of 62/62
1 SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE COLECŢIA „CONSTANTIN GHERGHINESCU” Fond: nr. 183 Inv. nr. 249 I N V E N T A R privind documentele COLECŢIA CONSTANTIN GHERGHINESCU aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale (1530-1985) 329 u.a. 62 f. Arhivele Nationale ale Romaniei SJAN Mehedinti

Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca,...

  • 1

    SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE

    COLECŢIA „CONSTANTIN GHERGHINESCU” Fond: nr. 183 Inv. nr. 249

    I N V E N T A R privind documentele

    COLECŢIA CONSTANTIN GHERGHINESCU aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale

    (1530-1985)

    329 u.a. 62 f.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 2

    PREFAŢĂ

    Colecţia „Constantin Gherghinescu” este profund asemănătoare orin

    conţinut şi în mare parte prin genurile de arhivalii Colecţiei de Documente a S.J.A.N.

    Mehedinţi.

    A fot numită astfel după numele donatorului.

    Colecţia însumează 329 u.a. din perioada 1530-1985, în covârşitoarea

    majoritate zapise, hotărnicii, cărţi de alegere a părţilor de moşie şi alte acte bilaterale

    referitoare la sate din regiunea Jilţurilor oltene, aşezări de moşneni şi boiernaşi, unde

    mai ales în secolul al XIX-lea s-a înregistrat o dinamică ridicată a circulaţiei proprietăţii.

    Documentele sunt deosebit de interesante pentru cunoaşterea evoluţiei

    obştilor de moşneni şi pentru reconstituirea spiţelor de neam ale locului. Pe baza lor,

    donatorul a întocmit genealogii şi cronici istorice ale satelor din regiunea menţionată.

    În funcţie de numărul de file, actele au fost organizate în 11 pacheze, iar în

    interiorul acestora au fost ordonate cronologic.

    La documentele în format clasic, donatorul a adăugat şi 11 manuscrise

    conţinând monografia satului Cojmăneşti şi a satelor vecine (operă a lui de C.A.

    Gherghinescu, întocmită în anul 1966 şi depusă Arhivelor Statului, judeţul Mehedinţi),

    transcrieri personale după documentele colecţiei, un manuscris consacrat dascălilor de

    la şcoala din Miculeşti (în alcătuirea învăţătorului Grigore Cioabă), un altul, cu caracter

    monografic, despre Ploştina, ca aşezare nouă cu un treecut istoric şi legendar (în aceeaşi

    redacţie), un alt text semnat de C.A. Gherghinescu referitor la trecutul unor sate oltene

    de pe Jilţuri, apoi o cronică istorică, însoţită de fotografii, a 40 dintre aceste sate,

    genealogia Cojmăneştilor (1500-1985), satul natal al autorului colecţiei, o „secvenţă

    culturală” a aceleiaşi aşezări şi, în fine, un grupaj de poezii semnate de Iulian Paveloiu,

    fiu al locului.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 3

    I N V E N T A R U L documentelor

    COLECŢIEI CONSTANTIN GHERGHINESCU aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale

    Nr. crt.

    Data şi locul emiterii

    Conţinutul pe scurt al u.a. Observaţii

    PACHET I

    1.

    1728 (7236)

    Cartea de hotărnicie a 48 de boieri megieşi între care Preda Cernăianu, Matei Cernăianu, M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu, Ianache Seculescu, Vintilă Postelnicul, Iovan Crăiniceanu ş.a. numiţi de administraţia imperială austriacă în Oltenia la cererea lui Preda Cuţui şi a fraţilor săi (Mihai Cuţuiu şi Daia) să le hotărască moşia Pileşti sud Mehedinţi. S-a găsit partea lui Preda Cuţui cu fraţii lui de cumpărătură precum scrie în cartea cea moşneană a lui Mihnea vodă, cu leat 7091 (1583); 235 stânjeni la mijlocul moşiei pe valea Zastranii, 375 stânjeni lăţimea la trăsura de pe dealul deasupra Motrului şi 185 stânjeni la trasura de pe dealul deasupra Gligoreşti. S-a împietruit hotarul de faţă de ceilalţi moşneni cu pietre în valea Zăstrenii la plopi, în obârşia Leurzii, în dealul Motrului, şi la vale în faţa Motrului pe a doua poliţă până la Laz şi până în ulm, pe semnele bătrâne. În hotarul Pileştilor de Jos au primit 2 loturi de cumpărătură; cumpărate de Stan de la Manea cu bani 230.

    I/1

    Original; sigiliu inelar în ceară roşie pe verso-ul filei 2 al expertului B. Theodorum, trad.1899

    2.

    1809 aprilie

    Cartea de hotărnicie a hotarului de moşie Vrabeţii, judeţul Mehedinţi, făcută de Staicu logofăt, numit hotarnic de ispravnicii judeţului (biv vel clucer Constantin Haralambie şi biv vel stolnic Gheorghe Coţofanu), la cererea moşnenilor ot Vrabeţii, neştiind cine ce să stăpânească. Pornind de la hotărnicia făcută de postelnicul Vintilă Moduran în timpul administraţiei austriece asupra Olteniei (1718-1739), în care fiecare

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 4

    din cei patru moşi (Preda, Daia, Mihai şi Curuia Cuţui) primiseră cîte 40 de stînjeni „dă om pe patru fraţi, făcând parte şi Ioanei sora lor” stânjeni 40, hotarnicul Staicu logofătul a remăsurat împărţirea veche, cu stânjenul domnesc. La nord, pe culmea din piatra Dracii în jos la capătul dinspre răsărit, a mers până în hotarul Viiciuleştilor şi au ieşit 240 stânjeni. A ales: 83 stânjeni (parte a unei moşii şi jumătate) la capul dinspre răsărit şi câte 60 stânjeni la mijloc şi capul de apus, partea lui Tănasie şi Daia Curuia Cuţui. Asemenea, 20 de stânjeni lui Vasile cu fraţii lui din Mihai Cuţui şi lui Pătru Scânteie cu fraţii lui (tatăl lor Dumitraşco Scânteie cumpărase de la Constantin Cuţui partea sa din Vrăbeţi şi din Pileşti cu 75 şi jumătate taleri în 1783). La alegerea şi împietruirea stînjenilor aleşi cu fost faţă toţi moşnenii şi răzeşii rămânând mulţumiţi.

    I/2

    3.

    1834 septembrie 29

    Hotărârea Judecătoriei judeţului Mehedinţi în pricina dintre Dinu Cernăianu dinVrabeţi cu Bălaşa Dumitrache Cernăianu din Vrabeţi pentru 10 stânjeni din moşia Peleşti de Miculeşti.

    I/3

    Copie legalizată în 1834

    4.

    1864 septembrie 13

    Jalbă prin care Barbu Cuţui, Răducan Cernăianu şi preotul Ion Cernăianu, toţi din Horăşti, plasa Motru de Sus, judeţul Mehedinţi, se plâng Cârmuirii judeţului Mehedinţi că în anul 1851 au împrumutat pe Nicolae Vicea din Horăşti cu 66 de galbeni împărăteşti ca să-şi scoată o moşie ce avea zălogită la Melache Cuţui. Până a fost în viaţă, a restituit 52 galbeni. Soţia refuza să le restituie restul de 14 galbeni, deşi avea destulă stare. Cârmuitorul judeţului, Costache Petrescu, poruncea ca deputaţii din Horăşti să cerceteze pricina şi să îndrume acţiunea.

    I/4

    Orig.

    5.

    1866 iunie 30

    Dota lui Barbu Cuţui din Horăşti, judeţul Mehedinţi, pentru fii săi Dumitru şi Costantin Cuţui. Le lasă să împartă frăţeşte moşia din hotarul Vrăbeţi, via de acolo, cârciuma din Drumul Mare, pivniţa din dealul Vrăbeţilor (o

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 5

    parte din ea), moşia din hotarul Pileşti cu locuinţa fiului său Costandin, cumpărătură din hotarul Pileşti (pe lângă hotarul Băzăvani) ş.a.m.d.

    I/5 PACHET II

    1.

    1530 (7039) septembrie 13

    Porunca lui Vlad Înecatul, fiul lui Vlădiţa vodă, către Stan şi feciorii lui (Stanciu, Stanislav şi Dan) cu feciorii lor, precum şi către Ivanis cu feciorii lui, ca să le fie lor moşia în Cocimăneşti „oricât a fost ţinutul Dragoteşti”, „pentru că au fost a lor veache şi driapta de moştenire şi cumpărătură din zilele bătrânului Radul voievod”, iar în zilele lui Moise Vodă (1529-1530) a fost împresurată de Dragoteşti. Hotarul bătrân al acestei moşii era: din hotarul Croicilor peste obârşiile văilor, pă fiarele lui Frăţilă şi pe Torbiţa şi din Tarniţa pă obârşiile văii până în hotarul Corobăilor. Martori: jupân Drăghici biv vornic, jupan/.../ jandir vel logofăt, jupân Şerban vel vornic, jupân Velivan vel logofăt, Radu vistier, Dragomir spătar, Udrişte paharnic, Danciul comis, Stoica stolnicul, Stoica vel postelnic. A scris Stan grămăticul.

    II/1

    Copie din anul 1746 (7254)

    scrisă de popa Dumitraşcu din Slivileşti după originalul în

    limba slavonă, la Dragoteşti;

    2.

    1549 (7058) octombrie 9,

    Bucureşti

    Porunca lui Mircea Ciobanu către Visa cu feciorii ei, ca să le fie lor moşie în Ciorani din partea Iovei, oricât s-ar alege în câmp, în deal, în apă şi în plaiul de vie, pentru că au cumpărat-o de la fratele Iovei cu aspri trei sute şi drept vaci patru; iar Lupului cu feciorii lui, în Cocimăneşti să le fie sălişte una, pentru că au cumpărat-o de la Brahaneasa cu aspri 30, şi de la Daneasa sălişte una cu 30 aspri, şi de la Lupu o holdă dată de Barbu de s-a plătit de gloabă pentru 60 capre. Voievodul le dă să le fie moşteniri ohabnice. Martori: Vintilă vel vornic, Badea paharnic, Stefu spătar, Radu vel logofăt, Coadă vel vistier, Barbu /.../Gheorghe comis, Stan vel postelnic, Radu vel logofăt

    II/2

    Copie din 1745 (7254) aprilie 9,

    Drăgoteşti

    3.

    1564 (7072) august

    Porunca lui Petru cel Tânăr (1559-1568) către Lupu cu fraţii şi cu cetaşii şi cu tot satul Cocimăneşti, ca să le fie lor satul Cocimăneşti,

    Fotocopie de pe

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 6

    8, Bucureşti toţi şi cu tot hotarul, însă din via lui Bălan în sus până în dâlmă, până în via Neagului, pe piatră în sus până în via lui Stoian şi pe dâlmă în hotarul Budeanului. Domnitorul confirmă stăpânirea lui Lupu cu cetaşii şi cu tot hotarul Cocimăneşti pentru că erau moştenire vechie şi dreaptă, hotare bătrâneşti, iar Manea cu fraţii lui nu au putut dovedi în faţa judecăţii domnitorului Petru cel Tânăr că au dreptul să stăpânească în Valea Casăi, din hotatul Cocimăneşti. Martori: Nedelea vel vornic, Iovan vel logofăt, Iani vistier, Bărcan comis, Stan spătar, Pană stolnic, Manea paharnic, Gheorma vel postelnic, Nedelco vel vornic.

    II/3

    copia din 1746 aprilie 10, aflată

    la Muzeul Porţilor de Fier

    4.

    -

    Porunca lui Alexandru al-II-lea Mircea (1568-1577) către Danciul cu fraţii, Barbul cu fraţii, Manea cu fraţii şi feciorii, ca să le fie lor moşie în Cocimăneşti (judeţul Mehedinţi), pentru că este a lor moşie veche şi dreaptă şi în pricina de judecată în divanul domniei sale, cu Stanciul din Tihomir, după cercetarea întreprinsă la faţa locului de 24 boieri numiţi, Stanciul a rămas de lege. Delimitarea moşiei confirmată în Cocimăneşti, hotarul Buduleanului pe deal pe pietri până în cer, din Nevăţ până în Jilţ şi pe valea Poienii până în Chicior, pe deal în jos până în dealul Purcareţilor. Martori: Dobromir vel ban al Craiovei, Dragomir vel vornic, Radu vel logofăt, Badea Vistier, Stan spătar, Mitru comis, Ivaşcu stolnic, Goanţă paharnic, Stoica vel postelnic, Dragomir vel vornic. Scriitor Stoica logofăt.

