilor

psiho-motorii, o scădere a capacităţii de învăţare şi de adaptare, o creştere a iritabilităţii şi

labilităţii emoţionale, scăderi variabile, progresive ale văzului şi auzului, o diminuare a

memoriei şi a atenţiei, în domeniul afectiv o tendinţă la depresie, o creştere, uneori

exagerată, a preocupărilor faţă de propria stare de sănătate. Pe toate acestea familia va

trebui să le ia aşa cum sunt, ca aspecte fireşti de îmbătrânire, ca elemente definitorii

pentru o persoană în vârstă.

În alte cazuri, însă, aceste modificări depăşesc o anumită intensitate, li se asociază

altele, determinând tulburări sau boli psihice care implică, pe de-o parte, apelul la medic

(medicul de familie, în cazuri mai dificile medicul specialist psihiatru) pentru formularea

diagnosticului şi a conduitei terapeutice şi, pe de altă parte, mobilizarea resurselor de

înţelegere, de îngrijire şi de supraveghere ale familiei, acestea din urmă esenţiale pentru

menţinerea integrării în familie a vârstnicului.

Cercetări statistice au arătat că circa 9% din vârstnicii aflaţi la domiciliu au

deficienţe psihice variabile, care-i împiedică să-şi rezolve singuri nevoile. În principal,

tulburările psihice sunt generate de apariţia şi progresiunea arterosclerozei cerebrale.

Cele mai dificile probleme cu care se confruntă familia bolnavului vârstnic cu

tulburări psihice sunt instabilitatea afectivă, insomniile şi agitaţia psiho-motorie, refuzul

hranei, refuzul igienei corporale, incontinenţa urinară.

Unul dintre cele mai supărătoare simptome este senzaţia de pericol iminent, de

panică, declanşată de stresuri minore. Faţă de aceste tulburări, adesea toleranţa familiei

scade, atât dintr-o neînţelegere a acestui sens evolutiv, cât şi dintr-o incapacitate reală de

a suporta acest comportament care iese din cadrul normalului. În această situaţie,

bătrânul, care nu înţelege totdeauna cauzele schimbării raporturilor sale cu familia, îşi

adânceşte suferinţele, capătă o atitudine egocentrică, o tendinţă la depresie şi delir de

persecuţie.

3

Supravieţuirea unei armoniii familiale minimale depinde de capacitatea ambelor

părţi de a învăţa să se accepte. Atitudinea blândă, caldă, de înţelegere, evitarea adresării

de reproşuri, încredinţarea de atribuţii şi sarcini potrivit capacităţilor şi puterii sunt reale

resurse terapeutice contribuind, nu numai la prevenirea adâncirii unor suferinţe, dar şi la

ameliorarea intensităţii acestora. S-a observat că precipitarea unei regresii, a unei

involuţii psihointelectuale are de multe ori între cauze o atitudine lipsită de înţelegere a

familiei, o atitudine de indiferenţă sau, dimpotrivă, de persecuţie. Prin urmare, conduita

anturajului familial poate acţiona fie favorabil, în sens terapeutic, fie nefavorabil, grăbind

procesul de involuţie şi adâncind suferinţele.

Unele dintre suferinţele cele mai neplăcute - incontinenţa urinară, agitaţia psiho-

motorie cu tendinţă la dromomanie, insomnia - pot fi parţial corectate prin măsuri simple:

ducerea bolnavului la urinat periodic, ceea ce contribuie la reeducarea micţiunii,

supravegherea, împiedicarea somnului în timpul zilei, aplicarea corectă a terapiei

medicamentoase prescrise de medic.

Apartinand unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si

functiilor familiei, au fost intreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Un

aport considerabil in studierea vietii de familie au adus urmatoarele teorii: teoria

dezvoltarii, teoria rolurilor, teoria structurala, teoria functionala, teoria sistemica si

teoria istorica. Toate aceste teorii incearca sa explice modul de functionare a familiei,

care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si a sotiei, care sunt

relatiile ce se stabilesc intre membrii ei.

Stările depresive la vârstnic au şi ele în mare parte o determinare psiho-socială,

putând fi provocate şi adâncite, între altele, de atitudinea necorespunzătoare a familiei. Pe

de altă parte, anturajul familial, conduita sa, poate contribui, împreună cu medicaţia

antidepresivă prescrisă de medic, la ameliorarea sau remisiunea unei stări depresive.

