ARTICOLE,CĂLĂTORII , PROZĂ,

TEATRU

Vasile Alecsandri

Pas, opt

SCRIPTORIUM

Articole, călătorii, proză, teatru

Colect, ia Pas, opt

Articole,călătorii, proză,

teatruVasile Alecsandri

Pas, optScriptorium

© Scriptorium. Toate drepturile rezervate.Produs luni, 08 mai 2017 din revizia 5.Sursa: http://ro.wikisource.org

Manifeste s, i amintiripolitice

Protestat, ie în numele Moldovei, alomenirii s, i al lui Dumnezeu

Frat, ilor români din toată România! Vă chem să fit, i mar-tori la nelegiuirile guvernului print, ului Moldovei, MihailSturza, care de patrusprezece ani s-a arătat prin toate fap-tele sale dus, manul cel mai aprig al nat, iei noastre! Venit, icu tot, i să protestăm în fat, a lumii împotriva sistemuluibarbar s, i corumpător ce a întrebuint, at până acum acestdomnitor pornit de patimi spre a t, inea Moldova în lant, uris, i în întunecime! Venit, i cu tot, i să protestăm în numelePatriei, al Omenirii s, i al lui Dumnezeu, împotriva tiranieimachiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie,nici Omenire, nici Dumnezeu!

De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesat, iul iubiriide argint, se slujes, tele de măsurile cele mai arbitrare s, ide chipurile cele mai nerus, inate pentru de a-s, i îndestulapatima răpirii; dar, spre nenorocirea t, ării, acea patimăeste neîndestulată, căci ea nu are hotare.

De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corum-perii, stinge simt, irile de omenie s, i de cinste din inimilesupus, ilor săi, degradează caracterul nat, iei, o compromi-tează în ochii Europei s, i îi dă o direct, ie care o duce pe caleapieirii.

De 14 ani, Mihail Sturza răstălmăces, te s, i calcă cuprin-sul Reglementului Organic în interesul său particular. Elvinde rangurile boieriei; vinde posturile statului de la celemai mici până la cele mai nalte; vinde scaunele clerului,vinde hotărârile judecătores, ti; vinde măsurile administra-tive; vinde cinstea, vinde cugetul oamenilor; vinde drep-turile Patriei noastre! El vinde orice se poate vinde saunu, s, i adună aur peste aur, milioane peste milioane, pecare le scoate afară din t, ară, pentru ca să o sărăcească încămai mult! De când s-a suit pe tron, Mihail Sturza a luatMoldova în arendă, s, i as, a de stras, nic a stors-o în mâinilesale părintes, ti, că din venitul de 12.000 galbeni, ce aveala anul 1834, el a izbutit a avea în ziua de astăzi, 1848, unvenit de mai mult de 200.000 galbeni.

De când a apucat sceptrul în mână, Mihail Sturza,nemult, uminduse numai cu înmult, irea averilor sale dinaverea t, ării, a t, intit necontenit la dărâmarea nat, iei noas-tre. Pe tot, i oamenii cu iubire de dreptate i-a depărtat dinslujbele statului sau, des, i a încredint, at posturi la unii dinei, a căutat să-i comprometeze în ochii obs, tii, pentru canici un moldovean să nu rămâie nepătat s, i pentru ca tot, isă fie instrumente oarbe ale patimilor sale. Pe tot, i buniipatriot, i ce s-au împotrivit sistemului său de corumperei-a prigonit s, i îi prigones, te încă cu o dus, mănie neîmpă-cată. Pe mult, i răi hulit, i de opinia publică i-a adunat pelângă tronul său s, i le-a înlesnit mijloace de prădăciunifără margini. Pe t, ărani i-a adus în cea mai crudă s, i maijalnică stare prin asupriri nesfârs, ite s, i la cel mai de peurmă grad de ticălos, ie, prin biruri grele s, i rău împărt, ite.Toate mijloacele de propăs, ire a neamului românesc dinMoldova le-a nimicit; s, coalele le-a lăsat în neîngrijire; Aca-demia din Ias, i a desfiint, at-o pe jumătate; lant, uri tiparului

4

a pus; foile publice cele mai bune le-a închis; întreprin-derile de îmbunătăt, iri publice le-a oprit! s, i toate acestefapte nelegiuite le-a desăvârs, it prin porunci arbitrare s, iîmpotrivitoare atât obiceiurilor s, i pravililor pământului,cât s, i cuprinsului Reglementului!

Frat, ilor! În mijlocul atâtor nenorociri, în sânul atâtorrele, t, ara noastră gemea cu durere, t, ara, împinsă pe caleapieirii de părinteasca mâna a domnului, se zbuciuma înagonie, când deodată soarele libertăt, ii ce s-a ridicat asupraEuropei a aruncat o rază s, i în părt, ile noastre.

La acea lumină mântuitoare, toate clasele societăt, iis-au trezit ca dintr-un somn adânc s, i dureros s, i văzândrănile de care erau acoperite au simt, it într-o unire nevoiade o grabnică vindecare. Oamenii care sunt în stare de a-s, iscăpa Patria de sub asuprire au început a-s, i aduce amintecă sunt români, s, i mai ales tinerimea Moldovei, care varsălacrimi de sânge în preajma suferint, elor obs, tes, ti, s-a simt, itdeodată însuflet, ită de o falnică nădejde. Atunci deodatăun mare număr de persoane au alergat la Ias, i de prin pro-vincii spre a se uni cu frat, ii lor din capitală s, i a căuta îm-preună lecuirea bolii ce muncea pe români de atât amarde ani!

La această mis, care însă ocârmuirea, în loc de a linis, tiobs, tea prin măsuri înt, elepte de îmbunătăt, iri, s-a cuprinsde groază, ca una ce se cunos, tea vinovată, s, i în urmareMihail Sturza, părintele Patriei, îngrijindu-se mai mult deaverea sa decât de sigurant, a publică, a adunat într-ascunspe tot, i arnăut, ii s, i pe tot, i răii din târg, le-a împărt, it arme,le-a hotărât lefuri s, i s, i-a format cu ei o gardă personală s, ităinuită.

Care a fost gândul său, alcătuind acea ceată nume-roasă de hot, i în sânul capitalei, când avea milit, ia pămân-

5

tească, comenduită de însus, i fiul său, hatmanul DimitrieSturza, pentru t, inerea bunei orânduieli? Care a fost planulsău, înconjurându-se de asemene ceată de străini fugit, isau alungat, i din t, ările lor? Judece lumea s, i hotărască!Ceea ce s, tim este că asemene dispozit, ie dus, mănească,amenint, ând sigurant, a publică a oras, ului, a adus mare îm-piedicare relat, iilor comerciale s, i a silit pe negut, ători a sepune sub ocrotirea consulatelor străine pentru apărareaaverii s, i a viet, ii lor. Ceea ce suntem siguri este că vodă, cutoate făgăduint, ele sale către domnii consuli, a t, inut într-ascuns pe arnăut, ii înarmat, i s, i că s-a slujit cu ei pentru casă maltrateze pe frat, ii nos, tri s, i să le calce s, i să le pradecasele în noaptea de 29 mart.1

Ceea ce cunoas, tem este că înarmarea vagabonzilor decătre ocârmuire, această măsură nelegiuită într-un stat în-temeiat pe legi s, i ocrotit de două curt, i suverane a des, teptatgrija poporat, iei întregi a capitalei; că duhurile au începuta fierbe cu ură; că boierii au început a se gândi serios lasoarta ce as, tepta pe tot, i; că mult, i din cei mai însemnat, iamploiat, i, precum ministrul dreptăt, ii, ministrul treburi-lor străine, prezidentul Divanului domnesc, prezidentulDivanului apelativ, mai mult, i judecători s, i cât, iva deputat, is, i-au dat îndată demisiile din posturi, nevroind a fi instru-mente de pieire pentru t, ară în mâinile lui Mihail Sturza; s, iîn sfârs, it că deosebite mici adunări au început a se întrunicu gând de a găsi chipurile legale de pază pentru fiecarelocuitor.

În preajma acestor simptome de nemult, umire obs, tească,domnul, urmând pornirilor sale de despotism, a scos un

1Dovadă la aceasta avem călcarea casei cneazului Gheorghe Can-tacuzino s, i prădările de ceasornice, de bani s, i de alte lucruri ce s-aufăcut de către arnăutul lui beizade Grigore... S, i alte multe [V. A.]

6

ofis împotriva adunărilor, dar văzând că acea poruncă nuse băga în seamă de către obs, te s, i temându-se de a o at, ât, ape aceasta mai mult, a socotit să-s, i puie iar masca de Pă-rinte al Patriei spre a îns, ela iarăs, i pe acei ce-i numea copiiilui; s, i pentru ca să izbutească mai sigur la acest t, el, a însăr-cinat pe domnul ministru dinăuntru ca să afle dorint, eleobs, tii s, i să-i facă tot soiul de făgăduint, e în numele lui.Dl ministru s-a adresat îndată către dnii C. Rolla, LascarRosetti, M. Epureanu, P. Cazimir, N. Ghica s, i V. Alecsan-dri s, i, încredint, ându-i de bunăvoint, ă a stăpânirii pentrude a împlini dorint, ele obs, tii, i-a întrebat: care sunt aceledorint, e?

Ei au răspuns că nu puteau lua asupră-le însărcina-rea de a vorbi în numele obs, tii întregi pân-a nu împărtăs, iacesteia întrebarea ocârmuirii s, i pân-a nu consulta gla-surile tuturor frat, ilor lor. Deci pe la 7 ceasuri de seară,adunându-se un mare număr de persoane de toate trep-tele s, i de toate neamurile în sala lui Regensburg, d-niiRolla, Rosetti, Ghica s, i ceilalt, i s-au înfăt, is, at dinaintea lor,le-au încunos, tiint, at propunerea făcută lor de dl ministru,s, i în urmare adunarea întreagă a ales îndată un comitetînsărcinat de a redija cererile obs, tii pentru îmbunătăt, ireastării românilor din Moldova. Însus, i dl ministru s, i dl agaau fost fat, ă la acea adunare s, i s-au putut încredint, a că tot, imădularii ei s-au arătat însuflet, it, i de respectul legalităt, ii.

Comitetul s-a adunat a două zi dimineat, ă, 28 mart, încasele logofătului C. Sturza s, i a înaintat lucrarea de careera însărcinat, cu toată nepărtinirea cugetului curat s, i cutoată iubirea de binele obs, tesc. Iată, frat, ilor, cercetărilefăcute de el asupra stării nenorocite a tuturor claselor dinMoldova s, i articolele propuse pentru îmbunătăt, irea aceleistări. Voi tot, i, locuitorilor săteni care gemet, i sub asupririle

7

cele mai stras, nice; voi, militarilor care suntet, i înstrâmbătăt, it, i cu răsplătirea slujbelor voastre; voi, nevoieas, ilor,care v-at, i pierdut sau vă pierdet, i averile în mrejele judecătores, ti;voi tot, i, care iubit, i Moldova s, i-i dorit, i binele, ascultat, i s, ijudecat, i dacă acei ce au lucrat pentru binele vostru aufost nis, te netrebnici tulburători, precum ei sunt numit, i înofisurile domnes, ti din 29 s, i 31 mart. l. Fiindcă Reglemen-tul Organic al Moldovei este temelia pe care stă as, ezatăconstitut, ia noastră s, i fiindcă Mihail Sturza a călcat la pri-lejuri de interes personal articolele acestui Reglement,precum se dovedes, te prin chipurile întrebuint, ate de ella formarea Camerelor de deputat, i, adică: prin împărt, irede decreturi, de posturi s, i de bani la alegători; precumse dovedes, te prin silnica depărtare din sânul Camerei adomnului Lascar Rosetti, deputatul t, inutului Fălciu, s, iprin numirea arbitrară a altui deputat în locul său; pre-cum se dovedes, te prin înfiint, area unei aspre cenzuri decare nici se pomenes, te în Reglement; precum se dovedes, teprin toate zilnicele nelegiuiri ce domnesc atât în ramurilejudecătores, ti s, i administrative, cât s, i în întrebuint, areabanilor bugetului; precum se dovedes, te prin slobozireaarbitrară de ofisuri, fără de a fi mai întâi supuse Adună-rii; precum se dovedes, te prin o mult, ime de pedepse fă-cute fără judecată pravilicească s, i c.l.t.: Obs, tea, vroind apune sfârs, it unor asemene urmări vătămătoare drepturi-lor poporului, cere: „Sfânta păzire a Reglementului în totcuprinsul său s, i fără nici o răstălmăcire.“

2. Fiindcă prin sistemul lui Mihail Sturza, corumpe-rea s-a întins în toată t, ara, a pătruns în toate s, i a ajuns lagradul cel mai primejdios pentru viitorul Moldovei, pre-cum se dovedes, te prin nerus, inatele vânzări a hotărârilorjudecătores, ti s, i a măsurilor administrative, lucruri cunos-

8

cute de tot, i; precum se dovedes, te prin obiceiul mituirii,care în vreme de 14 ani a prins mai adâncă rădăcină înt, ară decât însăs, i în vremea domniei fanariot, ilor; precumse dovedes, te prin numeroasele pilde de nepăsare cu caremult, i din alegători îs, i vând voturile, fără a se gândi că îs, ivând cugetul s, i Patria: Obs, tea, spre a stăvili întindereaunui rău ca acela care degradează caracterul nat, iei s, i îlacoperă de rus, ine în fat, a lumii, cere: „Secarea corumperiiprin pravile înadins făcute s, i a abuzurilor ce izvorăsc dinacea corumpere“.

