Artrologie si Biomecanica

Embed Size (px)

Citation preview

Artrologia 1. Generalit@]iArticula]iile sunt constituite din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc ^ntre ele. Aceste elemente sunt reprezentate de forma]iuni conjunctive }i mu}chi. F@r@ articula]ii nu ar fi posibil@ realizarea func]iei statice }i dinamice a oaselor, deci deplasarea }i activit@]ile organismului.

1.1. Clasificarea articula]iilorFactorul cel mai important ce determin@ caracteristicile }i structura unei articula]ii este func]iunea ei, adic@ mi}carea pe care o permite. %n func]ie de acest factor, la care se adaug@ forma]iunile de leg@tur@ }i modul de dezvoltare, articula]iile au fost ^mp@r]ite ^n trei grupe: articula]ii fibroase sau sinartroze, fixe; articula]ii cartilaginoase sau amfiartroze, semimobile; articula]ii sinoviale sau diartroze, mobile. 1.1.1. Articula]iile fibroase Sunt articula]ii ^n care oasele sunt str$ns legate ^ntre ele prin ]esut fibros dens. Aceste articula]ii nu permit mi}c@ri sau dac@ acestea exist@ sunt foarte reduse. Dup@ structura ]esutului de leg@tur@ exist@ mai multe variet@]i: Sindesmoza ]esutul de leg@tur@ este conjunctivo-fibros sau elastic: sinfibroza oasele se leag@ printr-o membran@ interosoas@, fibroas@ (^ntre procesele spinoase, antebra], gamb@); sinelastoza, ^n ]esutul conjunctiv care leag@ cele dou@ oase predomin@ ]esutul elastic (ligamentele galbene). Suturile sunt articula]ii care se g@sesc numai la craniu. Oasele sunt articulate ^ntre ele, dar desp@r]ite printr-un strat sub]ire de ]esut fibros. Acesta se continu@, ^n afar@ cu periostul de la suprafa]a craniului, iar ^n@untru cu stratul fibros al durei mater. Variet@]i de suturi: suturi drepte, ex ^ntre oasele nazale; suturi din]ate, ex. interparietal@; suturi solzoase, ex. temporoparietal@. Gomfoza este articula]ia dintre o extremitate osoas@ conic@ }i o cavitate alveolar@. Ex. r@d@cina dintelui }i alveol@. Sinostozele (suturile osoase) rezult@ prin osificarea unei sinfibroze sau sincondroze. Anchiloza este sinostoza unei articula]ii sinoviale.

1.1.2. Articula]iile cartilaginoase Ele au un grad redus de mobilitate, dar un grad mare de elasticitate, care permite amortizarea }ocurilor. Leg@tura dintre oase se realizeaz@ prin cartilaj hialin sau prin fibrocartilaj }i prin ligamente puternice. Exist@ dou@ variet@]i de amfiartroze: Sincondrozele sunt articula]ii tranzitorii. Suprafe]ele articulare sunt unite printr-un cartilaj hialin (ex. sincondroza sfenooccipital@ sau a pieselor osoase care compun osul coxal); Simfizele - ^ntre suprafe]ele articulare este un fibrocartilaj (ex. articula]iile dintre corpurile vertebrale, ^ntre oasele pubiene). 1.1.3. Articula]iile sinoviale Cele mai multe articula]ii apar]in$nd corpului uman se ^ncadreaz@ ^n grupul sinovial. Sunt articula]ii complexe la nivelul c@rora se produc mi}c@ri multiple }i variate. La nivelul lor exist@ elemente anatomice specifice care permit sau fr$neaz@ mi}carea, amortizeaz@ }ocurile }i confer@ stabilitate. Suprafe]ele articulare sunt netede, acoperite de cartilaj hialin. Articula]iile mobile se clasific@ dup@ trei criterii: Dup@ num@rul articula]iilor oaselor care intr@ ^n compunerea articula]iilor, se clasific@ ^n: articula]ie simpl@, cu dou@ oase; articula]ie compus@, cu mai multe oase. Dup@ forma suprafe]elor articulare, se clasific@ ^n: articula]ii plane; articula]ii trohoide; articula]ii condiliene; articula]ii ^n }a; articula]ii elipsoidale; articula]ii sferoidale; trohleartroze. Dup@ num@rul axelor de mi}care, se clasific@ ^n: uniaxiale (trohoide, trohleene); biaxiale (elipsoidale }i ^n }a); triaxiale (sferoidale).

1.2. Elementele anatomice care particip@ la biomecanica articular@a. Suprafe]ele articulare. Acestea pot fi sferice, cilindrice, eliptice }i plane. Aceste suprafe]e, geometric, sunt de dou@ feluri: plane }i sferoidale.

%n articula]iile plane mi}c@rile sunt reduse. %n cele cu suprafe]e sferoidale exist@ por]iuni osoase convexe care corespund unor por]iuni concave. Mi}c@rile sunt mult mai ^ntinse. b. Cartilajul articular este cartilaj hialin, de culoare alb@-sidefie, care acoper@ suprafe]e osoase ce vin ^n contact. Prezint@ dou@ suprafe]e: una liber@, neted@, lucioas@, care vine ^n contact cu suprafa]a articular@ opus@; una aderent@, ce se fixeaz@ pe suprafa]a articular@ a osului. Marginea cartilajului se continu@ cu periostul. La nivelul marginii se termin@ membrana sinovial@. Cartilajul articular }i lichidul sinovial permite alunecarea suprafe]elor osoase. %n cazul ^n care un proces degenerativ (artroz@) afecteaz@ cartilajul, elasticitatea sa scade, apar rugozit@]i care ^mpiedic@ alunecarea. Se poate ^nt$mpla ca fragmente din acest cartilaj, r@mase ^n articula]ie, s@ creasc@, influen]$nd negativ biomecanica articular@. Grosimea cartilajului articular este de 1-12 mm. Cartilajul articular nu prezint@ termina]ii nervoase }i vase de s$nge. Nutri]ia sa se realizeaz@ prin imbibi]ie. %n caz de imobiliz@ri prelungite ale articula]iei cartilajele articulare sunt invadate de vase de s$nge, se resoarbe }i se instaleaz@ anchiloza. c. Elementele anatomice de congruen]@ sunt forma]iuni ce asigur@ concordan]a ^ntre dou@ suprafe]e articulare care nu se potrivesc. Ca }i structur@ elementele de convergen]@ sunt fibrocartilaje. Ele sunt de dou@ feluri: cadrul, labrul articular; fibrocartilajele intraarticulare. Cadrul articular sau fibrocartilajul de m@rire se ^nt$lne}te ^n cazul unor articula]ii sinoviale (scapulohumeral@, coxofemural@). El m@re}te cavitatea articular@ }i face astfel posibil@ o mai bun@ concordan]@ ^ntre o suprafa]@ articular@ sferic@ }i o cavitate mai pu]in ad$nc@. Fibrocartilajele intraarticulare sunt discurile }i meniscurile. Sunt a}ezate ^ntre suprafe]ele articulare }i au rolul de a asigura o bun@ concordan]@ ^ntre ele, dar }i de a amortiza presiunile intraarticulare, ca o pern@ elastic@. Dac@ fibrocartilajul ocup@ toat@ articula]ia se nume}te disc (articula]ia temporomandibular@). Dac@ au form@ de semilun@ se numesc meniscuri (genunchi). d. Capsula articular@ este o forma]iune care une}te cele dou@ oase care se articuleaz@, dar are rol }i de protec]ie a suprafe]elor articulare.

Are forma unui man}on fibros, tapetat la interior de sinovial@. Are grosime variabil@, ^n raport cu mobilitatea articular@. Este mai groas@ la articula]iile cu mi}c@ri limitate }i care nu sunt protejate de mu}chi. %n timpul mi}c@rilor articulare, capsula nu este prins@ ^ntre segmentele ^n mi}care deoarece pe ea se inser@ fibre musculare care ^mpiedic@ plicaturarea ei (mu}chii tensori ai capsulei articulare). Capsula articular@ este vascularizat@ de ramuri ale arterelor musculare. Venele se vars@ ^n re]eaua periarticular@. Inerva]ia este asigurat@ de termina]ii nervoase libere }i ^ncapsulate = proprioceptori. e. Ligamentele articulare sunt forma]iuni anatomice fibroase, sub form@ de benzi, care se inser@ pe oasele ce formeaz@ o articula]ie, ajunt$nd la men]inerea lor ^n contact. Dup@ structur@ }i situa]ie topografic@, ligamentele se clasific@ ^n: ligamente capsulare, care au rolul de ^nt@rire a capsulei articulare. Sunt por]iuni ^nt@rite ale capsulei; ligamente tendinoase, rezultate din transformarea unor tendoane (ligamentul popliteu oblic, rotulian); ligamente musculare provenite din atrofierea unor mu}chi (ligamentul acromiocoracoidian); ligamente fibrozate (stilohioidian); ligamente interosoase, intracapsulare; ligamente la distan]@, care unesc dou@ oase f@r@ a intra ^n contact cu capsula articular@. Rolurile ligamentelor ^n biomecanica articular@ sunt: ^nt@resc capsula articular@; previn dep@}irea limitei fiziologice a mi}c@rii; sunt suficient de flexibile ^nc$t s@ nu ^mpiedice executarea mi}c@rilor; sunt suficient de rezistente }i inextensibile ^nc$t s@ men]in@ ^n contact suprafe]ele articulare. %n cazul unor solicit@ri prelungite apar dureri la nivelul ligamentelor. C$nd mi}c@rile dep@}esc amplitudinea normal@ se pot produce rupturi sau smulgeri ligamentare. f. Membrana sinovial@. %mpreun@ cu lichidul sinovial face parte din mijloacele de alunecare ale unei articula]ii. Ea formeaz@ stratul profund al capsulei articulare. E sub]ire, neted@ }i lucioas@. Acoper@ toate forma]iunile situate ^n interiorul capsulei articulare. Suprafa]a exterioar@ ader@ de stratul fibros al capsulei articulare. Suprafa]a interioar@ prive}te spre articula]ie. E bogat vascularizat@ }i inervat@.

Inflama]ia ei se nume}te sinovit@ }i e foarte dureroas@. Sinoviala trimite prelungiri: externe: fundurile de sac; criptele. Fundurile de sac se insinueaz@ sub tendoanele unor mu}chi, favoriz$ndu-le alunecarea. Comunic@ cu cavitatea articular@. Ex.: sub tendonul mu}chiului cvadriceps femural este bursa seroas@ suprapatelar@, frecvent afectat@ ^n patologia sportiv@. Criptele sunt funduri de sac mai mici care se insinueaz@ ^ntre ligamente sau ^ntre fibrele lor. Comunic@ cu cavitatea articular@. Interne: plicile sinoviale, plutesc ^n cavitatea articular@; vilozit@]ile sinoviale au aspect filiform. Ele secret@ lichidul sinovial. g. Lichidul sinovial Este un lichid g@lbui, v$scos, care are rol de lubrifiant al suprafe]elor articulare ^n mi}care, precum }i rol de nutri]ie a cartilajelor articulare. Mai are rol de cur@]ire }i adeziune a suprafe]elor osoase. Se formeaz@ prin trecerea plasmei sanguine ^n cavitatea articular@, prin pere]ii capilarelor. Factorul principal de producere este mi}carea articular@. %n timpul mi}c@rilor articulare, lichidul sinovial este ^mpins din vilozit@]i }i recesuri, pe suprafe]ele articulare. Mi}c@rile normale sunt absolut necesare pentru ^ntre]inerea }i men]inerea cartilajelor articulare, deoarece u}ureaz@ difuziunea lichidului sinovial pe suprafa]a lor }i imbibi]ia. Mi}c@rile anormale sau presiunile continue, permanente se opun difuziunii substan]elor nutritive. Consecin]a este apari]ia tulbur@rilor trofice. Compozi]ia chimic@ a lichidului sinovial este asem@n@toare cu a plasmei, dar con]ine mai pu]ine proteine }i glucoz@, dar mai multe s@ruri minerale. Con]ine }i celule, din care predomin@ monocitele }i limfocitele, care au propriet@]i fagocitare. Coeficientul de v$scozitate al lichidului sinovial scade pe m@sur@ ce cre}te viteza de mi}care, temperatura r@m$n$nd constant@. Zgomotul de pocnitur@ ce se percepe c$nd articula]ia trece brusc de la repaus la mi}care, se datore}te greut@]ii de dezlipire a suprafe]elor articulare, lubrifiate de un lichid sinovial v$scos. h. Cavitatea articular@, rolul mu}chilor }i presiunii atmosferice ^n men]inerea suprafe]elor articulare Cavitatea articular@ este un spa]iu virtual delimitat de membrana sinovial@ }i ocupat de lichidul sinovial. Ea devine real@ ^n cazuri patologice, c$nd se acumuleaz@: lichid seros = hidartroz@;

s$nge = hemartroz@; puroi.

