of 23 /23
ASAMBLĂRI PRIN PENE LONGITUDINALE 1. Scopul lucrării Lucrarea are drept scop cunoaşterea tipurilor depene longitudinale standardizate şi stabilirea momentelor de torsiune ce se pot transmite de îmbinările cu pene. 2. Consideraţii teoretice Penele longitudinale fac parte din categoria organelor de maşini demontabile. Se utilizează la asamblarea a două piese coaxiale, montându-se paralel cu axa pieselor respective. Au rolul de a transmite mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune de la o piesă a îmbinării la cealaltă piesă. Se folosesc în asamblări fixe pentru montarea diferitelor roţi (dinţate, de lanţ, de curea), volanţi, tamburi etc. pe arbori sau în asamblări mobile ca pene de ghidare, reglare poziţionare. Principalelel tipuri de pene şi îmbinări cu pene longitudinale sunt prezentate în tabelul 1. Îmbinarea prin pană Pana Tip Reprezenta re Confo rm STAS Tip Denumi re Reprezenta re Confo rm STAS 1 2 3 4 5 6 7 Îmbin are cu strân gere 1007- 81 Pene înclin ate obişnu ite Fără nas Pană înclin ată A 1007- 81 Pană înclin ată B Pană înclin ată C 1

Asamblari Prin Pene Longitudinale

Embed Size (px)

Text of Asamblari Prin Pene Longitudinale

ASAMBLRI PRIN PENE LONGITUDINALE1. Scopul lucrrii Lucrarea are drept scop cunoaterea tipurilor depene longitudinale standardizate i stabilirea momentelor de torsiune ce se pot transmite de mbinrile cu pene. 2. Consideraii teoretice Penele longitudinale fac parte din categoria organelor de maini demontabile. Se utilizeaz la asamblarea a dou piese coaxiale, montndu-se paralel cu axa pieselor respective. Au rolul de a transmite micarea de rotaie i momentul de torsiune de la o pies a mbinrii la cealalt pies. Se folosesc n asamblri fixe pentru montarea diferitelor roi (dinate, de lan, de curea), volani, tamburi etc. pe arbori sau n asamblri mobile ca pene de ghidare, reglare poziionare. Principalelel tipuri de pene i mbinri cu pene longitudinale sunt prezentate n tabelul 1. mbinarea prin pan Tip Reprezentare 1 2 mbinar e cu strnger e Pana Tip

Confor m STAS 3 4 1007-81 Pene nclinate obinuite

Denumire

Reprezentare

Confor m STAS 7 1007-81

Fr nas

Cu nas mbinar e cu strnger e 31-81 Pene mclinate subiri Fr nas

Cu nas

5 6 Pan nclinat A Pan nclinat B Pan nclinat C Pan nclinat cu nas Pan nclinat subire A Pan nclinat subire B Pan nclinat subire C Pan nclinat subire cu nas

431-81

1

mbinar e cu strnger e

9234-80 Pene nclinate concave

Fr nas

Pan nclinat concav A Pan nclinat concav B Pan nclinat concav C Pan nclinat concav cu nas Pan tangenial

433-80

Cu nas

434-80

mbinar e cu strnger e

1010-80 Pene tangenial e

mbinar e fr strnger e

1004-81 Pene paralele

Pentru solicitri constante Pentru solicitri alternativ e sau cu jocuri Obinuite Pan paralel A Pan paralel B Pan paralel C