În cadrul acestei conduite se înscriu:

atitudinea de respect al demnităţii persoanei vârstnice

repartizarea de roluri în cadrul familiei

evitarea subsolicitării

încurajarea pentru practicarea de activităţi utile şi deconectante

încurajarea pentru organizarea timpului liber

4

încurajarea pentru practicarea susţinută a exerciţiului fizic şi intelectual.

În general, efectele unei atitudini corespunzătoare a familiei, cu o orientare afectivă

firească, avizată asupra modificărilor psihologice şi psihice în îmbătrânire, atitudine

constând în reguli simple, sunt mari şi pot influenţa atât prevenirea regresiei psihice sau

ameliorarea suferinţelor, cât o mai bună integrare a persoanei vârstnice suferinde în

grupul familial.

III.Argumentare metodologica

Metode şi tehnici de culegere a datelor:

1. Observaţia

Constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor

manifestări comportamentale ale individului ca şi a contextului situaţional al

comportamentului.

2. Întâlnirea cu familia

Tehnica, constă în contactarea membrilor familiei persoanei în vârstă pentru

obţinerea de informaţii relative la aceasta din urmă.

3. Vizita la domiciliu

Tehnica este folosită în scopul informării asupra condiţiilor de viaţă şi locuinţă, iar,

în mod particular, relevă calitatea relaţiilor dintre membrii familiei.

4. Obţinerea unor informaţii de la alte surse

Presupune consultarea medicilor, personalului de îngrijire, animatori.

5.Studiu de caz-7 studii de caz

6.Microcercetare –metoda scalării

5

IV. Culegerea, analiza si interpretarea datelor

Prezentarea studiilor de caz

Studiul de caz nr. 1

1. Informaţii de identificare a subiectului:

Nume, Prenume: P.M.

Vârsta: 69 ani

Sexul: F

Religia: ortodoxă

Starea civilă: căsătorită

Domiciliul: Iaşi

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Acest studiu de caz se realizează în vederea soluţionării problemelor cu care se

confruntă subiectul.

3. Prezentarea succintă a problemei:

P.M. a fost căsătorită cu domnul P.M.. Domnul P.M. a decedat din cauza unei

complicaţii provocate de un membru superior fracturat. Doamna locuieşte împreună cu

cei doi copii, după decesul soţului. Soţul doamnei a lucrat la o fabrică de confecţii din

Iaşi ca electrician, iar P.M. a lucrat ca zilier la fostul C.A.P o perioadă, după care s-a

ocupat de creşterea copiilor. După decesul soţului P.M., resursele financiare ale familiei

au devenit insuficiente pentru creşterea celor doi copii.

4. Prezentarea familiei:

P.M. a fost căsătorită cu P.M.. În urma acestei căsătorii, au rezultat doi copii, un

băiat şi o fată. Soţul lui P.M. a decedat în urmă cu 20 de ani. În prezent fiica doamnei

P.M. este plecată în Italia, iar fiul acesteia este plecat în Israel (lucrează în construcţii),

soţia şi băiatul acestora în vârstă de 19 ani locuiesc în continuare în casa doamnei P.M.

5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:

6

- Starea fizică este în general bună, P.M. acuză dureri reumatismale.

- Starea psihică: în general predispoziţii spre anxietate;

6. Date despre educaţia subiectului:

P.M. a absolvit patru clase în satul natal. A lucrat ca zilier la fostul C.A.P. S-a

ocupat de creşterea copiilor.

7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

P.M. locuieşte într-un apartament cu două camere şi dispune de un confort

normal. Camera este amenajată atât cu mobilier şi cu obiecte personale.

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

P.M. este o femeie retrasă şi tăcută (în general discuţiile pe care le poartă sunt

legate de copiii ei). Părăseşte rar casa. Deşi locuieşte în acest apartament de mulţi ani, nu

şi-a făcut foarte mulţi prieteni. Corespondează des cu cei doi copii, şi în special cu fiica

ei.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:

P.M. este în general o persoană introvertită. E mulţumită că „i-a putut lăsa ceva

fiului ei”, exprimându-şi regretul că nu a putut proceda la fel cu fiica sa. Doamnei P.M.

nu-i place să-i deranjeze pe ceilalţi vecini şi nici nu vrea să fie deranjată, deşi afirmă că

îşi doreşte să stea de vorbă cu lumea.