Linia de contact dintre suprafe]e articulare ^n interiorul cavit@]ii articulare se nume}te interlinie articular@. %n cazuri de imobilizare total@ }i prelungit@ a articula]iei se ajunge la anchiloz@ fibroas@, ireversibil@. Suprafe]ele articulare sunt aplicate unele pe altele }i solidarizate func]ional prin ac]iunea a trei factori importan]i: capsula fibroas@ }i aparatul ligamentar; presiunea atmosferic@; tonusul mu}chilor periarticulari. Presiunea atmosferic@ Asupra corpului uman, la o suprafa]@ de 1,8-2 m2 ac]ioneaz@ o presiune de 20000 kg. Rolul presiunii atmosferice s-a constatat ^n felul urm@tor: dac@ la articula]ia }oldului se cur@]@ toate p@r]ile moi periarticulare, capul femural nu iese din acetabul; dac@ se perforeaz@ peretele acetabulului, capul femural iese din cavitatea articular@. Mu}chii periarticulari men]in suprafe]ele articulare ^n contact prin elasticitatea }i tonusul lor. Ei lucreaz@ ca ligamente active tonice. Ac]iunea mu}chilor se descompune ^ntr-o component@ de mi}care }i una articular@ cu rol de a men]ine suprafe]ele articulare ^n contact. Rolul lor este mai mare acolo unde capsula este lax@. Ex.: articula]ia scapulo-humeral@. 1.2.1. Mi}c@rile ^n articula]ii Felul mi}c@rilor la nivelul unei articula]ii este ^n concordan]@ cu forma suprafe]elor articulare. %n aceste cazuri, prin exerci]ii ^ndelungate, la gimnastica acrobatic@ se pot produce modific@ri vizibile ale suprafe]elor articulare }i ale aparatului ligamentar, care devine mai lax, permi]$nd mi}c@ri de amplitudine neobi}nuit@ la un individ neantrenat. Mi}c@rile elementare care se produc ^ntr-o articula]ie sinovial@ sunt: mi}carea de alunecare const@ ^n deplasarea suprafe]elor articulare una pe alta, ^nso]it@ de frecare, f@r@ ^ndep@rtarea lor. Ex.: diartrozele plane (sanie pe z@pad@); ^nv$rtirea este deplasarea circular@ a suprafe]elor articulare astfel ^nc$t, la fiecare nou@ faz@ a mi}c@rii, alte suprafe]e intr@ ^n contact (roata pe sol);

rota]ia este o mi}care circular@, care const@ ^n r@sucirea osului ^n jurul axului s@u longitudinal. Dac@ axul este situat ^n afara osului, rota]ia e ^nso]it@ de deplasare. Ex.: prona]ia, supina]ia m$inii.

1.3. Conducerea ^n articula]iiInclude sensul, direc]ia }i amplitudinea mi}c@rii. Conducerea articula]iei poate fi osoas@, ligamentar@ }i muscular@. Conducerea osoas@, c$nd amplitudinea mi}c@rii este determinat@ de suprafe]ele articulare. Ex.: cotul. C$nd amplitudinea mi}c@rii se datoreaz@ fr$n@rii ligamentare vorbim de conducere ligamentar@. Ex.: }oldul. C$nd mi}carea este limitat@ exclusiv de ac]iunea mu}chilor periarticulari vorbim de conducere muscular@. Indiferent de felul conducerii, mi}c@rile se produc ^n jurul unui ax denumit axul articular. El este o linie teoretic@ ^n jurul c@reia se execut@ mi}c@rile. articula]ie poate avea: un singur ax de mi}care uniaxial@ (cotul); dou@ axe de mi}care biaxial@ (radiocarpian@); trei axe de mi}care triaxial@ (um@rul). Gradul de mobilitate al unei articula]ii este direct propor]ional cu num@rul axelor. Cele ai mobile sunt articula]iile triaxiale. Articula]iile cu conducere osoas@ au un singur ax, iar mi}carea se execut@ ^ntr-un singur plan. Ex.: talocrural@: ax transversal }i mi}care ^n plan sagital. Articula]iile cu conducere ligamentar@ au amplitudinea mai redus@ dec$t cele cu conducere muscular@.

1.4. Lan]ul articular sau cinematic%n mod obi}nuit mi}c@rile nu se execut@ de c@tre o singur@ articula]ie, ci prin participarea unui }ir de articula]ii care ^mpreun@ formeaz@ un lan] articular. Astfel, se pot explica deprinderile motrice complexe sau posibilitatea de a atinge cu degetele orice parte a corpului. Prin intermediul lan]ului articular se pot executa mi}c@ri variate }i se poate asigura amortizarea loviturilor.

2. Articula]iile capului

Oasele capului sunt unite ^ntre ele prin articula]ii imobile sau suturi, exist$nd o singur@ excep]ie, articula]ia temporomandibular@, care este mobil@. At$t oasele bol]ii craniene c$t }i cele ale fe]ei sunt articulate prin suturi de mai multe tipuri: solzoas@, plan@, din]at@. Aceste suturi au importan]@ ^n cre}terea craniului }i ^n arhitectura acestuia.

2.1. Articula]ia [email protected]. Elemente descriptive Articula]ia temporomandibular@ este o articula]ie condilian@. Face parte din aparatul dentomaxilar }i leag@ mandibula de baza craniului. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de urm@toarele elemente: temporalul particip@ la articula]ie cu dou@ elemente: fosa mandibular@, o depresiune semielipsoidal@ cu axul oblic orientat dinainte-^napoi }i dinafar@-^n@untru; tuberculul articular, o proeminen]@ situat@ ^naintea fosei mandibulare. Pe o sec]iune sagital@, suprafa]a articular@ a temporalului are forma literei S culcate. mandibula particip@ la articula]ie cu capul mandibulei, un condil de form@ elipsoidal@. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate numai de pov$rni}ul anterior }i creasta care-l desparte de pov$rni}ul posterior. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. discul articular este un fibrocartilaj a}ezat ^ntre suprafe]ele articulare }i realizeaz@ concordan]a dintre acestea. Fa]a inferioar@ a discului este concav@ }i corespunde capului mandibulei; fa]a superioar@ este concav@ anterior, unde r@spunde tuberculului articular }i convex@ posterior, unde corespunde fosei mandibulare. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: Capsula articular@ are forma unui man}on. Superior se inser@ pe marginea anterioar@ a tuberculului articular, ^n fundul fosei mandibulare (^naintea fisurii Glaser), pe r@d@cina longitudinal@ a procesului zigomatic }i pe baza spinei sfenoidului. Inferior se inser@ pe colul mandibulei. Capsula ader@ de discul articular, cavitatea articular@ fiind ^mp@r]it@ ^n dou@ etaje: suprameniscal }i inframeniscal. Capsula este mai sub]ire }i mai lax@ anterior }i mai groas@ posterior. Posterior, ^n structura capsulei, al@turi de fibrele conjunctive, exist@ }i fibre elastice care formeaz@ fr$ul posterior al capsulei. Acesta are dou@ roluri: limiteaz@ deplasarea ^nainte a discului }i a capului mandibulei ^n mi}carea de cobor$re }i le readuce ^n locul ini]ial, ^n mi}carea de ridicare a mandibulei; Ligamentul lateral este principalul mijloc de ^nt@rire a capsulei articulare. Se inser@ pe r@d@cina longitudinal@ a procesului zigomatic }i pe fa]a posterolateral@ a colului mandibulei. El se opune deplas@rii ^napoi a colului;

Ligamentul medial este inconstant. Capsula fibroas@ este tapetat@ de sinovial@, care are dou@ por]iuni: suprameniscal@ }i submeniscal@. 2.1.2. Biomecanica articula]iei temporomandibulare %n cursul evolu]iei, mi}c@rile mandibulei s-au modificat }i s-au perfec]ionat prin adapt@ri func]ionale la felul alimenta]iei }i la condi]iile mediului extern. Articula]ia temporomandibular@, singura articula]ie mobil@ la nivelul capului, face parte din aparatul dentomaxilar. Mandibula se comport@ ca o p$rghie de gradul III: punctul de sprijin este situat la nivelul articula]iei temporomandibulare, rezisten]a este reprezentat@ de duritatea alimentelor }i greutatea mandibulei, iar for]a este dat@ de inser]ia mu}chilor ridic@tori pe unghiul mandibulei. La om, ^n articula]ia temporomandibular@ se pot executa trei feluri de mi}c@ri: mi}c@ri de cobor$re }i de ridicare a mandibulei, mi}c@ri de proiec]ie ^nainte }i ^napoi, mi}c@ri de lateralitate sau diduc]ie. Starea de repaus trebuie considerat@ ca o u}oar@ inocluzie a mandibulei arcadele dentare sunt minim ^ndep@rtate. 1. Mi}c@rile de cobor$re }i ridicare Aceste mi}c@ri au ca rezultat deschiderea, respectiv ^nchiderea cavit@]ii bucale. Axul mi}c@rii este transversal }i trece prin cele dou@ ramuri ale mandibulei. Sunt mi}c@ri verticale }i sagitale, care se petrec simultan: mi}care de transla]ie (alunecare) a capului mandibulei ^mpreun@ cu discul articular: dinapoi-^nainte ^n mi}carea de cobor$re }i dinainte-^napoi ^n mi}carea de ridicare. Mi}carea se produce ^n articula]ia disco-temporal@. %n cobor$re, capul mandibulei, ^mpreun@ cu discul, iese din fosa mandibulei }i se a}eaz@ sub tuberculul articular; este limitat@ de tensiunea fr$ului posterior al capsulei. %n ridicare capul revine ^n fosa mandibulei; este ajutat@ de elasticitatea fr$ului posterior al capsulei; mi}care de rota]ie a capetelor mandibulei pe fa]a inferioar@ a discului articular. Mi}carea se produce ^n articula]ia discomandibular@. Este ^nso]it@ de deplasarea ^nainte a capului mandibulei. Axul mi}c@rii trece prin axul de curbur@ al capetelor mandibulei. Este limitat@ de ligamentul lateral. Mu}chii motori sunt: pentru ridicarea mandibulei: maseter, temporal, pterigoidian medial; pentru cobor$rea mandibulei: digastric, milohioidian, geniohioidian. 2. Proiec]ia ^nainte (propulsie)-^napoi (retropulsie) Sunt mi}c@ri sagitale care au loc ^n etajul discotemporal. Capetele mandibulei, ^mpreun@ cu discul articular, execut@ o mi}care de alunecare

ce, ^n proiec]ia ^nainte, duce capul mandibulei ^mpreun@ cu discul sub tuberculul articular, la proiec]ia ^napoi, capul mandibulei este readus ^n fosa mandibulei. %n proiec]ia ^nainte, arcada dentar@ inferioar@ alunec@ dinainte ^napoi pe arcada dentar@ superioar@ }i o dep@}e}te cu 4-5 mm. Este limitat@ de ^ntinderea fr$ului posterior al capsulei. %n proiec]ia ^napoi mi}carea are sens invers. Este ajutat@ de elasticitatea fr$ului posterior sl capsulei. Mu}chii motori sunt: pentru propulsie: maseter, pterigoidian medial, pterigoidian lateral; pentru retropulsie: temporal (fasciculul posterior }i pterogoidian lateral). 3. Mi}c@rile de lateralitate (diduc]ie) Mandibula este dus@ c$nd ^nspre dreapta, c$nd ^nspre st$nga. Mi}c@rile corespund fazei de m@cinare a hranei. Aceste mi}c@ri rezult@ din alternarea unor mi}c@ri diferite ale unui cap al mandibulei fa]@ de cel@lalt. Unul dintre capete (capul de balans) se deplaseaz@ ^mpreun@ cu discul articular, ^nainte, ^n jos }i pu]in ^n@untru, a}ez$ndu-se sub tuberculul articular; are loc ^n etajul discotemporal. Cel@lalt cap (capul de mastica]ie) se rote}te pe loc ^n jurul unui ax vertical, pe fa]a inferioar@ a discului; are loc ^n etajul discomandibular. Mandibula este dus@ de partea opus@ a discului care se deplaseaz@, apoi rolul capetelor se inverseaz@. Mu}chii motori sunt: pterigoidian medial }i pterigoidian lateral. Mi}c@rile de intruzie-extruzie Sunt mi}c@ri care se produc la nivelul alveolelor dentare cu ajutorul articula]iei temporomandibulare. Intruzia rezult@ din contrac]ia suplimentar@ a mu}chilor ridic@tori ai mandibulei, c$nd arcadele dentare sunt ^n contact; rezultatul este p@trunderea mai ad$nc a din]ilor ^n alveole. Extruzia se realizeaz@ prin relaxarea mu}chilor ridic@tori, iar din]ii revin la pozi]ia ini]ial@.

