75
Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii Consiliul pentru Prevenirea Torturii Asistenta medicală oferită deţinuţilor în 9 9 9 Penitenciarul nr. 16 - Pruncul (cu statut de spital penitenciar) RAPORT privind vizita de monitorizare efectuată în Penitenciarul nr.16 - Pruncul pe data de 22-23 iulie 2019 Acest raport a fost realizat cu contribuţia financiară a Oficiului Avocatului Poporului. Opiniile exprimate în lucrare aparţin în exclusivitate autorilor şi experţilor contractaţi, şi nu reflectă neapărat poziţia instituţiei finanţatoare.

Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii

Consiliul pentru Prevenirea Torturii

Asistenta medicală oferită deţinuţilor în9 9 9Penitenciarul nr. 16 - Pruncul (cu statut de spital penitenciar)

RAPORT privind vizita de monitorizare efectuată în Penitenciarul nr.16 - Pruncul pe data de 22-23 iulie 2019

Acest raport a fost realizat cu contribuţia financiară a Oficiului Avocatului Poporului. Opiniile exprimate în lucrare aparţin în exclusivitate autorilor şi experţilor contractaţi, şi nu reflectă neapărat poziţia instituţiei

finanţatoare.

Page 2: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Raportul a fost elaborat de către membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii (cu contribuţia informaţională şi participarea în monitorizare a experţilor independenţi)

- Svetlana Doltu,

Ceslav Panico,

Oxana Gumennaia,

- Mihail Gorincioi

- Dumitru Russu

Consiliul pentru Prevenirea Torturii a fost instituit la data de 24 octombrie 2016 în corespundere cu prevederile Legii nr.52 din 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsman).

Scopul Consiliului este de a proteja persoanele împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, în calitate de Mecanism Naţional de Prevenire a Torturii, în conformitate cu Protocolul opţional la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

în conformitate cu prevederile art. 30 şi 32 din Legea nr.52 din 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsman), precum şi conform punctului 5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Consiliul pentru Prevenirea Torturii poate efectua vizite (neanuntate) preventive de monitorizare a locurilor unde se află sau se pot afla persoane private de libertate.

l

Page 3: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

C O N Ţ IM I

l. PRELIMINARII.........................................................................................................................................................5

H. INFORMAŢIE GENERALĂ DESPRE ORGANIZAREA ÎNGRIJIRIlor MEDICALE ÎNSISTEMUL PENITENCIAR...........................................................................................................................................8

m . INFORMAŢII Generale DESPRE PENITENCIARUL nr. 16 Pruncul................................................... 12

Baza legislativă şi normativă de funcţionare............................................................................................................14

Buget medical................................................................................................................................................................15

Dispozitive medicale....... .............................................................................................................................................15

Structura instituţiei..................................................................................................................................................... 16

Secţiile/cabinetele cu destinaţie medicală................................................................................................................16

casa mamei şi copilului.............................................................................................................................................18

Sectorul pentru deservire gospodărească..................................................................................................................18

Problcmele/impcdimentele cu care se confruntă angajaţii Penitenciarului nr. 16............................................20

Resurse umane..............................................................................................................................................................20

Personal medical...................................................................................................................................................... 21

IV. Drepturile pacientului........................................................................................................................................25

V. Proceduri de admitere în instituţie................................................................................................................ 32

VI. Situaţia în secţiile/cabinetele şi alte spaţii cu destinaţie medicală..............................................................33

Secţia internare, medici de gardă şi statistica medicală...............................................................................................33

secţia chirurgie...............................................................................................................................................................34

Secţia boli interne...........................................................................................................................................................35

secţia boli infecţioase.................................................................................................................................................... 37

Secţia psihoneurologie.................................................................................................................................................. 37

Laboratorul clinic-DIAgnostic.............................................................................................................................. 44

Laboratorul clinico-biochimic.................................................................................................................................. 45

Laboratorul de microscopie a sputei.........................................................................................................................45

Secţia de diagnostic, recuperare şi medicină fizică.................................................. 46

Cabinetul endoscopie................................................................................................................................................46

cabinetul fizioterapie................................................................................................................................ 46

cabinetul ECOgrafie................................................................................................................ 47

Cabinetul de diagnostic funcţional...........................................................................................................................47

Cabinetul radiologie..................................................................................................................................................47

Secţia anesteziologie, reanimare şi terapie intensivă................................................................................................... 48

Secţia Ftiziologie n r.l...................................................................................................................................... 48

2

Page 4: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Secţia ftiziologie nr. 2 ................................................................................................................................................... 49

Farmacia instituţiei.........................................................................................................................................................50

VIL Documente şi înregistrări..................................................................................................................................50

Sistemul de gestionare a dosarelor personale ale deţinuţilor......................................................................................50

Documentarea vătămărilor corporale sau a plângerilor medicale (inclusiv plângerile privind tulburările psihice şi psihologice).................................................................................................................................................................... 51

Colectarea şi stocarea datelor........................................................................................................................................51

VIII. Managementul activităţii.................................................................................................................................. 51

Conlucrarea cu secţiile medicale din penitenciare....................................................................................................... 51

Monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale ale instituţiei.....................................................................................52

Consiliul medical consultativ........................................................................................................................................53

Eliberarea din detenţie pe motiv de boală gravă.......................................................................................................... 54

Examinarea deţinuţilor pentru aprecierea gradului de dizabilitate............................................................................. 55

Continuitatea tratamentului şi îngrijirilor medicale..................................................................................................... 55

Asigurarea cu medicamente..........................................................................................................................................56

Conlucrarea cu alte servicii din cadrul instituţiei (nemedicale).................................................................................. 56

IX. Realizarea programelor naţionale de control a maladiilor şi alte activităţi.............................................57

Controlul tuberculozei................................................................................................................................................... 57

Screening-ul la tuberculoză.......................................................................................................................................59

Diagnosticul tuberculozei..........................................................................................................................................59

Tratamentul tuberculozei...........................................................................................................................................60

Suportul motivaţional şi sistemul de referire........................................................................................................... 62

Controlul infecţiei...................................................................................................................................................... 63

Sistemul de evidenţă a pacienţilor cu tuberculoză............................................................................ 63

Controlul infecţiei HIV SIDA şi ITS.....................................................................................'......................................64

Controlul hepatitelor virale............................................................................................................................................65

sănătate mintală......................................................................................................... ..65

Programe de reabilitare / reintegrare / resocializare............................................................. 66

X. Condiţiile din penitenciarUL nr. 16 Pruncul care influenţează starea de sănătate................................ 67

Calitatea şi cantitatea de alimente................................................................................................................................ 67

Siguranţa apei, curăţenia generală, ventilaţia şi ACCESUL lumina NATURALĂ................................................... 68

Posibilităţi de petrecere a timpului liber şi exerciţii fizice..........................................................................................68

XI. Constatări:...........................................................................................................................................................68

XII. RECOMANDĂRI:.............................................................................................................................................70

3

Page 5: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

A. Guvernului Republicii Moldova:........................................................................................................................70

B. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.............................................................................................70

C. Ministerului Justiţiei:................................................................................................................................................71

D. Administraţia Naţională a Penitenciarelor:............................................................................................................. 71

E. Penitenciarului nr. 16 PRuncul................................................................................................................................ 73

F. Procuratura Generală................................................................................................................................................. 74

»

4

Page 6: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia nimeni nu poate fii supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante (relele tratamente), include obligaţiile pozitive a statului de a asigura şi proteja integritatea fizică şi psihică a persoanelor aflate în custodia statului. Eşecul de a dezvolta mecanisme/sisteme capabile să asigure îngrijiri medicale necesare pentru a preveni deteriorarea sănătăţii deţinutului, condiţionează violarea dreptului absolut de a nu fi supus relelor tratamente.Asigurarea efectivă a dreptului la sănătate în locurile de detenţie rezidă din întrunirea cumulativă a criteriilor constituitive, precum sunt: accesibilitate, disponibilitate, acceptabilitate, calitate, echivalenţă (echitate). La nivel naţional, persoanele deţinute în cele 16 penitenciare, în caz de necesitate medicală sunt transferate în „spitaluf’-penitenciar nr. 16 din comuna Pruncul. Accesul deţinuţilor la serviciile medicale este defectuoasă şi inclusiv poate fi afectată de loialitatea personalului medical faţă de administraţia şi personalul penitenciarului. Reieşind din complexitatea problemei generate de diverse cauze, precum şi importanţa instituţiei cu acoperire naţională în sistemul de sănătate a penitenciarelor, este empiric evaluarea independentă a asigurării efective a dreptului la sănătate a persoanelor aflate în custodie ca garanţie a prevenirii relelor tratamente.

în acest context, la data de 22 iulie şi 23 iulie 2019, membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii (în continuare CpPT/ Consiliul) de comun cu experţi în domeniul sănătăţii1, au efectuat o vizită de monitorizare preventivă de 2 zile în Penitenciarul nr,16-Pruncul, subordonat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a Ministerului Justiţiei.

Vizitele au fost efectuate.de către următorii membri CpPT:

V Svetlana Doltu - domeniul de expertiză include managementul în sănătate publică şi sănătatea în locurile de detenţie;

V Ceslav Panico - domeniul de expertiză include justiţia penală;

V Dumitru Russu - domeniul de expertiză include drepturile omului, precum şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi mentale/intelectuale.

în cadrul vizitei Consiliul au fost asistaţi de către experţi independenţi, după cum urmează:

V Rodica Gramma - domeniul de expertiză include drepturile omului aplicate în sănătate, bioetică şi management în sănătate; Şcoala de Management în Sănătate Publică, USMF „Nicolae Testemiţanu”;

V Ana Niculiţă - domeniul de expertiză include management instituţional şi finanţe în sănătate; asistent universitar, Şcoala de Management în Sănătate Publică, USMF „Nicolae Testemiţanu”;

V Arcadie Astrahan - domeniul de expertiză include sănătate mintală; director de programe, Centru de sănătate mintală Botanica;

1 Experţii au fost contractaţi de Oficiul Avocatului Poporului, la propunerea majorităţii membrilor Consiliului, în temeiul art. 31 (5) a Legii 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsman).

5

Page 7: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

■S Ana Ciobanu - domeniul de expertiză include prevenirea şi combaterea tuberculozei; maşter în sănătate publică, consultant în Organizaţia Mondială a Sănătăţii, biroul European;

S Angela Tomacinschii - domeniul de expertiză include sănătatea publică, asistenţa medicală primară; maşter în sănătate publică; director Clinica Universitară de asistenţă medicală primară, USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Scopul vizitei de monitorizareEvaluarea independentă a asigurării efective a garanţiilor pentru prevenirea torturii, tratamentului inuman şi degradant în Penitenciarul nr.!6-Pruncul.

Metodologie

Metodologia de evaluare a fenomenului torturii şi relelor tratamente în spitalul penitenciar include aplicarea tehnicelor de colectare a datelor prin observare directă, interviuri confidenţiale cu persoanele deţinute, interviuri cu administraţia şi angajaţi ai penitenciarului (medici, asistente medicale, farmacisşti, resurse umane, contabilitate, personal de deţenţie), precum şi consultarea documentaţiei interne a instituţiei (registre, fişe personale/medicale, acte regulatorii, etc.). Preponderent datele au fost colectate în cadrul vizitei de monitorizare din data de 22-23 iulie 2019, accesul echipei CpPT (membrii şi experţii CpPT) în penitenciar şi în spaţiile acestora a fost asigurat fără întârziere. Statistici şi alte date ce necesită colectare manuală au fost furnizate ulterior de către administraţie şi Direcţia medicală ANP.

Elaborarea raportului în cauză are la bază metodologia de evaluare a îngrijirilor medicale în penitenciare pentru mecanismele naţionale de prevenire a torturii, aprobate de Subcomitetului prevenire a torturii (SPT)2 pe 24 mai 2019, ancheta de monitorizare şi evaluare a serviciului medical3, aprobată pe 21 august 2017 de către Comitetul prevenire a torturii (CPT), precum şi alte instrumente specifice domeniului de intervenţie a experţilor contractaţi. Disponibilitatea şi calitatea îngrijirii medicale în penitenciare au fost evaluate ca risc de tratament crud, inuman, degradant sau tortură. Evaluarea serviciilor medicale ca una din cele trei garanţii prioritare împotriva relelor tratamente a persoanelor private de libertate include cele 14 Drepturi Fundamentale ale Pacienţilor din Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor4 pe care şi s-a focusat CpPT în vizită: (1) Dreptul la măsuri preventive; (2) Asigurarea accesibilităţii serviciilor medicale; (3) Informare corectă a pacientului; (4) Obţinerea consimţământul informat cu privire la tratament şi măsurile invasive de diagnostic; (5) Dreptul la alegere ce ţine de sănătatea personal; (6) Respectul intimităţii şi confidenţialităţii pacienţilor; (7) Acordarea asistenţei adecvate în timpul necesar pacientului; (8) Respectarea standardelor de calitate în prestarea serviciilor medicale; (9) Dreptul la siguranţa actului medical; (10) Dreptul la inovaţie; (11) Evitarea suferinţei şi durerii care nu sunt justificate în contextual actului medical; (12) Oferirea

2

https://undocs.org/ru/CAT/OP/77fbclicEIwAR3x4GIXPXTglUFG4MUPrBKx4c837 SoduJBOEaTVRqWAEuUm zrvgGOrtRs

3 https://www.atlaă-of-torture.org/eii/document/69usvvkloresoauflbv}ip2e29?page=l4https://ec.europa.eu/health/ph overview/co operation/mobility/docs/health services col08 en.pdf

6

Page 8: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

tratamentul ajustat necesităţilor individuale a pacientului; (13) Dreptul de a manifesta nemulţumirea cu privire la actul medical; (14) Dreptul de a fi compensate pentru prejudiciile aduse în timpul actului medical.

Colectarea indirectă a datelor a inclus consultarea rapoartelor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), care au vizitat spitalul penitenciar în anii 20015, 20046, 20077, 20118, 20159. Rapoarte alternative de evaluare independentă a Drepturilor Omului în spitalul penitenciar nu sunt disponibile, inclusiv lipseşte un raport de evaluare publicat drept urmare a vizitei mecanismului naţional de prevenire a torturii realizată ultima dată pe 28 iulie 2010.

5 https://rm.coe.int/1680697532

6 hţţ|iş://mi.cxie.int/1680697592

7 https://rm.coe.int/16806975a7

8 llttps: ioLcoc.itit 16806925a)9 https://rm.coe.int/16806975da

7

Page 9: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Sistemul de sănătate din penitenciare se află în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) din subordinea Ministerului justiţiei. La nivelul aparatului central ANP este instituită Direcţia Medicală ANP, care după reorganizarea din 16 mai 2018 se află în subordinea Direcţiei generale management instituţional10, fiind exclusă din directa subordonare a Directorului ANP, astfel diminuînd gradul de indepenenţă decizională. Statele de personal a Direcţiei medicale urmare a reorganizării interne a ANP din 2018 s-au micşorat de la 10 poziţii până la 7; este vacantă mai mult de 10 ani poziţia de psihiatru narcolog, astfel problemele de sănătate mentală cel mai des întilnite în mediul penitenciar sunt lipsite de un management eficient. Direcţia medicală ANP, organizatoric, poartă responsabilitate pentru activitatea serviciilor medicale din penitenciare (inclusiv spitalul penitenciar). Personalul medical din instituţiile penitenciare se află în subordinea Directorului penitenciarului, fiind supus dublei loialităţi în luarea deciziilor medicale. Astfel, prioritatea în luarea deciziilor medicale o are poziţia oficială/neoficială a administraţiei penitenciarului şi nu interesele pacientului.

Conform Nomenclatorului instituţiilor medico-sanitare departamentale11 12, în cadrul sistemului administraţiei penitenciare este creată IMSP Direcţia medicală a DIP (ANP) cu codul 2650, care prestează asistenţă medicală spitalicească de profil terapeutic (375 paturi) şi chirurgical (45 paturi). De asemenea, conform Nomenclatorului menţionat, IMSP Direcţia medicală a DIP (ANP) prestează asistenţa medicală specializată de ambulator.

Statele personalului medical din sistemul penitenciar la data de 01.07.2019, constituie 246, 5 funcţii, dintre care personal contractual - 119,5 funcţii (48,5%) şi personal medical cu statut special (ofiţeri, subofiţeri) - 127 poziţii (51,5%).

Deţinuţii nu au statut de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.72 Finanţarea asistenţei medicale se realizează din bugetul public (Bugetul Ministerului Justiţiei, bugetul ANP conform tabelului nr.l) şi din alte surse acceptabile conform legislaţiei (donaţii, ajutoare materiale, granturi).

Tabel nr.l. Finanţarea activităţii medicale ANP, 2016-2019 (lei MD)

Servicii medicale 585.800 1.231,500 1.975.000 4.568.600Medicamente 3.158.100 4,877.200 5.133.600 7.258.300Utilaj medical 5000000.0 1.222,300

10 IlUp:; \v \y \^ structura-anp

11 aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 894 din 25.11.2015 cu privire la aprobarea Conform Nomenclatorul instituţiilor medico-sanitare departamentale, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 894 din 25.11.2015, http://old2.ms.gov.md/sites/default/files/legislatie/ord nr. 894 din_25.11.2015-

cu jir i \ ire_la_aprobarea tKînrenclatprului jnisp (leparta!neiinde,pcll'

12 Regulamentul privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, https://gov.md/ro/content/pentru-aprobarea-regulamentului-privind-acordarea-suspendarea- statutului-de-persoana

4681.500 815 1,800 3.359.000

8

Page 10: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Direcţia medicală este responsabilă de achiziţiile de medicamente, consumabile şi dispozitive medicale. Achiziţionarea medicamentelor şi produselor parafarmaceutice în instituţiile penitenciare, se efectuează în baza prezentării cerinţei medicamentelor către CAPS, care conform HG nr.568 din 10.09.2009 organizează şi desfăşoară la nivel naţional achiziţiile publice centralizate de medicamente şi alte produse de uz medical. Pe parcursul anului 2018 Direcţia medicală a ANP a încheiat 57 contracte cu agenţii economici. Au fost primite medicamente în sumă de 6,873,996,70 lei şi distribuite în Penitenciare în sumă de 3,522,395,34 lei.

Resursele financiare pentru procurarea medicamentelor şi utilajului medical pe parcursul ultimilor ani s-a majorat de cel puţin două ori.

La fel, anual, sunt încheiate contracte de prestări servicii cu instituţii medico-sanitare publice şi private pentru oferirea serviciilor medicale deţinuţilor, cu o majorare a resulselor financiare în acest scop de circa zece ori (de la 585 800 lei MD in 2015 pînă la circa 4,5 mln lei MD in 2019). Astfel, în anul 2018 au fost încheiate contracte cu 19 instituţii (tabelul nr.2).

Tabelul 2. Contracte de prestări servicii încheiate de ANP în 2018 pentru organizarea asistenţei medicale deţinuţilor şi executarea lor, (lei MD)

NN i;l;|| x 11 i 11 ̂ i ' ? -

| Spitalul Clinic Militar Centrat al

liPllYflf fîf

■1.918 47391,0 45270,0 90%1*1 Ministerului Apărării

Instituţia Medico-Sanitară Publică 30.000 50000,0 50000,0Institutul Oncologic 20.000 100%

Hî? ■' \H?i Instituţia Medico-Sanitară Publică 200.000 175254,0 24746,0Institutul de Ftiziopneumologie „Chirii 86%Draganiuc”Instituţia Medico-Sanitară Publică 40.000 733057,36 6942,64 99%Institutul de Neurologic şi 40.000NeurochirurgieInstituţia Medico-Sanitară Publică Centru 100,000 J 140,000 0 100%Republican de Diagnosticare Medicală 40,000 :

I L v . ■ IMSP Spitalul Clinic Municipal ”Sfînta 200,000 800.000 0 100%Treime” 250,000

350,000iiiill iMSPiInstitutul de Medicină Urgentă 200.000 31172*8.83 38271.17

150,000 № .7 H 60%Instituţia Medico-Sanitară Publică 200,000 44384,0 5616,0 90%

1 ' Spitalul de Dermatologie şi Maladii -150.000Comunicabile

i u Institutul Mamei şi Copilului^ 30.000 3091,00 26908jf¥ 10%1011 . . . K ,

Centrul de Educaţie Medicală Continuă a 38,387 37,186 1201,0R ! fU-lll Personalului Medical şi Farmaceutic cu 98%

studii mediiUniversitatea de Stat de Medicină şi 125,319 114895,0 10424,0 90%

9

Page 11: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Pe parcursul anului 2018 au fost investigaţi în cadrul IMSP ale MSMPS 626 deţinuţi, cu 331 deţinuţi mai mult comparativ ca în 2017 (vezi tabelul). Pe parcursul 2015-2018, numărul de investigaţii realizate în instituţii medicale din afara sistemului penitenciar s-a dublat, condiţionat de lipsa personalului medical in penitenciare.

wfaminări ultra onog alicei St ; MS 45 36 48 18

; J/Pornografii compiterizate (CT) MS 66 31 29 58Consultaţii a specialiştilor MS 221 251 328 231Solicitarea serviciului de urgenţă - 52 162Intervenţii chirurgicale SP 65 82 182 91Rezonanţă Magnetică Nucleară 19Alte investigaţii j l 378tOtal A;«, 397 452 749 795

Modul de acordare a asistenţei medicale persoanelor deţinute în instituţiile penitenciare este stabilit în Regulamentul cu privire la modul de asigurare a asistenţei medicale persoanelor deţinute în penitenciare aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 478 din 15.12.200613.

Direcţia medicală colectează date statistice privind cazurile de îmbolnăvire la deţinuţi din toate serviciile medicale penitenciare, le validează, centralizează şi le raportează către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (sau autorităţilor responsabile desemnate) în versiunea electronică şi pe suport de hîrtie. Statistica îmbolnăvirilor înregistrate la deţinuţi (preveniţi+condamnaţi) este prezentată în tabelul nr.2 (datele Direcţiei Medicale ANP).

Tabelul nr.2 Morbiditatea anuală înregistrată la deţinuţi, 2015-2018

13 http://lcx.iustice.md/index.php?action^view&view=doc&lan«= 1 &id=319608

10

Page 12: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Morbiditatea generală 23118 100 18913 100 22079 j 100 16504 100l Boli infecţioase si

para/iiare. inclusiv1120 4.8 1079 5.7 1209 5,5 1032 6,2

- Tnbi.'rciilozii / I 'IU 99 r i r a 109 n . r , on 103 0,6Ë U É È Ê W èêB êêêêS Ë 116 0.5 110 0.6 /2" n.6 131 0,8

2 1 umori 56 0.2 89 0.5 43 0,2 41 0,23 Bolile sîngelui 131 0.6 118 0.6 147 ̂ 0,7 niV4:' l l 0,5

1 4 Bolile endocrine 33 / \ 1,4 315 4,1,7.. 296 1,3 238 1,4Tulburări minlule şi comportamentale

44 7 8 19,4 3450 111,2 5823 26,4 5538 33,5

1 6 Bolile sistemului nerv o> 468 : 2,0 376 2.0 774 3 5 636 3,8Bolile ochiului şi anexelor

642 2.8 589 : 3,1 868 4 4,0 655 4,0

1 8 Bolile urechii şi apoll/ei

31 1 1,3 289 ■ m i i | 281 1,3 221 1,3

') Bolile sistemului cardio-\ aseuar

1402 6.3 1376 7.3 1472 6,7 1021 6,2

! io Bolile sistemului respirator (Iară TB) *

4923 21,3 383 1 20,3 3735 16,9 s 2141 13,0

! 11 Bolile sistemului digestiv

5663 24.5 4120 21,8 ; 3724 16,9 2074 12,6

i 12 Bolile pielii şi ţesutului subcutanat

630 2.7 613 3,2 616 2,8 532 3,2

13 Bolile sistemului articular

536 2,4 390 : 2,1 605 ; 2,7 443 2,7

1 14 Bolile aparatului genilor-urinar

1004 ̂ 4,3 874 4,6 907 4,1 766 4,6

15 Malformaţii congenitale 5 0.02 9 0,04 11 1 0 . 0 1 0,016 Traume si intoxicaţii 1253 5.4 1283 6.8 149“ 6.8 985 6,0

Cele mai frecvente maladii întilnite la deţinuţi, vizează tulburările mintale şi comportamentale, bolile sistemului digestiv şi bolile sistemului respirator (fără tuberculoză). Ponderea maladiilor infecţioase este în creştere de la 4,8% (2015) până la 6,2% (2018), inclusiv prin tuberculoză şi infecţia HIV. Traumele şi intoxicaţiile au crescut de la 5,4% (2015) până la 6,0% (2018), fapt ce indică la un mediu nesigur de detenţie. Statistici dezagregate privind îmbolnăvirile femeilor şi deţinuţilor minori nu sunt disponibile.

Mortalitatea în rândul deţinuţilor este în scădere şi a constituit 28 c'azuri (2018), 42 (2017), 54 (2016), 49 (2015). In structura mortalităţii la deţinuţi în 2018 bolile cardiovasculare se plasează pe prim plan cu 32,1%, urmate de suicide - 21,4%, cancer şi bolile sistemului nervos câte 14,3% (conform tabelului nr.3).

Tabelul nr.3 Mortalitatea la deţinuţi*, 2015-2018

c.ubs % e.abs % c.abs % c.abs % e.abs %

1 6,1 4 7.4 4 0.5 0 0 2 10.0

l l

Page 13: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

5 /ii 10,2 0 ■ ■ ■ ■ i i i i l i 2.4 0 0 0i •. 2,0 9 3.7 H 0 i i i 0 0 ■ 09 ' / f s p r 12 1 v> -> 0 21.4 4 14,3 5 25,015 3(1,6 8 0 14.S 12 28.6 9 32,1 5 .. 25.0

r ' 2„0 4 7,4 o l i | : 1 14.3 0 02 4.0 0 0 n : 4.8 2 7,1 0 0

H 4.0 10 18,5 :4 | 9.6 lllllllll 3.6 2 10.05 10,2' 5 9.2 O 4.8 1 ... 3,6 0 0

5 , :§ 10,2 6 l l . l 1! 3 : /:/i!l! 7.1 0 21.4 6 30,0■ 1 2.0 3 5 5 6 14.2 î 3.6 0 0

*toate cazurile, indiferent de locul constatării decesului - penitenciar, spital penitenciar, instituţie medicală publică

în 6 luni 2019, în detenţie au decedat 17 persoane (16 condamnaţi şi 1 prevenit), iar în anul 2018 din 28 decedaţi au fost 23 persoane condamnate şi 5 preveniţi (vezi tabelul)14.

Din totalul de persoane decedate în custodia sistemului penitenciar, au decedat în spitalul penitenciar 42,8% din persoane (2018) şi 64,7% respectiv (6 luni 2019). Din totalul de persoane decedat, cu statut de prevenit au decedat 17,8% (2018) si 5,9% (6 luni 2019). Din 6 preveniţi care au decedat în perioada menţionată, decesul la 4 persoane a survenit în Izolatorul de urmărire penală. Circa o jumătate din decese Ia deţinuţi se constată în afara spitalului penitenciar, fapt ce rămâne în vizorul membrilor CpPT pentru monitorizarea în continuare, inclusiv din prisma continuităţii tratamentelor de lungă durată pentru maladii cronice.

14 http://www.anp.gov.md/randomrapoarte-de-bilant-simestriale-anualerapoarte-de-bilant-simestriale- anualerapoarte-de-bilant

12

Page 14: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Penitenciarul nr. 16-Pruncul este amplasat în municipiul Chişinău, sect. Buiucani, corn. Pruncul, are statut de spital-penitenciar, unde sunt trataţi deţinuţii ce suferă de diverse maladii (inclusiv bărbaţi, femei, femei însărcinate, mame cu copii până la 3 ani, şi deţinuţi (te) minori/e).15

Istoricul spitalului penitenciar datează din 16 noiembrie 1987, fiind creat spitalul penitenciar de profil larg pentru tratamentul deţinuţilor pe baza unor blocuri locative a penitenciarului adiacent. Astfel, infrastructura instituţiei nu corespunde desfăşurării spaţiilor medicale şi generează un şir de probleme legate de funcţionalitate.

îndreptarea bolnavilor pentru tratament staţionar în spitalele penitenciare se efectuează în baza recomandărilor medicilor unităţii medicale din penitenciare, transferul efectuîndu-se conform procedurii generale de transfer a deţinuţilor, prevăzute de actele normative în vigoare.16 Prin ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1159 din 19.12.2017, cu privire la aprobarea numărului maxim de persoane admis pentru deţinere în penitenciare, capacitatea instituţiei este de 462 locuri, iar activitatea medicală este desfăşurată pe 330 paturi. Tot odată, Consiliul consideră necorespundere între nr. de locuri aprobat şi capacitatea reală a instituţiei, inclusiv numărul de paturi.