3. Fiindcă în ochii lui Mihail Sturza, cinstea oamenilor,sigurant, a personală s, i păzirea formelor sunt nesocotite s, ifiindcă în mai multe împrejurări a arătat în faptă o marelipsă de respect pentru drepturile oricărui moldovean, pre-cum se dovedes, te prin arestarea s, i trimiterea la mănăs-tirea Râs, căi a domnului Mihail Kogălniceanu, fără nici ocercetare formală s, i fără nici o judecată pravilicească,2 pre-cum se dovedes, te prin arestarea s, i închiderea în cazarmadin Galat, i a domnilor Toader Sion s, i Tuchididi, fără nici ocercetare formală s, i fără judecată pravilicească,3 precumse dovedes, te prin arestarea, închiderea în cazarma de laGalat, i s, i maltratat, ia neomenească ce s-a făcut domnuluiPanu, prezidentul de Hus, i, fără nici o cercetare formală s, ifără nici o hotărâre pravilicească,Dl Panu a fost pedepsitpentru că, nevroind a-s, i vinde cugetul stăpânirii, a ales dedeputat pe dl Lascar Rosetti, ce este cunoscut de om cuiubire de patrie.

N.B. Domnul A. Rusu s, i alt, ii au fost încă jertfe ale

2Dl Kogălniceanu a fost trimis la mănăstire pentru că a apăratdrepturile târgului Botos, ani împrotiva unor călugări greci [V. A.]

3Dnii Toader Sion s, i Tuchididi au fost închis, i în cazarmă pentrucă au apărat drepturile nenorocit, ilor locuitori ai t, inutului Vaslui, ce aufost asuprit, i prin măsurile catagrafiei trecute [V. A.]

9

nedreptăt, ii domnes, ti! [V. A.] precum se dovedes, te prinexila rea de demult a logofătului Costache Sturza, visterni-cului Neculai Roznovanu s, i alt, ii, pe la mos, iile lor sau pe lamănăstiri, tot fără cercetare s, i fără judecată pravilicească;Obs, tea, vroind a feri în viitor pe fiecare locuitor de ase-menea acte arbitrare, ce sunt neiertate de Reglement s, inepotrivite cu legiuirile unei t, ări constitut, ionale ca Mol-dova, cere: „Sigurant, a personală, adică: nimeni să nu maipoată fi pedepsit decât pe temeiul legilor s, i în urmareaunei hotărâri judecătores, ti“. Totodată, pentru de a feri pefiecare arestat de a as, tepta judecata ce i s-ar cuveni lunis, i ani întregi, prin închisori, precum adeseori s-au văzutpilde, Obs, tea cere: „Ca fiecare arestat să fie înfăt, is, at învreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competent“.

4. Fiindcă locuitorii săteni au ajuns la gradul cel maimare de ticălos, ie prin nepăsarea mai multor proprietaris, i mai ales prin măsurile de asuprire ale guvernului luiMihail Sturza, precum se dovedes, te prin dările de bani lacare sunt supus, i, sub cuvânt de plată pentru soldat, i, platăpentru slujitori, plată pentru cutiile satelor, plată pen-tru foaia sătească, plată pentru pecet, i s, .c.l. (toate acestepe deasupra birului hotărât de Reglement); precum sedovedes, te prin nenumăratele beilicuri ce ei sunt silit, i aface în orice timp, atât pentru proprietari, cât s, i pentrustăpânire, adică: podvozi grele, cărături de piatră, de lemns, i de păcură pentru pavelele din Ias, i sau din târgurilet, inutale; cărături de var, de piatră s, i de cherestea pentruzidirile particulare ale domnului în târguri s, i pe la mos, ii;lucrul nemăsurat al boierescului, lucrul s, oselelor, lucrulpodurilor s, .c.l., toate aceste sub bicele slujitorilor, pe careei singuri îi t, in cu banii lor; precum se dovedes, te prin asu-pririle cunoscute ale unor arendas, i, s, i mai cu seamă prin

10

tiranicele schingiuiri ce însus, i beizade Grigore Sturza facelocuitorilor de pe mos, iile ce el a luat în arendă; schingiuiricare au înfiorat t, ara întreagă, dar pe care domnul Moldo-vei le-a îngăduit ca un părinte bun s, i iubitor de... popor;precum se dovedes, te, întrun cuvânt, prin plângerile aces-tui popor fără ajutor s, i fără nădejde, plângeri drepte, decare se răsună t, ara s, i care au răzbătut în toată Europa civi-lizată: Obs, tea, ce cunoas, te pe t, ărani ca frat, i buni de acelas, isânge s, i de acelas, i nume, vroind a curma suferint, ele lor,cere: „Grabnica îmbunătăt, ire a stării locuitorilor săteni,atât în relat, iile lor cu proprietarii mos, iilor, cât s, i în acelecu ocârmuirea, precum s, i contenirea tuturor beilicurilorcunoscute sub nume de plată s, i celelalte“.

5. Obs, tea cere ca: „Mazilii, ruptas, ii, ruptele Visteriei s, icelelalte clase privilegiate să fie ocrotit, i potrivit Reglemen-tului s, i să nu mai fie întrebuint, at, i în trebi particulare“.

6. Tot în privirea us, urării nevoilor ce sunt în spatelet, ăranilor, Obs, tea cere ca: „Priveghetorii să se aleagă dupăglăsuirea Reglementului, fără nici o înrâurire din parteaocârmuirii“.

7. Fiindcă prin abuzurile catagrafiei trecute multenedreptăt, i s-au introdus în plata birului s, i fiindcă prinurmare mult, i din locuitorii ce sunt apărat, i de Reglementpentru acea plată se găsesc astăzi silnic cuprins, i între bir-nici, precum se dovedes, te prin nenumăratele jalbe ce suntîn arhiva Visteriei, s, i mai cu seamă prin obs, teasca jăluire alocuitorilor t, inutului Vasluiului, în urma căreia dl ToaderSion s, i dl Tuchididi, împuternicit, ii lor, au fost închis, i lacazarma din Galat, i, Obs, tea cere: „Alcătuirea unei noi cata-grafii, spre a scăpa de împilare pe tot, i nenorocit, ii locuitoricare sunt asuprit, i prin abuzurile catagrafiei trecute“.

8. Fiindcă s, coalele, singurul mijloc de luminare pen-

11

tru popor, au fost totdeauna neîngrijite de ocârmuire s, ifiindcă Mihail Sturza nu numai că nu a urmat glăsuiriiReglementului despre înformarea s, coalelor, ci dimpotrivăa înădus, it pe cât a putut dezvoltarea învăt, ăturilor în t, ară,precum se dovedes, te prin desfiint, area claselor celor maiînsemnate din Academie s, i prin nepunerea în lucrare a re-formelor propuse de către comisia s, coalelor, Obs, tea cere:„Reforma s, coalelor pe o temelie largă s, i nat, ională, spre răs-pândirea luminilor în tot poporul“, căci acum învăt, arealimbii românes, ti este dispret, uită s, i intrarea în Academieeste iertată numai celor care au bani, iar nu poporuluisărac.

9. Fiindcă prin armarea arnăut, ilor, Mihail Sturza a căl-cat Reglementul, a batjocorit milit, ia pământească s, i a pusîn pericol atât averile, cât s, i viet, ile oamenilor, împiedicândtotodată s, i relat, iile comerciale lipsite de orice sigurant, ăprin asemene măsură primejdioasă, Obs, tea cere: „Dezar-marea grabnică a arnăut, ilor s, i a altor ins, i ce s-au înarmatde către ocârmuire s, i închezăs, uirea lor pe viitor că nu vorfi pricină de tulburare publică“.

10. Fiindcă ostas, ii românes, ti însărcinat, i cu paza Pa-triei merită a fi sub cea mai de aproape îngrijire a ei s, ifiindcă până acum ei au fost supus, i unui sistem de dis-ciplină aspră s, i înjositoare caracterului militar, precums, i înstrâmbătăt, it, i în răsplătirea slujbei lor prin nedrepta-tea favorului, Obs, tea cere: „Ridicarea pedepselor trupes, ti,înjositoare caracterului, din disciplina milit, iei nat, ionale;îmbunătăt, irea hranei sale s, i mai ales dreapta înaintareîn ranguri, după vechimea slujbei s, i după meritele perso-nale“.

11. Totodată spre a îndemna pe locuitori a nu mai fugide ostăs, ie, Obs, tea cere: „Ca militarii care au slujit Patriei

12

s, i care au câs, tigat recunos, tint, a obs, tească să fie scutit, i deorice dăjdii, când vor ies, i din slujbă“.

12. Fiindcă până acum minis, trii nu au fost altă decâtîmplinitorii vroint, elor domnului, des, i după Reglement eiau fost răspunză tori de toate lucrările lor, s, i fiindcă o ase-menea anomalie a fost totdeauna vătămătoare intereselort, ării, Obs, tea cere ca: „Minis, trii să aibă deplina libertatepravilicească în lucrările lor, pentru ca să poarte cu dreptrăspunderea acestor lucrări“.

13. Fiindcă banii ridicat, i asupra pos, linei grânelor îm-piedică pe de o parte înlesnirea comert, ului s, i înflorireaagriculturii, iar pe de altă parte nu aduc nici un folos t, ării,ci numai domnului singur, căruia acei bani sunt hărăzit, ide către adunarea obs, tească, Obs, tea cere: „Desfiint, areapos, linei ca una ce este vătămătoare agriculturii s, i comert, ului“.

14. Tot pentru înlesnirea negot, ului, Obs, tea cere, po-trivit Reglementului: „Îmbunătăt, irea portului Galat, i, cacel mai mare canal al înfloririi comert, ului s, i agriculturiiMoldovei“.

15. Fiindcă clerul Moldovei se află în cea mai proastăstare prin neîngrijirea ocârmuirii; fiindcă Mihail Sturzanu s, i-a împlinit, în vreme de 14 ani, datoria sa de domncres, tin, datorie sfântă, ce îi poruncea să ridice starea mo-rală, socială s, i intelectuală a preot, ilor, adică: a acelor oa-meni ce sunt îndatorat, i prin misia lor de a propovă duipopoarelor iubirea de oameni, de Patrie s, i de Dumnezeu;s, i fiindcă în urmarea acelei nepăsări a ocârmuirii poporulMoldovei a pierdut tot respectul către tagma preot, eascăde astăzi, Obs, tea cere: „Ridicarea morala, socială s, i inte-lectuală a clerului“.

16. Fiindcă prin neorânduielile ce domnesc în ramu-rile judecătores, ti s, i administrative s, i prin sistemul de ha-

13

târuri adoptat de ocârmuire, creditul public s-a desfiint, atcu totul; fiindcă o mult, ime de datorii rămân neplătite lavadele s, i peste vadele din pricina nepăzirii legilor; fiindcăîmprumutările de bani au ajuns a fi nesigure, des, i ar filegalizate de judecătorii s, i închezăs, uite pe amaneturi; s, i,în sfârs, it, fiindcă asemenea neorânduieli sunt menite adărâma negot, ul t, ării, Obs, tea cere: „Păzirea cu sfint, eniea legilor pe care se reazemă creditul public, s, i aceasta înprivirea tuturor, fără osebire, pentru sigurant, a relat, iilorcomerciale“.

