CATHERINEMILLET

ArtacontemporanI

Istorie gi geografie

Tiaducere din limba francezdde Aurelia Ulici

Qrro^*tcAr.Ii ?ivsEaletr.

Cuprins

PrefaEil

Cuvint inainte

I. Lumea artei

1. Nagterea artei contemPorane

2. Temporalitate

3. Topologie

II. Realizarea proiectului modern

1. Materii

2. Magie

3. Arta gi lumea...

Note

Glosar

Bibliografie

Index

Mulgumiri

7

9

77

t734

56

80

81

94

98

107

109

121

L23

127

I.Lumea artei

1. Nagterea artei contemporane

Curatorii de la muzee, dupl toate aparengele, au fost primiicare au luat in considerare nofiunea de artL contemPorani, de

unde 9i faptul ci, inainte de toate, ancheta s-a fhcut printre ei.

Faptul cI s-au gindit la asta are doui explicagii. In timpulfericililor ani'80, au observat cI numlrul lor creste, funcgia li se

institutionalizeazb, gi se,,profesi onalizeazd" (sunt departe vremu-

rile cind un Wilhelm Sandberg, un Edy de Wilde la Stedelilk

Museum din Amsterdam, un Pontus Hulten de la ModernaMuseet din Stockholminventeazd. meseria). Acesta este momen-

tul cdnd capdttr congtiinfa ambiguitllii rolului 1or: ce inseamni a

fi,,curator" - cel care asigurl perenitatea lucrurilor - al unei arte

care atunci ia nastere si care, mai ales, i9i asuml multiple transfor-

miri, schimbiri brugte 9i revirimente?

Plrerile se bat cap in cap. In Paradox sur /e conseroateur

lParadoxul despre curator),Jean Clair - el insugi curator 9i organi-

zator de numeroase expozi,tii retrospective ale modernitd,lii- afir-md.frrd ocoliguri c[, pentru el, un,,muzeu de aftd' contemPoranl"

este o ,,contradicgie in temeni1". itt *.*. ce confratele siu olan-

dez,JanDebbaut, care nu neagi contradicliile in care este ostatic,

se decide sI-gi asume aceasti misiune imposibiln. Acesta declara

la un colocviu:,,Prima problemi care se pune pentru curator este

definirea si interpretarea ins[gi a numelui institugiei sale: muzeu

de arti contemporanX [...].Muzeul de art1' contemporani se

18 MIr.lrT

ocupi, prin definipe, de schimbarea care se petrece in artl [...].Deci, incontestabil, urmarea este ci muzeul de artd, contemporanideranjeazd in permanenfl un sistem in clutarea unui echilibru

[...]. Din cauza acestui fapt provoaci tensiuni 9i face vialagrea publicului2."

DIN CE iN CB Uru MULTE MUZEE, DIN CE iN CE

MAIMARI

Dar chiar inainte de a se intAlni cu aceste preocuplri deonto-logice, curatorii s-au confruntat cu probleme foarte concrete.

Cei care aprtin celor mai importante institulii, dotate deja dinplin cu lucr5.ri incl de la inceputul secolului )O( gi ale cirorcolecgii au inceput s[ se imbogigeasci, au fost nevoiEi sd facdclasificarea acestor colecqii. Iar cei care au asigurat punerea inmigcare a acestor noi institulii integral dedicate artei contempo-rane au fost nevoigi sI-gi stabileasci aria de competenll in privinfamuzeelor care, incl de mai multe decenii, urmireau evolufiaartei moderne. Atat pentru unii, cit 9i pentru ceilalgi, intreba-rea este: ,,unde se sfirgegte arta modernl 9i unde incepe artacontemporanl?"

La Centrul Georges - Pompidou, de exemplu, aceastd intrebare

apdrea periodic. Curind, locul atribuit Muzeului National de

Art[ Modernd. era acolo aproape prea mic pentru a permite o

expunere mullumitoare a tuturor colecgiilor (16 500 de lucrlri ladeschiderea Centrului, in 7977, mai mult de 57 000 dupi treizeci

de ani), cu atAt mai mult cu cdt acum cuprinde 9i designul 9i ar-hitectura. Problema era presantl, clci muzeul cumpdra mai multelucrlri decdt in trecut gi este vorba despre opere contemporane,

acestea cerAnd adesea mult mai mult spaqiu pentru expunere.