în prima zi a vizitei în instituţie se deţineau 284 persoane (la 01.07.2019 - 268 persoane) ori circa 85% ocupare.

Penitenciarul nr.16 în general şi inclusiv secţiile în parte nu au fost evaluate de către autoritatea oficială responsabilă de acreditarea prestatorilor de servicii în sănătate (a fost realizată doar o auto evaluare de comun cu Direcţia medicală), procedură care confirmă calitatea serviciilor medicale. în conformitate cu prevederile Legii Nr. 552 din 18.10.2001 privind evaluarea şi acreditarea în sănătate, „...evaluarea şi acreditarea în sănătate se realizează în vederea determinării, pe bază de standarde elaborate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a capacităţii prestatorilor de servicii medicale şi farmaceutice, indiferent de tipul de proprietate, forma juridică de organizare şi subordonarea administrativă, de a acorda populaţiei asistenţa respectivă şi de a realiza obiectivele prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995, Legea nr.263-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, etc... Solicitări către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind evaluarea şi acreditarea spitalului penitenciar nu au fost adresate nici de spitalul penitenciar, nici de către ANP, nici de către Ministerul Justiţiei.

Scopul principal al evaluării şi acreditării în sănătate constă în îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate populaţiei de către prestatorii de servicii medicale şi farmaceutice...” în aşa fel, in conformitate cu art. 3 al. (2) al Legii cu privire la ocrotirea sănătăţii17 ... în Republica Moldova au dreptul să desfăşoare activitate medico-sanitară şi farmaceutică prestatorii de servicii medicale şi farmaceutice evaluaţi şi acreditaţi în modul stabilit de prezenta lege, ceea ce de

15

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=l S4d4EkiOkOPPlPZ5UOI5PxlDnl62QM8&ll:=47.06277730598543 %2C28.778557761376987&z=18

16 http://www.legis.md/cautare/getResults7doc id=63 829&lang=ro17 http://www.legis.md/cautare/getResults7doc id=l 19465&lang=ro

13

Page 15: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

jure plasează activitatea spitalului în afara cadrului legal naţional şi încălcarea principiului calităţii şi echivalenţei serviciilor medicale în locurile de detenţie.

BAZA LEG ISLATIVĂ ŞI NORM ATIVĂ DE FUNCŢIONARE.îl*.'' ■' . :

Legea nr. 300 din 16.05.2017 cu privire la sistemul administraţiei penitenciare18, art. 11 stipulează tipurile de instituţii penitenciare (penitenciarele de tip deschis, penitenciarele de tip semiînchis, penitenciarele de tip închis, centrele de detenţie pentru minori şi tineri, penitenciarele pentru femei, casele de arest, spitalele penitenciare), iar la p. 4 al acestui articol este menţionat că: „Spitalele penitenciare asigură detenţia temporară a tuturor categoriilor de deţinuţi care necesită asistenţă medicală în condiţii de staţionar,- cu respectarea cerinţelor de deţinere separată în funcţie de maladia, sexul şi vîrsta persoanei, precum şi de statutul procesual al acesteia. ” Totodată, Hotărîrea Guvernului nr. 437 din 15.05.2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor19 (ANP) nu stipulează expres că penitenciarul nr.16 are statut de spital penitenciar, ci faptul că - este o instituţie penitenciară. Doar în Ordinul Ministerului Justiţiei 339/2018 privind stabilirea tipurilor de penitenciare şi sectoarelor de detenţie create în cadrul acestora, tipul de bază al penitenciarului nr.16 este spital penitenciar.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Penitenciarului nr.16, aprobat în 2018, statutul instituţiei este prezentat la p. 2, cap. I Dispoziţii generale, ca fiind o instituţie penitenciară şi nu spital penitenciar: „Penitenciarul nr.16 (în continuare - P I 6) este organul care asigură implementarea politicii statului în anumite subdomenii sau sfere din domeniile de activitate şi/sau exercită funcţii şi atribuţii care sunt stabilite în sarcina AN P ”. Cele trei domenii de activitate sunt determinate la p. 9: (a) punerea în aplicare a pedepselor penale cu închisoarea; (b) acordarea tratamentului specializat deţinuţilor; (c) escortarea deţinuţilor şi/sau transferarea condamnaţilor în/din străinătate conform competenţelor stabilite de legislaţie, nefiind menţionat faptul că P16 asigură detenţia temporară a tuturor categoriilor de deţinuţi care necesită asistenţă medicală în condiţii de staţionar şi asistenţă medicală specializată.

Din cele 20 de funcţii de bază ale instituţiei, determinate la p. 11 a Regulamentului sus­menţionat, o singură funcţie se referă la acordarea asistenţei medicale şi anume „acordarea asistenţei medicale persoanelor aflate în locurile de detenţie, efectuarea sistematică a controlului medical al deţinuţilor, inclusiv a celor aflaţi în tratament forţat, narcomanie şi toxicomanie şi organizarea măsurilor curativ-profilactice, îndreptate spre menţinerea Sănătăţii deţinuţilor”. Această funcţie este o transpunere a executării uneia din cele 20 de funcţii de bază ale ANP din HG 437/2018, dar care nu reflectă specificul activităţii penitenciarului nr. 16 şi totalitatea serviciilor medicale, tratamentelor, spectrului de medicamente de care beneficiază deţinuţii, comparativ cu alte instituţii penitenciare.De asemenea, nici unul din cele 59 de drepturi pe care le are instituţia în conformitate cu p. 12 al Regulamentului de organizare şi funcţionare a P16 nu se referă la modul de asigurare a accesului deţinuţilor la examinările medicale, la îngrijiri şi tratamente medicale, la medicamente şi echipamente medicale sigure sau la modul de intervenţie pentru asigurarea

181111 p: ’• '1 e x j i iMî.o.S-n i cj n i d 3 742 7 619 http://lex.justice.md/md/375423/

14

Page 16: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

sănătăţii şi integrităţii persoanelor aflate în detenţie, care temporar sunt plasaţi în P16 şi beneficiază de asistenţă medicală spitalicească sau specializată.Totodată, până la momentul actual P16 nu deţine autorizaţie sanitară şi serviciile medicale nu sunt acreditate în conformitate cu standardele naţionale.

CPPT consideră că toate aceste prevederi, precum şi faptul că directorul penitenciarului nr.16 nu este medic, dar persoană fără studii medicale şi fără instruiri în domeniul managementului instituţiilor medicale, plaseasă accentul asupra faptului că persoana în spitalul penitenciar este deţinut nu pacient. Acestă situaţie afectează relaţia medic - pacient, inclusiv gradul de încredere în respectarea confidenţialităţii informaţiei medicale cu caracter personal a! pacienţilor. CpT menţionează că în perioada 1987 -2012 director al spitalului penitenciar era desemnat exclusiv persoană cu studii medicale, desemnat de către directorul sistemului penitenciar la recomandarea Direcţii medicale.

Relaţia dintre medic şi alţi specialişti medicali şi deţinuţi trebuie să se bazeze pe aceleaşi standarde etice şi profesionale, ca şi relaţiile aplicabile pacienţilor din comunitate, în special: (a) Obligaţia de a ocroti sănătatea fizică şi mentală a deţinuţilor şi prevenirea şi tratamentul bolilor doar în baza motivelor clinice; (b) Aderenţa la autonomia deţinuţilor privind sănătatea lor şi consimţământul informat în relaţia medic-pacient; (c) Confidenţialitatea informaţiei medicale, cu excepţia cazurilor când păstrarea confidenţialităţii ar prezenta o ameninţare reală şi iminentă pentru pacient şi celelalte persoane; (d) Interdicţia absolută de a se implica, activ sau pasiv, în acţiuni care reprezintă tortură sau alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, inclusiv în experimente medicale sau ştiinţifice care pot fi în detrimentul sănătăţii deţinutului, cum ar fi eliminarea celulelor, ţesuturilor sau organelor corpului deţinutului20.

Reieşind din complexitatea problemei medicinii departamentale afectată de imposibilitatea de a asigura principiul independenţei în accesarea serviciilor medicale de către persoanele private de libertate (fapt reţinut inclusiv în observaţiile finale din a Comitetul ONU împotriva torturii (CAT) privind cel de-al treilea raport periodic al Republicii Moldova), este stringent necesar de a implementa recomandarea CAT (2017) cu privire la transferarea responsabilităţii pentru sănătatea deţinuţilor către MSMPS.

BUGET PENTRU ASIGURAREA ASISTENTEI MEDICALE

Reparaţia şi întreţinerea blocurilor medicale, precum şi alimentarea persoanelor deţinute se realizează din contul bugetului instituţional, care nu se referă la partea medicală. Penitenciarul nr.16 nu a oferit informaţia despre bugetul instituţiei pentru anii 2016-2016 solicitată de către CpPT.

Asigurarea cu medicamente, consumabile, dispozitive medicale se realizează preponderent de către Direcţia medicală ANP. în vederea acoperirii necesităţilor instituţionale neprevăzute ori neprocurate centralizat, spitalul penitenciar beneficiază de o sumă de aproximativ 200 mii lei anual. Din aceste surse sunt încheiate contracte cu centrul de transfuzii a sângelui, procurate medicamente, reagenţi şi consumabile pentru necesităţile secţiilor/laboratorului.

20 Regula 32 din Ansamblul de Reguli minime ale Naţiunilor Unite pentru tratamentul deţinuţilor (Regulile Nelson Mandela) https://nettsteder.regieringen.no/norlam/files/2017/08/Ansamblul-de-reguli-minime.pdf.Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală ONU la 17 decembrie 2015.

15

Page 17: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Instruirea personalului medical mediu şi superior se realizează din contul contractului realizat de către ANP, suma anuală de circa 180 mii lei.

DISPOZITIVE M EDICALE

CpPT constată că marea majoritate a Secţiilor medicale se confruntă cu un deficit major de dispositive medicale sau utilizează în continuare echipamente care sunt cu grad înalt de uzură sau nefuncţionale, situaţie care a rezultă din planificarea şi administrarea neadecvată ale achiziţiilor, organizarea slabă a managementului, a serviciilor tehnice şi lipsa personalului calificat. în aceeaşi situaţie se află şi alte bunuri fixe, precum clădirile, mobila, sistemul de comunicaţii şi informare, instalaţiile şi utilajele etc.

în anul 2018, instituţia a fost asigurată cu colposcop, autoclav (4001), fibrogastroduodenoscop, fibrobronhoscop, aspirator procurate din buget. Au fost primite în calitate de ajutor umanitar defibrilator, ultrasonograf şi fotoliu ginecologic din partea Misiunii Creştine de Binefacere ’’Armata Salvării”. în prezent, din spusele personalului medical, fotoliul gonecologic nu este instalat din „lipsei spaţiului necesar pentru desfăşurarea activităţii cabinetului ginecologic”.

în 2018-2019, în cadrul Programului Consiliului Europei „Promovarea unui sistem de justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova”, implementat cu suportul financiar al Guvernului Norvegiei, a fost evaluată asistenţa medicală în penitenciare, inclusiv asigurarea cu echipamente şi dispozitive medicale21. Astfel, conform Direcţiei medicale se planifică procurări de echipamente în 2019-2020 din bugetul ANP, dar şi ale donatorului (inclusiv echipamente stomatologice, radiologice).

CpPT constată că lipsa unei gestionări adecvate a echipamentelor fixe, reduce considerabil calitatea, eficienţa şi stabilitateai serviciilor de sănătate în spitalul penitenciar. în acelaşi context, lipsa echipamentului necesar şi adecvat condiţionează ineficienţa diagnosticării şi tratamentului pacienţilor deţinuţi, fapt ce induce asupra stărilor de suferinţă ce cad sub incidenţa prevederi de a nu supune relelor tratamente.

S I R U c T U R A 11\ S T m : Ţ I E 1

SECTIILE/CABINETELE CU DESTINAŢIE MEDICALĂ* »în componenţa spitalului există următoarele secţii/cabinete medicale:

1. Secţia boli infecţioase (34 paturi) - pentru tratamentul deţinuţilor cu boli infecţioase, inclusiv infecţia HIV SIDA

2. Secţia psihoneurologie (45 paturi) - pentru asistenţa medical deţinuţilor cu tulburări mintale, boli psihice şi neurologice

3. Secţia chirurgie (45 paturi) - care oferă asistenţă de profil chirurgical, inclusiv persoanelor cu patologie oftalmologică, otorinolaringologică, traumatologică, ginecologică, oncologică, stomatologică.

21 Raport nepublicat

16

Page 18: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

4. Secţia boli interne (36 paturi) - boli somatice, inclusiv diabet zaharat, hipertensiune arterială etc

5. Souă secţii de ftiziologie (nr.l - 70 paturi, nr.2 - 100 paturi) - pentru tratamentul deţinuţilor cu tuberculoză clasică şi forme rezistente

6. Secţia internare, medici de gardă şi statistica medicală - responsabilă pentru admiterea deţinuţilor, inclusiv examinările medicale la intrare/ieşire şi documentarea leziunilor corporale, statistica/arhiva medicală

7. Secţia anesteziologie, reanimare şi terapie intensivă - oferirea serviciilor de anestezie, dar şi îngrijirile palliative bolnavilor gravi

8. Secţia de diagnostic, recuperare şi medicină fizică - include cabinetul radiologie, cabinetul de ultrasonografie, cabinetul de endoscopie, cabinet de fizioterapie

9. Laboratorul clinico-diagnostiic (clinico-biochimic şi laboratorul de microscopie a sputei)

10. Cabinetul stomatologic

11. Farmacia este amplasată în afara penitenciarului.

Serviciului medical a Penitenciarului n r.l6 nu dispune de autorizaţie sanitară de funcţionare, prestarea serviciilor medicale nu este acreditată, iar deţinuţii nu beneficiază de statutul de persoană asigurată şi, respectiv, de fondurile de asistenţă medicală ale CNAM.

Internarea în spitalul penitenciar se realizează programat şi în mod urgent prin emiterea Ordinului Directorului ANP de transfer a deţinutului22, coordonat de către Direcţia Medicală la solicitarea scrisă/verbală a personalului medical din penitenciare (după caz).

Au beneficiat de tratament în spitalul nr. 16 Pruncul în anul 2018 - 1695 persoane, 2017 - 1470 persoane, 2016 - 1582 persoane, 2015 -1597 persoane. Durata medie a funcţionării patului pe spital în 2018 a fost de 222,7 zile, iar procentul de îndeplinire zile/pat pe spital - 61%.

Pe parcursul I semestrul al anului 2019 în Penitenciarul n r.l6 - Pruncul au fost internaţi 696 bolnavi, cu 207 pacienţi mai puţin, comparativ cu 903 în aceeaşi perioadă a anului 2018. Din numărul total de bolnavi - 46 pacienţi internaţi în secţiile de ftiziologie şi alţii 20 -prin transfer din alte secţii ale spitalului (vezi tabelul).

P i l T r a M H l B i l i J t S S S T r a n

a a J 1 . . . / 3 l l l l i l l l l l l a J .P * ...-■ I l S i î i i !s i j f lS 'A « t t l l s l w f e r 1III1I1II1I... ..s Ş I f l i a Im ulW jjjg i | 8 a ţi i I I I I l l l l

d in îu I S I B I I S I A i t i H la .s . a .s .

S ec ii.i p a lm i 3 3 0 ’ : ISS (i'iii m i r . , 3 8 6 7 5 /1 0 0 % "*38 8 201 6 0 ,9 %B oli in te r n e A . 24 !4 2 2 0 ,4 " .. 2 1 3 1 -1 9 .4 % 9 - 28 7 7 ,8 %1 l i / in ln ^ ie - l 70 H I..j j j j ........ 26 ■3.7% 16 3 7 /5 ,5 % ....... 2 - ;A 44 62.8 ': nF tiz io lo g ie -2 100 41 1 8 /2 ,6 % 4 2 2 /3 ,2 % 3 - 3 8 3 8 ,0 %Boli in lee lio a .se 34 ■ i i i n i l 1 2 5 0 8 .5 % § 1 2 3 /1 8 .2 % 8 16 4 7 ,0 %

22 Art.199 CE RM: (1) Transferarea condamnaţilor dintr-un penitenciar în altul de acelaşi tip ca urmare a schimbării regimului de deţinere sau din alte motive întemeiate se dispune de către directorul al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la demersul administraţiei penitenciarului sau din oficiu.

17

Page 19: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

i C h ir u r g ie 4 5 4 4 2 4 9 /3 5 ,8 % 8 2 3 6 35.11".. 9 7 4 9 1 0 8 ,9 %

l ’siliu iH 'iii'iilii^ ie 4 5 21 1 3 6 /1 9 ,5 % 3 126 Î S .- ",. 7 1 2 6 5 7 ,8 %

Totodată, din spitalul penitenciar au fost realizate internări pentru tratament a deţinuţilor în instituţii medicale civile din cauza imposibilităţii acordării asistenţei medicale necesare în 2017 - 35 persoane (17 de urgenţă, 5 naşteri, 13 planice), 2018 - 74 persoane (32 urgente, 4 naşteri, 2 internări pediatrice, 36 planice), 6 luni 2 0 1 9 -4 2 internări (21 de urgenţă, 2 naşteri, 19 planice). Spitalul funcţionează nu în plină capacitate, ponderea de ocupare a fondului de paturi fiind de circa 60% Ia finele semestrului I în 2019. Cea mai mare parte a persoanelor internate şi externate au fost din secţia chirurgie (35%).

CASA MAMEI ŞI COPILULUIîn cadrul Penitenciarului nr. 16 Pruncul, din anul 2012, funcţionează Casa mamei şi copilului, în care se deţin femei însărcinate, mame cu copii până la 3 ani cu capacitatea de 10 locuri.

La momentul vizitei, în acest sector se deţineau 8 mame şi 9 copii (o pereche de gemeni), dintre care 5 copii până la 1 an23. Copii locuiesc împreună cu mamele lor într-o zonă bine amenajată (bloc separat cu două etaje), asigurat cu curte de plimbare acomodată necesităţilor copiilor mici.

Tot aici este situat cabinetul de primire a medicului pediatru care este angajat prin cumul extern pe 0,5 salariu din sectorul civil, inclus în statele secţiei boli interne. în cabinet lipseşte trusa medicală necesară pentru acordarea primului ajutor în caz de urgenţe medicale.

Toţi copii sunt înregistraţi pe lista medicului de familie din cadrul IMSP Clinica Universitară de AMP a USMF „N. Testemiţanu” şi beneficiază de servicii medicale în cadrul sistemului obligatoriu de asistenţă medicală, inclusiv vaccinări.

Deţinuţii minori internaţi din Penitenciarul nr.10 Goian (băieţi) şi deţinutele-minore internate din Penitenciarul nr. 7 Rusca (fete) sunt internate în saloane separate din secţiile medicale în dependenţă de diagnosticul de trimitere.

SECTORUL PENTRU DESERVIRE GOSPODĂREASCĂSectorul pentru deservire gospodărească constituie 10% din capacitatea instituţiei şi la momentul actual Penitenciarul nr.16 Pruncul are 46 funcţii pentru antrenarea în câmpul muncii a deţinuţilor. Funcţiile sectorului de deservire gospodărească sunt aprobate prin Ordinul Penitenciarului nr. 51 (2019) cu privire la modificarea şi întărirea condamnaţilor la funcţii noi, iar Secţia logistică şi administrare a P I6 în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a secţiei respective, are atribuţii de elaborare a recomandărilor privind modul de antrenare a deţinuţilor în muncă şi de monitorizare a procedurii de antrenare la muncă a deţinuţilor, de compensare privilegiată a zilelor de muncă din contul duratei pedepsei, de evidenţă a timpului de muncă. Astfel, deţinuţii pot fi încadraţi în funcţii de bucătari, bucătari auxiliari, infirmieri (14 funcţii), muncitori auxiliari, electrician, lăcătuş, bibliotecar, curier, tencuitori ş.a., în total 46 de funcţii şi 20 de specialităţi. La finele semestrului 1 2019 erau 37 de

23 Reamintim că pentru naştere, femeilor din detenţie sunt internate in instituţiile medicale din afara sistemului penitenciar.

18

Page 20: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

deţinuţi antrenaţi în lucrări pentru deservire gospodărească, ceea ce constituie aproape de două ori mai mult comparativ cu 2018 (20 deţinuţi).

Consiliul constată lipsa unui mecanism intern de aducere la cunoştinţă a drepturilor, obligaţiilor, responsabilităţilor şi atribuţiilor deţinuţilor ce ocupă funcţii în sectorul de deservire gospodărească. Din discuţiile cu angajaţii P16 s-au identificat deficienţe considerabile în asigurarea confidenţialităţii datelor cu statut special cu caracter medical. Spre exemplu, deţinuţii cu funcţii de infirmieri pot să asiste uneori la actul medical prestat altor deţinuţi, precum şi au acces în birourile personalului medical şi respectiv, la cartelele medicale ale altor deţinuţi, adică la date cu caracter personal cu statut special. In timpul vizitei, a fost observată documentaţia medicală în spaţii deschise - .pe masă, poliţe (în biroul unui medic, cartelele medicale se aflau pe un dulap, nu în safeu sau într-un dulap închis). Acest fapt compromite respectarea dreptului la confidenţialitatea datelor cu statut special al pacienţilor deţinuţi.

Totodată în lipsa unui act juridic semnat de deţinuţi în care să fie foarte clar stipulate drepturile, obligaţiunile şi atribuţiile funcţiei deţinute în sectorul de deservire gospodărească, creşte riscul de exploatare a deţinuţilor, de implicare în munci necorespunzătoare funcţiei sau de suprasolicitare a acestora pe durata a mai mult de 6 (5) ore pe zi. In acest sens, administraţia urmează să implementeze efectiv regula 102 (1) „Orele de lucru zilnice şi săptămânale maximale ale deţinuţilor trebuie să fie stabilite prin lege sau printru-un regulament administrativ, luând în consideraţie regulile sau cutumele locale privind angajarea salariaţilor aflaţi în libertate”24.

Consiliul reiterează, că munca prestată de deţinuţi în penitenciar nu trebuie să poarte un caracter abuziv. Totodată trebuie luată în considerare starea de sănătate în vederea prevenirii agravării stării de sănătate, precum şi în vederea acomodării rezonabile a locului de muncă la necesităţile speciale.

Salarizarea deţinuţilor încadraţi în sectorul de deservire trebuie să se efectueze în conformitate cu Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Totodată, în luna ianuarie 2019, Ministerul Justiţiei a emis un ordin prin care abrogă Ordinul ANP 5/2019 cu privire la salarizarea deţinuţilor încadraţi la lucrările de deservire gospodărească a instituţiilor penitenciare, care are la bază legea sus menţionată şi prin care stipulează că salarizarea deţinuţilor se va efectua în baza Ordinului DIP 305/2014 cu privire fa retribuirea muncii angajaţilor civili ai sistemului penitenciar, care se consideră a fi în vigoare şi produce efecte juridice. Ordinului DIP 305/2014 a fost elaborat în baza Legii 355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi a HG 381/2006 cu privire la' condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare, ambele acte normative fiind abrogate la momentul emiterii ordinului Ministerului Justiţiei.

Situaţia juridică menţionată condiţionează interpretări defectuoase din partea personalului penitenciarului. în lipsa unui regulament cu privire la salarizarea deţinuţilor încadraţi la lucrările de deservire gospodărească a instituţiilor penitenciare, calculul salariilor acestora se efectuează

24 Ansamblul de Reguli minime ale Naţiunilor Unite pentru tratamentul deţinuţilor (Regulile Nelson Mandela) https://nettsteder.regieringen.no/norlam/files/2017/08/Ansamblul-de-reguli-minime.pdf.Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală ONU la 17 decembrie 2015

19

Page 21: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

de către contabilitatea instituţiei în baza celor mai mici coeficienţi de salarizare (în baza Legii 270/2018).

CpPT este îngrijorat de faptul că deţinuţii salariaţi nu beneficiază de aceliaşi garanţii sociale ca şi salariaţii neprivaţi de libertate. Ei nu sunt asiguraţi medical, precum şi sunt excluse contribuţiile sociale, nefiind luată în considerare stagiul de muncă. In acelaşii context, activarea poliţei pentru persoanele ce cad sub incidenţa legislaţiei privind asigurarea medical (salariaţi, persoane cu dizabilităţi, etc.) ar condiţiona reducerea cheltuielelor sistemului penitenciar, prin acoperirea financiară de către CNAM.

Recomandări> Asigurarea respectării legislaţiei în domeniul dreptului muncii;> Implementarea unui mecanism clar şi adecvat de stabilire a rapoartelor de muncă,

fiind încheiate contracte care să conţină clar drepturile şi obligaţiile părţilor> Includerea deţinuţilor angajaţi în munci remunerate în sistemul sociale şi medicale de

asigurări

IţROBLEM ELE/IM PEDIM ENTELE CU CARE SE CONFRUNTĂ ANGAJAŢIIPENITENCIARULUI NR. 16- Insuficienţa de cadre în instituţie;- Lipsa unei încăperii nemijlocit apiasată ia intrare in penitenciar, destinată măsurii or de

percheziţie a condamnaţilor nou-sosiţi în penitenciar;- Lipsa unei încăperii nemijlocit apiasată la intrare în penitenciar, destinată examinării medicale

în condiţii de confidenţialitate a condamnaţilor nou-sosiţi în penitenciar;- Lipsa încăperilor de acumulare a condamnaţilor la intrare/ieşire din penitenciar;- Lipsa încăperilor separate pentru deţinerea condamnaţilor din motive securitate personală

(contrar art. 206 al Statutului executării pedepsei de către condamnaţi, acestea sunt deţinuţi în celulele carantinei şi izolatorului disciplinar);

- Imposibilitatea plasării condamnaţilor noi-sosiţi în carantină pe o perioadă stăbilită conform legislaţiei precum şi plasarea în celulele izolatorului disciplinar a condamnaţilor sancţionaţi cu izolare din cauza lipsei spaţiilor.

- Dotarea insuficientă cu echipamente şi dispozitive medicale, inclusiv a laboratorului;- Dependenţa de Penitenciarul nr. 9 Pruncul privind asigurarea securităţii perimetrului

Penitenciarului P-16;- Arderea profesională a personalului penitenciar, inclusiv medical.

u i .m k m . i m \ m :La 31.12.2018 conform statelor de personal în Penitenciarul nr. 16-Pruncul sunt 204 funcţii dintre care: ofiţeri - 65, agenţi- 68, personal contractual - 71 persoane. Total funcţii ocupate - 189,5 (194 persoane). Funcţii vacante în total - 14,5 (7,1%)

Ofiţeri, funcţii vacante - 7 după cum urmează: Specialist principal pentru formarea profesională al serviciului resurse umane -1; Specialist generalist al secţiei boli interne - 1; Şef al secţiei anesteziologie, reanimare şi terapie intensivă - 1; Specialist, medic de gardă al

20

Page 22: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

secţiei internare, medici de gardă şi statistică medicală - 2; Specialist, ftiziolog al secţiei ftiziologie n r .l- 1; Şef al farmaciei - 1;Agenţi vacante -5: supraveghetor al secţiei siguranţă şi regim penitenciar -3; tehnician al serviciului IT şi comunicaţii al secţiei logistică şi administrare -1; santinelă al grupului de escortă al secţiei siguranţă şi regim penitenciar -1;Personal contractual vacant - 2,5 funcţii: specialist pentru educaţia moral spirituală al secţiei reintegrare socială-0,5; medic anesteziolog reanimatolog al secţiei anesteziologie, reanimare şi terapie intensivă- 0,5; medic, fizioterapeut-ergoterapeut al secţiei de diagnostic, recuperare şi medicină fizică-0,25; infirmier al secţiei chirurgie-0,5; medic, morfopatolog al secţiei chirugie-0,5; specialist imagist sonograf al secţiei de diagnostic, recuperare şi medicină fizică-0,25;

Funcţii temporar vacante- 4,25:Ofiţeri temporar vacante-1 (concediul pentru îngrijirea copilului) - specialist, ftiziolog al secţiei ftiziologie nr.2-1;Agenţi temporar vacante-3 (concediul pentru îngrijirea copilului, studii): supraveghetor al secţiei siguranţă şi regim penitenciar-2; inspector al serviciului detenţie - 1;Personal contractual temporar vacant-0,25: asistentă medicală de operaţii a secţiei chirurgie- 0,25.Cumularea internă - 5,5 funcţii: asistentă medicală al cabinetului stomatologic, ORL, oftalm.- 0,5; asistent medical de post a secţiei boli interne - 1; asistent medical de post a secţiei boli infecţioase - 1; asistent medical cabinetului Endoscopic- 0,25; asistent medical al cabinetului diagnostic - 0,25; statist medical - 0,25; asistent medical al secţiei reanimare şi terapie intensivă- 1; asistent medical de operaţii al secţiei chirurgie - 0,75; asistent medical de post a secţiei chirurgie - 1.în concediu pentru îngrijirea copilului-8 angajaţi, dintre care 2- ofiţeri, 2 agenţi, 4-personal contractual.

