Articol Ecoterra

Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 35.

29

ECOTERRA Journal of Environmental Research and Protection Natura 2000 în judeţul Bistriţa-Năsăud Cristina Rusu, Claudiu Gavriloaie

Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, România. Autor corespondent: C. Rusu, [email protected]

Abstract. Natura 2000 network in Bistriţa-Năsăud county. Natura 2000 represents a protected areas network, designated at from European level. Its aim is the preservation of the wild habitats and of endangered vegetal and animal species, as the proper management of these areas. The network has the present name from 1992. Within the network, the species and their habitats are destined to be preserved through a durable administration and a peaceful cohabitation human-nature. Key Words: Natura 2000, habitat, European ecological network, management plan.

Introducere. Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar (http://natura2000.mmediu.ro/site/211/rosci0193.html; Dragos & Velişcu 2004; http://www.natura2000.ro;). Constituită începând cu anul 1992, Natura 2000 este o reţea ecologică constituită din situri de două tipuri: Arii Speciale de Conservare (SAC - Special Areas of Conservation) şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistica (SPA - Special Protection Areas). Ca bază legală pentru implementarea reţelei, la nivel comunitar au fost emise două directive europene: Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Păsări” (adoptată la 2 aprilie 1979) şi Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Habitate” (adoptată la 21 mai 1992). Material şi Metodă. Pentru întocmirea lucrării, am consultat surse bibliografice şi am întreprins mai multe vizite de cercetare în câteva dintre siturile Natura 2000 din judeţ. Cercetările pe teren s-au desfăşurat în perioada martie-mai 2013 şi au constat în: observaţii vizuale de ansamblu asupra siturilor, fotografieri şi intervievări. În etapa finală, am sintetizat materialul şi am redactat lucrarea. Pe parcursul cercetării şi elaborării lucrării am utilizat următoarele metode şi procedee: observaţia geografică (directă, pe teren şi indirectă pe baza datelor statistice, hărţilor şi a fotografiilor), metoda cartografică, chestionarul, analiza geografică, analiza Swot, sinteza şi descrierea geografică. Rezultate şi Discuţii. Declararea unei zone ca sit Natura 2000 este dovada că zona respectivă are o valoare naturală deosebită, putând genera venituri din ecoturism şi alte activităţi asociate (produse alimentare tradiţionale etichetate, obiecte de artizanat etichetate). La definirea acestor situri nu s-a plecat de la ideea unei protecţii stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, se consideră că în foarte multe situaţii activităţile umane de gospodărire a resurselor naturale pot continua. Managementul acestor zone va trebui să ţină cont de faptul că Natura 2000 este, în primul rând, un instrument de conservare a biodiversităţii. Planurile de management vor include acele activităţi economice care ajută la menţinerea şi protejarea naturii şi a mediului. Reţeaua ecologică „Natura 2000” nu exclude oamenii şi activităţile desfăşurate de aceştia atâta timp cât aceste activităţi nu afectează negativ patrimoniul natural al zonei respective. Astfel, în siturile Natura 2000 sunt permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane).


30

Exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000. Aceste activităţi vor respecta măsurile minime de management pentru speciile de interes comunitar, ca de exemplu : respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat, exploatarea masei lemnoase - în funcţie de specia pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000, construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei, activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe ecoturism etc. Nu vor fi permise în zonele protejate construcţiile şi lucrări de infrastructură care afectează habitatele/speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000. Excepţie fac acele lucrări care sunt importante pentru siguranţa oamenilor sau sunt de importanţă naţională. Reţeaua Natura 2000 include în prezent 20.000 situri în ţările membre UE, aproximativ o cincime din suprafaţa acestora. În România, siturile Natura 2000, în număr de 381, conform Ministerului Mediului (http://www.mmediu.ro/dep_mediu/biodiversitate.htm), deţin 18% din suprafaţa teritoriului naţional.