Astfel cd muzeul s-a gindit intr-o zi s[-9i imparti colecgia intreo parte modernl gi o parte contemporanl, care ar fi fost expuslintr-o alt[ clddire. Riminea in suspensie delicata intrebare legatIde datain jurul clreia se frcearepartizarea. $i oare putea fi expuslsi inteleasd arta creatd. dupl al Doilea Rlzboi Mondial fhr[ si fie

Arta contemporana 19

sugerati vreo legitur[ cu arta primei jumltlfi a secolului? in cele

din urmi, a fost adoptatl o solufie care consta intr-o rlspindire a

colecgiei: s-au imprumutat gi s-au constituit depozite ln nume-roase alte muzee din Franta gi strlinitate; in special, se

construiegte o filiald in regiune, laMetz. Pe de altd parte, muzeuligi reinnoiegte mai des prezentarea colecliilor permanente, adop-tind uneori un decupaj tematic care pune faglLin fald opere dindiferite perioade gi oferl ocaziade a scotoci prin rezerve dupi cele

pe care un gust trecltor le-a uitat acolo.

Majoritatea instituliilor, gi nu numai marile mtrzee, se con-fruntd cu aceste probleme. IJnele, printre care cele mai prestigi-oase, continul sd creasci. La New York, MoMA este la a douaextindere in mai pulin de doulzeci de ani (198a gi 2005).LaMinneapolis, Walker Art Center s-a dotat cu o chdire noui care

ii dubleazd suprafaga de expunere. Tate Gallery dela Londra a

linut neaplrat sI se scindeze intr-un Tate Britain, consacratartigtilor englez\, si un Tate Modern, dedicat creatiei interna-

$onale. Dup[ plrerea unuia dintre directori, Guggenheim, altmare muzeu newyorkez, nu mai expunea deja din anii'80 decdt2o/o din colecfia pe care o deginea. A9a cI s-a angalat atunci intr-opolitici expansionistl 9i a construit cu succes alte clldiri in lume,asa cum este spectaculosul muzeu Bilbao, in Spania, urmat incurdnd de turnul de sticld ridicat pe un loc minunatlaGuadalajan,in Mexic. $i unul 9i celIlalt fac parte din politica de extindere aFundaliei Guggenheim in alte orage: la Venegia, in palatul pe care

il ocupa nepoata fondatorului, P"ggy Guggenheim, precum 9i laBerlin gi Las Vegas.

Bineingeles, mijloacele financiare enorme de care are nevoieaceastS" politici nu sunt la indemdna tuturor institugiilor, la felcum rolul de speculator fhrL scrupule, pe care il cer uneori de laadministratorii 1or, nu e obligatoriu nici pe gustul acestora dinurmI, nici de competenga lor. Printre curatorii care au rlspuns laa doua ancheti intreprinsl de noi, unii aveau in vedere o solugie

mai elitisti, cum ar fi accesibi[tatea depozitelor, dupl modelul luiSchaulager, la Bosel, unde, in a{ara expoitEiilor, lucrIrile nu sunt

20 MILLST

vizib\le decit la cerere, pentru un public specializat. La Geneva,

MAMCO a inovat adoptind o formuld originali: in loc s[ pre-

zinte in permanenll toli artigtii din fondurile deginute, muzeul

alege grupuri importante din aceste fonduri, ca apoi sd le combine

conform unei prezentlri coerente, dar temporare. Unele spagii

sunt puse la dispozigia unor artigti care igi pot reinnoi lucrlrile ca

vtork in progress*,o lucrare in curs de realizare.

Al1i profe sio nigti mize azI de m o crati c p e dezv oltar ea b azelor

de date sau pe aranjarea in comun a depozitelor de unde lucrlrilear putea fi scoase cu ocazia expozitiilor si ,,virate" diferitelormvzee 9i centre de arti. Cei mai optimigti sperl intr-o specraliza'

re 9i diversifi care a mvzeelor capabile si corecteze omogenizarea

n[scut[ din globalizare: impresie pe care uneori c[litorul o simte

reg[sind peste tot in lume acelagi tip de lucrIri, datorate acelo-

ragi artisti...Poate este atat de bine ancoratl in mentalitatea noastri ,,de a

trii conform secolului", cum remarca deja Henri Focillon, incAt

intrarea in secolul )Cil va regla din ofi.ciu aceste probleme. La

Roma, noul muzeu pentru ,,arta contemporanl" se numeqte

MA)C(, iar oragul Kanazawa din Japonia este dotat deja cu un

21st Century Museum of Contemporary Art. Dar, pentru mo-ment, a ne gindi la evolugia recenti a artei 9i la distingerea dife-ritelor concepfii necesiti alte repere temporale. Pentru unii, de-

partajarea se face avdnd in vedere perioadele de dinainte 9i dupn

cel de-al Doilea Rezboi Mondial. Algii consider[ cI nofiunea de

postmodernism care s-a impus in anii'80 semnific[ o noul coti-

turl in istorie, in timp ce cdgiva inci vor sI ia in considerare tul-buririle politice de la inceputul anilor '90 (ciderea ziduluiBerlinului in 1.989, sfdrgitul apartheidului in Africa de Sud) 9i

consecinlele lor in lumea artei. Cu toate acestea, persistS. un larg

consens care situeazd data naqterii artei contemPorame undeva

intre anii 1960 gi 7969. Asta este plrerea celor mai multi dintre

curatorii chestionali la prima, apoi la a doua ancheti, precum 9i

cea ^

altcr. numeroase persoane implicate' In timpul anilor'60s-au impus pop art-ul*, noul realism*, acgionismul*, op art* si arta