101-80

1004-81

mbinar e fr strnger e

9501-81 Pene paralele

Subiri

Pan paralel subire A Pan paralel subire B Pan paralel subire C

9501-81

2

1012-77 Pene disc

Pan disc

1012-77

4.2.1. Asamblri prin pene longitudinale montate cu strngere La aceast categorie de pene suprafeele active sunt faa superioar nclinat n general cu 1:100 i faa inferioarp. Realizarea mbinrii i transmiterea momentelor de torsiune se fae sub aciunea presiunilor de contact (strngeri radiale) ce apar ca urmare a baterii penei n locaul su, ntre feele active ale penei i canalul din arbore i butuc. Calculul acestor asamblri ine seama de faptul c datorit forei de prestrngere radial se produc deformaii elastice care sub aciunea momentului de torsiune se modific. Teoretic se pot considera urmtoarele patru cazuri de variaie a presiunilor de contact (fig. 4.1): - cnd pana nu transmite moment de torsiune presiunile de contact pe feele active se pot considera uniform distribuite (fig. 4.1,a); - cnd pana este nou i nerodat i transmite moment de torsiune (Mt), presiunile de contact se repartizeaz trapezoidal (fig. 4.1,b); - cnd pana este rodat, uzat normal i transmite moment de torsiune (Mt) presiunile de contact se repartizeaz triunghiular (fig.4.1,c); - cnd pana este uzat foarte mult i transmite moment de torsiune (M t) se ajunge la un contact pe muchie (fig. 4.1,d), caz care trebuie evitat. Calculul va avea n vedere cazul trei ce corespunde uzurii normale (fig. 4.1,c) a penei. 4.2.1.1. Asamblri prin pene nclinate Penel nclinate de uz general sunt destinate pentru mbinri pe arbori sau capete de arbore (cilindrice i conice) cu diametrul de 6...500 mm. Forma i dimensiunile penelor nclinate i ale canalelor corespunztoare din arbore i butuc sunt prezentate n figura 4.2 (pene nclinate fr nas), figura 4.3 (pene nclinate cu nas), figura 4.4 (canal pentru pan) i tabelul 4.2. conform STAS 1007-81

3

Tabelul 4.2d Pana b pn la8 10 12 17 22 30 38 44 50 58 65 75 85 95 110

h abateri limita h9 nominal ataberi limit

hi

l de la pn la

c max min

Canal b (n arbore i n butuc) nominal abateri limit D10

t1 (n arbore) nominal abateri limit

t2 (n butuc) nominal abateri limit

r max min

peste6* 8 10 12 17 22 30 38 44 50 58 65 75 85 95

* inclusiv d = 6 mm Relaiile de calcul i schema de solicitare a asamblrii dunt indicate n tabelul 4.7. 4

nominal2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28

0 -0,025 0 -0,030 0 -0,036 0 -0,043

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 14 16

0 -0,025 0 -0,030 0 -0,090

7 8 10 11 12 14 15 18 20 22 22 25

0 -0,052

0 -0,110

6 6 8 10 14 18 22 28 36 45 50 56 63 70 80

20 36 45 56 70 90 110 140 160 180 200 220 250 280 320

0,25

0,16

0,40

0,25

0,60

0,40

0,80

0,60

2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28

+0,060 +0,020 +0,078 +0,030 +0,098 +0,040 +0,120 +0,050

1,2 1,5 2,5 3,0 3,5 4,0 5,0 5,5 6,0 7,0 7,5 9,0 9,0 10,0

+0,10

+0,20

0,5 0,9 1,2 1,7 2,2 2,4

+0,10

0,1 6 0,2 5

0,08

0,16

+0,20 0,4 0 0,25

2,9 3,4 3,9 4,4 4,4 5,4 0,6 0 0,40

+0,149 +0,065

Se menioneaz faptul c aceste pene pot transmite momente de torsiune i prin aciunea flancurilor , ca i penele cu joc radial (paralele, disc), dac M tcap < M t , unde Mt este momentul de torsiune de transmis, iar Mtcap este momentul capabil al penei. 4.2.1.2. Asamblri prin pene nclinate subiri Penele nclinate subiri (plate) se recomand a fi utilizate n cazuri particulare (de exemplu: mbinri n perei subiri), pentru mbinri pe arbori sau capete de arbori cilindrice cu diametrul de 22...230 mm. Forma i dimensiunile acestor pene i ale canalelor corespunztoare din arbore i butuc sunt redat n figura 4.5 (pene fr nas), figura 4.6 (pene cu nas), figura 4.7 (canal pentru pan i tabelul 4.3 conform STAS 431-81.

5

Tabelul 4.3d b abateri limita h9 nominal nominal pn la 30 38 44 50 58 65 75 85 95 110 h ataberi limit Pana hi l pn la c nominal b abateri limit D10 Nominal Canal (n butuc) t1 abateri limit r Lamaj (n arbore) t1 abateri limita nominal