Situri Natura 2000 în judeţ. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud au fost declarate 9 Situri de Importanţă Comunitară (SCI) şi un Sit de Protecţie Avifaunistică (SPA), cărora li s-a instituit regimul de arie naturală protejată, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (Figura 1).

Figura 1. Siturile Natura 2000 din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Suprafaţa acestor situri pe teritoriul judeţului, conform www.apmbn.ro, este de 940 km², ceea ce reprezintă 18% din suprafaţa de 5355 km² a judeţului (Figura 2). Menţionăm că


31

siturile: Munţii Rodnei (SCI şi SPA), Larion şi Pajiştile Sărmăşel-Urmeniş-Milaş se întind şi pe teritoriul altor judeţe. De asemenea, precizăm că cele două situri prezente în Munţii Rodnei (SCI şi SPA), se suprapun în cea mai mare parte.

Figura 2. Ponderea siturilor Natura 2000 în judeţul Bistriţa-Năsăud. Caracteristicile celor 10 situri Natura 2000 din judeţ sunt redate în Tabelul 1, întocmit pe baza datelor furnizate de Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud şi a informaţiilor preluate de pe site-ul Ministerului Mediului (http://www.mmediu.ro/dep_mediu/biodiversitate.htm). Siturile Natura 2000 cuprind o mare varietate de habitate naturale (păduri, pajişti alpine, tufărişuri subalpine, de peşteră, ape curgătoare), în cuprinsul cărora trăiesc specii rare de plante şi animale, ce se impune a fi protejate; speciile pentru care aceste situri au devenit parte a reţelei Natura 2000 sunt redate în Tabelul 1. Ministerul Mediului şi a Pădurilor a iniţiat în anul 2009 Proiectul de cercetare în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin ţării noastre în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor comunitare privind reţeaua ecologică Natura 2000, pentru desemnarea de noi situri Natura 2000. În urma acestui proiect au fost identificate în judeţul Bistriţa-Năsăud alte trei zone care întrunesc criteriile ştiinţifice pentru a fi introduse în reţeaua europeană de arii naturale protejate “Natura 2000”: Ţiglele de la Buza-Chiochiş pentru habitate de pajişti şi o specie de plantă - Iris aphylla ssp. Hungarica (Chintăuan 1997), Dealul Pădurea Murei din Sângeorzu Nou pentru habitate de pajişti uscate seminaturale şi pentru specia de plantă Iris aphylla ssp. Hungarica şi, în fine, Legătura Vătava – Monor pentru habitate de pădure şi pentru mamiferele mari: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx). Până în anul 2012, din judeţ făceau parte şi porţiuni foarte mici (sub 1%) din siturile Natura 2000 Călimani-Gurghiu şi Valea Izei-Dealul Solovan, însă în urma refacerii limitelor acestora, cele două situri nu se mai suprapun şi peste teritoriul judeţului nostru (pers. comm., Crina Năstase, inspector apmbn.ro). În cadrul sitului SCI Munţii Rodnei, a fost creat habitatul LIFE-Natura Pietrosu cu suprafaţa de 50 hectare în interiorul Rezervaţiei Ştiinţifice Pietrosu, rezultatul implementării proiectului ,,Life-Natura 000027”, ce a constat în reintroducerea populaţiei de zâmbru (Pinus cembra), specie pe cale de dispariţie în Munţii Rodnei; acest habitat se află situat în judeţul Maramureş, ca urmare nu face obiectul cercetării de faţă.


32

Tabelul 1 Situri Natura 2000 în judeţul Bistriţa-Năsăud

(Surse: www.apmbn.ro; www.mmediu.ro/dep_mediu/biodiversitate.htm; www.parcrodna.ro; www.asociatiaruralis.ro)

Nr. crt

Denumire sit Indicativ

Suprafaţă (ha) Tipul de habitat

Specia/speciile pentru care a fost declarat situl

Custode

1 Cuşma

ROSCI0051 44.284

Tufărişuri alpine Păduri de conifere

Păduri de fag

Lynx lynx (râs) Ursus arctos (urs brun)

Triturus montandoni (triton carpatic)