Arta contemporand 2l

cir-retic[*, minimalismul* gi colorfield painting*. Fluxus* s-a ris-pindit, happeningurile* au proliferat. La sfirgitul deceniului a

rrplrut arta conceptuali*, anti-form*, arte povera*, land art*, bodyrtrt*, Support-Surface..., tot atatea forme de artd care recurg la totfclul de materiale eteroclite, la obiecte manufacturate, materiinaturale 9i perisabile 9i chiar la propriul corp al artistului. Toate

procedeele au fost acceptate, inclusiv cele mai derutante, cele mai

l)rovocatoare, cele mai insesizabile, artistul intinzdnd caPcane

publicului sau, dimpotrivl, fugind de acesta, pentru a se duce sIsculpteze pe solul unui degert indepirtat; un public care a fost

plimbat intre lucriri ce fac apel la reacliile lui instinctive 9i altele

care il obligl, dimpotrivl, s[ parcurgl complexe rationamenteteoretice; un public confruntat cu lucrlri care invadeazS' spagiul,

in timp ce este obligat sd-gi imagineze altele,total invizibile sau,

rnai mult, prost {hcute ori deloc fhcute... Enumerate in ordine,citeva exemple: cu prilejul lucririi Piige pour un oayeur lCapcandpentru un ao))eur,7969), Michel Journiac ii pune pe vizitatoriiexpoziliei sale in prczenla unui tinir go1, inchis intr-o cugci lu-minoasl; pentru Double negatioe (Dublu negatirt, 1,969-7970),Michael Heizer deplaseazd.240 tone de stdnci (riolit gi gresie) pe

o lungime de 450 metri, in degertul Nevada; Claim (7977) este o

irctiune de Vito Acconci, in timpul cireia artistul, instalat intr-unsubsol timp de trei ore, legat la ochi, inarmat cu un baston,scotind lipete, bareazd, trecerea oricui se apropie; Index (7972)

este arhiva de texte teoretice publicati de grupulArt U Language,

texte clasificate dupl o logici complexl gi accesibile amatorilorcare nu vor disprefui cutiile metalice unde sunt aranjate figele;

cxpozitia lui Robert Morris la Whitney Museum, in 7970, care

cuprinde, intre altele, o lucrare alcituitl din pl[ci de lemn gi

blocuri de beton cu dimensiuni de 29 x 3,65 x 2,15 metri,pentrucare a fost nevoie de munca a treizeci pdnlLla patruzeci de oameni,

timp de zece zile,astfel incit si ajungi materialele la etajul trei al

muzeului, care inainte a fost golit; Robert Barry concepe lucririexclusiv definite prin unde de frecvengi (Canier Waoe Pieces,

1,968),pretinde cI transmite altele prin telepatie (Telepathic Piece,

22 Mrrlrr

7969); cdt despre lucrlrile lui Robert Filliou ele pot fi, din 1968,

dupi propriul ,,Principiu de EchivalengI", ,,bine fbcute = Prostfbcute = nefhcute".

Avangardigtii de la inceputul secolului zgiJ,tdiserS, deja cu furieconvengiile gi se jucaser[ de-a ucenicul vrtrjitor, dar, in timpulacestui deceniu euforic, practicile se generalizeazil, cintdnd arialibertlfii de care, cu certitudine, nu beneficiaseri deschiziLtorii de

drumuri. Sigur, pe aceaste arie a libert[;ii, continu[ si se zbatdarta din zilele noastre.

Arta pe care curatorii muzeelor o desemneazd ca fiind,,con-temporan[" este in principal arta care,prin natura materialelor 9ia procedeelor, ii obligl s[-gi modifice profund rolul gi modul de

lucru. Vom vedea mai departe dificultegile tehnice de care se 1o-

vesc pentru a-gi expune lucririle, pentru a le conserva, la nevoie

pentru a le restaura, precum 9i provocirile bunului-siml 9i uneoriale motivaliei cu care trebuie si se confrunte.