peste 22* 30 38 44 50 58 65 75 85 95

de la

max

max

min

min

8 10 12 14 16 18 20 22 25 28

0 -0,036

5

8

20 25 32

70 90 125 140 180 200 220 250 280 320

0,40

0,25

8 10 12 14 16

+0,098 +0,040

1,7

0,2 5

0,16

3

6 0 -0,043 7 8 9 10

0 -0,75

10 11 12 14 16

36 45 50 56 63 70 80

2,2 +0,120 +0,050 2,4 2,9 3,4

+0,10 0,4 0 0,25

3,5 4 5 5,5 0,40 6

+0,10

0,60

0,40

18 20 22 25

0 -0,052

0 -0,090

0,80

0,60

28

+0,149 +0,065

+0,20

0,6 0

+0,20

*inclusiv d = 22 mm Relaiile de calcul i schema de solicitare a asamblrii sunt indicate n tabelul 4.7. 4.2.1.3. Asamblri prin pene nclinate concave Penele nclinate concave sunt ngropate numai n butuc, deci nu slabesc arborele. Transmit momente mici i se utilizeaz pentru asamblri pe arbori cu diametre de 22...150 mm. Forma i dimensiunile penelor nclinate concave sunt prezentate n figura 4.8 (pene fr nas) i tabelul 4.4, respectiv figura 4.9 (pene cu nas) i tabelul 4.5 conform STAS 433-80.

Tabelul 4.4 6

b

h

f

nominal abateri limit h9 nominal abateri limit h11 min. max. r1 De la: pn la:

8 0 -0,036 3,5

10

12

4

0,25 0,40 15 20 70

19 25 90

23 32 125

16 18 20 0 -0,043 4,5 5 6 0 -0,075 0,40 0,60 25 29 33 38 Lungimea penelor l, n mm: 36 45 50 56 140 180 200 220

14

22

25 0 -0,052 7

28

43 63 250

7,5 0 -0,090 0,60 0,80 48 55 80 320

36 0 -0,062 8,5 9

32

65 90 360

75 100 400

70 280

Tabelul 4.5b nominal abateri limit h9 nominal abateri limit h11 min. max. h1 r1 De la: pn la: 8 0 -0,036 3,5 10 12 14 16 18 20 22 0 -0,043 4,5 5 6 0 -0,075 0,40 0,60 9 11 14 25 29 33 38 Lungimea penelor l, n mm: 36 45 50 56 140 180 200 220 25 0 -0,052 7 28 36 0 -0,062 8,5 9 32

h

4

f

0,25 0,40 7,5 15 20 70

89 19 25 90 23 32 125

15 43 63 250

7,5 0 -0,090 0,60 0,80 18 20 48 55 80 320

22 65 90 360

25 75 100 400

70 280

Seciunile penelor nclinate concave i canalele corespunztoare din butuc sunt redate n figura 4.10 i tabelul 4.6, conform STAS 9234-80

7

Tabelul 4.6 Diametrul arborelui Dimensiunile Dimensiunile canalului, mm d, mm penelor bxh Lime Adncime Raz b tz r peste pn la niminal abateri nominal abateri max. min. limit limit D10 22 30 8x3,5 8 +0,098 3,2 +0,10 0,25 0,16 +0,040 30 38 10x4 10 3,7 0,40 0,25 38 44 12x4 12 +0,120 ,37 0,40 0,25 +0,050 44 50 14x4,5 14 4,2 0,40 0,25 50 58 16x5 16 4,4 +0,20 0,40 0,25 58 65 18x5 18 4,4 0,40 0,25 65 75 20x6 20 +0,149 5,4 0,60 0,40 +0,065 75 85 22x7 22 6,4 0,60 0,40 85 95 25x7 25 6,4 0,60 0,40 95 110 28x7,5 28 6,9 0,60 0,40 110 130 32x8,5 32 +0,180 7,9 0,60 0,40 +0,080 130 150 36x9 36 8,4 1,00 0,70 Relaiile de calcul i schema de solicitare a asamblrii sunt indicate n tabelul 4. Tabelul 4.7 Tipul asamblrii i schema de solicitare Relaiile de calcul

8

Fora de batere a penei (Fb) i fora de strngere din asamblare

Observaii:

- Fora de strngere din asamblare este valoarea minim dintre fora F* i F ( as )

' - pentru determinarea forei de batere admisibile se utilizeaz indicaia: as 0,8 R02 ; R02 pentru materialul penei; - l 0 este lingimea de calcul a penelor sau laimea butucului ( l 0 l STAS ) Presiunile de contact admisibile se aleg n funcie de materialul cel mai puin rezistent al cuplului arbore-pan-butuc i de caracterul solicitrii. n acest sens se pot utiliza indicaiile din tabelul 4.8. Tabelul 4.8. Materialul STAS Rm R02 as . N/mm2 2 2

