RELAȚIILE INTERNAȚIONALE

ȚĂRILE ROMÂNE ȘI PROBLEMA ORIENTALĂ

CUPRINS:

1. Problema Orientală; 2. Secolul fanariot; 3. Caracterizarea regimului fanariot; 4. Anul 1821; 5. Regulamentele Organice; 6. Vocabular. 7. Fișa de evaluare .

PROBLEMA ORIENTALĂ La sfârșitul secolului al XVI-lea, Imperiul

Otoman intră în faza de decădere. Cauze:Lupta de eliberare a popoarelor cucerite;Corupția elitelor politice și militare;Eșecul asediului Vienei, din 1683. Chestiunea Orientală se referă la moștenirea

Imperiului Otoman ( decăderea Turciei).

Asediul Vienei

Pacea de la Karlowitz, 1699

SECOLUL FANARIOT Neîncrederea în domnii pământeni l-a

determinat pe sultan să numească în Țara Românească și Moldova, la sfârșitul scolului al XVII-lea și pe parcursul secolului al XVIII- lea, domnitori greci, albanezi, dar și români , majoritatea din cartierul Fanar din Istanbul.

În 1673, domnul Moldovei, Ștefan Petriceicu, trece de partea polonilor în timpul unei bătălii a acestora cu otomanii.Turcii au pus ca domn pe Dumitrașco Cantacuzino, care a urmat întocmai politica turcilor.

SECOLUL FANARIOTExperimentul „protofanariot” a durat până în

1685, după care, în urma domniilor lui Constantin Brâncoveanu ( Țara Românească) și Dimitrie Cantemir (Moldova), otomanii au impus regimul domniilor fanariote.

Pentru a obține independența de sub stăpânirea otomană, unii domni români s-au orientat spre alianța cu Rusia și Austria.

SECOLUL FANARIOT Constantin Brâncoveanu (1688- 1714 ) a negociat și

cu ausriecii și cu rușii; descoperit de otomani l-au mazilit și apoi l-au executat împreună cu cei patru fii ai săi.

Dimitrie Cantemir ( 1710- 1711) a încheiat o alianță cu țarul Rusiei, Petru cel Mare, în 1711.

În 1711, însă expediția condusă de Petru cel Mare este înfrântă la Stănilești, iar țarul cere pace. Dimitrie Cantemir este nevoit să plece în exil.

Nicolae Mavrocordat a devenit domnul Moldovei; tot el a inaugurat seria domniilor fanariote în Țara Românească în 1716.

Biserica Ortodoxă îi îi pomeneşte astăzi pe Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache şi pe Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec.

DdiD

CARACTERIZAREA REGIMULUI FANARIOT 1) Autonomia Țărilor Române s-a redus:

domnii au devenit simpli funcționari ai Porții, ce urmau întocmai însărcinările sultanului.

2) au sporit spectaculos obligațiile materiale față de Imperiul Otoman( haraciul, peșcheșurile, mucarerul), se adăugau pierderile cauzate de monopolul otoman asupra comerțului exterior al Țărilor Române

3) forța armată s-a redus la o simplă gardă menită să păzească ordinea interioară.

CARACTERIZAREA REGIMULUI FANARIOT 4) Țările Române au suferit grave pierderi teritoriale în favoarea Rusiei și

Austriei: Hotinul (1713-raia turcească), Banatul și Oltenia ( 1718-ocupate de Austria; Olenia revine Țării Românești- 1739), Bucovina ( anexată de habsburgi- 1775), Basarabia ( alipită de Rusia -1812).

5) Țările Române devin teatru de război în conflictele dintre Rusia, Austria și Imperiul Otoman. Războiul ruso-turc din 1768- 1774, îi oferă Rusiei dreptul de a se amesteca în treburile Țărilor Române și deschide problema românească în cadrul Chestiunii orientale.

În anii 70 și 80 ai secolului al XVIII-lea, Ecaterina cea Mare, a alcătuit Proiectul grec.

Cele două principate românești au intrat și în preocupările politicii lui Napoleon.