17. Tot spre înlesnirea negot, ului, Obs, tea cere: „În-formarea unui tribunal de comert, în Ias, i s, i tălmăcirea înlimba nat, ională a codului de comert, francez ce este primitde Reglement“.

18. Fiindcă Mihail Sturza, nemult, umindu-se de toatemijloacele legiuite s, i nelegiuite ce întrebuint, ează spre mă-rirea averilor sale, a pus mâna s, i pe o parte însemnătoaredin banii t, ării, intrigând prin obs, tească adunare ca să ise hotărască s, i banii Rezervei, sumă de mai mult de unmilion, afară de lista civilă s, i de banii pos, linei; s, i fiindcăRezerva în oricare t, ară este hotărâtă pentru îmbunătăt, iriobs, tes, ti, iar nu pentru îmbogăt, iri particulare, Obs, tea cereca: „Banii de rezervă să fie întrebuint, at, i în formarea uneibănci de scomt pentru înlesnirea negot, ului t, ării“.

19. Fiindcă până acum hrana Obs, tii de prin târguri afost speculată de oamenii ocârmuirii, de ispravnici s, i deagi, care, având puterea în mâinile lor, au fost volnici de-aface tot soiul de abuzuri, spre câs, tigul lor particular; s, i fi-indcă prin îngăduirea acelor neorânduieli din partea ocâr-muirii, locuitorii târgurilor au fost totdeauna nedreptăt, it, iObs, tea, spre a opri asemenea abuzuri, cere ca: „HranaObs, tii de prin târguri să fie sub cea mai de aproape îngri-

14

jire a guvernului, pentru de a nu se mai face un mijloc deîmbogăt, ire particulară“.

20. Fiindcă polit, ia este în cea mai mare neorânduială,încât comisarii au ajuns a fi tiranii claselor de jos: s, i fi-indcă soarta arestat, ilor, supusă vroint, elor acelor comisari,înfiorează omenirea, Obs, tea cere: „As, ezarea polit, iei peprincipii omenes, ti în privint, a nenorocit, ilor arestat, i“. 4

21. Fiindcă guvernul, călcând legile, a îndrăznit a pe-depsi fără a-i judeca pe tot, i cât, i s-au cercat a manifestaîn public dorint, ele lor de îmbunătăt, iri obs, tes, ti; s, i fiindcăa îndrăznit a se arăta atât de arbitrar în actele sale, pânăs, i de a ridica drepturile politice ale unor din boieri, pre-cum se dovedes, te prin publicarea în Buletin a ridicăriidrepturilor politice ale hatmanului Alecu Aslan5 s, i ale dluiMoldovanu, Obs, tea cere: „Liberarea tuturor arestat, ilorcivili s, i militari în pricini politices, ti s, i reîntoarcerea drep-turilor politice acelora căror li s-au ridicat nedrept pentruasemenea pricini“.

22. Fiindcă s-au văzut multe pilde de scoatere din slu-jbă a amploiat, ilor vrednici s, i cinstit, i, care nu au vroit afi instrumente oarbe ale nedreptăt, ilor ocârmuirii — pre-cum se dovedes, te prin depărtarea din postul de prezidenta domnului Panu (pentru că acesta a ales deputat pe dl Las-car Rosetti); precum se dovedes, te prin o mult, ime de altepilde cunoscute de tot, i; s, i fiindcă aseminea nelegiuri suntmenite a stinge simt, irile de cinste din inimile amploiat, ilorcare se t, in cu slujba, Obs, tea cere: „Nestrămutarea din pos-

4Aces, ti nenorocit, i, bătut, i s, i schingiuit, i ca în vremile cele mai bar-bare, mor de foame s, i de neîngrijire în întunericul temnit, elor [V. A.]

5Hatm. Alecu Aslan fără a avea altă vinovăt, ie decât pentru ca avroit a se alege deputat la Bacău, în contra poruncii stăpânirii, s, i făr-afi nicidecum judecat potrivit Reglementului, i s-au ridicat drepturilepolitice [V. A.]

15

turi a amploiat, ilor vrednici s, i cinstit, i s, i înaintarea lor înposturi mai înalte potrivit meritelor s, i cuprinsului Regle-mentului“. Totodată spre a pune pe amploiat, i în stare dea nu fi silit, i să primească mită de la împricinat, i, Obs, teacere: „Sporirea lefurilor amploiat, ilor pentru de a le înlesnimijloace de viet, uire cinstită s, i neatârnată“.

23. Asemenea, spre contenirea abuzurilor ce s-au in-trodus în administrat, ie, Obs, tea cere: „Ca tot, i amploiat, iisă fie răspunzători pentru faptele lor în lucrările slujbelorce le vor fi încredint, ate“.

24. Fiindcă, din lipsa unei bănci nat, ionale, toată în-lesnirea bănească a negot, ului se află în mâinile zarafi-lor jidovi care speculează cu camete nelegiuite, Obs, tea,spre a dărâma acel sistem de tâlhării ce domnes, te în toatăt, ara sub ochii ocârmuirii, cere: „Înfiint, area unei bancinat, ionale pe cel mai sigur temei“.

25. Fiindcă Codica criminală s, i Procedura cer o re-formă radicală s, i fiindcă sistemul pedepsitor, adică sta-rea ticăloasă a închisorilor, lipsa de hrană îndestulătoarepentru arestat, i, bătăile de biciul călăului pe ulit, e s, i cele-lalte sunt acte ce degradează omenirea în veacul acest decivilizat, ie, Obs, tea cere: „Grabnice reforme de îmbunătăt, iriîn Codica criminală, în Procedură s, i în Sistemul pedepsi-tor“.

26. Fiindcă banii pensiilor, în contra cuprinsului Re-glementului, s-au împărt, it nedrept s, i pe hatâruri s, i fi-indcă multe persoane înavut, ite primesc pensii mari, iarnevoias, ii, care prin slujbele lor au câs, tigat dreptul de aju-tor, sunt nedreptăt, it, i precum se dovedes, te prin pensiilede zece lei pe lună ce sunt hotărâte pentru unii din soldat, iirănit, i în deosebite întâmplări, unde s-au purtat cu vitejie;precum se dovedes, te prin o mult, ime de alte pilde, Obs, tea

16

cere: „Împărt, irea dreaptă a banilor pensiilor s, i îndrepta-rea abuzurilor ce s-au introdus în împărt, irea acelor bani“.

27. Fiindcă, după cuprinsul Reglementului, ofisuriledomnes, ti nu pot avea putere pravilicească pân-a nu fi su-puse cercetării obs, tes, tii Adunări s, i fiindcă Mihail Sturzade mai mult, i ani sloboade necontenit ofisuri s, i le pune înlucrare, ca s, i când Moldova nu ar fi o t, ară constitut, ională,ci o monarhie absolută Obs, tea, dorind contenirea de ase-mene călcări în drepturile Patriei sale, cere ca: „Ofisurileslobozite până acum de ocârmuire în ramurile judecăto-resc s, i administrativ să se supuie voturilor obs, tes, tii Adu-nări, s, i pe viitor să se contenească de a se slobozi asemeneaofisuri fără de a fi cercetate de Adunare“.

28. Fiindcă sfânta Dreptate trebuie să domnească la lu-mina soarelui s, i, în urmare, fiindcă lucrările judecătores, titrebuie să nu se facă în taină, Obs, tea cere ca: „Seant, eletribunalelor să fie publice“.

29. Fiindcă după Reglement tot, i românii au dreptulde a fi fat, ă la lucrările obs, tes, tii Adunări, lucrări ce pri-vesc însăs, i soarta lor, s, i fiindcă stăpânirea a cercat în maimulte rânduri a opri publicului intrarea în sala Camerei,Obs, tea cere ca: „Seant, ele obs, tes, tii Adunări să fie publice“.Totodată, potrivit Reglementului, cere ca: „T, inerea buneiorânduieli în sânul Camerei să atârne de aceasta însăs, i,iar nu de vornicia de aprozi“.

30. Fiindcă obs, teasca Adunare este reprezentat, ia nat, ieis, i are de sfântă îndatorire întemeierea fericirilor Patrieis, i sprijinirea drepturilor fiecărui român, Obs, tea cere ca:„Tot pământeanul să aibă dreptul de a adresa jalbă obs, tes, tiiAdunări“ (spre a putea găsi ocrotire împotriva nedreptăt, ilorce ar pătimi din partea stăpânirii).

31. Fiindcă prin împărt, ire de posturi, de ranguri s, i

17

de răsplătiri bănes, ti la deputat, i, domnul are mijloace dea-s, i forma o majoritate favoritoare intereselor sale s, i vă-tămătoare intereselor t, ării, precum se poate dovedi prinactele Camerelor trecute care, fără nici un drept, au hă-răzit lui Mihail Sturza banii pos, linei s, i ai rezervei, s, i care,mărindu-i lista civilă, i-au mai încuviint, at încă a lua dinVisterie suma de aproape de 40.000 galbeni, sub cuvântde chirie de palat, Obs, tea, spre a pune stavilă corumperiideputat, ilor, cere ca: „Deputat, ii să nu poată fi în slujbă s, isă nu poată primi nici ranguri, nici răsplătire bănească învremea deputăt, iei lor“.

32. Fiindcă chipurile întrebuint, ate de ocârmuire înalegerea deputat, ilor obs, tes, tii Adunări de acum au fost cutotul ilegale s, i împrotiva glăsuirii Reglementului, adică:fiindcă Mihail Sturza a trimis în t, inuturi pe dl visternic s, ipe dl postelnic ca să înfluent, eze voturile alegătorilor prinîmpărt, ire de bani, de posturi s, i de decreturi; s, i fiindcăafară de aceste mijloace de corumpere a mai întrebuint, atîncă s, i îngrozirea, trimit, ând la Bacău pe dl aga din Ias, i6

cu arnăut, i s, i pompieri înarmat, i, ca să fie fat, ă la alegere; s, ifiindcă fără nici o dreptate Mihail Sturza a depărtat dinsânul Camerei pe dl Lascar Rosetti, deputatul Hus, ului,s, i a numit de la sine pe altul în loc; s, i fiindcă o asemeneAdunare alcătuită prin chipuri arbitrare s, i nelegiuite nuinsuflă nici o încredere t, ării, Obs, tea cere: „Desfiint, areaacestei Camere (ce nu poate exista, după Reglement fiindilegală) s, i înjghebarea unei noi Adunări, fară nici o înrâu-rire asupra alegătorilor din partea guvernului, pentru caaceasta să fie adevărata reprezentat, ie a nat, iei s, i adevărataînchezăs, uire a fericirii Patriei“.

33. Fiindcă până acum articolul 57 din Reglement a

6Toderit, ă Ghica [V. A.]

18

fost nebăgat în seamă, Obs, tea cere ca: „În puterea aceluiarticol, Camera să aibă dreptul de-a face domnului punereînainte a tot felul de lucru privitor la folosul obs, tesc“.

34. Fiindcă Mihail Sturza, urmând sistemului său dedărâmare a nat, iei, a căutat a opri dezvoltarea inteligent, ei,spre a t, inea pe popor în întunecime; s, i fiindcă de când s-asuit pe tron, el a înădus, it orice încercare de propăs, ire prinînfiint, area unei cenzuri aspre s, i despotice (de care nicise pomenes, te în Reglement) s, i prin închiderea arbitrarăa celor mai bune foi publice, precum Alăuta românească,Dacia literară s, i Propăsirea7, Obs, tea, dorind luminareapoporului s, i înflorirea literaturii românes, ti, cere: „Ridica-rea cenzurii în privirea tuturor trebilor s, i a intereselor dinlăuntrul tării“. S, i aceasta pentru ca pe viitor toate actelece s-ar face împotriva legilor să fie supuse publicităt, ii, iarnu să rămână ascunse s, i necenzurate de Obs, te.