Asociaţia Proprietarilor de Pădure din com. Bistriţa Bârgăului

2 Larion

ROSCI0101 2.176

Turbării cu vegetaţie forestieră

Păduri de Picea abies

Buxbaumia viridis Canis lupus (lup) Lynx lynx (râs)

Ursus arctos (urs brun)

Asociaţia Proprietarilor de

Pădure Valea Ilvei

3 Munţii Rodnei*

ROSCI0125 38.449

Pajişti alpine Tufărişuri subalpine Păduri de Picea abies, larice, Pinus cembra

Campanula serata (clopoţel) Pinus cembra (zâmbru)

Lynx lynx (râs) Ursus arctos (urs brun)

Microtus tatricus (şoarece de Tatra)

Administraţia Parcului Naţional

Munţii Rodnei

4 Peştera Tăuşoare

ROSCI0193 102

Habitat de peşteră Rhinolophus hipposideros (liliac mic cu potcoavă)

Myotis emarginatus (liliac cărămiziu)

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud

5 La Sărătură ROSCI0095

16

Pajişti şi mlaştini sărăturate

Armeria maritima (floarea sării) Triturus cristatus (triton cu creastă)

Grupul de Acţiune Local pentru Dezvoltare Durabila în

Microregiunea B-ţa Şieu-Someş

,,Ruralis”

6

Pajiştile Sărmăşel-

Milaş-Urmeniş* ROSCI0333

284

Pajişti Echium russicum (limba şarpelui) Crambe tataria (hodolean tătăresc) Triturus cristatus (triton cu creastă)

-

7

Someşul Mare Superior

ROSCI0232 149

Apă curgătoare Zăvoaie

Culturi agricole

Lutra lutra (vidră) Gobio uranoscopus (porcuşor de vad) Sabanejewia aurata (dunariţă)

Gobio uranoscopus (petroc)

-

8 Someşul Mare ROSCI0393

557

Apă curgătoare Zăvoaie

Culturi agricole

Lutra lutra (vidră), Bombina bombina

(buhai de baltă cu burta roşie) Bombina variegata

(buhai de baltă cu burta galbenă) Gobio kessleri (porcuşor de nisip)

Sabanejewia aurata (dunariţă)

-

9 Şieu- Budac ROSCI0400

888

Ape curgătoare Zăvoaie

Culturi agricole

Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă)

Sabanejewia aurata (dunariţă) -

10 Munţii Rodnei* ROSPA0085

44.962

Pajişti alpine Tufărişuri subalpine Păduri de Picea abies, larice, Pinus cembra

Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică)

Aquila clanga (acvila ţipătoare mare)

Tetrao urogallus (cocoşul de munte)

Lyrurus tetrix (cocoşul de mesteacăn)

Administraţia Parcului Naţional

Munţii Rodnei

* Situri care se extind şi pe teritoriul altui/altor judeţ(e); în tabel este redată suprafaţa în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Managementul mediului în siturile Natura 2000 din judeţ. După includerea unui sit în reţeaua Natura Life 2000, administratorul ariei protejate trebuie să elaboreze un plan


