Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării pe criterii de performanță,

1

Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță

(P156889)

Livrabil nr. 5

Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Sănătății

Iulie 2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

i

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică

pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării pe

criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca

Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta

corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilității

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în

prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii

Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează

acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor.

Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului

integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două

instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,

România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31,

etaj 6, Sector 2, București, România).

ii

Cuprins

I. Contextul .................................................................................................................................. 1

II. Misiune și viziune ..................................................................................................................... 5

III. Obiective Strategice, Programe, Măsuri, Indicatori ................................................................... 6

Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității .............................................................................................................................. 6

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile ...................................................... 10

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile .......................................................... 12

Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului ........................................................ 14

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu mediul înconjurător ..................... 16

Obiectivul strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate . 18

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de sănătate ......... 22

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale ..................................... 25

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale ............ 27

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate ............................................ 29

Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate ............................................................................................................... 32

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate .................................................................... 34

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI ............................................... 37

V. Resurse financiare .................................................................................................................. 39

Anexa 1a: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2018-2021 (mii lei) ..................................................................................................................... 42

Anexa 1b: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de ordonatorul principal de credite pentru perioada 2018-2021 (mii lei) ............................................................................................ 43

Anexa 1c: Măsuri și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2018-2021 (mii lei) ...................................................................................................................................... 44

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel de sinteză) ............................................................. 47

Anexa 3: Programe și măsuri conexe (tabel de sinteză) ............................................................... 55

Anexa 4: Profil instituțional, evaluare internă și externă ............................................................. 99

Anexa 5: Legislația în domeniul sănătății .................................................................................. 104

iii

Listă de acronime

ANMCS Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate

ANMDM Agenția Națională pentru Medicamente și Dispozitive Medicale

ANPS Agenția Națională pentru Programe de Sănătate

CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate

FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

CAS Casa de Asigurări de Sănătate Județeană/ a municipiului București

DSP Direcția de Sănătate Publică Județeană/ a municipiului București

ETM Evaluarea tehnologiilor medicale

H.G. Hotărâre a Guvernului

HIV Virusul imunodeficienței umane

INS Institutul Național de Statistică

INSP Institutul Național de Sănătate Publică

ISS Inspecția Sanitară de Stat

MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MEN Ministerul Educației Naționale

MFP Ministerul Finanțelor Publice

MS Ministerul Sănătății

NICE Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijiri din Marea Britanie

O.G. Ordonanță a Guvernului

O.U.G. Ordonanță de Urgență a Guvernului

OMS Organizația Mondială a Sănătății

ONG Organizație ne-guvernamentală

POR Programul Operațional Regional

PNESS Program Național de Evaluare a Stării de Sănătate

POC Programul Operațional Competitivitate

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă

POCU Programul Operațional Capital Uman

PSI Plan Strategic Instituțional

SGG Secretariatul General al Guvernului

SIDA Sindromul Imunodeficienței umane dobândite

SMU Serviciu Medical de Urgență

SNS Strategia Națională de Sănătate 2014-2020

SNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar

UE Uniunea Europeană

iv

Listă de figuri

Figura 1. Structura finanțării publice a sistemului sanitar în anul 2017 (sursa: MFP) ............................ 2

Figura 2. Structura cheltuielilor FNUASS în anul 2017 (sursa: MFP) ....................................................... 2

Figura 3. Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană și în România 2015 (decese/100.000 locuitori) (sursa: Eurostat) ...................................................................................................................... 6

Figura 4. Ponderea unor ramuri de asistență medicală în totalul cheltuielilor publice curente cu sănătatea din România și țări ale UE – 2015 (sursa: Eurostat) ............................................................. 18

Figura 5. Ciclul de monitorizare al PSI Sănătate ................................................................................... 37

Figura 6. Finanțare anuală PSI în funcție de obiectivele strategice (miliarde lei) ................................. 39

Figura 7. Finanțare anuală PSI în funcție de ordonatorul principal de credite (miliarde lei)................ 40

Figura 8. Finanțare anuală PSI în funcție de sursa de finanțare (miliarde lei) ...................................... 40

Figura 9. Tendințele multianuale ale cazurilor acute externate și decontate (sistem DRG) (sursa: SNSPMPDSB) ....................................................................................................................................... 102

Figura 10. Tendința multianuală a cazurilor acute externate în funcție de complexitate (2010=100%) (sursa: SNSPMPDSB) ........................................................................................................................... 102

Listă de tabele

Tabelul 1. Obiectivul strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii RON) ... 10 Tabelul 2. Măsuri incluse în Programul 1.1 ........................................................................................... 12 Tabelul 3. Măsuri incluse în Programul 1.2 ........................................................................................... 14 Tabelul 4. Măsuri incluse în Programul 1.3 ........................................................................................... 16 Tabelul 5. Măsuri incluse în Programul 1.5 ........................................................................................... 17 Tabelul 6. Obiectivul strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii lei) ....... 22 Tabelul 7. Măsuri incluse în Programul 2.1 ........................................................................................... 24 Tabelul 8. Măsuri incluse în Programul 2.2 ........................................................................................... 27 Tabelul 9. Măsuri incluse în Programul 2.3 ........................................................................................... 29 Tabelul 10. Măsuri incluse în Programul 2.4 ......................................................................................... 31 Tabelul 11. Obiectivul strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii Lei) .... 34 Tabelul 12. Măsuri incluse în Programul 3.1 ......................................................................................... 35 Tabelul 13. Proiecte legislative care urmează să fie promulgate în sectorul sanitar în anul 2018 ..... 107

Listă de casete

Caseta 1. Rolurile principalelor autorități publice din domeniul sănătății ............................................. 1

Caseta 2. Obiectivul strategic 1: indicatori de impact și rezultat ........................................................... 9

Caseta 3. Obiectivul strategic 2: indicatori de impact și rezultat ......................................................... 21

Caseta 4. Obiectivul strategic 3: indicatori de impact și rezultat ......................................................... 33

v

Mulțumiri

Prezentul raport a fost pregătit de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL) și i-a inclus pe Cristina

Petcu, Radu Comșa, Costel Todor, Mihail Vilnoiu și Raluca Banioti. Raportul a beneficiat de

comentarii pertinente din partea lui Gary Reid, Marcelo Bortman și Corina Grigore și de orientare

generală din partea lui Ivailo Izvorski și Tatiana Proskuryakova.

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport, în special d-nei Oana-Elena Pintilei - secretar de stat și d-lui Dragoș Negoiță – director general, precum și d-lui Radu Iacob – consilier și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.

Echipa apreciază sprijinul și contribuțiile membrilor grupului de lucru însărcinat cu dezvoltarea și

implementarea Planului Strategic Instituțional pentru sectorul sănătății, incluzând experți din

partea Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Autorității Naționale

pentru Managementul Calității în Sănătate, Institutului Național de Sănătate Publică și Școlii

Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar. Echipa dorește

să mulțumească în mod special pentru implicare și cooperare doamnei Corina Pop, secretar de

stat, domnului Răzvan Vulcănescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,

doamnei Mihaela Bardoș, șeful Agenției Naționale pentru Programe de Sănătate, și doamnei

Monica Isăilă, șeful Unității pentru Politici Publice.

1

I. Contextul

Sistemul de sănătate din România se bazează pe asigurările sociale de sănătate, care coexistă cu intervențiile de sănătate publică și furnizarea privată de servicii. Per total, cheltuielile de sănătate au variat între 5% și 5,5% din PIB în ultimii 10 ani, cu 80% din total provenind din surse publice, în special asigurările sociale de sănătate, și 20% cheltuieli private. Nivelul de cheltuieli plasează România la sfârșitul clasamentului UE-28, fiind semnificativ mai mic decât media UE de 8,4% din PIB.

Sistemul sanitar este reglementat de o gamă complexă de acte normative, cel mai important fiind Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. În afara de aceasta din urmă, peste 25 de acte normative la nivel de lege și numeroase regulamente stabilesc prevederi referitoare la organizarea, furnizarea, finanțarea și evaluarea serviciilor și instituțiilor sanitare. Complexitatea legislației restricționează adeseori comportamentul furnizorilor de servicii și al organismelor de reglementare și, ca urmare, are un impact semnificativ asupra calității și accesului la servicii1.

O Strategie Națională de Sănătate a fost aprobată în anul 20142, evidențiind principalele provocări, priorități și obiective ale sectorului până în anul 2020. Strategia include un plan de acțiune detaliat, cuprinzând activități, indicatori și nevoi financiare estimate pentru toate componentele sectorului.

Principalele instituții publice implicate în managementul sistemului sanitar sunt Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate3.

Caseta 1. Rolurile principalelor autorități publice din domeniul sănătății

1 O listă de acte normative cu denumirea lor completă din sectorul sănătății este disponibilă în Anexa 5. 2 Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind Strategia Națională a Sănătății pentru perioada 2014-2020 și Planul de Acțiune. 3 O listă completă de organisme publice din sectorul sănătății este disponibilă în Anexa 5.

MS este în principal responsabil pentru elaborarea strategiei și reglementarea sectorului, însă păstrează responsabilități semnificative și în furnizarea și finanțarea serviciilor. În acest scop, el conduce 58 de spitale, serviciul de ambulanță, finanțează serviciile medicale de urgență și implementează 15 programe naționale de sănătate publică. MS finanțează și o parte semnificativă din investițiile în spitale publice. La nivel județean, are în subordine 42 de direcții județene de sănătate (inclusiv a municipiului București).

CNAS administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate. Ea are în subordine 42 de case județene de asigurări de sănătate (inclusiv a municipiului București) și Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești. CNAS este o instituție autonomă și asigură aplicarea politicilor și programelor în domeniu, în coordonarea MS. Președintele CNAS este numit de către Primul-ministru.

INSP este responsabil pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de sănătate publică. El joacă un rol important în supravegherea și controlul epidemiologic și în promovarea sănătății. Este subordonat MS.

ANMDM este organismul de reglementare și autorizare pentru medicamente și dispozitive medicale. Implementează sistemele de farmacovigilență și evaluare a tehnologilor medicale pentru medicamente. Este subordonat MS.

ANMCS este responsabilă pentru dezvoltarea, implementarea și monitorizarea standardelor de acreditare aplicabile tuturor furnizorilor de servicii. Este subordonată Guvernului.

2

În ceea ce privește resursele umane, MS și instituțiile subordonate au un personal de 6.000 de persoane, iar CNAS peste 3.000 de angajați. MS coordonează și serviciile de ambulanță, care au peste 11.000 de angajați. În anul 2015, finanțarea publică totală pentru sistemul sanitar s-a ridicat la 28 miliarde lei, respectiv 4,1% din PIB. FNUASS acoperă peste 80% din finanțarea publică a sistemului sanitar, majoritatea resurselor sale fiind alocate serviciilor spitalicești și medicamentelor compensate (a se vedea Figurile 1&2).

Figura 1. Structura finanțării publice a sistemului sanitar în anul 2017 (sursa: MFP)

Figura 2. Structura cheltuielilor FNUASS în anul 2017 (sursa: MFP)

În ceea ce privește resursele umane din sectorul sanitar, datele publicate de către INSP pentru anul 2016 indică prezența a 57.300 de medici și 136.500 de asistenți medicali. Clasificarea pe tip de furnizor evidențiază faptul că 62% dintre medici și 67% dintre asistenții medicali lucrează în domeniul public.

Comparativ cu alte țări din UE, anumite categorii de personal din sectorul sanitar în România sunt subdimensionate. Numărul de medici la 100.000 de locuitori este de 289, ceea ce reprezintă 83% din media UE4. Situația este agravată de migrația personalului medical; atât medicii cât și asistenții medicali migrează către alte state din Uniunea Europeană în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de muncă mai bune. Datele privind dinamica anuală a cohortei de medici indică faptul că între 1.000 și 1.500 de persoane au emigrat anual în perioada 2009-2015. Drept rezultat, rata anuală de creștere a numărului de medici la nivel național a scăzut de la 4% în anul 2008 la 1% - 2% în anii 2013 - 20165.

Constrângerile numerice legate de personalul medical sunt amplificate de distribuția asimetrică a forței de muncă în țară. Comparațiile dintre județele predominant rurale și urbane indică o rată medie de medici per 100.000 de locuitori mai mult decât dublă pentru cele de pe urmă, respectiv 383 la 170. Pentru asistenții medicali, diferența este mai mică, însă rămâne semnificativă: județele predominant urbane au cu 30% mai mulți asistenți medicali per 100.000 de locuitori decât județele predominant rurale. O

4 Eurostat, baza de date privind resursele din sănătate, date disponibile pentru perioada 2006-2016. 5 Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo, accesată în decembrie 2016.

FNUASS82%

MS16%

u.a.t.2%

serv spitalicești

48%

serv ambulatoriu

16%

medicamente

compensate24%

altele12%

3

distorsiune suplimentară se referă la numărul de personal din județele unde sunt plasate universitățile de medicină. Lipsa unor stimulente eficace pentru servicii medicale în comunitățile rurale și urbane dezavantajate a condus la o concentrare de aproape 50% a medicilor în șase din cele 42 de județe (inclusiv municipiul București). Drept rezultat, județele din prima decilă a densității personalului medical au de patru ori mai mulți medici decât cele din ultima decilă6.

Pe tipuri de asistență medicală dezechilibrele de repartizare teritorială a personalului medical, a medicilor în special, sunt pregnante7. În medicina familiei, densitatea medicilor în mediul rural este 0,49 medici/ 1000 locuitori, cu 30% mai redusă decât a celor din mediul urban, unde atinge 0,69 medici/ 1.000 locuitori. În privința ambulatoriului de specialitate, datele disponibile se referă la numărul medicilor incluși în contracte cu casele de asigurări de sănătate. Acestea relevă că 40% dintre medicii specialiști se regăsesc în cinci județe cu universități de medicină (B, IS, CJ, DJ, TM), iar coeficientul de variație al valorilor densității județene (medici/ 1.000 locuitori) este foarte mare, respectiv 48%8. În privința asistenței medicale spitalicești, datele disponibile pentru spitalele publice arată că 49% din medici activează în spitalele din primele cinci județe (B, IS, CJ, MS, TM), iar coeficientul de variație a densității județene (medici/ 1.000 locuitori) atinge valoarea de 66%.

Mecanismul prevalent de îndeplinire a competențelor legale în sectorul sanitar este furnizarea de servicii, care absoarbe 93% din întreaga finanțare publică. Jumătate din finanțare este plătită sau transferată către furnizorii de servicii de sănătate în asistența primară și secundară, 30% către farmacii. În marea majoritate a cazurilor, furnizorii sunt contractați fie de către casele de asigurări de sănătate, fie de către direcțiile județene de sănătate publică.

Managementul operațional al sectorului sanitar este format din costuri administrative – respectiv costuri cu salarii și costuri operaționale ale instituțiilor de reglementare – și transferuri către persoane fizice, respectiv indemnizații pentru concedii medicale. Cheltuielile administrative totalizează numai 2% din cheltuielile totale.

Cel mai mare contractant de servicii este CNAS, ale cărei case de asigurări de sănătate semnează contracte cu peste 25.000 de furnizori în fiecare an. Deși marea majoritate a furnizorilor CNAS sunt privați, în special în asistența primară, aproximativ jumătate din fonduri sunt plătite furnizorilor publici, respectiv spitale9 și ambulatoriile acestora.

Starea de sănătate a populației

Drept rezultat al bilanțului negativ dintre nașteri, decese și emigrare, populația rezidentă a României a scăzut în mod semnificativ între 2002 și 2015 (de la 21,6 milioane locuitori până la 19,8 milioane locuitori). În paralel, se manifestă scăderea nominală și procentuală a populației tinere și evoluția segmentelor populaționale peste 60 de ani (până la 23,9% în anul 2015), ceea ce conduce la un fenomen general de îmbătrânire a populației.

6 Ibid. 7 Datele citate în acest alineat provin din informațiile publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Institutul Național de Sănătate Publică, aferente anilor 2015 și 2016, disponibile pe portalul www.data.gov.ro. 8 Coeficientul de variație măsoară gradul de împrăștiere al valorilor unei mulțimi în jurul mediei acestora. Cu cât valoarea sa este mai mică, cu atât elementele mulțimii sunt mai apropiate de medie, respectiv mai omogene. 9 Dintre cele 367 de spitale publice, 53 sunt deținute de MS și restul de administrații locale, în special consilii județene.

4

Speranța de viață la naștere – o măsură a calității vieții și un indicator al randamentului potențial al investițiilor în capital uman – a avut o evoluție favorabilă în ultimele două decade pentru ambele sexe și a ajuns în prezent la 79,1 ani pentru femei și 71,7 ani pentru bărbați10. În comparație cu celelalte state ale UE-28, România se află pe penultimul loc al speranței de viață, cu decalajul față media UE mai mare pentru bărbați (-6,5 ani) decât pentru femei (-4,5 ani)11.

Nevoile pe care sistemul sanitar românesc trebuie să le satisfacă s-au schimbat ca urmare a tranziției demografice și epidemiologice care a avut loc în țara noastră. Povara morbidității în România, dominată anterior de bolile mamei și copilului și de bolile transmisibile, s-a deplasat către bolile cronice și cele netransmisibile. Prevalența bolilor cronice, netransmisibile, în special a bolilor cardio-vasculare, a diabetului, a cancerului și bolilor respiratorii cronice, continuă să crească rapid.

Cele mai recente date privind cauzele de deces arată că bolile sistemului circulator și cancerul au reprezentat principalele cauze de deces în România în ultimele două decenii. Mortalitatea generată de bolile sistemului circulator a ajuns la 58,9% în anul 2015, iar cea generată de neoplasme la 19,7%12. Următoarele cauze de deces, în ordinea frecvenței, sunt bolile sistemului respirator (5,7%), ale sistemului digestiv (5,5%) și cauze externe13 (3,7%).

Cauzele principale de deces diferă în funcție de grupa de vârstă. Pentru adolescenți și tinerii adulți, cauzele principale de deces sunt externe (incluzând și accidentele rutiere). Pentru persoanele peste 45 de ani, bolile sistemului circulator, tumorile și bolile sistemului digestiv prevalează. Decesele cauzate de patologiile menționate mai sus sunt în mod specific mai mari în România decât media UE.

Mortalitatea infantilă și-a păstrat tendința de scădere până la un nivel minim de 7,94 decese la 1,000 de născuți vii în anul 201614, însă continuă să fie cea mai mare dintre țările UE-28 și de 2 ori mai mare decât media europeană (~3.6‰ în anul 201615). Cauzele cele mai frecvente de deces sunt asociate cu afecțiuni perinatale, boli respiratorii și patologii congenitale. Mortalitatea maternă la naștere a scăzut considerabil, de la 77 la 100.000 de nașteri, în anul 2000 la 27 la 100.000 de nașteri, în anul 2015, însă rămâne semnificativ mai mare decât media UE.

10 Eurostat, 2016. 11 Ibid. 12 Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO. 13 Leziuni traumatice, otrăvire sau alte cauze externe. 14 Institutul Național de Sănătate Publică, 2016. 15 Eurostat, 2016.

5

II. Misiune și viziune

Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate sunt autoritățile publice centrale în domeniul sănătății în România, responsabile pentru formularea de politici, strategii și planuri de acțiune, coordonarea și monitorizarea implementării acestora la nivel național, regional și local, implementarea de reforme și furnizarea de servicii medicale la niveluri adecvate de calitate.

Misiunea instituțiilor responsabile pentru elaborarea și monitorizarea implementării politicilor publice în domeniul sănătății este:

să elaboreze și să monitorizeze implementarea strategiilor, politicilor și programelor pentru

promovarea sănătății publice și să dezvolte un sistem de sănătate modern și performant, adaptat

nevoilor populației și compatibil cu standardele UE.

• Un sistem sanitar și performant necesită acces echitabil la servicii medicale cost-eficace și de înaltă calitate, cu accent special pe servicii de prevenție.

• Un sistem performant necesită politici publice adecvate, consecvente și stabile, susținute de un consens larg al furnizorilor de servicii, precum și modernizarea infrastructurii de sănătate.

• Politicile sanitare naționale trebuie să fie integrate în cadrul politicilor UE. Acest lucru nu înseamnă adoptarea pasivă a politicilor UE, ci, mai degrabă, promovarea activă a unor soluții adecvate nevoilor României, în consultare cu partenerii naționali.

• Promovarea sănătății și intervențiile de sănătate publică generează beneficii pentru România. Pentru a le asigura sustenabilitatea, beneficiile trebuie să depășească costurile de implementare pe termen scurt și lung.

Viziunea instituțiilor însărcinate cu elaborarea și monitorizarea implementării politicilor publice în domeniul sănătății este:

de a servi interesele populației și a răspunde nevoilor acesteia prin facilitarea accesului la servicii preventive și curative de înaltă calitate, prin alocarea echitabilă și eficientă a resurselor, prin promovarea unor standarde înalte de calitate și a bunelor practici, pentru a avea o națiune cu oameni sănătoși și productivi.

• Dezvoltarea sistemului sanitar prin punerea pacientului în centrul său și aducerea serviciilor cât mai aproape posibil de reședința/ domiciliul său, în condiții de cost-eficacitate.

• Respectarea celor mai înalte standarde de transparență, răspundere și integritate, în cooperare cu alte instituții publice, cu sectorul privat, asociațiile profesionale, alți profesioniști din domeniul sanitar și pacienții.

• Îmbunătățirea performanței manageriale și organizaționale, în vederea implementării strategiilor și politicilor sectoriale.

• Acordarea atenției cuvenite opiniilor și dialogului cu cetățenii și monitorizarea impactului politicilor publice, pentru a le adapta așteptărilor publicului.

6

III. Obiective Strategice, Programe, Măsuri, Indicatori

Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității

România are un profil mixt al morbidității, care este asemănător atât țărilor dezvoltate, prin prisma poverii crescute a bolilor cronice, cât și celor în curs de dezvoltare, dată fiind povara semnificativă a anumitor boli transmisibile (de exemplu, tuberculoză, hepatita virală B și C, HIV/SIDA).16 Mai mult, supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și al rezistenței la antibiotice sunt insuficiente, având un impact semnificativ asupra calității și eficacității serviciilor medicale.

Prevalența ridicată a factorilor de risc comportamentali – fumatul, abuzul de alcool, dieta/obezitatea și inactivitatea fizică –, alături de insuficienta dezvoltare a serviciilor de prevenție secundară, influențează masiv starea de sănătate a populației și conduce la rate de mortalitate mai mari decât valorile medii ale UE-28 (a se vedea Figura 3). În prezent, activitățile de promovare a sănătății și serviciile preventive sunt subfinanțate și insuficient integrate în ansamblul sistemului de sănătate sau cu alte sectoare de activitate înrudite. Pentru a schimba comportamentele în bine este necesară o abordare mai coerentă, integrată la nivelul Guvernului cu politicile publice din alte domenii relaționate, mai bine țintită și cu resurse mai ample pentru programele de promovare a sănătății și prevenție. În acest context, Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 (SNS) prevede dezvoltarea și implementarea unui plan național de prevenție, care ar prioritiza și coordona acțiunile de promovare a sănătății și serviciile de prevenție primară și secundară.

Figura 3. Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană și în România 2015 (decese/100.000 locuitori) (sursa: Eurostat)

SNS evidențiază bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul drept priorități sectoriale strategice și mandatează dezvoltarea și implementarea unor planuri naționale de control, care vor integra intervențiile din cadrul întregului spectru de servicii medicale: prevenția primară și secundară, tratamentul, monitorizarea, îngrijirea paliativă și îngrijirea pe termen lung.

16 Bygbjerg IC, Povara dublă a bolilor netransmisibile și infecțioase în țările în curs de dezvoltare. Știința. 2012 Sep 21;337(6101):1499-501

1036

127 85

261

43

1530

325270 275

77

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

toate cauzele boli cardiovasculare bolicerebrovasculare

cancer boli ale sistemuluidigestiv

UE România

7

SNS pune accentul și pe bolile transmisibile, cu scopul de a monitoriza, controla și reduce povara acestora spre valorile medii din UE. Ca atare, stabilește drept prioritare (i) consolidarea sistemului național de supraveghere și control al bolilor prioritare, precum și a sistemului de alertă precoce și răspuns rapid, (ii) reducerea incidenței bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare, (iii) reducerea ratelor de morbiditate și mortalitate determinate de tuberculoză, HIV/SIDA și hepatite B/D și C.

În afara bolilor cu prevalență ridicată, SNS acordă o importanță aparte bolilor rare. Documentul prevede elaborarea și implementarea unui plan național pentru bolile rare, care ar integra toate intervențiile necesare managementului patologiilor respective, de la ghiduri clinice până la evaluarea riscului genetic, diagnostic și tratament, servicii de îngrijire paliativă și recuperare.

Un pas important în realizarea obiectivelor SNS în privința reducerii poverii bolilor netransmisibile și transmisibile este prevenția secondară. Depistarea precoce a bolilor reprezintă un mijloc cost-eficace de intervenție în cazul unor patologii cu prevalență ridicată și/ sau costuri mari de tratament. De aceea, programelor sistematice de depistare precoce (screening) li se acordă o atenție specială în planurile și acțiunile Ministerului Sănătății.

Obiectivul strategic 1 – Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității – este alcătuit din programe și măsuri orientate către reducerea poverii bolilor, promovarea unui stil de viață sănătos, prevenție și protejarea populației împotriva riscurilor din mediul de viață și muncă asupra sănătății.

8

Obiectiv strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

Măsuri Program 1.1.

Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea mecanismelor de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor cardiovasculare

Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea mecanismelor de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor oncologice

Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea mecanismelor de prevenție, diagnostic, tratament și control al diabetului zaharat

Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul tulburărilor mintale și de comportament

Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos și combaterea principalilor factori de risc

Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor medicale pentru pacienții cu patologii speciale

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile


Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile

Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare - tuberculoză

Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al bolilor transmisibile prioritare - hepatita virală

Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare - HIV/SIDA

Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare

Programul 1.3: Îmbunătățirea

sănătății mamei și a copilului


Măsura 1.3.1.1 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât pentru mamă, cât și pentru copil

Măsura 1.3.1.2 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor privind afecțiuni cu incidență în creștere la copii

Măsura 1.3.1.3 Intervenții pentru îmbunătățirea nutriției copilului și alte intervenții privind afecțiuni specifice

Programul 1.4: Monitorizarea

sănătății publice în relație cu mediul


Măsura 1.4.1.1 Monitorizarea și raportarea factorilor determinanți din mediul de viață și muncă

Măsura 1.4.2.1 Dezvoltarea capacității de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă

9

Caseta 2. Obiectivul strategic 1: indicatori de impact și rezultat

•Reducerea decalajului dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la bărbați de la 12,4 ani la 12 (2021) și 11 (2030)

•Reducerea decalajului dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la femei de la 19,7 ani 19,1 (2021) și 18,5 (2030)

Impact

•(1.1.1) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile: Rata standardizată a deceselor cauzate de bolile cronice la persoanele cu vârsta sub 65 de ani va scădea de la 219/100.000 la 213/100.000; Gradul de acoperire al grupului țintă pentru screeningul cancerului de col uterin va crește de la 9.2% la 50%); Incidența cancerului de col uterin va varia de la 34,24 cazuri/ 100.000 la 40,6 cazuri/ 100.000

•(1.1.2) Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice: Numărul centrelor de referință pentru boli rare care îndeplinesc criteriile EUCERD va crește de la 4 la 10

•(1.2.1) Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare: Incidența infecțiilor nozocomiale în secțiile ATI se va menține între 5% și 6%, iar în secțiile de chirurgie va evolua de la 1,2% la 3%, din pacienții externați, Incidența standardizată a TBC va scădea de la 63/100.000 la 57/100.000; Incidența standardizată a HIV va scădea de la 1,99/100.000 la 1,9/100.000; Incidența standardizată a hepatitei B va scădea de la 1,11/100.000 la 0,11/100.000

•- (1.2.2) Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Imunizare: Gradul de acoperire vaccinală a copiilor la vârsta de 18 luni în cadrul Calendarului național de imunizare va crește de la 80% la 95%; Incidența bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare va scădea spre zero: rujeolă, de la 0,03/ 100.000 la 0

•(1.3.1) Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului: Rata mortalității infantile (0-1 an) va scădea de la 7,97/1.000 născuți vii la 6,5/1.000; Rata mortalității materne la naștere va rămâne constantă la 0,1/1.000 de născuți vii

•(1.4.1) Reducerea cazurilor de îmbolnăvire legate de factorii de risc de mediu: Incidența anuală a bolilor profesionale va scădea de la 1025 cazuri la 780 cazuri

•(1.4.2) Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse riscurilor de mediu: Harta zonelor care prezintă riscuri pentru sănătate umană va fi dezvoltată și operațională

Rezultate Programe

10

Tabelul 1. Obiectivul strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii RON)


2018 2019 2020 2021


7.061.654 7.691.771 8.393.590 9.171.938


2.764.009 2.367.397 3.028.276 3.223.435

Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

21.463 22.465 23.141 24.298

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu mediul înconjurător

1.561 1.635 1.685 1.769


Raționament. Populația României scade și îmbătrânește; se estimează că în anul 2050 cel mai mare segment de populație va fi format din persoane cu vârsta de 60 de ani și peste. Schimbările de ordin demografic reprezintă o povară semnificativă pentru sistemul de sănătate, întrucât sunt asociate cu o schimbare a caracteristicilor epidemiologice17.

Nevoile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de sănătate s-au schimbat în urma tranziției demografice și epidemiologice din ultimele decenii. În timp ce în secolul XX morbiditatea în România a fost dominată de boli ale mamei și copilului și boli transmisibile, în prezent ea este dominată de boli cronice și netransmisibile. Așadar, România se confruntă cu provocarea de a-și reprioritiza eforturile din sectorul sanitar, astfel încât să gestioneze eficace bolile cronice și netransmisibile.

În domeniul serviciilor preventive, România nu se compară favorabil cu alte state membre ale UE. De aceea, potrivit SNS 2014-2020, sistemul de sănătate trebuie să se concentreze pe prevenția primară, pentru a reduce prevalența factorilor de risc, și pe prevenția secundară, pentru detectarea precoce, tratarea bolilor înainte de a deveni simptomatice și evitarea complicațiilor. În acest scop, este necesar să crească treptat ponderea programelor și activităților de prevenție în bugetul sectorului de sănătate, cu accentul pe medicina familiei și ambulatoriul clinic de specialitate. Concluzia unei evaluări comprehensive a eficienței alocării resurselor, efectuată de experți internaționali, este că „există o sub-finanțare relativă a îngrijirii medicale primare și a serviciilor de ambulatoriu”18, care rezultă în anomalii structurale.

Managementul pacienților cu boli cronice nu se situează la niveluri satisfăcătoare în lipsa coordonării pacienților de-a lungul etapelor parcursului terapeutic și în lipsa registrelor de boală, care să ofere date cu privire la serviciile furnizate, medicamentele prescrise și eficacitatea clinică a acestora. Aceste neajunsuri pot conduce la utilizarea ineficientă a resurselor sistemului sanitar, ca urmare a complicațiilor frecvente, a serviciilor medicale repetate, a efectelor adverse generate de interacțiunile dintre medicamentele prescrie.

În acest context, serviciile de prevenție ar trebui să fie încurajate în toate domeniile, la nivel trans-sectorial, în toate ramurile de asistență medicală, la nivel populațional și individual. De asemenea, este

17 Banda Mondială, România - Analiză Funcțională a Sistemului de Sănătate, București, 2011. 18 NICE International, România: Raport Final, București, 2012.

11

necesară dezvoltarea și consolidarea rolului medicilor de familie de coordonare a îngrijirilor în diferite ramuri de asistență, cu precădere a celor destinate pacienților cu boli cronice. Punerea accentului pe asistența primară, în general, și pe medicina familiei, în special, are un potențial ridicat de consolidare a prevenției și reducere a complicațiilor bolilor netransmisibile.

Obiective: Programul 1.1 vizează următoarele rezultate până în anul 2021:

- (1.1.1.) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:

o Rata standardizată a deceselor cauzate de bolile cronice la persoanele cu vârsta sub 65 de ani va scădea de la 219/100.000 la 213/100.000

o Gradul de acoperire al grupului țintă pentru screening-ul cancerului de col uterin va crește de la 9.2% la 50%

o Incidența cancerului de col uterin va varia de la 34,24 cazuri/ 100.000 la 40 cazuri/ 100.000

- (1.1.2.) Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice:

o Numărul centrelor de referință pentru boli rare care îndeplinesc criteriile EUCERD va crește de la 4 la 10

Prezentare generală. Programul 1.1 urmărește reducerea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile și asigurarea accesului la servicii de depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru afecțiuni specifice. Programul conține măsuri dedicate ariilor terapeutice prioritare – boli cardiovasculare, oncologice și diabet zaharat –, care integrează (i) politicile naționale în domeniu, (ii) acțiuni de prevenție primară și secundară, (iii) acțiuni de diagnostic și tratament și (iv) îngrijiri pe termen lung, psihosociale și paliative. Programul include și intervenții integrate în beneficiul pacienților cu tulburări mintale și de comportament, precum și al celor cu boli rare.

În rândul intervențiilor prevăzute în program se remarcă programele regionale de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament timpuriu ale cancerului de col uterin, cancerului de sân și cancerului colorectal, alături de programului național de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular, care vor fi implementate în perioada 2017-2023 și vor fi co-finanțate de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Capital Uman (OS 4.9). Sustenabilitatea intervențiilor de prevenție secundară menționate va fi asigurată prin includerea serviciilor respective în pachetul de servicii medicale de bază la care au acces asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Toate măsurile pun accentul pe promovarea sănătății, precum și pe serviciile de prevenție furnizate la toate nivelurile de asistență medicală. Acțiunile prevăzute se referă la servicii și resurse furnizate, respectiv alocate, prin programe naționale de sănătate publică, programe naționale curative, precum și prin pachetul de servicii medicale de bază, pe toate ramurile de asistență medicală, inclusiv medicamente compensate.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) sistemul de plată determină furnizorii să furnizeze mai multe servicii de prevenție și să pună mai mult accentul pe managementul cazurilor de boli cronice, (ii) ghiduri clinice sunt disponibile și sunt diseminate pentru toate nivelurile și tipurile de îngrijire, (iii) registre electronice de pacienți și dosarul electronic de sănătate sunt complet operaționale și interconectate, (iv) furnizorii de servicii se implică în implementarea programelor naționale și regionale de depistare precoce, (v) furnizorii din domeniul asistenței primare sunt instruiți și calificați pentru a efectua servicii de management al bolilor cronice, inclusiv depistare precoce, (vi) pacienților le sunt oferite stimulente pentru a solicita servicii de prevenție, inclusiv depistare precoce, (vii) furnizorii din ramuri diferite de asistență medicală și domenii asociate – de exemplu, servicii sociale, consiliere psihologică – acționează integrat și coordonat în vederea managementului pacienților cu boli cronice.

12

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele asociate măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 2. Măsuri incluse în Programul 1.1

Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile

Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor cardiovasculare

Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor oncologice

Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al diabetului zaharat



Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice



1. Raționament. Deși povara morbidității în România este dominată în prezent de boli cronice și netransmisibile, iar mortalitatea cauzată de bolile infecțioase a scăzut la 1% din decesele totale, ele au un impact major asupra calității vieții pacienților și impun costuri ridicate sistemului sanitar cu privire la tratamentul complicațiilor asociate. De aceea, monitorizarea și controlul bolilor transmisibile rămâne un obiectiv de bază al sistemului sanitar, a cărui realizare impune măsuri continue de ameliorare a situației existente. Potrivit SNS 2014-2020, sunt prioritare infecțiile asociate asistenței medicale, antibiotico-rezistența, bolile prevenibile prin vaccinare, incidența și prevalența TCB, HIV/SIDA și a hepatitelor B și C.

Decizia UE nr. 1082/2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate impune standarde ridicate ale capacității de detecție al amenințărilor de natură biologică, precum și creșterea capacității de răspuns rapid și intervenție pentru limitarea efectelor bolilor transmisibile asupra sănătății populației. În acest sens, Institutul Național de Sănătate Publică, alături de direcțiile de sănătate publică județene, sunt parte a rețelei europene de supraveghere epidemiologică și microbiologică a bolilor infecțioase transmisibile, rețea coordonată de Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC).

Ministerul Sănătății supraveghează prin diferite metode evenimentele care pot avea un impact asupra sănătății publice. Acestea se referă la apariția și răspândirea bolilor transmisibile, la procese biologice complexe, care determină în timp schimbarea tiparelor bolilor infecțioase sau apariția unor patogeni noi, la evenimente meteorologice extreme. Este recomandată dezvoltarea unui sistem de supraveghere la nivel național, care să permită detectarea și evaluarea riscului de răspândire, notificarea și răspunsul la toate evenimentele și riscurile relaționate cu sănătatea publică. Așadar, ar trebui să fie dezvoltați și implementați algoritmi noi cu ajutorul sistemelor de supraveghere electronică, de exemplu Registrul Electronic Național de Vaccinare și Registrul Unic de Boli Transmisibile.

Obiectiv: Programul 1.2 vizează următoarele rezultate până în anul 2021:

13

- (1.2.1) Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare:

o Incidența infecțiilor nozocomiale în secțiile ATI se va menține la 5%-6%, iar în secțiile de chirurgie nu va depăși 3% din pacienții externați

o Incidența standardizată a TBC va scădea de la 63/100.000 la 57/100.000

o Incidența standardizată a HIV va scădea de la 1,99/100.000 la 1,9/100.000

o Incidența standardizată a hepatitei B va scădea de la 1,11/100.000 la 0,11/100.000

- (1.2.2) Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Vaccinare:

o Gradul de acoperire vaccinală a copiilor la vârsta de 18 luni în cadrul Calendarului național de imunizare va crește de la 80% la 95%

o Incidența bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare va scădea spre zero: în cazul rujeolei, de la 0,03/ 100.000 la 0

Prezentare generală. Programul 1.2 urmărește reducerea incidenței bolilor transmisibile prin îmbunătățirea sistemelor de prevenire, depistare precoce, supraveghere și control. Programul conține măsuri dedicate sistemului național de supraveghere, alertă precoce și răspuns rapid, cât și unor boli transmisibile prioritare, respectiv boli cu transmitere sexuală, boli cu transmitere prin sânge, vectori, apă, alimente și zoonoze, tuberculoză, HIV/SIDA, hepatite B/D și C, boli prevenibile prin vaccinare. Totodată, programul prevede acțiuni pentru consolidarea infrastructurii de laborator și IT&C în rețeaua de sănătate publică și a mecanismelor de limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și antibiotico-rezistenței.

Toate măsurile integrează intervenții de promovare, prevenție, diagnostic, tratament și monitorizare, precum și inițiative de politică publică bazate pe dovezi. Acțiunile prevăzute se referă la servicii și resurse furnizate, respectiv alocate, prin programe naționale de sănătate publică, precum și prin pachetul de servicii medicale de bază, pe toate ramurile de asistență medicală, inclusiv medicamente compensate.

Și în cadrul acestui program bugetar vor fi implementate programele regionale de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament timpuriu. Acestea vor viza tuberculoza și hepatitele de etiologie virală B (inclusiv coinfecția cu virusul D) și C. Ele vor fi implementate în perioada 2017-2023 și vor fi co-finanțate de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Capital Uman (OS 4.9). Sustenabilitatea intervențiilor de prevenție secundară menționate va fi asigurată prin continuarea programului național de sănătate destinat TBC, pe de o parte, și prin includerea serviciilor de testare, diagnostic și tratament al hepatitelor virale în pachetul de servicii medicale de bază la care au acces asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pe de altă parte.

Un accent deosebit va fi acordat programului național de vaccinare și eradicării bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare. Proiectul de Lege privind vaccinarea persoanelor în România a fost transmis către Parlament în cursul anului 2017. El prevede măsuri pentru (i) asigurarea prioritară și timpurie a tuturor resurselor financiare necesare achiziției vaccinurilor, a seringilor, depozitării și transportului până la furnizorii de servicii medicale, (ii) asigurarea unui stoc permanent de rezervă de vaccinuri și consumabile cel puțin egal cu necesarul anual, (iii) elaborarea anuală și multianuală a graficului de procurare a necesarului de vaccinuri și consumabile și (iv) responsabilizarea părinților și a conducerilor unităților de învățământ cu privire la vaccinarea copiilor.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțare suficientă pentru infrastructura de laborator și IT&C în rețeaua de sănătate publică și intervențiile care urmăresc diagnosticul, tratamentul și controlul bolilor transmisibile, (ii) ghiduri clinice sunt disponibile și diseminate pentru toate nivelurile și

14

tipurile de îngrijire, (iii) Registrul Național de Boli Transmisibile, registre electronice de pacienți și Dosarul Electronic de Sănătate sunt complet operaționale și interconectate, (iv) furnizorii de servicii se implică în implementarea programelor naționale și regionale de depistare precoce, (v) INC Cantacuzino reia producția de vaccinuri, (vi) România aprobă și implementează Planul național de intervenție în epidemii-pandemii, cu resurse alocate în bugetele instituțiilor de implementare, (vii) finanțarea, capacitatea de achiziții publice, depozitare și distribuție a vaccinurilor sunt la niveluri corespunzătoare, (viii) proiectul legii vaccinării este adoptat de Parlament într-o formă cât mai apropiată de cea propusă de Guvern.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.


Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare

Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile, precum și al sistemului de alertă precoce și răspuns rapid

Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei

Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al hepatitei B și C

Măsura 1.2.1.4. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al HIV/SIDA

Majorarea ratei de conformare cu vaccinurile incluse în Calendarul Național de Vaccinare



Raționament. Sănătatea mamei și a copilului, în general, și mortalitatea infantilă, în special, necesită atenție deosebită, atât ca indicator sintetic de sănătate și dezvoltare, cât și datorită corelației lor directe cu disponibilitatea și calitatea asistenței medicale.

Indicatorii referitori la sănătatea mamei și a copilului în România s-au îmbunătățit între 1995 și 2015. Cu toate acestea, în anul 2016, România a avut cea mai mare rată a mortalității infantile din UE: 7,97 decese la 1000 de născuți vii, mai mult decât dublul ratei europene de 3,6 decese la 1000 de născuți vii19. De asemenea, se manifestă un deficit de îngrijiri medicale în perioada prenatală la nivelul medicinei primare (ex. în anul 2016, numai 37% dintre femeile însărcinate au fost luate în evidența de către medicii de familie în trimestrul I de sarcină etc20), precum şi un exces de servicii chirurgicale la nivel terţiar, reflectat prin numărul mare de naşteri prin cezariană, nejustificat de profilul gravidelor din România21.

19 Sursa: Eurostat. 20 Sursa: www.cnas.ro 21 În anul 2016, din aproximativ 167.000 de nașteri raportate prin sistemul DRG, aproximativ 82.000 (49%) au fost efectuate prin cezariană, cu 25% mai multe decât în anul 2011. Sursa: www.drg.ro

15

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 stabilește drept priorități reducerea mortalităţii infantile şi a riscului de deces neonatal prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate .

Obiectiv. Programul 1.3 vizează următoarele rezultate până în anul 2021:

- (1.3.1) Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului:

o Rata mortalității infantile (0-1 an) va scădea de la 7,97/1.000 născuți vii la 6,5/1.000 o Rata mortalității materne la naștere va rămâne constantă la 0,1/1.000 de născuți vii

Prezentare generală. Programul 1.3 include intervențiile prevăzute în programul național de sănătate „Mama și copilul” și urmărește reducerea mortalității infantile și materne. El propune măsuri menite să îmbunătățească accesul la asistență medicală adecvată pentru nou-născuții cu risc de deces și consolidarea componentei de depistare precoce a afecțiunilor acestora. Măsurile includ și intervenții care vizează promovarea alăptării, suplimentarea dietei de micronutrienți a femeii însărcinate și a bebelușului, profilaxia malnutriției la copiii cu greutate mică la naștere, dieta sănătoasă și prevenirea obezității infantile.

În plus față de programul național de sănătate „Mama și copilul”, sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă tuturor copiilor și femeilor însărcinate servicii de monitorizare, diagnostic și tratament la toate nivelurile de îngrijire, în aria de acoperire a pachetului de servicii medicale de bază.

Și în cadrul acestui program bugetar va fi implementat un program național de prevenție, depistare precoce (screening) și diagnostic al afecțiunilor prenatale. El va fi implementat în perioada 2017-2023 și vor fi co-finanțate de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Capital Uman (OS 4.9). Sustenabilitatea intervențiilor de prevenție secundară menționate va fi asigurată prin continuarea programului național de sănătate „Mama și copilul”, pe de o parte, și prin menținerea serviciilor de testare, diagnostic și tratament în pachetele de servicii medicale de bază și minimal din sistemul de asigurări sociale de sănătate, pe de altă parte.

Componentele programului se referă la (i) reducerea mortalității infantile și a mamelor și (ii) reducerea riscului de deces la nou-născuți prin acces îmbunătățit la asistență medicală adecvată în facilități regionale pentru nou-născuți în pericol și (iii) consolidarea componentei de screening pentru nou-născuți.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțarea disponibilă pentru program asigură intensificarea intervențiilor de prevenție și diagnosticare; (ii) infrastructura de diagnostic este adecvată; (iii) coordonarea intervențiilor între principalii plătitori, MS și CNAS; (iv) expertiză îmbunătățită și concentrare pe prevenție din partea medicilor de familie; (v) apelarea la servicii de diagnostic timpuriu de către femeile însărcinate; (vi) furnizorii de servicii se implică în implementarea programelor de depistare precoce.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

16


Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

Măsura 1.3.1.1. Depistarea precoce și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât pentru mamă, cât și pentru copil


Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către îmbunătățirea nutriției copilului și alte măsuri pentru boli specifice


Raționament. Organizația Mondială a Sănătății și Directivele UE privind supravegherea stării de sănătate prevăd ca statele membre să îndeplinească cerințe esențiale pentru supraveghere, depistare timpurie, investigație și răspuns la evenimentele cu impact asupra sănătății publice, precum calamitățile naturale sau catastrofele antropice. Acest mecanism se bazează pe colectarea și diseminarea informațiilor către autoritatea competentă și necesită coordonare și cooperare strânsă cu toate părțile interesate din sectorul de sănătate și din afara lui.

În calitate de stat membru UE, România este implicată în acest efort internațional. Strategia națională privind schimbările climatice și economia cu emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, precum și Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei, au fost promovate prin Hotărârea Guvernului nr. 739/2016.

Ministerul Sănătății acționează împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a-și coordona supravegherea activităților și fenomenelor cu potențial negativ asupra sănătății publice și/sau mediului, concomitent cu monitorizarea sănătății populației.

Obiective. Programul 1.4 vizează următoarele rezultate până în anul 2021:

- (1.4.1) Reducerea cazurilor de îmbolnăvire legate de factorii de risc de mediu

o Incidența anuală a bolilor profesionale va scădea de la 1025 cazuri la 780 cazuri

- (1.4.2) Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse riscurilor de mediu

o Harta zonelor care prezintă riscuri pentru sănătatea umană va fi dezvoltată și operațională (facilități industriale, uzine chimice mari, rute de transport al materialelor chimice, radioactive sau periculoase, zone cu risc crescut de inundații sau cutremure, etc.)

Prezentare generală. Programul 1.4 urmărește consolidarea capacității de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă. Prin măsurile programului va fi consolidată infrastructura serviciilor de specialitate, vor fi cartografiați factorii de risc asupra sănătății populației și vor fi elaborate, actualizate și diseminate politicile și procedurile de supraveghere și intervenție.

Activitățile vor implica proceduri în timp real pentru planificarea, gestionarea, crearea și integrarea bazelor de date, procesarea informațiilor (analiză statistică, tehnici GIS), elaborarea de materiale grafice

17

și cartografice, elaborarea de scenarii privind evoluția calității mediului în relație cu schimbările identificate, previzionate sau potențiale.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) angajații și angajatorii sunt conștienți de riscurile de mediu și implementează acțiunile preventive necesare; (ii) cooperare optimă a tuturor instituțiilor publice implicate în reglementarea, monitorizarea și răspunsul la evenimente de mediu; (iii) proprietarii de infrastructură critică susțin activitățile de cartografiere; (iv) serviciile pentru situații de urgență au capacitatea și resursele adecvate.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.


Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu


Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse riscurilor de mediu


18

Obiectivul strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate

Provocările la care trebuie să răspundă sistemul de sănătate din România s-au schimbat ca urmare a tranziției demografice și epidemiologice din ultimele decenii. Povara morbidității este dominată în prezent de bolile cronice și netransmisibile, care vor continua să crească în ritm susținut.

Cu toate acestea, furnizarea serviciilor medicale încă prezintă caracteristici ale modelul vechi de organizare și furnizare: reactivitate, dominația asistenței spitalicești, fragmentarea îngrijirilor, subdezvoltarea serviciilor de prevenție. Medicina familiei este dezvoltată neuniform, în favoarea zonelor urbane, iar ambulatoriul clinic de specialitate este concentrat în județele cu universități de medicină (a se vedea datele prezentate în capitolul I, Contextul). Din aceste motive, nu toate grupurile de populație se bucură de acces adecvat la servicii de medicina familiei și servicii de specialitate în ambulatoriu. Îngrijirile pe termen lung și îngrijirile paliative sunt subdezvoltate, subfinanțate, necorelate cu serviciile curative și serviciile sociale. Aceste deficiențe structurale se reflectă și în distribuția cheltuielilor publice cu sănătate; analiza comparativă a cheltuielilor din România și țările UE cu indicatori de sănătate favorabili arată că țara noastră se bazează prea mult pe serviciile spitalicești, consumă o mai mare parte a resurselor pe produsele farmaceutice, alocă mai puțin asistenței primare și serviciilor de prevenție, iar îngrijirile pe termen lung sunt mult subfinanțate (a se vedea Figura 4).

Figura 4. Ponderea unor ramuri de asistență medicală în totalul cheltuielilor publice curente cu sănătatea din România și țări ale UE – 2015 (sursa: Eurostat)

Serviciile medicale sunt fragmentate și lipsește coordonarea între furnizori, din cauza mai multor deficiențe structurale precum: mecanisme contractuale și financiare nestimulative, lipsa de interoperabilitate a sistemelor statistice și schimbul redus de informații, resursele umane distribuite neuniform și preferința pacienților pentru serviciile spitalicești. Calitatea îngrijirilor nu este evaluată, deși România se află pe ultimul loc între țările UE în sondajele privind gradul de satisfacție a pacienților.

24%13%

27% 25%16% 20% 18% 19% 18%

10%

24% 28%18%

39% 58% 30% 33%40%

45%41% 41%

49%

39%

32%36%

39%

15% 0%16%

3% 14%1% 10% 12%

8%

8%0%

13%

5%

11%16% 13%

20%13% 23% 15% 13% 10%

30% 24%

13%

22%

Austria Bulgaria Cehia Croația Franța Grecia Italia Lituania Polonia Romania Slovacia Slovenia Ungaria

asistența primară servicii spitalicești (incl. de zi) îngrijiri pe termen lung (medical) medicamente

19

Un obstacol major în calea unor servicii de sănătate mai bune îl reprezintă infrastructura învechită sau neadecvată. Majoritatea spitalelor nu respectă standardele curente de organizare a îngrijirilor; furnizorii din asistența primară sunt dispersați și nu oferă servicii complete și integrate cu celelalte tipuri de îngrijiri. În multe zone rurale izolate, absența sau starea deficitară a infrastructurii sanitare se dovedește a fi un obstacol major pentru înființarea de noi cabinete medicale.