În împrejurările critice ale secolului fanariot, Țările Române au supraviețuit datorită contradicțiilor dintre Marile Puteri și conștiinței istorice a boierimii române. Prin intermediul unor memorii (1772, la Focșani, 1774, 1790, 1791, 1807) adresate Marilor Puteri, boierii au cerut respectarea situației inițiale a țării așa cum se înscria în vechile tratate cu Imperiul Otoman( capitulații ).

ANUL 1821 Fiscalitatea excesivă datorată regimului fanariot

și încălcarea autonomiei Țărilor române de către puterea suzerană ( Imperiul Otoman) îngreuna existența țărănimii.

În aceste condiții izbucnește Revoluția din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu.Programul mișcării este expus în mai multe documente: Cererile norodului românesc și Proclamația de la Padeș.

Otomanii vor înfrânge mișcarea condusă de Tudor.

O consecință a Revoluției de la 1821 a fost revenirea la domniile pământene ( 1822)

REGULAMENTELE ORGANICE În 1826, în urma Convenției ruso-turce de la Akkerman,

se consfințea amestecul rușilor în treburile interne ale Principatelor.

Războiul ruso – turc din 1828 se încheie cu Pacea de la Adrianopol(1829), ce prevedea:

recunoașterea autonomiei ; retrocedarea raialelor Turnu, Giurgiu și Brăila către

Principate;desființarea monopolului otoman asupra comerțuluiextern

al Țărilor Române; introducerea aceleiași legi fundamentale(Regulamentele

Organice) în 1831 în Țara Românească și în 1832 în Moldova.

REGULAMENTELE ORGANICE: 1. au introdus principiul separării în stat: puterea legislativă era exercitată de o Adunare

Obștească(formată numai de boieri); puterea executivă era exercitată de domn, ales de o

Adunare Obștească Extraordinară, alcătuită din boierii „cei mai destoinici”

puterea judecătorească era deținută de instanțele judecătorești și de Înaltul Divan Domnesc.

2. se introducea impozitul unic (capitația); 3. se desființau vămile interne și se stabilea libertatea

industriei și comerțului ; 4. se prevedea înființarea unei „miliții naționale”; 5. se înființau arhivele statului;

REGULAMENTELE ORGANICE:6. se instituia învățământul public în limba

română;7. se confirma desființarea șerbiei( Constantin

Mavrocordat în 1746 în Țara Românească și în Moldova în 1749)

Regulamentele Organice au pregătit unirea Principatelor.

Domnii regulamentari au fost Alexandru Ghica (1834-1842) și Gheorghe Bibescu(1842-1848) în Țara Românească, și Grigore Sturdza(1834-1849) în Moldova.

Alexandru Ghica Gheorghe Bibescu

Vocabular:haraci = tribut anual pe care țările vasale îl plăteau Imperiului

Otoman;mucarer = 1.Firman de confirmare a domnilor români de către

Poarta Otomană. 2. Sumă de bani plătită Porții Otomane de către domnii țărilor românești, începând din sec. XVII, pentru a obține la fiecare trei ani reînnoirea domniei;

peșcheș = plocon, dar, cadou;Proiectul grec = reconstituirea în Balcani a Imperiului Bizantin,

unirea Țării Românești și a Moldovei sub forma Regatului Daciei pentru a se constitui ca stat tampon între Rusia, Austri și noua formațiune;

„Imperiul lumii” = proiectul lui Napoleon in vederea realizării Imperiului universal; Constantinopolul era „Imperiul lumii”. Cheia „Imperiului lumii” o deține cel care stăpânește cele două Principate.

Regulamentele Organice-fișă de evaluare -

 1. Construiți propoziții/fraze cu caracter istoric cu următorii termeni:

Constituție: .................................................................................................................... .

Regulament Organic:........................................................................................................

Ocupație străină: ............................................................................................................. .

Adunare obștească: ........................................................................................................ .

  2. Explicați ce înțelegeți prin termenul : „principiul separării în stat”.

Realizat de:

profesor Raluca Bonteanu, Liceul Teoretic „Nicolae Cartojan”, Giurgiu