    II/4

    Copie din 1746 (7254) făcut la Dragoteşti de 6

    megieşi hotarnici

    5.

    1673 (7181) martie 1, Cocimăneşti

    Zapisul lui Radu şi Balaci cu fiul său Preda, din Cocimăneşti, judeţul Mehedinţi, către Ivaniaşi al doilea armaş din Slivileşti, judeţul Mehedinţi, că i-au vândut lui două locuri la Perii şi Bălăneştii din Faţă, locuri pe care ei le cumpăraseră de la Bălăneşti. Le vând cu bani gata 7000. Delimitarea locurilor: pădina mai sus de locul Oprei Pârvului, însă locurile din sliama dealului la vale până unde vor fi împotrivă cu alte locuri. Scriitor: Vlăduţul Farcaşi.

    II/5

    Orig. Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 7

    6.

    1731 (7239) februarie 2

    Cartea de hotărnicie a 24 de boieri dată lui Ioan cu vărul lui Istratie cu fraţii lor şi lui Stamatie cu fraţii lui, Dumitraşco şi Pătru şi Preda din Cocimăneşti ca să aibă a ţinea şi stăpâni: un laz în hotarul Croicilor, cumpărat de strămoşul lor Bălan de la Croicul cu 200 bani, laz situat din lazul lui Dan până în obârşia Gârliciului şi pe jumătatea gruiului lui Stoian şi de aici până în hotarul Cocimăneştilor; moşie în Croici tot din partea Croicului, situată în deal, plasa de sus a gardului Lupilor şi pe mijlocul Gruiului până în Obârşia Faţaciunii şi până în hotarul Cocimăneştilor, tot cumpărătură de la strămoşul lor Balan, cu 200 bani; 2 locuri în hotarul Croicilor, unul la vale pe lângă drum până în hotarul Cocimăneştilor, altul la vale, curmeziş din drum la vale până în jilţ, fiind ale lor vechi stăpâniri. Obs. Iscîăliţi:Ivaşcu Roşianu, Constantin Fărcăşescul, Vintilă postelnicul, Iovan Iupceanu, Lupul Miculescu, Pătru Honcea, Gruia Miculescu, Const. Miculescu ş.a.

    II/6

    Orig.

    7.

    1746 (7254) iunie 3

    Zapis dat de Vasile şi fratele său Preda feciorul Stoicăi (fata Dumitrei – nepoata lui Dragomir Cocoş) lui Ion Ionaşcu şi Nicola Pătraşco din satul Cocimăneşti, pentru că i-a vândut toată partea sa de moşie din Dăneşti, moştenire din teiul Cocimănesc şi cumpărătură, 15 stânjeni cu 35 bani stânjenul, total 84 taleri.

    II/7

    Orig.

    8.

    1759 (7267) septembrie 12

    Carte de alegere întocmită de megieşi, Dumitraşco hotarnic, Radu spătar, Radul Roşianul şi altul, din porunca lui Nicola vel spătar ot sud Mehedinţi za Cerneţi, la cererea lui Hamza sin Iova Paveloiu şi Popa Constantin cu fratele său Pârvul Cocimănescul, să le aleagă un pârlog de vie ce-l au printre via lui Hamza şi Pârvul Cocimănescul. La alegere, popii Constantin şi fratelui său Pârvul i s-a dat jumătate din pârlog să-l stăpânească nesupăraţi de Hamza şi cetaşii lui.

    II/8

    Orig.

    Cartea de cercetare a pricinii de călcare de

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 8

    9.

    1767 iunie 28

    hotar şi îndreptare făcută de boierii P. Bălăcescul şi Iovan Bălăcescu, numiţi de marele ban al Craiovei, Ionachie Hrisosculeu, la cererea popii Constantin şi cetaşii lui din satul Cocimăneşti, judeţul Gorj cu Pătru Miculescu şi cetaşii lui din satul Miculeşti, judeţul Mehedinţi, părţile împricinate (călcarea hotarului Cocimăneşti de către Miculeşti). S-a stabilit hotarul Cocimăneştilor şi stăpânirea lor asupra acestui hotar după hrisovul de la 1564 şi nu după actele Miculeştilor de la 1714 şi 1715, care au pierdut. Semnele hotarului Cocimăneşti: din dâlmă în jos pe matca Văii Casii spre răsărit 798 stânjenio; la mijloc 971 stânjeni, din piatra din curmătură peste livezi alături cu pădurea Căsii pe hotarul Tihomirilor la frasinul din gura ogaşului; la apus 926 stânjeni, din via lui Stoian pe dâlmă în jos alături cu hotarul Budeanilor, iar pe dâlmă în jos până în piatra Tihomirilor(cf. hrisov 1564)

    II/9

    Orig.

    10.

    1768 iunie 25

    Cartea de blestem a lui Partenie, episcopul Rîmnicului – Noului Severin, pentru mărturisirea dreaptă a semnelor vechi şi bătrâneşti ale moşiei Cocimăneşti de către: Mihai Grecul, Constandin Pluşoi, Daia Ulm, Mihăilă Cioregan şi Ivan Toporişte.

    Fotocopie; orig. la Muzeul din

    Drobeta-Turnu Severin

    11.

    1789 aprilie 4

    Zapisul lui Dumitraşcu fiul lui Dragomir şi al fiului său Ioan dat la mâna moşului său Gheorghe Cociman pentru că i-a vândut 9 stânjeni de moşie ( partea lor de la Dăneşti), la preţul 1 taler stânjenul după protimisis. Martori: Ioan Pătraşco şi Ioan Pătraşco Cociomănescu. Scriitor: diaconul Ion Fometescu.

    II/11

    Orig.

    12.

    1799 iulie 18

    Porunca banului Craiovei , Anton fost mare cămăraş, către Barbu Viişoreanu ca să se înţeleagă cu jăluitorii împotriva sa ori să vină la judecată cu ei, la Craiova, la sfârşitul lunei iulie 1799. Jalba din 1799 dată de moşnenii Urs (Ion, Sandu, Mihăilă, Nicolae, Ionică, Vintilă, Stamate, Radu) cu cetaşii lor şi Constantin Latu cu cetaşii lui şi Dincă pârcălabu cu cetaşii lui şi Mihai fiul lui

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 9

    Pătraşcu cu cetaşii lui din judeţul Mehedinţi, către marele caimacam al Craiovei, împotriva vistierului Barbu Viişoreanu care, înşelând pe Gheorghe prostul din neamul lor, le-a luat, cu 20 de taleri, toate cărţile lor de moşie, iar pe ei cu forţa şi bătaia i-a silit de au dat adeverinţă de stăpânire:

    II/12

    13.

    1805 martie 9

    Zapisul Bărbuleştilor şi Pătrăşcheştilor cu Ursuleştii şi Paveloii pentru alegerea şi modul cum s-au învoit să împartă între ei moşia din hotarul Cocimăneşti, zapis adeverit, din porunca boierilor ispravnici ai judeţului Gorj, de Ioan Roşianu polcovnicul şi Iordache Fărcăşescul. Pentru a înceta pricinile de judecată între ei, pentru cumpărăturile cele vechi ce nu se numeau în ce loc au fost cumpărate şi nici numele din ce moş se trăgeau nu se ştia, moşnenii din hotarul Cocimăneşti s-au învoit să împartă moşia din acel hotar în cinci părţi egale; Bărbuleştii şi Pătrăşcheştii au luat 3 părţi de moşie, Ursuleştii şi Paveloii au luat 2 părţi, cumpărăturile făcându-se una cu moşia ocină. Adeveritori: Gh. Mazilu, Mihai Bărbulescu, Constantin Pătrăşchescu, Ion Bărbulescu Nedelcu ginerele lui Dumitraşco şi Chiro Cocimănescu, toţi din Cocimăneşti

    II/13

    Orig.

    14.

    1805 aprilie 25

    Porunca marelui caimancan al Craiovei, Mihalache Manu, către boierii ispravnici ai judeţului să cerceteze şi să hotărască în pricina pentru moşie în hotarul Cocimăneşti dintre Vintilă, Stamatie, Stan şi Radu Ursuleşti din Cocimăneşti cu Preda şi Mihai Săvoiu din Larga, judeţul Mehedinţi, în caz de nemulţumire să fie înfăţişaţi Divanului Craiovei până la 15 mai 1805; jalba moşenenilor Ursuleşti din Cocimăneşti către marele vornic caimacamul Craiovei, împotriva lui Preda şi Mihai Săvoiu din Larga, care cu zapise de 134 de ani vechime pretindeau că au cumpărat de la moşul Gheorman din Cocimăneşti moşie, la hotărnicia din martie 1805 rămânând jos toate zapisele prezentate de aceşti Săvoi.

    II/14

    Orig.;difolio, sigiliul

    căimăcăniei Craiovei în tuş

    negru Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 10

    15.

    1806 iulie 22

    Porunca lui Constantin Alexandru Ipsilante voievod către caimacamul Craiovei şi boierii divanului de acolo să cerceteze pricina şi dreptatea pentru care s-au jeluit Radu, Ivan, Petru şi Constantin cu cetaşii lor din Cocimăneşti împotriva clucerului Barbu Viişoreanu pentru cotropire de moşie prin înşelarea lui Gheorghe, prostul, din neamul lor, al jeluitorilor. Jalba moşenilor către domnitorul ţării prin care înfăţişează procedeul folosit de Sandu Degerăţeanu, socrul clucerului Barbu Viişoreanu de a înşelat pe acel moşnean de-a lor, prost, de a refuzat să le mai restituie cărţile şi nu s-au judecat la Isprăvnicia judeţului din cauza că Degerăţeanu era mare şi omul turcilor pe timpul războiului ruso-turc. Din 1799 s-a ridicat clucerul Barbu Viişoreanu. El a refuzat porunca Divanului din Craiova, a refuzat să-şi primească banii, a refuzat să meargă la judecată şi la un an după hotărnicia din 1805 a moşiei din hotarul Cocimăneşti a intrat în acel hotar fără acte şi fără judecată, refuzând să prezinte la judecată cărţile răpite de la moşneanul Gheorghe prostul.

    II/15

    Orig., difolio

    16.

    1815 mai 23

    Porunca domnitorului Ioan Gheorghe Caragea către ispravnicii judeţului să cerceteze cele reclamate de Ion Mazilu, Constantin Bărbulescu, Radu, Constantin şi Ion Ursulescu din Gorj cu Pătru Cioabă de la Slivileşti, pentru 20 de stânjeni de moşie cotropiţi. În caz de nemulţumire să sorocească părţile în judecata Divanului Craiovei. Jalba prezentată domnitorului Ţării Româneşti că o parte din unchii jăluitorilor au vândut lui Pătru Cioabă o parte de moşie din hotarul Deneştilor, pe care apoi „au tras-o numitul la trăsura lui” , prilej cu care le-a cotropit 20 de stânjeni de moşie pe care i-a dat zestre postelnicului Dincă Rovinaru, care a făcut şi o moară în vadul lor, cu silnicie. Cereau poruncă să fie scoşi în judecată şi să-şi afle dreptatea.

    II/16

    Orignal; sigiliul domnesc în

    chinovar

    Porunca ispravnicilor judeţului Gorj către popa Nicolae, Dumitrasco Mazilu din

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 11

    17. 1817 iulie 7 Corobăi, popa Preda, Gheorghiţă boieraşul şi Preda armaşul – urmare a cererii din jalba primită de la Vasile Bivolu din Cocimăneşti, Constantin Urs şi alţii din Cocimăneşti, să cerceteze şi să rezolve pricina dintre ei cu Dincă şi Mihai Săvoiu, pentru că, după ce le-a cotropit pământul, i-a apucat de dijmă şi, după judecăţi nedrepte, de venitul moşiei pe 8 ani trecuţi, mâncat de alţi oameni, cum se arăta în jalbă.