35. Fiindcă înarmarea arnăut, ilor de către stăpânire aarătat vederat t, ării întregi care sunt simt, irile adevărate alepărintelui Moldovei, Mihail Sturza, pentru obs, te s, i fiindcăsemet, ia unei asemenea măsuri dus, mănes, ti a îngrijit petot, i locuitorii atât pentru vremea de fat, ă, cât s, i pentru vii-tor, Obs, tea, spre a se pune în stare de apărare a averilor s, ia viet, ii, cere: „Înformarea grabnică a unei garde cetăt, eneprin toate târgurile tării, alcătuită atât de români, cât s, ide străini proprietari“.

Acestea sunt, frat, ilor, cererile Obs, tii pentru folosul s, isigurant, a Patriei; judecat, i acum, în cuget curat, care a fostdus, manul vostru? Obs, tea, ce le-a propus domnului, sauMihail Sturza, care nu a vroit să le încuviint, eze?

După săvârs, irea redact, iei acestor articole, lucrate în

7Asemene s, i Foaia de Transilvania a fost oprită de a mai intra înt, ară [V. A.]

19

grabă, pentru că stăpânirea amenint, a adunările Obs, tii,s-a făcut citirea lor în fat, a unui mare număr de boieriînsemnat, i, de negut, ători s, i de străini adunat, i în sala logo-fătului Costache Sturza s, i încuviint, ându-se ele de cătretot, i, cu tot, ii au cerut să adauge iscăliturile lor la iscăliturilemădulărilor comitetului. Peste 800 de nume s-au subscrispân-în seară s, i au întărit valoarea acelei lucrări. Însus, ipreasfint, ia-sa mitropolitul Moldovei a consfint, it prin asa iscălitură dreptele cereri ale Obs, tii8. A doua zi, comite-tul a împărtăs, it ministrului copie de articolele pomenite,pentru ca să o arate domnului, nădăjduind că domnul s-art, inea de făgăduint, a ce dase de a împlini dorint, ele popo-rului. Însă Mihail Sturza, care acum îs, i pregătise puterilearmate bizuindu-se în oarecare notă a Rusiei atingătoarede Principatele Dunării, îs, i azvârle deodată masca de pă-rinte al Patriei s, i deodată s-arată în toată furia sa. Ura luiasupra bunilor patriot, i, at, ât, ată prin reclamat, iile drepteale nat, iei, se trezes, te mai înveninată decât oricând! Stă-pânit de interesul său particular, temându-se de a pierdemijloacele sale de îmbogăt, ire prin încuviint, area acelor 35de puncturi, s, i mai cu seamă îngrozindu-se la ideea de a fisilit prin o nouă Cameră să deie socoteală de tot, i banii t, ăriiîn vreme de 14 ani, Mihail Sturza se face surd la plângerilePatriei sale, dispret, uies, te cererile ei s, i porunces, te fiilorsăi, beizadelile Dimitrie s, i Grigore, să pornească milit, iaasupra Obs, tii, oriunde ar găsi-o adunată! Părintele Pa-triei, făr-a se îngriji de ideea războaielor civile, porunces, teuciderea între frat, i de acelas, i sânge, de acelas, i nume, deaceeas, i lege!

8Am auzit că vreo cât, iva din acei ce au iscălit în hârtia Obs, tii s-audus de s, i-au cerut iertare de la vodă, zicând că au fost silit, i să iscălească.Nenorocit, i acei care s, i-au pătat numele familiei prin asemenea faptăînjositoare s, i prin o minciună atât de ticăloasă! [V. A.]

20

Odată cu această poruncă, el fuge de la palat, se în-chide în cazarmă, s, i acolo, at, ât, ând soldat, ii prin băuturi îm-bătătoare s, i prin răstălmăcirea punctului glăsuitor despregarda cetăt, eană; făcându-i să creadă că Obs, tea vroies, te sădesfiint, eze milit, ia prin formarea acelei gărzi; îns, elându-icu tot soiul de clevetiri împrotiva acelor ce vroiau binelelor, îi repede asupră-le ca asupra unei bande de hot, i răz-vrătitori.

S, ase sute de soldat, i, întovărăs, it, i de pompieri cu to-poare, de arnăut, i înarmat, i s, i de un tun, se pornesc subcomanda beizadelelor, merg de calcă casa logofăt. Costa-che Sturza s, i, negăsind acolo decât pe stăpânii casei, seînaintează spre locuint, a dlui Aleco Mavrocordat.

În vremea aceasta, un mic număr de persoane, adu-nate la dl Mavrocordat, as, teptau răspunsul ocârmuirii,făr-a avea nici un prepus de măsurile ce se pregăteau lacazarmă; când deodată cât, iva mădulări ai comitetului,întorcându-se de la dl ministru, le spun că vodă nu vroies, tea încuviint, a unele din cele mai drepte cereri ale Obs, tii. Tot-odată soses, te vuietul că milit, ia s-a înarmat s, i s-a pornitdin cazarmă!

La aflarea acestor ves, ti o indignare grozavă pătrundepe tot, i. Tot, i într-un glas strigă: „La arme, frat, ilor! vodăne-a îns, elat! Vodă vrea să ne omoare! La arme, la arme, săne apărăm viat, a¡‘ Dar pân-a nu apuca încă de a se pune înstare de apărare, milit, ia soses, te s, i, urmând poruncilor luibeizade Grigore, se aruncă asupra tinerilor neînarmat, i cegăses, te în casa lui Mavrocordat s, i, măcar ca aces, tia strigăla soldat, i: „Frat, ilor! noi vrem binele vostru! noi suntemfrat, ii vos, tri¡‘, soldat, ii turbat, i îi lovesc cu straturile s, i cubaionetele pus, tilor, rănesc vreo cât, iva din ei, îi leagă ca penis, te hot, i s, i îi duc la cazarmă, după ce au sfărâmat toate

21

mobilele din casă!9

După această izbândă în care s, efii milit, iei au câs, tigathula lumii prin cruzimea poruncilor lor, oamenii polit, iei,comenduit, i de aga, s, i soldat, ii cu arnăut, ii, comenduit, i debeizade Grigore încep a se abate ca cete de hot, i pe la bir-turi s, i pe la casele boierilor, strică us, ile, sfarmă mobilele,pradă lucrurile s, i leagă pe tot, i cât, i găsesc înlăuntru. Târ-gul întreg este luat în asalt de bande de slujitori bet, i s, ide arnăut, i aprins, i de dorul prădăciunii. Casa cneazuluiGheorghe Cantacuzino este călcată noaptea, des, i stăpânulcasei este sudit rusesc. Armele cneazului, ceasornice depret, s, i alte, tot ce se găses, te sub mâinile arnăut, ilor esteprădat.

— Casa Rosettes, tilor este călcată s, i tuspatru frat, iiarestat, i s, i închis, i la cazarmă. Casele lui Neculai Docan, alogofăt. Lupu Bals, , a lui Harnav s, i alte multe sunt călcatefără sfială; s, i într-o singură noapte peste 200 de oamenisunt prins, i, legat, i s, i aruncat, i în închisori. Iar 13 din tineriicei mai însemnat, i din Moldova sunt legat, i în cărut, e depos, tă s, i dus, i la Galat, i, făr-a li se da nici apă măcar într-undrum de 14 pos, te, făr-a li se da nici mantale de coperit, sprea fi ferit, i de răceala nopt, ii!10 De la cazarma din Galat, i eisunt transportat, i la cetatea Măcin de pe malul drept al Du-nării, fără să fi fost nici judecat, i, nici osândit, i de vreun tri-bunal după pravilele t, ării. — Cât pentru ceilalt, i nenorocit, ide prin temnit, ele Ias, ului, numai ei s, i Mihail Sturza, s, i

9Tinerii maltratat, i în casa lui Mavrocordat fac parte din cele maibune familii s, i sunt anume: A. Muruzi, A. Cuza, Iorgu Sturza, Romalo,Filipescu, A. Catargiu, Nicu Catargiu, A. Mavrocordat, D. Cuza s, i alt, ii[V. A.]

10Aces, tia sunt Alecu Moruzi, Lascar Rosetti, Raducanu Rosetti,Dimitrie Rosetti, Alecu Cuza, Romalo, M. Epureanu, Moldovanu, N.Catargiu, Filipescu, V. Cantacuzin, P. Bals, s, i S. Miclescu [V. A.]

22

Dumnezeu s, tiu ce necazuri au pătimit, ce pedepse au su-ferit s, i suferă încă poate, pentru că au manifestat nobiladorint, ă de îmbunătăt, iri în Patria lor!

Iată, frat, ilor! rezultatul făgăduint, elor lui Mihail Sturza!îns, elăciuni, nelegiuiri, călcări de case, prădăciuni, risipiri,schingiuiri, închideri prin temnit, e, bătăi cu bicele prin în-chisori, exiluri, călcări de drepturi ale tuturor, dispret, uirealegilor t, ării, osânde fără judecată pravilicească, pedepsebarbare împrotiva tuturor as, ezămintelor t, ării noastre! S, iîncă nu-i tot! Mihail Sturza, nemult, umindu-se cu toatejertfele ce au picat de mâinile sale s, i vroind a se dezbăraodată pentru totdeauna de tinerimea t, ării, de acea bandăde răzvrătitori ce avea curaj a protesta împotriva nele-giuirilor ocârmuirii, Mihail Sturza, zic, vroind a seceracu o singură lovitură toată nădejdea Patriei, face liste deproscript, ii s, i le trimite pe la t, inuturi cu porunci aspre deprigonire asupra celor cuprins, i în ele; închide granit, elepentru ca nimeni să nu poată scăpa de zbirii lui, nici săpoată intra în t, ara lor tinerii ce se întorceau din străină-tate11; făgăduies, te pret, uri mari pentru capetele unora dinfrat, ii nos, tri, anume: Costache Moruzi, V. Ghica s, i alt, ii s, itotodată, profitând de groaza obs, tească s, i întrebuint, ândtoate mijloacele de corumpere s, i de amenint, are, adunăprin t, ară iscălituri de mult, umire pentru părinteasca luioblăduire!

Iată, frat, ilor, faptele cu care domnul Moldovei s-a fă-cut răspunzător către Omenire s, i către Dumnezeu. Aces-tea sunt petele nes, terse cu care el s-a acoperit în ochiilumii de fat, ă, s, i ai viitorimii!

Acum Mihail Sturza triumfează, căci a ajuns la scopul

11Sunt porunci înadins pentru tinerimea din Paris ca să-i opreascăintrarea în Moldova [V. A.]

23

său! Tinerimea, nădejdea t, ării, este proscrisă! Patriot, iicei mai vrednici sunt depărtat, i de la sânul Patriei, încâtcei dintre dâns, ii care sunt încă pe loc au rămas fără ajutors, i fără putere! Acum domnul Moldovei triumfează, căciMoldova poartă doliul copiilor săi! Frat, ilor români dintoată România!

Voi, locuitorilor săteni din Moldova, ale căror drepturiau fost dispret, uite de acel ce se numes, te Părintele Vostru;

Voi, negut, ătorilor, care at, i fost jignit, i în intereselevoastre prin pusteirea capitalei;

Voi, boierilor, care at, i câs, tigat cinstirea lumii întregi,sprijinind drepturile poporului;

Voi tot, i care vă jelit, i frat, ii, părint, ii, rudele s, i copiiidepărtat, i de la sânurile voastre prin tirania ocârmuirii;

Venit, i să unim cu tot, ii glasurile noastre s, i să protes-tăm împotriva lui Mihail Sturza! Să protestăm în numelefrat, ilor nos, tri, care au fost s, i sunt încă pedepsit, i prin în-chisori s, i exiluri, fără de a fi fost judecat, i! — în numelePatriei noastre ce este în agonie! — în numele Omeniriibatjocorite! în numele lui Dumnezeu care ne prives, te!

Venit, i să unim cu tot, ii glasurile noastre s, i să le înălt, ămla ceruri, pentru ca să se coboare în Patria noastră SfântaDreptate, ce judecă pe cei răi s, i îi supune la pedepse înfricos, atespre a-i face pilde de îngrozire omenirii în toate veacurile!

VASILE ALECSANDRI(Mădular al comitetului ales de Obs, te pentru redact, ia

cererilor sale.)Mai – 1848

24

Extract din istoria misiilor mele politice

Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora

Sunt acum nouăsprezece ani, un mare entuziasm înflăcă-rase inimile românilor!