10. Plan de intervenţie:

Evaluare primară

Obiective Ţinte Strategii de intervenţie

Evaluare finală

Agenţi ai schimbării

- starea sănătăţii fizice

- menţinerea stării fizice

- P.M - controalele periodice de rutină care se realizează acasă, fie în centrele medicale din oraş- tratament de specialitate

- menţinerea sănătăţii fizice

- medicul, asistenţii medicali;- asistentul social

- starea psihică - îmbunătăţirea stării psihice actuale.

- P.M - plimbări, excursii - vizitele - păstrarea contactului cu copiii, cu nora şi cu nepotul

- starea psihică este uşor ameliorată

-vecini- copii- asistent social- voluntari

7

acesteia;

11. Analiza câmpului de forţe

Puncte tari Puncte slabe

-stare fizică în general bună;

-corespondează cu cei doi copii

plecaţi;

-colaborare bună cu personalul

medical.

-stare de anxietate;

-relaţionare deficitară cu ceilalţi

vecini;

-nu păstrează legătura cu celelalte

rude.

8

9

Studiu de caz nr. 2


Nume, Prenume: M.M.

Vârsta: 72 ani

Sexul: M

Religia: ortodoxă

Starea civilă: căsătorit

Domiciliul: Strada Arcu, nr 19, Iaşi





M.M. a rămas văduv în urmă cu doi ani. După decesul soţiei acesta locuieşte

singur în propria locuinţă. Pentru întreţinerea locuinţei şi a terenului din jurul casei,

acesta plătea diferite persoane, care după afirmaţiile domnului M.M. au început să-şi

însuşească diverse obiecte din locuinţa acestuia.


M.M. a fost căsătorit, iar din urma căsătoriei au rezultat doi băieţi. Ambii copii

sunt căsătoriţi, dar doar unul locuieşte în Iaşi. Băiatul cel mai mic locuieşte în Petroşani

împreună cu soţia şi fiica acestuia. Domnul M.M. are o srănepoată rezultată din urma

relaţiei de concubinaj a nepoatei lui, pe care nu a văzut-o niciodată.


- Starea fizică: din punct de vedere fizic, M.M prezintă boala Parkinson;

- Sarea psihică: în general bună.


M.M. a absolvit şcoala horticolă din Huşi. A profesat ca tehnician horticol la o

fermă de stat. După pensionare a continuat să lucreze pentru diferite societăţi şi persoane

particulare.


10

M.M. locuieşte în apartament singur în apartament şi dispune de un confort

normal. Camera este amenajată atât cu mobilier şi cu obiecte personale.


M.M este o persoană veselă, timid cu cei pe care nu-i cunoaşte. Dar cu cei

cunoscuţi are relaţii foarte bune de prietenie. Îşi petrece timpul citind ziarul sau privind la

televizor.


M.M. este o persoană deschisă, dar are nevoie de ajutor pentru rezolvarea

problemelor de sănătate.

10. Plan de intervenţie

Evaluare primară


Evaluare finală


- relaţionarea în grup- integrarea în alte grupuri

- integrare în grupul de bătrâni

- M.M. - consiliere individuală- consiliere de grup- activităţi pe grupuri- ajutat să meargă la Biserică

- s-a observat un progres al subiectului

-uşoară integrare în grup

- asistentul social

-copiii

- alte persoane specializate



-fire veselă;

-vizitele dese ale băiatului rămas în

Iaşi;

-colaborare bună cu personalul

medical;

-stare de optimism.

-prezenţa bolii Parkinson;

-starea de timiditate;

-nu păstrează legătura cu vecinii şi nici cu celelalte

rude sau prieteni.

11

12

Studiu de caz nr. 3

1. Date de identificare a subiectului:

Nume, prenume: C.E.

Vârsta: 75 ani

Religia: ortodoxă

Starea civilă: căsătorită

Domiciliul: Lunca Cetăţuii, Iaşi


Acest studiu este s-a efectuat în vederea identificării dificultăţilor subiectului.


C.E. îi este imposibil de a se adapta, pentru a locui la fiica ei. După decesul

soţului C.E. a vândut apartamentul aflat în cartierul Mircea cel Bătrân, pentru a o ajutat

pe B.G, fiica acesteia să se mute de la garsonieră într-un apartament cu trei camere,

deoarece garsoniera cumpărată cu banii de la căsătorie, a devenit insuficientă pentru cei

trei membri ai familiei. Doamna C.E. afirmă că are des neînţelegeri cu fiica ei, ce pornesc

de la nepoată.


Doamna C.E. a fost căsătorită, iar în urma căsătoriei a rezultat o fată B.G. Are o

soră cu care a început să se întâlnească mai rar.