3. Articula]iile capului cu coloana [email protected]. Elemente descriptiveArticularea capului cu coloana vertebral@ se face prin dou@ articula]ii: una superioar@, ^ntre atlas }i occipital }i alta inferioar@, ^ntre atlas }i axis. 3.1.1. Articula]ia atlanto-occipital@ Atlasul este unit cu occipitalul prin dou@ articula]ii condiliene }i prin dou@ membrane atlanto-occipitale. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de condilii occipitalului }i de cavit@]ile articulare ale atlasului }i sunt acoperite de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt: Capsula articular@. Stratul fibros se inser@ pe periferia condililor occipitali }i pe marginile cavit@]ilor articulare superioare ale atlasului. Sinoviala tapeteaz@ suprafa]a interioar@ a stratului fibros. Membrana atlanto-occipital@ anterioar@ se inser@, ^n sus, pe partea anterioar@ a g@urii occipitale, iar ^n jos pe marginea superioar@ a arcului anterior al atlasului. Membrana atlanto-occipital@ posterioar@ se inser@ ^n jos pe marginea superioar@ a arcului posterior al atlasului, iar ^n sus pe partea posterioar@ a g@urii occipitale. 3.1.2. Articula]ia atlanto-axoidian@ Atlasul se articuleaz@ cu axisul prin dou@ articula]ii atlanto-axoidiene laterale }i o articula]ie atlanto-axoidian@ median@. Articula]iile atlanto-axoidiene laterale Sunt articula]ii plane: Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a inferioar@ a maselor laterale ale atlasului }i de procesele articulare superioare ale axisului. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin, mai gros ^n partea central@. Mijloacele de unire sunt: capsula articular@; membrana atlanto-axoidian@ anterioar@, care se ^ntinde de la marginea inferioar@ a arcului anterior al atlasului p$n@ la fa]a anterioar@ a corpului axisului; membrana atlanto-axoidian@ posterioar@, care se ^ntinde ^ntre arcul posterior al atlasului }i arcul axisului. Articula]ia atlanto-axoidian@ median@ Este o articula]ie trohoid@. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

inelul atlantoidian format de arcul anterior al atlasului, prev@zut cu o fe]i}oar@ articular@ pe fa]a posterioar@ }i de ligamentul transvers al atlasului. De pe marginile ligamentului transvers se desprind dou@ fascicule: unul ascendent, care se inser@ pe }an]ul bazilar al occipitalului }i altul descendent, care se inser@ pe fa]a posterioar@ a corpului axisului. Ligamentul transvers ^mpreun@ cu cele dou@ fascicule formeaz@ ligamentul cruciform; dintele axisului prezint@ o fe]i}oar@ articular@ anterioar@ }i alta posterioar@; Mijloacele de unire sunt reprezentate de: ligamentul apical al dintelui, care se ^ntinde ^ntre partea anterioar@ a g@urii occipitale }i v$rful dintelui axisului; ligamentele alare cu direc]ie oblic ascendent@, se inser@ pe laturile dintelui axisului }i pe fa]a medial@ a condililor occipitali; membrana tectoria, care acoper@ ^ntregul aparat ligamentar precedent }i se ^ntinde ^ntre occipital }i axis.

3.2. Biomecanica articula]iilor capului cu coloana vertebral@Capul prezint@ o mare mobilitate amplificat@ de participarea vertebrelor subiacente, p$n@ la o r@sucire de 750. %n cele dou@ articula]ii ale capului cu coloana vertebral@ se produc urm@toarele mi}c@ri: flexiune-extensiune, ^nclina]ie lateral@ }i rota]ie. 1. Flexiunea-extensiunea sunt mi}c@ri care se produc ^n articula]ia atlanto-occipital@. axul mi}c@rii este transversal }i trece prin centrul condililor occipitali; capul ac]ioneaz@ pe coloana cervical@ ca o p$rghie de ordinul I, ^n care punctul de sprijin este plasat ^ntre for]a muscular@, reprezentat@ de mu}chii cefei, }i rezisten]@, reprezentat@ de greutatea capului; amplitudinea mi}c@rilor: flexiunea 200; cu participarea articula]iilor subiacente, 700; extensiunea 300; cu participarea articula]iilor subiacente, 600. Flexiunea este limitat@ de forma]iunile ligamentare posterioare, iar extensiunea de forma]iunile ligamentare anterioare. mu}chii motori sunt: flexori: lungul capului, dreptul anterior al capului, sternocleidomastoidian; extensori: marele drept posterior al capului, oblic superior al capului, splenius.

2. %nclina]ia lateral@ se execut@ ^n articula]ia atlanto-occipital@. axul mi}c@rii este sagital }i trece prin fiecare condil occipital; amplitudinea mi}c@rii este de 150; cu ajutorul articula]iilor subiacente este de

300; mu}chii motori sunt: sternocleidomastoidian, trapez, splenius, drept lateral al g$tului, ^n contrac]ia unilateral@.

3. Rota]ia se produce ^n articula]ia atlanto-axoidian@. axul mi}c@ri este vertical }i trece prin dintele axisului. %n jurul dintelui axisului, inelul osteofibros al atlasului execut@ mi}c@ri de rota]ie; atlasul este solidar cu capul. %n articula]iile atlantoaxoidiene laterale fe]i}oarele atlasului alunec@ pe cele ale axisului; amplitudinea mi}c@rii este de 300; mu}chii motori sunt: oblic inferior al capului, marele drept posterior al capului, sternocleidomastoidian, splenius, trapez.

4. Articula]iile coloanei vertebrale4.1. Elemente descriptive4.1.1. Articula]iile vertebrelor adev@rate A. Articula]iile corpurilor vertebrale sunt simfize. Suprafe]e articulare sunt reprezentate de fe]ele superioare }i inferioare ale corpurilor vertebrale. Mijloacele de unire sunt: discurile intervertebrale }i ligamentele longitudinale, anterior }i posterior. 1. Discurile intervertebrale sunt fibrocartilaje de forma unor lentile biconvexe a}ezate ^ntre corpurile vertebrale. Ele ader@ de ligamentele vertebrale longitudinale. %n@l]imea discurilor intervertebrale este de 3 mm. ^n regiunea cervical@, 5 mm. ^n regiunea toracic@ }i 9 mm. ^n regiunea lombar@. %n regiunile cervical@ }i lombar@ discurile intervertebrale sunt mai ^nalte ^n partea anterioar@; ^n regiunea toracic@ sunt mai ^nalte ^n partea posterioar@. La b@tr$ni, prin deshidratare, discurile se reduc, ceea ce explic@ sc@derea global@ a ^n@l]imii trunchiului. Un disc intervertebral are dou@ por]iuni: por]iunea periferic@ sau inelul fibros, care asigur@ stabilitatea coloanei vertebrale, protejeaz@ m@duva spin@rii fa]@ de mi}c@rile exagerate }i se opune ^ndep@rt@rii corpurilor vertebrale ^n timpul mi}c@rilor; por]iunea central@ sau nucleul pulpos este elastic@. Poate fi comparat@ cu o pernu]@ cu lichid care ^}i poate schimba forma f@r@ a-}i modifica volumul.

Discurile intervertebrale sunt centrele }i organele mi}c@rilor ce se petrec ^n fiecare articula]ie vertebro-vertebral@. Nucleul pulpos se deplaseaz@ ^ntotdeauna ^n direc]ie opus@ aceleia pe care o ia coloana. 2. Ligamentul vertebral longitudinal anterior este o panglic@ fibro-conjunctiv@ a}ezat@ pe fa]a anterioar@ a coloanei vertebrale. Ader@ intim de corpurile vertebrale }i mai slab de discurile intervertebrale. Se ^ntinde de la por]iunea bazilar@ a occipitalului p$n@ la vertebra sacral@ a II-a. Are rol frenator al mi}c@rilor de extensiune ale coloanei. 3. Ligamentul vertebral longitudinal posterior este o panglic@ fibro-conjunctiv@ aplicat@ pe fa]a posterioar@ a corpurilor vertebrale, ^n interiorul canalului rahidian. Se ^ntinde de la por]iunea bazilar@ a occipitalului p$n@ la baza coccigelui. Ligamentul este mai larg la nivelul discurilor intervertebrale. B. Articula]iile proceselor articulare sunt articula]ii sinoviale. Cele din regiunea cervical@ }i toracic@ sunt articula]ii plane, iar cele din regiunea lombar@ sunt trohoide. Suprafa]ele articulare sunt acoperite de un strat sub]ire de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsul@ fibroas@ inserat@ la periferia suprafe]elor articulare; este c@ptu}it@ de sinovial@. C. Unirea lamelor vertebrale se realizeaz@ prin ligamentele galbene, care ^nchid posterior canalul vertebral. Sunt formate din fibre elastice anastomozate ^ntre ele. D. Unirea proceselor spinoase se realizeaz@ prin: ligamentele interspinoase, care unesc dou@ procese spinoase vecine; ligamentul supraspinos, care une}te v$rful tuturor proceselor spinoase. La nivelul regiunii cervicale are dezvoltare maxim@ }i se nume}te ligamentul nuchal. E. Unirea proceselor transversare se realizeaz@ prin ligamentele intertransversare. 4.1.2. Articula]iile vertebrelor false A. Articula]ia lombosacrat@ une}te sacrul cu vertebra lombar@ a V-a. Unirea se face dup@ tipul articula]iilor vertebrelor adev@rate. B. Articula]ia sacro-coccigian@ este o simfiz@. Suprafe]ele articulare sunt eliptice, cu axul mare transversal. Mijloacele de unire sunt reprezentate de un ligament interosos }i de mai multe ligamente periferice. Aceast@ articula]ie permite mobilizarea pasiv@ ^napoi a v$rfului coccigelui ^n timpul

na}terii.

4.2. Biomecanica coloanei vertebraleMi}c@rile coloanei vertebrale sunt: flexiunea, extensiunea, ^nclina]ia lateral@, circumduc]ia }i rota]ia. Fiecare articula]ie intrevertebral@ are mi}c@ri proprii reduse. Mi}c@rile coloanei vertebrale ^n ^ntregime sunt foarte ^ntinse, ele fiind rezultanta mi}c@rilor ei par]iale. La nivelul coloanei vertebrale se produc dou@ mi}c@ri fundamentale: mi}carea de ^nclina]ie (flexiunea, extensiunea, ^nclina]ia lateral@), care se execut@ ^n jurul unui num@r infinit de axe: orizontale }i transversale, pentru flexiune }i extensiune; orizontale }i sagitale, pentru ^nclina]ia lateral@. mi}carea de rota]ie, care se execut@ ^n jurul axului longitudinal ce trece prin centrul discurilor intervertebrale. 1. Flexiunea este mi}carea de ^nclinare ^nainte. Discurile intervertebrale sunt ap@sate anterior }i se ^nal]@ posterior. Ligamentul vertebral longitudinal anterior este relaxat, celelalte ligamente fiind ^ntinse. 2. Extensiunea este mi}carea de ^nclinare ^napoi. Discurile intervertebrale sunt turtite posterior }i se ^nal]@ anterior. Ligamentul longitudinal anterior este ^ntins, celelalte sunt relaxate. %n mi}c@rile de flexiune-extensiune au un rol important ligamentele galbene, care unesc lamele arcului vertebral: prin elasticitatea lor contribuie la readucerea coloanei ^n pozi]ia ei normal@, dup@ ce a fost flectat@; ^mpiedic@ flexiunea exagerat@ sau brusc@ a coloanei vertebrale; contribuie la men]inerea ^n pozi]ie vertical@ a coloanei vertebrale. 3. %nclinarea lateral@ ^n partea dreapt@ sau st$ng@. Discul intervertebral se turte}te ^n aceea}i parte }i se ^nal]@ ^n partea opus@. %n executarea mi}c@rilor precedente, coloana vertebral@ ^ndepline}te rolul unei p$rghii de gradul III, ^n care: rezisten]a se afl@ la extremitatea ei superioar@; sprijinul se afl@ la nivelul articula]iilor sacro-iliace; for]a este reprezentat@ de mu}chii coloanei vertebrale. 4. Circumduc]ia este mi}carea rezultat@ din executarea alternativ@ a mi}c@rilor precedente.

5. Rota]ia se execut@ spre partea dreapt@ sau spre st$nga ^n jurul unui ax vertical care trece prin centrul discurilor intervertebrale. Mobilitatea coloanei vertebrale difer@ ^n raport cu regiunea considerat@: este maxim@ ^n regiunea cervical@; este mai mic@ ^n regiunea lombar@; este mult mai redus@ ^n regiunea toracic@ din cauza discurilor intervertebrale de dimensiuni reduse }i suprapunerii accentuate a lamelor arcului vertebral }i a proceselor articulare. La nivelul regiunilor coloanei vertebrale se produc urm@toarele mi}c@ri: ^n regiunea cervical@ sunt posibile toate mi}c@rile datorit@ urm@toarelor: discurile intervertebrale sunt mari; fe]i}oarele proceselor articulare sunt plane }i descendente ^n jos }i ^napoi; ^n regiunea toracic@ se produc mai ales mi}c@ri de ^nclina]ie lateral@, dar sunt posibile }i celelalte mi}c@ri. Mi}c@rile coloanei toracice sunt limitate de prezen]a coastelor; ^n regiunea lombar@ au amplitudine mare mi}c@rile de flexiune-extensiune, datorit@: discului intervertebral relativ ^nalt; dispozi]iei suprafe]elor articulare ale proceselor articulare. %ntreaga coloan@ vertebral@ este mobil@ pe sacru, ^n articula]ia lombo-sacrat@. Aici sunt posibile toate mi}c@rile. Mi}c@rile coloanei vertebrale depind de: felul articula]iilor proceselor articulare. Rolul primordial ^n direc]ionarea mi}c@rilor ^l au articula]iile proceselor articulare, care au fost comparate cu ni}te }ine conduc@toare; grosimea discului intervertebral, }i anume: cu c$t discul este mai ^nalt, cu at$t mi}carea este mai accentuat@; raportul dintre ^n@l]imea discului }i cea a corpului vertebral este de 2:5 cervical, 1:5 toracal, 1:3 lombar. Mu}chii motori ai coloanei vertebrale sunt urm@torii: Flexori: lungul g$tului, scaleni, sternocleidomastoidian, iliopsoas, dreptul abdominal, oblicul extern }i oblicul intern. Extensori: erector spinae, semispinalul, interspino}i, splenius. %nclinare lateral@: trapez, ridic@tor al scapulei, splenius, sternocleidomastoidian, lungul g$tului, p@tratul lombelor, intertransversari. Rotatori: de aceea}i parte: oblic intern, splenius, complexul mic;

de partea opus@: oblic extern, semispinal, sternocleidomastoidian, ilipsoas, ridic@tor al scapulei.