33

de management pentru funcţionarea în cele mai optime condiţii a sitului, respectiv, pentru “realizarea unui management eficient şi adaptabil al ariei protejate”, după Ministerul Mediului (http://www.mmediu.ro/dep_mediu/biodiversitate.htm). După elaborarea planului de management, acesta trebuie aprobat de Ministerul Mediului şi avizat de Academia Română şi abia apoi devine funcţional. În ţara noastră, Ministerul Mediului a hotărât ca siturile Natura 2000 să fie date în custodie unor instituţii sau asociaţii interesate, instituind sesiuni de atribuire a custodiei. În judeţul Bistriţa-Năsăud, 6 dintre cele 10 situri Natura 2000 au fost atribuite în custodie (Tabelul 1), în timp ce 4 dintre situri nu şi-au găsit încă custode (Pajiştile Sărmăşel-Milaş-Urmeniş, Someşul Mare Superior, Someşul Mare şi Şieu-Budac). Conform Agenţiei de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, niciunul dintre siturile Natura 2000 din judeţ nu are aprobat planul de management. Doar siturile Munţii Rodnei şi Peştera Tăuşoare au planuri de management depuse pentru apobare la Ministerul Mediului (Rusu & Gavriloaie 2012). Majoritatea siturilor Natura 2000 din judeţ nu au nici regulament de funcţionare, doar siturile Munţii Rodnei (SPA şi SCI), Peştera Tăuşoare şi Larion au un astfel de regulament, celelalte funcţionând în afara unor astfel de reglementări, conform legislaţiei în vigoare, dar constatările noastre în teritoriu arată contrariul. Astfel, în lipsa regulamentelor de funcţionare, în unele situri Natura 2000 nu putem vorbi de forme eficiente de protecţie a mediului, spre exemplu în situl “La Sărătură” nu putem vorbi de nicio formă de protecţie a mediului, terenul fiind acoperit pe alocuri de deşeuri, iar efectele unor activităţi omeneşti nepermise sunt, de asemenea, prezente (eroziunea solului ca urmare a exploatării inadecvate a rocilor de construcţii, eutrofizarea unui lac datorită folosirii apei la alimentarea animalelor) (Rusu & Gavriloaie 2013). Ca urmare, proiectarea şi implementarea managementului siturilor Natura 2000 în judeţul Bistriţa-Năsăud este în stadiu incipient, exceptând siturile Munţii Rodnei (SCI şi SPA) şi Tăuşoare, care aşteaptă aprobarea planului de management de către Ministerul Mediului şi unde măsurile de protecţie a mediului funcţionează la parametri optimi. În cazul celorlalte situri aflate în custodie, în prezent se lucrează la elaborarea planurilor de management, lucru destul de dificil, deoarece custozii acestora nu sunt încă bine familiarizaţi cu ceea ce ar trebui să cuprindă aceste planuri de management, întâmpinând şi dificultăţi financiare. Analiza Swot – Natura 2000 în judeţul Bistriţa-Năsăud Puncte tari - existenţa unor arii cuprinse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000; - habitate variate în situri (păduri, pajişti, ape curgătoare), specii rare de plante şi animale; - pentru unele situri Natura 2000 s-a elaborat planul de management (Munţii Rodnei, Peştera Tăuşoare) şi regulamentul de funcţionare cu norme clare de protecţie a mediului (Munţii Rodnei, Peştera Tăuşoare, Larion). Puncte slabe - unele situri Natura 2000 nu au încă custode: Someşul Mare, Someşul Mare Superior, Budac-Şieu, Pajiştile Sărmăşel-Milaş-Urmeniş (www.apmbn.ro); - majoritatea siturilor nu au elaborat planul de management, nici regulamentul de funcţionare; - în unele rezervaţii Natura 2000 nu se respectă nicio regulă în ceea ce priveşte protecţia mediului (exemplu, La Sărătură); - activităţi umane neconforme cu managementul acestor rezervaţii în unele dintre ele (defrişări, braconaj, depozitarea deşeurilor pe malul apelor Budac, Someşul Mare, Şieu etc.); - cunoştinţe foarte reduse ale populaţiei privind reţeaua Natura 2000, ceea ce face ca oamenii să nu fie conştienţi de valoarea acestor arii protejate şi să desfăşoare activităţi care sunt interzise; - lipsa activităţilor de promovare a acestei reţele la nivelul întregului judeţ.