Cuvântul magic de unire răsuna în toate gurile. HoraUnirii se cânta, se dansa de poporul întreg s, i fiecare omîs, i uitase nevoile pentru ca să se îngâne voios cu sperărileunui viitor plin de ademeniri. Eu însumi, părăsind câmpulînflorit al literaturii s, i aruncându-mă în torentul ideilorpolitice, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu mi-nisterial s, i o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtiioficiale, de memuare, de note consulare etc., etc.

Voturile unanime ale Camerelor din Ias, i s, i din Bucures, tiînălt, ând pe tronurile Moldovei s, i Valachiei pe colonelulAlexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviint, ă a trimiteCabinetelor europene acea memorabilă declarat, ie princare zice că: „des, i pe tronurile Principatelor-Unite el eragata a depune ambele sale coroane pe fruntea unui Prin-cipe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorint, elenat, iei române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul1858".

S, apte exemplare din acest document istoric fură sub-scrise de Domnitor s, i expediate Puterilor semnatare tra-tatului de Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număraîntre persoanele însărcinate de a le duce la destinat, ia lors, i îmi adresă oficial următoarea scrisoare:

„Domnule ministru, Trebuint, a cerând ca să trimitemo persoană de încredere spre a transmite diverse depes, eimportante înaltelor curt, i a Frant, ei, a Marii Britanii s, i aSardiniei, am găsit de cuviint, ă a-t, i încredint, a o asemeneamisie delicată. Făcându-t, i dar cunoscut această deciziea noastră, te rog sa te pregătes, ti a pleca îndată, după cevei primi instruct, iile noastre. Dumnezeu să te t, ie în a sasfântă pază.

ALEXANDRU IOAN“.Înstruct, iile ce-mi dete Domnitorul se cuprindeau în

aceste singure cuvinte ce-mi zise la momentul porniriimele: „Du-te s, i fă cum te-or povăt, ui inima s, i cons, tiint, a¡‘

Apoi îmi mai încredint, ă două scrisori, una către împă-ratul Napoleon s, i alta către contele Walewski, ministrulafacerilor străine al Frant, ei, pe lângă epistolele adresatecontelui Cavour s, i lordului Malmersbury.

Astfel dar, înfăs, urat în haina serioasă a diplomat, iei,am plecat în misie politică la Paris, la Londra s, i la Turinpe la începutul lui februarie 1859.

Moldova, Galit, ia s, i o mare parte din Germania eraualbe de zăpadă, gerul foarte aspru, drumurile troienite,multe poduri dărâmate de sloiuri, calea foarte grea subtoate privirile, însă avântul patriotic ce-mi aprinsese sufle-tul făcu să nesocotesc viforii iernii, să înving toate greutăt, ilecălătoriei s, i să sosesc la Paris a s, aptea zi după plecarea meadin Ias, i.

Aveam mult serioasa s, i mult delicata însărcinare de

26

a apăra pe lângă Cabinetele Frant, ei, Engliterei s, i Sardi-niei actele săvârs, ite în Moldova s, i Valachia la începutulanului 1859, precum alegerea de Domn a colonelului Ale-xandru Cuza în aceste două provincii etc., acte care erausă fie discutate în viitoarele conferint, e din Paris. Misieimportantă! răspundere mare s, i spăimântătoare!... Eu,un biet t, ăran de la Dunăre, aveam a mă găsi în contact cucapacităt, ile cele mai recunoscute din Europa! cu oameniicei mai însemnat, i!... Nu dar fără griji mă întrebam devoi putea să mă ridic s, i să mă sust, in la înălt, imea misieimele?... însă găseam o îmbărbătare în tainica s, i deplinaconvingere ce aveam de mult că Dumnezeu t, ine cu româ-nii.

S, i în adevăr, reus, ind atât în Londra, cât s, i în Parismai presus de toate sperările mele, grat, ie bunătăt, ii s, i ma-rinimiei împăratului Napoleon, veni rândul să-mi cercnorocul s, i la Turin.

Am plecat deci din Paris cu drumul de fier a Lionuluis, i mult, umită ordinelor marchizului de Vilamarina, minis-trul plenipotent, iar al Sardiniei pe lângă curtea Frant, ei,am găsit toate înlesnirile în călătoria mea până la Turin.Vames, ii din Savoia m-au lăsat să trec la frontieră fără acerceta bagajul meu s, i, la St. Jean de Norienne, am găsit ocaleas, că de curier ce mă as, tepta ca să mă ducă peste mun-tele Cenis până la Suza. Afară de aceste atent, ii delicate aleguvernului piemontez, am fost întâmpinat la Chamberyde un magistrat care primise ordin să mă întovărăs, eascăde-a lungul Savoiei.

Am sosit la Turin în faptul zilei s, i am tras la hotelulTrompeta, unde mi se pregătise un frumos apartament,s, i am fost acolo întâmpinat de cavalerul Vegezzi Ruscalla,ce avuse bunătate să vie înaintea mea la acea oră matinală.

27

Dl Ruscalla este unul din acei oameni privilegiat, i a cărortineret, e sufletească se conservă până la cele mai adâncibătrânet, e. Des, i părul său e cărunt, figura sa e vie, inteli-gentă, mis, cătoare ca o figură de june conspirator italian,căci ea exprimă pornirile entuziaste ale iubirii de patrie.Filolog erudit, el cunoas, te mai multe limbi s, i literaturilelor. Patriot ardent, el visează neîncetat la unirea s, i neatâr-narea Italiei, s, i visurile sale se înalt, ă până la culmea ideiide reînviere a întregii familii latine.

Aceste tendint, e de panlatinism l-au îndemnat a stu-dia dialectele tuturor popoarelor ce se rudesc cu neamulitalian, încât astăzi el e singurul literator din Italia caresă cunoască limba, literatura s, i aspirările românilor, el,prin urmare, a s, i întreprins nobila misie de a le face cunos-cute compatriot, ilor săi. Cercetează toate gazetele, toatepublicat, iile moderne din Italia s, i ori în care vei găsi unarticol politic sau filologic asupra Principatelor noastre, fiiîncredint, at că e scris de Ruscalla. Noi, românii, îi suntemmult datori s, i s-ar cuveni să-l recunoas, tem de cetăt, ean ro-mân, fiind el nu numai unul din cei mai fierbint, i patriot, iai Italiei, dar s, i unul din cei mai devotat, i patriot, i ai Româ-niei.

După o lungă s, i interesantă conversat, ie asupra în-tâmplărilor din Principate s, i din Piemont, amicul meudl Ruscalla mă lăsă să mă odihnesc, făgăduindu-mi că vaîns, tiint, a pe contele Cavour de sosirea mea s, i că va venimai târziu să-mi anunt, e ora audient, ei ce mi se va acorda.

Pe la amiază, dl Vegezzi mă îns, tiint, a că voi fi primitchiar în aceeas, i zi de dl ministru al afacerilor străine, s, idar mă îndreptai spre aripa Palatului regal în care se aflătoate ministerele. Găsii pe Exelent, a Sa într-un mic ca-binet, dinaintea unui birou încărcat de hârtii, expediind

28

ordine s, i telegrame în toate unghiurile Italiei. Cine nucunoas, te astăzi numele acestui om mare, acestui ministrucare prin talentele sale de administrator, prin tactul săupolitic, prin energia sa înt, eleaptă, prin cunos, tint, ele saleîntinse, prin s, tiint, a cumpănirii intereselor Italiei cu aleEuropei, a reus, it a ridica regatul Sardiniei la nivelul state-lor celor mari s, i a îndrepta aspirările italienilor către un t, elunic: Neatârnarea s, i Unirea Italiei! Contele Cavour e destat mijlociu s, i în puterea vârstei. Figura lui rotundă, albă,put, in colorată pe obraz, se luminează de scânteile ochi-lor săi albas, tri, des, i aces, tia stau ascuns, i din dosul unorochelari de aur, s, i se învios, ează prin farmecul zâmbiriisale fine s, i plăcute. Contele mă primi cu o simplitate afec-tuoasă, mă puse lângă dânsul pe canapea, citi scrisoareadomnească ce-i adusesem s, i apoi îmi zise:

— V-as, complimenta bucuros pentru actul patrioticce at, i desăvârs, it în t, ara d-voastră, dacă n-as, s, ti că com-plimentele sunt de prisos unui popor ce se simte mândrus, i fericit de faptele sale. Românii, aces, ti frat, i depărtat, i aiitalienilor, au dat mare probă de patriotism, un exempluadmirabil de Unire, pe care noi, italienii, suntem gata dea-l urma. „Domnule conte, răspunsei, dacă am izbutit arealiza dorint, a noastră seculară, această reus, ire o dato-răm în parte s, i Excelent, ei Voastre, care at, i apărat cu atâtacăldură drepturile Principatelor la Congresul din Paris.“

— Am făcut, apărându-le, un act potrivit cu convin-gerea mea s, i conform intereselor familiei latine, s, i voicontinua aceeas, i politică din toate puterile mele. UnireaPrincipatelor s, i consultarea votului poporului este înce-putul unei ere noi în sistemul politic al Europei. Ele vorpregăti prin triumful lor unirea tuturor italienilor într-unsingur corp, căci astăzi nimeni nu se poate împotrivi ca

29

faptul minunat ce s-a realizat la poalele Carpat, ilor să serealizeze s, i la poalele Alpilor.

„Cu un rege valoros ca Victor Emanoil s, i cu un minis-tru energic ca contele de Cavour, observai, ce nu poateîndeplini o nat, ie inteligentă ca nat, ia italiană¡‘

Contele zâmbi s, i-mi adresă o mult, ime de întrebăriasupra t, ării mele, la care răspunsei cu franchet, e fără aexalta calităt, ile s, i fără a ascunde defectele noastre, căci mise părea că vorbesc nu cu un străin, ci cu un compatriot.Apoi rugai pe dl ministru să grăbească trimiterea unuiconsul sard în Principate s, i să binevoiască a-mi înlesnitransportul a zece mii de pus, ti dăruite nouă de împăratulNapoleon. Contele îmi anunt, ă că a s, i numit în postul dereprezentant al Sardiniei pe cavalerul Strambio s, i îmi pro-mise că va pune la cale nolisarea de vase de comert, pentrutransportul armelor la Galat, i.

„Acum, dnule conte, adăugai, după toate bunătăt, ilece at, i avut pentru noi îmi iau libertatea de a vă adresa oîntrebare foarte serioasă s, i de o mare important, ă pentruPrincipate, la care vă rog să-mi răspundet, i categoric: binesau rău am face dacă am proclama noi îns, ine Unirea defi-nitivă a Moldovei s, i a Valachiei, după ce am ales un singurDomn pentru ele¿‘

Contele îmi răspunse nu, căci, prin o nouă complicat, iepolitică, am compromite actul alegerii de la al cărui succesatârnă viitoarea noastră Unire.

După aceste cuvinte ce se potriveau cu acele ale luiNapoleon, contele trimise ca să invite în cabinetul său pegeneralul Lamarmora, ministrul de război, s, i mă prezentăExcelent, ei Sale, anunt, ându-i totodată că aveam misii dela print, ul Cuza de a mă înfăt, is, a regelui. Generalul, naltde stat, înzestrat cu o figură mart, ială, se ocupa cu o ne-

30

încetată activitate de reorganizarea oastei în prevederealuptelor viitoare pentru independent, a Italiei, s, i era cel maienergic auxiliar al contelui de Cavour, având încredereadeplină a regelui s, i bucurându-se de o mare popularitatece o dobândise în Crimeea. El a fost comandantul micii ar-mate piemonteze care a cooperat la luarea Sevastopolului,împreună cu armatele aliate franceză s, i engleză.

Generalul Lamarmora mă strânse milităres, te de mânăs, i mă îndemnă a merge a doua zi la palat, asigurându-măcă voi fi primit îndată de Maiestatea Sa.

— Mâine, zise el, avem consiliu la regele. Găsit, i-văîn salonul adiutantului de serviciu când vom ies, i de laMaiestatea Sa, s, i vă voi introduce eu însumi.

„Vă mult, umesc, dnule general, de această amabilitate,răspunsei, s, i totodată vă exprim adânca satisfact, ie ce simtde a vă revedea în ajunul marilor evenimente ce se pregă-tesc.“

— A mă revedea? întrebă generalul cu mirare... Undene-am mai văzut?