5. Date privind sănătatea fizică şi psihică a subiectului:

- Din punct de vedere fizic C.E. nu prezintă afecţiuni ale stării de sănătate.

- Din punct de vedere psihic prezintă coerenţă în limbaj şi gândire.

6. Date privind educaţia subiectului:

C.E.. este absolventă a şcolii generale de opt clase şi a lucrat ca muncitoare la o

fabrică de confecţii.


C.E. locuieşte într-un apartament cu trei camere fără îmbunătăţiri, situat la parter.

De doi ani locuieşte cu fiica şi familia acesteia în apartamentul cu trei camere pe care a

reuşit să şi-l cumpere cu banii obţinuţi din vânzarea fostului apartament.

13


Subiectul este, în general, o fire deschisă şi optimistă, comunicativă, dispusă spre

realizarea relaţiilor cu noi persoane. Îşi face singură menajul. Îşi petrece timpul liber

privind la televizor, sau discutând cu alţi vecini. În fiecare duminică şi în fiecare

sărbătoare religioasă merge la biserică.


Doamna C.E. este o persoană comunicativă. Îşi exprimă nemulţumirea că stă

împreună cu fiica şi familia acesteia.

10. Plan de intervenţie

Evaluare primară


Evaluarea finală


-Relaţionarea cu fiica şi nepoata.

- Îmbunătăţirea şi menţinerea relaţiilor cu fiica şi nepoata

- Efectuarea vizitelor la fiica ei

- Efectuarea vizitelor la sora

- C.E.; B.G. şi fiica acesteia B.M;

- vizite la domiciliul copilului

- consiliere individuală

-consiliere de grup familial

- În urma celor realizate, vizite, consiliere, fiica a promis că va încerca să evite stările conflictuale.

- asistent social

- preot



-stare fizică şi psihică

mulţumitoare;

-persoană credincioasă;

-comunicativă;

-optimistă;

-sensibilă;

-suferă din cauza copiilor;

-ruperea legăturilor cu prieteni;

-nu menţine legătura cu rudele din partea

soţului.

14

15

Studiu de caz nr. 4

1. Date de identificare a subiectului:

Nume, prenume: L.M.

Vârsta: 72 ani

Sex: feminin

Religia: catolică

Starea civilă: văduvă

Domiciliul: Iaşi


Acest studiu este realizat în vederea identificării problemelor subiectului.


L.M. are sindromul Alzheimer. După decesul soţului, L.M. locuieşte la domiciliu

sub stricta supraveghere a fiicei sale. 2001.


L.M. a fost căsătorită cu L.J. În urma acestei căsătorii, doamna L.M. are o fată

care e căsătorită şi locuiesc împreună cu L.M..


- L.M. prezintă afecţiuni loco-motorii, se deplasează cu ajutorul căruciorului. Nu

prezintă alte deficienţe majore în afară de cea amintită.

- Tulburări de gândire, deliruri, stări de panică, este diagnosticată cu sindromul

Alzheimer.


L.M. a absolvit şcoala generală, după care a urmat liceul cu specializare în chimie.

După terminarea liceului, a lucrat până la perioada pensionării.


L.M. locuieşte într-un apartament cu trei camere. Apartamentul este dotat cu

mobilier, televizor.


Subiectul este, în general, o fire deschisă şi veselă, comunicativă. Nu-i place să

rămână singură în cameră. Stă adesea pe holuri de vorbă cu ceilalţi vecini.

16

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor obţinute:

L.M. prezintă tulburări de memorie, momente care nu-i permit să părăsească

camera.


Evaluare primară


Evaluarea finală


- starea de sănătate

- îmbunătăţirea şi menţinerea autonomiei şi a capacităţilor psihice

- fiica cu nepoţii- voluntari- animatori- asistent social

- administrarea tratamentului medicamentos şi realizarea exerciţiilor fizice de întreţinere.- realizarea mai multor activităţi care solicită memoria- solicitarea L.M să participe la cât mai multe activităţi de acest gen.- monitorizare permanentă.

- în urma implementării strategiilor amintite, L.M. îşi păstrează autonomia, iar tulburările de memorie şi stările de panică se petrec la intervale constante de timp.

-spital- medic- psiholog

11. Analiza câmpului de forţe:


- stare fizică bună;- relaţionarea cu fiica şi nepoţii;- buna relaţionare cu ceilalţi vecini;- acceptă participarea la diversele acţiuni.