5. Articula]iile toracelui5.1. Elemente descriptiveArticula]iile toracelui, dup@ situa]ia lor, se ^mpart ^n dou@ grupe: grupul posterior }i grupul anterior. Grupul posterior este reprezentat de urm@toarele articula]ii: articula]iile costo-vertebrale (capetelor coastelor); articula]iile costotransversare; Grupul anterior este format din: articula]iile condrosternale; articula]iile intercondrale; articula]iile costocondrale; articula]iile pieselor sternale. 5.1.1. Articula]iile capetelor coastelor Sunt articula]ii sinoviale plane. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de: capul unei coaste; cavitate format@ din fe]i}oarele costale a dou@ vertebre toracice al@turate. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de fibrocartilaj. Mijloacele de unire sunt: capsul@ articular@; ligamentul costo-transversar, inserat pe fa]a posterioar@ a coastei }i pe procesul transversar corespunz@tor; ligamentul costo-transversar superior inserat pe colul coastei }i pe procesul transversar suprajacent; ligamentul costotransversar lateral ^ntins ^ntre fa]a posterioar@ a colului coastei }i baza procesului transversar suprajacent; ligamentul lombosacrat inserat pe colul coastei a XII-a }i pe corpurile primelor dou@ vertebre lombare.

5.1.2. Articula]iile costotranversare Sunt articula]ii sinoviale plane. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de: tuberculul coastei, pu]in convex; fe]i}oara articular@ transversocostal@ de pe fa]a anterioar@ a procesului transversar, pu]in concav@. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articular@ ligamentul costotransversar, inserat pe fa]a posteruioar@ a coastei }i pe procesul transversar corespunz@tor; ligamentul costotransversar superior inserat pe colul coastei }i pe procesul transversar suprajacent; ligamentul costotranversar lateral ^ntins ^ntre fa]a posterioar@ a colului coastei }i baza procesului transversar suprajacent; ligamentul lombosacral inserat pe colul coastei a XII-a }i pe corpurile primelor dou@ vertebre lombare.

5.1.3. Articula]iile costocondrale Sunt sincondroze. Extremitatea coastei prezint@ o depresiune eliptic@ ^n care p@trunde extremitatea lateral@ a cartilajului costal. La acest nivel periostul se continu@ cu pericondrul. 5.1.4. Articula]iile condrosternale Cartilajele coastelor adev@rate sunt unite cu marginile sternului prin articula]ii plane. Suprafe]ele articulare de partea sternului exist@ scobiturile costale; cartilajele costale prezint@ col]uri care p@trund ^n aceste scobituri. Mijloacele de unire sunt: ligamentul sternocostal intraarticular se inser@ pe creasta cartilajului costal }i pe fundul scobiturii sternale; capsula se confund@ cu pericondrul care se continu@ cu periostul; ligamentul sternocostal radiat se inser@ pe partea anterioar@ a cartilajului costal }i pe stern (ca un evantai); ligamentul radiat posterior a}ezat pe fa]a posterioar@ a articula]iei.

5.1.5. Articula]iile intercondrale Cartilajele 8, 9 }i 10 sunt articulate prin extremit@]ile lor anterioare form$nd arcurile costale. Cartilajele 6, 7, 8 }i 9 sunt unite }i ^ntre ele. 5.1.6. Articula]iile sternului Articula]ia sternal@ superioar@ leag@ corpul cu manubriul sternal. %ntre suprafe]ele articulare exist@ un fibrocartilaj cu valoare de ligament interosos. Aceast@ articula]ie este o simfiz@. Articula]ia sternal@ inferioar@ se realizeaz@ ^ntre corpul sternului }i procesul xifoid. Suprafe]ele articulare sunt unite printr-un ligament interosos }i prin periost.

5.2. Biomecanica toracelui Articula]iile toracelui pot fi ^mp@r]ite ^n dou@ grupuri: grupul posterior, format din articula]iile: costovertebrale; costotransversare; grupul anterior, format din articula]iile: condrosternale; condrocostale; intercondrale; articula]iile pieselor sternale (sternal@ superioar@ }i sternal@ inferioar@).

Mi}c@rile pe care le efectueaz@ ^n ansamblu articula]iile toracelui sunt foarte importante ^n realizarea func]iei respiratorii, o dinamic@ normal@ a cutiei toracice permi]$nd realizarea unei func]ii respiratorii eficiente. %n cursul mi}c@rilor toracice se observ@ succesiunea ritmic@ a dou@ momente: o dilatarea, care corespunde inspira]iei; o revenirea, care corespunde expira]iei. Mobilitatea toracelui este legat@ de mi}c@rile coastelor ^n cele dou@ grupuri de articula]ii. Coastele pot efectua dou@ tipuri de mi}c@ri: de ridicare, care corespunde inspira]iei; de cobor$re, care corespunde expira]iei. 1. Mi}carea de ridicare este asociat@ cu cea de proiec]ie ^nainte, dep@rtare lateral@ }i rota]ia coastelor. Efectul este m@rirea unghiului costo-vertebral }i cre}terea celor trei diametre ale toracelui. %n timpul acestei mi}c@ri coastele se comport@ ca ni}te p$rghii de gradul III: articula]ia costo-vertebral@ reprezint@ punctul de sprijin S;

inser]ia mu}chilor pe coaste reprezint@ punctul de aplicare a for]ei F; extremitatea anterioar@ a coastei reprezint@ rezisten]a R.

Axul de mi}care al coastelor este oblic dinainte-^napoi }i medio-lateral }i trece prin colul coastelor. %n faza premerg@toare inspira]iei coastele au oblicitatea maxim@, extremitatea posterioar@ fiind mai ridicat@ dec$t cea anterioar@. %n timpul inspira]iei unghiurile dintre cartilaj }i coast@ }i cel dintre cartilaj }i stern devin obtuze. %n articula]iile intercondrale se produc mi}c@ri de alunecare. %n articula]ia sternal@ superioar@ se produc mi}c@ri reduse ^nainte }i ^napoi. 2. Mi}carea de cobor$re corespunde expira]iei }i este un act pasiv. %n expira]ia obi}nuit@ cobor$rea coastelor se datore}te elasticit@]ii elementelor peretelui toracic: extremit@]ile anterioare ale coastelor coboar@ ^mpreun@ cu cartilajele costale }i sternul, unghiul sternal proemin@ anterior. Capetele coastelor urc@ ^n articula]iile costovertebrale. Toate diametrele toracelui se mic}oreaz@. Mu}chii care asigur@ ac]iunea complet@ de ridicare-cobor$re a coastelor se numesc mu}chi respiratori }i sunt de dou@ feluri: inspiratori; expiratori. a. Mu}chii inspiratori au ca ac]iune principal@ ridicarea coastelor. Ei sunt: extrinseci, cu o inser]ie pe oasele ^nconjur@toare: scaleni, pectoral mare, sternocleidomastoidian. Ei particip@ ^n inspira]ia for]at@ sau ^n st@ri patologice. intrinseci: intercostalii externi, diafragma. Particip@ la respira]ia obi}nuit@. Diafragma este principalul mu}chi inspirator. Prin contrac]ia sa m@re}te cele trei diametre ale toracelui. %n timpul contrac]iei fibrele mu}chiului iau ^n acela}i timp punct fix pe coaste, cobor$nd centrul tendinos }i punct fix pe centrul tendinos, ridic$nd coastele }i sternul. La ^nceputul inspira]iei centrul tendinos este tras ^n jos, apoi fibrele anterioare }i laterale ale mu}chiului se contract@ }i centrul frenic r@m$ne imobilizat ^ntr-o pozi]ie joas@ (inspira]ie complet@). %n expira]ie, prin relaxarea diafragmei, aceasta se bolte}te }i centrul frenic urc@. b. Mu}chii expiratori au ca ac]iune cobor$rea coastelor. Sunt reprezenta]i de intercostalii externi, din]a]i posteroinferiori, drept abdominal, oblici abdominali etc.

6. Articula]iile membrului superior6.1. Articula]iile centurii scapulare6.1.1. Elemente descriptive Articula]iile centurii scapulare sunt urm@toarele: articula]ia sternocalvicular@; articula]ia acromioclavicular@; sindesmoza coracoclavicular@; ligamentele proprii ale scapulei.

6.1.1.1 Articula]ia sternoclavicular@ Este o articula]ie ^n }a. Suprafe]ele articulare sunt inegale ca form@ }i dimensiuni. Ele sunt reprezentate: de partea toracelui particip@ manubriul sternal care are o fe]i}oar@ articular@ plan@ }i primul cartilaj costal; ^ntre cele dou@ elemente se formeaz@ un unghi diedru deschis ^nafar@; de partea claviculei exist@ dou@ fe]i}oare articulare, una vertical@ }i alta orizontal@ care formeaz@ un unghi diedru proeminent; deoarece ^ntre cele dou@ suprafe]e articulare nu exist@ o concordan]@ perfect@, ^ntre ele se g@se}te un disc articular fibrocartilaginos. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articular@, care se inser@ pe marginile suprafe]elor articulare; ligamentul sternoclavicular anterior inserat pe fa]a anterioar@ a extremit@]ii mediale a claviculei }i pe fa]a anterioar@ a manubriului sternal; ligamentul sternoclavicular posterior inserat pe fe]ele posterioare ale extremit@]ii mediale a claviculei }i manubriului sternal; ligamentul interclavicular a}ezat pe fa]a superioar@ a articula]iei }i care une}te extremit@]ile sternale ale claviculelor ^ntre ele, precum }i cu manubriul sternal; ligamentul costoclavicular, inserat pe primul cartilaj costal }i pe impresiunea ligamentului costoclavicular a claviculei. Capsula articular@ este c@ptu}it@ de sinovial@.

6.1.1.2. Articula]ia acromioclavicular@ Este o articula]ie plan@. Suprafe]ele articulare sunt:

extremitatea acromial@ a claviculei prezint@ o fe]i}oar@ articular@ oval@, u}or convex@. acromionul prezint@ o fe]i}oar@ oval@ u}or convex@.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articular@, tapetat@ de sinovial@; ligamentul acromioclavicular; discul articular dintre suprafe]ele articulare.

6.1.1.3. Sindesmoza coracoclavicular@ Clavicula este unit@ cu procesul coracoid prin dou@ ligamente: ligamentul trapezoid, de form@ patrulater@, se inser@ pe procesul coracoid al scapulei }i pe fa]a inferioar@ a claviculei (linia trapezoidal@); ligamentul conoid (triunghiular), care se inser@ pe procesul coracoid }i pe fa]a inferioar@ a claviculei (procesul conoidian). Rolurile ligamentelor coracoclaviculare: ele fac ca greutatea membrului superior s@ fie suportat@ ^n cea mai mare de clavicul@ }i mai pu]in de acromion; limiteaz@ mi}c@rile dintre scapul@ }i clavicul@.

6.1.1.4. Ligamentele proprii ale scapulei Se inser@ exclusiv pe capsul@. Sunt dou@: ligamentul coracoacromial; ligamentul transvers superior al scapulei care trece ca o punte peste incisura de pe marginea superioar@ a scapulei; inferior de ligament trece nervul suprascapular, iar superior de ligament trece artera suprascapular@. 6.1.2. Biomecanica centurii scapulare 6.1.2.1. Articula]ia sternoclavicular@ Este o articula]ie sinovial@, ^n }a. Aceast@ articula]ie permite claviculei trei feluri de mi}c@ri: de ridicare-cobor$re; proiec]ie ^nainte, proiec]ie ^napoi; circumduc]ie.