    II/17

    Orig.

    18.

    1818 noiembrie 1

    Diata lui Radu Ursan din Cocimăneşti către soţia sa Maria şi copii săi. Arată că a împrumutat 13 taleri de la postelnicul Dan din Dragoteşti cu zălog o curea de moşie din Daneşti; 1 taler şi 20 de parale dintr-un galben – la Dumitraşco Săvoiu. Scriitor: popa Dumitraşco din Cocimăneşti. Martori: Ion Dumitraşco şi Dumitru Urs pârcălabul, Elie şi Nicolae vătăşelul din Raci.

    II/18

    Orig., rupt şi lipsă

    19.

    1820 decembrie 4

    Zapisul lui Dincă Dumitraşcu Buţugan şi al fratelui său Vasile către vărul lor Ioniţă Pasăre, pentru 25 stânjeni de moşie din Dragoteşti pe care i-au vândut acestui văr al lor cu preţul de 7 taleri şi 20 de parale stânjenul. Cei 25 de stânjeni erau din teiul Buţuganilor la Drăgoteşti. Martori: Matei Gherghina Butugan şi fraţii săi Gheorghe şi Ilie, Constantin şi Gheorghe Pasăre, popa Vasile, Constantin Stănescu şi Hamza Tatu din Voinegeşti.

    II/19

    Orig.

    20.

    1822 martie 2

    Diata Mariei Radu Urs către copii săi: 1 taler şi 20 de parale datorie la Cuza Săvoiu, 20 taleri şi 20 parale datorie la popa Nicolae, 50 oca porumb datorie la coconul Bărbuceanu; 36 taleri şi 20 parale de primit de la nepotul său Gheorghe (dijma Săvoiului scoasă cu amănuntul). Martori: Constantin, Dumitru şi Ion Ionaşcu Urs din Cocimăneşti.

    II/20

    Orig.

    21.

    1825 aprilie 9

    Zapisul lui Consandin Pătraşcu Bărbulescu din Cojmăneşti către Constandin Chircu Gherghinescu din Cojmăneşti pentru 10 stânjeni de moşii, din hotarul Cojmăneştilor căruia îi zice hotarul Lung, vânduţi cu 4 taleri

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 12

    şi 20 de parale stânjenul. Delimitările vânzării: alături pe din vale de Floarea Tăciulescu, din culmea Drăgoteştilor până în hotarul Văii Casei, cu câmp, cu pădure, cu deal de vie şi cu vad de moară. Martori: Constandin Gherghinescu din Cojmăneşti, Ion Tăfălogu din Croici, Staicu Călăraşu fiul popii din Cojmăneşti, popa Constandin din Cojmăneşti. Scriitor: diaconul Mihai. La 18 noiembrie 1834 zapisul a fost răscumpărat de Dinu Mihai Pătraşcu, dăruind lui Constandin Chirco Gherghinescu o parte.

    II/21

    22.

    1825 februarie 3

    Diata lui Mihai Bărbulescu din Cocimăneşti către copii săi Constandin, Pârvu şi o fată, făcută la 8 iulie 1811. Datorii avute: 5 taleri şi 5 parale la Ilie Popaga, 2 taleri la Drăghici Gheorghinescu, 1 taler la Goga Brătoloveanu, 1 taler la Ion Grecu. De primit: preţul unui cal luat de nepotul său Dumiutraşco când a fugit din sat şi nu l-a plătit; 3 taleri luaţi de Drăghiceanu Bălăcescu în contul vărului lui Mihai Bărbulescu; partea vărului său Constandin sin Tudose de moşie din Cocimăneşti a cumpărat-o cu 5 taleri, în rupt, iar jumătate i-a dat-o în schimbul părţii sale din Severinşeti pe care acesta i-a vândut-o. La 3 februarie 1825 această diată a fost văzută la facerea hotărniciei şi adeverită de postelnicul Stanciu Buduhăleanu.

    II/22

    Orig.

    23.

    1825 martie 25

    Dovadă dată de Dumitru şi Constandin Ursanu că a primit de la Nicolae Ursanu, vărul lor, 32 taleri, fiind la Bucureşti în proces cu Păvăloiu, urmând să-i dea, în natură, 32 vedre rachiu de prune. Scriitor: Ilie Benga ot Samarineşti. Martori: Nicolae Ciută, Mihai Jurgescu.

    II/23

    Orig.

    24.

    1825 februarie 3

    Cartea de alegere şi hotărnicie a hotarului de moşie Cocimăneşti, întocmită de postelnicul Stanco Buduhăleanu, după jalbele date la Căimăcănia Craiovei de moşnenii şi cumpărătorii Cocimăneşti, din cauză că la hotărnicia din 1805 ( făcută de polcovnicul Ioniţă Roşianu şi de Iordache Fărăcşanul ) nu li s-a mai stins pricina şi gâlceava dintre

    Orig., 10 file cu mucegai, rupturi şi

    lipsuri din filele

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 13

    dânşii, aflându-se cu toţii năpăstuiţi că nu au vrut să-i cerceteze după cărţi şi zapise(...) împresurându-li-se moşia pe la unii alţii, care „nu au nici-o dreptate”. S-au găsit trei trupuri în hotarul Cocimăneşti lor şi anume: din hotarul cel mare 1440 stj. răsărit, 1440 stj. mijloc, 1480 stj. apus; moşia cea lungă din valea căşii: 722,2 stj. răsărit, 849,2 stj. mijloc, 958 stj. apus; moşia cea scurtă din Valea Căşii: 939,3 stj. răsărit, 849,3 stj. mijloc, total 3102,1 stj. răsărit; 3118,1 stj. mijloc, 2438,3 stj. apus. Puncte de hotar menţionate la trupul Hotarul cel Mare: piatra de către hotarul Slivileşti, piatra de la plută din hotarul Croicilor, piatra Corobăilor, hotarul Dăneşti – ţuţur, prunii cei bătrâni, în vale la fântâni, cireşul de lângă casa lui Vasile, piatra cu rug (piatră bătrână), fiarele lui Frăţilă, piatra Toporiştilor, alăturea cu domnul, piatra ce este în sus despre Croici şi despre Dragoteşti, piatra de către Strâmtu, Valea Albinii, scursura Văii Poenii, Gura Văii Poenii, Jilţului şi piatra veche de la vale de casa popii lui Matei, Valea Casei, piatra de lângă păr. Idem la trupul de moşie Valea casei: teile cele lungi, fagul cel mare înfierat, ţuţuroi, scursura ogaşului lângă Crucile Lupului, culmea Tihomirului, piatra de la crucile Lupului Ciutureanu. Idem la trupul de moşie cea scurtă din Valea Casei: piatra din hotarul Croici, dosul pivneţelor, piatra de la cireş în dreptul pivniţei Tăfălogului, piatra cea veche despărţitoare despre hotarul Miculeşti şi al Croicilor, fagul cel înfierat. Cele trei trupuri de moşie din hotarul Cocimăneşti s-au împărit pe moşii mari, pe moş şi moşneni şi cumpărători, deosebind pe moşnenii Ursuleşti de moşnenii Pătrăşcheşti, Gherghineşti, Bărbuleşti şi Cojiceşti, de au luat Ursuleştii pe vale două părţi şi Pătrăşcheştii, Gherghineştii, Bărbuleştii şi Cojoceştii la deal trei părţi, din tot hotarul Cocimăneşti. Pentru neamul Lăţeştilor s-a scos partea de moşie de către toţi moşnenii stânjeni 20, între Ursuleşti şi Pătrăşcheşti, deosebit de ceea ce le-a revenit în valea Casei. Moşii mari, moşii şi cumpărătorii avuţi în

    8-9

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 14

    vedere la împărţirea pământului pe fiecare moşnean şi cumpărător sau urmaş de cumpărător:

    II/24

    25.

    1826 mai 10

    Zapisul lui Gheorghe sin Sandu Urs din Cojmăneşti către vărul său Mihai, pentru că i-a vândut patru stânjeni de moşie din Cojmăneşti, cu 12 taleri 20 parale, moşie cu vad de moară, selişte de casă. Martori: Gheorghe Sandu Urs, Ion Pătru Urs, Constandin Vlădău de la Dragoteşti, popa Radu. Scriitor: Nicolau

    II/25

    Orig., rupt şi lipsă din text

    26.

    1827 aprilie 22

    Zapisul Maricăi Gh. Berbeniceanu şi fiul ei Dumitru către Ion Pasăre pentru 12 stânjeni de moşie vânduţi acestuia în locul numit Valea Plopului, cu 2 taleri şi 20 de parale stânjenul. Scriitor: popa Vasile ot Berbeniţa.

    II/26

    Orig.

    27.

    1828 noiembrie 26

    Jalbă prin care salahorii plăşii Tismana de Jos, orânduiţi de ispravnicie pentru a merge la Brăila, se plâng Isprăvniciei judeţului Gorj că ”fiind luaţi foarte cu zor după grabnică trebuinţă” şi nepregătiţi nu mai pot continua drumul spre Brăila din cauza vremii potrivinice, a lipsei de îmbrăcăminte şi alimente, căci la ognă (Ognele Mari) i-a apucat zăpada şi frigul. Cer să fie păsuiţi până se va îndrepta vremea. Ispravnicia porunceşte să meargă la Brăila, unde erau orânduiţi.

    II/27

    Orig.

    28.

    1832 august 28

    Înscris dat de împuterniciţii satului Cocimăneşti, popa Costandin, Mihai Ursan, Nicolae Paveloiu şi Stanca Popescu, pentru trei case din obrazul viilor care, neputându-se împăca la faţa locului cu Dumitru Bratoloveanu din Dragoteştii de Jos, au acceptat că se vor muta din acel loc până la ziua Tăierii Capului sfântului Ioan Botezătorul.

    II/28

    Orig.

    29.

    1833 iunie 7

    Jalba lui Nicolae popa Constandin, Dumitru şi Mihai Ursuleşti din Cocimăneşti, judeţul Gorj, către Marea Logofeţie a Dreptăţii, împotriva vărului lor Badea Târziu care, din 1820, le-a ţinut o moşie din hotarul Dragoteşti zălogită către Pătru Cioabă din

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 15

    Slivileşti, care o stăpânea şi lua venitul drept dobândă. Murind Pătru Cioabă au aflat că acesta o vânduse ohabnică vărului lor Badea Târziu. Cer să poată răscumpăra acea moşie de la clironomul defunctului, adică de la Dincă Rovinaru din Dragoteşti prin judecătoria judeţului Mehedinţi.

    II/20

    30.

    1833 iulie 18

    Foaie de zestre a lui Pătru Maziliu din Cocimăneşti pentru fiica sa Maria: 20 stânjeni din hotaruzl Dăneştilor; 33 stânjeni în hotarul Cocimăneşti, 11 stânjeni în hotarul Croici, punctul Gura Reciu; diferite bunuri de gospodărie. Scriitor: popa Matei Corăga ot Croici . Martori din satele Croici şi Roşiuţa (Corăga, Dăescu, Ciobotea, Hamza, Coanteş, Gherghina).

    II/30

    Orig.

    31.

    1834 noiembrie 16

    Înscris prin care Niţu Calotă din Slivileşti, şezător la Ursoaia, din lipsă de bani, vinde pivniţa sa din Slivileşti vărului său Nicolae şi Dumitraşcu Mihai Calotă din Slivileşti cu 25 de taleri. Scriitor: Mihai Urs. Martori: popa Radu, Ion sin Ionică din Sura, Stanciu Ursan, Dumitraşco sin Dumitru Urs.

    II/31

    Orig.

    32.

    1834 decembrie - 1835

    Textele versificate „O pricină minunată”, „Doamne Isuse Hristoase” şi „Steaua sus răsare” şi un text bisericesc găsit în biserica Joiţa Brăiloaica, copiat de Constandin Rovinarul.

    II/32

    Copii

    33.

    1835 ianuarie 4

    Jalbă prin care Constandin zet Pătru Mazilu din Cocimăneşti se plânge preşedintelui Judecătoriei Gorj împotriva lui Ion Mazilu din acelaşi sat, pentru bunuri însuşite de acesta prin silnicie. Cere oameni pentru cercetare şi ispaşă.