- diagnosticată cu Alzheimer;- prezenţa tulburărilor;

17

18

Studiu de caz nr. 5

1. Informaţii de identificare a cazului:

Nume, Prenume: P. H.

Vârsta: 68 ani

Sexul: F

Religia: catolică

Starea civilă: văduvă

Domiciliul: Iaşi


Acest studiu de caz este realizat în vederea soluţionării dificultăţii de adaptare cu

care se confruntă bătrâna.


P.H. a fost căsătorită iar din această căsătorie a rezultat un băiat. După decesul

soţului, întreţinerea locuinţei a devenit o problemă majoră pentru P.H. Pensia era

insuficientă pentru întreţinerea casei şi a grădinii. S-a mutat în altă localitate în momentul

în care s-a pensionat, deoarece lucra într-o altă localitate şi se află şi unul din copiii săi.


P.H. are un băiat căsătorit. H.P, a mai avut un băiat care a decedat când avea

vârsta de 24 de ani, într-un accident de maşină. Soţul doamnei H.P. a decedat în 1996.

Băiatul doamnei H.P. are trei copii. Soţia şi copiii băiatului nu o vizitează nu au vizitat-o

niciodată de când s-a mutat.


- Fizic: H.P. are diabet de la vârsta de 45 de ani şi mici probleme reumatismale.

- Psihic: Din punct de vedere psihic H.P. nu prezintă deficienţe.


M.P. este absolventă a colegiului pentru educatori. A profesat ca învăţătoare până

în momentul pensionării. A urmat timp de doi ani cursurile facultăţii de litere, fără să

susţină examenul de licenţă.


19

H.P locuieşte singură într-o garsonieră. Camera nu este decorată cu obiecte

personale.


H.P. este o fire în general deschisă, comunicativă, dorindu-şi să aibă cât mai mulţi

prieteni. Îşi petrece foarte mult timp în compania unui bătrân de la un apartament vecin,

vorbesc, se ajută reciproc. Este singura persoană cu care vorbeşte. Când rămâne singură

citeşte sau completează integrame.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor obţinut:

Datorită mediului în care a lucrat şi persoanelor cu care a intrat în contact, H.P. îşi

alege prietenii în funcţie de calităţile intelectuale. Îi place să vorbească despre copii şi

educaţia lor. Face observaţii pentru exprimările incorecte, fapt ce deranjează pe ceilalţi

bătrâni. Lipsa fiului o suplineşte cu amintirea copiilor cu care a lucrat.


Evaluare primară


Evaluarea finală


- adaptarea - adaptarea la noile condiţii

- copiii

- voluntari

- animatori

- asistent social

- vizitele mai dese ale băiatului şi ale nepoţilor.

- crearea unor ocazii ca H.P. să cunoască cât mai multe persoane.

- bătrâna şi-a făcut noi prieteni la de la etajele superioare

-personal medical

-familie


Puncte tari Puncte slabe- optimism;- lectura, integramele;- sănătate foarte bună;- prezenţa unui prieten permanent.

-selecţia prietenilor, după nivelul lor de cultură;- lipsa prietenilor;-lipsa obiectelor personale din vechea locuinţă

20

21

Studiu de caz nr. 6


Nume, Prenume: V.C.

Vârsta: 68 ani

Sexul: F

Religia: ortodoxă

Starea civilă: divorţată

Domiciliul: Iaşi





După ce s-a căsătorit şi cel de-al doilea copil, V.C. hotărăşte să părăsească

locuinţa şi să se interneze într-un cămin, lăsându-l pe fostul soţ să locuiască în casă.

Hotărârea părăsirii locuinţei a fost luată la apariţia unei paralizii parţiale a membrelor

inferioare.


A divorţat când avea 38 de ani. Motivul pentru care a divorţat a fost că fostul soţ

petrecea prea mult timp la filarmonică (cânta la trompetă) şi-i neglija pe cei doi copii. În

urma acestei căsătorii au rezultat un băiat şi o fată. Deşi a divorţat a păstrat în continuare

relaţii foarte bune cu fostul soţ, acesta continuând chiar să locuiască în aceeaşi casă. Cei

doi copii sunt căsătoriţi şi locuiesc în acelaşi oraş în care se află căminul şi casa lui V.C.

în care locuieşte fostul soţ W.R.


22

- Starea fizică este precară: nu se deplasează decât cu ajutorul căruciorului,

deoarece are o paralizie parţială a membrelor inferioare, insuficienţă sistolică

(probleme de cord);

- Starea psihică: în general bună.