Angajaţi de gen feminin - 102 din numărul total de 194 (ofiţeri- 27; agenţi - 15; personal contractual - 60).Conform tematicii şi planului tematic pentru anul 2018, au fost predate lecţiile la pregătirea tactico-specială, psihologică, pregătirea juridică, regimul secret şi pregătirea medicală. A fost predată Legea nr.300/2017 cu privire la sistemul administraţiei penitenciare, Legea nr.163 din 20.07.2017, Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiilor publice cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare.

CpPT constată, că personalul nemedical este insuficient instruit în domeniul sănătăţii publice, controlul maladiilor transmisibile (cum ar fi HIV, tuberculoza), Drepturilor Omului, prevenirii relelor tratamente, specificul activităţii cu persoanele cu dizabilităţi mentale / intelectuale şi alte nevoi speciale, protecţiei datelor cu caracter personal, securităţii ocupaţionale etc.

PERSONAL M EDICAL

21

Page 23: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Spitalul penitenciar se confruntă cu un deficit de personal medical, inclusiv circa 40% medici. Consiliul menţionează ca urmare a insuficienţa personalului medical condiţionează eşecul în asigurarea examinărilor medicale, consultaţiilor şi acordării îngrijirii prompte - circumstanţe ce potrivit articolului 3 din CEDO, în funcţie de consecinţe, pot f i calificate ca tortură, tratament inuman sau degradant.25

Statele medicale ale spitalului penitenciar, la 30.06.2019Nr.paturi

medici Personsmedica

ilmediu

Personal medical inferior/deservire

state vacante state vacante state vacanteSef adjunct activitate curativă

- 1 0 - - - -

Asistentă medicală principală

- - - 1 0 - -

S. boli interne 36 2,5 1 6 0 -

S. boli infectioase 34 3 2 6 1S. Chirurgie 45 8 0,5 7,25 2,5 1,5 0,5S. psihoneurologie 45 2,5 1,5 6 0 1 0S. ftiziologie nr.l (TB sensibilă)

70 3 0 6 0 1 0

S. ftiziologie nr.2 (TB rezistentă)

100 3 2 6 0 1 0

S. diagnostic, recuperare şi medicină fizică

- 3,25 1,5 3,75 0

S. anesteziologie, reanimare şi terapie intensivă

2 1,5 1 0

S. internare, medici de garda şi statistica medical

- 6 2 2,25 0 - -

Laboratorul clinic diagnostic

" 3 0 5 0,25 - -

Farmacia - 2 1 0 0TOTAL 330 37,25 13 50,25 2,75 •5,5 0,5 .

% 34.9% 5,:5% -

La data de 22.07.2019, gradul de ocupare a funcţiilor în P16 este de 88% (180 din 204 funcţii). In total sunt 24 de funcţii vacante, dintre care 11 funcţii vacante pentru personalul medical: un şef de secţie (anesteziologie, reanimare şi terapie intensivă), medici de gardă, ftiziolog, radiolog, anesteziolog reanimatolog, fizioterapeut, morfopatolog, imagist sonograf, infecţionist, infirmier, asistenţi medicali, felcer-laborant. De asemenea, sunt 5,75 funcţii temporar vacante, dintre care 3,75 sunt pentru personalul medical şi 5,5 funcţii pentru cumularea internă, dintre care majoritatea sunt pentru asistenţii medicali.Analiza indicatorilor activităţii Penitenciarului nr. 16 pe domeniul „resurse umane”, denotă dublarea numărului de funcţii vacante în 2019. I semestru (24), comparativ cu anul

25 Pavalache c. României 38746/03; Khudobin c. Rusiei 59696/00, Hummatov c. Azerbaijan 9852/05

22

Page 24: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

2017, când erau 12,5 funcţii vacante. Totodată, numărul nou-angajaţilor pe parcursul anului 2018 şi semestrul I 2019 (câte 6 persoane) e de patru ori mai mic, comparativ cu anul 2017, când au fost angajate 26 de persoane. Lipsa personalului în instituţie este şi o problemă de management defectuos şi nu ţine exclusiv de nedorinţa persoanelor de a se angaja în Penitenciarul nr. 16 din cauza regimului specific de activitate.Alarmant este faptul că în statele de personal există doar 0,5 funcţie de infirmier, restul atribuţiilor de infirmieri (14) sunt ocupate de deţinuţi, care nu au pregătire specială!

Problema menţionată, coroborat cu deficitul de personal medical şi de supraveghere, duce la situaţii de implicare a deţinuţilor angajaţi în secţia de deservire în asigurarea accesului la medic (colectarea verbală a solicitărilor), scurgerea informaţiilor cu caracter medical (date cu statut special) prin implicarea deţinuţilor în activităţi medicale cum ar f î prelucrarea instrumentarului medical şi curăţenia în birourile medicale.

Personalul medical al spitalului penitenciar este constituit din 2 categorii de funcţii: ofiţeri şi agenţi care sunt funcţionari publici cu statut special şi personal contractual. în categoria ofiţerilor sunt şefii de secţii/laborator/farmacie, care au gradul de comisar de justiţie şi unii specialişti (dermatovenerolog, psihiatru, medic de gardă, laborant, chirurg, stomatolog, ftiziolog) care au grad de inspector principal de justiţie. însă, cea mai mare parte din medici şi asistente medicale fac parte din categoria personalului contractual, ponderea fiind de 2 la 1. Deşi atribuţiile funcţionale şi responsabilităţile sunt similare, funcţionarul public cu statut special şi personalul contractual sunt remuneraţi diferit fapte ce demotivează angajaţii. Personalul contractual este salarizat în conformitate cu Anexa 9 a Legii 270/2018, iar funcţionarii publici cu statut special conform Anexei 6 a aceluiaşi act legislativ (diferenţele de salariu pot fi de 2000-2500 lei). Personalul contractual lucrează 7 ore pe zi, iar funcţionari publici cu statut special 8 ore pe zi şi nu au dreptul să cumuleze funcţii.Cu ofiţerii şi agenţii nu sunt încheiate contracte individuale de muncă, iar gărzile de 24 de ore nu sunt achitate, având doar dreptul de a beneficia de zile libere suplimentare în baza unui raport. Insuficienţa personalului în secţiile medicale devine mai critică, atunci cind unicul medic după un serviciu de 24 ore îşi ia zi liberă. Reieşind din suprasoliciatea personalului suferă considerabil activitatea de bază, realizarea atribuţiilor funţiei deţinute şi calitatea actului medical.Deşi nivelul de satisfacţie a deţinuţilor privind serviciile medicale, prestate în spitalul penitenciar nu a fost nici o dată măsurate, din activităţile Consiliului ce include comunicarea cu persoanele private de libertate, precum şi persoanele recent eliberate din custodie, deducem că gradul de mulţumire asupra serviciilor medicale este sub pragul de satisfăcător.Normativele pentru personalul medical nu corespunde actelor normative naţionale în domeniul sănătăţii. în Secţia chirurgie a P16 (selectată aleatoriu pentru analiză) activează 2 medici chirurgi (şeful de secţie şi un chirurg) la 45 de paturi. în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii 100/2008 cu privire la normativele de personal medical26, unui medic trebuie să îi revină 12-14 paturi chirurgicale (instituţii republicane).Conform statelor de personal, în Secţia chirurgie mai activează un specialist stomatolog, medic oftalmolog, ginecolog, medic otorinolaringolog (0,5), medic morfopatolog (0,5), medic

26 http://old2.ms.gov.md/sites/default/files/legislatie/ordin nr. 100 din 10.03.2008.pdf

23

Page 25: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

traumatolog-ortoped (0,5), medic oncolog (0,5), care, conform raportului de activitate pentru anul 2018, au oferit de 5 ori mai multe consultaţii decât au realizat intervenţii chirurgicale, acestea constituind doar 19%. Respectiv, activitatea de bază a acestor medici este consultativă şi nu chirurgicală.Consiliul constată, că nu există o procedură internă de evaluare a satisfacţiei muncii angajaţilor Penitenciarului nr.16, ultima dată fiind evaluată de către ANP în 2017. Unii angajaţi, cu care s-a discutat, au calificat climatul organizaţional ca satisfăcător (au fost rugaţi să dea un calificativ de la nesatisfacător până la foarte bun).

Securitatea muncii | | .. ’Supraveghetorii asistă la realizarea consultărilor medicale, inclusiv la examinarea medicală iniţială la faza de admitere a deţinutului în instituţie. Fapt ce compromite asigurarea efectivă a garanţiei medicale precum şi încalcă flagrant dreptul la confidenţialitate al pacienţilor.La nivel instituţional în Penitenciarul nr. 16 există planul de management al riscurilor, deşi la nivel de implementare nu este suficient asigurată securitatea muncii supraveghetorilor, în special a celor ce intră în contact cu deţinuţii ce au maladii contagioase. în fapt, agajaţii respectivi nu beneficiază de sporuri salariale pentru activitate în condiţii nocive, de care beneficiază personalul medical contractual.Perfecţionarea personaluluiîn anul 2018 au fost instruiţi 21 de angajaţi ai penitenciarului: 4 angajaţi au participat la instruiri iniţiale şi 17 - la cursuri de perfecţionare de scurtă durată, 1-2 săptămâni; precum şi alţi 14 angajaţi instruiţi pe parcursul semestrului I în 2019. Comparativ cu anul 2017, când de instruire au beneficiat 36 de persoane, numărul instruirilor în anul 2018 s-a diminuat cu 40%. Nu se atestă participarea angajaţilor la cursuri de instruire de lungă durată, cum ar fi studii doctorat, masterat ori secundariat clinic.Personalul medical beneficiază de instruiri în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi în cadrul Centrului de Educaţie Medicală Continuă a Personalului Medical şi Farmaceutic cu Studii Medii. în 2018 cursuri de perfecţionare au urmat 11 medici şi 17 asistente medicale.

PREGĂTIRE ÎN DOMENIUL PREVENIRII TORTURII ŞI RELELOR TRATAMENTE

Protocolul de la Istanbul, Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante şi protocolul său opţional, Regulile minime standard ale Naţiunilor Unite pentru tratamentul deţinuţilor, prevăd că documentarea torturii trebuie să fie incluse în planul de instruire anual, precum şi instruirea iniţială a personalului angajat. în fapt, instruirea împotriva intimidării sau represiunii ("Linii directoare San Jose")27 nu sunt incluse în planul de instruire şi nu sunt suficient cunoscute de către personalul penitenciar.

în scopul instruirii eficiente a efectivului în anul 2018, la tema „Protocolul de la Istanbul” a fost invitată dna Ludmila Popovici, director executiv a RCTV „Memoria”. Instruirile personalului medical privind documentarea torturii se realizează preponderent prin autoinstruire şi în cadrul 2

2Titţj3.; / /d o c ş to r^ I• h O I ) 6 s u q - \ 111; X1091 0o2 1'eK al lS27qv|?Che6dslpF%2FUJwxlTlCOp6pApv%2FKS4sCgBICldCOEV43rwHlwkdiOZvdiUPFK.SS4A2Lt07glgkxlLOHgXBOK.sf5U0G2pTrt8AZnlZ

24

Page 26: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

şedinţelor de bilanţ. Ultima instruire privind documentarea leziunilor corporale pentru personalul medical a fost în 2012.

Totodată, cosntatăm că nu există proceduri instituţionale aprobate privind rolul personalului nemedical în implementarea prevederilor Protocolului de la Istanbul, fiind eronat considerată o responsabilitate exclusiv medicală.

/. Asigurarea accesului nediscriminaidriu la asistentă medicală, medicamente şi măsuri p reven tive le calitate adecvată, în Condiţii sigure şi în timp util, conform necesităţilor de sănătate * f f "Tf: (f

1. Asistenţă medicală oferită nu corespunde standardelor calităţii28

Asistenţa medicală, trebuie să fie accesibilă, precum şi calitativă, doar altfel aceasta poate reduce riscul unor prejudicii grave aduse vieţii şi sănătăţii pacienţilor. Spitalul penitenciar nu deţine autorizarea sanitară şi nu este acreditată ca instituţie medicală. Respectiv, prestarea serviciilor medicale în această instituţie este înafara prevederilor legale în vigoare.29

Deşi în prezent sunt realizate activităţi de reparaţie şi reconstrucţie, în multe încăperi, birouri ale medicilor, saloane cu pacienţi, se constatată încălcări grave ale regimului sanitar- epidemiologic. Spre exemplu, în multe saloane nu se respectă spaţiul (m2) atribuit de standarde pentru un pacient, sala de operaţie are echpament învechit şi uzat, biroul medicului de la internare, unde are loc consultarea şi triajul tuturor pacienţilor la internare nu are conexiune la apă, nu este nici o posibilitate de spălare a mâinilor, sala nu are dotarea necesară cu echipamentul elimentar necesar la examenul medical (triajul) pentru internare.

încălcările grave ale regimului sanitar-epidemiologic, constatate pe durata vizitei de monitorizorare, afectează esenţial calitatea actului medical prestat pacienţilor şi cresc evident riscul unor infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale) care pot prejudicia grav sănătatea pacienţilor aflaţi în această instituţie. Cu toate acestea, pe parcursul ultimilor 5 ani nu a fost raportate cazuri de infecţie nozocomială, ce ridică întrebări serioase privitor managementul riscurilor în instituţie şi transparenţa procesului intern de monitorizare şi raporte.

Recomandări:

> Este stringent necesar de a schimba statutul juridic al acestei instituţii şi acreditarea în calitate de prestator de servicii medicale cu implementarea efectivă a protocoalelor medicale, respectării regimului sanitar-epidemiologic şi dotarea corespunzătoare unei instituţii medicale.

28 http://89.32.227.76/public/info/Ghid/standartc/29 http://old2.ms.gov.md/?q=activitate/evaluare-acreditare

25

Page 27: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

2. Accesul la asistenţă medicală calificată este limitat din cauza asigurării insuficiente a instituţiei cu personal medical.

în instituţie se constată o insuficienţă acută de personal medical, există multe locuri vacante de medici. Totodată, funcţiile prevăzute pentru asigurarea cu personal medical nu sunt în conformitate cu standardele prevăzute în Ordinul nr. 100 din 16.02.2015 din 10.03.2008 cu privire Ia Normativele de personal medical. Spre exemplu, conform Normativelor aprobate, în secţiile terapeutice trebuie să fie prevăzute 1 funcţie de medic la 14-17 paturi, 1 asistentă medicală la 16-18 paturi. Penitenciarului nr. 16 în secţia ftiziologie la 70 - 100 de paturi asigură un singur post de asistent medical.

Spitalul nu are prevăzut funcţie de infermier, fapt ce face ca aceste servicii să fie acoperite de către deţinuţi, fapt ce generează multiple probleme legate de confidenţialitatea datelor medicale şi compromite accesibilitatea serviciilor.

Puţini medici, acestea sunt angajaţi ca funcţionari publici cu statut special şi nu le este prevăzută remunerarea gărzilor de noapte, fiind oferite zile libere. Plecarea medicilor în zilele nelucrătoare, acutizează şi mai mult insuficienţa de cadre medicale, fiind situaţii când în instituţie nu este nici un medic, în special în cazurile când medicul de gardă pleacă cu un pacient în escortă la alte instituţii medicale. Prin urmare, pacienţii din instituţie rămân fără careva supraveghere medicală, fapt generează riscul unor întârzieri de acordare a ajutorului medical necesar în cazuri de urgenţe medicale.

Recomandări:

> A revedea statutul medicilor angajaţi în sistemul penitenciar, pentru a face posibilă remunerarea gărzilor, nu doar oferirea de zile libere.

> A elabora şi implementa efectiv o strategie / plan de acţiuni în vederea asigurării spitalului penitenciar cu cadre medicale

3. Atitudine discriminatorie faţă de persoanele deţinute care fac parte din categoriile asigurate de stat, pentru asistenţa medicală a cărora se achită dublu din banii publici.

Nu este prevăzut mecanismul de acordare a asistenţei medicale de lungă durată pentru categoriile de persoane care cad sub incidenţa persoanelor asigurate medical. Potrivit legislaţiei în vigoare, sunt stabilite anumite grupuri care beneficiază de asigurarea medicală acoperită de stat, precum femeile gravide, persoanele care au nevoie de asistenţă psihiatrică, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu diabet etc. De facto, pentru accesarea serviciilor medicale externe destinate categoriilor menţionate, ANP achită anumite costuri către instituţiile medicale contractate (investigaţiile gravidelor, naşterea, serviciile oncologice etc.), deşi costurile în cauză urmează a fi acoperite de CNAM. Problema vizează şi deţinuţii ce muncesc pe teritoriul penitenciarului, întrucât pentru acestea nu sunt achitate nici contribuţiile sociale şi nici cele medicale obligatorii.

Recomandări:

> Eliminarea practicelor de achitare a serviciilor medicale din contul sistemului penitenciar pentru categoriile de persoane asigurate;

> Asigurarea plăţilor către CNAM şi CNAS ce rezidă din munca remunerată prestată de către deţinuţii;

26

Page 28: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

> Abrogarea prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 300 din 21.12.2017, ca fiind discriminare în acces la asigurarea socială şi medicală a deţinuţilor muncitori,

4. Condiţii diferite de întreţinere şi atitudine discriminatorie din partea personalului instutuţiei reieşind din segregarea după ’’apartenenţă de grup” conform culturii lumii interlope.

în instituţie sunt respectate strict ’’legile nescrise” ale culturii interlope cu segregare pe anumite grupuri ale deţinuţilor, începând cu grupul celor ”de elită”, până la grupul ”de umiliţi”. Segregarea este favorizată de atitudinea diferită faţă de pacienţi din partea personalului instituţiei, fapt ce se realizează prin plasarea acestora în condiţii de spitalizare semnificativ diferite. Totodată, se constatată că unii pacienţi se aflau în saloanele/celulele altor secţii, contrar unde erau de fapt internaţi. De exemplu, în secţia infecţioase au fost identificate saloane pentru grupuri defavorizate de pacienţi din secţia terapie. Personalul medical din secţie nu cunoaştea care este situaţia acestor pacienţi, considerându-i după altă secţie şi fiind absolut indiferentă cu privire la numărul sau starea lor.

Secţia chirurgie este suprapopulată având 47 de persoane la 45 paturi. Totodată, perimetrul saloanelor este supraestimat, întrucât nici un salon nu corespunde standardului internaţional în ce priveşte metri pătraţi per persoană. Situaţie extremă a fost depistată într-un salon, unde la 12 persoane sunt asigurate 10 paturi, pe un perimetru grav sub limita acceptabilă. Reieşind din problema oncologică a cavităţii bucale a unui pacient din salonul menţionat, toţi ceilalţi sunt nevoiţi să sufere suplimentar din cauza mirosul insuportabil şi înţepător a procesului de putrifacţie..

Recomandări:

> Reevaluarea capacităţii fiecărui salon şi neadmiterea plasării persoanelor peste limita standardului internaţional.

> Elaborarea unei scheme privind perimetrul saloanelor disponibil necondiţionat efectivului responsabil de determinarea plasării persoanelor în saloane.

> La determinarea salonului specific unde urmează a f i plasat pacientul, de a se lua în calcul necesităţile de rezidă din starea de sănătate (de exemplu în caz de TBC, persoanele trebuie plasate în saloane cu un perimetru mai mare decât standardul general);

> Eliminarea practicilor de neglijare a grupurilor defavorizare, prin asigurarea tratamentul şi condiţiilor egale fără a face diferenţiere bazată pe un statut real sau percepută.

5. Ineficienţa măsurilor preventive necesare pentru depistarea maladiilor în faze incipiente.

în cadrul vizitei au fost deduse lacune în monitorizarea stării de sănătate a deţinuţilor în cadrul altor penitenciare din ţară. Au fost depistate cazuri când deţinuţi care au fost internaţi iniţial în secţia terapie cu diagnosticul unor maladii cronice, de exemplu cu diabet zaharat insulinodependent, patologie cardiacă etc., însă ulterior se depistează TB-forma activă, fiind transferaţi în secţia ftiziologie. Situaţiile respective pun la îndoială calitatea controlului profilactic realizat în penitenciare. Este necesar de iniţiat monitorizarea tematică a calităţii asistenţei medicale acordate în penitenciarele din ţară (asistenţa medicală de ambulator).

27

Page 29: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

II. f ig u ra rea dreptului du :i 11 informat despre starea sănătăţii, tratamentul posibil şî participarea ian procesul de deci/ic asupra măsirilor in\asi\e aplicate.

1. Nu este asigurată dovada informării adecvate a pacientului cu privire la intervenţia medicală invazivă aplicată.

în instituţie există un formular foarte general numit ’’acord informat al pacientului”, care nu corespunde cadrului normativ în vigoare cu privire la informarea pacientului şi obţinerea consimţământului informat. Pentru a realiza această prevedere, sunt recomandate acordurile informate standardizate. în aceste formulare pacientului trebuie să i se aducă informaţie într-un limbaj simplu, nemedical, cu privire la tipul şi scopul intervenţei, complicaţiile posibile, beneficiile şi riscurile30.

Recomandare:

> Este necesar de f i elaborate şi aplicate formulare standard privind acordul informat pentru intervenţiile care se realizează în instituţii.

2. Nu există o procedură standardizată cu privire la gestionarea cazurilor când deţinuţii refuză tratamentul.

Din discuţiile cu personalul medical s-a constatat că frecvent au loc cazuri când deţinuţii refuză asistenţa medicală propusă - chiar dacă se află în stare gravă. Medicii acţionează intuitiv, fără a avea ca bază o procedură clară şi standardizată privind acţiunile care urmează a fi întreprinse. Pentru a fixa refuzul, medicul recurge la filmare pe propriul telefon, alteori constată în scris.

Recomandare:

> Elaborarea proceduri şi formularului standardizat privind înregistrarea refuzului deţinutului la asistenţă medicală şi acţiunile personalului medical. Procedura trebuie să prevadă cazurilor când deţinutul îşi exprimă refuzul sau nu poate semna formularul.

3. Lacune în informarea pacientului despre necesitatea asigurării continuităţii tratamentului la eliberare din sala de judecată

Consiliul constatată multe cazuri când persoanele care se află la tratament pe motiv de maladie acută, cronică sau infecţioasă, sunt eliberate din sala de judecată fără a f i informaţi corespunzător despre necesitatea de a asigurara continuitatea tratamentului şi riscurile întreruperii.

Această situaţie poate crea situaţii de risc grav pentru viaţa şi sănătatea pacientului externat, iar la eliberare, aceasta nu are posibilitate să-l continue. Procedura actuală prevede că, informaţia medicală poate fi pusă la disoziţia pacientului în baza cererii. Răspunsul la cerere poate dura mai multe zile, fapt ce poate compromite continuitatea tratamentului şi determina agravarea stării de sănătate, care nu cunoaşte ce medicamente a primit în penitenciar. Tratamentul întrerupt (de exemplu, cu antibiotic sau preparate cardiace) poate avea consecinţe grave pentru pacient. Totodată, persoana eliberată poate să nu deţină poliţă medicală şi după eliberare nu are posibilitate imediată să se spitalizeze sau să se adreseze

30a se vedea Legea nr. 263-XVI din 27.10.2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, art.9, pt.3, 5 ş Ghidul privind aplicarea procedurii de comunicare şi consigliere a pacienţilor aprobat prin Ordinul MSMPS al RM nr.425 din 20 martie 2018.

28

Page 30: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

pentru asistenţă medicală pentru stabilirea repetată a diagnosticului (la libertate). Astfel, se pierde timpul necesar tratamentului în termenul necesar pacientului, fapt care poate să îi agraveze stare de sănătate după eliberarea din sala de judecată.

1. Accesul Ia informaţia medicală de persoane neautorizate.

Dosarele medicale sunt stocate şi arhivate de către unul dintre deţinuţi. Totodată, deţinuţii îndeplinesc funcţia de infermier, având acces în încăperi ale personalului medical, inclusiv având acces la fişele medicale. In partea ce vizeazî consultaţiile medicale, aceastea sunt realizate în prezenţa supraveghetorului.

Nu se respectă prevederile Ordinului DIP nr. 228 din 16.09.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind protecţia datelor cu caracter personal despre starea de sănătate a persoanelor deţinute în custodia Departamentului Instituţiilor Penitenciare.

I N . Respectarea dcmnilăţii persoanei în detenţie, evitarea suferinţei ş>i durerii nenrgiimeiilnle. Iralament ajustat neeesităţilur şi particularităţilor pacientului

1. Condiţii inumane şi degradante de întreţinere a deţinuţilor.

Instituţia se confruntă cu deficit de spaţiu în unele secţii, astfel a fost indentificată situaţia când în una din secţii la 45 de paturi sunt 54 de pacienţi. Supraaglomerarea este condiţionată şi de faptul că nu este făcută corect planificarea paturilor necesare, contrar normativelor. Potrivit Ordinul nr. 100 din 16.02.2015 din 10.03.2008, numărul de paturi spitaliceşti pe fiecare profil se calculează după formula31:

Nps= Nbtr x Dms Dmpu

Sălile pentru proceduri în mai multe secţii sunt dotate cu bară grilată, iar manoperele medicale sunt efectuate deţinuţilor printre gratii. Consiliul reaminteşte despre recomandarea CPT privind excluderea acestor practici de acordare a asistenţei medicale printre bare/gratii care se consideră umilitoare şi degradantă.

2. Nu sunt prevăzute condiţii pentru pacienţii cu necesităţi speciale.

în instituţie nu există condiţii pentru detenţia persoanelor cu dizabilităţi. Instituţia nu satisface cerinţele minime de accesibilitate, spre exemple lipsesc rampe, vicee accesibile. Este de menţionat că secţia chirurgie se află la etajul 3, ceea ce face imposibilă deplasarea independentă de către o persoană cu dizabilităţi locomotorii fără suportul unei persoane terţe, Fapt ce poate condiţiona violarea dreptului de a nu fi supus relelor tratamente32.

31 Nps - numărul necesar de paturi; Nbtr - numărul de bolnavi trataţi pe paturi de profil în instituţia respectivă în anul precedent (numărul bolnavilor care au nevoie de spitalizare); Dms - durata medie de spitalizare pe patul de profil; Dmpu - durata medie de utilizare a patului de profil în an32 Price contra U.K., CtEDO 10 Jul 2001

29

Page 31: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

în secţia chirurgie a fost identificat un pacient cu stare după intervenţie chirurgicală pentru înlăturarea unei tumori a cavităţii bucale. Pacientul are cavitatea bucală mutilată, nu are capacitate să mestece desinestătător, fiind nevoit să îşi introducă prin un tub mâncarea mărunţită în faţa altor 10 deţinuţi. Drept urmare a problemei de sănătate, în salon persistă permanent un miros insuportabil. Această situaţie condiţionează tratament degradant faţă de toţi deţinuţii din acest salon.

Recomandare:

> De revizuit distribuirea pacienţilor în saloane, ţinând cont de specificul stării de sănătate, y De a acomoda infrastructura instituţiei în vederea asigurării accesului persoanelor cu

dizabilităii la serviciile/ facilităţile disponibile în instituţie.

3. Nu există proceduri clare scrise privind supravegherea video în cadrul instituţiei

Cabinetele medicale sunt dotate cu camere de supraveghere, fapt ce în anumite circumstanţe reprezintă ingerinţă în intimitatea şi confidenţialitatea actului medical, inclusiv a manoperelor medicale. Consiliul reaminteşte cazul Gorlov şi alţii v. Rusia33, legislaţie naţională relevantă stabilea o regulă generală care le permitea administraţiilor instituţiilor penale şi centrelor de detenţie preventivă să recurgă la supraveghere video. Totuşi, aceasta nu preciza dacă trebuiau supuse supravegherii video atât zonele comune, cât zonele rezidenţiale; în ce perioade ale zilei trebuiau să funcţioneze; procedurile aplicabile şi altele asemenea. Singura obligaţie era informarea deţinuţilor, obţinându-se semnătura lor drept consimţământ pentru utilizarea camerelor CCTV. Reglementările relevante nu stabileau o regulă care să guverneze condiţiile în care măsura contestată putea f i aplicată şi revocată, durata sau procedurile de control. In măsura în care erau vizate instituţiile penale post-condamnare, dispoziţiile relevante nu specificau dacă informaţia obţinută privind conduita deţinuţilor era limitată la monitorizarea camerelor C C T V , sau dacă informaţia era înregistrată şi păstrată şi, dacă aşa era situaţia, durata păstrării acestora, motivul utilizării lor şi circumstanţele în care puteau f i distruse. Specificaţiile tehnice prevedeau posibilitatea de păstrare a înregistrărilor din sistemul CCTV pentru o perioadă de treizeci de zile.