    II/33

    Copie

    34. 1836 august 28

    Înscrisul ispăşitorilor la o livadie de fân a logofătului Ion Ursan din Cocimăneşti şi alţii.

    II/34

    Copie

    35.

    1836 ianuarie - martie

    Porunci ale Logofeţiei din Lăuntru şi Agenţiei austriece cu privire la falimentul suditului Tomi, evadarea de deţinuţi din închisoarea Tg. Bucov, furt de vite, cu avertismente date aleşilor satului Cocimăneşti pentru ştiinţă şi

    Copie

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 16

    urmărire. II/35

    36.

    1836 septembrie

    9

    Înscrisul ispăşitorilor chemaţi de logofătul Istrati din Selişteni, ginerele boierului Gheorghiţă Săvoiu, pentru a constata paguba la un loc cu porumb din hotarul Cocimăneşti de către vitele boierului Alecu Viişoreanu. Stricăciunea 35 ferdele de porumb.

    II/36

    Orig.

    37.

    1836 iulie 25-26

    Jalbă prin care Dinu Cojocariu zet Pătru Maziliu din Cocimăneşti se plânge împotriva unchiului său Ioan Mazilu pentru cotropiri de bunuri cu forţa. Subocârmuirea plăşii Tismana porunceşte aleşilor satului Cocimăneşti să cerceteze pricina.

    II/37

    Orig.

    38.

    1837 martie 3

    Zapisul lui Vasile Sapa din Dragoteşti de Jos pentru un loc de casă şi de boburuţe pentru a sădi pruni, în schimb să facă şase zile de lucru pe an, sau 58 taleri în bani lui Ioniţă şi Tănasie Pasăre, proprietari. După rodirea prunilor să facă numai 3 zile de clacă şi să nu dea dijmă din pruni.

    II/38

    Orig.

    39.

    1837 mai 2

    Raportul aleşilor satului Cojmăneşti către Subocârmuirea plăşii Tismana despre pricina dintre Ion şi Nicolae Ursani în moşia devălmaşă din hotarul Dăneşti de Mehedinţi. Fiind devălşmaşi, nu puteau fi stabilite răspunderi şi pagube părţilor.

    II/39

    Orig.

    40.

    1837 mai 7

    Raportul orânduiţilor prin porunca Subocârmuirii Tismana să cerceteze pricina de moşie dintre popa Constandin şi Mihai Ursan (cu cetaşii lor) cu Nicolae şi Ion Ursan din Cojmăneşti, respectiv livezi şi locuri arătoare în hotarul Hurdaneşti. Orânduiţii au măsurat, ales părţile şi împăcat împricinaţii.

    II/40

    Orig.

    41.

    1837 iulie 12

    Jalbă prin care popa Constandin Ursan, Mihai Ursan logofăt şi Dimitrie Urs, toţi din satul Cocimăneşti, judeţul Gorj, cer Subocârmuirii plăşii Baia de Aramă să orânduiască pe Dumitraşcu Ruşeţ, Ioniţă Ciocotea şi logofătul Constandin Vâlceanu ca să le evalueze paguba la păduricea lor din hotarul Dăneşti, judeţul Mehedinţi, tăiată de

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 17

    locuitorii satului mehedinţean Dragoteşti. Subocârmuirea i-a orânduit pe cei ceruţi.

    II/41

    42.

    1837 iulie 24

    Jalba lui Ioniţă Pasăre din Dragoteşti de Sus către Subocârmuitorul plăşii Baia, judeţul Mehedinţi, prin care arată că Dinu Ion Popescu din acel sat s-a tocmit cu el să lucreze şi la el, alternativ, câte o săptămână pentru 40 lei şi arătură câtă va avea de făcut. Dar tocmitul Dinu Ion Popescu nu şi-a îndeplinit obligaţia în valoare de 37 lei parale 20 şi o restanţă cu un alt zapis de 19 lei. Cere să fie cercetaţi.

    II/42

    Orig.

    43.

    1838 decembrie 5

    Înscrisul lui Sandu Bătrânca pentru cumnatuzl său Mihai Radu Ursulescu din satul Cocimăneşti ca să fie fini Neagoe Cumbrioniu din Cocimăneşti cu copii lui, să-i boteze, să-i cunune, să le fie părinte în locul său.

    II/43

    Orig.

    44. 1838 aprilie 12 Dieta lui Pătru Gh. Cojman pentru ginerele său Constantin şi fiica sa Maria: pământ, pivniţă în dealul Bradului şi zapise achitate

    II/44

    Orig.

    45.

    1840-1848

    Catastih al logofătului Mihai Ursan din satul Cocimăneşti, judeţul Mehedinţi, cuprinzător de sumele nominalizate şi zapisele cu care locuitorii satului s-au împrumutat la el de bani în diferite condiţiuni, pământ zălogit, dobânda, zile de lucru. În total 120 de locuitori din sat împrumutaţi cu peste 2026 de taleri, zălogind sute de stânjeni de pământ, plătind dobânzi şi obligându-se să-i lucreze „după trebuinţă” zile de lucru, peste 207 zile de lucru de către locuitorii săraci, împrumutaţi în colectiv cu zapise semnate şi adeverite.

    II/45

    Orig., file 7

    46. 1841 februarie 13 Diata lui Constantin Mihai Bărbulescu din satul Cocimăneşti.

    II/46

    Orig.

    47.

    1842 aprilie 18

    Zapis dat de Dinu Cojocaru cu soţia sa Maria din satul Cojmăneşti lui Niţu Nicolae Ciorocan pentru o delniţă de pământ din Gura Poienii (5 stânjeni lată şi 60 stânjeni lungă) ce i-au dat-o de danie. Martori şi sfatul

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 18

    satului. II/47

    48

    1844 decembrie 16

    Jalbă prin care Ilinca Vasile Pasăre din Cojmăneşti se plânge Subocârmuirii plăşii Baia pentru 6 stânjeni de moşie în hotarul Dragoteştii de Jos, în stăpânirea cărora era supărată de Gheorghe şi Sandu Pasăre în Dragoteştii de Sus şi respectiv de Jos. Cere pe popa Enăşoiu, logofătul Constantin Vâlceanu şi Tănasie Pasăre să facă cercetarea pricinii.

    II/48

    Orig.

    49.

    1844 septembrie

    2

    Actul de cununie al lui Ion Serban Urdăreanu cu Vasilica C. Ursan din satul Cojmăneşti, naşi fiind Ruxanda Bălăceanca.

    II/49

    Orig.

    50.

    1845 octombrie

    12

    Înscris dat de Marica văduvă din Dragoteşti de Sus la sfatul satului, pentru ca ginerele său Ioniţă să fie împuternicitul său la subocârmuirea plăşii.

    II/50

    Orig.

    51.

    1845 decembrie 28

    Raportul aleşilor satului Cozmăneşti despre pricina dintre Stanca Gh. M. Nicolcea din Cojmăneşti cu Matei Teudorescu din Raci, pentru a treia parte de moşie a Ilinchii, sora lor. Urmează modul cum s-au învoit să stăpânească.

    II/51

    Orig.

    52.

    1847 ianuarie 28

    Jalbă prin care Dinu Pătraşcu, Constantin Chirco Gherghinescu şi Ion Roibu din Cojmăneşti se plâng Subocârmuirii Motru de Sus că actele unui hotar de moşie le-au fost robite şi hotarul strâmtorat. Cer poruncă ca Dumitraşco, dorobanţul satului, să taie adeverinţă asupra moşnenilor Păvăloi, până va „desrobi trecătoarea moşiei”.

    II/52

    Orig.

    53.

    1850 iunie 24

    Jalbă prin care Ion Şerban Urdăreanu se plânge Ocârmuirii judeţului Mehedinţi împotriva locuitorilor satului Cocimăneşti care „umblă” să-i facă rol fiscal separat fiului său nelegitim. Poruncă de cercetare dată de paharnicul Viişoreanu, cârmuitorul judeţului.

    II/53

    Orig.

    54.

    1850 octombrie 19

    Jalbă prin care Marica Ion Pasăre din Dragoteştii de Sus se plânge Subocârmuirii plăşii Motru de Sus că deşi este bătrână şi neputincioasă şi-a luat un copil de 10 ani de la

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 19

    fiica sa Vasilica, aleşii satului caută a o silui cu tot felul de dări.

    II/54

    55.

    1852 septembrie 27

    Zapisul dat de Dumitru Nicolae Prodan Mariei Dinu Stănescu, soacra sa, că se angajează să aibă grijă de acareturile moşiei şi de soacra sa, până va veni copilul acesteia în vârstă. Martori, deputaţii satului. Scriitor Albu Voinescu.

    II/55

    Orig.

    56.

    1855 septembrie 13

    Jalbă prin care Ion Serban Urdăreanu, boier de neam din satul Cojmăneşti, cere Administraţiei judeţului Mehedinţi să ia măsuri ca fiul său, căsătorit în iunie 1855, să fie trecut între fiii de boieri de neam, în termen de 6 luni.

    II/56

    Orig.

    57.

    1855 aprilie 13

    Înscris cu care Samfira Constantin Nicolcea din satul Cojmăneşti, fără copii, dăruieşte preoţilor din sat şase stânjeni de moşie în hotarul Cojmăneşti, aflaţi pe Gura Poienii, adică din drumul bătrân ce merge spre Tihomir până întâlnesc iarăşi hotarul Tihomir spre apus. Martori, aleşii satului, pecetia satului.

    II/57

    Orig.

    58.

    1857 iulie 28

    Înscris dat de moşnenii Rătezani (din satul Rătezu) lui Gheorghe Elinescu din satul Miculeşti, că au slobozit drumul de comunicaţie, care s-a dovedit a fi fost cumpărat din vechime de moşii părinţilor moşnenilor Rătezani de Mihai Arnăutu, socrul lui Gh. Elinescu. Urmează numele a 11 moşneni şi legalizarea sfatului satului Rătezu.

    II/58

    Orig.

    59.

    1859 martie 26

    Zapis de vânzare dat de Nicolae Dumitrache Urs preotului Dumitru din satul Cojmăneşti pentru 18,5 stânjeni lat şi 15 lungul, moşie cumpărată şi vândută acestui prot cu 40,5o lei. Legalizările sfatului satului, pecetia satului, martori, deputaţi ai satului.

    II/59

    Orig.

    60. 1859 octombrie 23

    Diata Samfirei Staico Popa, fiica lui Constandin Nicolcea, din satul Cojmăneşti.

    II/60

    Orig.

    Zapis de vânzare dat de Nicolae Dumitrache Urs lui Nicolae Mihai Urs din satul

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 20

    61. 1860 martie 14 Cojmăneşti pentru zece stânjeni moşie lungul şi 8,50 stânjeni latul în Vârvorul de Sus. Martori, sfatul satului Cocimăneşti, deputaţii satului.

    II/61

    Orig.

    62.

    1861 februarie 14

    Alegerea între Lica Gheorghe Paveloiu şi copii săi la împărţirea moşiei, prunilor, viei, butiilor, putinilor, casei, pivniţei, vitelor şi altor bunuri rămase la moartea tatălui lor Gheorghe Paveloiu.

    II/62

    Orig.

    63.

    1856 februarie 22

    Jalbă prin care Nicolae Ursulescu din Cojmăneşti se plânge Subadministraţiei plăşii Motru de Sus că Ion Crivac şi Vasile al Dumitranii i-au tăiat pădurea de pe pământul ce-l are printre ei, la satul Dragoteşti de Sus de Bohorel.

    II/63

    Orig.

    64.

    1856 aprilie 8

    Instrucţiune comunicată de subocârmuitorul plăşii Motru de Sus, judeţul Mehedinţi, satelor din plasă cuprinzând, sub 12 puncte, obligaţiile şi sarcinile ce are să urmeze dorobanţul prin satele însemnate, Cojmăneşti şi Slivileşti. I se cereau: să încunoştinţeze juraţii şi locuitorii să repare drumurile şi pădinile, în toate sărbătorile ieşind la aceste munci, casele de adunare să fie văruite, strajile de zi şi de noapte să păzească cu toată străşnicia; aleşii satelor să ceară proprietarilor măsurarea şi împărţirea pămînturilor legiuite; cercelarii şi mămularii să nu mai poată vinde şoricită, argint viu ori dres cu suliman; să păzească ca nici un locuitor sau clăcaş să nu se mute de pe o moşie pe alta; juraţii să asigure ca toţi locuitorii să-şi facă arăturile şi semănăturile; satele să pună văcari şi pîndari cu plata la săteni; ţarinile să se închidă cu totul şi vitele să fie poprite; leneşii şi beţivii să fie trimişi la subocârmuire pentru osândă etc.