Mi}carea de ridicare-cobor$re axul mi}c@rii este antero-posterior }i trece prin inser]ia costal@ a ligamentului costoclavicular; ^n mi}carea de ridicare, extremitatea lateral@ a claviculei se ridic@, iar cea medial@ coboar@; este limitat@ de ligamentul sternoclavicular superior. Se realizeaz@ de mu}chiul trapez }i ridic@tor al scapulei; ^n mi}carea de cobor$re extremitatea lateral@ a claviculei coboar@, iar cea sternal@ este ridicat@. Mu}chiul motor este subclavicular. Mi}carea este limitat@ de ligamentul costoclavicular. Mi}carea de proiec]ie ^nainte }i ^napoi axul mi}c@rii este vertical }i trece prin extremitatea sternal@ a claviculei; ^n mi}carea de proiec]ie ^nainte, extremitatea lateral@ a claviculei ^mpreun@ cu um@rul se deplaseaz@ ^nainte, iar cea medial@, ^napoi. Mu}chii motori sunt: pectoralul mic, din]atul mare, pectoralul mare. Mi}carea este limitat@ prin ^ntinderea ligamentului sternoclavicular anterior; ^n mi}carea de proiec]ie ^napoi extremit@]ile claviculei se deplaseaz@ ^n sens invers ca la proiec]ia ^nainte. Mu}chii motori sunt romboid }i trapez. Mi}carea este limitat@ de ligamentul sternoclavicular posterior; distan]a dintre punctele extreme ale acestei mi}c@ri este de 7-10 cm. Mi}carea de circumduc]ie provine din succesiunea alternativ@ a mi}c@rilor precedente; execu]ia mi}c@rii reproduce dou@ conuri imaginare: unul mai mic, cu baza la nivelul extremit@]ii sternale a claviculei }i unul mai mare cu baza la nivelul extremit@]ii acromiale a claviculei, v$rfurile conurilor se unesc la nivelul ligamentului costoclavicular.

6.1.2.2. Articula]ia acromioclavicular@ %n aceast@ articula]ie se produc mi}c@ri de alunecare. Scapula urmeaz@ deplas@rile claviculei ^n articula]ia sternoclavicular@, dar r@m$ne lipit@ de torace.

6.1.2.3. Articula]ia coracoclavicular@ Este o sindesmoz@. Ligamentele conoid }i trapezoid se rup ^n disjunc]iile claviculare.

6.1.2.4. Articula]ia scapulotoracic@ Nu este o articula]ie propriu-zis@. Este vorba de o jonc]iune scapulo-toracic@, ^n care omoplatul se sprijin@ indirect pe torace, prin intermediul claviculei }i alunec@ datorit@ spa]iilor intermusculare. Centura scapular@ are un singur punct de sprijin ligamentul costoclavicular. De aceea basculeaz@ liber@ la cap@tul centurii. Scapula prezint@ mi}c@ri proprii de ridicare, cobor$re, alunecare medial@ }i lateral@, rota]ie. Mi}carea de rota]ie se execut@ ^n jurul unui ax care trece prin articula]ia acromioclavicular@. C$nd unghiul superior se ridic@, cel lateral coboar@, iar unghiul inferior se apropie de coloana vertebral@. C$nd unghiul lateral se ridic@ cel inferior se ^ndep@rteaz@ de coloana vertebral@. Amplitudinea mi}c@rii este de 450. Datorit@ mi}c@rilor scapulei este posibil@ ducerea bra]ului dincolo de orizontal@. Mu}chii motori sunt: pentru ridicare romboid, ridic@tor al scapulei, trapez; pentru cobor$re trapez, latissim; pentru rota]ie romboid, ridic@tor al scapulei.

6.1.2.5. Biomecanica centurii scapulare ^n totalitate 1. Mi}c@rile de ridicare }i cobor$re a um@rului: Axul mi}c@rii este sagital }i trece prin inser]ia costal@ a ligamentului costoclavicular; ^n jurul acestui punct fix, clavicula se ridic@, realiz$nd cu orizontala un unghi de 30-400, sau coboar@, realiz$nd cu orizontala un unghi de 8-10 0. 2. Mi}c@rile de proiec]ie ^nainte }i ^napoi a um@rului: Axul mi}c@rii este vertical }i trece prin ligamentul costoclavicular. 3. Circumduc]ia se execut@ succesiv: ridicare, proiec]ie ^nainte, cobor$re, proiec]ie ^napoi a um@rului. Mi}c@rile scapulei pot fi sistematizate ^n: mi}c@ri proprii ale scapulei: ridicare, cobor$re, alunecare medial@ }i lateral@, proiec]ie ^nainte }i ^napoi; mi}c@ri imprimate de articula]iile vecine. Mi}c@rile limitate ale articula]iei acromioclaviculare permit deplas@ri apreciabile ale scapulei. Mobilizarea scapulei pe torace are unele consecin]e: bra]ul poate fi dus ^n abduc]ie de 1500; pentru ca bra]ul s@ ajung@ ^n pozi]ie

vertical@, coloana lombar@ face o curb@ concav@ spre partea opus@; dac@ omoplatul ar fi fix, proiec]ia ^nainte a bra]ului ar fi posibil@ numai p$n@ la 600; mi}c@rile scapulei permit o amplitudine de 95-1200; f@r@ mobilizarea scapulei, abduc]ia ar fi limitat@ la 720.

6.2. Articula]ia [email protected]. Elemente descriptive Articula]ia scapulohumeral@ este o articula]ie sinovial@ sferoidal@. Suprafa]ele articulare sunt: de partea humerusului exist@ capul humeral acoperit de cartilajul hialin; scapula particip@ la articula]ie cu cavitatea glenoidal@ acoperit@ de cartilaj hialin. Cadrul glenoidal realizeaz@ concordan]a dintre cele dou@ suprafe]e articulare. Este un fibrocartilaj, de form@ triunghiular@ pe sec]iune, a}ezat la periferia cavit@]ii glenoide. Cadrul glenoidal prezint@ trei fe]e: una ader@ de periferia cavit@]ii glenoidale; alta extern@, continu@ colul scapulei; fa]@ intern@, care continu@ suprafa]a glenoidal@. Mijloacele de unire sunt reprezentate de urm@toarele elemente: Capsula articular@. Are forma unui man}on }i este alc@tuit@ dintr-un strat extern fibros }i altul intern, sinovial. Stratul fibros se inser@ la periferia suprafe]ei glenoidale }i pe colul humerusului. Inser]ia glenoidal@ se face pe fa]a extern@ a cadrului glenoidal }i pe colul scapulei; tuberculul supraglenoidian este intracapsular, iar cel infraglenoidian este extracapsular. Inser]ia humeral@ se realizeaz@ astfel: ^n por]iunea superioar@ se inser@ la limit@ cartilajului hialin, l@s$nd afar@ cei doi tuberculi; trece peste }an]ul intertubercular; inferior capsula se inser@ pe colul chirurgical. %n partea inferioar@ unele fibre profunde ale capsulei fibroase se reflect@ }i se inser@ la limita cartilajului hialin; ele ridic@ sinoviala }i formeaz@ frenula capsulae. Capsula articular@ este lax@ }i pu]in rezistent@ permi]$nd mi}c@ri ample, dar face posibil@ }i producerea frecvent@ a luxa]iilor. ligamentul coracohumeral se inser@ pe procesul coracoid }i pe tuberculul mare; ligamentele glenohumerale ocup@ partea anterosuperioar@ a capsulei. Se inser@ pe cadrul glenoidal }i pe colul anatomic al humerusului. Ele limiteaz@ extensia, rota]ia extern@ }i abduc]ia. ^n men]inerea suprafe]elor articulare ^n contact, un rol important ^l au mu}chii periarticulari (deltoid, subscapular, supraspinal, rotund mic) }i presiunea atmosferic@.

Sinoviala se inser@ la limita cartilajului hialin. %n partea inferioar@ prezint@ frenula capsulae. 6.2.2. Biomecanica articula]iei scapulo-humerale Articula]ia scapulo-humeral@ este o articula]ie cu conducere muscular@; are trei axe de mi}care. Este cea mai mobil@ articula]ie a corpului omenesc. Abduc]ia-adduc]ia Axul mi}c@rii este sagital }i trece prin partea infero-extern@ a capului humerusului. Abduc]ia este mi}carea prin care bra]ul se ^ndep@rteaz@ de corp. Are dou@ faze: prima, c$nd bra]ul ajunge la orizontal@; e limitat@ de tuberculul mare care love}te partea superioar@ a cadrului glenoidal. Are amplitudinea de 72; a doua faz@, care permite abduc]ia bra]ului p$n@ la vertical@, dar care se realizeaz@ prin bascularea scapulei. Mu}chii abductori ai bra]ului sunt: supraspinosul, bicepsul brahial (capul lung), deltoidul. Primul care intr@ ^n ac]iune este supraspinosul. Acesta ia punct fix ^n fosa supraspinoas@ }i prin contrac]ie duce tuberculul mare spre cadrul glenoidal, capul humerusului merg$nd ^n jos; realizeaz@ primele 100 ale abduc]iei. Intervine apoi mu}chiul deltoid, care completeaz@ abduc]ia p$n@ la 72 0. Adduc]ia este mi}carea de apropiere a bra]ului de corp. Mu}chii adductori ai bra]ului sunt: pectoralul mare, latissimul, deltoidul (fasciculele anterioare }i posterioare), subscapularul, subspinosul, rotundul mic, coracobrahialul, rotundul mare, bicepsul brahial (capul scurt). %n ortostatism, adduc]ia este ajutat@ }i de gravita]ie }i de propria greutate a membrului superior. Adduc]ia este limitat@ de lovirea bra]ului de trunchi. Proiec]ia ^nainte (flexiunea) proiec]ia ^napoi (extensiunea) Axul mi}c@rii este transversal }i trece prin centrul capului humerusului }i al cavit@]ii glenoidale. %n jurul acestui ax capul humerusului basculeaz@ ^napoi (^n flexiune) }i ^nainte (^n extensiune). Extremitatea inferioar@ a humerusului se deplaseaz@ ^n sens invers. Proiec]ia ^nainte Are amplitudinea de 950-1200. Este limitat@ de ^ntinderea ligamentului coraco-humeral }i a por]iunii posterioare a capsulei. Mu}chii flexori sunt: deltoidul (fascicule anterioare), pectoralul mare, bicepsul brahial, coracobrahialul. Proiec]ia ^napoi

Are amplitudinea de 200-300. Este limitat@ de mu}chiul subscapular }i de ^ntinderea por]iunii anterioare a capsulei. Mu}chii extensori sunt: deltoidul (fasciculele posterioare), latissimul, rotundul mare, capul lung al tricepsului brahial. Rota]ia ^n@untru }i ^nafar@ Axul mi}c@rii este vertical }i trece prin centrul capului humeral }i al capitulului humeral. Completeaz@ prona]ia }i supina]ia antebra]ului. Rota]ia ^n@untru Completeaz@ prona]ia antebra]ului. Are amplitudinea de 95. Mu}chii rotatori ^n@untru sunt: pectoralul mare, latissimul, rotundul mare, subscapularul, bicepsul brahial (capul lung). Rota]ia ^nafar@ Completeaz@ supina]ia antebra]ului. Are amplitudinea de 800. Este limitat@ de punerea ^n tensiune a por]iunii anterioare a capsulei. Mu}chii rotatori ^nafar@ sunt: subspinosul, rotundul mic. Circumduc]ia ^nsumeaz@ mi}c@rile precedente. Bra]ul }i ^ntregul membru superior execut@ un con cu v$rful la axil@. Capul humeral descrie un cerc ^n cavitatea glenoidal@, iar extremitatea inferioar@ a humerusului descrie un cerc mare, ^n sens invers.

6.3. Articula]ia cotului6.3.1. Elemente descriptive La formarea articula]iei cotului particip@ trei oase: humerusul, ulna }i radiusul. Teoretic se descriu trei articula]ii: humeroulnar@, humeroradial@ }i radioulnar@ proximal@. Din punct de vedere fiziologic trebuie descrise dou@ articula]ii diferite: una ^n raport cu mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie; una ^n raport cu mi}c@rile de flexiune-extensiune. Aceasta este format@ de articula]ia humeroantebrahial@ compus@ din: articula]ia humeroulnar@, o trohleartroz@; articula]ia humeroradial@, o elipsoid@. Suprafe]ele articulare ale articula]iei humeroantebrahiale: De partea humerusului exist@ suprafe]ele articulare ale epifizei distale a humerusului: trohleea; capitulul;

}an]ul intermediar. De partea ulnei exist@ incizura trohlear@; radiusul particip@ prin foseta capului radial. Trohleea corespunde incizurii trohleare a ulnei, capitulul corespunde fosetei capului radial, iar }an]ului intermediar ^i corespunde marginea fosetei radiale. Suprafe]ele articulare sunt acoperite cu cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articular@ format@ dintr-un strat extern fibros }i din altul intern, sinovial. Capsula fibroas@ se inser@ pe humerus de-a lungul unei linii ce trece ^nainte, deasupra fosetei coronoide }i a celei radiale; ^napoi, la periferia fosei oleocraniene; cei doi epicondili r@m$n ^n afara capsulei. Inser]ia pe antebra] pe antebra] se face astfel: pe radius, ^mprejurul colului la 5-6 mm. sub capul radial, iar pe uln@, pe marginile incizurii trohleare, pe incizura radial@, pe olecran }i pe procesul coronoidian; v$rfurile olecranului }i procesului coronoidian se g@sesc ^n interiorul capsulei; ligamentul colateral ulnar se inser@ pe epicondilul medial al humerusului, de unde radiaz@ spre fa]a medial@ a epifizei proximale a ulnei; are dou@ fascicule: humerocoronoidian }i humeroolecranian; ligamentul colateral radial se desprinde de pe epicondilul lateral al humerusului }i apoi se ^mparte ^n dou@ fascicule care trec anterior }i posterior fa]@ de capul radiusului }i se inser@ pe incizura radial@ a ulnei. Stratul sinovial tapeteaz@ fa]a profund@ a capsulei fibroase. Sinoviala tapeteaz@ fosa coronoidian@ }i radial@ form$nd un fund de sac bilobat anterior; pe fa]a posterioar@ tapeteaz@ fosa olecranian@ form$nd un fund de sac posterior. 6.3.2. Biomecanica cotului Articula]ia cotului este o articula]ie cu conducere osoas@; are un singur ax de mi}care, fiind posibile dou@ mi}c@ri: flexiunea }i extensiunea. Axul mi}c@rii este transversal }i trece prin mijlocul trohleei }i al capitulului humeral. Deoarece acest ax nu este perfect transversal, ci orientat dinafar@-^n@untru, dinainte-^napoi }i de sus ^n jos, ^n ambele mi}c@ri, bra]ul }i antebra]ul nu se comport@ ca ramurile unui compas; ^n flexiune, antebra]ul ajunge pu]in medial fa]@ de bra], iar ^n extensiune cele dou@ segmente formeaz@ un unghi deschis ^n afar@. Flexiunea este mi}carea prin care antebra]ul se apropie de bra]. amplitudinea mi}c@rii este de 140-1500; este limitat@ de ^ntinderea por]iunii posterioare a capsulei }i de mu}chiul triceps brahial;

mu}chii flexori sunt: brahialul, bicepsul brahial, brahioradialul, mu}chii epitrohleeni.