V.C. a absolvit o şcoală de meserii, însă nu a profesat niciodată în domeniul

industriei uşoare. S-a ocupat de creşterea copiilor şi s-a îndeletnicit cu treburile casnice.


V.C. locuieşte în cămin într-o cameră de două persoane dispunând de un confort

normal. Cei doi copii se ocupă permanent de amenajarea camerei. Camera este amenajată

atât cu mobilierul din dotare, cât şi cu obiecte personale (tablouri, păpuşi, bibelouri,

televizor, scaune şi o masă).


V.C. este o persoană veselă, comunicativă, nu pierde nici o ocazie să părăsească

camera, fie pentru a se plimba, fie pentru a participa la activităţile de la club. Este o

persoană credincioasă care se simte foarte bine în compania personalului, care se ocupă

de îngrijirea bătrânilor din acest cămin.


V.C. este foarte bine primită de către ceilalţi rezidenţi. Este mulţumită că nu „stă

pe capul nimănui”. Adesea îşi exprimă nemulţumirea cu privire la dependenţa ei de

personalul de îngrijire şi de copii ei. A afirmat că nu doreşte să „chinuie pe nimeni”, deşi

este conştientă că fostului soţ nu-i este uşor singur. V.C. este o persoană care s-a adaptat

foarte bine condiţiilor din cămin.

23


Evaluare primară


Evaluare finală


- starea sănătăţii fizice

- îmbunătăţirea stării fizice

- V.C. - consultaţii medicale - tratament de specialitate

- ameliorarea sănătăţii

-medicul, asistenţii medicali;-asistentul social

- starea psihică

- menţinerea stării psihice actuale.

- V.C. - participarea la slujbele realizate la capela spitalului;-plimbări, excursii - vizitele domiciliului;- păstrarea contactului cu copiii;

- starea psihică este aceiaşi

-ceilalţi rezidenţi- preot-copii, fostul soţ-asistent social-voluntari.


Puncte tari Puncte slabe- stare psihică bună- cei doi copii o vizitează în mod constant şi se ocupă de îngrijirea ei- credinţa- bine adaptată şi integrată în sistemul instituţional

- handicap fizic- rămânerea fostului soţului acasă.

24

25

Studiu de caz nr. 7


Nume, Prenume: M.G;

Vârsta: 90 de ani;

Sex: M

Religia: ortdox

Starea civilă: văduv

Domiciliu: Iaşi, Str. Hatman Şendrea


Studiul de caz a fost realizat în vederea rezolvării situaţiei în care se află

vârstnicul.


M.G. a locuit împreună cu soţia şi unicul său fiu în diferite locuinţe sociale. După

moartea soţiei, fiind deja în atenţia serviciilor sociale a fost îndrumat să locuiască într-un

cămin destinat îngrijirii persoanelor de vârsta a treia. În cămin, împarte camera cu un alt

vârstnic, cu care are foarte des divergenţe. M.G. nu doreşte să mai locuiască în aceiaşi

cameră cu actualul său coleg.


Familia domnului M.G. este compusă din fiul său cu cei trei nepoţi şi fratele cu

familia acestuia. Fratele este mai în vârstă decât M.G. şi se află în imposibilitatea de a-l

vizita. Băiatul împreună cu cei trei copii vin săptămânal. Băiatul este divorţat şi de

jumătate un an are o relaţie de concubinaj. Soţia domnului M.G. a decedat în 1992.


- Din punct de vedere al sănătăţii fizice M.G. prezintă dificultăţi de deplasare şi

acuză des dureri de spate. Dificultăţi de auz provocate de o explozie pe front.

- Psihic, M.G. nu prezintă afecţiuni.


M.G. a fost acceptat la conservator, dar n-a urmat cursurile din cauza declanşării

războiului. De-a lungul vieţii a practicat diverse meserii.

26


M.G. locuieşte în căminul de bătrâni într-o cameră de două persoane, cu toate

condiţiile necesare. Mobilierul folosit în amenajarea camerei este cel din dotarea

căminului. Înainte de internarea în cămin, locuia într-un apartament care era locuinţă

socială. Şi fiul acestuia locuieşte cu cei trei copii într-o astfel de locuinţă.


Bătrânul este o fire mai tăcută. Vorbeşte doar dacă se află într-o stare de spirit

bună. Devine uşor irascibil, mai ales în prezenţa colegului de cameră, care are grave

dificultăţi de vorbire şi respiraţie. În acelaşi timp îi oferă şi ajutor colegului dacă are

nevoie.