    II/64

    Orig.

    65.

    f.d.

    Jalbă prin care Pătru Cocimănescu din satul Cocimăneşti se plânge subocârmuitorului plăşii împotriva postelnicului Dincă Rovinaru, care pentru 100 de taleri şi mai apoi încă 20 de taleri l-a înşelat cu zălogirea moşiei lui şi a fratelui său ce o aveau în

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 21

    hotartul Drăgoteştilor, apoi, când partea lui de moşie a dat-o fiicei sale la căsătorie, fratele său bun s-a unit cu boierul Dincă şi l-au obligat să restituie 120 de taleri, deşi folosise pământul şi venitul său ani de zile. Cere să aibă dreptate.

    II/65

    66.

    1867 noiembrie 24

    Jalbă prin care moşnenii Ciocoţi, Bratoloveni şi Toporâşte din comuna Dragoteşti de Sus se plâng subprefectului plăşii Motru de Sus împotriva locuitorilor comunei Cojmăneşti, arătând că până la 1866 au avut izlazul împreună, dar în acel an au făcut ţarină, lăsând izlaz înspre Dragoteşti, izlaz pe care nu permit păşunatul vitelor, în ziua de 5 noiembrie 1867 Radu Terheci, sărind să-şi scoată vitele din mâinile locuitorilor Cojmăneşti, a fost bătut şi tăiat cu securea. Cereau să înceteze gloabele şi bătaia păstorilor vitelor lor.

    II/66

    Orig.

    67. F.d. Fragment (partea dreaptă şi de sus) dintr-o carte domnească privitoare la hotarul Ciorani de Miculeşti

    II/67

    Orig.

    68

    F.d.

    Bilet scris I. Păvăloiu din comuna Căzăneşti către un oarecare Păvăloiu prin care confirmă un înscris.

    II/68

    Orig.

    PACHET III

    1.

    1820 martie 3

    Zapisul cu care Ion Iacobescu (Corcodel) din satul Mătăsari vinde lui Iordache Grivei 3,5 stânjeni de moşie din Dealul Malului, din cureaua Tuncească până în dreptul crovului Stârvului, cu 7,5 taleri stânjenul cu pruni, meri şi vie sădiţi pe ei.

    III/1

    Orig.

    2.

    1823 oct.10

    Zapis cu care Pană Constantin Tuică din Mătăsarii de Sus vinde un dric de moşie în faţa Bohorelului din teiul Tuica (moştenire de la matca Bohorelului până în culmea Timişenilor), caporalului Iordache Grivei, cu 29 lei stânjenul. Scriitor Ion Popescu.

    III/2

    Orig.

    3.

    1829 aprilie

    Zapis prin care Ion Ecobescu (Corcodel) din Pinoasa vinde caporalului Iordache Grivei un

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 22

    13 dric de pământ din cureaua Laz, lat de 25 stânjeni şi lung din cureaua Baleasca până în crovul Stârvului cu 6 lei stânjenul. Brestem, Martori, sate: Pinoasa, Stejerei.

    III/3

    4.

    1839 martie 12

    Înscrisul lui Gavrilă Balan şi Dumitraşcu Hârceanu din Brădetu şi Pârvu Dragotoiu din Runcurel, ceruţi cu jalbă mai întâi de Vasile Stăniloiu, apoi de Barbu Leca Stăniloiu în pricina dintre ei, pentru o moşie de cumpărătură din Brădetu, rămasă lor de moştenire. Neîmpăcaţi, ambele părţi având aceleaşi drepturi ca moşternitori fără alte acte.

    III/4

    Orig.

    5.

    1840 noiembrie 4

    Zapis prin care Sandu Hârceanu din Timişeni vinde lui Iordache Grivei 5 stânjeni de moşie partea sa din Valea Jghiabului (din drumul de la fântâna lui Siminică Dinu Tuică până în Popescu, alături cu Barbu Leca), pentru 25 de taleri daţi la lipsa şi pasul său. Acţiune încheiată după protimisis. Martori: sate: Timişani, Crainici, Mătăsarii de Sus. Autentificarea plăşii Baia.

    III/5

    Orig.

    6.

    1840 noiembrie 25

    Înscrisul alegerii şi împărţirii unei moşii de moştenire din valea Jghiabului, din Tuică până în Popescu, în dricuri funii pe tot hotarul câte 10 stânjeni funia, indicate nominal pe moşneni. Înscrisul a fost făcut de megieşii ceruţi, Dumitru Hârceanu, Ion Brânzan şi Constandin T. Tămârscă. Scriitor popa Radu.

    III/6

    Orig.

    7.

    1841 noiembrie 30

    Zapisul cu care Sandu Hârceanu vinde partea lui de moşie din valea Jghiabului, 6 stânjeni, aceluiaşi cumpărător care iniţial primise numai 5 stânjeni. Scriitor Dumitru Bacariu.

    III/7

    Orig.

    8.

    1846 ianuarie 17

    Zapis prin care Constandin Ion Stăniloiu vinde unchiului său Gheorghe Stăniloiu un stânjen de moşie, partea lui, din Dealul Malului cu 65 de lei. Martori. Autentificarea aleşilor satului Mătăsarii de Sus.

    III/8

    Orig.

    9.

    1846 februarie

    Zapis cu care Constandin Barbu Leca zălogeşte pentru 41 lei şi 10 parale

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 23

    24 împrumutaţi 10 stânjeni din cureaua sa de la Runcurel pe care nepotul său Iordache Grivei să-i stăpânească până ce va răspunde toţi banii.

    III/9

    10.

    1846 iunie 5

    Zapis cu care Melache Gociu zis Udrescu din satul Mătăsari vinde 1,5 stânjeni moşie ce i se cuvenea din valea Jghiabului împărţită în dricuri cu „ceilalţi volnaşi ai noştri” şi 1,50 stânjeni de moşie din cureaua din valea Runcurelului cu 172 de lei. Vecinii. Scriitor Dumitru Racoveanu. Autentificarea sfatului satului Mătăsarii de Sus.

    III/10

    Orig.

    11.

    1850 iulie 2

    Zapis prin care Nicolae şi Ion Tuică din Brădet vând 5 stânjeni de moşie din faţa Bohorelului de-a lungul văii Bohorelului până în culmea Timişenilor, căprarului Iordache Grivei cu 145 lei (29 lei stânjenul). Martori din Brădetu şi Mătăsari. Scriitor C. Popescu.

    III/11

    Orig.

    12.

    1850 octombrie 2

    Zapis cu care Păuna Constandin din Mătăsari, împreună cu fiica sa Dumitra şi ginerele Gheorghe din satul Brădetu, vând 1,5o stânjeni de moşie din faţa Bohorelului (teiul Fiesc) lung din matca Bohorelului până în culmea Timişenilor cu 29 lei stânjenul. Martori din satul Brădetu. Scriitor Dumitraşco Ion. Autentificarea sfatului satului Brădetu. Sigiliul satului.

    III/12

    Orig.

    13.

    1850 iulie 30

    Înscris între Constandin Stănilă şi fraţii săi din satul Runcurelul cu Constandin Dumitru Stăniloiu din Runcurelu pentru că au primit de la ultimul cartea de hotărnicie a moşiei din hotarul Runcurel şi două zapise, dând acest înscris. Autentificarea aleşilor sfatului Runcurelu. Sigiliu satului.

    III/13

    Orig.

    14.

    1851 iulie 4

    Înscris cu care Gheorghe Gh. Stăniloiu din satul Mătăsari vinde fratelui său Ion Stăniloiu din acelaşi sat toată partea sa de moşie părintească în satul Mătăsari de Sus cu 1123 lei şi 20 de parale. Legalizarea aleşilor satului Mătăsarii de Sus. Sigiliul satului.

    III/14

    Orig.

    Înscris prin care doi fraţi din satul Mătăsarii

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 24

    15. 1854 octombrie 10

    de Sus se învoiesc să facă împărţirea unor terenuri de pământ, unul să stăpânească în poarta ţarinii din valea Jgheabului, altul unde şade cu casa (fratele Gheorghe).

    III/15

    Orig.

    16.

    1857 iunie 9

    Raport al Sfatului satului Mătăsarii de Sus către subadministraţia plăşii Motru de Sus că pricina pentru pământ dintre Dumitrache cu preotul Constandin Balescu, Dumitraşco Balescu, Alexandru şi sora sa Stanca Balescu, pentru a şasea parte aflată în devălmăşie, a fost măsurată şi aleasă, dar părţile nu au primit lucrarea. Subadministraţia plăşii porunceşte aleşilor satului să stabilească toate dricurile sau curelele de moşie în stăpânirea fieştecăruia aşa cum le-au avut în anul precedent (1856), pe cale judecătorească putând să facă apoi alte schimbări.

    III/16

    Orig.

    17.

    1861 februarie 20

    Înscrisul prin care Maria Constandin Negotescu din mahalaua Valea de Sus, comuna Lăturoasa, adebereşte că este fata lui Gavrilă Eacobescu din satul Mătăsarii de Sus, că are, deci, parte de moşie de pe urma tatălui său în comuna Mătăsarii de Sus şi că Giumanca Constandin şi Răducan Giumanca au drept să stăpânească partea aceasta a ei de moşie în valea Jgheabului, fiindu-le acestora zălogită de tatăl său. Legalizarea comunei Lăturoasa. Sigiliul, deputaţi, pârcălab Milco Negotescu, scriitor Il. Drăcea.

    III/17

    Orig.

    18.

    1865 ianuarie 17

    Zapis prin care Constandin Stănilă din Runcurelu a vândut în rupt un dric de pământ ce-l avea în hotarul Mătăsari lung din hotarul Tuncu până în Vâlsan şi lat stânjeni şase lui Ion al unchiului său Gheorghe. Legalizarea primăriei comunei Runcurelu. Sigiliu.

    III/18

    Orig.

    PACHETUL IV

    1.

    1834 februarie 16

    Foaie de bunurile cu care Maria soţia lui Dumitraşcu s-a măritat cu popa Ioan din Pinoasa la 23 august 1826 (foaie scrisă de popa Gheorghe Negomireanu, martori fiind Dumitraşco Corâci din Negomir şi Vasile fratele său din Pinoasa). Listă de bunurile

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 25

    găsite lipsă din zestrea Mariei menţionate în lista din 23 august 1826.

    IV/1

    2.

    1834 februarie 16

    Comision de tot avutul mobil şi imobil a casei decedatului Dumitraşco Grivei din satul Pinoasa, bunuri preţuite la suma de 15521 taleri şi 18 parale.

    IV/2

    Orig.

    3.

    1841 mai 20

    Sentinţa Divanului civil din Craiova în recursul dintre Ion Datcu Săpunaru şi Tiriţoi din satul Pinoasa judeţul Gorj cu Dumitraşco Mălăiaş, Vasile Mălăiaş şi părtaşii lui Griveşti din satul Negomir pentru stăpânire şi cotropire de moşie în hotarul Negomir. Sunt prezentate cercetările şi hotărniciile făcute în hotarul Negomir, judeţul Mehedinţi, începând cu anul 7152 (1644), actele acestora pe surt. Divanul a menţinut ca valabilă cercetarea şi hotărnicia din 7258 (1750), părţile urmând să stăpânească conform acesteia.

    IV/3

    Copie

    4.

    1841 septembrie 20

    Sentinţă a Judecătoriei judeţului Gorj în procesul fraţilor Grivei cu popa Baboi din satul Strejerei din judeţul Gorj pentru că acest preot în calitate de epitrop al averii lor le-a risipit-o şi i-a lăsat săraci. Judecătoria, fiind majori, îi scoate de sub epitropie.