N/mm

N/mm

OL 60 N OLC CR Oel clit Oel turnat sau de rezisten mic Font prelucrat

500-80 880-80 568-82

590-710 610 700-840 -

310-330 360 480 -

Caracterul solicitrii pulsatorie Alternant simetric 100...150 70...100 35...50 100 70 35 static 150 150...180 80...100 70...80 100 90...120 53...67 47...53 50 40...60 27...33 23...27

* n special pentru pene de ghidare. 9

Dac materialul respectiv nu este cuprins n tabelul 4.8, as se va determina n funcie de limita de curgere a materialului cu ajutorul relaiei: as = ( 0,3...0,5 ) R0,2 (4.1) unde limita minim (inferioar) va fi pentru solicitare alternant simetric, iar limita maxim (superioar) pentru solicitare static. Coeficientul de frecare poate lua valor n intervalul: = 0,1...0, 2 dup cum suprafeele de frecare sunt unse sau neunse. Practic se poate lucra cu valoarea = 0,15 . N Materialul penelor va fi oel cu rezistena minim de rupere la traciune: Rmmin 590 . Se mm 2 utilizeaz: Ol 60.1.k (frecvent), OLC 45 i mai rar oelul aliat. Seciunea transversal a penei ( B x h) se alege n funcie de diametrul arborelul i tipul penei, din tabelele 4.2...4.6. Alegerea tipulu de pan se va face n funcie de posibilitile tehnologice de execuie a canalului din arbore, de condiiile de montaj i exploatare, avnd n vedere n primul rnd valoarea momentului de torsiune de transmis. La momente mici seciunea penei poate fi mai mic dect cea indicat pentru diametrul arborelui. n acest fel i slbirea seciunii arborelui va fi mai redus. Dac o singur pan nclinat nu poate transmite integral momentul, se vor utiliza pene dispuse la 90o sau 120o. Se va evita dispunerea penelor la 180o, deoarece momentul transmis va fi mai mic dect cel transmis de o singur pan. Din punct de vedere al indicaiilor de utilizare a penelor nclinate se pot meniona urmtoarele: - se folosesc n asamblri fixe tensionate; - permit transmiterea eforturilor axiale; - provoac deplasri axiale a piesei montate pe arbore i deformaii de contact; - mresc btaia radial a pieselor montate pe arbori, producnd ovalizri i dezaxri; - introduc concentratori de tensiune i slbesc seciunea arborelul (excepie face pana concav); - se folosesc n general la producia n serie mare. Notarea penelor longitudinale cu strngere se face indicnd: - denumirea (pan) - simbolul formei (numai pentru penele fr nas) - dimensiunile b x h x l , n mm - numrul standardului Exemple de notare: - pan nclinat fora nas forma B, cu dimensiunile : b = 25 mm, h = 14 mm i l = 100 mm Pan B 25x14x100 STAS 1007-81 - pan nclinat subire cu nas, cu dimensiunile: b = 10 mm, h = 6 mm i l = 28 mm Pan 10x6x28 STAS 431-81 - pan nclinat concav fr nas, forma A, cu dimensiunile b = 16 mm, h = 5 mm i l = 50 mm Pan A 16x5x50 STAS 433-80 4.2.2. Asamblri prin pene longitudinale montate fr strngere Penele longitudinale cu joc radial fac parte din categoria asamblrilor prin form. 10

Transmit micarea de rotaie i momentele de torsiune prin intermediul suprafeelor de contact dintre forele laterale ale penei i canalul din arbore i butuc, limitarea momentului transmis fiind impus tot de presiunile de contact dintre aceste suprafee. Penele sunt ajustate n canalul din arbore i butuc, iar jocul radial este prevzut ntre faa superioar a penelor i fundul canalului din butuc. Datorit modului de realizare a mbinrii aceste pene sunt solicitate la presiune de contact pe feele laterale i la forfecare n seciune longitudinal (n planul de separaie arbore-butuc). 4.2.2.1. Asamblri prin pene paralele Penele paralele de uz general sunt destinate pentru mbinri pe arbori sau capete de arbori (cilindrice sau conice) cu diametrul de 6...500 mm. Se utilizeaz n asamblri fixe sau mobile. Forma i dimensiunile penelor paralele i ale canalelor corespunztoare din arbore i butuc sunt prezentate n figurile 4.11, 4.12 i tabelul 4.9, conform STAS 1004-81. Relaiile de calcul i schema de solicitare sunt indicate n tabelul 4.13.