Reieşind din statutul spital penitenciar, înregistrările video pot contribui la divulgarea stării de sănătate a deţinuţilor sau asociere cu anumite grupuri sau statut (de exemplu HIV).

Recomandare:

> Reglementarea instituţională privind supravegherea video penitenciar, în lumina deciziei CEDO şi statutului de spital-penitenciar.

i41liReşpectâ'rea dreptului de petiţionare şi denunţare a condiţii de detenţie nCadecvate

Din statistica prezentată în raportul anual şi din informaţia prezentată de la secretariatul instituţiei a fost constatat că în perioada 2017-6 luni 2019 au fost recepţionate 411 cereri care se

33 http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=179&id=1521&t=%2FRezumate-CEDO%2F2019%2FGorlov- i-altii-y-Rusia-[.cuislatio-iiatipîiala-ciirc-nu-tlispuTio-de-uarantii-inipt>tri\a-tibnxului-in-pri\ intii-suprav egheni-v ideo- permanente-a-detinutilor-in-celulele-lor-Incalcare&fbclid=IwARldd2YEWffiiBmvcbeiTnH FLwt5fCwE100dOYWrnEgnvqmZi4d4bXAioHo

30

Page 32: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

referă la asistenţa medicală, inclusiv solicitări de a fi eliberată informaţia medicală, date cu privire la condiţiile de spitalizare (metraj/persoană) etc. Plângeri pe abuzuri, rele tratamente şi tortură nu sut înregistrate în 2018-2019, unicul caz - raportat în 2017.

Plângeri privind condiţiile de deţinere au fost 450: 88 (6 luni 2019), 267 (2018), 183 (2017).

Plângeri privind asistenţa medicală au fost 411: 49 (6 luni 2019), 232 (2018), 179 (2017).

Selectiv, au fost verificate răspunsurile instituţiei, care corepund conţinutului cererii şi sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Cu toate că, din discuţiile cu pacienţii şi din observarea condiţiilor de spitalizare, era evident că nu sunt respectate multe norme, acestea nu adresează în scris careva plângeri pe anumite neconformităţi. Spre exemplu, nici unul dintre cei 12 pacienţi spitalizaţi în salonul cu 10 paturi nu au scris careva plângeri pe condiţiile inumane în care se află.

Ghidaţi de subcultură, deţinuţii mai des îşi exprimă nemulţămirea prin recurgerea la greva foamei sau automutilare. Potrivit Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 478 din 2006 deţinutul este obligat să suporte cheltuielile legate de tratamentul automutilării intenţionate. Considerăm această prevedere discriminatorie, deoarece greva foamei este aceeaşi manifestare a nemulţămirii, pentru care nu este prevăzută penalizare.

Consiliul ia act de iniţiativa de revizuire a condiţiilor de penalizare a deţinuţilor în cazul situaţiilor de automutilare prevăzute în Ordinui MJ nr. 478 din 2006. Consiliul Europei din Moldova de comun cu ANP a iniţiat în 2018 revizuirea acestui ordin cu excluderea acestei prevederi şi racordarea Regulamentului de acordare a asistenţei medicale deţinuţilor standardelor internaţionale din domeniu.

începând chiar de la etapa internării/intrării în Penitenciarul nr. 16, deţinuţii/pacienţii trebuie să fie informaţii despre regulele/drepturile specifice acestui penitenciar34. De asemenea, pe parcursul aflării în penitenciar, deţinutul/pacientul trebuie să poată accesa informaţiile ce ţin de drepturile şi obligaţiile acestora (administraţia penitenciarului trebuie să afişeze sumarul informaţiei în locurile corespunzătoare din penitenciar).

In cadrul monitorizării Consiliul nu a putut identifica un mecanism clar prin care toate persoanele sunt informate regulat/periodic despre drepturile şi obligaţiile sale. Chiar dacă unele din aceste reguli sunt afişate în locurile corespunzătoare, o parte din deţinuţi nu au posibilitate de a se deplasa spre aceste locuri (datorită stării de sănătate). în acest context, Consiliul consideră că administraţia penitenciarului trebuie să intensifice eforturile ca şi pacienţii/deţinuţii care nu au posibilitatea deplasării să fie informaţii regulat despre drepturile şi obligaţiile acestora în cadrul Penitenciarului nr.16. •

Consiliul nu a putut identifica un mecanism clar de plângeri, atât pentru cereri/plângeri adresate în cadrul instituţiei, cât şi celor adresate în afara instituţiei (ANP, MJ, Avocatul Poporului, Procuraturii Generale, ONG-urilor de profil).

Fiecare deţinut trebuie să aibă în fiecare zi lucrătoare ocazia de a prezenta cereri şi reclamaţii directorului penitenciarului sau funcţionarului din penitenciar autorizat să-l reprezinte. Inclusiv

34 Regula 54 din Ansamblul de Reguli minime ale Naţiunilor Unite pentru tratamentul deţinuţilor (Regulile Nelson Mandela) https://nettsteder.regieringen.no/norlam/files/2017/08/Ansamblul-de-reguli-minime.pdf. Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală ONU la 17 decembrie 2015.

31

Page 33: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

orice deţinut/pacient trebuie să aibă voie să adreseze, fără a fi cenzurat fondul, o cerere sau reclamaţie privind tratamentul său, administraţiei penitenciare centrale, autorităţii judiciare sau altor autorităţi competente, inclusiv autorităţii cu împuterniciri de revizuire sau remediere.

Ori, unor pacienţi/deţinuţi, având în vedere starea de sănătate (imposibilitatea de a se deplasa) le este îngrădit acest drept. Astfel, Consiliul nu a putut identifica o procedură clară prin care ar fi asigurat dreptul pacienţilor/deţinuţilor de a expedia/primi scrisori/cereri confidenţiale în conformitate cu legislaţia în vigoare şi standardele internaţionale.

Internările(escortările) deţinuţilor în spitalul penitenciar sunt planificate şi de urgenţă. Internările planificate, de obicei, sunt cu un număr mai mare de persoane (de la 5 la 10 concomitent). Proceduri standarde aplicate la admitere în instituţie nu există. Până la examinarea medicului, persoanele sunt plasate în sala de aşteptare mixtă.

Examinarea medicală a persoanelor nou-sosite în instituţie se realizează într-un birou amplasat la etajul 1 (biroul secţiei de internare), lângă sala de aşteptre. CpPT constată practica de examinare medicală în prezenţa personalului de supraveghere.

Inscripţiile pentru persoanele examinate la intrare în instituţie, cât şi ulterior se realizează în fişele medicale standardizate individuale. Registru de evidenţă a persoanelor internate este perfectat de către serviciul statistică, cu includerea unui număr unic de evidenţă a fişelor medicale.

Sistem de clasificare pentru identificarea şi protejarea nevoilor anumitor grupuri de persoane, ţinând cont de vârstă, cultură, sex, religie nu există. Mai mult ca atât, în cadrul internării se evidenţiază în prim plan statutul neformal al deţinutului sau genul, care duce la plasarea în celule din afara secţiei de bază (de exemplu pentru secţiile de boli interne plasarea femeilor se realizează în secţia boli infecţioase ori psihoneurologie) ori la suprapopularea unor saloane.

Chestionare standardizate de evaluare a riscului, inclusiv dependenţă de substanţe psihoactive, probleme de sănătate mintală sau risc de suicid la momentul admiterii nu se aplică. Informaţii furnizate deţinuţilor pe înţelesul lor, cum ar fi drepturile sau condiţiile de detenţie în spitalul penitenciar, nu sunt disponibile.

Documentarea şi raportarea leziunilor corporale în corespundere cu Ordinul (comun) nr.77 din 31.12.2013 a Procuraturii Generale în mare parte nu se realizează corespunzător. Conform Statutului executării pedepsei de către condamnaţi, responsabilitatea de raportare a leziunilor corporale ţine de administraţia penitenciarului. Potrivit ordinul nr.77 din 31.12.2013 mecanismul de raportare este întărit complementar cu responsabilitatea personalului medical, în cazul în care intră în posesia informaţiilor relevante.

Dubla loialitate a personalului medical din subordinea administraţiei penitenciarului creşte riscul de înregistrări formale a leziunilor corporale şi reduce garanţiile împotriva relelor tratamente. Consiliul apreciază efortul ANP în vederea executării recomandări prin elaborarea Ordinului ANP nr.169 din 06.09.2018 cu privire la eficientizarea documentării medicale a leziunilor corporale în cadrul sistemului penitenciar. Chestionarul standardizat de raportare a leziunii traumatice implementat include descrierea circumstanţelor de apariţie, explicaţiile

32

Page 34: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

deţinutului şi descrierea' detaliată a leziunilor şi opinia medicală privind corespunderea celor expuse de deţinut şi caracterul traumei. Astfel, în caz de divergenţe, medicul poate institui prezumpţia unor pretinse rele tratamente cu raportare ulterioară conform legislaţiei în vigoroare. Personalul medical necesită instruire continuă în documentarea leziunilor corporale, pretinselor acte de tortură şi prevederile prezentului ordin şi ale Protocolului de la Istanbul („Manual de investigare eficientă şi documentare a torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante”).35 In instituţie se implementează fişă de declarare a leziunilor corporale, aprobată prin ordinul ANP în septembrie 2018. în caz de constatare a leziunilor corporale, se perfectează actul de leziuni corporale care se transmite ofiţerului de serviciu şi ulterior către ANP.

CpPT reiterează recomandarea CPT privind documentarea adecvată a leziunilor corporale, inclusiv sunt necesare instruiri suplimentare pentru personalul medical privind descrierea conformă a leziunilor corporale, precum şi corelarea între datele obiective şi spusele persoanei.

Evidenţa cazurilor de automutilare şi leziuni corporale se realizează în două Registre separate, contrar prevederilor Ordinului ANP nr. 102 din 03.07.2018 cu privire la documentaţia de evidenţă primară, utilizată în secţiile medicale din instituţiile penitenciare.

VI. S I TUAŢIA l ' T ' l ' . i : /DES TI NAŢI E ME DI CAL Ă

în spital există 79 de spaţii locative (inclusiv saloane medicale), dintre care 45 de capacitate mică (până la 5 persoane), 29 de capacitate medie (până la 15 persoane) şi 5 de capacitate mare (peste 15 persoane). O problemă identificată este lipsa spaţiului adecvat pentru cazarea deţinuţilor din secţia de deservire, o parte din care actualmente sunt cazaţi în blocul de tuberculoză (unde nu se respectă măsurule de control al infecţiei, nu lucrează sistemul de ventilare), fapt ce îi expune unui risc major de infectare şi îmbolnăvire. Consiliul solicită în mod urgent excluderea cazării persoanelor sănătoase în blocul de tuberculoză.

Instituţia se confruntă cu deficit de spaţiu pentru personalul medical, inclusiv pentru amplasarea cabinetelor pentru destinaţie medicală şi a dispozitivelor ce necesită condiţii speciale. Frecvent, din cauza lipsei spaţiilor, birourile unei secţii sunt amplasate în diferite blocuri sau etaje, pacienţii sunt cazaţi în alte secţii.

Blocurile instituţiei sunt în stare nesatisfăcătoare, necesită reparaţie. Accesul pentru persoanele cu nevoi speciale nu este acomodat, inclusiv pentru deplasarea brancardelor.

Curţile de plimbare necesită la fel reparare, dotare cu acoperiş de protecţie contra intemperiilor.

SECŢIA INTERNARE, MEDICI DE GARDĂ ŞI STATISTICA MEDICALĂ

Secţia internare, medici de gardă şi statistica medicală are mai multe birouri, amplasate la etajul 1-2 al blocului 3 şi la etajul 1 al blocului de tuberculoză.

35 http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2019/07/Raport-anual-de-activitate-CpPT-2018 Romana.pdf

33

Page 35: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Personal medical: 8,25 poziţii: sef secţie -1,0, medic de gardă - 4,0 (2,0 vacante), medic statist - 1,0, statistician medical -0,25, asistent medical -2,0.

Dotarea cabinetului de admitere a deţinuţilor necesită reparaţie, inclusiv asigurare cu echipamente şi dispozitive medicale (setul medicului de familie). în acest birou se păstrează Registrul de leziuni traumatice, unicul pe instituţie, în care se înregistrează toate leziunile corporale constatate.

Biroul necesită asigurare cu computator şi imprimantă, precum şi aparat foto în vederea documentării adecvate a leziunilor. La fel, disponibilitatea formularului de documentare în versiunea electronică şi conexiunea la internet va contribui Ia raportarea directă către Procuratură a leziunilor corporale constatate şi executarea conformă a Ordinului nr.77 a Procuraturii.în 6 luni ale 2019 sau întocmit 50 acte de examinare medicală la prezenţa leziunilor corporale. Din numărul total cazurilor: 27 cazuri depistate pe parcursul deţinerii în P 16 şi la 23 deţinuţi - depistate la sosirea în P16. Consiliul îşi exprimă îngrijorarea privind proporţia cazurilor de leziuni corporale, care indică Ia un mediu nesigur de deţinere în spitalul penitenciar. în2018 au fost înregistrate 104 cazuri de leziuni corporale şi în 2017 - 196 cazuri.

în aceiaşi perioadă au fost registraţi 23 deţinuţi cu automutilări: în P16 s-au automutilat - 12 deţinuţi şi 11 - au sosit din alte penitenciare. în 2018 au fost înregistrate 53 cazuri de automutilare, inclusiv 22 la primirea în instituţie şi în 2017 - 81 cazuri (48 depistate la primirea în instituţie).

Din cauza poziţiilor vacante, frecvent activitatea medicilor de gardă este realizată de personal din alte secţii.

Statistica medicală este amplasată în 3 birouri, care la fel necesită dotare cu mobilier, stelaje şi echipament informaţional. Raportarea privind activitatea spitalului se realizează către Direcţia Medicală ANP, care ulterior raportează către autorităţile responsabile din cadrul MSMPS.

SECŢIA CHIRURGIE

Secţia chirurgie, amplasată Ia etajul 2 şi 3 a bloculului 3. Accesul nu este acomodat pentru persoanele cu necesităţi speciale, dar nici pentru pacienţii de profil chirurgical.

Personal medical: 17,75 poziţii: şef secţie -1,0, chirurg -2,0, stomatolog -1,0, ginecolog -1,0, oftalmolog -1,0, otorinolaringolog -0,5, Asistentă medicală de operaţii -1,0 (vacant 0,25), Asistentă medicală superioară -1,0, Asistentă medicală de post -5,0 (vacant - 1,5), Asistentă medicală al cabinetului stomatologic, otorinolaringologic şi oftalmologie -0,5, Asistentă medicală a sălii de sterilizare -0,75 (vacant), Medic-morfopatolog -0,5 (vacant), Econoamă -1,0, oncolog -0,5, traumatolog-ortoped -0,5, infirmier -0,5 (vacant).

Pe parcursul a 6 luni 2019 în secţia chirurgie au fost internaţi 249 deţinuţi (35%), iar anual 2018 - 409 deţinuţi (24,1%) din 1695 internări. Au fost constatate 7 decese în 6 luni 2019 (din 8 decese în instituţie), în 2018 - 4 persoane (din 7 decese constatate).

Secţia se confruntă cu un deficit enorm de spaţiu. Totodată, au fost determinate multe cazuri de internări îndelungate, peste 6-9 luni. Pacienţi cronici, care necesită îngrijire de lungă durată, sunt

34

Page 36: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

internaţi în secţia chirurgie, care are alt scop şi costuri de întreţinere, totodată fiind limitat accesul pacienţilor cu stări chirurgicale acute. Astfel de situaţii indică un management defectuos al cazului, inclusiv şi cheltuieli finaciare ale spitalului într-o formă neadecvată.

La fel, au fost constatate condiţii deplorabile de întreţinere a pacienţilor din secţia chirurgie. în salonul cu 12 deţinuţi sunt doar 10 paturi. Pacienţii au explicat că dorm pe rând, din motivul că nu sunt paturi disponibile. Această situaţie reprezintă tratament inuman şi degradant.

Paturile sunt din placi înguste de lemn, cu o saltea subţire, provocând durere şi discomfort la somn. Paturile sunt în 2 niveluri, ceea ce înseamnă că un pacient după interveţie chirurgicală trebuie să se urce la nivelul doi, aceasta fiindu-i foarte dificil din motive de sănătate. Au fost identificate cazuri cind pacienţii stau pe scaun, fiind cu o intervenţie abdominală semnificativă, însă nu poate să se urce la nivelul 2, unde i-a fost repartizat locul, fiindcă are nevoie să se ridice des pentru a merge la baie şi, respectiv, să urce/coboare - ceea ce îi provoacă durere.

Sala de sterilizare necesită reparaţie şi dotare cu sterilizator nou.

Sala de operaţii, sala de pansamente necesită dotare cu mobilier, dispozitive medicale, masă de pansamente şi masă chirurgicală. în secţie este disponibil defibrilator.

Spaţiul insuficient nu oferă condiţiile unei săli de operaţie cu spaţiu pentru spălarea mâinilor chirurgilor, sterilizarea/păstrarea instrumentarului chirurgical, sala de pregătire peroperatorie.

Recent a fost reparată şi amenajată sala de trezire, dar care necesită asigurare adiţională cu echipament. Dar post individual de asistentă medicală nu este disponibil.

Secţia se confruntă cu o insuficienţă majoră de personal medical mediu, fapt ce expune riscului activitatea chirurgicală.

Sala de gestionare a deşeurilor medicale este amplasată la etajul 1 a blocului 3 fiind dotată cu echipament de distrugere sigură Baltner, procurat din resursele UNODC în 2015. Gestionarea deşeurilor medicale are loc în corespundere cu Ordinul DIP nr. 2011 din 13.04.2015 cu privire la aprobarea Regulamentului de gestionare în sistemul penitenciar a deşeurilor medicale rezultate din activitatea medicală şi din programele de reducere a riscurilor.Pe parcursul de 12 luni al anului 2018 au fost efectuate 91 intervenţii chirurgicale. Activitatea chirurgicală constituie - 19 %. Procentul complicaţiilor - 0 %. Pe parcursul I semestru al anului 2019 au fost efectuate 63 intervenţii chirurgicale. Activitatea chirurgicală constituie - 26%. Procentul complicaţiilor - 0 %.

SECŢIA BOLI INTERNESecţia boli interne este amplasată la etajul 2 al blocului nr. 1. Saloanele din secţie sunt situate într-un spaţiu delimitat prin gratii de cabinetul medicului şi alte spaţii auxiliare. Sala de proceduri tot este delimitată prin gratii (bară grilată). Aici sunt prezente trusele medicale necesare pentru acordarea primului ajutor în caz de urgenţe medicale. Lipseşte oftalmoscop, otoscop, puls oximetru.în secţie lipseşte sala de examinare şi staţionarul de zi, toate manipulările medicale sunt efectuate în sala de proceduri.

35

Page 37: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Secţia se confruntă cu lipsa de spaţii, saloanele predestinate femeilor sunt ocupate de către bărbaţi. Femeile sunt spitalizate în secţia boli infecţioase.Activitatea secţiei este asigurată de către şef secţie 1,0, medic terapeut 1,0 (vacant), medic pediatru - 0,5, asistenţi medicali 5,0, asistentă medicală superioară - 1,0.Pe parcursul a 6 luni 2019 în secţia boli interne au fost internaţi 142 deţinuţi (20,4%), iar anual 2018 - 409 deţinuţi (24,1%) din 1695 internări. Nu a fost constatat nici un deces in 6 luni 2019 (din 8 decese în instituţie), în 2018 - 1 persoană (din 7 decese constatate).La momentul vizitei în secţia de terapie se aflau la tratament 24 pacienţi. Din ei: Diabet zaharat - 7, Hipertensiune arterială - 6, Pneumonie acuta-1, Gastrită cronică-2, Ciroză hepatică de etiologie virală - 2, Ciroză de etiologie idiopatica - 1, Patologia glandei tiroide - 2, Hepatite cronice de etiologie virale -3. Respectiv, marea majoritate a pacienţilor din secţie suferă de patologii a tractului digestiv (13 persoane).In urma evaluării fişelor medicale a bolnavului din staţionar (formular 003/e) s-a constat următoarele:Medicul dispune de formular 003/e- fişa medicală a bolnavului din staţionar, care este adaptată conform specificului activităţii instituţiei. De menţionat, ca fişele medicale ale deţinuţilor, care conţin date cu caracter personal sunt păstrate în spaţii deschise (în biroul medicului pe masă sau pe un dulap, dar nu în safeu. Conform art.30 alin. (1) din Legea nr. 133 din 08.07.2011, la prelucrarea datelor cu caracter personal, „operatorul este obligat să ia măsurile organizatorice şi tehnice necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum şi împotriva altor acţiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce priveşte riscurile prezentate de prelucrare şi caracterul datelor prelucrate”.

La orice intervenţie medicală, inclusiv şi pentru recoltarea, păstrarea şi utilizarea tuturor produselor biologice prelevate din corpul pacientului, în instituţie se realizează înscrierea respectivă în fişa medicală, însă cu părere de rău nu în toate fişele este prezent consimţământul pacientului, fiind semnat doar de către medicul curant.

în majoritatea fişelor medicale sunt descrise acuzele, examenul obiectiv, diagnosticul, planul de investigaţii. Zilnicele încep în mod obligatoriu cu fixarea datei vizitei. Pacienţii aflaţi în stare de gravitate medie se vizitează în fiecare zi, în zilnice menţionîndu-se numaidecît şi ora vizitării. Cazuri de indicare a tratamentului incorect cât priveşte regimul de dozare a medicamentelor, cantitatea medicamentelor prescrise nu au fost înregistrate. ®

Diagnosticul clinic se fixează la momentul externării pacientului, la externarea pacientului din secţie medicul întocmeşte epicriza de externare; la externare pe verso a foii de titlu a Fişei medicale se completează cu menţionarea, conform cerinţelor.

Pacienţii sunt investigaţi parţial în conformitate cu Protocoalele Clinice Naţionale. Medicul a prezentat Protocoalele clinice standardizate pentru medicii de familie, doar că nu erau anexate toate ca număr şi lipseau ultimele protocoale.

Pacienţii cu Diabet zaharat tip I administrează Insulină umană procurată de către administraţia ANP ceea ce demonstrează, că instituţia nu beneficiază de Programul naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021. La necesitate majoritatea pacienţilor sunt consultaţi de către medicul oftalmolog, endocrinolog din sectorul civil în baza unui contract de prestări servicii încheiat de ANP.

36

Page 38: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

SECŢIA BOLI INFECŢIGASE

Secţia boli infecţioase este amplasată la et.l, bloc 1.

Personal medical: 10 funcţii (şef secţie -1, medic infecţionist -1,0 (vacantă), dermatolog -1,0 (vacantă), asistent medical -5,0, asistentă medicală superioară -1,0, soră econoamă -1,0.Secţia este aplasată la etajul 1 al blocului nr.l. Intrarea în secţie nu este accesibilizată pentru persoanele cu nevoi speciale. Saloanele sunt te tip închis, dotate cu gratii şi uşi metalice. In fiecare salon este grup sanitar. Baia este amplasată în secţie, fiind comună cu secţia boli interne. Sala de proceduri este asigurată cu bară grilată. Din cauza lipsei în instituţie a spaţiilor pentru deţinere separată a femeilor, secţia frecvent este utilizată pentru deţinerea pacientelor din alte secţii (boli interne, chirurgie), fapt ce perturbează organizarea asistenţei medicale, inclusiv generează probleme legate de responsabilitatea medicală (fişa se află în altă secţie, altă asistenţă medicală de facto trebuie să asigure executarea prescripţiilor medicale). în acest sens, putem constata în instituţie probleme legate de acordarea asistenţei medicale femeilor.Activitatea secţiei este asigurată de către 10 funcţii de personal: şef secţie -1,0, medic infecţionist -1,0 (vacantă), dermatolog -1,0 (vacantă), asistent medical -5,0, asistentă medicală superioară - 1,0, soră econoamă -1,0.Pe parcursul a 6 luni 2019 în secţia boli interne au fost internaţi 125 deţinuţi (18,0%), iar anual 2018 - 313 deţinuţi (18,5%) din 1695 internări. Nu a fost constatat nici un deces in 6 luni 2019 şi în 2018.La momentul vizitei în secţie se aflau la tratament 34 pacienţi cu diferite patologii infecţioase, precum hepatite virale, infecţia HIV SIDA, sifilis. De remarcat, că fiecare salon este delimitat prin gratii, ca şi cabinetele medicale. Sala de proceduri tot este delimitată prin gratii. în secţie de asemenea lipseşte sala de examinare a pacientului şi staţionar de zi. Perfuziile intravenoase sunt administrate pacienţilor în saloane, fără supravegherea personalului medical.Fişele medicale ale bolnavului din staţionar (formular 003/e) sunt completate conform ordinului MS nr. 265 din 03.08.2009 „Instrucţiunea cu privire la completarea Fişei medicale a bolnavului de staţionar (F 003/e)”.

tŞ E G TIA P S 1IIO N E U R O L O GIE | |

Secţia psihoneurologie, amplasată la etajul 2, bloc 2 deasupra blocului alimentar şi depozitelor pentru produse alimentare. Personal medical: 9,5 funcţii: şef secţie -1, medic ipsihiatru -1,0 (vacantă), neurolog -0,5, asistent medical -5,0, asistentă medicală superioară -1,0, soră econoamă - 1,0 .

Secţia a fost renovată în anul 2012-2013, fiind intr-o stare relativ bună. Există două saloane cu supraveghere video continuă unde sunt plasaţi deţinuţi la decizie medicală, dar şi persoane care sunt la greva foamei ori cu suspecţie la simularea bolii.

Sala de proceduri este dotată cu bară grilată, necesită dotare cu echipament şi climatizor în vederea păstrării conforme a medicamentelor.

37

Page 39: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

în secţie este amplasat cabinetul pentru electroencefalografie, echipamentul este mai mult de 10 ani uzură.

în secţie este amplasat cabinetul medicului psiholog, dar poziţia este vacantă. Activităţi de ergoterapie, suport psihologic ori psihodiagnostic nu sunt disponibile.

în conformitate cu regulamentul spitalului pacienţii cu tulburări mintale şi de comportament sunt deserviţi în secţia comună de psihoneurologie.

Indicatorii de bază ai secţiei şi ponderea serviciului în numărul total de servicii se prezintă după cum urmează36:

ţJ it fe P J ^IBlBBBjBll i : \ t c r - '1 r IMS jg llle c ta â td z /p a l

L fipM iy...u â l i l l P f«raţj( p

din .1.**

2 a ş l l f l f l l l î i i l l

:2 f t M îŞ l | |

i f i s î f f la

2 5 .12 .18

Reale 1 Extern.

P-I(i loial 1 330 15(> 1695 102 1 (>5h 102 7 188 71505 70798

45 19 344 342 i .10 | 2 21 10360 .. 9881

în primul semestru al 2019, din numărul total de bolnavi internaţi au fost pregătite actele pentru prezentare la Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii (CNDD) la 31 pacienţi, din ei primar 14, de către Penitenciarul nr.16 - Pruncul au fost prezentaţi - 9 pacienţi. La examinarea tuturor fişelor pacienţilor internaţi în secţia psihoneurologie la momentul vizitei de studiu, la doi pacienţi se pregăteau actele pentru prezentarea la CNDD. CpPT menţionează această practică drept pozitivă prin prisma accesibilităţii la prestaţii şi servicii sociale pentru persoanele cu dizabilităţi psiho-sociale şi intelectuale din detenţie, dar şi colaborarea cu sistemul naţional de protecţie socială.

Mortalitatea în secţia psiho-neurologie în ultimii 3 ani se prezintă în felul următor

^Mortalitatea totală (abs) la«#? 24 22 . 7

Psihoneurologie, % 0.6% 2,4% 0.6%Observăm un indiciu mai mare de letalitate în secţia psihoneurologie a spitalului penitenciar comparativ cu letalitatea în Spitalul Clinic de Psihiatrie (in 2018 - 19 decedaţi la 6730 internaţi = 0.3%37), şi comparabil în relaţie cu SP Bălţi (in 2018 - 51 decedaţi din 7783 internaţi = 0.66)38.'