    IV/4

    Copie

    5.

    1847 aprilie 16

    Împărţirea averii decedatului Dumitraşcu Grivei din satul Pinoasa la trei moştenitori ai săi: Gheorghe, Constantin şi Aniţa sub epitropia mamei lor Maria. Hotare unde avea pământ: Negomir (punctul Curtişoara), Strejerei-Urlaţi, Piunoasa şi Gura Văii, Valea lui Radomir, la rogoază, în văile Săpunarilor, în dealul Rîului, în valea Groşilor, moara din Pinoasa de pe apa Tismana.

    IV/5

    Orig.

    6. 1847 august 29

    Foaia de zestre a Aniţei Grivei din satul Pinoasa, judeţul Gorj, la căsătoria sa.

    IV/6

    Orig.

    7.

    1764

    Hotărnicia moşiei Ursaţi din judeţul Gorj a boierilor Renghea, întocmită de căpitanul Matei Bălăceanu şi Vasile Golumbeanu biv logofăt za vistierie din porunca caimacamilor de la Craiova. Copie făcută la 10 ianuarie 1779

    Copie

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 26

    şi completată cu unele schimbări intervenite. Tot documentul copiat la 6 noiembrie1814.

    IV/7

    8.

    1799 iunie 22

    Jalbă prin care Dumitrache Renghea din satul Ursaţi judeţul Gorj se plânge caimacamului Craiovei că Mihai Talabă nu-i îngăduie să stăpânească moştenirea hotărnicită din hotarul Ursaţilor. Cere să fie judecaţi în Divanul Craiovei atât cu Mihai Talabă cât şi cu popa Gheorghe din Frăteşti. Caimacamul Craiovei porunceşte lui Mihai Talabă şi popei Gheorghe să îngăduie stăpânirea lui D. Renghea sau să vie în divan să se împace şi să nu mai intre în cheltuieli.

    IV/8

    Orig.

    9.

    1865 septembrie 29

    Catagrafie de averea nemişcătoare a risipitorului Toma Renghea din comuna Rovinari, avere aflată în cătunul Rasova, comuna Baleşti. În total 27 stânjeni de pământ. Legalizări.

    IV/9

    Orig.

    10.

    1865 septembrie 27

    Catagrafie de averea nemişcătoare a lui Toma Renghea ce o are în comuna Slobozia, satul Ursaţi (plasa Ocolu, judeţul Gorj): 211 stânjeni moşie, o moară cu 2 alergători, parte într-o altă moară, neumblătoare, casa cu 2 încăperi, un pătul şi un grajd. Venitul anual: 780 lei.

    IV/10

    Orig.

    11.

    1780 decembrie

    15

    Zapisul lui Dumitraşco Renghea pentru 65 de stânjeni de moşie în Ursaţi răscumpăraţi cu 65 de taleri de la Costache Bibescu.

    IV/11

    Orig.

    12.

    1822 aprilie 4

    Înscris prin care Stanca soţia lui Vasile Renghea din satul Ursaţi adevereşte că punându-se sub protecţia cumnatului său Stefan şi pe moşia acestuia se leagă ca cine va supraveţui după ei să stăpânească liniştiţi părţile de moşie după cuprinderea ocolnicii. Adeveritori. Scriitor popa Matei din Stolojani.

    IV/12

    Orig.

    13.

    1840 septembrie 18

    Zapis prin care vătaful Mihai Margoi dă de slugă boierului Gheorghe Renghea un ţigan al mănăstirii Tismana (robul Pătru Chiosa) să-i slujească pe timp de un an cu sâmbrie de 60 lei şi încălţăminte. Nota de 10 lei şi 10 parale primiţi şi folosiţi de ţigan.

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 27

    IV/13 14. 1832 mai 7 Zapis prin care Stanca soţia lui Vasile

    Renghea vinde partea de moşie a soţului său în hotarul Brebenari cumnatului ei Stefan Renghea din Ursaţi, pentru 60 de taleri datoraţi din viaţă de soţul său acestui frate al său. Martori. Scriitor Matei Răducan din Stolojani.

    IV/14

    Orig.

    15.

    1838 martie 8

    Înscrisul obştei mazililor din plasa Jiului prin care adeveresc că Stefan Renghea din satul Ursaţi a făcut parte din categoria fiscală a mazililor, dar acum este „om neputincios întrucât nu poate ieşi afară din casă”. Cere scutire. Mazili semnatari: Matei Vlădoiu, Pătru Stefan, Gheorghe, Constandin Anghelescu, Ion Ciutur, Gh. Aninoiu şi Luţa Stolojan, ipistatul mazililor.

    IV/15

    Orig.

    PAHETUL V

    1.

    1775 iunie 3

    Poruncă prin care Isprăvnicial judeţului orânduieşte pe Dumitraşco Renghea, aflat în slujba bănişoarei plăşii Jaleşul, să facă ispaşa pagubelor pricinuite de râmătorii unor locuitori din satul Stoieşti.

    V/1

    Orig.

    2.

    1784 septembrie 6

    Răvaşul lui Dumitrache Viişoreanu prin care invită pe Dumitrache Renghea fiul lui Matei să vie cu ocolnica la boierii ispravnici (sau orânduiţi) ca împreună cu Barbu al său Renghea să isprăvească lucrul.

    V/2

    Orig.

    3.

    1812 august 31

    Carte de apărare de dări a maziliului Răducan Rovinaru, aflat bătrân şi în sărăcie, emisă de Înaltul Divan şi comitet al Principatului Valahiei, după înştiinţarea ispravnicilor judeţului.

    V/3

    Orig.

    4.

    1819 mai 25

    Foaie de zestre a Mariei, fiica popei Ion Ţâmţeanu. Hotare unde avea moşia: Ungurelu de Jos, Cărbuneşti din Deal, Creţeştilor.

    V/4

    Orig.

    5.

    1819 septembrie 13

    Porunca Ispravniciei judeţului Gorj către Tuţe Rovinaru din satul Rovinari şi Constandina Rovinăriţa, care a poprit cu forţa prunii acesteia şi a bătut-o să se prezinte cu

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 28

    sineturile în judecata pricinii. V/5

    6. 1831 iunie 214 Bilet pentru liberă trecere a boiernaşului de neam Dumitrache Renghea din Rovinari până la satul Ploştina, eliberat de pârcălabul satului Rovinari.

    V/6

    Orig.

    7.

    1833

    Foaie de pagubă: păsări mâncate de râmătorii lui Toma Rovinaru şi care urma să suporte despăgubirile.

    V/7

    Orig.

    8.

    1835 decembrie 2

    Porunca subocârmuitorului plăşii Tismănii către boierii Dumitrache Renghea şi Nicolae Protopopescu din Rovinari să se preocupe ca în satele Rovinari, Lioi, Vlăduleni, Bâlteni, Peşteana de Sus, Olari, Sărdăneşti, Moi, Izvoarele, Ceplea, Broşteni, Plopşorul locuitorii acestor sate să depubă la magaziile de rezervă toată suma porumbului arătată în foile transmise aleşilor satelor, să fie completată din producţia anului 1835.

    V/8

    Orig.

    9.

    1836 iulie 3

    Jalbă prin care popa Irimia din Cisnădie şi Ion Cruceru din Ursaţi se plâng preşedintelui Judecătoriei judeţului Gorj împotriva ui Dumitrache Renghea din Rovinari, care umblă să-i scoată din dreptul la alegerea uneia din morile de pe moşia socrului lor Ioan Renghea.

    V/9

    Orig.

    10.

    1836 octombrie 8

    Zapis prin care Ion Onea şi Dinu Munteanu din Rovinari încredinţează că se angajează cu boierul Dumitrache Renghea din Rovinari să-i facă două case, cu preţul de 136 taleri şi termen de execuţie până la 8 septembrie 1837. Însemnare de bani primiţi din costul lucrării de 136 taleri. Scriitor Dumitru Rovinaru.

    V/10

    Orig., difolio

    11.

    1837 iulie 3

    Jalbă prin care boierul de neam Nicolae Popescu din Rovinari, Ion Gh. Rovinaru, Ion Rovinaru, Radu Rovinaru şi Dumitrache Renghea, boier mazil de neam, se plâng Subocârmuirii plăşii Tismana că numai ei, din brestele satului, fac necontenit straja satului şi alergăturile prin plasă cu poruncile. Cer ca şi boierii Ioniţă Radu Rovinarul, Alecu

    Orig., difolio

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 29

    Rovinarul, Gheorghe Vasile Negroiu, Tiţa Rovinăreasa şi Alecu fiul preotesei Manda să fie supus la străjuirea de zi şi de noapte. Subocârmuitorul plăşii, Gh. Roşianu, porunceşte cele cerute.

    V/11

    12.

    1838 ianuarie 2

    Răvaşul prin care Gligore Popescu scrie tatălui său moş şi-i trimite şi un peşte proaspăt şi o lămâie din partea fiului Mihalache.

    V/12

    Orig.

    13.

    1838 mai 11

    Răvaşul prin care Toma Rovinaru comunică lui Dumitrache (frate mai mare) că el nu acceptă să-şi ia partea de moşie pe unde acesta (Dumitrache) vrea să-i dea, adică pe lângă gârlă până în Jiu.

    V/13

    Orig.

    14.

    1838 mai 17

    Raportul preotului Bălăceanu şi al proprietarului satului Rovinari, Toma Rovinariul, către Sobocârmuirea plăşii Tismana prin care arată că deşi boierul de neam Nicolae Popescu ţine locul cântăreţului bisericii plecat la învăţătură, totuşi căprarul străjerilor îl ia din slujba bisericii şi-l trimite la strajă. Sobocârmuitorul plăşii, Gh. Roşianu, porunceşte ca Nicolae Popescu să nu mai fie supărat cu străjile.

    V/14

    Orig

    15.

    1839 iunie 23

    Răvaş al lui Constandin Rovinaru prin care comunică boierului Ştefan indignarea sa pentru felul cum se poartă el şi concubina sa faţă de sora sa, pe care o necinstesc ca pe o ţigancă. Cere explicaţii.

    V/15

    Orig.

    16.

    1841 ianuarie

    29

    Răvaşul lui T.M. Rovinaru către „nenea” Ghiţă ca să-l anunţe şi pe el, ca frate ce-i este, de petrecerea vreuneia din cele trei „stăţiile” omului: naşterea, căsătoria şi moartea.

    V/16

    Orig.

    17

    1840 martie

    Bilet de liberă călătorie până la Bucureşti, dus şi întors, dat de secretarul şi aleşii satului Rovinari boierului de neam Dumitrache Renghea din satul Rovinari, care călătoreşte călare pe un cal.

    V/17

    Orig

    Jalbă prin care popa Ion Crăiaşu din Ungurelu de Jos se plânge Judecătoriei

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 30

    18. 1842 iulie 29 judeţului Gorj că deşi a dovedit şi i s-a adeverit că are dreptul să stăpânească o moşie de 62 stânjeni şi 4 palme în hotarul Rovinari (deoarece cheltuise cu unchiul său Răducan Rovinaru şi soţia sa Constandina peste 604 lei), cumnatul său Dumitrache Renghea din Rovinari nu-i îngăduia stăpânirea, el fiind păgubaş. Judecătoria îi cheamă în judecată pentru 18 decembrie 1842.

    V/18

    Orig.; difolio

    19.

    1842 decembrie 26

    Dovadă prin care Vasile Ungureanu, Ion Vâlceanu, Ion Rovinaru, Dinu Rovinaru şi Zamfir adeveresc că Stanca Dondescu şi mama sa Dumitra, când s-au angajat crîşmăriţe la logofătul Gheorghe Renghea, au avut trei vaci şi respectiv două şi apoi 4 capete de vite şi respectiv tot două capete, mama Stancăi.

    V/19

    Orig.

    20.

    1843 ianuarie 2

    Răvaş al lui Al. Broşteanu către Toma Rovinaru că pe 3 ianuarie 1843 vine „neica” Leca să ia porunca la ocârmuire, că este cam bolnav, după mama sa cu lăutarii din 1 ianuarie 1843, iar neica Toma să caute la Plopşor pe cineva care să apere casa şi s-o cureţe de „murdalâc”, de fum.