11

4.2.2.2. Asamblri prin pene paralele subiri Aceste pene se recomand a fi utilizate n cazuri particulare (de exemplu: mbinri n perei subiri). Sunt destinate pentru mbinri pe arbori sau capete de arbore cilindrice cu diametrul de 12...500 mm. Se utilizeaz n general pentru asamblri fixe. Forma i dimensiunile penelor paralele subiri i ale canalelor corespunztoare din arbore i butuc sunt prezentate n figurile 4.11 i 4.12 i tabelul 4.10, conform STAS 9501-81. Relaiile de calcul i schema de solicitare sunt identice cu cele indicate la penele paralele pentru asamblri fixe (tabelu 4.13). 4.2.2.3. Asamblri prin pene paralele cu guri de fixare Se folosesc n general ca pene de ghidare n asamblri mobile. uruburile de fixare a penei e arbore evit smulgerea penei din canal datorit apsrilor laterale, dar reduc rezistena la oboseal a arborelul sau axei. Forma i dimensiunile acestor pene sunt redate n figura 4.13 i tabelul 4.11, conform STAS 1006-80

12

Tabelul 4.11b h f sau r max min 6 6 0,25 0,40 2,4 3,4 6 M3 0,3 6,5 M3x8 3,2 4,5 8 M4 8 M3x10 9 M4x10 M5x10 8 7 10 8 12 8 14 9 0,40 0,60 4,0 5,5 10 M5 8 16 10 18 11 20 12 22 14 25 14 0,60 0,80 9 9 15 M8 16 M816 28 16 32 18

h1 d1 d2 d c l2 urub de fixare dxl1 de la pn la

5 M3x6

6,8 6,6 11 M6 0,5 12 11 M6x12

11 11 18 M10 20 18 M10x20

13 M6x16

25 70

25 90

25 110

Lungimea penelor l, mm 28 36 45 50 140 160 180 200

56 220

63 250

70 280

80 320

90 360

Relaiile de calcul i schema de solicitare sunt identice cu cele prezentate pentru penele paralele obinuite folosite n asamblri mobile (tabelul 4.13). 4.2.2.4. Asamblri cu pene disc Se utilizeaz pentru tansmiterea unor momente de torsiune mici sau ca pene de fixare a poziiei. Au dezavantajul c introduc un puternic concentrator de tensiune n arbore i necesit pentru prelucrarea canalului din arbore o frez special funcie de mrimea penei. Forma i dimensiunile penelor disc i ale canalelor din arbore i butuc sunt redate n figurile 4.14 i 4.15 i tabelul 4.12, conform STAS 1012-77.

13

Relaiile de calcul i schema de colicitare sunt indicate n tabelul 4.13. Presiunile admisibile de contact se vor alege din tabelul 4.8 sau se vor calcula cu relaia 4.1. Pentru penele utilizate n asamblrile mobile as va fi: N as = 10...30 (4.2) mm 2 sau as = ( 0,1...0, 2 ) R02 Tabelul 4.13 Tipul asamblrilor i schema de solicitare Relaiile de calcul

Observaii: l , l C sunt lungimea respectiv lungimea de calcul a penelor ( l C l STAS ) Verificarea la forfecare este necesar n cazul n care arborele este executat dintr-un material mai rezistent dect materialul penei. Rezistena admisibil la forfecare, funcie de materialul penei, se poate lua din tabelul 4.14 sau se poate calcula cu relaia: af = ( 0, 2...0,3) R02 (4.3) Tabelul 4.14 Materialul STAS Rm R02 af N/mm2 2 2N/mm N/mm Caracterul solicitrii pulsatorie Alternant simetric 96...144 64...96 32...48 96...144 64...96 32...48 72...95 48...64 24...32 static 30...35 20...23 10...12

OL 60 OLC 45 Oel turnat sau oel de rezisten mic Font prelucrat

500-80 880-80 -

590-710 610 -

310-330 360 -

La momente de transmis mari, se pot utiliza dou sau trei dispuse la 180o, respectiv 120o. Pe ct posibil se pot utiliza pene de lungime ct mai mare, deoarece scade neuniformitatea repartizrii presiunilor de contact. 14