Extensiunea (^ndep@rtarea antebra]ului de bra]). amplitudinea mi}c@rii este de 1500; este limitat@ de p@trunderea v$rfului olecranului ^n foseta olecranian@ }i ^ntinderea por]iunii anterioare a capsulei; mu}chii extensori sunt: tricepsul brahial, anconeul, mu}chii epicondilieni. Prin contrac]ia mu}chilor, antebra]ul ac]ioneaz@ ca o p$rghie de ordinul I, cu punctul de sprijin situat la mijloc (axul mi}c@rii).

6.4. Articula]iile radioulnareOasele antebra]ului, radiusul }i ulna, sunt unite ^ntre ele la nivelul epifizelor proximale }i distale }i la nivelul diafizelor. 6.4.1. Elemente descriptive Articula]ia radioulnar@ proximal@ Este o articula]ie sinovial@ trohoid@. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de: din partea ulnei, incizura radial@ a ulnei, completat@ de ligamentul inelar; radiusul particip@ cu jum@tatea medial@ a circumferin]ei capului. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt: capsula articular@ este reprezentat@ de partea lateral@ a capsulei articula]iei cotului, ^nt@rit@ de ligamentul colateral radial; ligamentul inelar constituie principalul mijloc de unire a oaselor. El pleac@ de la extremitatea anterioar@ a incizurii radiale, ^nconjoar@ capul radial }i se fixeaz@ la extremitatea posterioar@ a incizurii radiale; ligamentul p@trat este o lam@ fibroas@ patrulater@, ^ntins@ orizontal de la marginea inferioar@ a incizurii radiale, la fa]a medial@ a colului radiusului. Acest ligament este relaxat atunci c$nd antebra]ul este ^n pozi]ie intermediar@ }i ^ntins c$nd antebra]ul este ^n prona]ie sau ^n supina]ie. Sinoviala este o dependin]@ a sinovialei cotului.

Articula]ia radioulnar@ distal@ Este o articula]ie sinovial@ trohoid@. Suprafe]ele articulare sunt: ulna prezint@ dou@ fe]i}oare articulare situate pe cap: una lateral@ }i alta pe partea inferioar@ a capului. %mpreun@, cele dou@ suprafa]e formeaz@ un unghi diedru acoperit de cartilaj hialin; fe]i}oarele articulare ulnare se articuleaz@ cu o cavitate format@ din incizura ulnar@ a radiusului }i de discul articular. Acesta este un fibrocartilaj de form@ triunghiular@, care se fixeaz@ prin v$rful s@u pe scobitura care separ@ capul ulnei de procesul stiloid; fa]a lui superioar@ vine ^n raport cu ulna, iar cea inferioar@ cu piramidalul. Mijloacele de unire sunt: capsula articular@ se inser@ pe marginile suprafe]elor articulare }i pe discul articular. Capsula este ^nt@rit@ de ligamentele radio-ulnare, anterior }i posterior; discul articular are trei roluri: completeaz@ suprafe]ele articulare, le men]ine ^n contact }i limiteaz@ mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie. Sinoviala c@ptu}e}te stratul fibros al capsulei. Sindesmoza radio-ulnar@ Este reprezentat@ de membrana interosoas@ }i de coarda oblic@. Membrana interosoas@ este o forma]iune fibroas@ care umple spa]iul dintre cele dou@ diafize ale oaselor antebra]ului. Se inser@ pe marginile interosoase ale radiusului }i ulnei. %n jos coboar@ p$n@ la articula]ia radioulnar@ distal@, iar ^n sus se termin@ la c$]iva centimetri sub tuberozitatea radiusului. Rolul acestei membrane este de a transmite for]ele de la extremitatea proximal@ a ulnei la cea distal@ a radiusului. Coarda oblic@ este un fascicul fibros oblic, care se inser@ pe baza procesului coronoid al ulnei }i pe radius, sub tuberozitatea acestuia. 6.4.2. Biomecanica antebra]ului La nivelul antebra]ului se produc mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie indispensabile prehensiunii. Prin ele fa]a palmar@ a m$inii se poate ^ndrepta ^n orice direc]ie. Definirea mi}c@rilor %n pozi]ia repaus a antebra]ului, adic@ l@sat liber pe l$ng@ corp, policele este orientat ^nainte }i fa]a palmar@ medial. Prona]ia este mi}carea prin care fa]a palmar@ este orientat@ posterior, iar policele

medial. Supina]ia este mi}carea invers@ prin care fa]a palmar@ este orientat@ anterior }i policele lateral. C$nd antebra]ul este ^ntins orizontal, ^n prona]ie fa]a palmar@ prive}te ^n jos }i policele lateral. %n pozi]ia de repaus a antebra]ului, ^n prona]ie extremitatea proximal@ a radiusului se rote}te pe loc, iar extremitatea distal@ a lui execut@ o rota]ie combinat@ cu transla]ie. Raporturile dintre radius }i uln@ se schimb@ : extremitatea distal@ a radiusului trece medial fa]@ de uln@ }i astfel cele dou@ oase se ^ncruci}eaz@ prin diafizele lor. Supina]ia se execut@ invers. Mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie se produc ^n mod excep]ional ^n activitatea obi}nuit@. %n aceste mi}c@ri ulna este imobil@, singurul os care se mi}c@ fiind radiusul. Axul mi}c@rii este oblic }i trece prin capul radiusului }i al ulnei. Mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie combinate sunt ^nso]ite de mi}c@ri ale membrului superior ^n articula]ia scapulohumeral@. Axul mi}c@rii trece ^ntre cele dou@ oase ale antebra]ului }i prin mijlocul m$inii. M$na fiind legat@ de antebra] ^i va urma mi}c@rile, fiind vorba despre un lan] articular. Prona]ia este combinat@ cu rota]ia intern@ a bra]ului, iar supina]ia cu rota]ia extern@. %n pozi]ia intermediar@ membrana interosoas@ este ^ntins@ la maximum. %n mi}c@rile de prona]ie spa]iul interosos nu dispare. Amplitudinea mi}c@rilor ^n mi}c@rle pure, cu bra]ul fixat 1800 (prona]ie-supina]ie); ^n mi}c@rile combinate: prona]ia-supina]ia = 3600, din care 1500 se realizeaz@ prin rota]ia intern@ a bra]ului }i 300 prin rota]ia extern@ a acestuia. Limitarea mi}c@rilor Prona]ia este limitat@ de ^ntinderea ligamentului p@trat }i a mu}chilor periradiali }i de interpunerea mu}chilor flexori profunzi ^ntre cele dou@ oase. Supina]ia este limitat@ de ^ntinderea ligamentului p@trat }i a coardei oblice, de interpunerea mu}chilor extensori ^ntre oase, de ^nt$lnirea procesului stiloid al ulnei cu incizura ulnar@ a radiusului. Mu}chii motori Mu}chii pronatori sunt: rotund pronator, p@trat pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, brahioradial. Mu}chii supinatori sunt: biceps brahial, supinator, brahioradial.

6.5. Articula]iile m$inii6.5.1. Elemente descriptive Articula]iile m$ini sunt urm@toarele: articula]ia radiocarpian@; articula]iile intercarpiene; articula]iile carpometacarpiene; articula]iile intermetacarpiene.

6.5.1.1. Articula]ia radiocarpian@ Este o articula]ie sinovial@ elipsoidal@. Une}te radiusul cu r$ndul proximal al carpului. Ulna este separat@ de oasele carpului prin discul articular. Suprafe]ele articulare antebra]ul prezint@ o cavitate ovalar@, cu axul mare orientat transversal, format@ din fa]a inferioar@ a epifizei distale a radiusului }i fa]a inferioar@ a discului articular; carpul particip@ la articula]ie cu o proeminen]@ elipsoidal@ format@ din oasele scafoid, semilunar }i piramidal. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Mijloace de unire sunt urm@toarele: Capsula articular@. Stratul fibros se inser@ ^n sus la periferia suprafe]ei articulare radiale }i a discului articular, iar ^n jos pe periferia elipsoidului carpian. Ligamentele palmare au forma literei V }i sunt formate din dou@ fascicule: ligamentul radiocarpian, care se inser@ ^n sus pe radius }i ^n jos pe oasele semilunar, piramidal }i capitat; ligamentul ulnocarpian, care se inser@ ^n sus pe discul articular }i ^n jos pe semilunar, piramidal }i capitat. Ligamentul radiocarpian dorsal, se inser@ superior pe radius }i inferior pe fa]a posterioar@ a osului piramidal. Ligamentul colateral radial al carpului se inser@ pe v$rful procesului stiloid al radiusului }i pe scafoid. Ligamentul colateral ulnar al carpului se inser@ pe procesul stiloid al ulnei }i pe piramidal }i pisiform. Sinoviala tapeteaz@ stratul fibros al capsulei.

6.5.1.2. Articula]iile intercarpiene Oasele carpului sunt a}ezate ^n dou@ r$nduri. %n fiecare r$nd oasele sunt unite ^ntre ele; cele dou@ r$nduri proximal }i distal sunt de asemenea articulate ^ntre ele. Articula]iile r$ndului proximal sunt articula]ii plane. Suprafe]ele articulare, acoperite cu cartilaj hialin, se afl@ ^ntre scafoid-semilunar }i ^ntre semilunar-piramidal. Mijloacele de unire sunt reprezentate de dou@ ligamente interosoase. Osul pisiform se articuleaz@ cu fa]a anterioar@ a piramidalului; articula]ia este plan@ }i este ^nt@rit@ de dou@ ligamente inserate, pe de o parte pe pisiform }i cu cealalt@ extremitate pe baza metacarpianului V }i pe osul cu c$rlig. Articula]iile r$ndului distal. Trapezul, trapezoidul, osul capitat }i osul cu c$rlig se articuleaz@ ^ntre ele prin articula]ii plane. Suprafe]ele articulare sunt acoperite cu cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de trei ligamente palmare }i trei ligamente dorsale.

6.5.1.3. Articula]ia mediocarpian@ Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de dou@ cavit@]i glenoide }i de doi condili: r$ndul proximal prezint@ medial o cavitate format@ de piramidal, semilunar }i fa]a medial@ a scafoidului; lateral prezint@ un condil format de scafoid; r$ndul distal prezint@ medial un condil format de osul capitat }i de osul cu c$rlig, iar lateral o cavitate format@ de trapez }i trapezoid. Linia articular@ are forma de S orizontal. Mijloacele de unire sunt: capsula articular@; ligamentul radiat al carpului, a}ezat pe fa]a palmar@; porne}te de pe osul capitat, de unde pleac@ dou@ fascicule divergente, spre scafoid }i piramidal; ligamentul posterior, mai slab dezvoltat. Sinoviala c@ptu}e}te stratul fibros al capsulei.

6.5.1.4. Articula]iile carpometacarpiene Articula]ia carpometacarpian@ a policelui. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a inferioar@ a trapezului }i de baza metacarpianului I. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Este o articula]ie ^n }a.

Mijlocul de unire este reprezentat de o capsul@ fibroas@, tapetat@ de un strat sinovial.

Articula]iile carpometacarpiene ale degetelor II-V Sunt articula]ii plane. Suprafe]ele articulare: metacarpianul II se articuleaz@ cu trapezul, trapezoidul }i osul capitat; metacarpianul III se articuleaz@ cu osul capitat; metacarpianul IV se articuleaz@ cu osul capitat }i cu osul cu c$rlig; metacarpianul V se articuleaz@ cu osul cu c$rlig. Mijloacele de unire sunt: capsula articular@, tapetat@ de sinovial@; ligamentul interosos; ligamentele carpometacarpiene palmare; ligamentele carpometacarpiene dorsale.