    V/20

    Orig.

    21.

    1843 mai 5

    Cererea lui Gh. Renghea către Subocârmuirea plăşii Tismana ca să fie despăgubit din averea Dumitrei şi Stancăi Dodeasca care, fiind crâşmăriţă la el, i-au rămas datoare o sumă de bani. Subocârmuitorul care să i se raporteze câte vite au avut cele două femei împricinate ca dotă.

    V/21

    Orig. difolio

    22.

    1847 iulie 10

    Înscris prin care este consacrat schimbul de stânjeni de moşie dintre părţile nesemnate şi nemenţionate şi Dumitrache şi Gh. Dumitrache Renghea din satul Rovinari, ca să-şi mărească fiecare cu câte 2-4 stânjeni săliştea prin acest schimb reciproc de pământ.

    V/22

    Concepte, două, difolio

    23.

    1848 septembrie 5

    Zapis prin care Ion holteiul adevereşte boierului Ghiţă Renghea din satul Rovinari că s-a tocmit slugă la acesta pe timp de un an de zile cu sâmbrie şi tocmeală: una haină nouă, 2

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 31

    cămăşi, 2 perechi ismene, 1 pereche nădragi, una pereche iminici şi o căciulă neagră. V/23

    24.

    1851 octombrie 27

    Înscris al pitarului poştelor, RAN, prin care adevereşte că i-a dat pomojnicul Toma Rovinaru 1200 de oca porumb (dator naşilor) şi pentru care el a dat banii, Toma Rovinariu însă nemaidepunând ocalele de porumb. Radu a vândut aceste 1200 oca porumb boierului Ghiţă Renghea, care în termen de 2 zile urma să-i primească de la Roma Rovinaru.

    V/24

    Orig

    25.

    1854 martie 1

    Înscris cu care Dinu Cimpoeru din satul Rovinari se angajează slugă la boierul Ghiţă Renghea pe timp de un an de zile o săptămână la el şi o săptămână la boier unde, duminica şi în sărbători, să cânte cu cimpoaiele la cârciuma boierului, cu sâmbrie 70 lei + 30 parale pentru duminicile din rândul lui (Dinu Cimpoeru) şi 2 perechi de opinci de vacă. Adevereşte satul Rovinari prin aleşii săi. Sigilul satului.

    V/25

    Orig.

    26.

    1854 martie 14

    Înscris prin care Ion Rotescu se angajează faţă de cocoana Bălaşa Băluica să-i găsească în 4 zile un ceaun mare ce-l avea pierdut, pentru 1,5 galbeni.

    V/26

    Orig.

    27.

    1855 iulie 24

    Înscris cu care Dinu Cimpoeru se tocmeşte slugă, pe timp de 1 an , la boierul Ghiţă Renghea cu sâmbrie de 150 lei din care 127 lei era deja dator la boier mai dinainte, iar 13 lei i-a primit la facerea înscrisului ca să poată să plătească birul.

    V/27

    Orig.

    28.

    1855 noiembrie 1

    Diata Stancăi Ghiţă Renghea către soţul său boierul Ghiţă Renghea pentru bunurile ce le avea zestre de la părinţii săi, Ghiţă Renghea fiind obligat să-i facă 2 sarindare, cruce, pod, iar o vită, o iapă şi altele să i le dea de pomană. Adevereşte satul Rovinari prin aleşii săi. Sigiliul satului Rovinari.

    V/28

    Orig

    29.

    1859 martie 22

    Înscris prin care Gheorghe Diaconescu de la Hobiţa dovedeşte că a împrumutat 3 galbeni de la boierul Ghiţă Renghea din satul

    Orig

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 32

    Rovinari, cu soroc de o săptămână. V/29

    30.

    1860 decembrie

    20

    Înscrisul dat de Mihai al Saftei dezrobitul pentru că a rămas dator 72 de lei la boierul Ghiţă Renghea din Rovinari. Termen de restituire: 23 aprilie 1861.

    V/30

    Orig

    31.

    1861 martie 5

    Înscris cu care Vasile Groza dezrobitul din Rovinari adevereşte că a împrumutat 45 lei de la boierul Gh. Renghea din Rovinari, cu termen de restituire peste un an. Legalizează zapisul sfatului satului Rovinari. Sigiliul satului.

    V/31

    Orig

    32.

    1871 mai 23

    Înscris cu care Vasile G. Groza din comuna Rovinari se angajează slugă la Gheorghe Renghea, o săptămână da una nu, de la 30 mai 1871 până la lăsatul secului pentru postul mare (Paşti), cu 7 sfanţi, 50 oca porumb deja primiţi.

    V/32

    Orig.

    33.

    F.D.

    Răvaş către Ghiţă Renghea din comuna Rovinari să treacă de îndată la Rovinari şi Sărdăneşti să strângă porumbul, deoarece se afla în această slujbă.

    V/33

    Orig

    34.

    1868 septembrie

    5

    Chitanţă pentru plata prestaţiei la drumuri şi şosele pe numele Nicolae Aldinii din Rovinari, precum şi o chitanţă din iulie 1862 pentru acelaşi gen de taxe pe numele de Matei P. Nistor din Rovinari.

    V/34

    Orig.

    PACHETUL VI

    1.

    1837 iulie 19

    Poruncă a subocârmuitorului plăşii Tismana, Gheorghe Roşianu către aleşii satelor din plasă să răspundă câte 2 sfanţi de cutia satului prin omul care s-a orânduit, costul peceţilor satelor din plasă lucrate la Craiova de evreul Volf Goldestein. Se arată că peceţile au marca judeţului, leatul şi de jur împrejur numele satului, pentru ca pe viitor să nu mai fie tăinuială asupra celor ce călătoresc cu biletele satului.

    VI/1

    Orig.

    2.

    1848 ianuarie

    Diata lui Matei Rogojanu pentru soţia sa Dumitrana şi copii săi Mihai, Dumitrache şi Ion din satul Rogojelu. Juraţii şi pârcălabul

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 33

    29 satului, martori, scriitor Marin Popescu. Toponime şi hidronime de la Rogojelul.

    VI/2

    3.

    1860 noiembrie 6

    Actul de cununie al lui Dumitrache Murgu cu Maria Constandin din satul Rogojelul, judeţul Gorj la biserica sfinţii Voievozi în 6 noiembrie1860. VI/3

    Orig.

    4.

    1850 decembrie

    Zapisul cu care Stanca Rogojanu din Rogojel vinde lui Dincă zet Niţu Pupăzan din Tomişeni o bucată de pământ cu 15 taleri, 30 de parale. Martori, sfatul satului, scriitor. La 15 martie 1852, Dincă zet Niţu Pupăzan din Timişani vânde aceşti stânjeni de pământ lui Vasile Mongescu, cu 9 sfanţi.

    VI/4

    Orig

    5.

    1866 martie 25

    Înscrisul de vânzare al lui Constantin Păunescu din Rogojelul pentru 8 stânjeni lat şi lung din drumul vechi şi până în delniţa lui Dumitrache Păunescu, vânduţi lui Dunitrache Murgu şi Iovan Tudose la preţul de 45 sfanţi şi 20 de bani. Legalizarea Primăriei Roşia-Rogojelul.

    VI/5

    Orig.

    PACHETULVII 1

    1851 aprilie 29

    Zapis al Ilincăi Ion Dumitraşco Armăşoiu din Slivileşti cu care vinde cumnatului său Păun Constantin Armăşoiu şi Ion Constantin Armăşoiu 8 stânjeni de moşie din hotarul cu teiul Huzureştilor, stânjenul cu 75 lei. Martorii aleşii satului.

    VII/1

    Orig.

    PACHETULVIII

    1.

    1825 sept.24

    Zapisul lui Gheorghe şi Constandina Dobreci pentru vânzarea părţii sale de moşie, jumătate din câmp, din pădure, din vie, din toate şi 40 de pruni din selişte către jupânul Gruia Ghiţu din Ţirioi (respectiv 18 stânjeni cureaua lor). Scriitor Gh. Dobreci, vânzătorul.

    VIII/1

    Orig

    2.

    1827 noiembrie

    27

    Zapis dat de Staicu Duca şi fratele său Dumitru lui Gruia Chiţu la cumpărarea unei părţi din moşia lui Ştefan Duca, unchiul lor, ca să fie fraţi şi să stăpânească pe din două. Martori. Scriitor diaconul Nicolae.

    VIII/2

    Orig., difolio

    Zapisul lui Vâlceanu, Dincă şi Mitroi Chitru

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 34

    3. 1828 ianuarie 2

    pentru prigonirea cu nepotul lor Gruia, precum şi foaie de datoriile ce le aveau pe la unii alţii. VIII/3

    Orig. difolio

    4.

    1828 martie 21

    Hotărnicia dată de judecători lui Gruia Chiţu din Ţirioi pentru cumpărăturile ce le-a făcut în hotarul Ţirioi de la moşnenii respectivi, în conformitate cu zapisele de cumpărătoare făcute.

    VIII/4

    Orig.

    5.

    1831 martie 18

    Zapis de învoire între moşnenii Georgeşti cu Gruia Chiţu din Ţirioi pentru moşia Dobriceştilor pe care devin partaşi restitund 165 de taleri şi 20 parale.

    VIII/5

    Orig.

    6.

    1833 ianuarie 21

    Zapisul cu care Stoica Ducu vinde jupânului Gruia maziliu Ghiţulescu un stânjen de moşie în hotarul Duculeşti ce se numeşte Runcurel, cu 11 taleri, alături de partea vândută de unchiul Ştefan Ducu. Martori. Scriitor Mihai Georgescu.

    VIII/6

    Orig.

    7.

    1836 decembrie 10

    Zapisul lui Ion Dobreci din Ţirioi către Gruia Sârbu Ion Ghiţu pentru 4 stânjeni de moşie în lung şi 15 stânjeni latul zălogiţi lui Gruia pentru 40 de taleri împrumutaţi la „păsul” său.

    VIII/7

    Orig.

    8.

    1851 ianuarie 20

    Hotărnicie în hotarul Imoasa, părţile lui Nicolae Foca, Ion preotul, Dinu Busuioc şi Gheorghe Ioviţă. Hotarnic Mihai Nişulescu boier de neam, numit de preşedintele Judecătoriei Mehedinţi.

    VIII/8

    Orig

    9.

    1858 mai 15

    Zapisul lui Manea Sârbu din Ţirioi pentru vânzarea a 15 pruni rămaşi nevânduţi pe un teren vândut deja cu 1,5 sfanţi prunul către Gheorghe sin Gruia. VIII/9

    Orig.

    10. 1857 februarie 11

    Act de cununie: Maria Văduva cu Răducan Harcă din satul Ţirioi, judeţul Mehedinţi.

    VIII/10

    Orig.

    11.

    1858 aprilie 30

    Confirmare întocmită la satul Ţirioiu de Dumitrache Ghiţulescu pentru 6 stânjeni de pământ de la soţia decedatului Dumitru Duca şi Ion Răduţu, hotărniciţi pe seama lui Gheorghe Chiţu.

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 35

    VIII/11 12. 1859 februarie

    12 Jalba Mariei văduva din Ţirioi către Subadministraţia plăşii Motru de Sus împotriva lui Istrate Gheorghe Blându, ginerele său, că nu a avut bunăvoinţa să îngrijească de înmormântarea soţului său, dar averea o caută.

    VIII/12

    Orig

    13.

    1859 septembrie 15

    Sentinţa pronunţată de Judecătoria judeţului Mehedinţi în pricina pentru moşia dintre Gheorghe Gruia şi alţii din Ţirioi cu moştenitorii preotului Dumitru Mogoşanu din satul Strâmtu.

    VIII/13

    Orig

    14.

    1860 iunie 1

    Zapisul lui Vasile Jurgescu, platnic şi vânzător către Sandu Căpăţână. Împrumutându-se 415,95 lei şi neavând să-i răspundă, îi vinde 9 stânjeni de moşie în hotarul Lupu cu toate bunurile mobile şi imobile de pe ei, cu preţul de 4 galbeni stânjenul, respectiv 1260 lei pentru 9 stânjeni.

    VIII/14

    Orig.

    15.