36 Raportul anual 2018

37 Raportul statistic F36/a_SCP 2018

38 Raportul statistic F36/a_SPB_2018

38

Page 40: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

DISPONIBILITATEA

Asigurarea cu personal medical

Toate posturile în secţie sunt ocupate la 100%. O unitate de medic psihiatru la moment este suspendată pentru o investigaţie legală39. Funcţia medicului psihiatru o cumulează pentru moment şeful secţiei, medic psihiatru.

Acoperirea cu medici şi lucrători medicali pentru volumul de paturi în secţie se apreciază ca bună, dat fiind faptul că în sectorul civil activează aproximativ un medic psihiatru la 16 paturi de staţionar iar acoperirea statelor de medici în staţionarul de psihiatrie este de aprox. 85%40.

Acoperirea cu alţi specialişti indispensabili în domeniul sănătăţii mintale, cum ar fi psihologi clinicieni, psihoterapeuţi, ergoterapeuţi nu este asigurată. Subiectul va fi desfăşurat la compartimentul calitatea serviciilor. Din relatările medicilor secţiei au fost întreprinse încercări de a antrena specialişti din cadrul secţie de psihologie şi educaţie în lucrul secţiei, însă la moment nerezultativ.

Asigurarea cu medicamente

Lista medicamentelor disponibile pentru moment constă din 10 poziţii de pastille şi 6 poziţii de medicamente injectabile:

Forme tabletare: Forme injectabile:Clorpromazin DiazepamAlprazolam ClorpromazinaDiazepam HaloperidolFlaloperidol FenitoinaClozapinä SulpiridClonazepam NaloxonZolpidemTramadolRisperidonä »SertralinäPentru comparaţie, aducem medicamentele disponibile în sectorul civil, asigurate în totalmente (100%) de către stat (din fondurile asigurărilor în medicină sau programe naţionale) care constă din 19 poziţii forme tabletare şi 4 poziţii injectabile.

Forme tabletare: Forme injectabile:Clorpromazina Haloperidol, soluţieAripiprazol RisperidonPalipiridona Haloperidol decanoat

39 Cazul Brăguţă

40 Raportul statistic Rsl7_SCP_2017

39

Page 41: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Donepezil DiazepamMemantinaFufenazinVenlaxorAmisulpiridaAmitriptilinaClonazepamClozapinaDiazepamParoxetinRisperidonaSertralinaSulpiridaTrifuoperazinaLevomeprimazinaHaloperidol tablete

Sistemul sanitar general asigură pentru anumite maladii mintale preparate compensate în 100% indiferent de statutul de asigurat/neasigurat41, iar instituţiile comunitare (în special Centrele Comunitare de Sănătate Mintală) dispun de sume importante pentru prescrierea medicamentelor. In aşa fel sumele alocate de către CNAM pentru medicamentele compensate sunt mărite anual în mod substanţial (163,5 mln lei în 2013 - 523,9 mln lei în 2017). în acelaşi timp instituţiile departamentale procură aparte prin licitaţie medicamentele (până în 2018 în mod individual iar din 2018 prin intermediul Centrului pentru achiziţii publice centralizate în sănătate42). Mecanismul de procurare a medicamentelor în mod dedicat (după modelul spitalelor) în cazul beneficiarilor care trăiesc perioade îndelungate în instituţii penitenciare, de asemenea împreună cu nefolosirea sistemului comunitar de asigurare cu medicamente (posibile dublări) - ar putea micşora accesul la varietatea de medicamente necesare într-un caz particular (vezi varietatea medicamentelor disponibile mai sus). Aici constatăm o încălcare a prevederilor lit. c) art. 19 a Convenţiei pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi43, dar şi legislaţiei naţionale.

ACCESIBILITATEA

Principiul nediscriminării şi prevederile articolului 19 p. (c) din CDPD care stipulează că persoanele cu dizabilităţi au acces egal la serviciile pentru populaţia generală şi acestea corespund necesităţilor persoanelor cu dizabilităţi - asigură că beneficiarii internatelor au acces egal la toată gama de servicii disponibile în sistemul de asistenţă medicală primară, urgenţă,

41 11 preparate conform Ordinului MSMPS şi CNAM nr. 729/230 din 11.06.18 privind lista medicamentelor compensate din FOAM

42 HG Nr. 1128 din 10.10.2016 cu privire la Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate

43 http://cdpd.md/wp-content/uploads/2018/01/Recomand%C4%83rile-Ro-UN-CRPD.pdf

40

Page 42: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

asistenţă specializată de ambulator şi asistenţă spitalicească44. Majoritatea beneficiarilor secţiei psiho-neurologice sunt asiguraţi medical, însă anumite aspecte de acces la servicii din cadrul programului unic de asigurări în sănătate nu sunt disponibile din cauza statutului de deţinut.

Colaborarea cu IMSP din sectorul civil şi departamental în linii generale se apreciază ca satisfăcător, inclusiv pe numărul de investigaţii şi consultaţii, dar şi internări în special pe maladiile somatice şi mai puţin pe cele psihice.

Accesul la medicamente psihiatrice în cazul deţinuţilor este unul mai limitat comparative cu medicamentele disponibile în comunitate.

Accesul informaţional privind aspectele de sănătate poate fi considerabil îmbunătăţit în secţie. Majoritatea beneficiarilor nu sunt instruiţi în domeniul deciziilor sănătoase de viaţă, riscurile de sănătate, sănătatea reproductivă (decât sporadic). Mulţi nu cunosc esenţa maladiei sale, nu cunosc opţiunile de tratament, disponibilitatea programelor de sănătate mintală. Una din pacienţii intervievaţi nu cunoştea conţinutul tratamentului său, primea aceleaşi medicamente ca în penitenciar în ambulator, însă era mulţumită că se odihnea din regimul de penitenciar.

ACCEPTABILITATEA

Calitatea acordurilor informate şi informarea pacientului despre fiecare procedură şi medicament nu se realizează conform. în 20 de fişe de staţionar din 36 existente in secţie nu era perfectat în mod corespunzător acordul informat. în conformitate cu prevederile CDPD, în special pacienţilor cu tulburări mintale se recomandă de acordat atenţie deosebită prin oferirea acomodării rezonabile în timp şi limbaj pentru a minimaliza barierele de deficienţă mintală în procesul de luare a deciziilor privind tratamentul propus. în acest sens, CpPT recomandă instruirea medicilor în noţiunile de obligaţii pozitive de acomodare rezonabilă şi aplicarea acesteia la obţinerea acordului liber şi informat pentru pacienţii cu probleme de sănătate mintală.

i» '

Trebuie să menţionăm că în jurisprudenţa CtEDO există cazuri litigate unde administrarea tratamentului fără consimţământ într-o instituţie psihiatrică a fost apreciată ca o condiţie care a atins nivelul de încălcare a art. 3 - dreptului de a nu fi supus relelor tratament şi torturii.45 De

44 https://ec.europa.eu/social/main,jsp?catld=l 138&langId=ro

45 CAUZA GOROBET c. MOLDOVEI (Cererea nr. 30951/10) 11 octombrie 2011: 51. în privinţa intervenţiilor medicale la care este supusă persoana deţinută împotriva voinţei sale, Curtea a constatat că o măsură care este o necesitate terapeutică din punct de vedere al unor principii de medicină bine cunoscute nu poate f i în principiu privită ca inumană şi degradantă (a se vedea, în special, Herczegfalvy v. Austria, 24 septembrie 1992, § 82, Seria A nr. 244, şi Naumenko, citată mai sus, § 112). Cu toate acestea, Curtea trebuie să fie satisfăcută că s-a demonstrat în mod convingător că a existat o necesitate medicală şi că există şi sunt respectate garanţiile procedurale pentru o asemenea decizie (see Nevmerzhitsky v. Ukraine, no. 54825/00, § 94, ECHR 2005-11).

52. Reclamantul a declarat că detenţia sa şi tratamentul psihiatric forţat ce i-a fost aplicat la staţionarul de psihiatrie din Bălţi i-au cauzat suferinţe mentale severe, care constituie un tratament imiman şi degradant. In

41

Page 43: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

aceea, CpPT reaminteşte că perfectarea calitativă şi minuţioasă a acordului liber şi informat este o garanţie importantă în prevenirea relelor tratamente, iar lipsa acestuia poate fi considerată un risc în sensul încălcării art 3.

CALITATEA

Majoritatea medicilor şi asistenţilor medicali beneficiază de instruire profesională continuă, bugetul ANP conţinând o linie bugetară dedicată pentru aceasta, însă în măsură mult mai puţin frecventă decât lucrătorii din sectorul sănătăţii. Instituţia raportează că în total în 2018 la cursuri de formare profesională au participat 12 medici şi 18 asistente medicale. De asemenea se apreciază ca un aspect pozitiv că în ultima perioadă medicul psihiatru din secţie cumulează şi funcţia de medic psihiatru într-un staţionar clinic din sectorul civil. Acest fapt contribuie, conform observaţiilor şi recomandărilor misiunilor internaţionale, la diversificarea experienţei şi ridicarea calităţii serviciilor prestate în staţionarul penitenciar. CpPT recomandă extinderea unor astfel de practici.

Funcţionalitatea şi calitatea tratamentului ar putea fi îmbunătăţită Ia adăugarea tratamentelor psihologice şi medicamentoase antidepresante suficiente.

A fost evidenţiat faptul că spitalul Pruncul raportează statistic în rapoartele statistice medicale de ramură46. Aceasta are un impact inclusiv la estimarea indicatorilor de sănătate dar şi a necesităţilor populaţiei în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

11 i i I Im ii .'i i 3 m r i i l u l e m » . u t u v . i m l i i \ t \ l i i l b i u s i n

ş i iu p lo n in l ic c

F 0 0 -F 0 9 1 8 5 2 6 0^70/ Z / /0 5 5 %

S c h iz o fr e n ie , tu lb u r ă r i s c h iz o t ip a le ş i tu lb u r ă r i d e l ir a n te

F 2 0-F 29 3 6 0 1 3 5 3 % 2 7 %

circumstanţele acestei cauze, Curtea nu vede nici un motiv pentru a nu f i de acord cu reclamantul şi observă că nu s-a demonstrat faptul că a existat o necesitate medicală pentru a-l supune pe reclamant unui tratament psihiatric şi prin urmare supunerea lui unui tratament psihiatric a fost ilegală şi arbitrară (a se vedea paragrafele 41 şi 42 de mai sus). Mai mult, Curtea obsei~vă că tratamentul medical a fost de o durată considerabilă de patruzeci şi una de zile şi că pe durata detenţiei sale reclamantid nu a avut contact cu lumea exterioară (a se vedea paragraful 8 de mai sus). în opinia Curţii, asemenea tratament ilegal şi arbitrar i-ar f i putut trezi reclamantului cel puţin sentimentul de frică, agonie şi inferioritate. în consecinţă, Curtea consideră că tratamentul psihiatric la care a fost supus reclamantul a constituit, cel puţin, un tratament degradant, în sensul articolului 3 al Convenţiei. 53. Prin urmare, Curtea conchide că a avut loc o violare a articolului 3 al Convenţiei.46 Aprobate prin ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova nr. 849 din 14.11. 2017 „Cu privire la aprobarea formularelor rapoartelor statistice medicale de ramură”

42

Page 44: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

T u lb u r ă r i a le d is p o z i ţ ie i ( a f e c t iv e ) F 30-F 39 3 9 9 1 6% 9%

T u lb u r ă r i n e v r o t ic e , l e g a t e d e fa c to r i d e s tr e s s şi F 4 0 -F 4 8 251 1 4% 9%tu lb u r ă r i s o m a t ic e j |

S in d r o a m e i i i i i ip x r l . ir i ic i i l .d e . a s o c ia t e v ii F 5 0 -F 5 9 7 0 0 . . 0p e r tu r b ă r i f iz io lo g ic e şi cu fa c to r i f iz ic i

T u lb u r ă r i a le p e r s o n a l i tă ţ i i ş i d e c o m p o r ta m e n t F 6 0 -F 6 9

F 7 0 -F 7 9

2 7 0 0 ..

0 0

0

o

T u lb u r ă r i d e d e z v o lt a r e p s ih o lo g ic ă 1-80-189 9 0 0 .. 0

1 u lb u r ă r i d e c o m p o r la m e i i l şi tu lb u r ă r i F 9 0 -F 9 9 3 0 0 0 0e m o ţ io n a le , c a r e a p a r ,d e o b ic e i în t im p u l c o p i lă r ie i ş i a d o le s c e n ţe i

T O T A L K00-K09 6 7 5 2 1 1 100% 100%F20-K99

Datele au fost colectate şi analizate pe baza tuturor pacienţilor internaţi la moment în secţie cu diagnostice psihiatrice. Din totalul de 31 fise de staţionar analizate 11 erau cu diagnostice psihiatrice, iar alţi 20 pacienţi erau internaţi cu diagnostice neurologice (preponderent cu epilepsie, traumatisme cranio-cerebrale şi consecinţe ale acestora). Durata de spitalizare la moment a fiecărui dintre pacienţi era in limitele a 30-60 zile, in afara de 2 pacienţi cu diagnostice grave care erau internaţi din ianuarie (mai mult de 6 luni). Acest model repetă pe cel din spitalele de profil psihiatric din ţară.

în acelaşi timp anomalia inversării numărului de internări în secţia psihoneurologie cu tulburări de personalitate cu cele din spectrul psihotic, ar putea speculativ denota o problemă de diagnosticare sau una de sistem. Literatura de specialitate menţionează o rată mai mare de criminalitate a persoanelor cu tulburări comorbide, inclusiv tulburări de personalitate, psihotice şi consumul de alcool şi substanţe psiho-active. In aceeaşi măsură cei liberaţi de răspundere penală sau condamnaţi la măsuri coercitive cu caracter medical în secţia respectivă a SCP au o structură variată de nozologii. Studiile internaţionale disponibile de ultimă oră sugerează mai degrabă legătura între sindroame deluzionale (delirante) şi consumul de psihoactive şi riscul de crime, decât asocierea acestuia cu un careva diagnostic. De aceea răspunderea penală (şi ulterior aflarea pacientului cu deficienţă mintală în staţionar) este mai degrabă legată de circumstanţele şi sindroamele proeminente la moment, decât diagnoza psihiatrică. Respectiv şi structura nozologică în staţionarul din IP ar trebui să repete structura nozologică caracteristică spitalelor de psihiatrie din civil. La moment nu putem c o n c l u z i o n a d a c ă a c e a s t ă a n o m a l i e s e d a t o r e a z ă c a l i t ă ţ i i d i a g n o s t i c ă r i i m e d i c a l e , f i l t r ă r i i d e c ă t r e

expertiza medico-psihiatrică pentru tratament prin constrângere sau penitenciar, sau altor factori. Recomandăm un studiu mai aprofundat pentru a elucida aceste discrepanţă. Mai cu seamă că 5 din pacienţii din secţie prezentau conform anamnezei şi examinării obiective semne de psihoză activă.

43

Page 45: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

La analiza fişelor medicale nu au fost depistate instrumente obiective structurate în diagnosticarea tulburărilor medicale şi de comportament (începând de la chestionare de personalitate, chestionare pentru anxietate şi depresie, chestionare pentru evaluarea progresului la pacientul psihotic (PANSS)), care se utilizează în mod obligatoriu în staţionarele de psihiatrie.

Lipsa psihologului clinician poate duce nu doar la deficienţe în diagnosticare ci şi la un tratament limitat doar pe farmacoterapie, iar intervenţia psihoterapeutică care se arată foarte eficientă la recuperarea de calitate a pacienţilor este lipsă pentru moment. CpPT recomandă introducerea unei poziţii psiholog clinic/psihoterapeut în lucrul secţiei psiho- neurologie şi instruirea personalului medical superior şi mediu în aplicarea instrumentelor structurate de diagnostic.

în secţia psihoneurologie nu sunt asigurate activităţi de recuperare, psihoeducaţie, terapie individuală sau de grup, lipseşte funcţia de ergoterapeut. CpPT recomandă instruirea şi adăugarea acestor funcţii şi activităţi în mod obligatoriu încă de la etapa de staţionar din fazele acute.

Recomandări:

1. Adăugarea în componenţa secţiei a specialiştilor necesari conform protocoalelor pentru asigurarea unui diagnostic şi tratament orientat pe recuperare - psihoterapeuţi, ergoterapeuţi, kineto-terapeuţi (inclusiv pentru componenta de neurologie)

2. Instruirea personalului şi introducerea aplicării instrumentelor structurate în diagnosticul tulburărilor mintale şi de comportament

3. Introducerea programelor de psihoterapie individuală şi de grup, psihoeducaţie formală în secţie pentru pacienţii psihiatrici şi neuropsihiatrici

4. Instruire în asigurarea acomodării rezonabile şi asigurării dreptului la acord informat liber şi în cunoştinţă de cauză. Asigurarea garanţiilor suplimentare pentru persoanele în psihoză şi tulburări de intelect (procedură standardizată scrisă).

5. Realizarea unui studiu pentru a elucida cauzele spitalizării mai frecyente a tulburărilor de personalitate decât cele psihotice şi de asemenea structura nozologică comparativă a persoanelor la tratament prin constrângere versus cei în sistemul penitenciar, cunoscând limitările expertizei medicolegale psihiatrice la momentul urmăririi penale şi a judecării cazurilor.

LABORATORUL CLIN1C-DIAGNOSTIC

Laboratorul clinic diagnostic, amplasat la etajul 2, bloc 3, constituit din 4 birouri.Personal medical: 8 poziţii: s e f-1,0, medic laborant -2,0, laborant - 5,0 (vacant - 0,25)Pe perioada de 6 luni ale anului 2019 laboratorul clinic diagnostic a îndeplinit investigaţii în număr de 52099. Pe perioada de 12 luni ale anului 2018 laboratorul clinico-diagnostic a

44

Page 46: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

îndeplinit investigaţii în număr de 103668, cu 7170 mai mult în comparaţie cu perioada de 12 luni a anului 2017.în 6 luni 2019 au fost efectuate 215 investigaţii imunologice la hepatitele virale B şi 299 investigaţii la hepatitele virale C. în 2018 au fost efectuate 307 investigaţii imunologice la hepatitele virale B şi 330 investigaţii la hepatitele virale C.în 6 luni 2019 au fost efectuate 1429 probe pe microscopia tuberculozei (BAAR), dintre care pozitive - 73 probe (5,2%), şi 310 investigaţii prin metoda GeneXpert, dintre care 14 probe pozitive în 2018 au fost efectuate 2935 probe pe microscopia tuberculozei (BAAR), dintre care pozitive - 98 probe, şi 652 investigaţii prin metoda GeneXpert, dintre care 38 probe pozitive. Din alte penitenciare au fost efectuate 89 investigaţii: Penitenciarul nr.4 - 31 (2018) şi 17 în 6 luni 2019; Penitenciarul nr. 15 - 53 (2018) şi 16 în 6 luni 2019; Penitenciarul nr. 1 8 -5 (2018) şi 0 în 6 luni 2019, Penitenciarul nr.9 - 1 investigaţie în 2019.

Au fost examinate frotiuri la gonococi şi trichomonade - 567 investigaţii, dintre care cu rezultate pozitive - 100.Au fost îndeplinite investigări la încărcătura virală HIV prin metoda GeneXpert - 226 probe. Au fost efectuate 291 investigaţii la marcherii HIV 'A, dintre care 11 cu rezultate pozitive şi 20 de teste CD4.

LABORATORUL CLINICO-BIOCHIM ICExistă insuficienţă de spaţiu pentru desfăşurarea adecvată a activităţii, actualul laborator fiind constituit din două odăi unite prin uşă, insuficienţă de mobilier special pentru dotarea adecvată a laboratorului.Colectarea probelor de lichide biologice are loc în secţii de către asistentele medicale de gardă ori de laboranţi (după caz) cu transportarea lor către laborator. La necesitate, şi ăn dependenţă de analiză, o parte din probele colectate se transportă pentru investigaţie in Centrul republican de Diagnostic medical în baza contractului încheiat de ANP.Analizatoarele clinice biochimice sunt vechi, există deficit de teste şi necesită mult timp realizarea investigaţiilor.Controlul metrologic al echipamentului se realizează în bază de contract.Controlul extern al calităţii activităţii laboratorului nu se realizează.

LABORATORUL DE M ICROSCOPIE A SPUTEILaboratorul de microscopie a sputei este bine amenajat, dotat cu mobilier şi echipamente graţie suportului Fondului Global şi organizaţiilor neguvernamentale. Din 2012, laboratorul este dotat cu echipament Genexpert pentru diagnosticul rapid al tuberculozei rezistente, iar din 2018 - se realizează şi teste HIV.Dulapul de siguranţă biologică este depăşit şi necesită reînnoire.Microscopia sputei se realizează cu mocroscoape binoculare cu imersie, care la fel necesită reînnoire.

45

Page 47: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Colectarea probelor de spută pentru însămânţare se realizează din secţii, cu păstrarea în frigider. Transportarea către Laboratorul de referinţă din Vomiceni se realizează o dată în săptămână prin sistemul de curierat al Programului naţional de control al tuberculozei. Contractul de prestări servicii incheiat intre ANP şi IMSP Chirii Draganiuc prevede tot specttrul de servicii de diagnostic al tuberculozei şi are suma anuală de circa 150 mii lei MD.Controlul calităţii în laboratorul de microscopie a sputei este realizat de Laboratorul de Referinţă din Vomiceni.Consiliul salută externalizarea acestui serviciu, care oferă accesul deţinuţilor la servicii de diagnostic al tuberculozei, inclusiv rezistente, intr-o instituţie acreditată.

SECŢIA DE DIAGNOSTIC, RECUPERARE ŞI MEDICINĂ FIZICĂ

Secţia de diagnostic, recuperare şi medicină fizică, amplasată la et 1 -2 -3, bloc 3 şi este constituită din mai multe birouri cu destinaţie specială. Accesul către toate cabinetele de diagnostic nu este acomodat pentru persoanele cu nevoi speciale.

Personal medical: 8 poziţii: şef secţie -1,0, medic medic al diagnosticului funcţional -1,0, Tehnic - radiolog -1,0 (vacantă), imagist radiolog -1,0, imagist sonografie -0,5 (vacant 0,25), Medic ftizioterapeut-ergoterapeut -0,25 (vacantă), Medic endoscopist-0,5, Asistent medical în cabinetul endoscopic-0,25, Asistent medical în diagnostic funcţional -0,25, Asistent medical al cabinetului fizioterapeutic -0,5, Tehnician pentru deservirea utilajului medical -0,75.

CABINETUL ENDOSCOPIECabinetul este reparat, asigurat cu bronhoscop şi gastroscop. Sunt necesare condiţii de extindere a spaţiului. Numărul de investigaţii realizate pe parcursul activităţii este nesemnificativ.

Activitatea cabinetului endoscopic■ Nr. Investigaţii I semestru 2019 2 918 2017

Nr.investigaţii

Nr.biopsii

Nr.investigaţii

Nr.biopsii

Nr.investigaţii

Nr. biopsii

1. FEGDS 111 0 239 1 186 12. FBS 0 0 1 1 9 1

CABINETUL FIZIOTERAPIE

Este amplasat la etajul 1 al blocului 3 şi este constituit dintr-o singură cameră, care necesită reparaţie capitală, dotare cu mobilier şi echipament. Numărul deţinuţilor care au beneficiat de fizioproceduri este nesemnificativ (circa 5% anual).

Activitatea cabinetului fizioterapeuticNr.

ProceduriI semestru 2019 20118 2017Nr.

procedurilorNr.

bolnavilorNr.

proceduriloNr.

bolnavilorNr.

proceduriloNr.

bolnavilo

46

Page 48: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

r r rFizioterapie 320 40 776 103 564 96

CABINETUL ECOGRAFIECabinetul este amplasat la etajul 2 al blocului 3 şi necesită reparaţie curentă. Investigaţiile ecografice sunt una dintre cele mai solicitate investigaţii în instituţie.

Activitatea cabinetului de ecografieNr. Denumirea investigaţiilor 6 luni 2019 2018 2017

1. Ecografia organelor cavităţii ominale

428 951 707

2. Ecografia rinichilor 418 850 6363. Ecografia glandei tiroide 35 102 724. Ecografia glandelor mamare 11 29 125. Ecografia prostatei 189 323 1826. Ecografia în ginecologie 36 118 877. Altele 21 25 2

Total 1138 2398 1698

CABINETUL DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONALCabinetul este amplasat în secţia psihoneurologie, etajul 2 blocul 2. ECG nu este o investigaţie obligatorie pentru toate persoanele internate în spital. EEG a fost realizată la un număr extrem de mic de persoane.

Activitatea cabinetului de diagnostic funcţiona

Denumireainvestigaţiei

I semestru 2019 2018 2017

Numărulde

persoaneexaminat

e

Numărulde

investigaţi i în total

Numărulde

persoaneexaminat

e

Numărulde

investigaţi i în tqtal

-Numărulde

persoaneexaminat

e

Numărulde

investigaţi i în total

ElectrocardiogramaECG

656 301 1322 960 1316 1095

ElectroencefalogramaEEG

9 9 59 57 55 54

CABINETUL RADIOLOGICCabinetul radiologie este amplasat la etajul 1 al blocului 3 şi este consituit din 2 săli propriu-zise şi cabinetul medicilor radiologi. Cabinetul radiologie are autorizaţie sanitară de funcţionare şi

47

Page 49: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

este în stare sanitaro-igienică satisfăcătoare. Echipamentul radiologie instalat este nou, procurat din bugetul ANP în anul 2016.La fel, în gestiunea spitalului penitenciar se află instalaţia radiologică mobilă, procurată în 2009 din resursele Fondului Global. în corespundere cu Regulamentul privind conduita deţinuţilor bolnavi de tuberculoză47, deţinuţii din penitenciare sunt examinaţi radiologie de două ori pe an pentru depistarea tuberculozei. Descrierea peliculelor radiologice se realizează în cabinetul radiologie al spitalului penitenciar. Consiliul constată, că examinările radiologice de depistare a tuberculozei au fost realizate doar o singură dată pe an pe parcursul 2017-2019 din cauza defectării frecvente a instalaţiei radiologice mobile. Astfel, accesul deţinuţilor la examinări preventive a fost limitat.

Pe parcursul semestrului I al anului 2019 şi 2018 au fost efectuate:Denumireainvestigaţiei

Total 6 luni 2019

Inclusiv:Organelor

cutiei toraciceOrganeloraparatuluidigestiv

Sistemuluiosteoarticular

Diverse

Investigaţii de radiodiagnostic:

912 7408 160

4 (digitale dentare)

2018■4),,,,, ..... -i;

1524||!

3 t"

- On

13 30 i 3 (digitale dentare) l

radiografii 1087 781 18 284 42018 1812 1238 • 13 558 O i

m m sŞ

radiografii cu scop profilactic

3000 3000 - " -

2<)IS t i s I i i îl 5 19radioscopii 3 - 3 - -

2018 - - - - -

SECŢIA AN EST EZ1 OLOG IE, REANIM ARE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

Secţia anesteziologie, reanimare şi terapie intensivă care nu are real paturi. Personal medical: 3 poziţii: sef secţie - 1.0 (vacant), medic -1.0 (vacant -0,5), asistent medical -1.0

Cu regret, lipsa personalului medical în această secţie considerabil -influenţează capacităţile de intervenţii chirurgicale ale spitalului.

SECŢIA FTIZIOLOGIE NR.l

Secţia fitiziologie nr.l este amplasată în blocul separat de tuberculoză la etajul 3 cu capacitatea de 70 paturi şi este destinată tratamentului tuberculozei sensibile pentru toţi deţinuţii din sistemul penitenciar. Deţinuţii cu tuberculoză confirmată se află la tratament pînă la finalizarea lui (6-9 luni) din cauza imposibilităţii organizării tratamentului în condiţii de ambulator.