— În cartierul general al mares, alului Pelissier.— At, i fost în Crimeea?— Dar, s, i am vizitat lagărul artistic al armatei piemon-

teze.— La ce epocă?— Câteva zile în urma luării Sevastopolului.— Suntem dar cunoscut, i vechi... A revedere în curând

pe un alt câmp de război mult mai important pentru noi,însă până atunci, a revedere la palat.

Mult, umind ambilor minis, tri de buna lor primire, măîntorsei la hotel, unde găsii pe cavalerul Strambio, căruiacontele de Cavour pusese însărcinarea de a-mi înlesni vizi-

31

tarea curiozităt, ilor de Turin, s, i deschiderea lojilor ministe-riale în teatre, etc. Am făcut împreună o lungă primblareprin oras, , admirând fizionomiile vesele, vioaie s, i entuzi-aste ale generat, iei tinere.

Capitala Piemontului este unul din oras, ele cele maiconsiderabile de peste Alpi. As, ezată la poalele acestormunt, i, pe malul stâng al râului Po, ea cuprinde o populat, ieactivă de 180.000 de suflete. Străzile sale sunt drepte, ca-sele nalte, magaziile elegante, însă afară de strada numităPo, care este formată de arcade, toate celelalte străzi nu aunici un sigiliu particular. Turinul e lipsit de monumenteimportante în privirea artei, precum le posedă Genova,Florent, a, Venet, ia, Roma etc., însă el răsuflă un aer de liber-tate ce-i dă o superioritate măreat, ă asupra surorilor lui. Pepiet, e nu se înalt, ă catedrale monumentale precum Domola Milan, Santa Maria de Fiore la Florent, a, San Marco laVenet, ia, San Petro la Roma etc., dar se ridică statui deeroi-martiri ai libertăt, ii nat, ionale. Astfel pe piat, a Caste-llo albes, te la soare o statuie de marmură ce reprezintă,în suvenirul nenorocirilor de la 1848, un ostas, piemontezîn lupta pentru apărarea Italiei s, i pe piat, a San Carlo, ceamai frumoasă s, i mai regulată dintre toate, se-nalt, ă statuiaecvestră de bronz a regelui Emanoil Filibert, lucrată devestitul Marochetti, etc. Palatul regal e o zidire naltă, lip-sită de orice ornamente arhitecturale s, i ridicată în fundulpiet, ei Castello. Apartamentul regelui se găses, te la al doilearând unde duce o scară de piatră, largă s, i măreat, ă. Cea în-tâi cameră în care intri e o sală spat, ioasă s, i destul de goală,ale cărei ferestre dau pe grădina palatului; ea-i ocupatăde servitori în livrea s, i de cât, iva militari de serviciu. Us, adin fund se deschide într-o a doua cameră mică s, i întu-necoasă unde stă adiutantul însărcinat cu introducerea

32

persoanelor ce au audient, e. Aceasta e vecină cu salonulregelui, salon simplu mobilat, îmbrăcat pe peret, i cu stofăde mătase vis, inie. Un singur obiect de artă ornează sa-lonul, dar el merită admirarea privitorilor. E un grup demarmură albă ce reprezintă pe tustrei copiii lui VictorEmanoil jucându-se cu un câine de Terre-Neuve.

Nu as, teptai mult în camera adiutantului, a doua zicând mă dusei la palat, s, i văzui pe minis, trii care t, inuserăconsiliu cu regele. Generalul Lamarmora, zărindu-mă,veni să-mi deie mâna, apoi îmi zise să intru în cabinetulMaiestăt, ii Sale. Trecui prin salon s, i găsii pe Victor Ema-noil în picioare, purtând haine civile de culoare neagră,însă având un aer militar s, i cavaleresc foarte impozant.Regele e nalt, are forme erculane, ochii semet, i s, i pătrun-zători s, i o figură căreia mustăt, ile sale stufoase s, i răsucitedau un caracter de nobilă s, i energică bărbăt, ie.

Mă închinai respectuos dinaintea Maiestăt, ii Sale.— Bine ai venit, domnul meu!... îmi zise regele cu glas

puternic. Ce face print, ul Cuza?„Măria Sa, răspunsei, depune omagiile sale la picioa-

rele tronului Maiestăt, ii Voastre s, i as, teaptă cu încrederecontinuarea generoaselor sentimente ale M. Voastre pen-tru Principatele Române.“

— Are dreptate print, ul, căci am stimă s, i simpatie pen-tru nat, ia română. „Nat, ia română presimte această simpa-tie, Sire, s, i prives, te în persoana Maiest. Voastre pe s, efulfamiliei latine, din care face s, i ea parte.“

— Nu am putut încă face nimică pentru dânsa, dar amsperare în Dumnezeu s, i în poporul italian că în curândvoi îndeplini ceea ce părintele meu a cercat la 1848. Atunciam fost nenorocit, i, însă nenorocirile noastre au dat uncaracter sacru cauzei Italiei.

33

„Această sfântă cauză, Sire, va triumfa, credem noi,românii, pentru că are pentru succesul ei spada Maiestăt, iiVoastre s, i simpatiile nat, iei franceze.“

— Ai văzut pe împăratul la Paris? întrebă regele, dupăo scurtă tăcere.

„Am avut onorul a fi primit de două ori de MaiestateaSa“, răspunsei.

— Crezi că Frant, a va veni în ajutorul Piemontului dacăacesta ar începe ostilităt, ile? „Opinia publică, Sire, estepentru participarea Frant, ei în favoarea Italiei.“

— Oricum să fie, replică regele, punând o mână îns, old, eu nu voi da înapoi vis-à-vis de Austria; s, i chiar de-oifi părăsit de ajutorul Frant, ei, voi t, inea lupta singur, cuarmata mea. Poporul sard e brav s, i deprins cu războiul.Am astăzi o sută de mii de ostas, i, s, i, de va fi nevoie, alt, i osută de mii vor alerga la un semn al meu, ca să ia rând substeagul patriei.

Rostind aceste cuvinte, figura lui Victor Emanoil seluminase de acea sublimă flacără a entuziasmului ce in-spiră sufletelor viteze simt, irea amorului de patrie. În acelmoment geniul său părea a pătrunde misterele viitoruluis, i a întrevedea realizarea glorioaselor aspirări ale Italiei.

„Sire! zisei în admirarea ce-mi inspira regele, Provident, aajută inimilor mari. Cauza Italiei va triumfa, căci întreagaItalie va răspunde la apelul Maiestăt, ii Voastre. Nat, ia ita-liană s, tie acum unde merge, căci ea s, tie cine o conduce.În scurtul timp de când mă aflu aice, am observat în fi-zionomia poporului un aer de convingere s, i de hotărâreenergică care îmi probează că ora luptei a sunat. Tot italia-nul astăzi pare convins de triumful principiului mântuitoral independent, ei s, i pare gata a reîncepe lupta de la 1848,ca să răzbune pe părintele Maiestăt, ii Voastre.“

34

— As, a este s, i as, a va fi! replică regele cu glasul răsu-nător. După aceste cuvinte, Victor Emanoil se informăde starea spiritelor în Ungaria s, i în Principate, apoi măconcedie zicându-mi:

— Arată complimentele mele afectuoase print, ului Cuzas, i spune-i din parte-mi că toate s, colile civile s, i militaredin regatul meu sunt deschise pentru români, care vorfi primit, i ca nis, te frat, i! Mă închinai profund s, i ies, ii en-tuziasmat de caracterul eroic al regelui. Cuvintele salerăsunară puternic în mintea mea, ca nis, te profet, ii de marievenimente. Ce se va întâmpla oare în viitor? Dumne-zeu singur o s, tie! Tot ce se poate prevedea este că de seva începe lupta cu Austria, Piemontul, condus de VictorEmanoil, va s, ti a face minuni de vitejie, spre a răzbunasuvenirul amar al catastrofei de la Novara.

Napoleon III - Trei audient, e la Palatul Tiuilleriilor

(1859)

I

Îndată după sosirea mea în capitala Frant, ei (februarie1859) cerui audient, ă de la dl ministru afacerilor străine,contele Walewski, s, i a doua zi mă prezentai la palatul mi-nisterial ce se ridică pe malul stâng al Senei. Us, ierii măintroduseră într-un mare salon ornat cu tot luxul palatelorregale: mobile aurite s, i îmbrăcate cu catifea ros, ie, perdelelungi de stofă de Lyon cu torsade de fir, bronzuri artis-tice as, ezate pe cămine de marmură albă, covoare groaseîmpestrit, ate cu diferite desenuri etc., etc. Iar dintre toate

35

ornamentele acelui salon de primire cele mai demne deadmirare sunt portretele împăratului Napoleon s, i al împă-rătesei Eugenia, lucrate de celebrii pictori Winterhalter s, iDiubiuf; tablouri minunate în privirea artei s, i a semănării!Ele au totodată meritul de a reprezenta, unul, maiestateaimperială îmblânzită prin expresia de bunătate a figuriilui Napoleon, s, i celălalt, prestigiul împărătesc strălucindde tot farmecul frumuset, ii încoronate.

Un us, ier veni să-mi anunt, e că Excelent, a Sa dnul minis-tru mă as, tepta în cabinetul său. Intrai dar în acel sanctuaratât de important unde astăzi se înnoadă s, i se deznoadăfirurile încâlcite ale politicii europene s, i mă găsii în fat, acontelui Walewski. Excelent, a Sa mă primi cu multă amabi-litate s, i se puse a citi scrisoarea ce-i adusesem de la print, ulCuza; apoi îmi zise:

— Sentimentele de abnegare ale Domnului român me-rită toată lauda, însă ele nu pot simplifica chestia Principa-telor. Este de netăgăduit că actul alegerii sale, săvârs, it deromâni, e de natură a recomanda patriotismul lor, dar toto-dată el e s, i de natură a produce grele complicări în politicaOrientului. S, tit, i prea bine, domnul meu, câte dificultăt, iau avut a întâmpina guvernul Maiestăt, ii Sale împăratu-lui în sânul Congresului din Paris, prin urmare vă estenegres, it cunoscut că Turcia s, i Austria sunt împotivitoareUnirii Principatelor, că Englitera sprijină sistematic po-litica Turciei, că Prusia nu are nici un interes de a fi fa-vorabilă dorint, ei românilor; cât pentru Rusia, cred că numai avet, i nici o îndoială despre caracterul politicii sale înprivirea d-voastră.

— As, a este, domnule conte, răspunsei; însă oricât demari împotriviri poate găsi chestia românilor în unelecabinete ale Europei, noi nu pierdem curajul, încât vom fi

36

siguri că Excelent, a Voastră va sust, ine interesele noastreîn conferint, ele ce au a se deschide în curând, precum le-asust, inut s, i în Congresul trecut.

— Dar ce poate face Frant, a singură în contra Turciei,Austriei, Engliterei s, i celorlalte puteri?

— Frant, a, domnule conte, e mai puternică astăzi decâtpoate se crede însăs, i. Ea poate arunca în cumpăna politiciieuropene o greutate nemăsurată, numele lui Napoleon.

— As, a este; însă mărturises, te, domnul meu, că ac-tul alegerii colonelului Cuza este cam abătut din caleaConvent, iei.

— Mărturisesc orice vet, i voi, domnule ministru, încâtvoi fi încredint, at de sprijinul Excelent, ei Voastre... Acel act,des, i considerat ca rebel Convent, iei, are avantajul de a nedeschide calea Unirii, prevăzută de însăs, i Convent, ie, s, idar noi credem că am făcut un act conform cu spiritul ei s, ichiar cu politica Frant, ei. Credint, a noastră nestrămutatăeste că Frant, a nu ne va părăsi, căci ea nu va voi a lăsaneîndeplinit dorul de renas, tere al unui popor întreg, unpopor de vit, ă latină ce se rudes, te cu marele popor francez.

— Nu pierdet, i din vedere că Frant, a e singură.— Singură, însă în capul celorlalte puteri. Dacă ea va

recunoas, te actul alegerii print, ului Cuza, Europa va imitamărinimia sa. Contele Walewski începu a râde s, i observăcă popoarele tinere nu se îndoiesc de nimica.