M.G. este plăcut de personalul de îngrijire a căminului spital, deoarece face des

glume, iar uneori este pus să cânte. Dacă se organizează o reuniune domnul M.G. este cel

care însufleţeşte atmosfera prin cântecele lui. Interacţionează bine cu ceilalţi rezidenţi, îi

place să vorbească despre viaţa lui şi în special despre perioada războiului.


Evaluare primară


Evaluare finală


- relaţionarea în grup- relaţia cu fiul- relaţia cu alţi instituţionalizaţi- integrarea în alte grupuri

- integrare în grupul de bătrâni

- L.M. - consiliere individuală- consiliere de grup- activităţi pe grupuri- ajutat să meargă la Biserică

-s-a observat un progres al subiectului-uşoară integrare în grup- dorinţa de a merge la Biserică

- asistentul social- personal cămine- alte persoane specializate

11. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Punctele slabe

- persoană optimistă; - sănătate deficitară;

27

- dornic de activităţi. - nu comunică.

28

29

Concluzii:

Cele șapte studii de caz au reliefat în unanimitate că bătrânii se simt confortabil în

casele lor, familia îi acceptă și îi integrează. Cu toate acestea familiile nu-și permit

financiar îngrijirea bătrânului mai ales cea medicală și de aceea solicită ajutor.

30

Cercetarea privind atitudinea bătrânilor faţă de îngrijirea în familie

Pentru realizarea acestui micro-studiu am luat un eşantion de 20 de persoane,

dintre rezidenţii acestei instituţii şi s-a folosit metoda scalării.

Scala cu segmentele 1-7, cuprinde următoarele valori:

1-2: manifestă interes, oferă des răspunsuri, foloseşte orice ocazie să vorbească

despre familia sa și/sau despre locuința sa

2-3: manifestă interes, oferă răspunsuri când este întrebat, vorbește despre familia

sa și /sau despre locuință

3-4: participă pasiv, asistă, priveşte, oferă foarte rar răspunsuri, nu comunica

nimic în legătură cu familia sa sau despre locuință;

4-5: participă absent, se concentrează rar asupra întrebărilor, priveşte adesea pe

geam sau pe ceilalţi şi niciodată spre cei din casă;

5-6: participă dezinteresat, priveşte în altă parte şi nu persoanele prezente, se

întoarce cu spatele, vorbeşte despre alte lucruri, are alte preocupări, contrazice

membrii familiei;

6-7: refuză participarea la întrebări

Motivarea alegerii valorii:

Individul – Număr de ordine: valoarea aleasă; Genul persoanei: masculin/feminin;

Comportament, manifestare.

1 – 1; M; foarte serios, implicat, consecvent.

2 – 1; F; oferă răspuns la orice întrebare, veselă.

3 – 3; M; răspunde dacă i se adresează personal întrebarea

4 – 3; M; răspunde dacă este întrebat, prezintă dificultăţi de exprimare.

5 – 2; F; oferă des răspunsuri, râde

6 – 1; M; foarte serios, face remarci adecvate.

31

7 – 1; F; manifestă un interes deosebit încearcă să ofere răspuns la toate

întrebările.

8 – 3; F; asistă în tăcere, prezintă dificultăţi de exprimare.

9 – 3; F; ascultă, poartă discuţii pe alte subiecte decât cele propuse

10 – 5; F; cântă foarte tare, vorbeşte tare, se revoltă referitor la alte subiecte decât

cele propuse, se întoarce cu spatele.

11 – 2; F; oferă răspunsuri scurte, comunică cu ceilalţi.

12 – 2; F participă la întrebări, îşi afirmă nemulţumirea cu referire la familie

13 – 1; M; oferă răspunsuri, continuând cu cântece legate de răspunsul dat, îi

antrenează şi pe ceilalţi.

14 – 3; F; priveşte în tăcere, ascultă, nu oferă răspunsuri.

15 – 3; F; participă la cântece, caută mereu ocazii să râdă.

16 – 2; F; manifestă interes deosebit, nu oferă răspunsuri.

17 – 1; F; foarte atentă, oferă răspunsuri corecte.

18 – 4; M; priveşte în altă parte, activitatea nu prezintă importanţă.

19 – 3; M; atent, oferă răspunsuri scurte, la obiect, răspunde rar şi doar când este

întrebat.