6.5.1.5. Articula]iile intermetacarpiene Primul metacarpian este independent. Celelalte metacarpiene sunt unite ^ntre ele astfel: extremit@]ile proximale sunt unite ^ntre ele prin articula]ii plane. Mijloacele de unire sunt reprezentate de trei ligamente palmare, trei ligamente dorsale }i trei ligamente interosoase; extremit@]ile distale sunt unite ^ntre ele printr-o panglic@ fibroas@ ^ntins@ de la metacarpianul II la V.

6.5.1.6. Articula]iile degetelor Articula]iile metacarpofalangiene Sunt articula]ii elipsoidale. Suprafe]ele articulare sunt: capetele rotunjite ale metacarpienilor cavit@]ile de pe baza falangelor proximale. Mijloacele de unire sunt: capsula articular@; ligamentele palmare; ligamentele colaterale;

ligamentul metacarpian transversal profund; el ^mpiedic@ ^ndep@rtarea metacarpienilor vecini.

Articula]iile interfalangiene Degetele m$inii prezint@ c$te dou@ articula]ii: proximal@ }i distal@. Ambele articula]ii sunt trohleene. Policele are o singur@ articula]ie . Suprafe]ele articulare suprafa]a proximal@ este reprezentat@ de extremit@]ile distale ale falangelor I }i II; suprafa]a distal@ este reprezentat@ de extremit@]ile proximale ale falangelor II }i III. Mijloacele de unire sunt: capsula articular@, c@ptu}it@ cu sinovial@; un ligament palmar; dou@ ligamente colaterale. 6.5.2. Biomecanica articula]iilor m$inii 6.5.2.1. Biomecanica g$tului m$inii Din complexul osteoarticular al g$tului m$inii fac parte articula]iile: radiocarpian@, intercarpiene }i mediocarpian@. Acest complex osteoarticular permite efectuarea mi}c@rilor de flexiune-extensiune, adduc]ie-abduc]ie }i circumduc]ie. Amplitudinea acestor mi}c@ri este o rezultant@ a amplitudinilor ^nsumate ale tuturor acestor articula]ii. Dintre toate articula]iilerolul cel mai important revine articula]iilor radiocarpian@ }i mediocarpian@.

Articula]ia radiocarpian@ este o elipsoid@; cavitatea de recep]ie a antebra]ului este format@ din fa]a inferioar@ a epifizei distale a radiusului }i fa]a inferioar@ a discului articular; din partea carpului este o proeminen]@ elipsoid@ format@ din lateral spre medial de: scafoid, semilunar }i piramidal.

Articula]ia medio-carpian@ Une}te r$ndul proximal (f@r@ pisiform) cu r$ndul distal al carpului: r$ndul proximal prezint@: medial o cavitate glenoid@: piramidal semilunar }i fa]a medial@ a scafoidului; lateral un condil format de scafoid.

r$ndul distal prezint@: medial un condil: osul capitat, osul cu c$rlig; lateral o cavitate glenoid@: trapez, trapezoid.

Linia articular@ are forma de S culcat. Mi}c@rile se produc simultan ^n articula]iile m$inii, at$t ^n articula]ia radiocarpian@ c$t }i ^n cea mediocarpian@. Sunt mi}c@ri de alunecare, de amplitudine redus@. Toate aceste mi}c@ri se realizeaz@ printr-o deplasare ^n etaj a segmentelor regiunii: r$ndul carpian distal se deplaseaz@ pe cel proximal, iar acesta alunec@ pe antebra]. Deoarece primul r$nd carpian se g@se}te ^ntre dou@ suprafe]e articulare r$ndul distal }i antebra] - el a fost comparat, ca rol mecanic, cu un menisc.

Flexiunea extensiunea Flexiunea = palma se apropie de fa]a anterioar@ a antebra]ului. Extensiunea = dosul m$inii se apropie de fa]a dorsal@ a antebra]ului. %n flexiune: primul r$nd carpian se ^nclin@ pe oasele antebra]ului. Axul transversal trece prin osul semilunar; al doilea r$nd carpian se mi}c@ pe primul. Axul transversal trece prin osul capitat; Flexiunea se produce mai ales ^n articula]ia radiocarpian@. %n extensiune se produc acelea}i fenomene, dar ^n sens contrar. Extensiunea se produce mai ales ^n articula]ia mediocarpian@.

Amplitudinea mi}c@rilor de la flexiune maxim@ la extensiune maxim@ 1800; depinde de pozi]ia m$inii fa]@ de antebra] }i de pozi]ia degetelor: flexiunea este maxim@ c$nd m$na este ^nclinat@ medial }i degetele extinse; extensiunea este maxim@ c$nd m$na este ^n abduc]ie }i degetele flectate. Mi}c@rile de flexiune }i extensiune sunt limitate de ligamentele dorsale }i palmare }i mai ales de tendoanele mu}chilor extensori }i flexori ai degetelor. Mu}chii motori flexori: flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexor superficial }i profund al degetelor, flexor lung al policelui; extensori: extensor ulnar al carpului, scurt }i lung extensor radial al carpului,

extensorul degetelor.

Adduc]ia-abduc]ia adduc]ia = ^nclinarea ulnar@ = marginea ulnar@ a m$inii se ^nclin@ c@tre marginea respectiv@ a antebra]ului; abduc]ia = ^nclinarea radial@ = marginea radial@ a m$inii se ^nclin@ c@tre marginea lateral@ a antebra]ului.

Mi}carea se realizeaz@ ^n articula]iile radiocarpian@ }i mediocarpian@. Axul mi}c@rii antero-posterior trece prin centrul osului capitat, celelalte oase bascul$nd ^n jurul acestui centru. %n abduc]ie r$ndul proximal al carpienelor se ^nclin@ ^n@untru: scafoidul ajunge la mijlocul suprafe]ei radiale, iar semilunarul trece sub uln@. Limitarea mi}c@rii este realizat@ de ligamentele laterale ulnare. %n adduc]ie semilunarul se ^nclin@ ^n afar@ iar scafoidul dep@}e}te cu 1 cm. pozi]ia ini]ial@. Limitarea este dat@ de ligamentele radiale. Mi}c@rile ^nso]itoare sunt: abduc]ia este ^nso]it@ de flexiune }i prona]ie; adduc]ia este ^nso]it@ de extensiune }i supina]ie. Mu}chi motori sunt: abductori: lung extensor radial al carpului, lung abductor al policelui, flexor radial al carpului, extensorii policelui; adductori: extensor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor. Circumduc]ia rezult@ din executarea succesiv@ a mi}c@rilor de flexiune, abduc]ie, extensiune, adduc]ie }i invers. Mi}carea reproduce o elips@, deoarece flexiunea }i extensiunea sunt mai ample dec$t abduc]ia }i adduc]ia. 6.5.2.2. Biomecanica articula]iilor metacarpofalangiene Sunt articula]ii de tip sinovial. Suprafe]e articulare sunt: capetele rotunde ale metacarpienilor; cavit@]i de pe baza falangelor proximale. Mi}c@rile sunt: Flexiunea }i extensiunea falangelor proximale: axul transversal trece prin capul metacarpienelor;

^n flexiune falanga proximal@ se ^nclin@ pe fa]a palmar@ a m$inii, ca ^n mi}carea de ^nchidere a pumnului; ^n extensiune falanga proximal@ se ^ndep@rteaz@ de fa]a palmar@ a m$inii.

Mu}chi motori sunt: flexori: lombricali }i interoso}i (palmari }i dorsali), flexor superficial }i profund al degetelor, flexor lung }i scurt al policelui; extensori: extensorul degetelor, al degetului mic, indexului }i policelui. %nclinarea marginal@. Amplitudinea este de 300 de fiecare parte. falanga proximal@ poate fi dus@ ^n sens ulnar (adduc]ie); falanga proximal@ poate fi dus@ ^n sens radial (abduc]ie); axul dorso-palmar trece prin capul metacarpienilor; mi}carea este posibil@ numai cu degetele ^n extensie. %ndep@rtarea degetelor de axul m$inii (abduc]ie) este realizat@ de mu}chii interoso}i dorsali, iar apropierea degetelor de axul m$inii (adduc]ie)este realizat@ de mu}chii interoso}i palmari. Circumduc]ia rezult@ din executarea succesiv@ a mi}c@rilor: flexiune, ^nclinare ulnar@, extensiune, ^nclinare radial@ sau invers. 6.5.3. Biomecanica ultimelor patru degete (II, III, IV, V) F@r@ police m$na nu poate executa dec$t mi}c@ri de ^mpingere, de sus]inere, prehensiune limitat@, toate cu o for]@ redus@. %n aceast@ situa]ie persoana respectiv@ prezint@ o sc@dere a capacit@]ii func]ionale a m$inii cu 60%.

Flexiunea-extensiunea degetelor Se produc fie simultan, fie izolat, at$t la nivelul articula]iei interfalangiene I c$t }iII; axele sunt transversale }i trec prin trohleea extremit@]ii distale a falangelor I }i II; Mu}chii motori sunt: flexori: flexiunea falangei II pe I este efectuat@ de mu}chiul flexor superficial }i profund al degetelor iar flexiunea falangei distale pe mijlocie este efectuat@ de mu}chiul flexor profund al degetelor; extensori: mu}chii lombricali, interoso}i, palmari }i dorsali, mu}chiul extensor al degetelor, al indicelui, al degetului mic, al policelui (lung).

%nclinarea marginal@ %n articula]iile interfalangiene sunt posibile ^nclin@ri marginale sub 50 0 prin flexarea falangei proximale sau 100, prin mi}c@ri pasive. 6.5.4. Biomecanica policelui Spre deosebire de ultimele patru degete, care au posibilit@]i mai reduse de mi}care, policele poate executa mi}c@ri mai ample }i variate. Aceasta se realizeaz@ cu participarea ^ntregii raze externe a m$inii, care se mai nume}te coloana policelui, }i care este format@ din: falangele policelui; primul metacarpian; trapez; scafoid. La realizarea mi}c@rilor particip@ articula]iile: interfalangian@ a policelui; metacarpopolician@; trapezometacarpian@; scafotrapezian@; radioscafoidian@.

Mi}c@rile coloanei policelui sunt: Flexiune-extensiune flexiunea = coloana policelui se ^nclin@ spre fa]a palmar@ a m$inii; extensiunea = coloana policelui se ^nclin@ spre fa]a dorsal@ a m$inii; axul mi}c@rii este oblic ^nainte }i ^n afar@ }i trece prin baza primului metacarpian; amplitudinea este de 350-400, la nivelul articula]iei trapezometacarpiene.

Mu}chii motori sunt flexori: scurt flexor al policelui, scurt abductor al policelui, opozantul policelui, lung flexor al policelui; extensori: lung }i scurt extensor al policelui.

Abduc]ie-adduc]ie ^ndep@rtarea (abduc]ia) }i apropierea (adduc]ia) primului metacarpian de al doilea; axul mi}c@rii este anteroposterior }i trece prin centrul trapezului;

amplitudinea este de 350-400;

Mu}chii motori sunt adductori: adductor al policelui; abductori: lung abductor al policelui.

Circumduc]ia Se realizeaz@ prin efectuarea succesiv@ a mi}c@rilor prezentate mai sus.

Opozi]ie-repozi]ie Opozi]ia este o mi}care combinat@ }i se realizeaz@ prin apropierea activ@ a coloanei policelui de ultimele patru degete. %n acest fel, m$na omului se transform@ ^ntr-o veritabil@ pens@ de prins obiecte. axul mi}c@rii este radio-ulnar; opozi]ia rezult@ din combina]ia a trei mi}c@ri: mi}care unghiular@, prin care v$rful policelui descrie un arc de 1200, ^ntre punctul cel mai ^ndep@rtat de axul longitudinal al m$inii }i un punct care dep@}e}te ^n direc]ie medial@ aceast@ ax@; mi}care concomitent@ de rota]ie de 900 a policelui ^n jurul axei lui longitudinale; mi}care de flexie a ultimei falange pe prima }i a falangei I pe metacarp. Pentru realizarea opozi]iei, policele pleac@ din pozi]ia de abduc]ie }i extensie maxim@, ^n care fa]a lui dorsal@ este situat@ pe acela}i plan cu fa]a dorsal@ a m$inii. Ajunge ^n pozi]ia de adduc]ie }i flexiune maxim@, ^n care fa]a dorsal@ a policelui ajunge perpendicular@ pe fa]a dorsal@ a m$inii. Mi}carea de opozi]ie este caracteristic@ m$inii omului. Mu}chii motori sunt: Opozi]ia se realizeaz@ prin ac]iunea mai multor mu}chi: lung abductor }i scurt extensor al policelui, ^ndep@rteaz@ policele la maxim (pozi]ia de start); flexorul lung }i mai pu]in adductorul policelui apropie policele de unul din cele patru degete; Cu c$t opozi]ia se face spre degetul mic, intervine mai intens mu}chiul flexor scurt }i mu}chiul opozant al policelui.