— Ferice de dânsele, răspunsei, căci izvorul faptelormari este credint, a! După o scurtă tăcere contele mă în-trebă, cătând drept în ochii mei, dacă este adevărat căambele Principate doresc deopotrivă unirea lor într-unsingur stat?

— Adevărat — răspunsei în deplină convingere.— Adevărat e că alegerea domnitorului atât în Mol-

37

dova, cât s, i în Valachia a rezultat din voint, a unanimă aCamerelor, iar nu din vreo înrâurire ocultă, exercitată asu-pra deputat, ilor?

— Adevărat!— Însă precât s, tiu, în timpul alegerii erau mai mult, i

pretendent, i la tron.— Acei pretendent, i au cercat a se pune în iveală, dar

ei nu reprezentau decât ambit, ia lor personală, s, i nat, ia erasătulă, dezgustată chiar de asemenea ambit, ii egoiste. Eaaspira la încoronarea unui principe mântuitor, iar nu lasimpla înălt, are a unui om. De aceea, când a sunat oraalegerii, tot, i deputat, ii au fost animat, i de adevăratul pa-triotism s, i s-au arătat demni de mandatul lor.

— Domnul actual era s, eful unui partid politic până anu fi ales?

— Nicidecum; el era simplu soldat în rangurile parti-dului nat, ional, ca noi tot, i.

— S, i credet, i că reprezintă în cons, tiint, ă principiile pen-tru care v-at, i luptat cu atâta energie? Credet, i că va respectaConvent, ia?

— O credem. Contele se puse a gândi. Eu îl priveamcu luare-aminte, cercând a ghici impresia produsă de răs-punsurile mele, însă nu putui descoperi nimica.

— Domnule conte, zisei sculându-mă de pe scaun,dat, i-mi voie a vă adresa o întrebare: În urma convorbiriice am avut onorul a t, inea cu Excelent, a Voastră, putem noi,românii, avea sperare în sprijinul Ei pentru actul alegeriisăvârs, ite în Principate?

— Aceasta, răspunse contele zâmbind, atârnă de laîmpăratul.

— Prea bine: putea-voi dar să am onorul de a vedea peMaiestatea Sa?

38

— Avet, i vreo scrisoare pentru Ea?— Am s, i scrisoare din partea Domnului Cuza, s, i însăr-

cinare de a prezenta verbal omagiile sale respectuoase.— E greu de a fi prezentat împăratului în zilele acestea,

îmi observă contele, căci Maiestatea Sa e foarte ocupată,s, i nu cred să fii primit înainte de 15 zile.

— Voi as, tepta până când Maiestatea Sa va putea dis-pune de câteva minute în favoarea mea; tot ce vă rog însă,dle ministru, este să avet, i bunătate de a spune împăratuluică sunt venit înadins cu o misie pentru Maiestatea Sa.

— Bucuros. Chiar astăzi l-oi informa despre sosireadvoastră. A revedere, domnul meu.

Ies, ind din cabinetul ministrului, mă simt, ii cuprinsde o tainică grijă. Cu cât îmi repetam convorbirea meacu contele Walewski, mi se părea că adevăratul caracteral ei nu era încurajator. Ministrul se arătase în adevărfoarte amabil, însă nu mai put, in diplomat cu mine, căci seferise de a se lega prin vreo promitere cât de mică. Totulatârnă de la împăratul! îmi zise el drept concluzie... Fie.Mai bine să ai a face cu Dumnezeu decât cu sfint, ii, spuneromânul în înt, elepciunea sa; însă când oare va sosi ziuaaceea fericită în care voi putea aborda geniul încoronatcare t, ine soarta noastră în mâinile sale?...

Mă dusei să fac o primblare la Bois de Boulogne pentruca să-mi alin neastâmpărul s, i mă întorsei la hotel pe lacinci ore. Portarul îmi dete un plic în care găsii următorulbilet:

„Maiestatea Sa împăratul va primi în audientă parti-culară pe dl Alecsandri mâine, la unsprezece ore.

DUCA DE BASSANO.“

39

II

La ora indicată mă prezentai la poarta pavilionului dinmijloc al palatului Tuilleriilor, numit Pavilionul Orologiu-lui.

Sub peristil se aflau cât, iva Cent-gardes, în uniformalor strălucitoare, precum s, i mai mult, i us, ieri, care purtaulant, uri de argint pe deasupra fracurilor negre. Unul dinaces, tia, aflând că aveam o audient, ă la împăratul, mă in-troduse îndată în salonul adiutant, ilor. Aici mă întâmpinăun s, ambelan care, citind cartea mea de vizită, mă invităsă intru în alt salon, cu ferestre mari deschise pe grădinaTiuilleriilor. Acest salon are o însemnătate glorioasă, fiindsanctuarul stindardelor gărzii împărătes, ti.

De-abia mă as, ezasem pe o canapea îmbrăcată cu covorde Gobelini s, i auzii sunând într-o cameră laterală un tim-bru argintiu; s, ambelanul deschise îndată o us, ă mare delemn de mahon s, i în curând veni să mă cheme în numeleîmpăratului.

Inima-mi începu a bate de o mare uimire... Trecui prindouă saloane mici s, i mă găsii în prezent, a lui Napoleon.Maiestatea Sa făcu doi pas, i spre mine, în vreme ce măînchinam, s, i zise cu bunătate:

— Domnule A... am aflat cu mult, umire sosirea d-taleîn Paris. Cred că-mi aduci ves, ti bune din Principate. Gla-sul plin de blândet, e, zâmbetul încurajator, căutătura bi-nevoitoare, care împreunară cuvintele împăratului, ali-nară pe loc neastâmpărul inimii mele. Ca prin un efectmagic ideile mele luară un zbor mai liber s, i mai înalt înatmosfera imperială în care mă găseam, s, i cauza patrieimele, încredint, ată mie, se prezentă atunci înaintea ochilormei în toată mărimea sa.

40

Împăratul luă din mâinile mele scrisoarea autografă aprint, ului Cuza, se puse pe un jilt, de marochin aproape debirou s, i îmi făcu semn să s, ed pe un scaun alături.

În vreme ce Maiestatea Sa citea scrisoarea domnească,eu examinam cu o curiozitate nesăt, ioasă trăsăturile aces-tei figuri măret, e care răspândes, te o lumină atât de glori-oasă în istoria secolului nostru. Napoleon e de stat mijlo-ciu; părul său începe a cărunt, i; tipul obrazului nu seamănăcu acel al mos, ului său Napoleon I, însă are un caracter deenergie însot, ită cu o blândet, e fermecătoare. Fruntea enobilă; ochii albas, tri au o expresie adâncă s, i visătoare; gra-iul e simpatic, convingător s, i îndulcit prin efectul uneizâmbiri amicale care atrage inimile.

Toate persoanele ce trăiesc în contact cu împăratulsunt subjugate de neîncetata bunătate a sufletului său s, i îladorează mai mult decât pe un om încoronat, îl adoreazăca pe un binefăcător, ca pe un părinte. Generozitatea sanu are margini; ea se manifestă la toate cazurile atât înfavorul amicilor dinastiei napoleoniene, cât s, i în ajutorulstrăinilor.

Cabinetul împăratului e simplu mobilat; peret, ii suntacoperit, i cu hărt, i geografice s, i cu portrete de familie. Întreferes, ti, pe o consolă de marmură, este bustul lui Napoleonl, iar pe cămină bustul reginei Hortensia, mama împăra-tului actual. Sfârs, ind citirea scrisorii domnes, ti, împăratulse întoarse spre mine cu un aer de satisfacere s, i zise:

— Simt o mare simpatie pentru nat, ia română s, i pen-tru domnul Cuza, s, i văd cu mult, umire că nu m-am îns, elatcând am judecat cauza Principatelor demnă de sprijinulFrant, ei. Actul patriotic ce at, i desăvârs, it de curând prinînălt, area unui singur om pe ambele tronuri, al Moldoveis, i al Valachiei, tactul politic ce at, i probat săvârs, indu-l îmi

41

dau încredere că meritat, i viitorul la care aspirat, i. Nu-mirămâne decât a vă felicita s, i a vă asigura că ajutorul Frant, ei,că simpatiile mele nu vor lipsi pe calea înt, eleaptă ce at, iapucat. La aceste cuvinte atât de măgulitoare mă simt, iipătruns de o adâncă uimire s, i răspunsei:

— Sire! Cuvintele binevoitoare ale Maiestăt, ii Voastresunt de natură a insufla mândrie sufletelor române. Nu zica mări recunos, tint, a lor, căci românii au un cult entuziastpentru numele Maiestăt, ii Voastre. În t, ara mea, de la micpână la mare, tot, i binecuvântează pe împăratul Frant, ei cape geniul mântuitor al României; s, i chiar în ora când s-asăvârs, it actul alegerii Domnului, o presimt, ire puternicăîndemna pe reprezentant, ii Nat, iei a îndeplini cu toată în-crederea acel act, ca unul ce le părea s, i conform dorint, eiMaiestăt, ii Voastre, s, i avantajos intereselor românes, ti. Îm-păratul zâmbi cu multă bunătate la acest răspuns, aprinseo t, igaretă s, i replică:

— Cunosc simt, irile românilor pentru nat, ia franceză,căci afară de chestia politică ce a contribuit a dezvoltaacele simt, iri, există s, i o legătură de familie între ambelenat, ii. Suntet, i de vit, ă latină, s, i mult, i din d-voastră, chiarprint, ul Cuza, mi se pare, v-at, i făcut studiile în Paris?

— Adevărat, Sire; conformitatea de caracter, de gus-turi s, i de idei cu francezii ne îndeamnă a veni de preferint, ăîn sânul Frant, ei pentru ca să primim lumina civilizat, iei.Print, ul Cuza a fost unul din cei întâi tineri români careau studiat în universităt, ile Parisului.

— Ce vârstă are print, ul?— Patruzeci de ani, Sire.— Pân’ a nu fi ales Domn, era colonel?— Dar, Sire!... S, i acum că a ajuns la cea mai înaltă

pozit, ie în patria sa, ambit, ia sufletului său este de a fi în

42

Orient cel întâi locotenent al Maiestăt, ii Voastre.— Care este starea actuală a Principatelor în privirea

administrat, iei, a finant, elor s, i a puterii armate?— Sire! Principatele se află într-o deplină dezorgani-

zare administrativă în urma deosebitelor guverne provi-zorii ce s-au succedat în timp de doi ani; finant, ele suntreduse la zero, s, i armata regulată, compusă de 10.000 oa-meni, este rău organizată, căci ea se resimte de regimulvechi, s, i rău armată, căci nu are decât pus, ti s, i săbii vechiaduse din Rusia.

— Cum? N-avet, i fonderii de tunuri, fabrici de capsules, i de praf?

— N-avem nimică, Sire; ne găsim săraci de toate, s, ide arme bune, s, i de ofit, eri cu experient, ă. Singura noastrăsperare se reazemă în generozitatea Maiestăt, ii Voastre.Am dori să aducem din Frant, a ofit, eri instructori pentrutoate ramurile artei militare s, i să introducem în oastearomână administrat, ia, disciplina s, i mai cu seamă acelspirit militar care face din armata franceză o armată deeroi.

— Prea bine, răspunse împăratul; aprobez dorint, a ro-mânilor s, i le dăruiesc 10.000 de pus, ti cu capsule. Totodatăle promit a trimite ofit, eri instructori de toată arma, pre-cum s, i oameni speciali pentru înfiint, area fonderiilor s, i fa-bricilor trebuitoare oastei. Mărturisesc că auzind aceastăfăgăduint, ă neas, teptată, nu găsii cuvinte ca să exprim îndeplin simt, irea recunos, tint, ei mele. Uimit, mă închinai întăcere.

— Avet, i ceva artilerie? mă întrebă iar Maiestatea Sa.— Am avut. Sire, vreo câteva tunuri pân’ a nu se aprinde

războiul Orientului; însă când s-au retras rus, ii din Princi-pate, ei au ridicat mica noastră artilerie cu a lor. Pe urmă

43

austriecii, ocupând Principatele, au găsit prilej a vinde gu-vernelor de atunci câteva tunuri vechi, precum s, i o sumăde săbii de pe timpul Mariei Tereza. Napoleon începu arâde s, i adaugă:

— V-as, da s, i două baterii de artilerie, dacă ar fi înles-nire de a le transporta în Principate.