    1860 aprilie 11

    Porunca subadministratorului plăşii Motru de Sus, Stăiceanu, către sfatul satului Strâmtu să procedeze la întocmirea catagrafiei şi înfiinţarea epitropiei pe bunurile Mariei, verişoara lui Gheorghe Chiţulescu.

    VIII/15

    Orig., difolio

    16.

    F.d.

    Jalbă prin care Gruia Maziliu din Ţirioi se plânge plăşii Baia pentru că Pătru Georgescu din acelaşi sat l-a lovit în cap cu un resteu, la Imoasa, prăpădindu-i-se 5060 de care de bucate din cauza neputinţei căpătate.

    VIII/16

    Orig.

    17.

    1856 martie 20

    Jalba lui Gheorghe Gruia Chiţu din Ţirioi către Subadministraţia plăşii Motru de Sus împotriva lui Barnu Jurgescu şi Dumitru, care i-au spart gardul, violându-i proprietatea. Porunca subadministratorului Constandin Pădăşanul către deputaţii satului să rezolve plângerea.

    VIII/17

    Orig.

    18.

    1859 septembrie 12

    Hotărârea Judecătoriei judeţului Mehedinţi pronunţată în pricina dintre Gh. Gruia Niţu Staico şi Dumitru Duca pentru 17 stânjeni de moşie însuşiţi dintr-o cumpărătură în hotarul

    Copie

    legalizată; difolio

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 36

    Pileştilor. VIII/18

    19.

    1845 februarie 19

    Înscrisul dat de Ciutureanu boierului Mihai Georgescu din Ţirioi la despărţirea lui de Dumitra şi eventuala căsătorie a boierului cu Dumitra. Legalizarea aleşilor satului Tehomiri şi liste cu bunurile zestre ale Dumitranei Georgescu.

    VIII/19

    Orig.

    20. 1854 februarie 1

    Dovadă de contribuţia în bani dată de mazilul Gheorghe sin Gruia pe trimestrul ghenarie 1854.

    VIII/20

    Orig.

    21.

    1856 august 5

    Jalba lui Gheorghe sin Gruia din satul Ţirioi către subadministratorul plăşii Motru de Sus, pentru stricăciune cu vitele la moşia sa din hotarul Strâmtu, vitele fiind ale lui Nicolae Borot (?). Porunca subadministratorului Pădăşeanu către sfatul satului să facă foaie de ispaşă.

    VIII/21

    Orig.

    22.

    1858 noiembrie

    12

    Zapisul dat de Enache Manea Sârbu şi sora sa Dumitrana lui Gheorghe sin Gruia la vânzarea către acesta a 39 de pruni cu sfanţi 6. Legalizarea satului Ţirioi.

    VIII/22

    Orig.

    23.

    1859 ianuarie

    16

    Zapis dat de Ghiţă Chiţulescu nepotului său Gheorghe sin Gruia pentru 6 stînjeni ce i-a luat acum de la Duculeşti.

    VIII/23

    Orig

    24.

    1859 martie 28

    Citaţia lui Gheorghe sin Gruia Chiţu şi Gheorghe Ion Chiţu din satul Ţirioi pentru 30 mai 1859 în faţa instanţei, în proces pentru moşie cu Ana Dumitru Mogoşanu, preoteasă văduvă.

    VIII/24

    Orig.

    25.

    1862 februarie

    28

    Înscrisul deputaţilor satului Ţirioi dat deputatului Gh. Chiţulescu ca împreună să depună raportul cercetării în pricina pentru pământ reclamată de Pătru Boştină.

    VIII/25

    Orig.

    PACHETUL IX

    1.

    1763 ianuarie 3

    Carte de hotărnicia moşiei din hotarul Dragoteşti, judeţul Mehedinţi, a moşnenilor Dragoteşti, întocmită de Ion Glogoveanu şi Dimitrie Vlădăianu, după cererea moşnenilor la Alexandru Scarlat Ghica, nefiind mulţumiţi

    Copie din 23 august 1855

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 37

    de alegerile şi hotărniciile din 1730, de trei hotărnicii în judecata banului Craioveii şi apoi în Divanul domnesc. La măsurarea moşiei au rezultat 1502 stânjeni domneşti la răsărit, 1282 stânjeni la mijloc şi 934 stânjeni la apus, stânjeni pe care i-au împărţit pe 4 moşii mari anume: Iovan (teiul Dănciulescu) se trage din Dumitru Goşa; Iovan Motilva (teiul Moţilvesc); teiul Negoesc şi moşul mare Badea Radu (teiul Josănesc). În cadrul acestor moşii, s-a împărţit pe cotele de moşneni descendente din ei.

    IX/1

    2.

    1774 iunie 11

    Biletul ispravnicului de judeţ către Dumitrache Renghea, bănişor la plasa Jaleşului, urmare a jalbei femeii lui Drăghici, că o năpăstuieşte cu 42 de parale de vită ca să-i dea pace şi linişte, până va veni la Jaleş şi se vor judeca.

    IX/2

    Orig.

    3.

    1778 ianuarie 11

    Poruncă către Pătraşcu, Sandul, Gheorghe Statie şi Stefan din satul Brebenari ca împreună cu Nicolae Tufoi să împlinească paguba făcută de vitele lor în livezile lui Dumitrache Renghea, după cum s-a stabilit la judecată la Isprăvnicia judeţului.

    IX/3

    Orig.

    4.

    1784 august 17

    Bilet prin care Dumitrache Boşotei scria moşului Dumitrache că îl pofteşte ca pe 18 august 1784 să vie cu cartea Divanului Craiovei ce să-i ia şi după ea „ponturi” şi să-i facă cartea de judecată, răspunsul de la episcop fiind bun.

    IX/4

    Orig.

    5.

    ianuarie 17

    Tacrâr de suma stânjenilor de moşie de cupărătură moşteniţi după trei zapise: 1. zapisul din 7256 (1748) al lui Dumitru Moldoveanu şi feciorilo lui către Gruia Buzărină, că i-a vândut partea sa de moşie din Gligoreasca şi din Runcurel, în fiecare curea câte 9 stânjeni; 2. zapisul din 7259 (1731) a lui Gheorghe Pasăre şi Constantin şi Preda Pasăre către Gruia Buzărin şi fraţii săi din Runcurel, pentru stânjeni 27 pe îndouă în hotarul Runcurel; 3. zapisul din 1797 ianuarie 17 al lui Barbu Butaru către feciorii lui Gruia Buzărin şi Gheorghe Ştefan pentru că le vinde

    Orig. Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 38

    partea lui de moşie în rupt din Runcurel, stânjeni 27 pe îndouă.

    IX/5

    6.

    .

    1810 august 5

    Zapisul lui Dumitraşcu Ciuhoiu către căptanul Firu Calotescu că i-a vândut 3 stînjeni de moşie, din dealul Gilortului până în matcă cu câte 3 taleri stânjenul la lipsa vânzătorului, rudele şi răzeşii săi nevoind să cumpere.

    IX/6

    Orig.

    7.

    1811 septemnrie 7, Rovinari, judeţul

    Gorj

    Poruncă către mazilii trebuincioşi la staţia împărătească Rovinari să se prezinte de îndată la staţie pentru a li se ordona ce au a sluji. Mazilii în cauză erau:Ioniţă sin Eva, Constandin sin Eva, Gheorghe sin Eva, Dinu şi Gheorghe Covrigaru şi neica Mazilu. Pe verso un zapis greu ilizibil.

    IX/7

    Orig

    8.

    1820 decembrie 3 - aprilie 22

    Zapisul lui Matei Gheorghe şi Ilie Buţugan către Dincă Buţugan şi vărul său Vasile, pentru o pricină de moşie rămasă de la unchiul său Ioan pentru care au jurat în soborul satului Mătăsari şi s-a stabilit ca Matei Buţugan să stăpânească 20 stânjeni şi Dincă Buţugan 10 stânjeni cu a lor învoire. La 15 aprilie 1823 soborul bisericii din satul Dragoteşti de Sus adevereşte lui Ioniţă Pasăre pentru o cumpărătură de 25 stânjeni moşie de la Dincă şi Vasile Buţugan, cu 7 taleri, parale 20, zapisul moşiei arzând odată cu pivniţa. La 25 aprilie 1825 Dincă şi Vasile Buţugan din Voiniteşti adeversc că până la Rusalii vor face alte zapise lui Ion Pasăre din Dragoteştii de Sus. La 22 aprilie 1826 ispravnicii judeţului poruncesc lui Matei Gheorghe şi Ilie Buţugan din Dragoteştii de Sus să îngăduie pe cumpărătorul moşiei de la unchiul lor sau să-i restituie banii.

    IX/8

    Orig.

    9.

    1829 ianuarie 6

    Diata lui Gheorghe Ciocotea pentru feciorii săi. Menţionează că are 1 taler şi o putină la Nicolae Coşa, un butoi de două vedre la Mihai Butură, la fratele său Grigore 300 taleri cu zapis pe trei ani şi moşia zălog. La rându-i era dator: 5 vedre de rachiu de comină şi 2 taleri la Radu Borcoş pentru care i-a luat un cal fără judecată; la Vintilă Ruşeţu un taler. Scriitor:

    Orig.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 39

    popa Istrati. Martori. IX/9

    10.

    1830 iulie 7

    Ispaşa lui Truşcă Birou din porunca boierilor zapcii pentru stricăciunile făcute la culturile lui de către caprele lui Niţu sin Chiriţă. Ispăşitorii Buse şi Ioniţă Bratoloveanu, Stamatie Pârcălabu.

    IX/10

    Orig.

    11.

    1830 noiembrie 11

    Porunca zapciilor plăşii Jilţului de Sus către preoţii Milu de la Negomir, Gheorghe de la Ursoaia, Dumitraşcu Mareş de la Timişeni şi către boierii Gheorghiţă Pasăre de la Dragoteşti, Dumitraşco Ruşeţ de la Corobăi, logofeţii Dinu Pătruţoiu şi Manea Vîlcul din Strâmtu să meargă cu noul arendaş al moşiei Topliţa de la Negomir şi Valea cu Apă, Drăghiceanu Hârgot şi să cerceteze toate pădurile de pe acea moşie şi numărul lemnelor ce se află tăiate, stabilind vinovaţii şi despăgubirile către moşie prin dare de înscrisuri. Zapcii: Gh. Roşianu şi Constandin Scânteie.

    IX/11

    Orig.

    12.

    1832 martie 16

    Zapisul lui Ion al Popi platnic din Dragoteşti că este dator 35 de taleri la nepotul său Truşcă, cu termen până la Paşti.

    IX/12

    Orig.

    13.

    1834 martie 22

    Jalbă prin care Ioan şi Sandu Pasăre din Dragoteştii de Sus cer Judecătoriei judeţului Mehedinţi să orânduiască pe Constandin Hârgot, popa ot Enăşoiu, Constandin Vâlceanu, toţi din satul Dragoteştii de Jos şi Drăghici Vâlceanu din Negomir, care să le cerceteze o pricină de cotropire a unei cureluşe de moşie de către oamenii Ciocaţi şi Bratoloveni din satul Dragoteştii de Jos în hotarul acestora şi să fie despăgubiţi.

    IX/13

    Orig.

    14.

    1835 martie 13

    Înscris prin care aleşii satului Pătru Dumitraşco Anghel şi Pătru Pârcălabu şi preotul Gligorie din Broşteni adeveresc că boierul de neam Dumitrache Renghea le-a adus porunca subocârmuirii cu nouă puncte cu îndemn către locuitorii satului să meargă la biserică.

    IX/14

    Orig.

    Porunca subocârmuitorului Costache

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale a

    le Ro

    man

    iei

    SJAN

    Meh

    edint

    i

  • 40

    15. 1835 aprilie 6

    Roşianu către satele Bâlteni, Ciuperceni şi Peşteana de Sus ca fără întârziere să facă drumurile de 30 stânjeni, astupând toate găurile rădăcinilor şi toate colţurile ghimpoase şi să cioplească faţa drumului ce va fi cu rădăcini, tunzându-le din faţa pământului. Lui Dumitrache Renghea şi dorobanţului Dumitru Bârjoabă li se cere să „ajute” până la te