20 – 2; F; implicată, oferă des răspunsuri corecte,

Valoarea medie a atitudinii vârstnicilor faţă de activitatea

desfăşurată:

Vârstnicul : Valoarea atribuita :

1 12 13 34 35 26 17 1

32

8 39 310 511 212 213 114 315 316 217 118 419 320 2

Medie: 2,3

Reprezentarea grafică:

Valoarea 2,3 ne arată că atitudinea generală a grupului faţă de asistența la

domiciliu este una pozitivă;

- se oferă răspunsuri la întrebări, (indiferent dacă acestea sunt corecte sau nu,

deoarece ne se urmăreşte corectitudinea răspunsurilor, ci gradul de implicare);

33

Deoarece valorile predominante sunt valorile pozitive (cuprinse între 1 şi 3),

putem afirma că grupul este omogen.

Ponderea atitudinilor (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7):

A) Pentru valoarea (1):

20…………100%

6…………..x

x=30%

Rezultat: 30% dintre vârstnici care participă sunt foarte implicaţi în viața de

familie:

- oferă răspunsuri spontan,

- participă pe toată durata întrevederii,

-au o atitudine pozitivă față de membrii familiei

-sunt mulțumiți ca au o locuință proprietate personală și sunt mândrii de ea

B) Pentru valoarea (2):

20…………100%

5……………x

x=25%

Rezultat: 25% dintre vârstnicii care participă manifestă interes:

- oferă răspunsuri atunci când li se adresează întrebări în mod direct ;

- un rol important în socializarea acestora este prezența memrilor familiei

Pentru valoarea (3):

20………..100%

7…………x

x=35%

34

Rezultat: 35% dintre participanţi asistă, privesc cu atenţie, urmăresc discuția, dar

nu oferă răspunsuri decât foarte rar:

- comunică deficitar cu ceilalţi,

-preferă să răspundă alții în locul lor;

- sunt acele persoane cărora le place să privească.

D) Pentru valoarea (4)

20…………100%

1…………..x

x=5%

Rezultat: 5% dintre vârstnicii care participă, participă absent:

- lipseşte comunicare,

- a nu prezintă interes

E) Pentru valoarea (5):

20………….100%

1……………x

x=5%

Rezultat: 5% dintre vârstnici participă doar din curiozitate,

Valoarea: Numărul de indivizii la care a fost atribuita valoarea

respectiva:

1 62 53 74 15 1

35

Totalul indivizilor:

20

Valoarea: Pondererea valorii:

1 30%2 25%3 35%4 5%5 5%

Total: 100%

Reprezentarea grafică:

36

În urma acestei micro-cercetări am constatat că majoritatea celor chestionați

consideră familia și locuirea împreună cu aceasta un fapt benefic pentru ei , se simt

ocrotiți și folositori. Există și persoanae pentru care familia este un obstacol în liniștea

bătâneții de multe ori , batrânii fiind nevoiți sa-I întrețină din pensia lor pe cei tineri.

În urma analizei studiilor de caz și a microcercetării considerăm ipoteza

demonstrată și anume: Pentru bătrâni, familia constituie factorul vital fundamental, de

aceea, resursele familiei trebuie valorificate în asistenţa şi îngrijirea vârstnicului.

VI.Concluzii si opinii personale

Supravieţuirea unei armoniii familiale minimale depinde de capacitatea ambelor

părţi de a învăţa să se accepte. Atitudinea blândă, caldă, de înţelegere, evitarea adresării

de reproşuri, încredinţarea de atribuţii şi sarcini potrivit capacităţilor şi puterii sunt reale

resurse terapeutice contribuind, nu numai la prevenirea adâncirii unor suferinţe, dar şi la

ameliorarea intensităţii acestora. S-a observat că precipitarea unei regresii, a unei

involuţii psiho-intelectuale are de multe ori între cauze o atitudine lipsită de înţelegere a

familiei, o atitudine de indiferenţă sau, dimpotrivă, de persecuţie. Prin urmare, conduita

anturajului familial poate acţiona fie favorabil, în sens terapeutic, fie nefavorabil, grăbind

procesul de involuţie şi adâncind suferinţele. În general, efectele unei atitudini

corespunzătoare a familiei, cu o orientare afectivă firească, avizată asupra modificărilor

psihologice şi psihice în îmbătrânire, atitudine constând în reguli simple, sunt mari şi pot

influenţa atât prevenirea regresiei psihice sau ameliorarea suferinţelor, cât o mai bună

integrare a persoanei vârstnice suferinde în grupul familial.

37

38

Documents

Asistenta Persoanelor Varstnice in Familie