47 http://lex.iustice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=l&id=319609

48

Page 50: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Activitatea secţiei este asigurată de către şef secţie 1,0, ftiziologi - 2,0, asistenţi medicali 5,0, asistentă medicală superioară - 1,0. Econoamă -1,0. Poziţiile de infirmier sunt ocupate de deţinuţi.Pe parcursul a 6 luni 2019 în secţia ftiziologie nr.l au fost internaţi 26 deţinuţi (3,5%) şi transferaţi din alte secţii ale spitalului - 16 persoane. în anul 2018 - 409 deţinuţi (24,1%) din 1695 internări. Nu a fost constatat nici un deces in 6 luni 2019 (din 8 decese în instituţie), în 2 0 18-1 persoană (din 7 decese constatate).Pe etaj este amplasată o cabină din sticlă pentru colectarea sputei, conectată la apă şi ventilare, primită din donaţii în anul 2008.Se constată starea precară a secţiei care necesită reparaţii capitale. Sistemul de ventilare nu funcţionează. Baia este în stare sanitaro-igienică nesatisfăcătoare.Sala de proceduri este dotată cu bară grilată. Este necesară asigurarea cu climatizor şi frigider pentru păstrarea sigură a medicamentelor şi respectarea farmaco-vigilenţei. Zilnic, pe întreaga secţie cu capacitatea de 70 persoane este doar un post de asistent medical.Pentru examinarea şi primirea deţinuţilor, este amenajată o cameră specială dotată cu lampă de cuarţ. Secţia şi saloanele pacienţilor necesită lămpi bactericide refractare.Amplasarea deţinuţilor în saloane se realizează în corespundere cu eliminarea de baci li şi statutul său (femei separat de bărbaţi, minorii separat de maturi). La fel, Consiliul constată divizarea în saloane reieşind din ierarhizarea subculturii criminale.Deţinuţii beneficiază de plimbare o dată pe zi cu durata de o oră, în curţi special amenajate. Cu regret, curţile necesită repataţie curentă, dotare cu acoperiş şi banchete.Supraveghetorii asigură escortarea deţinuţilor din celule către sala de proceduri, sala de examinare sau altă destinaţie. Supraveghetorii nu sunt asiguraţi cu respiratoare, fapt ce le creşte expunerea la îmbolnăvire cu tuberculoză.Asigurarea cu medicamente de prima linie este satisfăcătoare, procurările sunt realizate din bugetul ANP.Cabinetul medicilor este conectat la reţea internet şi cu acces la baza de date naţională de evidenţă a bolnavilor de tuberculoză (SIMETB).Detalii privind realizarea Programului naţional de tuberculoză vor fi oferite mai jos.

SECŢIA FTIZIOLOGIE NR. 2

Secţia ftiziologie nr.2 este amplasată în blocul separat de tuberculoză la etajul 1 şi 2 .cu capacitatea de 100 paturi şi este destinată tratamentului tuberculozei rezistente pentru toţi deţinuţii din sistemul penitenciar. Deţinuţii cu tuberculoză confirmată se află la tratament pînă la finalizarea lui (12-24 luni) din cauza imposibilităţii organizării tratamentului în condiţii de ambulator.

Activitatea secţiei este asigurată de către şef secţie 1,0, ftiziologi -2,0 (vacant), asistenţi medicali 5,0, asistentă medicală superioară - 1,0. Econoamă -1,0. Poziţiile de infirmier sunt ocupate de deţinuţi.

49

Page 51: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Pe parcursul a 6 luni 2019 în secţia fîtiziologie nr.2 au fost internaţi 18 deţinuţi şi transferaţi din alte secţii ale spitalului — 4 persoane. în anul 2018 - 21 deţinuţi din 1695 internări. Nu a fost constatat nici un deces in 6 luni 2019 şi în 2018.

Pe etaj 2 este amplasată o cabină din sticlă pentru colectarea sputei, conectată la apă şi ventilare, primită din donaţii în anul 2008. Cabina de la etajul 1 nu este funcţională.

Se constată starea precară a secţiei care necesită reparaţii capitale. La etajul 1 actualmente a început reparaţia capital pentru reamplasarea celor 12 deţinuţi cu tuberculoză rezistentă din spitalul nr.2 din Penitenciarul nr.17 Rezina.

Sistemul de ventilare nu funcţionează. Baia este în stare sanitaro-igienică nesatisfacătoare.

Sala de proceduri este dotată cu bară grilată. Este necesară asigurarea cu climatizor şi frigider pentru păstrarea sigură a medicamentelor şi respectarea farmaco-vigilenţei. Zilnic, pe întreaga secţie cu capacitatea de 100 persoane este doar un post de asistent medical.

Pentru examinarea şi primirea deţinuţilor, este amenajată o cameră specială dotată cu lampă de cuarţ. Secţia şi saloanele pacienţilor necesită lămpi bactericide refractare.

Amplasarea deţinuţilor în saloane se realizează în corespundere cu eliminarea de bacili şi statutul său (femei separat de bărbaţi, minorii separat de maturi). La fel, Consiliul constată divizarea în saloane reieşind din ierarhizarea subculturii criminale.

Deţinuţii beneficiază de plimbare o dată pe zi cu durata de o oră, în curţi special amenajate. Cu regret, curţile necesită repataţie curentă, dotare cu acoperiş şi banchete.

Supraveghetorii asigură escortarea deţinuţilor din celule către sala de proceduri, sala de examinare sau altă destinaţie. Supraveghetorii nu sunt asiguraţi cu respiratoare, fapt ce le creşte expunerea la îmbolnăvire cu tuberculoză.

Farmacia, amplasată in bloc separat in afara penitenciarului şi este constituită din 2 camere. Personal medical: 2 poziţii: ş e f-1,0, farmacist -1,0 (vacant). Sistem informaţional de gestionare a medicamentelor de model IC. Sistem de evidenţă a termenelor de valabilitate, distribuţia în secţiile spitalului - nu este disponibil.

\ II. 1 ) 0( 1 Ml \ I I Şl i N

Pentru fiecare deţinut internat se perfectează fişa medicală de staţionar. Sistem electronic de evidenţă a fişelor medicale, integrat cu laborator, în instituţie nu există. Extrasele medicale a pacienţilor externaţi se scriu la compiuter.

SIS n : \ i i 1. Dl CIA» 1 l O \ \ R1 i i ş i i DOSARELOR PERSONALE ALEDL ! i m 11 11 OK

înregistrarea informaţiilor medicale şi problemelor de sănătate se înregistrează în fişier separat al sistemului informaţional de evidenţă a deţinuţilor. în caz de transfer dintr-o instituţie penitenciară în alta - informaţia medicală urmează calea persoanei transferate. Accesul la

50

Page 52: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

informaţia medicală din . dosarul electronic este asigurat doar personalului medical prin parolă nominală.

DOUUMEN 1 ARI. \ \ \ I Wl \ R11 OR CORPORALE SAU A PI .ÂNGERILORMI DI UMI ( I M 11 I’MIIOI ()(.!( i )

M \ IM \ M i l Rll I RRI \ I \ I> 1ULIîl iRÂRlLEI PSIHICE ŞI

Raportarea şi documentarea cazurilor de tortură şi rele tratamente se realizează în corespundere cu prevederile Ordinului nr.77 a Procuraturii. Leziunile corporale se înregistrează în Registre distincte. Totodată, plângerile privind tortura psihologică nu se înregistrează şi nu se investighează.

Pentru detalii vezi compartimentul V, Proceduri de admitere în instituţie.

( o l 1 с I \ R I \ şl ч и н \ K I \ I) \ I I 1 o u

Colectarea datelor se realizează în corespundere cu necesităţile de serviciu. Stocarea datelor medicale se realizează în arhiva instituţiei (pe suport de hirtie), iar versiunile electronice - necesită elaborarea unei proceduri separate de stocare, nimicire sau transmitere.

în birourile medicale au acces persoane terţe (deţinuţi-infirmieri), dulapurile nu sunt asigurate cu lacăt. Respectiv, siguranţa şi confidenţialitatea informaţiei medicale nu este asigurată.

\ m . M A \ A ( ; r . \ n - : . \ i u . \ t n \ a rîn caz de imposibilitate a acordării asistenţei medicale în spitalul penitenciar, deţinuţii în mod urgent sau planic se internează în instituţiile medico-sanitare publice (după caz) cu asigurarea pazei şi escortei necesare.

Consultările medicilor specialişti sunt indicate de către medicul curant şi realizate în spitalul penitenciar, or şi în instituţiile medico-sanitare publice în bază de contract.

Din cont propriu, deţinuţii au dreptul la consultaţia medicului privat.

Consiliul constată lipsa unor proceduri operaţionale standart privind executarea acestor situaţii, fapt ce duce la interpretarea arbitrară a lor. »

CONLUCRAREA CU SECŢIILE MEDICALE DIN PENITENCIARE

Conlucrarea medicilor din spitalul penitenciar şi secţiile medîcale penitenciare este una defectuoasă în mare parte. Pacienţii externaţi din spital care necesită îngrijiri şi tratamente cronice (de exemplu pentru diabetul zaharat, hipertensiune arterială) revin frecvent cu acutizări a maladiei din cauza nerespectării tratamentului ori lipsei medicamentului/medicului în instituţia de detenţie.Indicatori de calitate a serviciilor prestate în spital nu se colectează, inclusiv internările repetate/decesele în perioada de pînă la 30 zile de la externare.Practica de conlucrare a medicului infecţionist de monitorizare a deţinuţilor HIV infectaţi din întreg sistemul penitenciar necesită a fi extinsă asupra tuturor maladiilor.

51

Page 53: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

\ l o \ l h >U 1/ \ R I \ ' Ş] f V VL \ K 1 \ \ t 11\ 1 1 \ I I I il DK'.M.I A L EINSTI I U Ţ lfl

Monitorizarea bucătăriilor / verificările privind alimentele / protecţia împotriva agenţilor patogeni / igienei şi temperaturii în camerele de depozitare, frigidere / frecvenţa, calitatea şi cantitatea meselor / variaţia meniurilor / rapoarte de inspecţieMonitorizarea şi evaluarea activităţii medicale a spitalului este în responsabilitatea Direcţiei medicale ANP, care în 6 luni 2019 a realizat 7 vizite în instituţie dar nu există nici un raport scris cu recomandări de redresare. Spectrul vast de servicii şi specialităţi/domenii medicale din spital este mult mai mare decât competenţele profesionale ale Direcţiei medicale. Respectiv, calitatea serviciilor medicale prestate în spitalul penitenciar nu este sistematic verificată de nici o instituţie abilitată. Marea majoritate a indicatorilor de utilizare a serviciilor şi de calitate nu sunt colectaţi, dar nici analizaţi (veze tabelul de mai jos).

Indicatori de activitate a Penitenciarului nr.16 Pruncul

6 luni 2019

2018 2017 2016 2015 2014

Monitorizarea indicatorilor de utilizare a serviciilorNumărul de pacienţi externaţi 675 1656 1501 1569 1563 1398Indicele de complexitate al cazurilor L/D L/D L/D L/D L/D L/DDurata medie de spitalizare 54,5 42,6 50,1 45,6 44,1 50,2Rulajul bolnavilor 2,1 5,1 4,5 4,8 4,8 3,9Rata de utilizare a paturilor (%) 61,5 61,0 59,7 63,1 60,0 51,8Proporţia urgenţelor din totalul pacienţilor internaţi (%)

L/D L/D L/D L/D L/D L/D

Proporţia pacienţilor internaţi din totalul pacienţilor prezentaţi/indreptaţi la spital (%)

L/D L/D L/D L/D L/D L/D

Proporţia bolnavilor internaţi cu bilet de trimitere din totalul pacienţilor internaţi (%)

L/D L/D L/D L/D L/D L/D

Procentul pacienţilor cu intervenţii chirurgicale din totalul pacienţilor externaţi din secţiile chirurgicale (%)

26% 19% 39,4% 37,1% 30,6% 42,0%

Procentul pacienţilor cu complicaţii şi comorbidităţi din totalul pacienţilor externaţi din secţiile chirurgicale (%)

0 0 0 0 0 2,0%

Monitorizarea indicatorilor de calitateRata mortalităţii intraspitaliceşti 1,2% 0,4% 1,4% 1,5% 1,3% 1,9%Rata infecţiilor asociate asistenţei medicaleRata pacienţilor reintemaţi (fără programare) în intervalul de 30 de zile de la externare

L/D L/D L/D L/D L/D L/D

52

Page 54: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Indicele de concordanţă între diagnosticul la internare şi diagnosticul la 72 de ore

L/D L/D L/D L/D L/D L/D

Indicele de concordanţă între diagnosticul la internare şi diagnosticul la externare

L/D L/D L/D L/D L/D L/D

Procentul pacienţilor transferaţi către alte spitale din totalul bolnavilor internaţi

L/D L/D L/D L/D L/D L/D

Procentul pacienţilor transferaţi către alte secţii din totalul bolnavilor internaţi

5,4% 6,0% 6,4% 6,2% 7,6% 9,4%

Procentul pacienţilor transferaţi către secţiile ftiziologie din totalul bolnavilor internaţi şi transferaţi (X/Y)

2,7% 2,3% 2,0% 2,3% 2,1% 2,7%

Procentul pacienţilor decedaţi în primele 24 de ore de la internare

0 14,3% 9,1% 4,2% 4,8% 7,4%

Procentul pacienţilor decedaţi în primele 48 de ore de la intervenţia chirurgicală

0 0 0 0 0 0

Numărul de reclamaţii/plângeri ale pacienţilor, înregistrate

L/D L/D L/D L/D L/D L/D

*L/D- lipsesc date/nu se colectează/nu se analizează

Respectiv, Consiliul constată un management administrativ defectuos al acestei instituţii. Deciziile în cadrul Penitenciarului P-16 luate nu sunt bazate pe dovezi şi analiză a funcţionalităţii instituţiei medicale, ci pe statutul de penitenciar cu unele elemente de asistenţă medicală.în 6 luni 2019 au fost petrecute 9 conferinţe clinico-anatomice îndreptate spre creşterea nivelului de calificarea a medicilor instituţiei, îmbunătăţirea calităţii diagnosticului şi tratamentului, depistarea cauzelor şi surselor erorilor de diagnostic şi tratament. Totodată, din cauza modificării legislaţiei, rezultatele expertizei medico-legale nu sunt transmise spitalului ci doar organelor care au dispus expertiza fapt ce scade din calitatea conferinţelor clinico-anatomice.Indicatori distincţi privind sănătatea femeilor, copiilor pînă la 3 ani şi deţinuţilor minori internaţi în spitalul penitenciar, escortaţi pentru investigaţi şi/sau internaţi în instituţii medico-sanitare din afara sistemului penitenciar nu sunt disponibili.

CONSILIUL MEDICAL CONSULTATIV

în cadrul instituţiei funcţionează Consiliul medical Consultativ (CMC) constituit din toţi şefii secţiilor cub conducerea şefului adjunct al spitalului. Consiliul se convoacă în caz de necesitate a discutării cazurilor complicate şi stabilire a conduitei de diagnostic sau tratament. Există Registru distinct de evidenţă.

53

Page 55: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

ŞjEIBfRAREA DIN DETENŢIE PE MOTIV DE BOALĂ GRAVĂ

Eliberarea pe motiv de boală a deţinuţilor se realizează în corespundere cu Regulamentul cu privire la modul de prezentare a condamnaţilor grav bolnavi pentru liberarea de la executarea pedepsei, aprobat prin ordinul Ministrului Justiţiei nr.331 din 06.09.200648. Spitalul penitenciar este unica instituţie responsabilă pentru selectarea şi prezentarea deţinuţilor grav bolnavi pentru examinare Comisiei Medicale Speciale a Direcţiei Medicale ANP. Stabilirea diagnosticului şi corespunderea listei bolilor grave care prezintă temei pentru prezentare în judecată pe motiv de boală gravă, se realizează de către CMC a spitalului.In 6 luni 2019 Comisiei medicale specială ANP pentru liberare pe boală de la ispăşirea pedepsei au fost prezentaţi 5 pacienţi. în instanţa de judecată a fosţ înaintat dosarul la 1 deţinut.In anul 2018 în instanţa de judecată au fost înaintate dosarele a 12 persoane, 6 deţinuţi au fost eliberaţi, 3 au decedat în procesul de examinare a dosarului, 4 dosare erau la judecată la finele anului. Consiliul constată că aplicarea liberării din detenţie pe motiv de boală gravă are o implementare practică limitată din cauza criteriilor de selecţie dure, dar şi durata lungă de examinare în judecată a demersurilor. Consiliul ia act, că acest Ordin este în proces de revizuire cu suportul experţilor Consiliului Europei din Moldova şi urmează a fi racordat standardelor internaţionale, planificat spre aprobare către MJ.Cu regret, prevederile prezentului ordin nu se aplică asupra deţinuţilor grav bolnavi care au statut de prevenit49. Menţionăm decizia Consiliului de egalitate50 (în baza sesizării Asociaţiei obşteşti Promolex51), care a atras atenţia asupra faptului că ’’situaţia persoanelor aflate în arest preventiv şi a celor condamnate este similară: ambele grupuri vizate sunt private de libertate şi se află în custodia Ministerului Justiţiei. în acest context, Consiliul a făcut referire la jurisprudenţa CtEDO care a statuat că: neaplicare măsurilor de protecţie a sănătăţii persoanei care suferă de o boală gravă, din simplu motiv că aceasta se află în arest preventiv şi că procedurile se aplică doar pentru persoane condamnate, constituie discriminare, deoarece persoanele aflate în arest preventiv şi cele condamnate sunt în situaţii similare. Consiliul de egalitate a constatat că nu există impedimente obiective şi rezonabile pentru Ministerul Justiţiei de a-şi completa şi/sau ajusta propriul Ordin pentru a institui un mecanism similar care să fie aplicabil şi în cazul persoanelor grav bolnave care se află în arest preventiv”.52

CpPT consideră aplicarea diferenţiată a posibilităţii de eliberare pe motiv de boală a deţinuţilor preveniţi şi condamnaţi cu aceeaşi boală, de aceiaşi gravitate ca situaţie care

48 littp:,2jcx..J.M .̂tî.o.o .php'.’a e t i i . e \ \ &; vi e». doe& ja iig ̂ l iM d 31960949 ’’M ed icu l trebuie să prezinte un raport directorului, de fiecare dată când el sau ea consideră că sănătatea fiz ică sau psihică a unui deţinut a fost sau va f i afectată de prelungirea detenţiei sau de o condiţie oarecare a detenţiei” - Regula 33 din A nsam blul de R eguli m in im e ale N aţiu n ilo r U n ite pentru tratam entul deţinuţilor (R egulile Nelson M andela) https://nettsteder.regieringen.no/norlam /files/2017/08/Ansam blul-d e-regu li-m in im e.pdf. Rezoluţia adoptată de Adunarea G enerală O N U la 17 decembrie 2015.Respectiv, R egulile N elson M andela nu fac diferenţiere între statutul procesual al deţinutuţui (de ex. condamnat sau prevenit).

50 D ec iz ia de constatare din 10 octom brie 2018 a C onsiliu lui de prevenire şi e lim inare a d iscrim inării şi asigurarea egalităţii pe cauza nr. 129/18 (Cosovan vs. Penitenciarul nr.16 mun. Chişinău, A dm in istraţia N aţională a Penitenciarelor, M in isteru l Justiţiei)

51 https://prom olex.m d/12396-organizatia -m ond ia la-im potriva-torturii-so lic ita -in terventia-urgenta-a-autritatilor-reiiuW icii-inpldo\;a-i:i-ca/uJ:Jui-şe

52 http://egalita te .m d/w p-content/uploads/2016/04/D ecizie constatare 129 2 0 1 8 .p d f

54

Page 56: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

provoacă suferinţe fizice şi psihice persoanei bolnave ce constituie tratament inuman şi degradant.

I , \ . \ MI \ \RI A D M I M ! II OK l’ I M K I \ I ’RI M I R I \ G R \ D l l l l DIDIZABILITATE

în corespundere cu Ordinul ANP din 2015 cu privire la modalitatea de prezentare a deţinuţilor la Consiliile pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, deţinuţii şi actele lor transmise de spitalul penitenciar sunt prezentaţi către CNDD de către medicii din serviciile medicale penitenciare (teritorial). în spitalul penitenciar are loc pregătirea, investigarea şi consultaţiile medicilor specialişti a pacienţilor deţinuţi pentru prezentarea la consiliul de determinare a dizabilităţii (CDD).Astfel, în I semestrul 2019 din numărul total de bolnavi internaţi au fost pregătite actele pentru prezentare la CNDD la 56 deţinuţi, din ei primar - 27 persoane (comparativ cu perioada analogică a anului 2018 - 44 pacienţi, din ei primar - 11). De către Penitenciarul nr.16 Pruncul, ca instituţie, au fost prezentaţi la CDD în 6 luni 2019 - 11 deţinuţi (2018 - 9 deţinuţi), în 2018, din numărul total de bolnavi internaţi au fost pregătite actele pentru prezentare la CDD la 86 pacienţi, din ei primar 19. De către P16 au fost prezentaţi teritorial la CDD - 11 pacienţi. în aceeaşi perioadă a anului 2017 - 104 pacienţi, din ei primar - 25. De către P I6 au fost prezentaţi CDD - 25 pacienţi.

Consiliul constată că numărul de deţinuţi prezentaţi la CDD este foarte mic (circa 1% din numărul total de deţinuţi) şi există cu probabilitate înaltă persoane eligibile între deţinuţi dar care nu au fost selectaţi de către personalul medical.

Recomandare:

A Consiliul recomandă intensificarea conlucrării cu secţiile medicale penitenciare în vederea identificării şi referirii deţinuţilor pentru investigare aprofundată şi selectarea celor eligibili pentru CDD, mai ales în penitenciarele unde nu este angajat nici un medic (5 instituţii) prin organizarea deplasărilor medicilor din spitalul penitenciar.

CONTINUITATEA TRATAM ENTULUI ŞI ÎNGRIJIRILOR M EDICALE

Continuitatea tratamentului şi îngrijirilor medicale în cazul transferului din spitalul penitenciar către secţiile medicale penitenciare se realizează prin transmiterea extrasului medical (epicriză de transfer). Respectarea continuităţii şi indicatori de monitorizare a cal’ităţii îngrijirilor medicale nu există. Serviciu de audit medical intern şi extern în sistemul penitenciar nu există.Continuitatea tratamentului deţinuţilor internaţi în spitalul penitenciar şi eliberaţi din detenţie se realizează arbitrar. Deţinuţii liberaţi din sala de judecată practic întrerup tratamentul, fiind responsabilitatea lor individuală de a se prezenta la spital şi solicita extrasul medical, care deseori nu se întimplă. Cei mai exemplari în acest sens sunt deţinuţii incluşi in farmacoterapie cu metadonă şi în caz de eliberare a deţinuţilor cu tuberculoză, când deţinuţii se adresează

55

Page 57: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

medicului după eliberare (desinestătător sau prin intermediul organizaţiei neguvemamentale AFI53).In cazul altor maladii, continuitatea tratamentului şi îngijirilor medicale prin informarea medicului de familie sau eliberarea pacientului la maînă a extrasului medical nu se realizează.

A SIC, U R A R1 ■: A C 11 VIED1C A VIKNTH

Acoperirea cu medicamente a deţinuţilor este satisfăcătoare, fiind realizată prin procurări ale ANP, din donaţii (antiretrovirale, antituberculoase), din programul naţional de hepatită (bugetul MSMPS), procurările spitalului penitenciar şi de către deţinuţi.

în cadrul sistemului penitenciar nu există un Regulament privind circuitul şi managementul medicamentelor, fiind elaborat un proiect în anul 2019 cu suportul experţilor Consiliului Europei, transmis spre aprobare la Ministerul Justiţiei.

Distribuţia medicamentelor este realizată de către personalul medical. O parte de pacienţi (cum ar fi infectaţii HIV în tratament antiretroviral) autoadministrează tratamentul prescris.

Deţinuţii cu tuberculoză şi preparatele psihotrope sunt administrate strict sub supraveghere.

Administraţia penitenciarului, conform raportului medical, este în drept să primească pentru deţinuţi colete cu medicamente şi produse parafarmaceutice (cu excepţia preparatelor narcotice şi psihotrope), în cazul în care lipseşte posibilitatea de a asigura deţinuţii cu medicamentele respective (preparatul prescris nu a fost câştigat în cadrul achiziţiilor publice sau nu există la moment în stocul farmaciei penitenciarului).

Medicamentele şi produsele parafarmaceutice, primite în conformitate cu prescripţiile medicale, trebuie să corespundă cerinţelor farmaceutice, iar ambalajul nu trebuie să fie deteriorat. Produsele date sînt transmise unităţii medicale a penitenciarului pentru tratamentul deţinutului respectiv.

CONLUCRAREA CU ALTE SERVICII DIN CADRUL INSTITUŢIEI l(NEMEDICALE) & .

Conlucrarea cu alte servicii nemedicale se realizează în vederea implementării prevederilor Codului de executare a RM şi Statutul de executare a pedepsei de către condamnaţi, care se regăsesc ulterior în Regulamentul cu privire la organizarea asistenţei medicale deţinuţilor în instituţiile penitenciare, aprobat prin ordinul MJ nr. 478 din 15.12.2006, ce conţine aspecte.de tratament degradant cum ar fi tratamentul forţat al deţinuţilor bolnavi de tuberculoză, boli venerice, alcoolism, narcomanie sau toxicomanie; în cazul automutilării intenţionate deţinutul este obligat să suporte cheltuielile legate de tratament. Consiliu ia act despre existenţa proiectului de Regulament, elaborat cu suportul experţilor Consiliului Europei în vederea eliminării prevederilor neconforme standardelor internaţionale, transmis spre aprobare Ministerului justiţiei.

53 http://afi.m d/rom /sanatate-publica/programe-de-suport-pentru-pacientii-bolnavi-cu-tuberculoza-dupa-eliberarea- din-det

56

Page 58: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

în spitalul penitenciar nu există nici o poziţie de psiholog medical, iar psihologii instituţiei nu sunt antrenaţi în activităţi şi programe medicale.

în cazul în care deţinutul refuză să primească hrană, iar sănătatea sau viaţa acestuia este expusă unui pericol grav şi iminent, administraţia penitenciarului poate dispune alimentarea acestuia, dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute de alin. (4) art. 248 al Codului de executare. Ordinea de alimentare a deţinuţilor care refuză hrana este reglementată prin Instrucţiunea cu privire la condiţiile de întreţinere în penitenciare a persoanelor care au declarat greva foamei şi ordinea alimentării enterale în cazul renunţării la grevă, aprobată prin ordinul MJ nr. 529 din 26.11.2004 şi coordonată cu MS.

Consiliul constată că există influenţă asupra deciziei medicale de continuare a tratamentului ori externare din spital din partea personalului nemedical. Acest fapt nu a fost recunoscut de personalul medical, dar a fost dedus din conduita diferitor cazuri de boli Ia deţinuţi când nu a fost aplicat standardul de confirmare-infirmare a diagnosticului sub pretextul prezenţei informaţiei operative că el (deţinutul) simulează şi vrea să rămână în spital, fiind externat fără investigare adecvată.

Respectiv problema dublei loialităţi a personalului medical se soldează cu încălcarea dreptului la sănătate a deţinuţilor şi se aliniază cu tratament inuman şi degradant.

IX. REALI/ . IUI A PROC RAMCI.OR NAŢIONALE DI. CONTROL A MALADIII OR ''4 \I I X

Consiliul este îngrijorat despre excluderea deţinuţilor din marea majoritate a programelor naţionale de sănătate realizate în RM şi consideră că acest fapt duce la servicii inadecvate de diagnostic şi tratament dar şi întreruperea continuităţii tratamentului.

în cadrul sistemului penitenciar se realizează doar 3 programe naţionale (de control a tuberculozei, Infecţiei HIV SIDA şi ITS şi hepatite virală). Deoarece spitalul penitenciar este unica instituţie care are capacitate şi competenţă de implementare practică a tratamentului şi punct de internare a tuturor deţinuţilor ce suferă de aceste boli, Programele naţionale vor fi descrise din prisma activităţii spitalului penitenciar şi efectul sistemic. „

CONTROLUL TUBERCULOZEI

Pe parcursul ultimilor 10 ani, cazurile de tuberculoză în sistemul penitenciar a format în mediu 4% din numărul total de cazuri cu tuberculoză înregistrate la nivel de ţară (malul drept). Din anul 2009 până în anul 2018 incidenţa prin tuberculoză s-a redus de circa 2.5 ori (de la 2953 la 100 mii populaţie-deţinuţi în anul 2009 la 1166 la 100 mii populaţie-deţinuţi în anul 2018).

Rata de succes a atins ţinta prestabilită de către OMS de 85% printre pacienţii care au iniţiat tratamentul pentru tuberculoza sensibilă în anul 2017 (44/52) . Printre pacienţii care au iniţiat tratamentul pentru tuberculoza multidrogrezistentă în anul 2016, rata de succes a fost de 64% (21/33) cu mult mai joasă decât ţinta de 75% prestabilită de către OMS .