34

Oportunităţi - întocmirea planurilor de management şi a regulamentelor de funcţionare a tuturor siturilor din judeţ, cu norme clare de protecţie a mediului (în 6 ani de la includerea sitului în Natura 2000); - proiecte de finanţare prin Life-Natura (instrument financiar al cărui obiectiv principal este implementarea reţelei Natura 2000); - reglementarea, supravegherea şi controlul activităţilor derulate în vederea asigurării utilizării durabile a resurselor naturale regenerabile, odată cu aprobarea planurilor de management a siturilor; - activităţi de popularizare a reţelei Natura 2000 şi de educare a populaţiei ce locuieşte în aceste situri, pentru conştientizarea importanţei acestora şi pentru reducerea indisciplinei civice (Cocean et al 2011); - dezvoltarea turismului ecologic şi a turismului ştiinţific care să valorifice potenţialul atractiv al acestor situri; - managementul durabil al resurselor naturale în siturile Natura 2000. Ameninţări - lipsa fondurilor necesare elaborării şi implementării planurilor de management în siturile Natura 2000; - timp relativ lung de întocmire a planurilor de management şi a regulamentelor de funcţionare a siturilor Natura 2000; - timpul îndelungat de la declararea sitului până la integrarea funcţională efectivă a acestuia în reţeaua Natura 2000; - degradarea continuă a mediului în situri, în lipsa unor norme clare de protecţie a mediului şi a monitorizării optime a acestora; - turismul necontrolat în majoritatea siturilor Natura 2000 în judeţ; - indisciplina civică ce se manifestă în siturile Natura 2000 şi care se poate accentua în lipsa educării populaţiei. Concluzii şi propuneri. Natura 2000, instrumentul principal al Uniunii Europene de conservare a naturii în statele membre, este o reţea ecologică constituită din situri de două tipuri: Arii Speciale de Conservare (SAC - Special Areas of Conservation) şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA - Special Protection Areas). Aceste situri sunt identificate şi declarate pe baze ştiinţifice, dar la definirea lor nu s-a plecat de la ideea unei protecţii stricte, care să interzică activitatea umană. Reţeaua Ecologică „Natura 2000” nu exclude oamenii şi activităţile desfăşurate de aceştia atâta timp cât aceste activităţi nu afectează negativ patrimoniul natural al zonei respective. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud au fost declarate 9 Situri de Importanţă Comunitară (SCI) şi un Sit de Protecţie Avifaunistică (SPA), în suprafaţă de 940 km², ceea ce reprezintă 18% din suprafaţa judeţului (5.355 km²). Habitatele cuprinse în siturile Natura 2000 sunt variate: pădure şi pajişti alpine (Munţii Rodnei), pădure (Cuşma, Larion), pajişte (La Sărătură, pajiştile Sărmăşel-Milaş-Urmeniş), peşteră (Tăuşoare), apă curgătoare (Şieu-Budac, Someşul Mare, Someşul Mare Superior). Şase dintre siturile Natura 2000 din judeţ au fost date în custodie, în timp ce 4 situri nu şi-au găsit încă custode (Pajiştile Sărmăşel-Milaş-Urmeniş, Someşul Mare Superior, Someşul Mare şi Şieu-Budac). Niciunul dintre siturile Natura 2000 din judeţ nu are aprobat planul de management; doar siturile Munţii Rodnei şi Peştera Tăuşoare au planuri de management depuse pentru apobare la Ministerul Mediului. Majoritatea siturilor Natura 2000 din judeţ nu au nici măcar regulament de funcţionare, doar siturile Munţii Rodnei (SPA şi SCI), Peştera Tăuşoare şi Larion având un astfel de regulament. În unele rezervaţii Natura 2000 nu se respectă nicio regulă în ceea ce priveşte protecţia mediului (exemplu, La Sărătură).