— Sire, răspunsei, guvernul Maiestăt, ii Voastre nu vaavea nici o supărare întru aceasta; eu însumi mă însărci-nez cu transportul armelor.

— Prea bine; ocupă-te deocamdată cu expedit, ia acelor10.000 de pus, ti s, i a munit, iilor lor; eu voi da instruct, iunilenecesare ministerului meu de război. Cât pentru artilerie,vom aviza mai pe urmă.

Împăratul luă condeiul s, i făcu un semn pe o coală dehârtie; apoi urmă întrebările sale:

—- Mi-ai spus că finant, ele d-voastră sunt în proastăstare. N-at, i gândit a face un împrumut în străinătate?

— Sire, pân’ a nu pleca din t, ară, ministrul elabora unproiect de împrumut de 6.000.000 fr. cu gând de a-l su-pune Camerelor; s, i print, ul Cuza m-a însărcinat a cercetadacă un asemenea împrumut s-ar putea efectua aice.

— 6.000.000 numai? Nu cred să poată ajunge o ase-menea sumă la nevoile unei nat, ii care voies, te a renas, te s, ia se organiza. Care sunt garant, iile ce at, i înfăt, is, a pentruasigurarea împrumutului?

— Avem, Sire, mai multe venituri mari ale statului,precum vămile, ocnele, exportul grânelor etc., care suntîn stare a garanta un împrumut mult mai important.

— De este as, a, hotărât, i-vă mai bine a contracta un îm-prumut de 12.000.000 franci, s, i, în cât prives, te înlesnireaefectuării sale, voi vorbi eu însumi cu unul din cei maimari bancheri din Paris, cu Pereire; însă nu uita a scrie

44

îndată print, ului Cuza ca să-t, i trimită o împuternicire lega-lizată pentru a putea începe asemenea negociere, precums, i titlurile garant, iei împrumutului.

— Sire, răspunsei închinându-mă, voi urma întocmaipovăt, uirilor Maiestăt, ii Voastre.

Napoleon mai făcu un semn pe coala de hârtie, aprinseo a doua t, igaretă s, i zise:

— Mi-ai spus iară că armata română se suie numai la10.000 de oameni. Pentru ce acest mic număr de soldat, iîntr-o populat, ie de 4.000.000?

— Pentru că până acum am fost strâns legat, i în fas, eleRegulamentului Organic; cu toate acestea însă, noi am gă-sit chipul de a mări puterea noastră armată prin înfiint, areade deosebite corpuri neregulate, precum dorobant, i, plăies, i,grăniceri, al căror număr se suie la 15.000; încât socotindunii cu alt, ii, avem 25. 000 de oameni purtători de arme.

— Bun soldat e românul? întrebă împăratul.— Precât îmi este iertat a judeca asemenea chestie în

nes, tiint, a mea de artă militară, eu consider, Sire, soldatulromân ca pe unul din cei mai buni din Europa, căci este dis-ciplinat prin însăs, i natura sa, deprins cu toate greutăt, ileviet, ii, cu foamea, cu osteneala, cu căldura, cu gerul, s, i areo aplecare la soldăt, ie. În vremea când rus, ii au organizatcel întâi batalion românesc, ei se minunară astfel de les-nirea tinerilor recrut, i a deprinde mânuirea armelor, câtîi numeau franzuski, adică francezi. Ceea ce le lipses, teostas, ilor români este o organizare înt, eleaptă, o instruct, iemilitară care să des, tepte în sufletul lor acel simt, de demni-tate personală, acel amor fanatic al steagului, care insuflăinimile militarilor francezi s, i îi îndeamnă a face minunide vitejie.

Împăratul mă asculta cu luare-aminte. Mă oprii din

45

zborul entuziasmului ce mă apucase în privirea soldat, ilorromâni s, i a armiei franceze, căci as, fi putut vorbi o orăîntreagă asupra acestui suget.

— Văd cu plăcere, observă Maiestatea Sa, că ai o sin-ceră admirare pentru armia mea.

— Sire, admirarea mea pentru dânsa este as, a de adâncă,că în ochii mei armata este partea cea mai nobilă a nat, iei,adevărata cavalerime din secolul nostru, căci religia sae întemeiată pe cele mai sublime simt, iri: onor, bărbăt, ie,glorie s, i abnegare! Napoleon făcu semn de aprobare s, i,sculându-se de lângă birou, mă invită a mă apropia de-omare hartă geografică întinsă pe peretele din fat, a feres-trelor.

— Vină, îmi zise Maiestatea Sa, de-mi arată configu-rarea provinciilor ocupate de români.

Atunci în vreme de un pătrar de oră debitai un cursîntreg de geografie românească, arătând cu degetul maiîntâi Principatele Unite, apoi Banatul, Transilvania, Buco-vina s, i Basarabia, ce le înconjoară, apoi satele românes, tirăspândite pe malul drept al Dunării, vorbind de omogeni-tatea poporului ce locuies, te aceste părt, i ale Orientului, derodirea pământului, de desimea pădurilor, de bogăt, ia mi-nelor, de tăria Carpat, ilor ca punct strategic, de mult, imearâurilor etc., s, i sfârs, ii, zicând cu un entuziasm bine simt, it:

— Vedet, i, Sire, cât e de întinsă adevărata Românie, s, ice Regat important ar constitui cu ale sale 9.000.000 deromâni, dacă Provident, a ar realiza visul s, i aspirările lor.Pus de o mână puternică în cumpăna politicii moderne, elar hotărî pentru totdeauna solut, ia atât de grea a chestieiOrientului.

Împăratul t, inti ochii săi pătrunzători asupra mea; apoischimbâ nd s, irul convorbirii mă întrebă de am a pleca în

46

curând la Londra?— Cât mai în curând, Sire, răspunsei; căci afară de

misia mea în Englitera, am însărcinare a merge s, i la Turin.— Te îndemn dar, zise Maiestatea Sa, a nu întârzia

nicidecum călătoria d-tale la Londra, căci acolo este ade-văratul câmp al misiei d-tale. Aici ai găsit calea us, oară,fiind politica mea favorabilă chestiei Principatelor; însă laLondra vei găsi oarecare prevent, ii în contra alegerii Dom-nului, ce e considerată ca o călcare a Convent, iei s, i poatechiar ca un act de premeditare în contra integrităt, ii im-periului otoman. Misia d-tale e delicată s, i grea, însă nupierde curajul. Mergi, pân’ a nu pleca, de te sfătuies, te cucontele Walewski, s, i când vei ajunge la Londra, du-te devezi pe ambasadorul meu, Duca de Malakof, care ît, i va dabune povăt, uiri.

— Sire, răspunsei pătruns de atâta bunătate, mă as, teptla mari greutăt, i de înfruntat în Englitera, s, i chiar poatela o tristă neizbândă în negocierile mele, dar bunătateace mi-a arătat Maiestatea Voastră îmi dă curajul a abordaorice lupte, orice împrotiviri. Napoleon îmi făcu onorulneas, teptat de a-mi da mâna, concediindu-mă, s, i replică:

— Cum te-i întoarce din Englitera, să vii la Tiuillerii.Mă închinai cu recunos, tint, ă. Împăratul adăugă:

— Scrie print, ului Cuza că are toată simpatia mea, s, iarată compatriot, ilor d-tale deplina mea satisfacere pentruactul politic ce au desăvârs, it cu patriotism, curaj s, i spirit.

— Sire, replicai cu glasul cam tremurător, deie-mi voieMaiestatea Voastră a depune la picioarele sale mult, umirileromânilor pentru aceste cuvinte atât de încurajatoare s, itotodată a-i expune nedumerirea critică în care ei se gă-sesc. Napoleon îmi făcu semn de a vorbi liber:

— Sire! Suntem un popor tânăr, fără nici o ispită de

47

viat, ă politică, s, i dar precum am fost luminat, i de un ins-tinct provident, ial a face un act ce a atras laudele Maiestăt, iiVoastre, am putea comite s, i gres, eli. Fie generoasă Maies-tatea Voastră s, i binevoiască a ne arăta calea ce trebuie săurmăm. Noi în ora de fat, ă ne găsim în exaltarea izbândei.Am făcut un pas mare, care ne mândres, te s, i ne împingea păs, i tot înainte. Trebuie oare să cedăm acestei pornirientuziaste proclamând Unirea definitivă a Principatelor?Cu un singur cuvânt, cu un semn, Maiest. Voastră ne vaconduce cât de departe sau ne va opri pe loc.

— Nu, răspunse împăratul; nu se cuvine acum deo-dată să facet, i un al doilea pas, căci însas, i Frant, a, des, i văeste favorabilă, nu v-ar putea apăra în contra acuzării decălcare a Convent, iei. Această Convent, ie este un act oficialeuropean, subsemnat de s, apte puteri; el trebuie respectat!În alegerea Domnului, românii au avut spiritul de a profitade o lacună ce există în Convent, ie, nefiind prevăzut cazulnumirii aceluias, i Domn în Principate; însă prin proclama-rea intempestivă a Unirii at, i răsturna deodată tot lucrulCongresului de Paris, s, i atunce chiar eu însumi nu as, maiputea să vă t, in parte. Ceea ce se cuvine să facet, i acum estesă as, teptat, i în linis, te viitoarele Conferint, e s, i să vă ocupat, icu seriozitate de reorganizarea administrativă, financiarăs, i militară a Principatelor. Cătat, i a vă recomanda Europeiprin înt, elepciunea reformelor din lăuntru, precum v-at, irecomandat prin patriotismul de care at, i dat dovadă, s, i văpregătit, i nu a silui evenimentele, ci a profita de cursul lor.

— Sire, întrebai, Maiestatea Voastră îmi permite de ascrie aceste print, ului Cuza?

— Negres, it, răspunse împăratul, s, i-i vet, i adăuga că îlsfătuiesc să păstreze ordinul cel mai deplin în Principate!Pe urmă concediindu-mă cu o zâmbire binevoitoare îmi

48

zise:— A revedere după întoarcerea d-tale din Englitera.

Mă închinai respectuos s, i ies, ii din cabinetul împărătesc,încântat s, i transportat de grat, iozitatea cu care MaiestateaSa mă tratase timp de o oră. Salonul de alături era plinde persoane în cravate albe care as, teptau audient, e de laîmpăratul. Ne salutarăm cu tot, ii, s, i în sfârs, it alergai lafratele meu pentru ca să-l însărcinez cu operat, ia trans-portării armelor. În nime altul nu mă puteam încredemai bine pentru o asemene misie delicată, care reclama ointeligent, ă vie s, i unită cu o mare discret, ie.

A doua zi vizitai, pe contele Walewski, după ordinulîmpăratului. Excelent, a Sa mă povăt, ui de a fi foarte res-trâns în vorbă cu oamenii de stat ai Engliterei s, i de asust, ine alegerea prin argumente doveditoare de respec-tul românilor pentru Convent, ie s, i de a lor credint, ă cătresuzeranitatea Înaltei Port, i; apoi mă asigură că Duca de Ma-lakoff va fi îns, tiint, at prin telegraf de sosirea mea la Londra.As, adar, plecai din Paris seara la opt ore, după ce mai întâiam scris print, ului Cuza toate detailurile audient, ei melela împăratul s, i după ce am stenografiat toate cuvinteleîmpăratului Napoleon, pentru ca să cunoască mai târziuromânii cât de generos s, i de afectuos a fost pentru noiNapoleon III.

III

La întoarcerea mea din Englitera1, unde misia mea avuo reus, ită satisfăcătoare, cerui audient, ă s, i mă prezentaiîndată la palatul Tiuilleriilor după ordinul ce primisemde la împăratul. Napoleon se găsea în cabinetul său îm-

1Detailurile misiei melc la Londra se vor publica mai târziu [V. A.]

49

preună cu mares, alul Vaillant, ministrul de război, s, i măprimi cu bunătatea sa obis, nuită, mă onoră cu darea sa demână s, i mă invită să iau un scaun; apoi, adresânduse cătrebătrânul mares, al, îi zise:

— Domnule ministru, vei s, ti că am dăruit zece mii depus, ti2 cu munit, iile lor armatei române. Vei da ordinelenecesare, pentru de a le t, inea gata la dispozit, ia domnul