57

Page 59: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Numărul de decese cauzate de progresarea tuberculozei este în diminuare, în anul 2017 - au decedat 5 persoane, în anul 2018 nu a fost înregistrat nici un deces din acest motiv.

Incidenţa prin tuberculoză în anul 2018 în sistemul penitenciar a fost de 16 ori mai înaltă decât cât în sectorul civil (68 Ia 100 mii populaţie-civilă). S-a estimat că riscul de îmbolnăvire cu tuberculoză în sistemul penitenciar în anul 2009 a fost de 27 ori mai înalt decât în sectorul civil, s-a redus la 14 ori către anul 2014 şi rămâne practic neschimbat în ultimii ani, fiind de 17 ori mai înalt. Reducerea riscului de îmbolnăvire cu tuberculoză în anii precedenţi denotă faptul implementării cu succes a mai multor acţiuni în domeniul controlului tuberculozei, iar creşterea şi menţinerea acestuia practic Ia acelaşi nivel (de 17) în ultimii ani induce asupra rezervelor acţiunilor întreprinse pentru controlul tuberculozei (Tabelul 1).

Tabelul 1. Cazurile cu TB înregistrare şi riscul de îmbolnăvire TB în sistemul penitenciar

An de referinţă

Populaţia54, 55 dinpenitenciare(n)

Cazuri noi şi recidive (n)

Rata de notificare (100 mii populaţie /deţinuţi)

% cazuri noi şi recidive cu TB din total înregistrate la nivel de tară

Riscul Relativ (RR) în penitenciare

2009 193 2953.3 4.8 27.5 [23.9-31.8]2010 6 535 163 2494.3 4.3 24.8 [21.2-29.1]2011 132 2019.9 3.4 19.2 [16.2-22.8]2012 6 476 162 2501.5 4.2 23.8 [20.4-27.9]2013 129 1992.0 3.4 19.3 [16.2-23.0]2014 6 853 90 1313.3 2.7 14.1 [11.4-17.4]2015 99 1444.6 3.3 17.8 r 14.6-21.7]2016 8 054 110 1365.8 3.8 17.4 [14.4-21.012017 69 856.7 2.6 11.5 [9.1-14.612018 7635 89 1165.7 3.6 17.1 [13.9-21.11Sursa: SIME TB http://simetb.ifp.md:8080/tbreps/

PLAN DE CONTROL AL TUBERCULOZEI, NIVELUL DEPARTAMENTAL

Ministerul Justiţiei prin Ordinul nr. 168 din 06.09.2018 a aprobat Planul de control al tuberculozei pentru anii 2018-2020 (PCT) în sistemul penitenciar care include planul de acţiuni şi bugetul estimativ necesar realizării activităţilor. Planul aprobat se încadrează în directivele Hotărârii de Guvern privind nr. 1160 din 20.10.2016 privind aprobarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020 (PNCT)54 55 56. în succesiune, Spitalul Penitenciar nr. 16 Pruncul aprobă în anul 2018 Planul intern de control al infecţiei tuberculoase în Penitenciarul nr. 16 pentru anii 2018-2021 (PICT) şi care include la rândul său o serie de activităţi şi indicatori de monitorizare.

54 W o rld Prison B rief; R epub lic o f M o ld o va; http://w w w .prisonstudies.org/countrv/m oldova-republic

55 Date statistice priv in d num ărul de condamnaţi deţinuţi în penitenciarele R epub lic ii M oldova; http://date.gov.m d/ckan/ro/dataset/17011-date-statistice-privind-num arul-de-condam nati-detinuti-in-penitenciarele- rcpubţicii-inpldova

“ Hotărâre de G uvern nr. 1160 din 2 0 .10 .20 16 priv ind aprobarea Program ului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2 01 6 -20 20 h ttp ://lex .iu stice .m d/m d/367268 /

58

Page 60: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Luând în consideraţie, aprobarea Planului (sistem penitenciar şi intern al penitenciarului nr. 16) în trimestrul III al anului 2018 (peste 2 ani de la aprobarea Programului naţional de control al tuberculozei) rapoarte anuale şi/sau trimestriale de implementarea a acestuia nu au putut fi prezentate. Respectiv evaluarea implementării acestora a fost evaluată selectiv, în baza informaţiilor disponibile în timpul vizitei.

SCREENING-UL LA TUBERCULOZĂConform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)57 dar şi prevederilor Protocolului Clinic Naţional „Tuberculoza la adult”58 * deţinuţii fac parte din grupul cu risc înalt de a face tuberculoză. Cauza o prezintă o complexitatea de factori socio-habituali şi economici, legaţi de condiţiile specifice ale detenţiei. Mai mulţi factori, cum ar fi starea de sănătate, prezenţa antecedentelor de tuberculoză, condiţiile habituale precare, subalimentaţia, ventilaţia insuficientă, supraaglomeraţia etc. sporesc riscul individual de a face tuberculoză.

întru reducerea riscului de îmbolnăvire cu tuberculoză şi evitarea răspândirii acestei boli, deţinuţii supuşi screening-ului la tuberculoză prin examene profilactice (radiografiei cutiei toracice de 2 ori pe an în lunile mai şi noiembrie) planice şi examen radiologie la intrare în sistemul penitenciar timp de 72 ore. Aici de menţionat că aceste prevederi sunt expuse documentai în PCT (p. 1.4.), PICT şi, deasemenea sunt emise şi alte documente adiţionale inclusiv graficul pentru examinarea radiologică planificată. Examenele radiologice profilactice sunt efectuate cu ajutorul aparatului radiologie mobil, iar aici se cere de punctat că timp de peste un an de zile în intervalul dintre anii 2017 şi 2018 aparatul radiologie mobil a fost defectat ceea ce a impus dificultăţi în examinare. Acest fapt este destul de elocvent, observând numărul diagnosticaţilor cu TB în 2016 (110), în 2017 (69) şi în 2018 (89), respectiv numărul acestora s-a micşorat cu 37% (2017-16) şi s-a majorat cu 22% (2018-17).

Acoperirea cu examenul radiologie profilactic în P16 (aici există aparat radiologie staţionar) a fost de 99% în 2018 şi 98% în primele 6 luni 2019. O parte dintre deţinuţi - 14 în 2018 şi 15 în primele 6 luni ale anului 2019 au refuzat examenul radiologie, aceştia fiind sancţionaţi (ex. interzicerea recepţionării coletelor timp de 30 zile). Momentele care deschid alte paranteze în aceste cazuri, de exemplu, cum ar fi dreptul de a fi informat, de a nu fi intimidat şi de a i se păstra confidenţialitatea ar putea fi unele dintre cauzele eschivării de la examenul profilactic, dar totodată apar şi unele inclarităţi .legate de referirea persoanelor-deţinute către psiholog. Deşi, personalul medical s-a expus că referă aceste persoane pentru consultaţii psihologice, o analiză privind refuzul examenului radiologie până la consultaţia psihologului şi după, nu a fost descifrată. Consiliul constată că definirea rolului psihologului în activitatea sa în spitalul penitenciar, coroborat cu lipsa în statele medicale a psihologului medical, este o problemă stringentă.

DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEIAsigurarea cu reagenţi şi consumabile a laboratorului pentru diagnosticul tuberculozei a fost echilibrată pentru perioada 2017-2018 şi primele 6 luni ale anului 2019. Reagenţi şi consumabile

57 https://w w w .w h o .in t/tb /publications/F inal_TB Screening guidelines.pdf

58 O rdin M S M P S nr. 1081 din 29 .12 .20 17 priv ind aprobarea Protocolului c lin ic naţional „Tuberculoza la adult’h ttp ://ftiz iopn eum olog ie .asm .m d/F iles /u l/P N C -TB -adu lt 20 09 2 017 O.pdf

59

Page 61: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

pentru microscopia sputei la TB au fost asigurate din sursele bugetare ale Ministerului Justiţiei prin intermediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), contractele îndeplinite, lipse în stocuri nu a fost menţionate.

Investigaţiile ce ţin de examenul culturii la TB au fost efectuate prin contractare cu IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chirii Draganiuc” (IFP)59 de către Laboratorul Regional de Referinţă Vomiceni. Consumabilele pentru aparatul de detectare rapidă a TB GeneXpert sunt asigurate din sursele Fondului Global de Combatere a Tuberculozei, SIDA şi Malariei (FG) prin intermediul IFP - instituţie responsabilă de coordonarea activităţilor PNCT. La momentul vizitei erau funcţionale doar două module din cele patru lucrative, schimbarea acestora fiind asigurată de către responsabilii de implementare a PNCT60 care au în obligativitate monitorizarea şi evaluarea activităţii echipamentului GeneXpert din întreaga ţară şi asigurarea distribuirii cu suplimente pentru aparatele GeneXpert.

La capitolul diagnostic, de asemenea, în timpul vizitei s-a evaluat circuitul informaţional privind rezultatele analizelor de laborator, a examenului clinic şi al confirmării/infirmării diagnosticului de TB. Astfel, s-a scos în evidenţă cazul A. din secţia de psiho-neurologie, pentru care s-a indicat examenul sputei la TB (octombrie 2018). Rezultatul prin metoda GeneXpert a fost pozitiv, fapt ce denotă suspectarea tuberculozei. Alte documente confirmative sau infîrmative pe marginea acestui caz nu au fost prezentate. Cazul B. - în luna septembrie 2018 s-a indicat examenul sputei la TB (GeneXpert, microscopia şi cultura), două dintre acestea fiind pozitive61 (GeneXpert şi microscopia) tuberculoza, din spusele medicului a fost exclusă, documente confirmative nu au fost prezentate, persoana este transferată într-un penitenciar ordinar ca după câteva luni (iunie 2019) să fie transportat la Penitenciarul 16 cu diagnosticul de tuberculoză. Prin urmare, situaţia pe marginea acestor două cazuri ne indică asupra: 1) nerespectarea controlului infecţiei (plasarea persoanei cu rezultate pozitive la examenul sputei de rând cu alţi deţinuţi, inclusiv transferul în penitenciare ordinare şi supunerea riscului de îmbolnăvire a celor sănătoşi); 2) neglijarea prevederilor Protocolului Clinic Naţional „Tuberculoza la adult”62 privind diagnosticul şi tratamentul tuberculozei; 3) neasigurarea accesului la asistenţă medicală, medicamente şi măsuri preventive, de calitatea adecvată, în condiţii sigure şi în timp util, conform necesităţilor de sănătate.

TRATAMENTUL TUBERCULOZEI&

Aprovizionarea continuă cu medicamente antituberculoase de calitate reprezintă un pilon de bază în implementarea strategiilor de control al tuberculozei. La baza unui tratament efectiv al tuberculozei stă asigurarea continuă cu medicamente antituberculoase, respectarea schemelor şi

59IM S P Institutul de F tiziopneum ologie „C h irii D raganiuc” - instituţie responsabilă de Program ul naţional de Control al Tuberculozei, care îşi exercită prin constituentele sale atribuţiile de coordonare a procesului de planificare, im plem entare şi m onitorizare a activ ităţilo r Program ului; http ://lex .iustice .m d/m d/367268 / (p. 18)

60IM S P Institutul de F tiziopneum ologie „C h irii D raganiuc” - instituţie responsabilă de Program ul naţional de Control al Tuberculozei, care îşi exercită prin constituentele sale atribuţiile de coordonare a procesului de planificare, im plem entare şi m onitorizare a activ ităţilo r Program ului; h ttp ://lex .iu stice .m d/m d/367268 / (p. 18)

61O rdin M S M P S nr. 1081 din 2 9 .12 .20 17 priv ind aprobarea Protocolului c lin ic naţional „Tuberculoza la adult”http ://fti.ziopm^um^.ogie .asm,m d / f i l e ş /u ^

620 rd in M S M P S nr. 1081 din 2 9 .1 2 .2 0 1 7 priv ind aprobarea Protocolului c lin ic naţional „Tiiberculoza la adult” http ://ftiz io p n eu m o lo g ie .asm .m d /files /u l/P N C -T B -ad u lt 20 09 2 017 O.pdf

60

Page 62: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

regimurilor de tratament, dar şi administrarea medicamentelor sub directă observaţie a personalului medical.

Urmare a evaluării acestor aspecte, se conturează că medicamentele antituberculoase de linia II şi III (pentru tratamentul TB rezistente) sunt asigurate, în particularitate din surse externe (cum ar fi FG) fiind distribuite de la depozitul naţional al IFP63 prin dispoziţii ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Medicamentele de linia I (pentru tratamentul TB sensibile) sunt asigurate din sursele bugetare ale Ministerului Justiţiei prin intermediul ANP. Aprovizionarea cu medicamente de linia II şi III pe parcursul anilor 2017, 2018 şi primele 6 luni ale 2019 a fost neîntreruptă. Cu referire la asigurarea cu medicamente de linia I, sistemul penitenciar se confruntă cu dificultăţi în aprovizionarea acestora, motivele de bază fiind induse de modalitatea de procurare şi stocare a acestora. Potrivit legislaţiei naţionale, procurarea medicamentelor antituberculoase pentru sistemul penitenciar se efectuează centralizat, de comun cu cea pentru sectorul civil, prin intermediul Centrului pentru Achiziţii Publice în Sănătate în cadrul Programului Naţional de Control al Tuberculozei 2016-2020. în ultimii ani, sistemul penitenciar se confruntă cu probleme în achiziţionarea medicamentelor antituberculoase de linia I, acestea fiind induse indirect de către furnizorii care importă medicamentele. Fiind solicitate în cantităţi mici, acestea sunt neatractive pentru importatori. întru asigurarea continuă cu medicamente antituberculoase de linia I, ANP a solicitat de la IFP64 cu împrumut (Scrisori Oficiale nr. 7/1609 din 15.04.2019 şi nr. 7/2604) medicamente antituberculoase de linia I în cantităţi ce vor asigura aprovizionarea pentru o perioadă de 4 luni. în contrast, se conturează un paradox privind asigurarea continuă cu medicamente antituberculoase la nivel de Program Naţional în sensul delimitării sistemului penitenciar din partea componentă de Program la nivel de achiziţii, iar acest fapt ar putea duce la întreruperi în stocurile de medicamente antituberculoase.

Cu referire la respectarea tratamentului direct observat au fost examinate fişele de tratament ale pacienţilor cu tuberculoză din Penitenciarul nr. 16. Administrarea pastilelor se efectuează în cabinetul de proceduri, în prezenţa lucrătorului medical, pacienţii fiind însoţiţi de supraveghetori. După administrarea pastilelor fiecare pacient contrasemnează în fişa de tratament. Pe parcursul anului 2018 şi în primele 6 luni ale anului 2019, 7 şi respectiv 5 pacienţi au avut întreruperi în tratament refuzând să-l administreze. Dintre aceştia, 4 şi respectiv 2 au abandonat tratamentul antituberculos pentru o perioadă de mai mult de 2 luni şi au fost transferaţi la Penitenciarul nr. 17 din Rezina unde sunt plasaţi pacienţii cu tuberculoză rezistentă care refuză tratamentul. Acţiunile întreprinse întru evitarea întreruperii şi/sau abandonării tratamentului nu au putut fi elucidate de către personalul medical, conturându-se astfel aspectul de drept la un tratament personalizat.

63IM S P Institutul de Ftiziopneum ologie „C h irii D raganiuc” - instituţie responsabilă de Program ul naţional de Control al Tuberculozei, care îşi exercită prin constituentele sale atribuţiile de coordonare a procesului de planificare, im plem entare şi m onitorizare a activ ităţilo r Program ului; hap; lcx.justice.ind mcl 367268. (p. 18)

64IM S P Institutul de Ftiziopneum ologie „C h irii D raganiuc” - instituţie responsabilă de Program ul naţional de Control al Tuberculozei, care îşi exercită prin constituentele sale atribuţiile de coordonare a procesului de planificare, im plem entare şi m onitorizare a activ ităţilo r Program ului; h ttp ://lex .ju stice .m d/m d/367268 / (p. 18). La nivelu l instituţiei activează D epozitu l N aţion al Farm aceutic unde sunt stocate m edicam entele antituberculoase.

61

Page 63: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

SUPORTUL M OTIVAŢIONAL ŞI SISTEMUL DE REFERIREDirecţia de acţiune 2.2 din Programul naţional de control al tuberculozei (PNCT) prevede „asigurarea aderenţei la tratament, inclusiv prin utilizarea metodelor inovative centrate pe pacient”, iar intervenţia 2.2.2 - „asigurarea suportului motivaţional (stimulente) pentru deţinuţi”, cu buget separat pe linie (123.500 lei pentru anul 2019). Suportul motivaţional este oferit pacienţilor care urmează tratament pentru tuberculoză, în scopul menţinerii acestora în tratament, evitarea întreruperilor şi a abandonării tratamentului.

în context, în cadrul vizitei în spitalul penitenciar, s-a observat o diferenţiere în acordarea stimulentelor deţinuţilor-pacienţi în dependenţă de forma clinică a tuberculozei. Astfel, pacienţilor cu tuberculoză multidrogrezistentă, care urmează tratament, li se oferă stimulent (ex. conserve, pachete de ceai etc.) pentru fiecare doză administrată. Stimulentele sunt oferite din sursele Fondului Global de Combatere SIDA, Tuberculozei şi Malariei65 prin intermediul organizaţiei neguvernamentale AFI. Pacienţii care se tratează de tuberculoza cu forme mai uşoare (tuberculoza sensibilă) astfel de stimulente nu le sunt oferite. în discuţii cu personalul medical la acest subiect, s-a argumentat că pacienţii sunt alimentaţi în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 609 din 29.05.2006 privind aprobarea normelor minime de alimentare zilnică a deţinuţilor şi de eliberare a detergenţilor şi nu necesită stimulente alimentare suplimentare. în context, de punctat că meniul zilnic alimentar este identic atât pentru pacienţii- deţinuţi care se tratează de tuberculoză cu forme mai severe (multidrogrezistentă), cât şi pentru cei care se tratează de tuberculoza cu forme mai uşoare (sensibilă). Prin urmare, de remarcat abordarea diferenţiată faţă de oferirea stimulentelor pacienţilor cu tuberculoză, inclusiv faptul că în sectorul civil, beneficiază de stimulente toţi pacienţii care respectă regimul de tratament, indiferent de ce tip de tuberculoză este bolnav66.

Un alt subiect analizat în cadrul vizitei a fost sistemul de referire sau procedura de transfer către instituţia din sectorul civil a pacientului aflat în tratamentul pentru tuberculoză eliberat din detenţie. Astfel, s-au pus în discuţii câteva proceduri referitoare la transfer: 1) includerea în sistemul informaţional unic de evidenţă a pacienţilor cu tuberculoză (SIME TB) a informaţiei privind transferul pacientului către instituţia din sectorul civil conform vizei de reşedinţă; 2) suportul secţiei de monitorizare şi evaluare din cadrul IFP67 în informarea instituţiei din sectorul civil privind referirea pacientului cu tuberculoză pentru tratament; 3) suportul organizaţiei neguvernamentale „AFI” în facilitarea deplasării pacientului cu tuberculoză pentru tratament către instituţia din sectorul civil (activitate realizată în cadrul Granturilor externe). De menţionat că pentru modalităţile enumerate nu a fost prezentate careva proceduri documentate care ar include algoritmi şi/sau paşi care ar include traseul transferului. Bazat pe cele expuse, s- au evaluat rezultatele cu privire la transferul din sectorul penitenciar către sectorul civil a

65 https://m sm ps.gov.m d/ro/content/sem narea-noilor-acorduri-de-grant-cu-fondul-global-pentru-com baterea-sida- tuberculozei-si

66 O rdin M S /C N A M nr. 9 9 /5 2 A cu priv ire la unele intervenţii de creştere a aderenţei la tratam entul antituberculos în condiţii de am bulatoriu http://o ld2.m s.gov.m d/sites/default/files /legislatie/ord in_nr. 9 9 -5 2 a din 15.02.17-

cu privire la unele intervenţii de creştere a aderentei la tratamentul antituberculos in condiţii de ambulator. p d f

67 IM S P Institutul de Ftiziopneum ologie „C h irii D raganiuc” - instituţie responsabilă de Programul naţional de Control al Tuberculozei, care îşi exercită prin constituentele sale atribuţiile de coordonare a procesului de planificare, im plem entare şi m onitorizare a activ ităţilo r Program ului; h ttp ://lex .iu stice .m d/m d/367268 / (p. 18)

62

Page 64: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

pacienţilor aflaţi în tratamentul pentru tuberculoză. în intervalul primelor 6 lui ale anului 2019 au fost eliberaţi şi transferaţi către sistemul civil 15 pacienţi. Dintre aceştia 4 pacienţi nu au fost luaţi în evidenţă în instituţiile sectorului civil: nu a fost inclusă în SIME TB informaţia despre transfer, iar pentru trei nici nu s-a completat formularul de declarare a cazului de tuberculoză (cazuri omise din evidenţa statistică). Astfel, Consiliul constată deficienţe grave in managementul cazului de tuberculoză în sistemul penitenciar.

CONTROLUL INFECŢIEIPacienţii cu tuberculoză se tratează într-un bloc separat aflat pe teritoriul Spitalului penitenciar Pruncu, unde activează două secţii: Ftiziologie nr. 1 - pentru pacienţii cu tuberculoza sensibilă şi Ftiziologie nr. 2 - pentru pacienţii cu tuberculoza multidrogrezistentă. Amplasarea pacienţilor se efectuează în dependenţă de statutul bacteriologic (cu rezultate pozitive şi rezultate negative). De menţionat că nici într-o secţie nu funcţionează sistemul de ventilare care este esenţial în controlul infecţie pentru tuberculoză. Se asigură doar ventilaţia naturală (ferestre deschise) şi plimbările a deţinuţilor la aer liber în curţi special amenajate, conform graficului prestabilit (câte 1-3 ore/zi).

Cu referire la protecţia personală a deţinuţilor şi a personalului care activează, s-a menţionat doar despre existenţa unui registru per fiecare secţie unde este notată repartizarea măştilor/respiratoarelor de protecţie; procedurile de eliberare şi utilizare a acestora nu au fost elucidate, precum nici modalitatea de estimare în procurarea acestora.

La nivel documentar au fost elaborate Planul de supraveghere, prevenire şi controlul al infecţiilor nosocomiale şi Planul intern de control al infecţiei tuberculoase în P I6, dar analiza sistematică şi proceduri operaţionale de implementare nu sunt.

SISTEMUL DE EVIDENŢĂ A PACIENŢILOR CU TUBERCULOZĂîn conformitate cu prevederile Protocolului clinic naţional „Tuberculoza la adult”68 pentru fiecare caz diagnosticat cu tuberculoză se întocmeşte timp de 72 ore formularul F 089/1-e „Aviz despre declararea cazului de tuberculoză” şi care nemijlocit se include în format electronic prin sistemul unic informaţional SIME TB. în acelaşi timp PTC prevede includerea F 089/1-e în SIME TB, nu mai rar de o dată în săptămână.

&La momentul vizitei au fost suprapuse câteva surse de informaţii în format pe hârtie (registru privind investigaţiile de laborator pentru TB, de evidenţă a screening-ului la TB, de evidenţă a pacienţilor cu TB, de eliberare din sistemul penitenciar) cu baza de date SIME TB pentru perioada primelor 6 luni ale anului 2019. Prin urmare, 5 cazuri nu au fost incluse SIME TB, reprezentând 13% (5/(34+5)), ceea ce depăşeşte limita admisibilă de sub-raportare estimată de către OMS69. De asemenea, unul dintre cele 5 cazuri de deces survenite din cauza.tuberculozei în anul 2017 nu a fost inclus în SIME TB. Astfel, Consiliul constată deficienţe la nivel de notificare a cazurilor de tuberculoză la deţinuţi.

68 O rdin M S M P S nr. 1081 din 2 9 .12 .20 17 priv ind aprobarea Protocolului c lin ic naţional „Tuberculoza la adult” h11p:.'.ţ.tiy;iopneiml.ţ'>gie.;.as111,.n111: * 1).cs u l J ţ X r : t11-adu|ţ 20_ 09 2 0 1 7__0.pdf

69W orld H ea lth O rganization 2012. Assessing tuberculosis under-reporting through inventory studies. https://apps.w ho .m t/iris /b itstream /handle /10665/78073/9789241504942 eng.pdf?sequence=l

63

Page 65: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

CONTROLUL INFECŢIEI HIV SIDA ŞI 1TSImplementarea Programului naţional de prevenire şi control al infecţei HIV/SIDA şi ITS în

sistemul penitenciar pentru anii 2016-2020, aprobat prin Ordinul MJ nr.46 din 15.01.2018, elaborat în corespundere cu prevederile Programului naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pe anii 2016-2020. Medicul infecţionist al spitalul penitenciar este desemnat responsabil pentru coordonarea diagnosticului şi tratamentului infecţiei HIV SIDA în sistemul penitenciar. Asigurarea deţinuţilor cu medicamente antiretrovirale este gratuită şi se realizează prin intermediul Programului Naţional de control al infecţiei HIV SIDA şi ITS. Distribuirea medicamentelor către deţinuţii din serviciile medicale penitenciare se realizează din farmacia spitalului penitenciar, la solicitarea nominală cu avizarea schemei de tratament de către medicul infecţionist.în anul 2018, a fost implementată depistarea la HIV şi sifilis prin intermediul testelor rapide pe

singe, confirmarea prin test rapid calitativ în P16-Pruncul şi investigaţiile la ARNHIV prin metoda GenExpert la nivelul spitalului penitenciar, ceea ce a dus la reducerea timpului de confirmare a cazului nou de infecţei HIV şi reducerea costurilor. Pe parcursul anului 2018 au fost efectuate 2276 teste, dintre care au fost depistate 30 cazuri noi.

Dinamica HIV în sistemul penitenciar, 2008-2018

2 0 0 8 2 0 0 9lllilllllllllll

2010WBmBBB&a

f) 2012 2 0 13 ', 2 0 1 4 2015 2016 2017I018

Număr deţinuţi .testaţi la HIV 4504 ' 3014 1363 771 892 926

• ■ ■1204

693 880 1140 2276

Număr cazuri noi HIV în rîndul deţinuţilor

15 23 11 13 16 21 26

16 8 15 30

Număr deţinuţi I1IV infectaţi ! 33 120 112 104 114 120 124 116 110 124 130

Număr deţinuţi - la data de 31 decembrie a anului

6830 6535 6324 6476 6583 6853!| ppfpp. v

7317 7317 8054 7635 6996

în perioada de 6 luni ale anului 2019 în penitenciarul nr. 16 au fost efectuate 445 investigaţii la marcherii HIV (dintre ele 95 bolnavilor de TB), diagnosticaţi HIV pozitiv primar 16 pacienţi;Au fost incluşi în tratament antiretroviral 22 pacienţi, reiniţiat TARV - 9 persoane, abandonat TARV - 0. în vederea evaluării stării de sănătate a persoanelor HIV infectate au fost efectuate investigaţii imunologice (CD4) - 94 persoane, investigaţii virusologie (ARN - HIV) - 123 persoane. Au beneficiat de consultaţiile specialistului infecţionist - 54 persoane, care realizează consultaţii în toate secţiile spitalului penitenciar.

64

Page 66: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

Alte date statistice privind realizarea Programului HIV în sistemul penitenciar sunt disponibile pe site-ul ANP.70în sistemul penitenciar se realizează programul schimb de seringi şi distribuire a preservativelor din anul 1999, fiind considerat model de bune practici la nivel mondial. Actualmente serviciul este disponibil in 15 penitenciare (in spitalul penitenciar nu se realizează).Farmacoterapia cu metadonă a dependenţei de opioide se realizează din anul 2005 în sistemul penitenciar fiind disponibil în 13 instituţii, inclusiv în spitalul penitenciar.Actualmente sistemul penitenciar realizeazî 13 intervenţii de prevenire HIV din 15 recomandate de OMS/UNAIDS/UNODC.în sistemul penitenciar este disponibilă testare rapidă la HIV prin intermediul ONG-urilor, dar accesarea acestor sevicii de către deţinuţi este limitată.

CONTROLUL HEPATITELOR VIRALE

Asistenţa medicală în domeniul combaterii a hepatitelor virale este acordată conform Programului naţional decombatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.342 din 26.05.2017.