35

În majoritatea siturilor sunt prezente activităţi omeneşti neconforme cu managementul acestor rezervaţii (defrişări, braconaj, excavaţii pentru exploatarea rocilor de construcţii, depozitarea deşeurilor pe malul apelor Budac, Someşul Mare, Şieu etc.). Populaţia are cunoştinţe foarte reduse privind reţeaua Natura 2000, ceea ce face ca oamenii să nu fie conştienţi de valoarea acestor arii protejate şi să desfăşoare activităţi care sunt interzise. Activităţile de promovare a acestei reţele sunt inexistente la nivelul întregului judeţ; doar în şcolile din perimetrul sitului Munţii Rodnei au existat astfel de activităţi. Propunerile noastre se îndreaptă în principal asupra acţiunilor de popularizare a reţelei Natura 2000 la nivelul judeţului pentru conştientizarea de către populaţie, mai ales a celei care locuieşte în situri, a importanţei conservării printr-o gestionare durabilă a acestora şi, mai ales, pentru cunoaşterea activităţilor omeneşti care se pot, respectiv, care nu se pot desfăşura în interiorul acestor arii protejate. Aceste acţiuni credem că ar trebui să fie implementate de către custodele fiecărui sit, în colaborare cu primăriile din zonă şi s-ar putea desfăşura sub forma unor întâlniri săteşti, a unor discuţii din poartă în poartă etc. Pentru tineri (elevi, studenţi), cea mai eficientă modalitate de conştientizare a importanţei reţelei Natura 2000, dar şi a altor arii protejate din judeţ, ar fi parcurgerea unui traseu turistic pentru cunoaşterea concretă, în teren, a unora dintre rezervaţiile cele mai importante. Totodată, în acest fel se pot valorifica turistic şi ştiinţific rezervaţiile naturale din judeţ. Traseul turistic propus de noi şi denumit “Natura Verde în Bistriţa-Năsăud” este următorul: Bistriţa-Orheiu Bistriţei-Sărăţel-Arcalia-Blăjenii de Jos–Năsăud-Salva-Romuli-Năsăud-Rodna (drumeţie în situl Munţii Rodnei) - Năsăud-Bistriţa. Durata traseului este de aproximativ 7-8 ore. Pe traseu ar urma să fie vizitate următoarele rezervaţii naturale: - rezervaţia botanică “Pădurea din Şes” de la Orheiu Bistriţei, unde vegetează laleaua pestriţă; - rezervaţia geologică “Masivul de sare de la Sărăţel”, unde există numeroase bălţi cu apă sărată, lac cu apă sărată, lac cu apă dulce; - Parcul Dendrologic Arcalia, al doilea parc ca suprafaţă din ţară, după cel de la Simeria; - situl Natura 2000 “La Sărătură” de la Blăjenii de Jos, cu specia Armeria maritima Wild (floarea sării); - rezervaţia geologică “Zăvoaiele Borcutului” de la Romuli, un con de travertin; - situl Natura 2000 Munţii Rodnei (drumeţie în sit şi vizită la Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, Rodna). Bibliografie Chintăuan I., 1997 Bistriţa-Năsăud. Natura şi monumentele sale. Editura Carpatica, Cluj-

Napoca. Cocean P., Botan C., Ilovan O., 2011 Judeţul Bistriţa-Năsăud, Monografie. Editura

Academiei Române, Bucureşti. Dragoş D. C., Velişcu R., 2004 Introducere în politica de mediu a Uniunii Europene.

Editura Accent, Cluj-Napoca. Rusu C., Gavriloaie C., 2012 Ecosistemul peşterii Izvorul Tăuşoarelor, jud. Bistriţa-

Năsăud, România. Ecoterra 33:95-97. Rusu C., Gavriloaie C., 2013 Consideraţii asupra rezervaţiei botanice ,,La Sărătură” de la

Blăjenii de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud. Ecoterra 34:49-53. *** www.apmbn.ro. *** http://www.mmediu.ro/dep_mediu/biodiversitate.htm. *** http://www.natura2000.ro. *** www.parcrodna.ro. *** http://natura2000.mmediu.ro/site/211/rosci0193.html. *** www.asociatiaruralis.ro. *** Directiva 79/409/CEE. *** Directiva 92/43/CEE.


36

Autori: Cristina Rusu, Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 20, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, e-mail: [email protected] Claudiu Gavriloaie, Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 20, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, e-mail: [email protected] Cum se citează acest articol: Rusu C., Gavriloaie C., 2013 Natura 2000 în judeţul Bistriţa-Năsăud. Ecoterra 35:29-36.

Documents

Articol Ecoterra