Materialul penelor paralele i disc este identic cu cel indicat la penele nclinate (OL 60.1.k, OLC 45 etc.) Notarea penelor fr strngere se face indicnd: - denumirea (pan) - simbolul formei - dimensiunile, b x h x l - numrul standardului Exemple de notare: - pan paralel forma A cu dimensiunile b = 10 mm, h =8 mm i l = 25 mm Pan A 10x8x25 STAS 1004-81 - pan paralel cu guri de fixare forma BS cu dimensiunile: b = 20 mm, h = 12 mm i l = 125mm Pan BS 20x12x125 STAS 1006-80 - pan paralel subire, forma A, cu dimensiunile: b = 8 mm, h = 7 mm i l = 45 mm Pan A 8x7x45 STAS 9501-81 - pan disc cu dimensiunile b = 5 mm, i h = 7,5 mm Pan disc 5x7,5 STAS 1012-77. Din punctul de vedere al indicaiilor de utilizare, avantajelor i dezavantajelor, se menioneaz urmtoarele: - pentru pene paralele: se utilizeaz n ansamblri netensionate fixe sau mobile - permit nclinarea butucului i concentrarea presiunilor pe muchii - prezint dificulti la asigurarea interschimbabilitii, necesitnd ajustri sau sortarea lor (n asamblri puternic solicitate) - scoaterea penelor de pe arbori la demontare, n cazul unor gabarite restrnse, creaz dificulti - re recomand proiectarea arborilor n trepte pentru ca piesele s poat fi scoase fr scoaterea penelor - folosirea lor n producia de serie mare sau mas este limitat - costul penei sczut Alegerea tipului de pan (cu capete drepte sau rotunde) se face n funcie de posibilitile tehnologice de execuie a canalului din arbore, seria de fabricaie, condiii de montaj, etc. - pentru pene disc: - se utilizeaz n asambnlri netensionate fixe - nu necesit ajustri manuale - asigur ghidarea stabil a penei n arbore, excluzndu-se nclinarea i concentrarea presiunii - permit demontarea uoar n condiii de gabarit restrns - se utilizeaz n producia de serie mare, n general. Lungimile standardizate pentru toate categoriile de pene (exceptnd penele disc sunt indicate n tabelul 4.15. Tabelul 4.15 6; 8; 10; 12; 14; 16; 18; 20; 22; 25; 28; 32; 36; 40; 45; 50; 56; 63; 70; 80; 90; 100; 110; 125; 140; 160; 180; 200; 220; 250; 280; 320; 360; 400; 450; 500. 4.3. Utilajul i aparatura necesar Pentru efectuarea lucrrii sunt necesare: - un set de pene de diferite tipuri; 15

-

instrumente de msurat (ublere, micrometre).

4.4 Desfurarea lucrrii Lucarea se poate desfura pe dou ci distincte i anume: 1. Se d: o pan oarecare. Se cere: - desenul de execuie a penei; - identificare penei i notarea STAS; - stabilirea materialului penei; - stabilirea materialului arborelui i butucului; - alegerea diametrului arborelui (d) n funcie de seciunea penei (b x h); - calcului momentului capabil al penei (Mtcap), alegnd n prealabil as - calcului momentului capabil al arborelui (Mt), alegnd n prealabil at - compararea celor dou momente i prescrierea msurilor adecvate - verificarea la forfecare a penelor fr strngere ( f af ) , dac este cazul Observaie: Se va considera c Mt variaz dup un ciclu pulsator, cazul cel mai frecvent 2. Se dau: momentul de transmis (Mt), tipul penei i tipul asamblrii (dac este cazul) Se cere: - stabilirea materialului arborelui - stabilirea materialului penei - predimensionarea arborelui la torsiune (d) - alegerea seciunii penei (b x h) n funcie de diametrul arborelui (d) a) limea butucului impus: - alegerea unei lungimi standardizate a penei n funcie de tipul penei i limea butucului - notarea penei conform STAS - calcularea Mtcap pan, alegnd as - compararea celor dou momente i prescrierea msurilor adecvate - verificarea la forfecare a penelor fr strngere dac este cazul ( f af ) b) limea butului nu este impus - se determin l c i se alege o lungime standardizat corespunztoare - notarea penei conform STAS - calcularea Mtcap pan, alegnd as - verificarea M tcap M t - verificarea la forfecare (dac este cazul). 4.5 Prelucrarea datelor Datele alese i cele calculate se vor nscrie n tabelul 4.16 Tabelul 4.16Nr. crt. Notare STAS Material STAS Pan Arbore Comparare momente OBS

asN/mm2

Mtcap Nm

afN/mm2

efN/mm2

l c ( l STAS )

d mm

Material STAS

atN/mm2

MtNm

M tcap Mt

16