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 caută să inverseze piramida curentă a serviciilor prin dezvoltarea treptată a serviciilor din asistența primară, respectiv asistența medicală comunitară, medicina familiei și serviciile din ambulatoriul clinic de specialitate22. De asemenea, își propune realizarea continuității îngrijirilor și integrarea furnizorilor din arii geografice definite (regiuni, județe). În sprijinul realizării acestor obiective, în anul 2016 au fost aprobate planurile regionale de servicii de sănătate23 (PRSS) care stabilesc direcții strategice pentru dezvoltarea și integrarea la nivel regional a serviciilor medicale și a furnizorilor acestora. Obiectivul urmărit de PRSS este dezvoltarea integrată a unor rețele regionale de servicii, cu distribuție echitabilă și eficientă a furnizorilor în ramurile de asistență primară, secundară, terțiară și pe termen lung. Planurile prevăd restructurarea actualei configurații a furnizorilor și serviciilor, în baza nevoilor specifice ale populațiilor celor 8 regiuni de dezvoltare, evoluțiilor demografice și epidemiologice și progreselor tehnologice. Toate cele opt PRSS își propun să realizeze tranziția de la servicii centrate pe asistența spitalicească la îngrijiri centrate pe pacienți.

În vederea implementării PRSS, vor fi elaborate opt master-planuri regionale de servicii, care au caracter operațional și stabilesc în mod concret măsurile de reorganizare a serviciilor și furnizorilor. Ele pun accent pe dezvoltarea ambulatoriului clinic de specialitate și a spitalizării de zi, pe reducerea capacității de spitalizare la nivelul cererii reale; de asemenea, stabilesc lista unităților spitalicești ce vor fi reorganizate și a celor de îngrijiri pe termen lung nou-înființate sau extinse. Master-planurile de servicii stabilesc în fiecare regiune etapele tranziției coordonate de la organizarea bazată pe asistență spitalicească la cea centrată pe asistența primară, pe ambulatoriul clinic de specialitate și îngrijirile pe termen lung.

În acest context, obiectivul strategic al PSI referitor la măsurile transversale prezintă o abordare la nivel național multi-fațetată și integratoare, al cărei scop este de a realiza îmbunătățiri în toate componentele considerate esențiale pentru accesul, continuitatea, diversitatea și calitatea îngrijirilor, respectiv: (i) capitalul uman, (ii) resursele și fluxurile financiare, (iii) managementul informațiilor, (iv) serviciile medicale la toate nivelurile de îngrijire, (v) medicamentele și dispozitivele medicale și (vi) infrastructura.

22 Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind Strategia Națională a Sănătății pentru perioada 2014-2020 și Planul de Acțiune. 23 OMS nr. 1376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate.

20

Obiectiv strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a

resurselor pentru sistemul de sănătate


Măsura 2.1.1.1 Inițiative de dezvoltare a resurselor umane

Măsura 2.1.2.1 Inițiative de îmbunătățire a managementului resurselor financiare

Măsura 2.1.3.1 Inițiative de îmbunătățire a managementul informațiilor

Măsura 2.1.4.1 Inițiative de promovare a cercetării și inovării în sectorul sănătății

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale


Măsura 2.2.1.1 Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală comunitară

Măsura 2.2.1.2 Extinderea rolului serviciilor de medicina familiei

Măsura 2.2.1.3 Dezvoltarea serviciilor din ambulatoriul clinic și paraclinic de specialitate

Măsura 2.2.2.1 Creșterea eficienței și performanței serviciilor spitalicești

Măsura 2.2.2.2 Consolidarea serviciilor de asistență medicală de urgență

Măsura 2.2.3.1 Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată, reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu, paliație

Măsura 2.2.4.1 Îmbunătățirea calității serviciilor medicale

Măsura 2.2.5.1 Dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

Măsura 2.2.5.2 Asigurarea necesarului și securității produselor de sânge

Programul 2.3: Asiguarea accesului pacienților la

medicamente și dispozitive medicale


Măsura 2.3.1.1 Creșterea accesului pacienților la medicamente compensate în condiții de sustenabilitate financiară

Măsura 2.3.2.1 Îmbunătățirea accesului pacienților la dispozitive medicale

Programul 2.4: Modernizarea

infrastructurii sistemului de sănătate


Măsura 2.4.1.1 Adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența primară și spitalicească la standardele actuale de calitate și la nevoile pacienților

Măsura 2.4.1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică

Măsura 2.4.1.3 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale de urgență

21


•Distribuția teritorială a medicilor (raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale densității județene a medicilor la 100.000 locuitori) Nivel de bază 2016: 2,9; Ținta pentru 2021: 2,5 Ținta pentru 2030: 2,2

•Acoperirea teritorială cu servicii de asistență medicală primară (nr. de unități administrativ-teritoriale fără medici de familie): Nivel de bază 2016: 165; Ținta pentru 2021: 90; Ținta pentru 2030: 50

•Numărul spitalizărilor decontate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru afecțiuni tratabile în ambulatoriu: Nivel de bază 2016: 1035/ 100.000; Ținta pentru 2021: 880/ 100.000; Ținta pentru 2030: 750/ 100.000

Impact

•(2.1.1) Asigurarea resurselor umane necesare pentru a furniza servicii medicale la niveluri de calitate adecvate: Acoperirea cu personal medical la nivel național va crește de la 280 de medici/100.000 de locuitori și 653 de asistenți medicali/100.000 de locuitori la 305 medici/100.000 de locuitori și 725 asistenți medicali/100.000 de locuitori

•(2.1.2) Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate: Cheltuielile totale publice pentru sănătate vor crește de la 4,1% din PIB la 4,5% din PIB

•(2.1.3) Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate: Nivelul de dezvoltare al PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) va reflecta operaționalizarea tuturor componentelor sale (de la 4 la 6)

•(2.1.4) Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății: Aplicațiile ce rezultă din proiecte de cercetare transferate în practica medicală vor crește de la 0 la 5

•(2.2.1) Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin medicina familiei: % din unitățile administrativ-teritoriale unde există cel puțin un medic de familie pentru fiecare 2000 de locuitori va crește de la 50% la 57%; numărul orașelor fără furnizori de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate va scădea de la 57 la 0

•(2.2.2) Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești: Numărul paturilor pentru cazuri acute va scădea de la 4,5/ 1.000 locuitori la 4,2/ 1.000 locuitori; Rata internărilor pentru cazuri acute va scădea de la 192/ 1.000 locuitori la 170/ 1.000 locuitori

•(2.2.3) Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor de recuperare/ reabilitare: Numărul paturilor pentru îngrijiri pe termen lung va crește de la 1,4/ 1.000 locuitori la 1,7/ 1.000 locuitori

•(2.2.4) Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate: Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea furnizorilor de servicii va fi aprobat și aplicabil; cele 8 master-planuri regionale de servicii vor fi realizate și în curs de implementare

•(2.2.5) Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe: Numărul anual transplanturilor per %0000 locuitori va crește de la 132,5 la 380; Cantitatea de sânge donat va acoperi necesarul de transfuzii

•(2.3.1) Creșterea numărului de pacienți care au acces la medicamentele necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice: Numărul actualizărilor listei medicamentelor compensate va fi de cel puțin 3/ an

•(2.3.2) Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale: Registrul electronic al dispozitivelor medicale va fi operațional

•(2.4.1) Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii specifice: Numărul spitalelor regionale nou-construite sau în construcție va crește de la 0 la 3; Populația acoperită de spitale regionale nou-construite sau în construcție va crește de la 0 la 39%; Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale conforme cu standardele UE, pe tipuri de echipamente va crește de la 0,34 unități/ 100.000 la 0,44/ 100.000

Rezultate Programe

22

Tabelul 6. Obiectivul strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii lei)


2018 2019 2020 2021

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de sănătate

42.694 90.879 112.320 144.424


24.594.927 28.069.131 29.961.637 32.040.466

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale

1.724.145 2.600.468 2.180.805 2.264.404

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate

159.520 453.530 918.245 1.316.568


Raționament: În ultimii ani, între 1.000 și 1.500 de medici au migrat anual către alte țări, în căutarea unor condiții mai bune de muncă, a remunerării stimulative sau a recunoașterii profesionale. Drept rezultat, numărul total al medicilor a crescut lent; în spitalele publice, dinamica a fost chiar mai redusă decât media națională24. Distribuția teritorială a personalului medical nu este echilibrată. În cele șase județe cu universitate de medicină, inclusiv municipiul București, numărul de medici se ridică la 49% din totalul național, în timp ce restul se distribuie între celelalte 36 de județe. Ca o confirmare a discrepanțelor teritoriale de acoperire cu personal de specialitate, raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale densității județene a medicilor la 100.000 locuitori este de 2,9, în timp ce raportul dintre decilele 10 și 1 ajunge la 5,2. Diferențele rămân mari între județele predominant urbane și rurale: raportul dintre densitățile medicilor per 100.000 de locuitori este de 1,9. Toate datele arată o distribuție inegală a resurselor umane la nivel județean, populația din zonele mai sărace și predominant rurale confruntându-se cu acces îngreunat la servicii medicale. Atractivitatea specialităților medicale propuse pentru rezidențiat este inegală; specialități esențiale pentru viitorul sistemului sanitar, astfel cum a fost prevăzut de SNS, precum medicina familiei, nu atrag suficienți candidați.

În ultimii ani, informatizarea sistemului de asigurări de sănătate și a serviciilor medicale s-a extins, însă eficiența sa este suboptimă din mai multe puncte de vedere. De exemplu, managementul performant al programelor naționale de sănătate necesită dezvoltarea și/sau consolidarea registrelor de boli. Capacitatea sistemului de a colecta, procesa, analiza și raporta datele în sistemele informatice existente, precum și de a reflecta informațiile și datele în politicile publice, este deficitară. În același timp, comunicarea informațiilor relevante pentru pacienți și populație nu este dezvoltată în mod corespunzător. TIC poate juca un rol semnificativ în sistemul sanitar: integrarea informațiilor deținute în diverse baze de date ar permite generarea și utilizarea unor dovezi obiective în elaborarea politicilor de sănătate și asigurarea unui management mai eficient al resurselor. Nu mai puțin importantă este

24 Datele INSP arată că numărul de medici din spitalele publice a crescut cu 1,6% din 2014 până în 2015, în special al medicilor rezidenți. Cele șase județe cu universități de medicină au reprezentat aproape 60% din creștere.

23

și crearea cadrului instituțional și a resurselor umane pentru gestionarea și analiza datelor generate de sistemul sanitar, cu respectarea reglementărilor privind datele cu caracter personal.

Conform Băncii Mondiale25, în România cheltuielile totale pentru sănătate reprezintă aproximativ 5,5% din PIB, mai puțin decât media europeană26 de 6,5% din PIB și media UE de 8,7% din PIB. Diferența rezultă, pe de o parte, din disponibilitatea limitată a cheltuielilor publice și, pe de altă parte, din contribuția privată redusă pentru sănătate, comparativ cu alte țări27. Din totalul cheltuielilor, circa 80% sunt suportat acoperite din bugetele publice ale FNUASS, MS și unităților administrativ-teritoriale.


- (2.1.1) Asigurarea resurselor umane necesare, pentru a furniza servicii medicale la niveluri de calitate adecvate

o Acoperirea cu personal medical la nivel național va crește de la 280 de medici/100.000 de locuitori și 653 de asistenți medicali/100.000 de locuitori la 305 medici/100.000 de locuitori și 725 asistenți medicali/100.000 de locuitori

- (2.1.2) Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate

o Cheltuielile totale publice pentru sănătate vor crește de la 4,1% din PIB la 4,5% din PIB

- (2.1.3) Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate

o Nivelul de dezvoltare al PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) va reflecta operaționalizarea tuturor componentelor sale (de la 4 la 6)

o Înființarea Agenția Naționale E-sănătate și începerea implementării sistemului informatic integrat în sănătate

- (2.1.4) Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății

o Aplicațiile ce rezultă din proiecte de cercetare transferate în practica medicală vor crește de la 0 la 5

Prezentare generală. Programul 2.1 are obiectivul de a dezvolta cadrul strategic, de reglementare și instrumentele utilizate în managementul resurselor umane, managementul financiar, managementul informației și în activitățile de cercetare și inovare. Programul urmărește elaborarea și implementarea unei politici integrate în domeniul resurselor umane, menită să asigure retenția personalului medical și diminuarea deficitelor pe specialități clinice și zone geografice. Necesarul de resurse umane va rezulta din integrarea master-planurilor regionale de sănătate. El va fi acoperit din recrutări, redistribuiri și o utilizare mai flexibilă a timpului de lucru.

De asemenea, programul își propune implementarea de inițiative pentru creșterea eficienței alocării și utilizării fondurilor publice. Pentru a asigura predictibilitatea sistemului de asigurări sociale de sănătate, este necesară o strategie financiară pe termen mediu, cu alocări bugetare orientative multi-anuale pe tipuri de îngrijiri și zone geografice, astfel încât să permită furnizorilor să-și planifice zonele și direcțiile de dezvoltare a activității. Programul conține măsuri de îmbunătățite a mecanismelor de contractare și decontare a serviciilor și definirea unui cadru de reglementare stimulativ pentru finanțarea privată, inclusiv prin dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate și a conturilor de

25 Banca Mondială, Analiza Funcțională a Sectorului de Sănătate din România, Raport Final, Aprilie 2011 26 OMS Regiunea Europa. 27 Pacienții români contribuie direct la totalul cheltuielilor de sănătate cu 20%, comparativ cu 46% în Bulgaria și 28% în Slovenia. Cf Eurostat, baza de date de resurse pentru sănătate, date aferente anului 2014, accesată în decembrie 2016.

24

economii de sănătate. Totodată, sunt prevăzute inițiative pentru analiza și reforma mecanismelor de finanțare a furnizorilor din toate ramurile de asistență medicală, de la asistența medicală comunitară până la îngrijiri pe termen lung. Un prim obiectiv comun al acestor inițiative este îmbunătățirea comportamentului furnizorilor prin condiționarea unei părți a fondurilor decontate de îndeplinirea unor condiționalități/ criterii de performanță. Un al doilea obiectiv este acela de a adapta politicile tarifare la obiectivele SNS, de exemplu prin majorarea tarifelor în ambulatoriu și spitalizare de zi pentru cazurile de spitalizare continuă evitabilă.

Sistemul informatic și informațional din sănătate (SIIS) este alcătuit din totalitatea platformelor de colectare și procesare a datelor cu caracter medical, inclusiv sistemele de telemedicină de urgență, rurală și al apărării. Programul include măsuri pentru dezvoltarea standardelor de interoperabilitate ale tuturor componentelor SIIS cu o platformă nou-creată cu rol integrator și de analiză a datelor de interes pentru politicile publice în sănătate și pentru cercetare. De asemenea, sunt vizate componentele neoperaționale ale PIAS, în special Dosarul Electronic de Sănătate, și registrele electronice de pacienți/ de boală/ de sănătate publică. Nu în ultimul rând, se prevede crearea cadrului instituțional adecvat pentru dezvoltarea SIIS și a tuturor componentelor sale, inclusiv dezvoltarea capacității administrative necesare (resurse umane, tehnică de calcul, standarde, proceduri, metodologii).

Inițiativele vizează și capacitățile de cercetare-dezvoltare în serviciile de sănătate publică și de asistență medicală, cu scopul fundamentării pe dovezi a politicilor publice și a ghidurilor clinice.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) Guvernul alocă mai multe resurse financiare pentru sănătate, pentru implementarea politicilor de retenție a personalului; (ii) administrațiile locale contribuie la inițiativele MS și CNAS de încurajare a medicilor și asistentelor medicale să activeze în zone sub-deservite cu servicii medicale; (iii) programele operaționale finanțate de UE dedică suficiente resurse tuturor proiectelor de IT&C planificate în sectorul sănătății; (iv) PIAS este consolidată și adaptată la noile mecanisme de plată a furnizorilor; (v) universitățile de medicină și institutele de cercetare prezintă proiecte solide de cercetare care să fie finanțate din fonduri naționale și/sau ale UE; (vi) Guvernul înființează o instituție publică responsabilă pentru gestiunea SIIS.



Asigurarea resurselor umane necesare, pentru a asigura servicii medicale la niveluri de calitate adecvate


Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate


Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate


Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății


25


Raționament. Serviciile medicale reprezintă unul dintre cele trei domenii strategice ale Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 și absorb cea mai mare parte a cheltuielilor publice de sănătate din România. În fiecare an, le sunt alocate peste 50% din bugetele combinate ale FNUASS și MS. În anul 2017, valoarea creditelor bugetare pentru finanțarea directă sau indirectă a serviciilor medicale a depășit 20 miliarde de lei28, respectiv 2,5% din PIB. Dintre acestea, ¾ au fost alocate spitalelor.

SNS 2014-2020 evidențiază deficiențele structurale ale serviciilor medicale: (i) dezvoltarea necorespunzătoare a asistenței medicale primare29 și a serviciilor de reabilitare, recuperare, îngrijire pe termen lung; (ii) acoperirea incompletă la nivel teritorial a asistenței primare; (iii) managementul deficitar al afecțiunilor cronice, care se concentrează pe interacțiunile cu pacientul în timpul episoadelor acute, dar mai puțin pe reducerea factorilor de risc, diagnostic timpuriu și monitorizare continuă30; (iv) insuficiența ghidurilor clinice pentru toate nivelurile de îngrijire, (v) coordonarea inadecvată a îngrijirilor între furnizori, lipsa parcursurilor terapeutice și, drept rezultat, (vi) utilizarea ineficientă a resurselor.


- (2.2.1) Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin medicina familiei:

o % din unitățile administrativ-teritoriale unde există cel puțin un medic de familie pentru fiecare 2000 de locuitori va crește de la 50% la 57%;

o numărul orașelor fără furnizori de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate va scădea de la 57 la 0

- (2.2.2) Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești:

o Numărul paturilor pentru cazuri acute va scădea de la 4,5/ 1.000 locuitori la 4,2/ 1.000 locuitori;

o Rata internărilor pentru cazuri acute va scădea de la 192/ 1.000 locuitori la 170/ 1.000 locuitori

- (2.2.3) Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor de recuperare/ reabilitare:

o Numărul paturilor pentru îngrijiri pe termen lung va crește de la 1,4/ 1.000 locuitori la 1,7/ 1.000 locuitori

- (2.2.4) Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate:

o Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea furnizorilor de servicii va fi aprobat și aplicabil

Cele 8 master-planuri regionale de servicii vor fi realizate și în curs de implementare

- (2.2.5) Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe:

o Numărul anual transplanturilor per %0000 locuitori va crește de la 132 la 380; o Cantitatea de sânge donat va acoperi necesarul de transfuzii.

Prezentare generală. Programul bugetar „Îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor medicale” este, în mare măsură, dezvoltat pe baza și în sprijinul implementării Planurilor regionale de servicii de

28 Date procesate din implementările bugetare ale SNFSHI și MS, disponibile pe situl web www.mfinante.ro. 29 Date ale CNAS arată că serviciile curative reprezintă vasta majoritate a serviciilor furnizate de medicii de familie: în anul 2015, ei au furnizat 50 de milioane de servicii medicale curativă, însă doar puțin peste 2 milioane servicii medicale preventive și profilactice. 30 Strategia Națională de Sănătate pentru 2014-2020, pagina 47, Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014.

http://www.mfinante.ro/

26

sănătate, aprobate în anul 2016. Acestea prevăd direcțiile strategice și de acțiune pentru ameliorarea deficiențelor structurale ale serviciilor medicale relevate de SNS. PRSS vor fi detaliate la nivel operațional prin master-planurile regionale de servicii de sănătate, care asigura sincronizarea dintre măsurile de reorganizare/ reducere a capacității spitalicești și expansiune a asistenței medicale comunitare, primare și a îngrijirilor pe termen lung. Printre principalele obiective ale PRSS se numără:

• asigurarea accesului la servicii medicale în zonele rurale și reducerea dezechilibrelor dintre zonele urbane și cele rurale;

• dezvoltarea serviciilor medicale în comunitățile mici și izolate, prin coordonarea asistenței medicale comunitare cu medicina familiei;

• reducerea dezechilibrelor între județe în ceea ce privește accesul la serviciile medicale în regim ambulatoriu, cu accent deosebit pe consolidarea capacității de asigurare a specialităților clinice și paraclinice;

• înființarea de spitale regionale și reorganizarea rețelei de spitale în jurul acestora; consolidarea capacității pentru serviciile spitalicești complexe;

• consolidarea capacității de spitalizare de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;

• dezvoltarea capacității de îngrijire pe termen lung la nivelul regiunilor.

În acest context, programul bugetar urmărește (i) îmbunătățirea accesului pacienților la serviciile de asistență medicală, prin dezvoltarea componentei ambulatorii și a îngrijirilor pe termen lung, (ii) ameliorarea eficienței utilizării fondurilor publice, prin reorganizarea sectorului spitalicesc, și (iii) îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a siguranței pacientului, prin promovarea deciziilor bazate pe dovezi, integrarea furnizorilor implicați în circuitele terapeutice, extinderea sistemului de acreditare pentru furnizori și dezvoltarea comunicării cu pacienții. De asemenea, programul vizează îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor de securitate transfuzională, prin dezvoltarea capacității de colectare, stocare, prelucrare, procesare și conservare a plasmei, precum și a celor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană.

În pregătirea bugetului programului, s-a acordat atenție tuturor nivelurilor de asistență medicală, indiferent de sursele lor de finanțare, FNUASS sau bugetul MS, inclusiv serviciile furnizate în cadrul programelor naționale de sănătate. Acest program nu a inclus, pentru fiecare ramură de asistență medicală, serviciile medicale aferente programelor bugetare prevăzute deja în obiectivul strategic 1, „Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității”, respectiv cele asociate bolilor transmisibile, bolilor cardiovasculare, bolilor oncologice, diabetului, bolilor rare sau tulburărilor mintale și de comportament.

Măsurile și indicatorii de performanță ai programului sunt corelate cu obiectivele și țintele planurilor regionale de servicii de sănătate

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) elaborarea și aprobarea master-planurilor regionale de servicii de sănătate; (ii) mecanismele de finanțare oferă furnizorilor stimulente pentru extinderea serviciilor preventive, management avansat al bolilor cronice și îmbunătățirea calității îngrijirilor; (iii) dosarul electronic de sănătate este complet operațional; (iv) administrațiile locale oferă suport MS pentru dezvoltarea asistenței medicale comunitare; (v) administrațiile locale se implică în inițiative de atragere și/sau păstrare a personalului medical și de îmbunătățire a infrastructurii de sănătate; (vi) existența resurselor umane adecvate la nivelul instituțiilor publice centrale și al furnizorilor de servicii pentru implementarea standardelor de calitate și a cerințelor din ghidurile clinice; (vii) personalul medical este instruit în domeniul ghidurilor clinice, al coordonării îngrijirii, al implementării parcursurilor terapeutice.

27



Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin asistență medicală primară




Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor spitalicești



Dezvoltarea asistenței paliative furnizate pacienților aflați în fază terminală și pentru recuperare pe termen lung


Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate


Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe




Raționament. Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 stabilește ca obiectiv strategic „dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentului bazată pe dovezi, care să asigure accesul echitabil și sustenabil al populației la medicație”. Printre direcțiile de acțiune menționate se numără revizuirea listei medicamentelor compensate pe baza criteriilor de cost-eficacitate, implementarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale și dezvoltarea capacităților necesare la nivel central, introducerea mecanismelor cost-volum pentru medicamentele noi cu costuri ridicate și monitorizarea comportamentului de prescriere al medicilor31.

Medicamentele compensate și dispozitivele medicale cumulează o pondere de aproximativ 26% din totalul cheltuielilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), respectiv 25% pentru medicamente cu și fără contribuție personală sau medicamente asigurate prin programe naționale de sănătate curative și 1% pentru dispozitivele medicale32. Acestora li se adaugă valoarea medicamentelor (i) suportate din bugetul Ministerului Sănătății, prin programe naționale de sănătate publică, programele de finanțare a unităților de primiri urgențe și a acțiunilor prioritare, precum și (ii) a celor finanțate indirect prin FNUASS pentru cazurile de spitalizare continuă și de zi și pentru pacienții

31 Strategia Națională de Sănătate pentru 2014-2020, pagina 64, Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014. 32 Potrivit datelor privind execuția FNUASS în anul 2017, disponibile la adresa internet http://www.cnas.ro/page/bugetul-fnuass.html.

http://www.cnas.ro/page/bugetul-fnuass.html

28

care beneficiază de servicii de dializă. În total, valoarea consumului de medicamente suportate din FNUASS și bugetul MS s-a ridicat, în anul 2017, la 9,5 miliarde lei, respectiv 1,1% din PIB33.

În ceea ce privește beneficiarii medicamentelor compensate și dispozitivelor medicale, cifrele confirmă importanța acestui program bugetar. În cursul anului 2015, au fost prescrise un număr de 52,1 milioane de rețete de medicamente compensate și au fost eliberate prin farmaciile cu circuit deschis un număr de 50,7 milioane de rețete, în creștere cu 4% față de anul anterior34. Referitor la dispozitive medicale, potrivit datelor CNAS, în anul 2016, numărul asiguraților beneficiari de decizii de aprobare pentru dispozitive medicale s-a ridicat la 266 de mii. La sfârșitul anului, listele de așteptare pentru dispozitive medicale totalizau 26 mii de cereri, cu 50% mai multe decât la sfârșitul anului 201535.

În ceea ce privește accesul pacienților la medicamente noi, în perioada 2014-2017, 120 de denumiri comune internaționale noi, indicații terapeutice noi sau combinații au fost incluse în lista de medicamente compensate. Dintre acestea, 99 au fost compensate necondiționat, în timp ce 21 medicamente au făcut obiectul unor mecanisme de facilitare a accesului la medicamente (contracte cost-volum/ cost-volum-rezultat). Pentru alte DCI există decizii de rambursare condiționată de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, pentru care se așteaptă negocierea contractelor cost-volum/ cost-volum-rezultat.


- (2.3.1) Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice:

o Numărul actualizărilor listei medicamentelor compensate va fi de cel puțin 3/ an

- (2.3.2) Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale:

o Registru electronic al dispozitivelor medicale va fi operațional.