Expozigiape care astdzi o privim ca fiind,,istoric[", prima care

a inregistrat noua stare de fapt, a fost Quand les attitudes detti-ennentforme, la Kunsthalle din Berna, in 1"969. Harald Szeemann,

care fusese organizatorul, calculase de la inceput consecinlele pe

care aceste noi atitudini, aceastl noui form[ de artl' le vor avea

asupra lui 9i a confralilor sli. intr-o zi a declarat: ,,Cand ne-am

vdzut cuWilde, Petersen sau Beeren din Amsterdam, cu Hultendin Stockholm, nu s-a spus decdt atit:.e o meserie de rahat".Toate se sparg in capul nostru. Cind Beuys intindea grisime pe

jos, toatl lumea s-a intors impotriva noastri, spunAnd: ,.Szeemann

murddregte muzeul, 9i asta pe banii contribuabilului, cind ar tre-bui s[ curele toate mizeriile astea3rr."

Pentru a relua termenii mai pulin direcgi ai lui Jan Debbaut,arta contemporan[ ,,face viala dificili" nu atit publicului, cdt

curatorilor de la muzee. $i definigia unei atare arte contemPorane

constl poate, in parte, in aceasti relale dintre lucrlri care vor slimpund un mod de existeng[ riguros valabil doar pentru ele insele

si pentru structurile sociale care acceptl, de fiecare dati, s[ inven-teze mijloacele pentru a se adapta.

Arta contemporand 23

I)E LA ARIA MODERNA LA ARTA CONTEMPORANA

Anii'60 nu sunt numai anii de inflorire a nenumirate misciride avangardl, ci gi, aga cum o dovedesc exemplele citate din mu-zeele din Stockholm 9i din Amsterdam sau de 1a Kunsthalle dinBerna, cei ai unei deschideri sociale spre aceste avangarde.Protagonigtii lor au ar,rrt nevoie de mai pufin timp pentru a se face

recunoscuti pe piag[ 9i de cltre institugii, decAt a avut Cdzanne ca

sI fie acceptat la Salon. Leo Castelli afirmd cI l-a expus pe RoyLichtenstein in galeria lui imediat dupi ce l-a cunoscut,in 7967,

gi asta cu toate ci tablourile lui,realizate dupl benzi desenatea, is-au pdrut ,,bizare", Asa ,,bizare" cum erau, Edy de Wilde le va

admira totu;i ca pe nigte ,,capodopere", dorind imediat unulpentru muzeul siu 9i i l-a smuls lui Castelli care, dorind si-lpdstreze,i-l propunea totugi la un pref foarte mare!

Cind Ernst Gombrich a adus la zi Histoire de l'arts,face o

constatare. in 1950, anul primei edigii a lucririi sale, considera

publicul absolut ostil migclrilor revolugionare ale artei secolului)O(. Dar, cincisprezece ani mai tdrziu, dupi plrerea lui,,,artamodernl triumfase definitiv". Arta modernd care a triumfat este

^rta aldt:uri de care societatea se simte in sfhrgit sincronizati, este

arta contern?orand. Arta contemporand reafizeazd, o suduri acolo

unde modernitatea marcheazS, o rtpturd,.La mijlocul secolului al XIX-lea, cuvintul cheie al lui

Baudelaire este,,modernitate". Eroul lui este dandy-ul, ce1 care i9i

afigeazl" originalitatea. Artistul frecventeazl. societ[1ile marginale,de altfel in compania prostituatelor.Treizeci de ani mai tdritu,inCritigue d'avant-garde, culegere de eseuri ale lui Th6odore Duret6,

nu se line cont de atestarea cuvintului,,originalitate" pentru a

face elogiul impresionigtilor. Acegtia din urml sunt nigte ,,ciuti-tori", Manet este un ,,inventator", de unde decalajul dintre ei gi

contemporanii 1or. Duret noteazd cI ,,niciunul dintre acegti maripictori nu s-a putut bucura in timpul vielii de o recunoastere to-tali a renumelui slu, cici, pentru a aprecia marile opere, suntnecesare timpul 9i distanla".

Marcel DuchampFountain, Royal Academy of Arts, Londra,L9t7Credit foto: Malcolm Park, Alamy Stock Photo

Gilbert & GeorgeB as e,White Cube Gallery, Londra, 2006Credit foto: Guliver / Getry Images / Johnny Green

Joseph BeuysKonzertfuegeljom mit S auerkrautpartitur,Nationalgalerie, Berlin, 1980

Credit foto: Guliver / Getty Images / Binder Ullstein

1,, , ph Beuysli, Pack, Guggenheim Museum, 1969(,, (lit foto: Guliver / Getty Images / The LIFE Picture Collection / Ted Thai