Direcţia medicală la moment conlucrează cu Comisia specializată a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi protecţiei Sociale în conformitate cu Regulamentul privind procedura de includere a pacienţilor în terapia antivirală a hepatitelor cronice şi cirozelor hepatice virale B, C, D la copil şi adult. Actualmente, comisia menţionată a acceptat includerea în tratament a deţinuţilor din cadrul sistemului administraţiei penitenciare. Pentru includerea în programul de tratament al hepatitelor virale C pacienţii urmează să fie investigaţi corespunzător în spitalul penitenciar. în acest context a fost încheiat un contract cu IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală in sumă totală de 300 mii lei.

în 2018 au fost investigaţi 51 deţinuţi, incluşi în tratament 33 pacienţi. Pentru includere în tratamentul antiviral pentru hepatită cronică şi ciroză hepatică de etiologie virală C în 6 luni 2019 au fost investigaţi 49 deţinuţi, dosare depuse la MSMPS - 2 1 , nu încadraţi în tratament - 11 deţinuţi.

SĂNĂTATE MINTALĂ»

Decesele în rândul deţinuţilor s-au micşorat considerabil de la 42 cazuri (2017) pînă la 28 cazuri (2018), dar circa 30% din ele sunt din cauza suicidelor. Consiliul este îngrijorat de ponderea înaltă a suicidelor, care se plasează pe locul doi după bolile cardiovasculare. Consiliul este îngrijorat de lipsa medicilor psihiatri şi a strategiei de sănătate mintală în sistemul penitenciar, mediu în care sunt necesare intervenţii complexe medicale şi psihologice în vederea excluderii suferinţelor şi respectarea, de către autorităţi, a obligaţiei lor pozitive de a le asigura persoanelor pe durata stării de detenţie, monitorizarea medicală, precum şi tratamentul prescris.71

70 https;//dri\'e.goog!c.c(ini filett/l 31.n/pyZj_-TX-lAA7()u 1 Y3sp0p4\V51.1,2/view71 http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2019/07/Raport-anual-de-activitate-CpPT-2018 Romana.pdf

65

Page 67: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

în spitalul penitenciar nu există proceduri operaţionale standard de identificare a persoanelor cu nevoi speciale şi probleme de sănătate mintală.

Numărul crescut de automutilări, declarare a refuzului de hrană, simulări şi agravări pe fundal de influenţă a subculturii criminale crează un mediu extrem de nefavorabil pentru sănătatea mintală.

Calitatea serviciilor prestate în secţia psihoneurologie nu est verificată de nici o autoritate competentă, iar cazul Brăguţa72 a scos în vileag deficienţe grave în acordarea asistenţei necesare persoanelor cu dizabilităţi mintale.

Screening sistematic pentru consumul de droguri, alcool şi tutun/abuz la intrare în instituţie nu se realizează în pofida existenţei Ordinului DIP nr.26 din 28.01.2013 privind implementarea screening testului pentru depistarea dependenţei de alcool, produse de tutungerie şi alte substanţe. Din cauza lipsei unei Strategii de sănătate mentală în penitenciare, dar şi lipsa mecanismelor eficiente de conlucrare între psihologi, personalul medical şi alt personal penitenciar; tot odată se constată deficit de medici psihiatri.

PKOi.K Wl l Dl Kl \ I! 11 II \R I R1 l \ I I ( il\ \ KI l\ I M K I \ I 1/ \ RI

Problema legată de accesul la serviciul de documentare a condamnaţilor. Deşi activitatea de colectare a actelor este iniţiată de asistentul social al instituţiei, acesta nu este acoperită de o linie bugetară frecvent fiind necesare achitări pentru perfectarea anumitor tipuri de documente obligatorii pentru perfectarea buletinului de identitate (certificate de naştere, certificate de deces, divorţ..). Reieşind din obligativitatea achitării certificatelor, drept consecinţă, se realizează exclusiv cu suportul financiar al deţinutului sau rudelor acestora. CpPT atrage o atenţie deosebită asupra necesităţii imperioase de a soluţiona problema documentării persoanelor aflate în instituţie.

Se menţine problema de implicare limitată a deţinuţilor în câmpul muncii. Conform schemei de încadrare a condamnaţilor în câmpul muncii la deservirea gospodărească sunt 50 de funcţii, care la moment sunt suplinite. La fel, în corespundere cu planul individualizat de ispăşire a pedepsei sunt necesare ore neremunerate de muncă, aceasta fiind o practică larg răspândită în instituţie la deţinuţii în regim comun şi una limitată la condamnaţii în Blocul I.

Deţinuţilor aflaţi în spitalele penitenciare le este acordat întrevederi de scurtă durată şi de lungă durată conform regulilor generale, cu excepţia preveniţilor şi condamnaţilor bolnavi de tuberculoză în formă baciliferă (eliminatori de bacili ai tuberculozei), cărora nu li se acordă întrevederi de lungă durată.

Programe de aderenţă Ia tratament şi pregătire spre eliberare a deţinuţilor cu boli care necesită continuarea tratamentului, nu se realizează.

72 http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2019/03/BRAGUTA Raport pdf FINAL-l.pdf

66

Page 68: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

c a l i t a t e a .ş i c a n t i t a t e a d e a l i m e n t e

Alimentaţia deţinuţilor de realizează în conformitate cu HG 609/2006 privind aprobarea normelor minime de alimentare zilnică a deţinuţilor şi de eliberare a detergenţilor. începând cu anul 2019, a fost descentralizat procesul de procurare a produselor alimentare pentru deţinuţii care urmează tratament în P I6, astfel majoritatea alimentelor fiind procurate de la agenţii economici prin intermediul Secţiei logistică şi administrare şi doar un spectru îngust de produse (de exemplu, cartofii) sunt procuraţi prin intermediul ANP.

Totodată, unii deţinuţi bolnavi de TB, care urmează tratament în penitenciarul nr.16 sunt asiguraţi cu produse alimentare suplimentare (lapte condensat, suc, conserve ş.a.) prin intermediul ONG AFI. La momentul efectuării vizitei a fost selectată aleatoriu Secţia TB şi a fost verificat meniul şi tabelul de repartiţie al alimentelor, conform Anexei 3 a HG 609/2006 şi a fost verificată repartizarea alimentelor. S-a constatat a fi conform meniului la prânz: borş, hrişcă, came de pasăre.

Totodată, au fost verificate depozitele unde s-a constatat prezenţa ouălor, peştelui congelat, untului, margarinei, brânzei. în depozit separat se păstrează legumele (ceapă, morcov, cartofi, sfeclă) şi în altul butoaiele de plastic cu varză murată. E de menţionat faptul că în luna iulie, în plin sezon a legumelor proaspete, deţinuţii nu primesc varză proaspătă, din considerentul că a fost conservată o cantitate mult prea mare de varză, care trebuie consumată, astfel explicând situaţia angajaţii P I6.

Deţinuţii care îndeplinesc funcţii în sectorul de deservire gospodărească, sunt implicaţi în procesul de preparare şi distribuire a produselor alimentare, angajaţii P16 asigurându-ne că sunt supuşi controalelor medicale suplimentare, totuşi acte confirmative a acestui fapt nu ne-au au fost transmise.

Alimentarea dietetică în instituţie nu este disponibilă.

Bucătăria şi blocul alimentar nu deţin autorizare sanitară de funcţionare.

Recomandări:

> Autorizarea sanitară a funcţionării blocului alimentar.> îmbunătăţirea condiţiilor sanitaro-igienice de păstrare şi de preparare a alimentelor.> Supunerea controalelor medicale suplimentare a deţinuţilor care îndeplinesc funcţii de

bucătari şi bucătari auxiliari.> Planificarea mult mai riguroasă a cantităţii de legume murate, astfel, ca în sezon, deţinuţii

să consume legume proaspete.> Asigurarea alimentării dietetice a persoanelor aflate în spitalul penitenciar.

67

Page 69: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

M t . l R W I N \ | ' | 1. ( l l < \ l l \ l \ I i l \ l l < \ l \ . \ I \ I I I \ M \ SI \c c I SULLUMINA NATURALĂ

Deţinuţii sunt asiguraţi cu apă dintr-o fântână arteziană care se află pe teritoriul instituţiei.Angajaţii P16 ne-au dat asigurări că calitatea apei din această fântână este verificată periodic,totuşi, nu am văzut acte confirmative în acest sens.

Recomandări:

> Verificarea periodică a calităţii apei din fântâna arteziană, pentru a corespunde normelor igienice.

> Efectuarea controalelor periodice în PI 6 de către Agenţia Naţională de Sănătate Publică pentru inspecţia igienei, a calităţii alimentelor şi a apei, cu publicarea rapoartelor pe site- ul ANP.

PO SIBILITĂ ŢI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER ŞI EXERCIŢII FIZICE

Curţile de plimbare oferă posibilitatea de a ieşi la aer liber cel puţin o oră pe zi. Totodată amplasarea secţiilor şi neacomodarea lor pentru persoanele cu nevoi speciale, limitează aplicarea practică a acestui drept.

1. Spitalul penitenciar nu corespunde standardelor naţionale de instituţie medicală, nu are autorizaţie sanitară de funcţionare, nu are acreditate pentru prestarea serviciilor medicale.

2. Dreptul la sănătate a deţinuţilor este încălcat din cauza tratamentului în condiţii neadecvate, lipsa personalului medical şi nerespectarea protocoalelor şi standardelor naţionale de tratament.

3. în Penitenciraul 16 se atestă lipsa cadrelor medicale, în statele de personal nu există funcţii de infermier, aceste funcţii sunt suplinite de către deţinuţi. Majoritatea lucrătorilor medicali acceptă să lucreze datorită stimulentelor de grad militar, a rangurilor militare conexe rezultând în venituri lunare mai mari şi pensionare mai rapidă.

4. Medicii din penitenciare, lucrează în sistemul penitenciar imediat după absolvirea studiilor. Cei mai mulţi dintre aceştia nu au avut nici o experienţă în sistemul civil şi nu sunt instruiţi pentru a oferi servicii specializate în medii de detenţie.

5. Nu există modul de instruire privind medicina penitenciară în instituţiile de învăţămint ale RM, categoriile de calificre sunt făcute în cadrul USMF„N.Testemiţanu”, Colegiul de Medicină.

6. Deţinuţii nu au statut de persoană asigurată în sistemul de asigurări medicale şi nu beneficiază de volumul de servicii similar populaţiei generale şi de servicii prevăzute în majoritatea Programelor naţionale (diabet zaharat, boli cardiovasculare, cancer etc).

7. Calitatea serviciilor medicale acordate nu este verificată de instituţiile abilitate din subordinea MSMPS.

68

Page 70: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

8. Spaţiile medicale sunt insuficiente şi necesită reparaţii capitale, blocurilor sunt neadaptate pentru instituţii medicale şi nu corespund cerinţelor Regulamentului sanitar privind condiţiile de igienă pentru prestatorii de servicii medicale, aprobat prin HG nr.663 din 23.07.2010.73

9. Serviciile de asistenţă medicală acordate femeilor necesită îmbunătăţire, inclusiv prin crearea saloanelor pentru femei in toate secţiile medicale şi identificarea locaţiei cabinetului ginecologic.

10. Secţiile medicale nu sunt acomodate pentru persoanele cu dizabilităţi, fapt ce limitează accesul la servicii şi condiţiile adecvate de deţinere. Nu există nici un WC adaptat, scările fără pandus etc.

11. Ghidurile folosite de către medici sunt un amestec de norme naţionale din sistemul civil (ale Ministerului Sănătăţii) şi cele elaborate pentru sistemul penitenciar de către Ministerul Justiţiei, având în vedere specificul asistenţei medicale în penitenciare.

12. Nu există o colaborare strânsă, între penitenciare şi sistemele publice de sănătate.13. La transferul pacientului dintr-o unitate de asistenţă medicală în afara penitenciarului, care

nu este disponibilă în penitenciare, este necesar de organizat escortă. Această procedură de transfer presupune un şir lung de proceduri birocratice, întârziind astfel acordarea la timp a asistenţei medicale, la durata de tratament recomnadată de standartele în spitalul civil.

14. Lacune în schimbul de informaţie electronică dintre serviciile medicale şi spital, precum şi în sistemul de transmitere a informaţiei pentru deţinuţii eliberaţi.

15. Incidenţa prin tuberculoză în sistemul penitenciar este de 16 ori mai înaltă, iar riscul de îmbolnăvire cu tuberculoză se menţine de 17 ori mai mare ca în sistemul civil, fapt ce indică asupra rezervelor în acţiunile întreprinse pentru controlul tuberculozei. Rata de succes al tratamentului tuberculozei sensibile a atins ţinta OMS - 85%. Sub-raportarea la nivel naţional a cazurilor cu tuberculoză este 13%.

16. Sistemul penitenciar dispune un Plan de control al tuberculozei pentru anii 2018-2020, iar Penitenciarul nr. 16 de un Plan intern de control al infecţiei tuberculoase în pentru anii 2018- 2021 cu o serie de activităţi şi indicatori de monitorizare. Urmare a analizei efectuate, se poate conclude că mai multe activităţi prevăzute în Planurile menţionate rămân a fi mai mult declarative, la nivel de hârtie, iar indicatorii de monitorizare nu sunt analizaţi. Se recomandă întocmirea periodică (trimestrial, anual) a rapoartelor de progres, analiza acestora şi la necesitate redresarea acţiunilor prevăzute, după caz.

17. Au fost observate întreruperi în efectuarea examenului radiologie la- tuberculoză cu scop profilactic, fapt care a indus la majorarea incidenţei prin tuberculoză, dar şi la expunerea persoanelor la un risc mai mare de îmbolnăvire. Se recomandă, de a asigura examenul radiologie la tuberculoză cu scop profilactic în conformitate • cu prevederile naţionale şi internaţionale (de 2 ori pe an).

18. Laboratorul pentru diagnosticul tuberculozei este asigurat cu reagenţi şi consumabile pentru microscopia sputei. Aparatul GeneXpert - parţial funcţional. Se recomandă informarea şi conlucrarea cu IFP, dar şi viceversa - monitorizarea funcţionării aparatului GeneXpert de către IFP întru asigurarea oportună cu consumabile pentru aparatul GeneXpert.

19. în ultimii ani, sistemul penitenciar se confruntă cu probleme în achiziţionarea medicamentelor antituberculoase de linia I, acestea fiind induse indirect de către furnizorii

73 http://lex.iustice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=l&id=335428

69

Page 71: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

care importă medicamentele. în contrast, se conturează un paradox privind asigurarea continuă cu medicamente antituberculoase la nivel de Program Naţional în sensul delimitării sistemului penitenciar din partea componentă de Program la nivel de achiziţii, iar acest fapt ar putea duce la întreruperi în stocurile de medicamente antituberculoase. Se recomandă abordarea interministerială a problemei în cauză, studierea aprofundată a mecanismelor de conlucrare şi aprovizionare cu medicamente antituberculoase, alinierea la mecanismele deja existente în alte programe naţionale.

20. Acordarea diferenţiată a suportului motivaţional deţinuţilor-pacienţi în dependenţă de forma clinică a tuberculozei. Se recomandă, examinarea posibilităţilor şi mecanismelor care ar prevede unificarea acordării suportului motivaţional.

21. Deşi la nivel documentar au fost elaborate Planul de supraveghere, prevenire şi controlul al infecţiilor nosocomiale şi Planul intern de control al infecţiei tuberculoase în P - 16, controlul infecţiei la nivel administrative este unul precar, fără sistem funcţional de ventilaţie. Au fost admise unele nereguli privind plasarea persoanei cu rezultate pozitive la examenul sputei de rând cu alţi deţinuţi, inclusiv transferul în penitenciare ordinare şi supunerea riscului de îmbolnăvire a celor sănătoşi.

22. Alimentarea dietetică a deţinuţilor nu este disponibilă, fapt ce influenţează eficienţa tratamentului.

23. Blocul alimentar nu are autorizaţie sanitară de funcţionare.

24. Există deficienţe în încadrarea în cîmpil muncii a deţinuţilor, inclusiv calcularea stagiului de muncă şi primelor de asigurare medicală şi socială.

25. Există deficienţe majore în domeniul sănătăţii mintale şi implementarea stategiilor eficiente de prevenire a suicidelor şi autoagresiunilor. Conlucrarea între medici şi psihologi nu este instituită.

26. Indicatori distincţi privind sănătatea femeilor, copiilor pînă la 3 ani şi a deţinuţilor minori internaţi în spitalul penitenciar, escortaţi pentru investigaţi şi/sau internaţi în instituţii medico-sanitare din afara sistemului penitenciar nu sunt disponibile.

A.GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA:

1. De asigurat accesul deţinuţilor la tratament spitalicesc în condiţii decente şi excluderea prestării neautorizate a serviciilor medicale şi încălcarea dreptului la sănătate prin identificarea urgentă a soluţiilor pentru construcţia noului spital penitenciar.

2. De identificat un spital pentru reamplasarea spitalului penitenciar care urmează a fi optimizat în procesul de reorganizare a asistenţei medicale spitaliceşti în Republica Moldova

3. De a realiza recomandarea CAT privind transferul responsabilităţii pentru sănătatea deţinuţilor de la Ministerul Justiţiei/ANP către MSMPS.

B. M INISTERUL SĂNĂTĂŢII, MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

70

Page 72: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

1 D ea elabora o strategie de asigurare cu cadre medicale a sectorului penitenciar.2 De a conferi deţinuţilor statut de persoană asigurată şi de a dezvolta un mecanism de

conlucrare dintre CNAM şi ANP pentru acoperirea cheltuielilor persoanelor incluse în grupurile celor asiguraţi din bugetul de stat.

3 De a asigura accesului deţinuţilor la toate serviciile de sănătate disponibile în comunitate pentru populaţia din penitenciare prin includerea deţinuţilor în toate programele naţionale de sănătate.

4 De a asigura acreditarea serviciilor medicale penitenciare în corespundere cu standardele naţionale.

5 De a crea spaţii special amenajate pentru tratamentul deţinuţilor în spitalele adiacente penitenciarului ori regional.

6 De a elabora şi include un modul de instruire despre Asistenţa Medicală în Instituţile Penitenciare în Educaţia Medicală Continuă.

C. MINISTERULUI J l ' S 1 I ! IEI:

1. D ea elabora şi aproba o Strategie pe termen scurt şi mediu privind atragerea personaluluimedical pentru activitate în sistemul penitenciar, inclusiv pe jumătate de normă.

2. De a revizui Ordinul MJ nr.529 din 26.11.2004 Privind adoptarea Instrucţiunii cu privirela condiţiile de întreţinere în penitenciare a persoanelor care au declarat greva foamei şiordinea alimentării enterale a acestora în cazul renunţării la grevă.

3. De a elabora prevederi clare privind eliberarea pe motiv de boală gravă a deţinuţilor înarest preventiv.

D. ADM INISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR:

1. De a elabora de comun cu Penitenciarul nr. 16 - Pruncul a Planului instituţional de redresare a aspectelor invocate de CpPT în acest raport cu remiterea lui în termen de 30 de zile de la primirea acestui Raport

2. De a determina statutului spitalului penitenciar ca categorie separată de instituţie în sistemul penitenciar, excluzând-o din tipologia instituţiilor penitenciare, din considerentul că un spital penitenciar este, în primul rând, o instituţie medicală cu regim special, care acordă asistenţă medicală unei categorii specifice de populaţie şi anume, persoanelor deţinute.5 »

3. De a revizui Regulamentul de organizare şi funcţionare a Penitenciarului nr. 16 şi determinarea domeniilor de activitate, a funcţiilor de bază şi a atribuţiilor ca fiind spital penitenciar şi unica instituţie medicală în sistemul penitenciar care acordă asistenţă medicală spitalicească şi specializată persoanelor aflate în detenţie pentru a asigura dreptul la sănătate a acestora.

4. De a intensifica eforturilor pentru obţinerea autorizaţiei sanitare şi acreditarea serviciilor medicale acordate de spitalul penitenciar în conformitate cu obiectivul strategic 6.3. îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale a Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020.

5. De a asigura instruirea obligatorie directorului spitalului penitenciar şi a şefului adjunct pentru activitate curativă în managementul sănătăţii publice şi managementul instituţiilor medicale.

71

Page 73: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

6. De a asigura salarizarea, precum şi retribuirea muncii suplimentare şi prin cumul personalului medical în corespundere cu prevederile naţionale cu excluderea diferenţelor între personalul medical contractual şi personalul medical cu statut special.

7. De a adapta structura organizatorică şi statele de personal în spitalul penitenciar corespunzător normativelor de personal medical aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 100 din 2008.

8. De a identifica modalităţi de atragere, motivare şi menţinere a personalului medical pentru acoperirea funcţiilor vacante.

9. De a încadra personalului medical doar cu jumătate de normă în spitalul penitenciar (unde este posibil), ca să aibă posibilitatea cu altă jumătate de normă (sau mai mult) să activeze în instituţiile medicale civile în scopul diminuării factorilor de stres, pentru creşterea satisfacţiei muncii, pentru urmărirea tendinţelor actuale şi inovaţiilor în prestarea serviciilor medicale, dar şi pentru acoperirea funcţiilor vacante.

10. De elaborat un mecanism clar de salarizare a deţinuţilor cu achitarea tuturor taxelor, conform legislaţiei (asigurare medicală, asigurare socială).

11. De elaborat un formular standard simplificat, care să fie eliberat personal deţinutului de fiecare dată când părăseşte Penitenciarul pentru a fi în instanţă. în acest formular să fie indicată diagnoza, tratamentul prescris şi durata, semnat de medic.

12. A revedea planificarea paturilor în Penintenciarul nr. 16 conform necesităţilor înregistrate şi spaţiilor disponibile în corespundere cu standardele naţionale şi internaţionale.

13. A revedea statutul şi situaţia pacienţilor cronici şi care necesită îngrijiri paliative, care se află internaţi perioade îndelungate în spitalul penitenciar, fiind plasaţi în secţia chirurgie (pentru paturi acute).

14. A intensifica controlul asupra respectării prevederilor actelor normative privind declararea îmbolnăvirilor cu tuberculoză şi validarea periodică inter-documentară (registre, forme, liste etc.) a cazurilor înregistrate şi raportate.

15. A asigura instruirea personalul penitenciar în domeniul prevenirii torturii, tratamentului inuman şi degradant şi în domeniul tehnicilor nonviolente de de-escaladare a situaţiilor de conflict.

16. A asigura instruirea personalului penitenciar în documentarea leziunilor corporale, pretinselor acte de tortură şi despre prevederile Protocolului de la Istanbul („Manual de investigare eficientă şi documentare a torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante”) - recomandare menţinută.

17. A elabora şi implementa Strategia privind diminuarea influenţei subculturii criminale în vederea asigurării condiţiilor sigure de detenţie, inclusiv accesul adecvat la programe de tratament a dependenţei de droguri şi accesul la medic.

18. A dezvolta un Sistem informaţional pentru serviciile medicale penitenciare, care să se poată conexa la Sistemul informaţional de Asistenţă Medicală Primară.

19. A revizui/reaproba şi implementa prevederilor Ordinului DIP nr. 228 din 16.09.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind protecţia datelor cu caracter personal despre starea de sănătate a persoanelor deţinute în custodia Departamentului Instituţiilor Penitenciare.

20. A identifica resurselor şi a posibilităţilor de asigurare a instruirii continue (de scurtă şi de lungă durată) a personalului medical, a schimbului de experienţă cu colegii care activează în instituţiile medicale civile din Republica Moldova şi din alte state cu care ANP are încheiate acorduri de colaborare.

72

Page 74: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

21. A realiza un studiu privind profilul deţinuţilor internaţi ăn secţia psihoneurologie de comun cu instituţii abilitate din cadrul MSMPS, mediul academic şi ONG.

22. A elabora şi implementa strategia de sănătate mintală, inclusiv alocarea resurselor umane si financiare necesare.

E. PENITENCIARUL NR. 16 PRUNCUL

1. D e a evalua periodică (cel puţin de două ori pe an) nivelul satisfacţiei muncii angajaţilor cu identificarea şi aplicarea factorilor motivaţionali, inclusiv şi a celor non-financiari, care ar influenţa creşterea performanţei profesionale.

2. De a întreprinde toate măsurile pentru asigurarea securităţii muncii personalului medical şi non-medical din cadrul penitenciarului nr.16 dar nu în detrimentul asigurării confidenţialităţii actului medical.

3. D ea organiza în fiecare secţie un birou de examinare a pacienţilor, dotat cu buton de alarmă şi camere de monitorizare (pentru a asigura securitatea medicului), dar cu crearea condiţiilor de examinare medicală confidenţială şi comunicare a pacientului cu medicul său în mod privat, fără prezenţa supraveghetorului şi în afara ariei de audiere a persoanelor terţe.

4. De a elabora mecanismul de legătură (proceduri operaţionale standard) între spitalul penitenciar şi serviciile medicale din penitenciare.

5. De a elabora şi implementa politicii clare a instituţiei cu privire la protejarea confidenţialităţii informaţiei pacienţilor.

6. De a revizui şi aproba lista persoanelor care au acces la dosarele medicale, excluzând posibilitatea accesului celor neautorizaţi.

7. De a exclude barelor grilate din toate sălile de proceduri.8. De a asigura evidenţa cazurilor de automutilare şi leziuni corporale conform prevederilor

Ordinului ANP nr. 102 din 03.07.2018 cu privire la documentaţia de evidenţă primară, utilizată în secţiile medicale din instituţiile penitenciare.

9. De a elabora şi aproba Planul instituţional de control a tuberculozei cu includerea expresă a interzicerii cazării persoanelor sănătoase în blocul de tuberculoză.

10. De a dezvolta mecanismul privind procedura de transfer către instituţia din sectorul civil a pacientului aflat în tratamentul pentru tuberculoză eliberat din detenţie, inclusiv prin includerea în SIME TB a informaţiei privind transferul pacientului către instituţia din sectorul civil conform vizei de reşedinţă; acordarea suportului- de către secţia de monitorizare şi evaluare din cadrul IFP în informarea instituţiei din sectorul civil privind referirea pacientului cu tuberculoză pentru tratament.

11. De a implementa Planul instituţional de redresare a aspectelor invocate de CpPT cu includerea informaţiei despre realizare în Rapoartele trimestriale/anuale de activitate a instituţiei.

12. De a neadmite intimidarea personalului medical în caz de raportare a pretinsele cazuri de tortură, tratament inuman sau degradant în ordinea stabilită de Ordinul nr.77 a Procuraturii Generale / 572 a Ministrului Justiţiei din 31.12.2013.

13. De a actualiza panourile informative din cadrul sectoarelor locative cu privire la instituţiile ce pot fi apelate în caz de încălcări ale drepturilor persoanelor deţinute, inclusiv rolul CpPT pentru prevenirea torturii şi drepturile pacientului.

14. De a asigura documentarea pretinselor acte de tortură în corespundere cu Ordinul (comun) nr.77 din 31.12.2013 a Procuraturii Generale privind aprobarea Regulamentului

73

Page 75: Asistenta medicală oferită deţinuţilor în Penitenciarul nr

cu privire la procedura de identificare, înregistrare şi raportare a pretinselor cazuri de tortură, tratament inuman sau degradant.

15. De asigurat tratamentul deţinuţilor în corespundere cu standardele naţionale, aprobate de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

16. De asigurat supravegherea continuităţii tratamentului, în momentul în care la momentul transferului din spitalul penitenciar către secţiile medicale penitenciare, dar şi atunci cînd sunt eliberaţi din detenţie

17. De asigurat accesibilitatea fizică şi informaţională pentru deţinuţi, inclusiv cu dizabilităţi locomotorii şi mintale.

18. De asigurat autorizarea sanitară a funcţionării blocului alimentar.19. De asigurat colectarea datelor distincte privind sănătatea femeilor, copiilor pînă la 3 ani şi

deţinuţilor minori internaţi în spitalul penitenciar, escortaţi pentru investigaţi şi/sau internaţi în instituţii medico-sanitare din afara sistemului penitenciar.

F. PROCURATURA GENERALĂ

1. De elaborat unui mecanism eficient de protecţie a personalului medical care raportează pretinsele cazuri de tortură, tratament inuman sau degradant în ordinea stabilită de Ordinul (comun) nr.77 din 31.12.2013 a Procuraturii Generale prin armonizarea prevederilor legale şi asigurarea raportării confidenţiale direct către Procurorul Responsabil.

Data aprobării raportului 30 ianuarie 2020

Acest raport a fost elaborat şi aprobat prin consens de către toţi membrii Consiliului pentru Prevenire a Torturii (CpPT)Mihail Cotorobai, preşedintele ConsiliuluiMaia Bănărescu, membră ConsiliuluiMihail Gorincioi, membru ConsiliuluiSvetlana Doltu, membră ConsiliuluiCeslav Panico, membru ConsiliuluiOxana Gumennaia, membră Consiliului

74