Prezentare generală. Programul urmărește îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Măsurile programului prevăd acțiuni pentru creșterea calității deciziilor privind compensarea medicamentelor și a eficienței cheltuielilor publice cu medicamentele compensate. Printre inițiativele concrete se numără acelea de revizuire a (i) metodologiei de calcul al prețurilor de comercializare a medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, (ii) a cadrului de reglementare a mecanisme de facilitare a accesului la medicamente (contractelor cost-volum/ cost-volum-rezultat) și (iii) a sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale. De asemenea, sunt vizate intervenții pentru creșterea calității vieții pacienților cu deficiențe organice sau funcționale și dezvoltarea instrumentelor de gestiune a acestui domeniu, respectiv Catalogul Național al Dispozitivelor Medicale.

Medicamentele incluse sunt acelea finanțate din bugetul FNUASS sau MS, respectiv medicamente cu sau fără contribuție personală, precum și medicamente incluse în programele naționale de sănătate. Programul nu include medicamentele compensate pentru pacienții care suferă de afecțiuni acoperite de programele bugetare care se încadrează la obiectivul strategic 1, „Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității”, precum și cele administrate în timpul

33 Potrivit rapoartelor trimestriale privind consumul medicamentelor suportate de FNUASS – MS, disponibile la adresa internet http://www.cnas.ro/page/consum-medicamente.html. 34 Raportul de activitate al CNAS pe anul 2015. 35 Rapoartele CNAS privind asistența medicală în anii 2015 și 2016, disponibile la adresa internet http://www.cnas.ro/category/rapoarte-i-situatii.html

http://www.cnas.ro/page/consum-medicamente.html

http://www.cnas.ro/category/rapoarte-i-situatii.html

29

îngrijirilor spitalicești efectuate în asistența medicală de urgență, în cadrul programelor de acțiuni prioritare, în timpul spitalizării continue și de zi.

În ceea ce privește dispozitivele medicale, bugetul programului include dispozitivele pentru recuperarea deficiențelor organice sau funcționale incluse în pachetul de servicii medicale de bază, precum și în programele naționale de sănătate.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțarea medicamentelor compensate este previzibilă și suficientă pentru a acoperi nevoile de cheltuieli; (ii) mecanismul taxei claw-back rămâne în vigoare; (iii) protocoalele de prescriere sunt disponibile și diseminate pentru toate nivelurile și tipurile de asistență; (iv) Sistemul Informatic de Prescripție Electronică este funcțional; (v) registrele de pacienți sunt operaționale pentru bolile cronice cele mai costisitoare sau cele mai frecvente36.



Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice


Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale



Raționament. Sistemul de sănătate se bazează pe o infrastructură care a fost proiectată acum 50 – 60 de ani, când nevoia de servicii de sănătate și tehnologii medicale era foarte diferită de cea de astăzi. Deși anumite spitale au fost modernizate și serviciile de urgență au fost îmbunătățite, disfuncționalitățile din furnizarea serviciilor medicale nu au fost eliminate. În multe cazuri, adaptarea infrastructurii vechi la provocările și cerințele curente este mai costisitoare decât construirea uneia noi. În plus, accesul la tehnologie de nivel înalt în țara noastră este încă limitat; o analiză comparativă bazată pe datele Eurostat arată că România se situează pe ultimele locuri în clasament în ceea ce privește accesul pacienților la aparatură pentru servicii imagistice de înaltă performanță: tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară, tomografie computerizată cu emisie pozitronică (PET-CT), angiografie și mamografie37.

Principala instituție responsabilă pentru investițiile în infrastructura publică de sănătate este Ministerul Sănătății. În cadrul SNS 2014-2020 dezvoltarea infrastructurii de sănătate este un obiectiv prioritar, fiind stabilite acțiuni pentru investiții în sănătatea publică, asistența primară, spitale și servicii de urgență. În plus, planurile regionale de servicii de sănătate conțin direcții de acțiune și ținte concrete menite să sprijine obiectivele restructurării rețelei spitalicești, concomitent cu dezvoltarea

36 Este necesară stabilirea unei metodologii specifice pentru selecția afecțiunilor vizate de acest indicator. 37 Eurostat, baza de date de resurse pentru sănătate, accesată în decembrie 2016. Numărul statelor membre din fiecare eșantion a fost de 22, 21, 17, 15 și, respectiv, 18.

30

celei ambulatorii și de îngrijiri pe termen lung. În mod concret, PRSS prevăd măsuri sincronizate pentru:

o dezvoltarea centrelor comunitare de îngrijire în regim ambulatoriu; o acordarea de sprijin pentru renovarea și echiparea cabinetelor medicilor de familie; o reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate; o construcția spitalelor regionale; o restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente a anumitor spitale de boli acute (secții

de terapie intensivă și spitale de importanță strategică pentru rețeaua de spitale regională) și a serviciilor de asistență medicală de urgență;

o integrarea și îmbunătățirea funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență;

o restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, paliativă și de recuperare38.

Obiective Programul 2.4 vizează următoarele rezultate până în anul 2021:

- (2.4.1) Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii specifice:

o Numărul spitalelor regionale nou-construite sau în construcție va crește de la 0 la 3; o Populația acoperită de spitale regionale nou-construite sau în construcție va crește de la 0 la

39%; o Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale conforme cu standardele UE, pe

tipuri de echipamente va crește de la 0,34 unități/ 100.000 la 0,44/ 100.000

Prezentare generală. Programul urmărește implementarea planului de investiții în infrastructura publică de sănătate al Ministerului Sănătății, care este alcătuit din proiectele prevăzute de Programul de Guvernare 2017-2020, de planurile regionale de servicii de sănătate și de acordul de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În elaborarea și implementarea planului, Ministerul Sănătății evaluează și coordonează propunerile de proiecte de investiții în domeniul sănătății pentru care se solicită finanțare de la bugetul de stat, respectiv bugetul propriu al MS și bugetele altor ministere, sau din fonduri externe nerambursabile, respectiv Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional Competitivitate (POC), Programul Operațional Capital Uman (POCU), Programul de Cooperare Norvegiano-Român. Alături de acestea, MS implementează investițiile finanțate din acordul de împrumut cu BIRD.

Cea mai mare parte a planului de investiții în infrastructura de sănătate este centrată pe proiectele celor 8 spitale regionale și al spitalului republican. În prezent, pentru trei din cele opt spitale regionale este asigurată finanțare prin POR și bugetul de stat. În corelare cu restructurarea rețelelor spitalicești la nivel regional, sunt prioritare investițiile pentru realizarea centrelor comunitare integrate, dotarea cabinetelor medicilor de familie, modernizarea ambulatoriilor integrate, dezvoltarea capacității de îngrijiri pe termen lung și a telemedicinei rurale.

Măsurile programului vizează intervenții pentru (i) dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică, (ii) adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența comunitară, primară și spitalicească la standardele actuale de calitate și la nevoile pacienților și (iii) consolidarea infrastructurii serviciilor medicale de urgență.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) dezvoltarea și implementarea master-planurilor regionale de servicii de sănătate; (ii) dezvoltarea și aprobarea planurilor multianuale de investiții pentru spitalele publice; (iii) standardizarea cerințelor de echipamente spitalicești în baza nivelului de

38 OMS nr. 1376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate.

31

competență; (iv) asigurarea creditelor bugetare corespunzătoare pentru respectarea graficelor de execuție; (v) dezvoltarea capacității MS de management al proiectelor proprii prevăzute în planul de investiții.



Scăderea inegalității în accesul la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii

Măsura 2.4.1.1 Adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența primară și spitalicească la standardele actuale de calitate și la nevoile pacienților

Măsura 2.4.1.2 Dezvoltarea infrastructurii informatice de colectare a indicatorilor stării de sănătate


32

Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate sunt instituțiile publice responsabile pentru elaborarea și implementarea politicii în domeniul sănătății și asigurarea calității serviciilor medicale. Cele trei instituții elaborează proiecte de acte normative, politici publice și strategii pentru planificarea, alocarea și utilizarea resurselor în sistemul sanitar. În acest context, dezvoltarea continuă a capacității instituționale, atât pentru aparatele centrale, cât și pentru unitățile subordonate și deconcentrate, reprezintă o un obiectiv strategic al sistemului.

Pe parcursul ciclului de viață al PSI, prioritățile aferente dezvoltării capacității instituționale se referă la: (i) îmbunătățirea cunoștințelor personalului; (ii) optimizarea proceselor de elaborare a strategiilor și politicilor publice; (iii) generarea de dovezi pentru politicile publice; (iv) creșterea eficienței activităților de informare și consultare a pacienților, furnizorilor și altor organizații interesate; (v) utilizarea eficientă și eficace a resurselor financiare naționale și internaționale.

Intervențiile prevăzute în cadrul acestui obiectiv strategic sunt corelate cu recomandările făcute în urma misiunilor de audit efectuate de auditorii Curții de Conturi. În studiul „Analiză cu privire la identificarea, planificarea și implementarea acțiunilor de reducere sau eliminare a disfuncționalităților din cadrul ministerelor”, realizat de Curtea de Conturi a României și Academia Română, sunt sintetizate următoarele recomandări vizând capacitatea administrativă a Ministerului Sănătății:

• „Corelarea bugetului ministerului cu prioritățile strategice incluse in PSI, prin realizarea execuției bugetare pe programe și alocarea resurselor pentru finanțarea noilor inițiative strategice rezultate în urma revizuirilor;

• Perfecționarea metodologiei de realizare a planului anual de achiziții, care trebuie și fie realist și să concorde cu necesitatea, oportunitatea și legalitatea;

• Identificarea unor mijloace de motivare și valorizare a resursei umane angajate în domeniul sanitar, ca măsură de prevenire a exodului personalului medical spre țările dezvoltate economic;

• Organizarea unor sesiuni de pregătire profesională pentru dobândirea abilităților necesare elaborării, implementării și monitorizării documentelor de planificare strategică;

• Întărirea capacității Unităților de Politici Publice din minister prin atragerea de specialiști pe diverse domenii din portofoliul de activitate al acestuia. Pregătirea specialiștilor în domeniul planificării strategice;

• Creșterea gradului de absorbție al fondurilor externe nerambursabile și utilizarea lor pentru modernizarea infrastructurii sanitare.”39

39 Secretariatul General al Guvernului, Curtea de Conturi a României, Academia Română, Analiză cu privire la identificarea, planificarea și implementarea acțiunilor de reducere sau eliminare a disfuncționalităților din cadrul ministerelor, raport realizat în cadrul proiectului „Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort”, finanțat din Programul Operațional Capacitate Administrativă, București, 2017.

33


Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate


Măsura 3.1.1.1 Dezvoltarea integrității, transparenței și eticii profesionale

Măsura 3.1.1.2 Dezvoltarea capacității administrative de achiziții publice centralizate

Măsura 3.1.1.3 Creșterea performanței instituționale prin îmbunătățirea sistemelor de management

Măsura 3.1.2.1 Promovarea sănătății în toate politicile

Măsura 3.1.2.2 Promovarea politicilor publice bazate pe dovezi

Măsura 3.1.3.1 Dezvoltarea capitalului uman din cadrul MS, CNAS și al altor instituții subordonate/coordonate

Măsura 3.1.3.2 Asigurarea funcționării optime a instituțiilor publice

Măsura 3.1.4.1 Dezvoltarea capitalului uman din cadrul structurilor de inspecție sanitară, control și audit ale MS și DSP și ale altor instituții subordonate/coordonate

Măsura 3.1.4.2 Creșterea performanței instituționale în domeniul inspecției sanitare, controlului și al auditului

Măsura 3.1.4.3 Asigurarea funcționării optime a activităților de inspecție sanitară, control și audit în domeniul sănătății

•Procentul românilor care au încredere în sistemul de sănătate: Nivel de bază 2016: 27%; Ținta pentru 2021: 32%; Ținta pentru 2030: 40%Impact

•(3.1.1) Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de sănătate: Numărul instrumentelor de bune practici folosite în managementul sistemului de sănătate va crește de la 2 la 4

•(3.1.2) Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale: Procentul proiectelor de acte normative cu studii de impact va crește de la 10% la 17%

•(3.1.3) Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate: Procentul personalului de conducere care trebuie să îndeplinească ținte anuale de performanță va crește de la 0 la 20%

•(3.1.4) Intărirea capacității de audit, control, inspecție sanitară de stat: Numărul misiunilor de audit va crește cu 5% anual

Rezultate Programe

34

Tabelul 11. Obiectivul strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii Lei)

Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de

management în sistemul de sănătate 2018 2019 2020 2021

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de

strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

4.266.463 3.679.508 4.238.706 4.289.753

Programul 3.1 Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

Raționament. Analiza mediului intern a arătat deficiențe ale capacității administrative a instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate. Pentru a gestiona cu succes un sector de complexitatea sănătății este necesară îndeplinirea unui set de precondiții, printre care existența resurselor umane și a proceselor instituționale adecvate. În prezent, acestea nu se situează la niveluri corespunzătoare și necesită intervenții de amploare și de durată.

În anul 2016 au fost aprobate planurile regionale de servicii de sănătate40 care stabilesc direcții strategice pentru dezvoltarea și integrarea la nivel regional a serviciilor medicale și a furnizorilor acestora. Implementarea planurilor reprezintă o provocare majoră la toate nivelurile instituționale. Procesul va fi coordonat de la nivel național, regional și județean de comitete de management și grupuri de lucru tehnice. Materializarea planurilor regionale necesită colaborarea strânsă cu autoritățile administrației publice locale în a căror administrare se află furnizorii de servicii și infrastructura aferentă, în scopul dezvoltării (i) asistenței medicale comunitare, (ii) a infrastructurii asistenței medicale primare, (iii) regionalizării îngrijirilor spitalicești, (iv) reorganizării spitalelor și (v) dezvoltării capacității de îngrijiri pe termen lung și medico-sociale.

În egală măsură, implementarea marilor proiecte de investiții în infrastructura publică de sănătate – spitalele regionale, spitalul republican, dezvoltarea componentelor sistemului informatic din sănătate și integrarea acestora, modernizarea și echiparea spitalelor județene – impun provocări de planificare, coordonare și execuție care vor solicita la maximum resursele instituționale existente.

Nu în ultimul rând, revizuirea și reforma proceselor complexe și resurselor diverse utilizate în managementul sistemului sanitar – sistemul de formare profesională, gestiunea carierei cadrelor medicale, mecanismele de contractare și plată a serviciilor, asigurările voluntare de sănătate, instrumentele de asigurare a calității (ghiduri/ protocoale/ circuite terapeutice, standardele de acreditare, evaluarea satisfacției), instrumentele informatice (dosarul electronic de sănătate, registrele electronice), instrumentele de gestiune a furnizorilor de servicii (coordonarea îngrijirilor, colaborarea multidisciplinară), evaluarea tehnologiilor de sănătate, evaluările epidemiologice, managementul mecanismelor de facilitare a accesului la medicamente, sistemul de control intern managerial, sistemul de audit și cel de inspecție etc. – necesită capacitate de planificare și expertiză de specialitate în continuă dezvoltare.

40 OMS nr. 1376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate.

35


- (3.1.1) Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de sănătate:

o Numărul instrumentelor de bune practici folosite în managementul sistemului de sănătate să crească de la 2 la 4

- (3.1.2) Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale:

o Procentul proiectelor legislative cu studii de impact să crească de la 10% la 17% o Indicatorii stării de sănătate stau la baza politicii de asigurare a accesului la servicii medicale

- (3.1.3) Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate:

o Procentul personalului de conducere care trebuie să îndeplinească ținte anuale de performanță să crească de la 0 la 20%

- (3.1.4) Întărirea capacității de audit, control, inspecție sanitară de stat

o Numărul misiunilor de audit va crește cu 5% anual

Prezentare generală. Programul 3.1 vizează intervenții multiple pentru modernizarea instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare și reprezentare în sistemul de sănătate. Programul vizează, în primul rând, procesele instituționale, propunându-și identificarea, diseminarea și implementarea instrumentelor de bune practici în administrarea sistemului. În al doilea rând, se urmărește creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în domeniul sănătății, prin generarea dovezilor corespunzătoare. În al treilea rând, programul se concentrează pe dezvoltarea capitalului uman, prin introducerea unor instrumente moderne de management al resurselor umane.

Programul urmărește și crearea și operaționalizarea cadrului instituțional necesar implementării planurilor regionale de servicii de sănătate.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) evaluarea anuală a funcționarilor publici pune mai mult accent pe țintele de performanță; (ii) reforma ciclului de politici publice la nivelul guvernului este continuată; (iii) planificarea, monitorizarea și evaluarea bugetară se bazează pe programe bugetare; (iv) indicatorii stării de sănătate sunt colectați.



Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de sănătate




Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale


36


Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate



Întărirea capacitații de audit, control, inspecție sanitară de stat




37

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să asocieze politicile publice și procesele de planificare financiară. În consecință, Planul strategic instituțional pentru sănătate 2017-2020 trebuie să sprijine planificarea bugetară pentru anii respectivi. Este important de reținut faptul că, deși bugetul conține proiecții de cheltuieli pentru trei ani, el oferă detalii legate de activități și resurse aferente numai pentru un an.

Responsabilitatea: Implementarea planului strategic începe odată cu aprobarea de către Parlament a legii bugetului de stat. Grupul de lucru pentru PSI, prin Unitatea de Politici Publice a MS și cu ajutorul unităților tehnice, va pregăti planuri operaționale anuale pentru implementarea Planului, care vor servi ca bază pentru monitorizare. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve provocări potențiale în avans.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Un cadru de monitorizare și evaluare este prevăzut în Anexele 2 și 3 și prezintă indicatori și ținte pentru diferite niveluri de planificare. Anexa 1 include o prezentare generală a planificării financiare pentru perioada 2018-2021.

Colectarea și managementul datelor: Un sistem informatic pentru planificare strategică și evaluarea performanței a fost dezvoltat pe baza structurii propuse pentru PSI. Aplicația va ilustra funcțiile cheie ale PSI și va permite evaluarea progresului în implementare la toate nivelurile de execuție și management. Stadiul implementării comparativ cu nivelurile planificate ale indicatorilor va fi accesibil tuturor părților interesate și cetățenilor, printr-o interfață disponibilă publicului larg.

Raportare: În stabilirea conținutului și frecvenței monitorizării este important să nu fie supraîncărcate cu noi sarcini compartimentele de specialitate din instituțiile responsabile. Așadar, diferite categorii de indicatori de performanță necesită diferite intervale de timp de raportare:

- indicatorii de intrare și proces/produs vor fi măsurați lunar sau cel puțin trimestrial; - indicatorii de ieșire vor fi măsurați trimestrial; - indicatorii de rezultat vor fi urmăriți bianual; - indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.

O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI este prevăzută mai jos.

Figura 5. Ciclul de monitorizare al PSI Sănătate

IAN. APRILIE IULIE OCT.

ANALIZA ANUALĂ A

REZULTATELOR: TOȚI

INDICATORII

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/PRODUS

ȘI INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE


ȘI INTRARE


ȘI INTRARE

ANALIZA SEMI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE REZULTAT, PROCES ȘI

INTRARE/ IEȘIRE

38

Este important să se raporteze către Guvern, Parlament, părțile interesate și publicul larg progresul care se înregistrează pentru obținerea rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite. Deși rapoartele anuale de progres nu sunt disponibile în prezent, va fi esențial ca în viitor ele să fie elaborate și prezentate publicului de către MS.

Evaluare: MS, CNAS și ANMCS nu au dezvoltat încă o abordare formală pentru evaluarea ex-post a celorlalte programe și politici implementate. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru revizuirea modului în care sunt puse în practică programele și politicile. Aceste modificări nu vor afecta dramatic planul strategic instituțional.

Este de dorit ca, în viitor, să fie consolidată evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe prevăzute în PSI.

Actualizarea: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, MS, CNAS și ANMCS, prin grupul de lucru al PSI, vor pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va consta din trei activități:

• compararea rezultatelor efective ale anului anterior versus cele planificate, pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;

• reanalizarea mediului intern și extern, pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări semnificative ale ipotezelor care stau la baza planului în vigoare; și

• adăugarea unui an suplimentar la plan.

Prin acoperirea a cel puțin trei ani în plus față de anul de planificare, planul strategic actualizat poate continua să răspundă solicitărilor bugetare anuale și prognozelor pe trei ani. Adeseori, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program nu se schimbă dacă nu se produce un eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până la data de 30 mai a fiecărui an, ceea ce asigură timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

39

V. Resurse financiare

Planul Strategic Instituțional în domeniul sănătății este alcătuit din trei obiective strategice, care cuprind nouă programe bugetare. Măsurile, acțiunile și activitățile incluse în plan sunt alocate mai multor actori interesați, dintre care cei mai importanți sunt MS, CNAS, ANMCS, INSP, ANMDM și SNSPMPDSB. Drept rezultat, bugetul PSI este format din resurse alocate de doi ordonatori principali de credite – MS și CNAS – și ordonatori secundari și terțiari de credite.

Previziunea privind alocările pentru PSI până în anul 2021 este separată în funcție de sursă între bugetul de stat, inclusiv Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, fondurile externe nerambursabile (din partea Uniunii Europene, a mecanismelor financiare norvegian și al Spațiului Economic European, a Programului de Cooperare Elvețiano-Român etc.) și din împrumuturi. Limitele de cheltuieli din cadrul bugetului de stat ale FNUASS și MS au fost preluate din Strategia Fiscal-Bugetară pentru perioada 2018-2020 (SFB)41. Ca atare, valabilitatea programelor bugetare depinde de îndeplinirea ipotezelor de bază ale Strategiei. SFB oferă și limite orientative pentru majoritatea finanțării nerambursabile disponibile MS în perioada de programare 2014-2020.

Pe parcursul ciclului de viață de patru ani, obiectivele strategice și programele bugetare ale PSI vor totaliza 187 miliarde Lei, cu alocări anuale de la 40 miliarde lei, în anul 2018, până la 52 miliarde lei, în anul 2021 (a se vedea Figura 6). Structura pe obiective strategice reliefează că peste două treimi din finanțare se direcționează prin OS 2 „Măsuri transversale”, unde sunt incluse majoritatea serviciilor de sănătate și majoritatea medicamentelor compensate. OS 1 „Îmbunătățirea sănătății populației”, care planifică intervenții împotriva determinanților majori ai stării de sănătate reprezintă 23% din bugetul PSI. Restul de 9% se alocă prin OS 3 „Capacitatea instituțională” pentru cheltuieli recurente și proiecte de dezvoltare a capacității instituționale.

Figura 6. Finanțare anuală PSI în funcție de obiectivele strategice (miliarde lei)

Principala sursă de cheltuieli a PSI este Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin care vor fi direcționate peste 82% din resurse (a se vedea Figura 7). Acest lucru nu este surprinzător, întrucât CNAS este unicul plătitor din sistemul de asigurări sociale de sănătate și cel mai mare plătitor în sectorul sanitar în general. MS și instituțiile sale subordonate vor utiliza 17,5% din resursele PSI,

41 Disponibilă pe pagina de internet a MFP la adresa http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2018_2020_29nov2017.pdf

9.85 10.08 11.45 12.42

26.52 31.21

33.17 35.77

4.27

3.68 4.24

4.29

40.64

44.98

48.86 52.48

-

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

-

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

2018 2019 2020 2021

mili

ard

e le

i

mili

ard

e le

i

3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

2 Obiectiv strategic: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate

1 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității

total PSI

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2018_2020_29nov2017.pdf

40

majoritatea pe intervenții de sănătate publică, salarizarea medicilor rezidenți, transport și servicii medicale de urgență, proceduri spitalicești costisitoare și infrastructură.

Figura 7. Finanțare anuală PSI în funcție de ordonatorul principal de credite (miliarde lei)

Structurarea PSI pe surse de finanțare evidențiază rolul preponderent al bugetului de stat42, care reprezintă 99% din total. Marea majoritate a finanțării de la bugetul de stat este direcționată către serviciile de sănătate recurente, prin intermediul FNUASS sau al bugetului MS. Restul PSI constă din proiecte de investiții finanțate din fonduri nerambursabile.

Figura 8. Finanțare anuală PSI în funcție de sursa de finanțare (miliarde lei)

În ceea ce privește managementul bugetar, o provocare instituțională majoră este capacitatea de implementare a instituțiilor responsabile, respectiv planificarea, execuția și monitorizarea prin

42 Sursa buget de stat include bugetul Ministerul Sănătății, inclusiv sumele cheltuite în cadrul împrumutului de la BIRD, și bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

33.7737.16 40.14 42.95

6.85

7.808.70

9.50

0.01

0.02

0.020.02

40.64

44.98

48.86

52.48

0

10

20

30

40

50

-

10

20

30

40

50

60

2018 2019 2020 2021

mili

ard

e le

i

mili

ard

e le

i

CNAS MS ANMCS total PSI

40.5944.65

48.1551.52

0.04

0.280.61

0.83

0.01

0.04

0.09

0.13

40.64

44.98

48.8652.48

0

10

20

30

40

50

-

10

20

30

40

50

60

2018 2019 2020 2021

mili

ard

e le

i

mili

ard

e le

i

bugetul de stat fonduri externe nerambursabile (FEN) cofinanțare pentru FEN total PSI

41

programe bugetare. Din perspectivă organizațională și managerială, tranziția și monitorizarea programelor bugetare reprezintă principala provocare pe parcursul ciclului de viață al PSI.

42

Anexa 1a: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2018-2021 (mii lei)

total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat

fonduri nerambursabile (EU

et al.)


et al.)


et al.)


et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)


et al.)


et al.)


et al.)