6.6. PrehensiuneaSe define}te ca fiind posibilitatea de care dispune m$na omului de a prinde obiectele ca ^ntr-o pens@. Prehensiunea presupune existen]a urm@toarelor elemente: dou@ bra]e de pens@ rigide, care se unesc la unul din capetele lor; lan] articular, care s@ permit@ deschiderea }i ^nchiderea pensei, cu bra]ele ^ntinse sau ^n form@ de cerc; un aparat musculotendinos care s@ mobilizeze bra]ele pensei ^n sensul dorit pentru prehensiune sau deprehensiune; acoperire tegumentar@ }i de ]esuturi moi mobile }i suficiente pentru a permite ^nchiderea }i deschiderea pensei. M$na omului dispune de trei forme de prehensiune. 1. Prehensiunea ^ntre dou@ din ultimele patru degete Bra]ele pensei sunt reprezentate de dou@ degete al@turate. Permite o form@ simplist@ de prehensiune, f@r@ mult@ for]@ }i nu pentru lung@ durat@. %n sport aceast@ form@ de prehensiune este folosit@ pentru prinderea suli]ei. Mu}chii: mai particip@ flexorul superficial }i profund al degetelor, extensorul indicelui, interoso}ii palmari.

2. Prehensiunea dintre ultimele patru degete (^mpreun@ sau izolat) }i podul palmei. este posibil@ prin ac]iunea flexorilor superficial }i profund al degetelor, interoso}ilor }i lombricalilor, care flexeaz@ falangele proximale; sub ac]iunea acestor mu}chi degetele se str$ng, se apropie }i pot atinge prin fe]ele lor palmare podul palmei; cu aceast@ form@ de prehensiune m$na are posibilitatea de a ag@]a, devenind un fel de c$rlig care poate ]ine obiecte sau men]ine corpul ^n pozi]ia at$rnat.

3. Prehensiunea ^ntre police }i restul degetelor sau a palmei este cea mai complet@ prehensiune }i cea mai util@; amplitudinea }i for]a de prehensiune sunt mai mari; coloana policelui execut@ mi}carea de opozi]ie; al doilea bra] al pensei execut@ o mi}care de flexie a degetelor II-V, m$na form$nd un cerc care poate apuca obiecte.

Mu}chii m$inii se ^mpart ^n dou@ grupe mari: mu}chi de atitudine: extensorii degetelor, abductorul policelui, opozantul; ei pun m$na ^n atitudinea cea mai potrivit@ pentru executarea unei munci }i o deschid pentru a preg@ti prinderea; mu}chi de for]@: flexorii degetelor, adductorul policelui, care execut@ prinderea propriu-zis@.

6.7. PrindereaSe face ^n raport de forma, dimensiunile, volumul }i greutatea obiectelor, cu for]a }i precizia pe care o pretinde mi}carea. Exist@ mai multe tipuri de prindere: 1. Prinderea cu m$na ^ntreag@ a uneltelor grele. %n sport apare la canotaj, haltere, scrim@ (sabie), gimnastica la aparate. Pentru a m@ri for]a de prindere se pot folosi ambele m$ini suprapuse (aruncarea ciocanului). 2. Prinderea prin adduc]ia policelui, care se aplic@ pe marginea extern@ a indexului f@cut c$rlig. Are for]@ }i precizie relative. 3. Prinderea cu pensa curb@ police-index; are precizie, dar f@r@ for]@. %n sport apare la prinderea floretei. 4. Prinderea cu primele trei degete extinse. Are for]@ }i precizie. Exemplu: prinderea bisturiului.

6.8. Alte func]ii ale m$iniiSus]inerea se poate face fie cu fa]a dorsal@, fie cu cea palmar@, ^n special cu ultima care este u}or concav@. %mpingerea se efectueaz@ cu podul palmei. Fiind acoperit@ cu ]esuturi moi, m$na nu se strive}te. C$nd ^mpingerea trebuie f@cut@ }i cu vitez@ (aruncarea greut@]ii) se folosesc }i ultimele patru degete, care joac@ rol de p$rghii. Lovirea este o form@ mai deosebit@ de ^mpingere, realizat@ ^n ^ntreg lan]ul articular }i muscular al membrului care execut@ mi}carea. Aruncarea ca }i lovirea antreneaz@ ^ntreg lan]ul muscular al membrului executor. M$na omului este un mijloc de exprimare sau de ^nt@rire a celor spuse. La surdomu]i fiecare liter@ a alfabetului este ^nlocuit@ cu o anumit@ pozi]ie a m$inii. Rolul degetelor m$inii: Policele este cel mai important deget al m$inii. El realizeaz@ forma principal@ a prehensiunii: pensa dintre police }i restul m$inii. Indexul este degetul adresei. Are for]@ }i este stabilizator principal al prehensiunii. Dispune de cea mai ^nalt@ form@ de sensibilitate. El realizeaz@ ^n cel mai ^nalt grad formele

obiectelor }i dirijeaz@ mi}c@rile de creare a acestor forme. Degetul mijlociu este degetul for]ei. Este indispensabil prehensiunii obiectelor grele }i a men]inerii ^n pozi]ia at$rnat sau sprijinit. Inelarul completeaz@ degetul III ^n mi}c@rile de for]@. Este dotat cu o form@ deosebit@ de sensibilitate. Sesizeaz@ pozi]ia la distan]@ a extremit@]ilor obiectelor lungi ]inute ^n m$n@. E degetul care sesizeaz@ pozi]ia v$rfului floretei sau a cap@tului v$slei. Degetul mic are un rol mai redus. M@re}te lungimea pensei digitopalmare, d$nd prehensiunii o stabilitate mai mare.

7. Articula]iile membrului inferior7.1. Articula]iile centurii membrului inferior7.1.1. Elemente descriptive 7.1.1.1. Articula]ia sacroiliac@ Este o articula]ie sinovial@. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fe]ele auriculare ale osului coxal }i ale sacrului. Sunt aproape plane la f@t }i copil }i neregulate la adult. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sacrul este ^mpiedicat s@ cad@ ^n pelvis de baza lui care este mai voluminoas@ }i de partea dorsal@ care este mai lat@ dec$t cea ventral@. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: Capsula articular@, care se inser@ la periferia suprafe]elor articulare. Ligamentele sacroiliace ventrale. Ligamentele sacroiliace dorsale. Ligamentul sacroiliac interosos, care este principalul mijloc de unire. El umple spa]iul format deasupra }i ^napoia cavit@]ii articulare }i une}te tuberozitatea iliac@ cu cea sacrat@. Ligamentul iliolombar, care se inser@ pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare 4 }i 5 }i pe creasta iliac@.

7.1.1.2. Simfiza pubian@ Cele dou@ oase coxale sunt unite ^n partea anterioar@ prin simfiza pubian@. Suprafe]e articulare. Fiecare os pubian prezint@ c$te o fe]i}oar@ articular@ ovalar@, acoperit@ de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: Discul interpubian, care este un fibrocartilaj ce umple spa]iul dintre cele dou@

suprafe]e articulare. Ligamentul pubian superior, care se ^ntinde de la un tubercul pubian la cel@lalt. Ligamentul pubian arcuat, semilunar cu concavitatea ^n jos, este a}ezat imediat sub simfiza pubian@.

7.1.1.3. Ligamentele sacroischiadice Sunt ^n num@r de dou@. Ligamentul sacrotuberal. Are form@ triunghiular@, cu baza pe sacru }i v$rful pe tuberozitatea ischiadic@. Superior se inser@ pe spinele iliace posterioare, pe marginile sacrului }i coccigelui. %n jos se inser@ pe fa]a medial@ a tuberozit@]ii ischiadice. Ligamentul sacrospinos se inser@ prin baz@ pe marginile laterale ale sacrului }i coccigelui, iar prin v$rf pe spina ischiadic@. Ligamentele sacroischiadice completeaz@ peretele lateral al pelvisului osos. 7.1.2. Biomecanica bazinului Principalul rol al bazinului este cel static, exist$nd }i situa]ii c$nd are rol dinamic.

7.1.2.1. Rolul bazinului ^n static@ Suprafe]e articulare ale articula]iei sacroiliace sunt reprezentate de fe]ele auriculare ale coxalului }i sacrului. La adult, aceste suprafe]e sunt neregulate, contribuind la mai buna solidarizare a oaselor bazinului; mi}c@rile sunt reduse la minimum asigur$nd stabilitatea pelvisului. Cele dou@ suprafe]e articulare se angreneaz@ ^ntre ele datorit@ formei de pan@ a sacrului. Acesta are baza mai voluminoas@, ceea ce ^mpiedic@ deplasarea lui ^n jos. Partea dorsal@ a sacrului e mai lat@ dec$t cea ventral@ }i nu permite c@derea sacrului spre pelvis. Sacrul transmite ^n mod elastic greutatea p@r]ii superioare a corpului asupra bazinului }i apoi membrelor inferioare. For]ele de greutate se transmit prin coloana vertebral@ direct sacrului, apoi articula]iilor sacroiliace, coxalelor, articula]iilor coxofemurale }i apoi extremit@]ilor superioare ale femurului. La nivelul sacrului, for]ele de presiune se descompun ^n for]e care ac]ioneaz@ longitudinal, transversal }i oblic. O parte din presiuni sunt absorbite de parcurs, alt@ parte este transmis@ membrelor inferioare.

7.1.2.2. Rolul dinamic al bazinului %n timpul locomo]iei, bazinul se comport@ ca un sistem rigid. Dar la nivelul articula]iilor sacro-iliace se produc mi}c@ri reduse, mai accentuate la copii }i tineri. Aceste mi}c@ri sunt: nuta]ia }i contranuta]ia. Axul ambelor mi}c@ri este transversal }i trec prin por]iunea superioar@ a sacrului }i prin ligamentele scaroiliace dorsale. %n nuta]ie baza sacrului se apleac@ ^nainte }i ^n jos, iar v$rful lui ^napoi }i ^n sus. Str$mtoarea superioar@ a bazinului se mic}oreaz@, dar se m@re}te cea inferioar@. Un exemplu de nuta]ie ni-l ofer@ sus]inerea unei greut@]i pe umeri. Greutatea se transmite prin intermediul coloanei vertebrale spre baza sacrului }i aceasta este ^mpins@ ^nainte. La trecerea din clinostatism ^n ortostatism sacrul coboar@ cu c$]iva milimetri. %n contranuta]ie, baza sacrului se ^ndreapt@ ^napoi }i ^n sus, iar v$rful lui ^n jos }i ^nainte. Str$mtoarea superioar@ se m@re}te, iar cea inferioar@ se mic}oreaz@. Un exemplu de contranuta]ie este ^n cazul repausului unei persoane pe regiunea lombar@, sprijinit de o banc@ transversal@. Baza sacrului este dus@ ^napoi, deoarece greutatea trunchiului apas@ asupra bazei sacrului prin intermediul coloanei vertebrale; ^n acela}i timp membrele inferioare deplaseaz@ coxalele ^nainte. Mi}carea de contranuta]ie e important@ ^n na}tere. De}i str$mtoarea inferioar@ se mic}oreaz@, f@tul poate trece deoarece capul acestuia ^mpinge ^napoi coccigele ^n articula]ia sacrococcigian@. %n timpul sarcinii, sub influen]e hormonale se produce o relaxare capsuloligamentar@, care duce la cre}terea mobilit@]ii articula]iilor bazinului. 7.1.3. Articula]ia }oldului sau coxofemural@ 7.1.3.1. Elemente descriptive Articula]ia coxofemural@ este o articula]ie sferoidal@ cu trei axe de mi}care. Suprafe]ele articulare sunt: capul femural, reprezent$nd dou@ treimi dintr-o sfer@; acetabulul, de pe fa]a lateral@ a coxalului, prezint@ suprafa]a articular@ semilunar@ }i fosa acetabulului, nearticular@. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. labrul sau cadrul acetabular este un fibrocartilaj situat la periferia acetabulului }i are rolul de a-i m@ri ad$ncimea. Pe sec]iune are form@ triunghiular@: baza se inser@ pe spr$nceana acetabular@, fa]a extern@ este ^n raport cu capsula articular@, fa]a intern@ vine ^n raport cu capul femural. %n dreptul incizurii acetabulului, labrul trece peste acesta }i poart@ denumirea de ligamentul transvers al acetabulului.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de: Capsula articular@. Inser]ia pe osul coxal se face pe fa]a extern@ a labrului acetabular }i pe periferia spr$ncenei acetabulare. Pe femur, inser]ia capsulei se face ^n felul urm@tor: ^nainte, la limita lateral@ a colului, pe linia intertrohanteric@; ^napoi, pe fa]a posterioar@ a colului, la unirea treimii laterale cu cele dou@ treimi mediale ale colului; ^n sus }i jos, pe liniile care unesc inser]ia anterioar@ cu cea posterioar@. O parte din fibrele profunde ale capsulei se reflect@ pe col p$n@ la nivelul suprafe]ei articulare a capului. Aceste fibre ridic@ sinoviala form$nd ni}te plice numite frenula capsulae. Capsula articular@ este foarte rezistent@. Este format@ din fibre longitudinale superficiale }i din fibre profunde circulare. Fibrele profunde se condenseaz@ }i formeaz@ zona orbicular@, care sus]ine colul femural. Ligamentul iliofemural este cel mai puternic ligament al articula]iei. Este a}ezat pe fa]a anterioar@ a articula]iei. V$rful lui se inser@ pe spina iliac@ anteroinferio