Obiectiv strategic/Program bugetar

2018-2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

1 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității 43.800.088 9.848.687 10.083.269 11.446.692 12.421.440 9.826.837 10.034.969 11.355.842 12.265.040 19.000 42.000 79.000 136.000 2.850 6.300 11.850 20.400

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile 32.318.954 7.061.654 7.691.771 8.393.590 9.171.938 7.058.779 7.670.496 8.341.840 9.079.938 2.500 18.500 45.000 80.000 375 2.775 6.750 12.000

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile 11.383.117 2.764.009 2.367.397 3.028.276 3.223.435 2.745.034 2.340.372 2.989.176 3.159.035 16.500 23.500 34.000 56.000 2.475 3.525 5.100 8.400

Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului 91.367 21.463 22.465 23.141 24.298 21.463 22.465 23.141 24.298 - - - - - - - -

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu

mediul înconjurător 6.650 1.561 1.635 1.685 1.769 1.561 1.635 1.685 1.769 - - - - - - - -

2 Obiectiv strategic: Măsuri transversale de creștere a

performanței sistemului de sănătate 126.674.161 26.521.286 31.214.007 33.173.007 35.765.861 26.502.886 30.941.407 32.567.782 34.970.261 16.000 236.000 524.500 689.000 2.400 36.600 80.725 106.600

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru

sistemul de sănătate 390.316 42.694 90.879 112.320 144.424 42.694 44.829 47.070 49.424 - 39.000 55.000 80.000 - 7.050 10.250 15.000

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor

medicale 114.666.160 24.594.927 28.069.131 29.961.637 32.040.466 24.588.027 28.061.081 29.951.862 32.024.366 6.000 7.000 8.500 14.000 900 1.050 1.275 2.100

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și

dispozitive medicale 8.769.821 1.724.145 2.600.468 2.180.805 2.264.404 1.724.145 2.600.468 2.180.805 2.264.404 - - - - - - - -

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de

sănătate 2.847.863 159.520 453.530 918.245 1.316.568 148.020 235.030 388.045 632.068 10.000 190.000 461.000 595.000 1.500 28.500 69.200 89.500

3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea capacității instituționale a

structurilor de management în sistemul de sănătate 16.474.430 4.266.463 3.679.508 4.238.706 4.289.753 4.264.899 3.677.708 4.228.146 4.287.553 1.360 1.500 8.800 1.800 204 300 1.760 400

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu

rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din

sistemul de sănătate 16.474.430 4.266.463 3.679.508 4.238.706 4.289.753 4.264.899 3.677.708 4.228.146 4.287.553 1.360 1.500 8.800 1.800 204 300 1.760 400

Total PSI 186.948.679 40.636.436 44.976.784 48.858.405 52.477.054 40.594.622 44.654.084 48.151.770 51.522.854 36.360 279.500 612.300 826.800 5.454 43.200 94.335 127.400

43

Anexa 1b: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de ordonatorul principal de credite pentru perioada 2018-2021 (mii lei)

total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI MS MS MS MS CNAS CNAS CNAS CNAS ANMCS ANMCS ANMCS ANMCS

Obiectiv strategic/Program bugetar/ mii lei

2018-2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

1 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea sănătății

populației prin măsuri de prevenire și control al

morbidității

43.800.088 9.848.687 10.083.269 11.446.692 12.421.440 737.611 1.042.162 1.114.988 1.231.957 9.111.076 9.041.107 10.331.704 11.189.483 - - - -


32.318.954 7.061.654 7.691.771 8.393.590 9.171.938 27.708 47.411 79.137 121.143 7.033.946 7.644.361 8.314.453 9.050.795 - - - -


11.383.117 2.764.009 2.367.397 3.028.276 3.223.435 686.879 970.651 1.011.025 1.084.747 2.077.130 1.396.746 2.017.251 2.138.688 - - - -


91.367 21.463 22.465 23.141 24.298 21.463 22.465 23.141 24.298 - - - - - - - -

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu

mediul înconjurător

6.650 1.561 1.635 1.685 1.769 1.561 1.635 1.685 1.769 - - - - - - - -

2 Obiectiv strategic: Măsuri transversale de creștere a

performanței sistemului de sănătate

126.674.161 26.521.286 31.214.007 33.173.007 35.765.861 4.925.662 5.817.316 6.562.211 7.277.520 21.595.624 25.395.541 26.609.070 28.486.041 - 1.150 1.725 2.300

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor

pentru sistemul de sănătate

390.316 42.694 90.879 112.320 144.424 42.694 78.879 94.320 120.424 - 12.000 18.000 24.000 - - - -

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor

medicale

114.666.160 24.594.927 28.069.131 29.961.637 32.040.466 4.723.448 5.284.907 5.549.646 5.840.529 19.871.479 22.783.073 24.410.266 26.197.637 - 1.150 1.725 2.300

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la

medicamente și dispozitive medicale

8.769.821 1.724.145 2.600.468 2.180.805 2.264.404 - - - - 1.724.145 2.600.468 2.180.805 2.264.404 - - - -

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de

sănătate

2.847.863 159.520 453.530 918.245 1.316.568 159.520 453.530 918.245 1.316.568 - - - - - - - -

3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea capacității instituționale a

structurilor de management în sistemul de sănătate

16.474.430 4.266.463 3.679.508 4.238.706 4.289.753 1.189.452 942.074 1.023.853 993.716 3.064.335 2.723.490 3.199.515 3.279.165 12.676 13.944 15.338 16.872

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice

cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de

sănătate

16.474.430 4.266.463 3.679.508 4.238.706 4.289.753 1.189.452 942.074 1.023.853 993.716 3.064.335 2.723.490 3.199.515 3.279.165 12.676 13.944 15.338 16.872

Total PSI 186.948.679 40.636.436 44.976.784 48.858.405 52.477.054 6.852.725 7.801.552 8.701.052 9.503.193 33.771.035 37.160.139 40.140.290 42.954.689 12.676 15.094 17.063 19.172

44

Anexa 1c: Măsuri și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2018-2021 (mii lei)


Stat Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat

fonduri nerambursabile (EU et

al.)


al.)


al.)


al.)


et al.)


et al.)


et al.)


et al.)

Program bugetar/Măsură 2018-2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021


32.318.954 7.061.654 7.691.771 8.393.590 9.171.938 7.058.779 7.670.496 8.341.840 9.079.938 2.500 18.500 45.000 80.000 375 2.775 6.750 12.000


10.389.901 2.319.205 2.495.753 2.685.462 2.889.481 2.319.205 2.484.253 2.662.462 2.854.981 - 10.000 20.000 30.000 - 1.500 3.000 4.500

Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și

control al bolilor oncologice

12.701.916 2.690.821 2.984.064 3.321.564 3.705.467 2.687.946 2.974.289 3.292.814 3.647.967 2.500 8.500 25.000 50.000 375 1.275 3.750 7.500

Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și

control al diabetului zaharat

4.914.602 1.098.820 1.181.078 1.269.655 1.365.049 1.098.820 1.181.078 1.269.655 1.365.049 - - - - - - - -


2.382.389 552.763 580.397 609.380 639.849 552.763 580.397 609.380 639.849 - - - - - - - -

Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos și combaterea principalilor

factori de risc

7.655 1.649 1.814 1.996 2.195 1.649 1.814 1.996 2.195 - - - - - - - -

Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor medicale pentru pacienții cu patologii

speciale

1.922.491 398.396 448.665 505.534 569.896 398.396 448.665 505.534 569.896 - - - - - - - -


11.383.117 2.764.009 2.367.397 3.028.276 3.223.435 2.745.034 2.340.372 2.989.176 3.159.035 16.500 23.500 34.000 56.000 2.475 3.525 5.100 8.400

Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al

bolilor transmisibile, precum și al sistemului de alertă precoce și răspuns

rapid

13.628 3.243 3.395 3.495 3.495 3.243 3.395 3.495 3.495 - - - - - - - -

Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al

tuberculozei

305.900 65.250 84.250 78.200 78.200 48.000 67.000 69.000 72.450 15.000 15.000 8.000 5.000 2.250 2.250 1.200 750

Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al

hepatitei B și C

7.382.715 1.998.979 1.322.076 1.957.938 2.103.722 1.997.254 1.312.876 1.929.188 2.046.222 1.500 8.000 25.000 50.000 225 1.200 3.750 7.500

Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al

HIV/SIDA

1.781.026 417.392 437.150 451.943 474.541 417.392 437.150 451.943 474.541 - - - - - - - -

45


Stat Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat


al.)


al.)


al.)


al.)


et al.)


et al.)


et al.)


et al.)


Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin

vaccinare

1.899.849 279.145 520.526 536.700 563.478 279.145 519.951 535.550 562.328 - 500 1.000 1.000 - 75 150 150


91.367 21.463 22.465 23.141 24.298 21.463 22.465 23.141 24.298 - - - - - - - -

Măsura 1.3.1.1 Detectarea timpurie și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât pentru mamă cât și pentru copil

21.582 5.070 5.307 5.466 5.739 5.070 5.307 5.466 5.739 - - - - - - - -

Măsura 1.3.1.2 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor privind afecțiuni cu

incidență în creștere la copii

28.821 6.770 7.086 7.300 7.665 6.770 7.086 7.300 7.665 - - - - - - - -

Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către îmbunătățirea nutriției copilului și alte

măsuri pentru boli specifice

40.964 9.623 10.072 10.375 10.894 9.623 10.072 10.375 10.894 - - - - - - - -


6.650 1.561 1.635 1.685 1.769 1.561 1.635 1.685 1.769 - - - - - - - -

Măsura 1.4.1.1 Monitorizarea și raportarea factorilor determinanți din

mediul de viață și muncă

6.650 1.561 1.635 1.685 1.769 1.561 1.635 1.685 1.769 - - - - - - - -

Măsura 1.4.2.1 Dezvoltarea capacității de monitorizare a factorilor determinanți din

mediul de viață și muncă

- - - - - - - - - - - - - - - - -

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul

de sănătate

390.316 42.694 90.879 112.320 144.424 42.694 44.829 47.070 49.424 - 39.000 55.000 80.000 - 7.050 10.250 15.000


57.500 - 17.250 17.250 23.000 - - - - - 15.000 15.000 20.000 - 2.250 2.250 3.000


128.400 - 26.400 42.000 60.000 - - - - - 22.000 35.000 50.000 - 4.400 7.000 10.000


204.416 42.694 47.229 53.070 61.424 42.694 44.829 47.070 49.424 - 2.000 5.000 10.000 - 400 1.000 2.000


- - - - - - - - - - - - - - - - -


114.666.160 24.594.927 28.069.131 29.961.637 32.040.466 24.588.027 28.061.081 29.951.862 32.024.366 6.000 7.000 8.500 14.000 900 1.050 1.275 2.100


1.689.794 353.700 423.060 442.718 470.316 346.800 416.160 436.968 458.816 6.000 6.000 5.000 10.000 900 900 750 1.500


9.786.816 1.959.039 2.252.895 2.593.129 2.981.753 1.959.039 2.252.895 2.590.829 2.979.453 - - 2.000 2.000 - - 300 300

Măsura 2.2.1.3 Dezvoltarea serviciilor din ambulatoriul clinic și paraclinic de

specialitate

13.402.970 2.772.632 3.119.620 3.521.754 3.988.964 2.772.632 3.119.620 3.521.754 3.988.964 - - - - - - - -

46


Stat Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat


al.)


al.)


al.)


al.)


et al.)


et al.)


et al.)


et al.)



75.378.795 16.395.024 18.710.157 19.645.665 20.627.948 16.395.024 18.710.157 19.645.665 20.627.948 - - - - - - - -


12.434.414 2.688.304 3.091.550 3.246.127 3.408.433 2.688.304 3.091.550 3.246.127 3.408.433 - - - - - - - -

Măsura 2.2.3.1 Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată,

reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu, paliație

829.362 159.270 191.124 221.592 257.377 159.270 191.124 221.592 257.377 - - - - - - - -


5.175 - 1.150 1.725 2.300 - - - - - 1.000 1.500 2.000 - 150 225 300

Măsura 2.2.5.1 Dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de

origine umană

551.675 129.024 135.200 140.220 147.231 129.024 135.200 140.220 147.231 - - - - - - - -


587.158 137.934 144.375 148.707 156.142 137.934 144.375 148.707 156.142 - - - - - - - -

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive

medicale

8.769.821 1.724.145 2.600.468 2.180.805 2.264.404 1.724.145 2.600.468 2.180.805 2.264.404 - - - - - - - -


7.480.271 1.424.954 2.286.318 1.850.946 1.918.053 1.424.954 2.286.318 1.850.946 1.918.053 - - - - - - - -


1.289.551 299.191 314.151 329.858 346.351 299.191 314.151 329.858 346.351 - - - - - - - -


2.847.863 159.520 453.530 918.245 1.316.568 148.020 235.030 388.045 632.068 10.000 190.000 461.000 595.000 1.500 28.500 69.200 89.500

Măsura 2.4.1.1 Adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența primară și spitalicească la standardele actuale de

calitate și la nevoile pacienților

2.847.863 159.520 453.530 918.245 1.316.568 148.020 235.030 388.045 632.068 10.000 190.000 461.000 595.000 1.500 28.500 69.200 89.500

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de

strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

16.474.430 4.266.463 3.679.508 4.238.706 4.289.753 4.264.899 3.677.708 4.228.146 4.287.553 1.360 1.500 8.800 1.800 204 300 1.760 400


- - - - - - - - - - - - - - - - -


13.564 1.564 1.200 9.600 1.200 - - - - 1.360 1.000 8.000 1.000 204 200 1.600 200


2.560 - 600 960 1.000 - - - - - 500 800 800 - 100 160 200


16.458.306 4.264.899 3.677.708 4.228.146 4.287.553 4.264.899 3.677.708 4.228.146 4.287.553 - - - - - - - -

Total PSI 186.948.679 40.636.436 44.976.784 48.858.405 52.477.054 40.594.622 44.654.084 48.151.770 51.522.854 36.360 279.500 612.300 826.800 5.454 43.200 94.335 127.400

47

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel de sinteză)

Unitatea Valoare de referință

Țintă 2020 Țintă 2021


Indicator de impact Nr. 1.1: Decalajul dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la bărbați

Ani 12,4

(71,4-59) 12,2 12

Indicator de impact Nr. 1.2: Decalajul dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la femei

Ani 19,7

(78,7-59) 19,3 19,1


Rezultatul 1.1.1: Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:

Indicator de rezultat: Rata standardizată de decese cauzate de bolile cronice la persoanele cu vârsta sub 65 de ani

Indicator de rezultat: Gradul de acoperire al grupului țintă pentru screening-ul cancerului de col uterin

Indicator de rezultat: Incidența cancerului de col uterin

Indicator de rezultat: Mortalitatea din cancer de col uterin

Indicator de rezultat: Rata de suicid

Indicator de rezultat: Procentul adulților care fumează zilnic

Indicator de rezultat: Procentul adulților cu consum periculos de alcool

Indicator de rezultat: Procentul adulților supraponderali

Indicator de rezultat: Procentul adulților obezi

Cazuri/ 100,000

%

Cazuri/ 100,000

Cazuri/ 100,000

Cazuri/ 100,000

%

%

%

%

219

9%

34,24

14,75

9,5

20%

57%

46%

9%

215

50%

40,6

14,8

6,84

19%

57%

50%

10%

213

50%

40,6

14,8

6,82

18%

55%

52%

11%

Rezultatul 1.1.2: Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice:

48



Indicator de rezultat: Numărul centrelor de referință pentru boli rare care îndeplinesc criteriile EUCERD

centre 4 8 10


Rezultatul 1.2.1: Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare:

Indicator de rezultat: Incidența infecțiilor nozocomiale cu organisme MDR

Indicator de rezultat: Incidența standardizată a TBC

Indicator de rezultat: Rata de depistare a TBC

Indicator de rezultat: Rata de succes terapeutic împotriva TBC

Indicator de rezultat: Incidența standardizată HIV/AIDS

Indicator de rezultat: Incidența standardizată a Hep B

%

Cazuri/ 100,000

%

%

Cazuri/ 100,000

Cazuri/ 100,000

ATI – 5%

& Chirurgie – 1,2%

63

80%

84%

1,99

1,11

ATI – 6%

& Chirurgie – 3%

57

80%

88%

1,9

0,1

ATI – 6%

& Chirurgie – 3%

57

80%

88%

1,9

0,1

Rezultatul 1.2.2: Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Vaccinare

Indicator de rezultat: Gradul de acoperire vaccinală a copiilor la vârsta de 18 luni în cadrul Calendarului național de imunizare va crește de la 80% la 95%

Indicator de rezultat: Incidența bolilor selectate ce pot fi prevenite prin vaccinare (rujeolă)

% din grupul țintă

Cazuri/100.000

80%

0.03

95%

0

95%

0

Programul 1.3: Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și copilului

Rezultatul 1.3.1: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

Indicator de rezultat: Rata mortalității materne la naștere

Indicator de rezultat: Rata mortalității infantile (0-1 ani)

Cazuri/1000 de născuți vii


0,1

7,97

0,1

6,8

0,1

6,5

49



Indicator de rezultat: Rata mortalității perinatale

Indicator de rezultat: Rata mortalității neonatale (0-6 zile)

Indicator de rezultat: Nașteri prin cezariană



%

7,42

3,36

38%

7,32

3,16

32%

7,29

3,0

31%


Rezultatul 1.4.1: Reducerea cazurilor de îmbolnăvire legate de factorii de risc de mediu

Indicator de rezultat: Numărul de boli profesionale Cazuri 1025 800 780

Rezultatul 1.4.2: Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse riscurilor de mediu

Indicator de rezultat: Harta zonelor care implică riscuri pentru sănătatea umană (facilități industriale, uzine chimice mari, rute de transport al materialelor chimice, radioactive sau periculoase, zone cu risc crescut de inundații sau cutremure)

Da/ nu Nu Da Da


Indicator de impact Nr. 2.1:

Distribuția teritorială a medicilor (raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale densității județene a medicilor la 100.000 locuitori)

Raport c4/c1 2,9 2,6 2,5


Rezultatul 2.1.1: Asigurarea resurselor umane, pentru a furniza servicii medicale la niveluri de calitate adecvate

Indicator de rezultat: Acoperirea cu personal medical la nivel național Medici și

asistente/100.000 280/ 653 303/ 722 305/ 725

Rezultatul 2.1.2: Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate

50



Indicator de rezultat: Cheltuielile totale publice pentru sănătate % în PIB 4,1 4,5 4,5

Rezultatul 2.1.3: Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate

Indicator de rezultat: Nivelul de dezvoltare al PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate)

Nr. componentelor

PIAS complet operaționale

4 6 6

Rezultatul 2.1.4: Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății

Indicator de rezultat: Aplicații rezultate din proiectele de cercetare transferate în practica medicală

Nr. aplicații transferate în

practica medicală 0 5 5


Acoperirea teritorială cu servicii de asistență medicală primară

Nr. unităților administrativ-teritoriale fără

medici de familie

Nr. de unități administrativ-teritoriale fără

furnizori de servicii medicale de specialitate

165

2767

100

2600

90

2550


Numărul spitalizărilor decontate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru afecțiuni tratabile în ambulatoriu

Nr. de cazuri/100.000

1035 900 880


51



Rezultatul 2.2.1: Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin asistență medicală primară

Indicator de rezultat: % din unitățile administrativ-teritoriale unde există cel puțin un medic de familie pentru fiecare 2000 de locuitori

Indicator de rezultat: numărul orașelor fără furnizori de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate

% u.a.t.

Numărul u.a.t.

50%

57

55%

0

57%

0

Rezultatul 2.2.2: Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești

Indicator de rezultat: Numărul paturilor pentru cazuri acute

Indicator de rezultat: Rata internărilor pentru cazuri acute

Indicator de rezultat: Timpul mediu de intervenție la urgențe medicale

Indicator de rezultat: Master-planuri regionale de servicii realizate și în curs de implementare

Paturi/ 1,000

Cazuri/ 1,000

Minute

Master-planuri

4,5

192

11

0

4,25

175

11

8

4,2

170

11

8

Rezultatul 2.2.3: Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor de recuperare/ reabilitare

Indicator de rezultat: Paturi pentru îngrijiri pe termen lung Paturi/1.000 1,4 1,65 1,7

Rezultatul 2.2.4: Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate

Indicator de rezultat: Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea furnizorilor de servicii aprobat și aplicabil

Indicator de rezultat: % din furnizorii de servicii spitalicești pentru care au fost centralizate și publicate rapoartele privind satisfacția pacienților

Acte normative aprobate

%

Nu

0%

Da

100%

Da

100%

Rezultatul 2.2.5: Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe

Indicator de rezultat: Rata transplanturilor

Transplanturi/1000000

132,5

373

380

52



Indicator de rezultat: Asigurarea auto-suficienței pentru transfuziile de sânge Cantitatea de sânge recoltat

anual/ cantitatea de sânge

transfuzat

1,1 1,1 1,1


Rezultatul 2.3.1: Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice:

Indicator de rezultat: Actualizarea listei medicamentelor compensate

Indicator de rezultat: Ponderea medicamentelor generice în totalul valorii medicamentelor compensate

Nr. proiectelor de acte normative aprobate anual

%

3

27%

3

30%

3

30%

Rezultatul 2.3.2: Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale:

Indicator de rezultat: Standardizarea informațiilor privind denumirile și caracteristicile dispozitivelor medicale și materialelor sanitare

Registru de dispozitive medicale

operațional

0 1 1

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii de sănătate

Rezultatul 2.4.1: Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii specifice:

Indicator de rezultat: Gradul de acoperire cu spitale regionale nou-construite sau în construcție

Indicator de rezultat: Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale conforme cu standardele UE, pe tipuri de echipamente

% populație, număr regiuni

Unități/100.000

0%; 0

0,34

39%; 3

0,41

39%; 3

0,44

53



Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

Indicator de impact 3.1: Procentul românilor care au încredere în sistemul de sănătate % 25%43 30% 32%


Rezultatul 3.1.1: Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de sănătate

Indicator de rezultat: Numărul instrumentelor de bune practici folosite în managementul sistemului de sănătate

Nr. de unități 2 4 4

Rezultatul 3.1.2: Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale

Indicator de rezultat: Procentul proiectelor de acte normative cu studii de impact

Indicator de rezultat: Indicatorii stării de sănătate stau la baza politicii de asigurare a accesului la servicii medicale

% din proiectele de acte

normative


normative care vizează politici

publice și utilizează

indicatori ai stării de sănătate

10%

5%

15%

50%

17%

50%

43 Eurobarometru nr. 411, Siguranța Pacienților și Calitatea Îngrijirii, date pentru România, Comisia Europeană, 2014, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

54



Rezultatul 3.1.3: Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate

Indicator de rezultat: Procentul personalului de conducere care trebuie să îndeplinească ținte anuale de performanță

% din funcțiile ocupate

0% 15% 20%

Rezultatul 3.1.4 Întărirea capacității de audit, control, inspecție sanitară de stat

Indicator de rezultat: Elaborarea unei strategii de formare și recrutare a inspectorilor sanitari, auditorilor

Indicator de rezultat: Elaborarea ghidurilor și procedurilor operaționale de control la nivel național

Indicator de rezultat: Ponderea posturilor din structurile de specialitate ocupate

Indicator de rezultat: Acoperirea cu auditori și inspectori sanitari formați si calificați pe toate domeniile de competență la nivel național

Act normative aprobate


normative necesare

% din total posturi

% din posturi aprobate

0

0%

50%

25%

1

100%

100%

100%

0

100%

100%

100%

55

Anexa 3: Programe și măsuri conexe (tabel de sinteză)

Program bugetar

Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021



Măsura are scopul de a proiecta și implementa o abordare integrată a serviciilor de prevenție primară, secundară și curative, integrate în Planului Național pentru Controlul Bolilor Cardiovasculare. Programul se va concentra pe serviciile furnizate de medicii de familie și ambulatoriul clinic de specialitate. Se va acorda o atenție deosebită intervențiilor care contracarează nivelul de fumat și consumul de alcool, stilul de viață sedentar și obiceiurile alimentare nesănătoase. Măsura se va concentra pe depistarea precoce a factorilor de risc de boli cardiovasculare și pe reducerea acestuia la adulții asimptomatici. În acest scop, în cadrul măsurii este planificat un program național de screening, finanțat prin fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

Intervențiile sunt orientate către prevenția primară specifică, depistarea precoce activă a riscului, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

proiect de act normativ cu privire la Planul național de control al bolilor cardiovasculare [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

Persoane care au beneficiat de

servicii medicale de prevenție/ diagnosticare

precoce [persoane]

0 0 0 20.000 40.000 60.000

56

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, medicii de specialitate, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor oncologice

Această măsură are scopul de a reduce povara cancerului asupra populației prin depistarea precoce a bolii și prin reducerea mortalității specifice pe termen mediu și lung, prin intervenții de screening organizate la nivel național, în baza Planului Național pentru Controlul Cancerului. Acțiunile vor urmări (i) dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale pentru pacienții cu cancer, (ii) testarea, diagnosticul, tratamentul și servicii paliative pentru asigurați și neasigurați și pe (iii) asigurarea resurselor umane necesare. Diagnosticul și tratamentul bolilor oncologice vor fi efectuate într-o manieră integrată. În cadrul măsurii sunt planificate programe regionale de prevenție, depistare, diagnostic și tratament precoce pentru cancer de col uterin, cancer mamar și cancer colorectal, finanțate prin fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

proiect de act normativ cu privire la Planul național de control al bolilor oncologice [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0 0

Testări PAP decontate în cadrul PNS [teste]

200.000 300.000 400.000 500.000 600.000 800.000

Registru screening cancer de col uterin funcțional

[registre]

0 0 0 1 1 1

Registru screening cancer de sân funcțional

[registre]

0 0 0 1 1 1

57

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, medicii de specialitate, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Registru screening cancer colorectal funcțional

[registre]

0 0 0 1 1 1

Persoane care au

beneficiat de

servicii medicale

de prevenție/

diagnosticare

precoce a cancerului de col uterin în programul finanțat din POCU

[persoane]

0 0 0 50.000 150.000 300.000

Persoane care au beneficiat de servicii medicale de prevenție/ diagnosticare precoce a cancerului de sân [persoane]

0 0 0 10.000 10.000 20.000

Persoane care au beneficiat de servicii medicale de prevenție/ diagnosticare

0 0 0 3.000 7.000 15.000

58

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

precoce a cancerului colorectal [persoane]

numărul pacienților cu boli oncologice beneficiari de medicație in cadrul PNS [persoane]

110.000 110.000 110.000 110.000 110.000 110.000

Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al diabetului zaharat

Măsura prevede elaborarea unui Plan Național pentru Controlul Diabetului. Planul va avea ca obiective reducerea prevalenței factorilor de risc, depistarea noilor cazuri de diabet, care sunt, în majoritatea situațiilor, asimptomatice, și prevenția complicațiilor cronice ale diabetului. Planul va pune accent pe educarea continuă a pacienților referitor la schimbarea stilului de viață, complianța la terapia prescrisă, prevenirea complicațiilor și utilizarea testelor de monitorizare. Pacienții cu diabet vor beneficia de servicii la toate nivelurile de îngrijire: managementul de caz în asistența medicală primară; medicamente, teste și dispozitive prin Programul național de diabet zaharat, implementat de CNAS; servicii spitalicești și dispozitive medicale pentru cazurile cu complicații și comorbidități.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de

proiect de act normativ cu privire la Planul național de control al diabetului [proiecte de acte normative]

0 0 0 0 1 0

numărul pacienților cu diabet beneficiari de medicație in cadrul PNS [persoane]

700.000 780.000 820.000 850.000 890.000 920.000

numărul pacienților monitorizați prin testarea hemoglobinei glicozilate

[persoane]

50.000 60.000 80.000 100.000 150.000 250.000

59

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, medicii de specialitate, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.


Măsura urmărește (i) să promoveze și să protejeze sănătatea mintală, (ii) să prevină afecțiunile psihologice și (iii) să asigure acces adecvat la servicii de diagnostic, tratament și monitorizare. La nivel de activitate, măsura va pune accentul pe implementarea Strategiei Naționale pentru Sănătatea Mintală a Copiilor și Tinerilor 2016-2020, proiecte de promovare a sănătății, intervenții cu rol preventiv, pe servicii de diagnostic, tratament și monitorizare a pacienților, pe serviciile de sprijin pentru persoanele toxicodependente. Se va acorda o atenție deosebită rolului furnizorilor de asistență medicală primară, în special asistenților comunitari și medicilor de familie, care vor fi instruiți și încurajați să se implice în detectarea și tratarea pacienților cu tulburări mintale și de comportament.


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate

Paturi de spital pentru probleme de sănătate mintala (rata la 1000 persoane) [paturi/ 1000 locuitori]

0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,9

Numărul pacienților dezinstituționalizați

[persoane]

150 150 150 150 150 170

Consumatori de droguri aflați în tratament substitutiv

[persoane]

1.300 1.350 1.400 1.450 1.500 1.600

Unități de învățământ in care sunt implementate intervenții adaptate nevoilor [unități]

600 300 300 300 300 300

Campanii naționale de promovare a sănătății mintale [campanii]

1 1 1 1 1 1

60

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

(CAS), medicii de familie, medicii de specialitate, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.


Acțiunile au rolul de a îmbunătăți capacitățile instituțiilor de promovare a sănătății și de a asigura implementarea eficientă a intervențiilor specifice. În conformitate cu prevederile SNS, va fi dezvoltat un Plan Național de Promovare a Sănătății, care va deveni referința pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a planurilor de promovare a sănătății la nivel județean. INSP va efectua studii privind starea de sănătate și factorii determinanți ai sănătății și va ajusta apoi campaniile de conștientizare existente la constatările consemnate. Campaniile se vor concentra pe prevenirea comportamentelor nesănătoase, prin acțiuni comune cu Ministerul Educației, Ministerul Tineretului și Sportului și alte organizații interesate, orientate către promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și a unui stil de viață sănătos.

Activităților din această măsură i se asociază campaniile de informare și conștientizare prevăzute în cele 7 programe naționale/ regionale de depistare precoce, diagnostic și tratament implementate prin POCU în perioada 2017-2023.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică, medicii de familie, asistenții medicali comunitari, personalul medical din cabinetele medicale școlare, alți furnizori.

Campanii de informare și/sau destigmatizare implementate [campanii]

22 10 5 5 4 4

Număr de unități de învățământ în care sunt implementate intervenții pentru copii și adolescenți [unități]

2134 2400 2500 2500 2600 2800

Personal implicat în promovarea sănătății format (pe regiuni și județe) [persoane]

120 20 20 20 20 20

proiect de act normativ pentru aprobarea Planului național de promovarea sănătății [proiecte de acte normative]

1 0 0 0 1 0

61

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Măsura urmărește elaborarea unei politici naționale privind diagnosticul și tratamentul bolilor rare. Acțiunile prevăzute se referă la depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor incluse în programele naționale pentru tratamentul bolilor rare, precum și al hemofiliei și talasemiei. Măsura va urmări consolidarea și extinderea infrastructurii pentru diagnostic și tratament prin susținerea înființării și operațiunilor centrelor de expertiză pentru boli rare, conform prevederilor ordinului MS nr. 540/2016. De asemenea, va oferi sprijin laboratoarelor de referință autorizate pentru a efectua teste diagnostic. Pacienții cu boli rare vor avea acces la medicamente compensate și servicii specifice la toate nivelurile de îngrijire.


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

proiect de act normativ cu privire la Planul național de boli rare [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

Pacienți tratați in programul național de boli rare, pe tipuri de afecțiuni [persoane]

3518 3518 3600 3600 3650 3700

Centre de excelență pentru boli rare care îndeplinesc criteriile EUCERD

[centre]

4 5 6 7 8 10

Registru național de boli rare operațional

[registre]

0 0 0 0 1 1

62

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile prioritare

Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile, precum și al sistemului de alertă precoce și răspuns rapid

Această măsură este orientată către bolile ce pot fi prevenite prin vaccinare, bolile transmise prin apă, bolile transmise prin alimente și zoonoze, infecțiile transmise prin sânge, infecțiile transmise prin vectori, infecțiile asociate asistenței medicale, infecții cu transmitere sexuală, HIV, TBC și alte boli prioritare. Obiectivele acestei măsuri sunt de a susține infrastructura de supraveghere, a moderniza echipamentele de IT&C și asigura implementarea sistemului de supraveghere electronică, a supraveghea și controla infecțiile asociate asistenței medicale și de a monitoriza utilizarea antibioticelor și rezistența la antibiotice.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: MS, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), DSP, medicii de familie, spitalele, alți furnizori de servicii medicale.

Personal format (la nivel regional, județean și local) [persoane]

27 30 30 30 30 30

Studii/anchete/rapoarte periodice [documente]

1 1 1 1 1 1

Plan strategic național privind infecțiile asociate asistenței medicale [proiecte de acte normative]

1 0 0 0 1 0

Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei

Plan național IEC/CSC pentru programul TB elaborat [documente]

0 0 1 0 0 0

63

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura include activități pentru implementarea Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei în România 2015-2020. Acțiunile urmăresc dezvoltarea infrastructurii de supraveghere, asigurarea accesului la servicii integrate și la îngrijire și prevenție centrată pe pacienți prin: 1. Îmbunătățirea managementului programatic și a capacității de intervenție pentru prevenția și controlul TBC, în special a formelor MDR/ XDR (cu rezistentă la medicamente multiple/cu rezistență extinsă la medicamente); 2. Majorarea capacității de diagnostic pentru TBC/ TBC-MDR și asigurarea accesului universal la diagnostic de înaltă calitate, în conformitate cu standardele internaționale; 3. Îmbunătățirea condițiilor de tratament și asigurarea accesului tuturor pacienților la medicamente împotriva TBC. Se va pune accentul în mod special pe depistarea tuberculozei în formă pasivă (la pacienții simptomatici, care merg la medic din proprie inițiativă) și în formă activă, intensivă (prin controlul contacților și al persoanelor cu risc de TBC), cu ajutorul medicilor de familie și al asistenților medicali comunitari În cadrul măsurii este planificat un program național de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, finanțat prin fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat (POCU).


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele de asigurări de sănătate

Personal format cu privire la gestionarea TBC/ MDR-TBC

[persoane] 960 400 400 400 400 400

Persoane care au

beneficiat de

servicii medicale

de prevenție/

diagnosticare

precoce a TBC

în cadrul programului finanțat prin POCU

[persoane]

0 0 5000 15000 15000 17000

Achiziție centralizată a medicamentelor conform necesar previzionat [proceduri de achiziții]

1 0 1 0 1 0

64

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

(CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, personalul medical din cabinetele medicale școlare, alți furnizori.

Măsura 1.2.1.3 Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al hepatitei B și C

Măsura prevede elaborarea și implementarea Planului național de eradicare a infecțiilor cu virusurile hepatitice B/ D și C 2030. Acesta va conține activități integrate care răspund obiectivelor de reducere a incidenței, morbidității, complicațiilor, invalidității și mortalității determinate de formele acute și cronice de hepatită B, C și D. Intervențiile planificate vizează promovarea, depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților. În cadrul măsurii sunt planificate programe regionale de depistare, stadializare și acces la tratament al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatitice B/D şi C, finanțat prin fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat (POCU). Totodată, vor fi prevăzute acțiuni specifice pentru pacienții proveniți din grupuri populaționale vulnerabile, de exemplu comunități marginalizate sau consumatori de droguri injectabile, cu participarea actorilor guvernamentali și neguvernamentali din domeniile sănătate, asistență socială, administrație publică locală, afaceri interne, educație.

Registru privind hepatita funcțional

[registre]

0 0 0 0 1 1

Persoane care au

beneficiat de

servicii medicale

de prevenție/

diagnosticare

precoce a HVB și HVC

în cadrul programului finanțat prin POCU [persoane]

0 0 0 30000 50000 80000

Personal medical din spitale publice vaccinat anti-HVB

[procent]

90% 100% 100% 100% 100% 100%

65

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, medicii specialiști, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Numărul pacienților HVC tratați cu terapii fără interferon

[persoane]

5800 4000 8000 12000 15000 20000

Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al HIV/SIDA

Măsura urmărește asigurarea accesului la servicii de prevenție, diagnostic, tratament și monitorizare a persoanelor infectate HIV. De asemenea, include activități pentru implementarea activităților de supraveghere epidemiologică prin analize clinice și de laborator pentru publicul larg și pentru segmentele de populație cu risc ridicat de a contracta boli și infecții cu transmitere sexuală. În cadrul măsurii este planificat un program național de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce, finanțat prin fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Bals”, Agenția Națională Anti-Drog, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene

numărul persoanelor testate pentru infecția HIV [persoane]

370.000 290.000 290.000 290.000 290.000 290.000

Comisia naționala multisectorială HIV/SIDA reînființată și funcțională [comisa]

0 0 0 1 1 1

numărul pacienților cu HIV/ SIDA aflați în tratament antiretroviral și monitorizați [persoane]

11000 11500 11500 11500 11500 11750

Tratament ARV post-expunere pentru personalul medical

[persoane]

500 500 500 500 500 500

66

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, medicii specialiști, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.


Această măsură are scopul de a îmbunătăți acoperirea vaccinală pentru toate vaccinurile la grupele de vârstă prevăzute în Calendarul Național de Vaccinare. Măsura include schimbări legislative pentru a îmbunătăți complianța la vaccinare și a asigura necesarul de vaccinuri, o campanie națională de conștientizare privind beneficiile și siguranța vaccinării, crearea Comitetului Național pentru Vaccinare, instruirea personalului implicat în vaccinare și finanțarea dezvoltării și mentenanței Registrului Electronic Național de Vaccinări.

O serie de măsuri legislative sunt prevăzute pentru finanțarea INC Cantacuzino în baza statutului său de furnizor de servicii economice de interes general, astfel încât să permită finalizarea investițiilor necesare pentru reluarea producției de vaccinuri. De asemenea, măsura vizează trecerea Laboratoarelor Naționale de Referinţă în structura INSP, sub coordonarea CNSCBT.


Registru național de vaccinări (RENV) actualizat și funcțional [registre]

1 1 1 1 1 1

proiect de act normativ cu privire la obligativitatea vaccinării [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0 0

Campanii/intervenții naționale implementate [campanii]

1 1 1 1 1 1

Procent cazuri RAPI investigate conform metodologiei din total raportate [%]

100% 100% 100% 100% 100% 100%

Județe cu acoperire vaccinala suboptimala [județe]

12 4 0 0 0 0

copii eligibili nevaccinați (refuz + neprezentare)

[%]

12% 9,5% 7,5% 6% 4% 4%

67

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, DSP, INCDMI Cantacuzino44, medicii de familie, asistenții medicali comunitari.


Măsura 1.3.1.1 Detectarea timpurie și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât pentru mamă cât și pentru copil

Măsura asigură condiții pentru efectuarea testelor și investigațiilor prenatale, îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală și monitorizare pentru femeile însărcinate, femeile care au născut recent și nou-născuți. În cadrul măsurii este planificat un program național de screening pre-concepțional și prenatal, finanțat prin fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat (POCU).


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, medicii specialiști, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Copii care beneficiază de administrare profilactică a preparatelor de Fe conform ghidurilor [%]

≥ 50% ≥ 50% ≥ 50% ≥ 50% ≥ 50% ≥ 50%

numărul gravidelor care au beneficiat de servicii de testare și diagnostic prin programul finanțat din POCU

[persoane]

0 0 0 5000 5000 7500

Maternități active în cadrul inițiativei "Spital Prieten al Copilului" [persoane]

43 47 50 53 57 60

44 Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie

68

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Dată fiind magnitudinea și costurile ridicate pe care le implică bolile neurologice la copii, atât pentru familie cât și pentru sistemul medical, măsura prevede inițial efectuarea unui studiu epidemiologic la nivel național și apoi proiectarea unor intervenții în baza constatărilor acestuia. Astfel de intervenții ar putea include depistarea precoce și evaluarea tulburărilor neurologice la copii, precum autism, tulburarea Asperger, tulburarea dezintegrativă a copilăriei, sindromul Rett și tulburări de dezvoltare nespecificate (PDD-NOS).


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, medicii specialiști, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Ghiduri clinice pentru gravidă și copil actualizate/elaborate [documente]

1 1 1 1 1 1

Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către îmbunătățirea nutriției copilului și alte măsuri pentru boli specifice

Măsura vizează promovarea alăptării, suplimentarea dietei de micronutrienți a femeii însărcinate și a bebelușului, profilaxia malnutriției la copiii cu greutate mică la naștere, promovarea dietei sănătoase și prevenirea obezității infantile. De asemenea, măsura prevede elaborarea unor studii și acțiuni de cercetare referitoare la sănătatea mamei și a copilului și factorii determinanți asociați.


Consiliere gravide privind alăptarea [%]

50% 50% 50% 50% 50% 50%

69

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.



Această măsură include activități orientate către monitorizarea calității apei de băut și a apei de îmbăiat, corelarea indicatorilor de sănătate cu prezența substanțelor poluante în aerul înconjurător, analiza impactului deșeurilor industriale și menajere asupra sănătății generale, monitorizarea sistemului de management al deșeurilor pentru deșeurile generate de activitățile medicale, monitorizarea calității alimentelor, evaluarea riscului. Măsura va finanța studii de cercetare a factorilor cu potențial impact negativ asupra sănătății publice. În baza constatărilor tuturor activităților de cercetare și monitorizare, vor fi actualizate/dezvoltate ghiduri și proceduri de răspuns la accidente/catastrofe.


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, direcțiile de sănătate publică.

Raport anual privind sănătatea in relație cu mediul elaborat și diseminat [documente]

1 1 1 1 1 1

70

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Această măsură are scopul de a susține infrastructura de supraveghere prin cartografierea la nivel național a factorilor de risc care ar putea avea un impact asupra sănătății umane (facilități industriale, uzine chimice mari, rute de transport pentru materiale chimice, radioactive sau periculoase, zone cu risc ridicat de inundații sau cutremure etc.), consolidarea și modernizarea echipamentelor de laborator în institutele publice abilitate și în direcțiile de sănătate publică. Întregul personal implicat în răspunsul la urgențele de mediu va fi instruit în legătură cu ghidurile, procedurile și rezultatele cartografierii. În plus, în baza cartografierii și a cercetării, vor fi proiectate măsuri suplimentare de consolidare a capacității și infrastructurii de răspuns.


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, direcțiile de sănătate publică.

numărul hărților de risc realizate [hărți]

0 0 0 42 42 42

numărul persoanelor instruite [persoane]

42 42 42 42 42 42

numărul laboratoarelor care au beneficiat de noi dotări [laboratoare]

42 42 42 42 42 42



Măsura are scopul de a dezvolta și implementa o politică integrată de dezvoltare a resurselor umane pentru sectorul sănătății. Ea include dezvoltarea unui plan multianual pentru resursele umane

Catalog național al profesioniștilor în sănătate funcțional [registru]

0 0 0 0 1 1

71

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

din sectorul sănătății, care să dimensioneze nevoile de resurse umane și mecanisme sustenabile pentru atragerea și retenția doctorilor și asistenților medicali, mai ales în specialități și zone insuficient acoperite. Planul va pune accentul pe creșterea mobilității cu scopul de a îmbunătăți distribuția teritorială a personalului medical. Măsura face referire și la dezvoltarea unor criterii unitare pentru normarea muncii, calitatea, monitorizarea și evaluarea profesională. Ea include acțiuni proiectate pentru a crește eficiența și adaptarea programelor de instruire la nevoie sistemului sanitar. Măsura prevede dezvoltarea și implementarea unui sistem de remunerare motivațional pentru personalul medical.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat și din fonduri externe rambursabile (BIRD) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: MS, INSP (Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate), Colegiul Medicilor.

Cifra de școlarizare la rezidențiat [locuri]

3300 3300 3300 3300 3300 3300

numărul persoanelor formate în specialități deficitare [persoane]

ATI 180 epidemiolo

gie 45 igienă 25 medicina

de urgență 140

medicină de

laborator 90

psihiatrie 140

psihiatrie pediatrică

25

ATI 180 epidemiologie 45

igienă 25 medicina

de urgență

140 medicină

de laborator

90 psihiatrie

140 psihiatrie pediatric

ă 25


igienă 25 medicina

de urgență

130 medicină

de laborator

90 psihiatrie


ă 25


igienă 25 medicina

de urgență

130 medicină

de laborator

90 psihiatrie


ă 25

ATI 175 epidemiol

ogie 40 igienă 25 medicina

de urgență

130 medicină

de laborator

90 psihiatrie

130 psihiatrie pediatrică

25

ATI 175 epidemiol

ogie 40 igienă 25 medicina

de urgență

130 medicină

de laborator

90 psihiatrie

130 psihiatrie pediatrică

25

proiect de act normativ cu privire la remunerarea personalului medical din unitățile sanitare publice [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0 0

proiect de act normativ cu privire la Planul multianual de resurse

0 0 0 1 0 0

72

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

umane în sistemul de sănătate [proiecte de acte normative]


Măsura include acțiuni pentru dezvoltarea sistemelor de contractare și plată a serviciilor în asistența medicală comunitară, medicina familiei, ambulatoriul clinic de specialitate, asistența spitalicească și îngrijiri pe termen lung. De asemenea, sunt urmărite mecanisme care să determine îmbunătățirea eficienței cheltuielilor din programele naționale de sănătate. În acest scop, va fi stabilit un grup de lucru inter-instituțional pentru reforma mecanismelor de plată în sistemul sanitar.

Măsura visează pregătirea și implementarea bugetării pe programe în sistemul de sănătate.

Măsura prevede și acțiuni menite să identifice și valorifice metode de majorare a resursele private alocate serviciilor de sănătate. În acest scop, vor va fi dezvoltat cadrul de reglementare al asigurărilor private de sănătate.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din acordul de împrumut cu BIRD și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

grup de lucru privind reforma mecanismelor de plata în sectorul sanitar funcțional [grup de lucru]

0 0 0 1 1 1

Raport/studiu costuri DRG finalizat [documente]

0 0 0 1 0 0

numărul bugetelor elaborate utilizând bugetarea pe programe [bugete]

0 0 0 3 3 3

Propunere de act normativ privind pachetul de servicii medicale destinat asigurărilor voluntare de sănătate [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

73

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura 2.1.3.1 Inițiative de îmbunătățire a managementului informațiilor

Măsura urmărește să asigure standardizarea, integrarea și interoperabilitatea sistemului informatic de sănătate. Proiectele planificate urmăresc operaționalizarea sistemului informatic integrat pentru sănătate, înființarea unei instituții responsabile pentru gestiunea informațiilor în sănătate, extinderea Platformei Informatică a Asigurărilor de Sănătate, dezvoltarea registrelor de pacienți/ boală și îmbunătățirea utilizării soluțiilor de telemedicină în cadrul serviciilor medicale de urgență.

Totodată, măsura propune proiecte de armonizare a sistemelor de raportare din sectorul sanitar.


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

proiect(e) de act normativ(e) pentru armonizarea sistemelor de clasificare și codificare a diagnosticelor și indicatorilor de raportare în sistemul de sănătate [proiecte de acte normative]

0 0 0 0 1 0

Sistem informațional bazat pe clasificarea ICD 10 adoptat la nivelul medicinei de familie și în ambulatoriul clinic de specialitate [sistem de raportare]

0 0 0 0 1 1

numărul componentelor PIAS realizate și complet operaționale [componente]

4 4 4 4 6 6

Proiect depus spre finanțare din POC pentru elaborarea a 92 de registre electronice de boală/ pacienți

0 0 0 1 0 0

74

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

[proiecte]

Proiect depus spre finanțare din POC pentru înființarea sistemului de telemedicină rurală prin conectarea centrelor comunitare integrate la unități spitalicești

[proiecte]

0 0 0 1 0 0

Număr centre incluse în sistemul de telemedicină în serviciile de urgență (cumulat) [centre]

0 0 198 198 198 198

Instituția responsabilă pentru integrarea și analiza datelor din sistemul sanitar înființată

[instituții]

0 0 1 0 0 0


proiect de act normativ privind centrele de excelență în boli complexe cu prevalență

0 0 0 1 0 0

75

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura vizează dezvoltarea capacității de cercetare și inovare, inclusiv în serviciile de sănătate publică și asistență medicală. De asemenea, ea se concentrează pe îmbunătățirea cadrului pentru realizarea studiilor clinice și epidemiologice. Prin această măsură, Planul Național de Cercetare în Sănătate va fi actualizat și va include mecanisme pentru transferul rezultatelor proiectelor de cercetare în politici și practica clinică.

Măsura prevede dezvoltarea și aprobarea cadrului reglementare a centrelor de excelență pentru boli complexe cu prevalență scăzută, care, pe lângă serviciile medicale, vor implementa proiecte de cercetare științifică aplicată și studii clinice.


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Academia de Științe Medicale, unitățile de cercetare-dezvoltare din sănătate.

scăzută [proiecte de acte normative]

raport final privind actualizarea planului de cercetare în domeniul sănătății [documente]

0 0 1 0 0 0



Această măsură urmărește implementarea și extinderea serviciilor de asistență medicală comunitară, cu obiectivul de asigurării accesului la servicii de prevenție primară pentru grupuri dezavantajate precum și intermedierea accesului la servicii de prevenție secundară și curative. Acțiunile prevăzute își propun

numărul asistenților comunitari și al mediatorilor sanitari angajați [persoane]

1867 2190 2600 3050 3600 3650

proiect de act normativ privind asistența medicală comunitară

0 1 0 0 0 0

76

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

integrarea asistenței medicale comunitare cu alți furnizori de servicii medicale, în principal cu medicii de familie, precum și cu furnizori de servicii sociale și cu unitățile de învățământ.

Activitățile din cadrul acestei măsuri vor viza recrutarea și calificarea de noi asistenți comunitari, îmbunătățirea cadrului legal, dezvoltarea de ghiduri pentru intervenții comunitare, instruirea lor și a altor părți interesate, elaborarea unor mecanisme îmbunătățite pentru monitorizarea și evaluarea activității profesionale.

În această măsură sunt incluse și activități de dezvoltare a asistenței medicale în unitățile de învățământ, cu precădere prin recrutarea personalului de specialitate.

Măsura presupune îmbunătățirea cooperării dintre direcțiile de sănătate publică și autoritățile administrației publice locale.

Această măsură este finanțată din bugetul MS, din fonduri externe nerambursabile (Fondul Româno-Elvețian, Programul de Cooperare Norvegia-România, POC, POCU) și are un caracter permanent.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, autoritățile administrației publice locale și alți furnizori de servicii.

[proiecte de acte normative]

echipe comunitare integrate [echipe]

0 0 0 0 200 220

numărul asistenților medicali de medicină școlară [documente]

2950 3000 3000 3000 3050 3100

Măsura 2.2.1.2 Extinderea rolului medicinei familiei

Această măsură urmărește ameliorarea gradului de acoperire și calității serviciilor de medicina familiei, diversificarea și intensificarea serviciilor de prevenție primară și secundară, îmbunătățirea managementului pacienților cu boli cronice, integrarea medicinei familiei cu alți furnizori de servicii medicale (de

numărul serviciilor decontate pentru management de caz [servicii]

335.000 350.000 450.000 500.000 550.000 600.000

numărul serviciilor decontate pentru

1.200.000 1.250.00

0 1.300.0

00 1.350.0

00 1.400.00

0 1.400.00

0

77

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

exemplu, cu asistența medicală comunitară, cu îngrijirile pe termen lung) și non-medicale, dezvoltarea rolului medicilor de familie de coordonare a îngrijirilor.

Printre activitățile din cadrul acestei măsuri se numără (i) implicarea medicilor de familie în programele naționale și regionale de testare și diagnostic precoce a bolilor transmisibile și netransmisibile, (ii) identificarea și implementarea unor mecanisme de stimulare a serviciilor incluse în managementul de caz, (iii) elaborarea și implementarea unor noi stimulente pentru atragerea medicilor în comunități dezavantajate, (iv) oferirea de sprijin financiar centrelor de permanență și integrarea lor cu unitățile de primiri urgențe prin sisteme de telemedicină. Măsura va asigura finanțare pentru continuitatea serviciilor furnizate de medicii de familie.

Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie.

consultații periodice copii 0-18 ani [servicii]

numărul comunelor fără un medic de familie activ [comune]

165 165 150 130 100 85

elaborarea unui program de măsuri pentru încurajarea medicilor de familie/ medicilor rezidenți să activeze în comunitățile cu acces deficitar la servicii medicale [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

numărul centrelor de permanentă funcționale [centre]

1481 1481 1500 1515 1530 1550

proiect de act normativ pentru reglementarea rezidențiatului pe post în medicina familiei [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0


Număr de medici specialiști pe specialități prioritare [persoane]

medicină de

laborator – 105

medicină de

laborator – 118

medicină de

laborator – 105

medicină de

laborator – 105

medicină de

laborator – 105

medicină de

laborator – 105

78

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Această măsură vizează elaborarea și implementarea unei politici publice dedicate dezvoltării serviciilor din ambulatoriul clinic de specialitate, cu scopul de a îmbunătăți gradul de acoperire cu servicii și a facilita accesul pacienților la servicii de diagnostic și tratament în ambulatoriu. Dezvoltarea acestora este cu atât mai importantă, cu cât ea se corelează măsurilor de restructurare a rețelelor regionale spitalicești. Măsura va oferi sprijin ambulatoriilor integrate care oferă (a) servicii de diagnostic complete, (b) proceduri medicale și chirurgicale fără internare, (c) servicii de testare și diagnostic precoce și (d) asistență specializată pentru complicații apărute în boli cronice.

Alte activități din cadrul acestei măsuri vor consta în identificarea și reglementarea unor noi mecanisme de contractare și plată, care vor încuraja (i) abordarea multidisciplinară pentru serviciile de diagnostic și tratament furnizate în aceeași zi, (ii) monitorizarea pacienților cu boli cronice, (iii) transferul pacienților din spitalizare continuă și (iv) extinderea programului de activitate al cadrelor medicale în ambulatoriile integrate.

Măsura va oferi sprijin spitalelor reorganizate în centre medicale multifuncționale. Măsura va asigura finanțare pentru continuitatea serviciilor furnizate în ambulatoriul clinic de specialitate, serviciile paraclinice și programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică.

Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020.

radiologie –

imagistică medicală –

155 pneumolog

ie – 70

radiologie –

imagistică

medicală – 106

pneumologie – 70

radiologie –

imagistică

medicală – 110

pneumologie – 70

radiologie –

imagistică

medicală – 110

pneumologie – 70

radiologie –

imagistică medicală

– 110 pneumologie – 70

radiologie –

imagistică medicală

– 110 pneumologie – 70

Numărul medicilor contractați de casele de asigurări de sănătate pentru servicii în ambulatoriul clinic de specialitate

15811 16000 16150 16200 16250 16350

raport privind evaluarea capacității și infrastructurii ambulatoriului de specialitate [documente]

0 0 1 0 0 0

proiect de act normativ pentru aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciilor medicale în ambulatoriu [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

numărul total de bolnavi tratați prin

12.100 12.100 12.100 12.100 12.100 12.100

79

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii specialiști, alți furnizorii de servicii.

dializă în decursul anului calendaristic [persoane]


Această măsură vizează creșterea eficienței cheltuielilor și a calității serviciilor spitalicești prin raționalizarea rețelei, integrarea la nivel regional a furnizorilor de servicii, standardizarea organizării și dotărilor spitalicești și îmbunătățirea metodelor de plată pentru servicii.

Măsurile de reorganizare implementate la nivel regional vor fi prevăzute în master-planurile regionale de servicii. Ele vor urmări redimensionarea rețelelor de îngrijiri spitalicești, prin reducerea numărului de paturi pentru cazuri acute, încurajarea spitalizării de zi, reorganizarea unor unități spitalicești și stabilirea rolului coordonator al spitalelor regionale.

Măsura include și activitățile curente de furnizare a serviciilor contractate de spitale cu casele de asigurări de sănătate și direcțiile de sănătate publică.

Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din bugetul de stat și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene

sistemul de clasificare a spitalelor după competențe revizuit [proiecte de acte normative]

0 0 0 0 1 0

proiect de act normativ pentru standardele de organizare și dotare a spitalelor în funcție de nivelul de competență [proiecte de acte normative]

0 0 0 0 1 0

numărul cazurilor de spitalizare de zi [milioane cazuri]

3,05 3,1 3,3 3,4 3,5 3,6

proiect de act normativ pentru reglementarea coordonării serviciilor spitalicești de către spitalele regionale [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0 0

80

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), spitalele.

număr paturi în spitalele publice pentru cazuri acute [paturi]

87.000 86.000 84.500 83.000 82.000 82.000


Această măsură urmărește asigurarea furnizării serviciilor medicale de urgență pre-spitalicești și spitalicești, simultan cu implementarea unor proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii și integrarea cu alți furnizori de servicii.

Măsura conține și proiecte de dezvoltare a capacității personalului serviciilor medicale de urgență.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (POR), din împrumutul de la BIRD și va fi implementată și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Afacerilor Interne, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), spitalele, serviciul de ambulanță județene (SAJ).

Număr de dispecerate integrate [centre]

41 41 41 41 41 41

numărul medicilor de urgență în UPU [medici]

678 700 720 775 813 830

Sistem "paper free" între sectorul de urgență pre-spitalicesc și unitățile de primiri urgență funcțional [1/ 0]

0 0 0 1 1 1

Personal care participă la cursuri de perfecționare și educație medicală continuă (medici și asistenți medicali) [persoane]

640 670 670 710 710 710


proiect de act normativ referitor la Planul național pe termen mediu și lung privind asistența medicală de

0 0 0 1 0 0

81

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura urmărește dezvoltarea și extinderea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată, reabilitare/ recuperare medicală, a serviciilor de îngrijiri la domiciliu și serviciilor paliative. Ea constă din acțiuni orientate către elaborarea și implementarea unei politici naționale referitoare la serviciile medicale menționate. Ea va evalua nevoile de resurse umane, de finanțare, circuitele terapeutice și modelele de organizare instituțională a furnizorilor și va stabili obiective și intervenții pentru atingerea acestora.

Sunt prevăzute acțiuni de creștere a capacității furnizorilor de servicii de îngrijiri medicale de lungă durată, în corelare cu restructurarea rețelelor spitalicești regionale și reconversia unora dintre imobilele/ secțiile spitalelor în unități de îngrijiri pe termen lung. Acestea vor fi operaționalizate în cadrul master-planurilor regionale de servicii medicale.

Totodată, sunt prevăzute măsuri de îmbunătățire a cadrului metodologic și a circuitelor terapeutice la toate nivelurile de asistență implicate, prin elaborare și diseminare de ghiduri practică medicală. De asemenea, sunt vizate mecanisme pentru coordonarea cu alți furnizori de servicii medicale, sociale sau psihosociale, de exemplu medicii de familie și asistenții medicali comunitari.

Măsura include și finanțarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată, reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu, paliație, în condițiile contractuale și metodologice revizuite potrivit acțiunilor sus-menționate.

Măsura este finanțată din bugetul de stat, FNUASS, din împrumutul de la BIRD și va fi implementată în perioada 2017-2020.

reabilitare, paliație și de îngrijiri de lungă durată [proiecte de acte normative]

Populație deservită cu servicii de îngrijiri la domiciliu [persoane]

48.487 49.699 50.941 52.112 52.112 52.500

Numărul furnizorilor de servicii paliative contractați de FNUASS [furnizori]

71 73 75 77 80 85

Numărul paturilor destinate îngrijirilor de lungă durată

28000 28000 29000 31000 34300 36000

82

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), furnizorii de servicii, medicii de familie, asistenții medicali comunitari.


Măsura urmărește asigurarea bazelor pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a siguranței pacientului, prin extinderea sistemului de acreditare a furnizorilor, dezvoltarea capacității de audit clinic, dezvoltarea ghidurilor clinice, integrarea furnizorilor pentru managementul pacienților cu boli cronice specifice și dezvoltarea interacțiunii cu pacienții.

Măsura include acțiuni menite să dezvolte și să implementeze standardele de acreditare și mecanisme de control al calității, să actualizeze ghidurile clinice, să extindă furnizarea de servicii bazate pe dovezi, să promoveze abordările multidisciplinare, să asigure continuitatea serviciilor de-a lungul parcursului terapeutic, să extindă sistemele de evaluare a tehnologiilor medicale la servicii, echipamente și dispozitive, să integreze furnizorii de servicii, să îmbunătățească mecanismele pentru informarea și comunicarea cu pacienții.

Măsura este finanțată din bugetul de stat, din bugetul Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (POCA) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Metodologii, ghiduri și protocoale, proceduri terapeutice elaborate/reactualizate, inclusiv parcurs terapeutic [documente]

Spitale: Proceduri

– 200; Protocoale

-120;

Ambulatoriu:

Proceduri – 100;

Protocoale -60;

Spitale: Proceduri

– 210; Protocoal

e -125;

Ambulatoriu:

Proceduri – 105;

Protocoale -63;

Spitale: Proceduri – 215;

Protocoale -130;

Ambulatoriu:

Proceduri – 110;

Protocoale -65;

Spitale: Proceduri – 220;

Protocoale -140;

Ambulatoriu:

Proceduri – 115;

Protocoale -67;

Spitale: Proceduri

– 225; Protocoal

e -145;

Ambulatoriu:

Proceduri – 120;

Protocoale -70;

Spitale: Proceduri

– 235; Protocoal

e -150;

Ambulatoriu:

Proceduri – 125;

Protocoale -75;

program informatic de asistență la diagnostic și prescriere pentru medicii de familie funcțional [1/ 0]

0 0 0 0 1 1

proiect de act normativ privind elaborarea și actualizarea ghidurilor clinice [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

83

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), comisii consultative ale MS, furnizori de servicii.

numărul furnizorilor de servicii spitalicești evaluați în vederea acreditării [furnizori]

177 spitale publice și

private


private


private


private

241 spitale

publice și private

50

spitale publice și

private

proiect de act normativ pentru aprobarea procedurilor, standardelor și metodologiei de evaluare și acreditare a furnizorilor de servicii medicale din asistența medicală în ambulatoriu [proiecte de acte normative]

0 0 1 1 1 0

proiect de act normativ pentru modificarea și completarea procedurilor, standardelor și metodologiei de evaluare și acreditare a spitalelor [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0 0

registrul national al evenimentelor adverse/

0 0 0 1 1 1

84

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

santinela/ ”near-miss” [1/ 0]

Personal medical format pentru aplicarea metodologii, ghiduri și protocoale, proceduri [persoane]

85 190 40 40 30 30

proiect de act normativ privind procedurile și metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale pentru servicii medicale, dispozitive medicale, aparatură medicală și intervenții de sănătate publică [proiecte de acte normative]

0 0 0 0 1 0

proiect de act normativ cu privire la înființarea și implementarea în sistem pilot a rețelelor funcționale de servicii de sănătate la nivel zonal/ județean [proiecte de acte normative]

0 0 0 0 1 0

85

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

număr de rețele funcționale de servicii de sănătate la nivel zonal/ județean constituite în sistem pilot [rețele]

0 0 0 0 2 3

portal național pentru sănătate funcțional [1/ 0]

0 0 0 0 1 1

proiect de act normativ privind setul minim de informații și organizarea paginilor de internet ale furnizorilor de servicii medicale [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

raport anual privind satisfacția pacienților publicat [documente]

0 1 1 1 1 1


Măsura urmărește să asigure continuitatea și dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană.

Acțiunile prevăzute se referă la dezvoltarea de protocoale terapeutice pentru fiecare etapă a serviciilor de transplant, implementarea efectivă a procedurilor de transplant și a măsurilor

proiect de act normativ pentru aprobarea protocoalelor vizând procedurile de transplant [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0 0

numărul bolnavilor tratați pentru stare

3278 3278 3278 3278 3278 3278

86

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

asociate, dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare, asigurarea accesului la medicamente post-transplant pentru pacienți.

Măsura este finanțată din bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională pentru Transplant, furnizorii de servicii.

posttransplant [persoane]

proiect de act normativ conținând reglementări cu privire la finanțarea serviciilor de transplant [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0 0


Măsura urmărește asigurarea cantităților suficiente de produse de sânge și dezvoltarea capacității furnizorilor de servicii transfuzionale.

Acțiunile prevăzute de măsură se concentrează pe funcționarea continuă a centrelor de transfuzii sanguine și dezvoltarea infrastructurii de servicii.

Măsura își propune elaborarea proiectului de asigurare a autosuficienței transfuzionale și valorificare a plasmei, inclusiv a cadrului de reglementare aferent.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN).

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Hematologie Transfuzională și centrele de transfuzii sanguine, furnizorii de servicii.

numărul anual al donatorilor de sânge [persoane]

345.598 345.000 345.000 345.000 345.000 345.000

Centre de recoltare și conservare sânge modernizate/echipate [centre]

41 41 41 41 41 41

Cadru de reglementare privind procesare, prelucrarea și conservarea plasmei aprobat [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

87

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021



Măsura urmărește asigurarea accesului pacienților la medicamente compensate, precum și îmbunătățirea calității deciziilor de rambursare.

Măsura include acțiuni menite să revizuiască metodologia de calcul al prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, să consolideze capacitatea administrativă a Unității pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, să revizuiască legislația pentru evaluarea tehnologiilor medicale în vederea utilizării unui set de criterii locale în luarea deciziilor, să extindă contractele cost-volum/ cost-volum-rezultat, să monitorizeze comportamentul de prescriere al medicilor și să asigure accesul la medicamente, cu sau fără contribuție personală, pentru pacienți.

Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din bugetul de stat și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituțiile care vor implementa programul: Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, ANMDM, casele județene de asigurări de sănătate (CAS), furnizorii de servicii.

politica publică și proiect de act normativ pentru modificarea și completarea reglementărilor privind metodologia de stabilire a prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală [proiecte de acte normative]

1 1 0 1 0 0

politica publică și proiect de act normativ pentru modificarea și completarea reglementărilor privind evaluarea tehnologiilor medicale [proiecte de acte normative]

0 1 0 1 0 0

Proiect de act normativ pentru îmbunătățirea cadrului de implementare al contractelor cost-volum/ cost-volum-

0 0 2 0 0 0

88

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

rezultat [proiecte de acte normative]

număr de contracte cost-volum/ cost-volum-rezultat semnate pentru medicamente compensate [contracte]

4 12 15 18 20 22


Măsura urmărește îmbunătățirea calității vieții pacienților cu deficiențe organice sau funcționale și standardizarea evidențelor privind dispozitivele și materialele sanitare utilizate în România.

Măsura include acțiuni pentru asigurarea accesului pacienților la dispozitive medicale pentru recuperarea deficiențelor organice sau funcționale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază sau al programelor naționale de sănătate și pentru elaborarea și implementarea unui Nomenclator al dispozitivelor medicale și materialelor sanitare.

Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din bugetul ANMDM și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), furnizorii de dispozitive medicale.

numărul beneficiarilor de dispozitive medicale [persoane]

266.000 250.000 250.000 275.000 290.000 300.000

nomenclator aprobat și funcțional [1/ 0]

0 0 0 1 1 1

89

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Măsura 2.4.1.1 Adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența comunitară, primară, spitalicească și de îngrijiri de lungă durată la standardele actuale de calitate și la nevoile pacienților

Această măsură include investiții pentru dezvoltarea infrastructurii publice a serviciilor de sănătate, prevăzute în Programul de Guvernare 2017-2020 și în Planurile regionale de servicii de sănătate.

Cele mai ample intervenții se referă la rețeaua unităților sanitare cu paturi: construirea spitalelor regionale și a spitalului republican, reorganizarea unor spitale locale și monospecialitate, reabilitatea, modernizarea și extinderea unor secții ale spitalelor județene de importanță zonală, construcția Institutului Oncologic de la Timișoara etc.

Investițiile în infrastructura spitalicească vor fi sincronizate cu cele prevăzute pentru serviciile medicale în ambulatoriu și îngrijirile de lungă durată. Acestea vor prelua de la spitale o parte din pacienții acuți, pe care îi vor trata în ambulatoriu, și pacienții cronici, pe care îi vor trata în capacitățile nou create de îngrijiri de lungă durată. În paralel, prin intervenții de prevenție primară și secundară la nivelul comunităților locale, în asistența medicală comunitară și primară, se estimează că vor fi reduse internările evitabile și accesarea serviciilor medicale de urgență.

Programele de investiții în infrastructura din ambulatoriu se referă la construirea/ modernizarea centrelor comunitare integrate (CCI, 139 prin POR), la dotarea cabinetelor medicilor de familie, la

spitale regionale în construcție (cumulat) [spitale]

0 0 0 3 3 3

spitale regionale în proiectare (cumulat) [unități]

0 0 0 2 5 0

Spital republican în proiectare (cumulat) [unități]

0 0 0 1 1 0

Centre de radioterapie reabilitate și echipate [unități]

0 0 10 2 0 0

Centre de arși dotate [proiecte]

0 0 5 0 0 0

Spitale cu echipamente de radiologie-imagistică modernizare [unități]

0 0 33 0 0 0

Centre mobile de screening de cancer de col uterin [unități]

0 0 8 0 0 0

Laboratoare regionale de examinare citologică și patologică echipate [unități]

0 0 8 0 0 0

90

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

reabilitarea/ extinderea/ dotarea ambulatoriilor integrate (100 prin POR).

Măsura include sprijin pentru reabilitatea imobilelor eliberate ca urmare a reorganizării unor spitale locale și monospecialitate, în vederea utilizării lor pentru îngrijiri de lungă durată sau unități de asistență medico-socială.

Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (POR) și din împrumutul de la BIRD și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), unitățile medicale.

Centre comunitare integrate construite [unități]

7 0 0 10 20 30

Sursă de finanțare pentru dotarea cabinetelor de medicina familiei reglementată [da/nu]

0 0 0 1 0 0

Ambulatorii reabilitate/ construite/ echipate [proiecte]

0 0 0 10 15 30

Măsura 2.4.1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică

Măsura vizează menținerea la standarde optime a laboratoarelor de sănătate publică, prin investiții în infrastructură, tehnologie și echipamente. De asemenea, ea conține acțiuni pentru modernizarea sistemului de depozitare și distribuție a vaccinurilor și pentru dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor medicale.

Măsura include și investiții prevăzute în proiectul de asigurare a autosuficienței transfuzionale și valorificare a plasmei. Acesta vizează dotarea unui număr de centre de colectare, construirea unei fabrici de procesare, prelucrare și conservare a plasmei și

laboratoare de sănătate publică modernizate și echipate [unități]

42 laboratoare DSP + 17 LIR – DSP + 17 lab. CRSP

uri

42 laboratoare DSP + 17 LIR – DSP + 17 lab.

CRSP uri


CRSP uri


CRSP uri


CRSP uri


CRSP uri

Fabrică de procesare a plasmei în proiectare [unități]

0 0 0 1 0 0

Centre de colectare a plasmei modernizate

0 0 0 0 5 5

91

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

dotarea Unifarm în vederea preluării, stocării și transportului plasmei.

Măsura este finanțată din bugetul de stat și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), C.N. Unifarm, unitățile sanitare.

Unități sanitare cu echipamente de tratare și decontaminare termică moderne funcționale pentru gestionarea deșeurilor medicale [unități]

25 31 38 44 51 55


Măsura constă din acțiuni pentru modernizarea și/ sau extinderea unităților/ compartimentelor primiri de urgențe din spitalele de urgență, pentru dotarea cu echipamente specifice adecvate a serviciilor de ambulanță și SMURD și pentru extinderea gradului de acoperire al serviciilor SMURD la nivel național.

Măsura include acțiuni de proiectare și implementare a sistemului de tele-medicină în sistemul medicinei de urgență (UPU, CPU și serviciile pre-spitalicești), care va permite conectarea cu alți furnizori de servicii medicale (medicii de familie și asistenții medicali comunitari din centrele comunitare integrate).

Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (42 UPU prevăzute în POR până în anul 2023) și împrumutul de la BIRD și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Afacerilor Interne, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), serviciile de ambulanță județene, spitalele.

UPU/CPU reabilitate/modernizate prin POR [centre]

0 0 0 3 10 15

UPU/CPU reabilitate/modernizate prin investiții din acordul de împrumut cu BIRD [centre]

30 48 0 0 0 0

Număr centre incluse în sistemul de telemedicină în serviciile de urgență (cumulat) [centre]

0 0 198 198 198 198

Autosalvări disponibile [unități]

2124 2307 2490 2674 2858 2860


92

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Măsura urmărește consolidarea și extinderea structurilor de integritate ale Ministerului Sănătății și caselor de asigurări de sănătate, prevenirea și identificarea situațiilor care pot crea conflicte de interese în rândul personalului clinic și de conducere al furnizorilor publici de servicii, îmbunătățirea mecanismelor de evaluare managerilor și personalului de conducere din spitalele publice, transparența și publicarea informațiilor privind utilizarea fondurilor publice, revizuirea mecanismelor de feedback ale pacienților, dezvoltarea unui nou mecanism de sprijin financiar pentru educație medicală continuă a personalului medical.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (POCA) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, Agenția Națională de Integritate, DSP, unitățile sanitare publice.

Raport anual publicat pentru programele naționale de sănătate [documente]

1 1 1 1 1 1

Anchete/studii/evaluări/rapoarte elaborate pentru fundamentare politici de sănătate [documente]

1 1 1 1 1 1


Această măsură urmărește elaborarea și implementarea unui plan multianual privind achizițiile publice centralizate în domeniul sănătății. Un alt obiectiv este acela de a dezvolta capacitatea

numărul persoanelor instruite in achiziții publice din compartimentul de specialitate al ms [persoane]

0 5 10 10 10 10

93

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

administrativă a MS, pentru a desfășura proceduri de achiziții publice centralizate într-un mod eficient și eficace.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), spitalele publice.

planul multianual de achiziții publice centralizate în domeniul sănătății este aprobată [1/ 0]

0 0 0 1 0 1


Măsura urmărește consolidarea coordonării metodologice a compartimentelor de audit din unitățile sanitare subordonate MS. În plus, în cadrul Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și în instituțiile subordonate acestora, vor fi implementate activități pentru dezvoltarea sistemului de control intern managerial, dezvoltarea instrumentelor IT pentru procesele instituționale, consolidarea inspecției sanitare de stat și îmbunătățirea capacității de management a contractelor cost-volum/ cost-volum-rezultat. Măsura prevede crearea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor, în conformitate cu prevederile Directivei privind medicamentele falsificate 2011/62/UE.

Măsura este finanțată din bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (POCA) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), ANMDM.

numărul noilor sisteme informaționale sau de management implementate [sisteme]

0 1 2 2 2 0

94

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Măsura vizează îmbunătățirea capacității MS de formulare a politicilor publice și de management al ciclului de planificare strategică în sănătate, inclusiv prin asigurarea personalului competent și necesar pentru elaborarea propunerilor de politici publice și proiectelor de strategii și planuri de acțiune aferente obiectivelor Planului Strategic Instituțional. Măsura include activități de dezvoltare a procedurilor și instrumentelor pentru formularea și consultarea asupra propunerilor de politici publice și proiectelor de strategii, pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea PSI și a Strategiei Naționale de Sănătate, pentru dezvoltarea analizelor de impact. De asemenea, sunt incluse acțiuni pentru elaborarea și implementarea cadrului legal pentru consultarea partenerilor sociali și ONG-urilor implicate în domeniu.

Măsura prevede modificarea cadrului de reglementare al instrumentelor de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative în vederea evaluării obligatorii a impactului asupra sănătății în cazul normelor propuse spre aprobare în domenii precum servicii sociale, educație, mediu, situații de urgență, transporturi, administrație locală etc.

De asemenea, măsura prevede activități referitoare la crearea și operaționalizarea cadrului instituțional necesar implementării planurilor regionale de servicii de sănătate, respectiv înființarea și operaționalizarea comitetelor de management la nivel național, regional și județean, a grupurilor de lucru tehnice și încheierea parteneriatelor cu autoritățile administrației publice locale.


proiecte de acte normative pentru amendarea cadrului normativ privind politicile publice [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

numărul proiectelor comune ale MS/ INSP/ DSP cu alte instituții din domenii conexe sănătății [proiecte]

1 1 1 1 1 1

cadru instituțional operațional pentru implementarea Planurilor de servicii de sănătate (număr cumulat de comitete responsabile funționale la nivel național/ regional) [comitete]

0 0 1/ 3 1/ 8 1/ 8 1/ 8

95

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, alte instituții și organizații interesate, inclusiv din domenii înrudite (servicii sociale, educație, mediu, situații de urgență, transporturi, administrație locală etc.).


Măsura urmărește punerea la dispoziția experților și decidenților de informații obiective pentru fundamentarea propunerilor de politici publice și proiectelor de acte normative aferente. Măsura constă din acțiuni pentru elaborarea de studii privind utilizarea serviciilor medicale, performanța sistemului de sănătate, finanțarea serviciilor de sănătate, practicile și capacitatea de management a sistemului de sănătate. Ea își propune realizarea sistemului de monitorizare & evaluare pentru Strategia Națională de Sănătate 2014-2020. De asemenea, măsura vizează implementarea anchetei prin examinare a stării de sănătate, precum și a altor proiecte de cercetare, studii sau sondaje privind factorii determinanți pentru sănătate. Măsura include dezvoltarea și implementarea unei politici publice și a cadrului de reglementare aferent cu privire la investițiile în infrastructura de sănătate, precum și un plan multianual pentru investiții în spitale publice.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (Programul de cooperare norvegiano-român, POCA) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), alte instituții și organizații interesate.

pachet legislativ privind sănătatea elaborat [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

raportul final al anchetei prin examinare a stării de sănătate [documente]

0 0 0 0 1 0

Proiect de act normativ privind procedurile-cadru de avizare a investițiilor în infrastructura publică de sănătate [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0 0

raport anual de evaluare a SNS 2014-2020 [documente]

1 1 1 1 1 1

96

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Măsura urmărește dezvoltarea capitalului uman din instituțiile publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare în sistemul de sănătate, prin introducerea unor instrumente moderne de management al resurselor umane, evaluarea nevoilor de personal și planificarea unor intervenții pentru a rezolvarea deficiențelor constatate, introducerea unor stimulente salariale bazate pe performanță, promovarea practicilor de învățare continuă, implementarea unor programe specializate de instruire și dezvoltarea culturii organizaționale.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (POCA) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

raport final privind nevoile de personal în instituțiile publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate și soluții de dezvoltare a aptitudinilor acestuia [documente]

0 0 0 1 0 0


Măsura vizează asigurarea resurselor necesare pentru funcționarea MS, CNAS și a instituțiilor subordonate/coordonate în perioada 2017-2020, luând în calcul inițiativele prevăzute în PSI.


Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Autoritatea

% credite bugetare aprobate versus solicitări adresate MFP [%]

90% 92% 94% 95% 97% 97%

97

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), alte organisme subordonate.


Măsura are scopul de a dezvolta capitalul uman al organismelor de control în domeniul sănătății prin introducerea unor instrumente moderne de management al RU, efectuarea unor evaluări ale nevoilor și planificarea unor intervenții pentru a acoperi decalajele, introducerea unor stimulente bazate pe performanță, promovarea practicilor de învățare pe parcursul întregii vieți, implementarea unor programe specializate de instruire și dezvoltarea culturii organizaționale.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri europene nerambursabile (POCA) și va fi implementată în perioada 2017-2020.

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), instituții aflate in subordine, coordonare sau sub autoritate.

Personal format pentru creșterea capacității de inspecție și control de stat [persoane]

300 300 300 300 300 300


Măsura are scopul de a consolida coordonarea metodologică a structurilor de audit si a inspecției sanitare de stat ale Ministerului

nr. acțiuni de inspecție sanitara, misiuni de control și misiuni de audit planificate

45 48 51 54 58 60

98

Program bugetar

Descrierea măsurii


Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Sănătății si instituțiilor aflate in subordine, coordonare sau sub autoritate.

Dezvoltarea si implementarea unui sistem informatic integrat pentru managementul activității de audit, inspecție și control.

Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri europene nerambursabile (POCA) și va fi implementată în perioada 2017-2020.


nr. reglementari, metodologii, ghiduri si proceduri operaționale elaborate

1 1 1 1 1 1


Măsura caută să asigure resursele necesare la MS și instituțiile subordonate/coordonate, pentru a desfășura toate activitățile de audit, control și inspecție sanitară planificate în intervalul 2017-2020. În acest scop, alocația bugetară pentru cheltuieli recurente va fi determinată și aprobată în baza noilor angajări, a politicii de personal și a investițiilor planificate în capital uman, echipamente și software.


% credite bugetare aprobate versus cereri adresate MS [%]

75% 80% 85% 85% 90% 90%

99

Anexa 4: Profil instituțional, evaluare internă și externă

Principalii determinanți ai stării de sănătate

La nivel sub-național, există diferențe majore între determinanții stării de sănătate (factori socio-economici, comportamentali, factori care derivă din viața fizică și mediul de lucru sau caracteristicile individuale). Strategiile care au scopul de a influența distribuția și amplitudinea lor pun un accent deosebit pe promovarea sănătății și pe profesioniștii din îngrijire medicală primară.

a. Factorii socio-economici joacă (în mod direct sau indirect) un rol semnificativ în conturarea stării de sănătate publică, inclusiv în înțelesul mai larg al sănătății, așa cum este definită de OMS, în special cu privire la accesul la servicii medicale. Asistența medicală este un pilon important în abordarea multi-dimensională pentru reducerea sărăciei și a excluderii sociale45, un obiectiv semnificativ al Strategiei europene de creștere până în anul 202046.

România are unul dintre cele mai mari niveluri de sărăcie din UE. Aproximativ 37% din populație trăiește la marginea sărăciei și este supusă riscului de excludere socială, un nivel care este depășit în UE-28 doar de Bulgaria47.

b. Factori de mediu. Determinanții tradiționali de mediu contribuie cu 17% la povara bolilor în România, sau echivalentul a 30 DALY/1.000 de locuitori pe an48. Studii recente dezvăluie faptul că 4 din cei mai importanți 15 factori de risc, în funcție de boală, aparțin direct mediului49. Principalele patologii cunoscute a avea componente de mediu sunt: bolile respiratorii, cardio-vasculare, neurologice, dar și anumite forme de cancer.

c. Factori comportamentali individuali. Comportamentele cu impact bine-cunoscut asupra stării de sănătate – abuzul de tutun, de alcool, dieta/obezitatea și lipsa de activitate fizică – au o pondere semnificativă asupra stării de sănătate a populației în general, dar cu diferențe notabile de impact în funcție de sex.

Abuzul de tutun. Fumatul este a treia cauză de boală pentru bărbați și a cincea pentru femei. Procentul estimat de persoane care fumează zilnic în România este de 19,6% în anul 2015, ușor mai redus decât în anul 2013. Comparativ cu alte țări europene, România este etichetată ca fiind o țară cu risc mediu relativ la abuzul de tutun.

Abuzul de alcool în rândul românilor continuă să fie cel mai mare din Europa (RO: 16,3 l/adult/an50, UE27: 12,45 l/adult/an în anul 2012), depășind cu 30% media europeană51. Datele de sănătate

45 EHMA, Rolul sectorului de sănătate în abordarea sărăciei și excluderii sociale în Europa, 2004 46 Regulamentul (UE) Nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 11 martie 2014 privind crearea unui al treilea Program pentru acțiunea Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei Nr. 1350/2007/CE (1) Programul de Sănătate pentru Creștere 2014-2020, Comisia Europeană 47 Eurostat, 2015. 48 OMS, Profiluri de țară privind Povara de mediu a Bolilor - România, Sănătatea Publică și Mediul, Geneva 2009 . Accesat la 15 octombrie 2013 la http://www.who.int/ quantifying_ehimpacts/national/countryprofile/romania.pdf 49 Expunerea la pulberile de suspensie, calitatea aerului de acasă, riscurile ocupaționale și expunerea la plumb. 50 Dintre care 3 litri reprezintă consum neînregistrat în evidențele oficiale. 51 Anderson P, Alcoolul în Consumul Uniunii Europene, pericol și abordări la nivel de politică, OMS & CE, 2012.

http://www.who.int/%20quantifying_ehimpacts/national/countryprofile/romania.pdf

http://www.who.int/%20quantifying_ehimpacts/national/countryprofile/romania.pdf

100

disponibile – de exemplu, numărul de internări în spital atribuite alcoolului, șederea generală și medie în spital, etc. – arată o problemă semnificativă de sănătate publică.52

Lipsa de activitate fizică este a patra cea mai semnificativă cauză de boală în rândul femeilor. În termeni absoluți, bărbații sunt chiar mai afectați de lipsa de activitate fizică decât femeile. Date recente de la MS privind activitatea fizică așteaptă o tendință de înrăutățire, de la 37% în anul 2013 la 33% în anul 201553.

Dieta nepotrivită. Conform PNESS, un procent mare dintre români consumă prea multă sare (53%), grăsimi saturate (32%) și/sau carne roșie (27%)54.

Supraponderabilitatea/obezitatea. Prevalența obezității la adulți este relativ scăzută în România (~8%) pentru moment, fiind cea mai mică rată din UE-28 și o treime din cifrele europene maxime (26% în Ungaria și Regatul Unit).55,56 În ceea ce privește populația supraponderală, rezultatele PNESS arată că 54% dintre persoanele evaluate de medicii de familie au o greutate prea mare.

Hipertensiunea arterială la adulții români ajunge la 40%, conform sondajelor SEPHAR I și II 57 și chiar la 49,5%, în baza datelor intermediare ale SEPHAR III. Grupa de populație cu cel mai mare risc de HTA o reprezintă femeile de vârstă medie din zonele urbane, din regiunea de sud, cu studii secundare (liceu) și venit scăzut, nefumătoare și cu un stil de viață sedentar.

Capacitatea instituțională a sectorului sănătății

În afară de indicatorii de sănătate descriși mai sus, care sunt influențați de determinanți din interiorul și din afara sectorului sănătății, performanța sectorului sănătății poate fi evaluate și prin:

• Capacitatea de a răspunde la nevoile beneficiarilor (capacitatea de răspuns), • Capitalul și protecția financiară, • Eficiența și sustenabilitatea.

Abilitatea de a răspunde la nevoile beneficiarilor este o preocupare cheie a sistemului de sănătate. Este reflectată atât în măsurătorile sistematice raportat la mulțumirea și percepția utilizatorilor, cât și în dezbaterile publice și mass media. Un Eurobarometru din anul 2014 privind satisfacția cetățenilor UE cu sistemul sanitar a dezvăluit că românii erau cei mai nemulțumiți, cu 73% dintre respondenți descriind calitatea serviciilor ca fiind „proastă”58.

Corupția în sistemul sanitar se manifestă la două niveluri: corupția de nivel înalt – în achizițiile publice – și corupția la nivel individual sub forma plăților informale pentru servicii medicale. În anul 2014 au fost implementate proiecte în ambele direcții. Ca un prim pas în încercarea de a reduce plățile informale, este testat în prezent un mecanism de feedback pentru pacienți. Consiliile de etică din

52 Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, Studiu privind impactul economic al consumului periculos de alcool asupra sistemului de sănătate românesc, 2012. 53 MS, Raport privind evaluarea SNS 2014-2020, București, 2015, disponibil la www.ms.ro. 54 Strategia Națională de Sănătate pentru 2014-2020, pagina 16, Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014. 55 Eurostat, Supraponderabilitatea și obezitatea- statistici IMC, noiembrie 2011. Accesat la 4 noiembrie 2013 la http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Overweight_and_obesity_-_BMI_statistics. 56 OECD, Sănătatea pe scurt: Europa 2012, Accesat la 4 noiembrie 2013 la http://www.oecd-ilibrary.org. 57 Societatea Română de Hiper-tensiune, Studiul de Prevalență a Hipertensiunii Arteriale și evaluare a riscului cardiovascular în România (SEPHAR), Copiilor si Tinerilor din Romania, 2011. Accesat la 4 noiembrie 2013 la http://www.sephar.ro/; Dorobantu M și co., Profilul pacientului român cu hipertensiune, Date din Studiul SEPHAR II, ROM. J. INTERN. MED., 2012, 50, 4, 285–296 58 Eurobarometru nr. 411, Siguranța Pacienților și Calitatea Îngrijirii, date pentru România, Comisia Europeană, 2014, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

http://www.ms.ro/

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Overweight_and_obesity_-_BMI_statistics

http://www.oecd-ilibrary.org/

http://www.sephar.ro/

http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

101

spitale nu funcționează încă, însă o metodologie pentru operarea lor este în curs de dezvoltare. Acestea vor avea îndatorirea de a analiza rapoartele pacienților privind posibile încălcări ale eticii și acte de corupție.

Capitalul și protecția financiară. Acoperirea cu asigurări sociale de sănătate a fluctuat în ultimii ani: de la 87,8% din populație în anul 2008 la 95,9% în anul 2010, iar apoi a coborât din nou la 85,3% în anul 2012. Pe parcursul acestei perioade, a existat un decalaj de 20 de pp între acoperirea populației din zonele urbane și rurale.

În ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale, zonele urbane stau în mod evident mai bine decât zonele rurale pentru toate categoriile de servicii medicale. La nivel național, densitatea de medici de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale, comparativ cu 0,6/1.000 de locuitori în zonele urbane, în timp ce serviciile clinice specializate practic lipsesc din zonele rurale. Decalajele urban-rural și inegalitățile geografice se reflectă în indicatorii stării de sănătate, precum mortalitatea infantilă59.

Nivelul de protecție financiară. În baza Sondajului privind Bugetul Familiei din anul 2013 al Institutului Național de Statistică, cheltuielile pentru asistență medicală ale gospodăriilor erau pe al patrulea cel mai înalt nivel, ridicându-se la 4,8% din total. Conform Băncii Mondiale60, există diferențe majore în accesul la asistență medicală între oameni în funcție de venit. În cazul bolilor cronice, aproximativ 40% dintre persoane din cvintila inferioară nu au solicitat îngrijire, comparativ cu doar 17% din cvintila superioară.

Eficiența și sustenabilitatea financiară. Ineficiența cheltuielilor publice cu sănătatea din România a fost evidențiată în mod repetat în rapoartele Băncii Mondiale, ale Fondului Monetar European și ale Uniunii Europene. Toate acestea pun accentul pe dependența exagerată de cheltuielile spitalicești, prezentată și în Figura 2, și ponderea redusă a cheltuielilor cu asistența primară.

România a implementat un efort multianual pentru a reduce dimensiunea sectorului spitalicesc, marcat de diminuarea numărului de paturi contractate la CNAS, închiderea a 60 de spitale și stimularea internărilor de zi. Drept rezultat, numărul de cazurilor acute de spitalizare continuă a scăzut cu 20% în cei patru ani până în anul 2015. Cu toate acestea, rapoartele CNAS și datele SNSPMPDSB din Figurile 9 și 10 arată continuarea anumitor ineficiențe în structura serviciilor spitalicești: (i) jumătate dintre internările în spital sunt urgențe; (ii) spitalele internează semnificativ mai mulți pacienți decât numărul pentru care sunt decontate și, (iii) numărul de cazuri de mare severitate a crescut semnificativ din anul 2010, ceea ce a condus la un cost mai mare per pacient, în ciuda niciunei schimbări vizibile în morbiditatea generală.

59 INS, baza de date Tempo, accesată în decembrie 2016. 60 Banca Mondială, Analiză Funcțională a Sistemului de Sănătate din România, 2011

102

Figura 9. Tendințele multianuale ale cazurilor acute externate și decontate (sistem DRG) (sursa: SNSPMPDSB)

Figura 10. Tendința multianuală a cazurilor acute externate în funcție de complexitate (2010=100%) (sursa: SNSPMPDSB)

Profil instituțional (2016)

Instituțiile subordonate MS

1. Instituții finanțate de la bugetul de stat (până la 17.496 poziții)

• 42 servicii publice deconcentrate în județe și municipiul București

• Institutul Național de Sănătate Publică;

• Institutul Național de Medicină Sportivă;

• Institutul Național de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau";

• Agenția Națională de Transplant;

• Oficiul Central de Stocare pentru Situații Speciale;

• Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice;

• Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale;

• Spitalul Tichilești (leprozerie);

• serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București – Ilfov.

2. Instituții auto-finanțate (venituri proprii) (până la 45.850 poziții)

• 58 de spitale publice

3. Instituții finanțate atât de la bugetul de stat cât și din venituri proprii (până la 380 poziții)

• Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București;

• Institutul de Medicină Legală Iași;

• Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca;

• Institutul de Medicină Legală Timișoara;

• Institutul de Medicină Legală Craiova;

• Institutul de Medicină Legală Târgu Mureș;

75%79%

85%87% 88%

83%

3,560 3,393 3,472 3,557 3,4043,135

4,7184,319

4,108 4,1093,890 3,785

70%

75%

80%

85%

90%

95%

100%

105%

110%

115%

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

5,000

2010 2011 2012 2013 2014 2015

mii

cazu

ri

cazuri decontate de CNAS vs. cazuri externate DRG - acuți

CNAS decontate acuți

DRG externate acuți

88%

80% 78%73% 69%

100%

116% 113% 116% 113% 112%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

110%

120%

130%

2010 2011 2012 2013 2014 2015

altele severe catastrofale

103

• Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog București;

• Academia de Științe Medicale.

4. Organizații aflate sub autoritatea MS

• Compania Națională "Unifarm" – S.A. București;

• Societatea Comercială "Antibiotice" – S.A. Iași.

5. Instituții aflate sub coordonarea MS (până la 75 poziții)

• Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar

București

Instituțiile subordonate CNAS

42 de case județene de sănătate și a orașului București

CASAOPSNAJ (Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești)

104

Anexa 5: Legislația în domeniul sănătății

Principalele acte normative din domeniul sănătății

• Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare

• Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naționale

• Ordinul MS nr. 1.410 din 12 decembrie 2016 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003

• Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019

• Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 397/836/2018 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019

• Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018

• Ordinul ministrului sănătății nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2017 și 2018

• Ordinul președintelui CNAS nr. 245/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018

• Ordinul MS nr. 1.355 din 28 noiembrie 2016 privind componența, atribuțiile, regulamentul de organizare și funcționare al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății

• Ordinul MS nr. 1.376 din 6 decembrie 2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate

• Hotărârea Guvernului nr. 115/2017 privind aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2017 – 2019

• Ordinul MS nr. 1.365 din 29 noiembrie 2016 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 867/2015privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienților critici cu leziuni periferice acute

• Ordinul MS nr. 477/2009 privind înființarea Registrului Național de Transplant, desemnarea persoanelor responsabile cu gestionarea datelor din Registrul Național de Transplant din cadrul unităților sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe și stabilirea datelor necesare înregistrării unei persoane pentru atribuirea codului unic de înregistrare la Agenția Națională de Transplant

• Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu și a Normelor metodologice privind utilizarea și modul de completare a formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu

• Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale și a prețurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul al acestora

105

• Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

• Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere și monitorizare a modului de implementare și derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat

• H.G. nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață în România

• Ordinul MS nr. 1.114 din 10 octombrie 2016 privind aprobarea Metodologiei pentru desfășurarea concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medicină dentară și farmacie, sesiunea 20 noiembrie 2016

• Ordinul ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea și raportarea statistică a pacienților care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă și spitalizare de zi

• Ordinul MS nr. 1.116 din 10 octombrie 2016 privind stabilirea specialităților deficitare pentru care se organizează rezidențiat pe post în spitale clinice cu secții clinice universitare, institute sau centre medicale clinice în sesiunea 20 noiembrie 2016

• Ordinul MS nr. 1.123 din 12 octombrie 2016 pentru aprobarea datelor, informațiilor și procedurilor operaționale necesare utilizării și funcționării dosarului electronic de sănătate (DES) al pacientului

• Ordinul MS nr. 1.096 din 30 septembrie 2016 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 914/2006pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare

• Ordinul MS nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare

• Ordinul MS nr. 658 din 2013 privind Lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecție, a serviciilor, combustibililor și lubrifianților pentru parcul auto, pentru care se organizează proceduri de achiziție centralizate la nivel național

• Ordinul MS nr. 1.009 din 6 septembrie 2016 privind înregistrarea dispozitivelor medicale în baza națională de date

• Ordinul MS nr. 867/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienților critici cu leziuni periferice acute

• Ordinul MS nr. 449/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct miocardic acut

• Ordinul MS nr. 447/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici din secțiile ATI adulți/copii și terapie intensivă nou-născuți

• Ordinul MS nr. 961 din 19 august 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizare

• Ordinul MS nr. 936 din 10 august 2016 pentru modificarea și completarea Metodologiei de elaborare a programului de investiții publice al Ministerului Sănătății și de alocare de fonduri pentru cheltuieli de investiții unităților publice din rețeaua Ministerului Sănătății, aprobată prin Ordinul MS nr. 512/2014

106

• Ordinul MS nr. 446/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților critici cu leziuni traumatice acute

• Ordinul MS nr. 871 din 19 iulie 2016 pentru aprobarea Procedurilor, standardelor și metodologiei de evaluare și acreditare a spitalelor

• Ordinul MS nr. 27 privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2015 și 2016 2017-02-01

• H.G. nr. 853/2016 Norme metodologice privind asistenta medicala transfrontaliera

• Ordinul MS nr. 185/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2015 și 2016

• H.G. nr. 629/2015 privind componența, atribuțiile, modul de organizare și funcționare ale Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate

• Ordinul MS nr. 861 din 23 iulie 2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și a căilor de atac

• H.G. nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate

• Ordinul MS nr. 1384 din 4 noiembrie 2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management și a listei indicatorilor de performanță a activității managerului spitalului public

• O.U.G. nr. 71 din 20 noiembrie 2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată

• O.U.G. nr. 77 din 21 septembrie 2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății

• Ordinul MS nr. 1199 din 26 iulie 2011 privind introducerea și utilizarea clasificării RO DRG v.1

• Ordinul MS nr. 1144 din 7 iulie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de organizare și funcționare a centrelor de sănătate multifuncționale

• Ordinul MS nr. 323 din 18 aprilie 2011 privind aprobarea metodologiei și a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență

• H.G. nr. 346 din 31 martie 2011 privind desființarea unor unități sanitare publice cu paturi din subordinea autorităților administrației publice locale

• H.G. nr. 345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum și a listei acestor unități sanitare

• H.G. nr. 303 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Strategiei naționale de raționalizare a spitalelor

• H.G. nr. 144 din 23 februarie 2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății

• H.G. nr. 1414/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Național de Sănătate Publică

• Ordinul ministrului sănătății nr. 261/2010 privind aprobarea organigramei și a Regulamentului de organizare și funcționare ale Institutului Național de Sănătate Publică București

• H.G. nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare și de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile

• Ordin MS nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informațional al fișei unice de raportare a bolilor transmisibile

107

• Ordinul MS nr. 883/2005 privind aprobarea Metodologiei de alertă precoce și răspuns rapid în domeniul bolilor transmisibile

• H.G. nr. 758 din 24 iunie 2009 pentru punerea în aplicare a Regulamentului Sanitar Internațional 2005 în România;

• Ordinul MS privind aprobarea definițiilor de caz utilizate in sistemul de Supraveghere și control al bolilor transmisibile

• Ordinul MS nr. 1234/2011 privind instituirea metodologiei de raportare on-line în Registrul unic de vaccinări

• Ordinul MS nr. 75 din 3 februarie 2010 pentru aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică

• Legea nr. 266 din 7 noiembrie 2008 *** Republicată – Legea farmaciei

• O.U.G. nr. 68 din 28 mai 2008 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical

• Ordinul MS nr. 365/1 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asigurările voluntare de sănătate

• Ordinul MS nr. 886 din 19 iulie 2006 privind externalizarea serviciilor medicale și nemedicale din unitățile sanitare

• Ordinul MS nr. 824 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și funcționarea Inspecției Sanitare de Stat

• Legea nr. 263 din 16 iunie 2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență

• H.G. nr. 884 din 3 iunie 2004 privind concesionarea unor spații cu destinația de cabinete medicale

• Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 Legea drepturilor pacientului

• O.G. nr. 53 din 30 ianuarie 2000 privind obligativitatea raportării bolilor și a efectuării vaccinărilor

• O.G. nr. 124 din 29 august 1998 *** Republicată privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale

Proiecte legislative care urmează să fie dezvoltate și aprobate în anul 2018

Următoarele proiecte legislative reprezintă priorități pentru Ministerul Sănătății în anul 2018, potrivit propunerilor efectuate pentru Planul Anual de Lucru al Guvernului.

Tabelul 13. Proiecte legislative care urmează să fie promulgate în sectorul sanitar în anul 2018

Tipul Proiect de act normativ

recurent Hotărâre privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2019 și 2020

nou Proiect de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

nou Proiect de Lege privind exercitarea profesiilor în sistemul de sănătate și pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate în România

nou Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății

nou Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal a mărimii concrete a sporului pentru condiții de munca prevăzut în Anexa nr. li la Legea-cadru nr. 153/2017 precum și a condițiilor de acordare a acestuia.

nou Proiect de lege privind transplantul uman

108

nou Hotărâre pentru modificarea și completarea H.G. nr 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile și a Procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile

nou Hotărâre pentru reorganizarea și funcționarea sistemului național de transfuzie sanguină si reorganizarea Institutul Național de Hematologie Transfuzională „Prof. De. C.T. Nicolau" și de modificare a unor acte normative

nou Hotărâre privind aprobarea Strategiei naționale și planului național de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale

nou Hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală. în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate

nou Hotărâre privind normele de aplicare a OUG 18/ 2017 privind asistența medicală comunitară

nou Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician. precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România

nou Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr 532/1991 privind reglementarea asistenței medicale cu plată în unitățile sanitare

nou Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.229/2016 privind organizarea și exercitarea profesiei de fizioterapeut. precum și pentru înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Fizioterapeuților din România

nou Hotărâre privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 2015/2283 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi. de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și ai Consiliului și de abrogare a Regulamentului { CE) NR. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1352/2001 al Comisiei

nou Hotărâre pentru prevenirea si minimizarea efectelor consumului de băuturi energizante de către populație, in special grupurile de vârstă vulnerabile

109

Proiecte legislative care urmează să fie dezvoltate și aprobate în anul 2019

Următoarele proiecte legislative reprezintă priorități pentru Ministerul Sănătății în anul 2019, astfel cum rezultă din țintele stabilite pentru măsurile PSI:

• proiect de act normativ cu privire la Planul național de control al bolilor cardiovasculare

• proiect de act normativ cu privire la Planul național de boli rare

• proiect de act normativ cu privire la Planul multianual de resurse umane în sistemul de sănătate

• proiect de act normativ privind pachetul de servicii medicale destinat asigurărilor voluntare de sănătate

• proiect de act normativ privind centrele de excelență în boli complexe cu prevalență scăzută

• proiect de act normativ pentru reglementarea rezidențiatului pe post în medicina familiei

• proiect de act normativ pentru aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciilor medicale în ambulatoriu

• proiect de act normativ referitor la Planul național pe termen mediu și lung privind asistența medicală de reabilitare, paliație și de îngrijiri de îngrijiri de lungă durată

• proiect de act normativ privind elaborarea și actualizarea ghidurilor clinice

• proiect de act normativ pentru aprobarea procedurilor, standardelor și metodologiei de evaluare și acreditare a furnizorilor de servicii medicale din asistența medicală în ambulatoriu

• proiect de act normativ privind setul minim de informații și organizarea paginilor de internet ale furnizorilor de servicii medicale

• proiect de act normativ privind procesarea, prelucrarea și conservarea plasmei aprobat

• proiect de act normativ pentru modificarea și completarea reglementărilor privind metodologia de stabilire a prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală

• proiect de act normativ pentru modificarea și completarea reglementărilor privind evaluarea tehnologiilor medicale în domeniul medicamentelor compensate

• pachet legislativ privind Legea sănătății

• proiect de act normativ privind procedurile-cadru de avizare a investițiilor în infrastructura publică de sănătate.

110

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European

Competence makes a difference!

Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union from the European Social Fund

Documents

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării pe criterii de performanță,