62
1 SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE COLECŢIA „CONSTANTIN GHERGHINESCU” Fond: nr. 183 Inv. nr. 249 I N V E N T A R privind documentele COLECŢIA CONSTANTIN GHERGHINESCU aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale (1530-1985) 329 u.a. 62 f. Arhivele Nationale ale Romaniei SJAN Mehedinti

Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

  • Upload
    others

  • View
    11

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

1

SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE

COLECŢIA „CONSTANTIN GHERGHINESCU” Fond: nr. 183 Inv. nr. 249

I N V E N T A R privind documentele

COLECŢIA CONSTANTIN GHERGHINESCU aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale

(1530-1985)

329 u.a. 62 f.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 2: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

2

PREFAŢĂ

Colecţia „Constantin Gherghinescu” este profund asemănătoare orin

conţinut şi în mare parte prin genurile de arhivalii Colecţiei de Documente a S.J.A.N.

Mehedinţi.

A fot numită astfel după numele donatorului.

Colecţia însumează 329 u.a. din perioada 1530-1985, în covârşitoarea

majoritate zapise, hotărnicii, cărţi de alegere a părţilor de moşie şi alte acte bilaterale

referitoare la sate din regiunea Jilţurilor oltene, aşezări de moşneni şi boiernaşi, unde

mai ales în secolul al XIX-lea s-a înregistrat o dinamică ridicată a circulaţiei proprietăţii.

Documentele sunt deosebit de interesante pentru cunoaşterea evoluţiei

obştilor de moşneni şi pentru reconstituirea spiţelor de neam ale locului. Pe baza lor,

donatorul a întocmit genealogii şi cronici istorice ale satelor din regiunea menţionată.

În funcţie de numărul de file, actele au fost organizate în 11 pacheze, iar în

interiorul acestora au fost ordonate cronologic.

La documentele în format clasic, donatorul a adăugat şi 11 manuscrise

conţinând monografia satului Cojmăneşti şi a satelor vecine (operă a lui de C.A.

Gherghinescu, întocmită în anul 1966 şi depusă Arhivelor Statului, judeţul Mehedinţi),

transcrieri personale după documentele colecţiei, un manuscris consacrat dascălilor de

la şcoala din Miculeşti (în alcătuirea învăţătorului Grigore Cioabă), un altul, cu caracter

monografic, despre Ploştina, ca aşezare nouă cu un treecut istoric şi legendar (în aceeaşi

redacţie), un alt text semnat de C.A. Gherghinescu referitor la trecutul unor sate oltene

de pe Jilţuri, apoi o cronică istorică, însoţită de fotografii, a 40 dintre aceste sate,

genealogia Cojmăneştilor (1500-1985), satul natal al autorului colecţiei, o „secvenţă

culturală” a aceleiaşi aşezări şi, în fine, un grupaj de poezii semnate de Iulian Paveloiu,

fiu al locului.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 3: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

3

I N V E N T A R U L documentelor

COLECŢIEI CONSTANTIN GHERGHINESCU aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale

Nr. crt.

Data şi locul emiterii

Conţinutul pe scurt al u.a. Observaţii

PACHET I

1.

1728 (7236)

Cartea de hotărnicie a 48 de boieri megieşi între care Preda Cernăianu, Matei Cernăianu, M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu, Ianache Seculescu, Vintilă Postelnicul, Iovan Crăiniceanu ş.a. numiţi de administraţia imperială austriacă în Oltenia la cererea lui Preda Cuţui şi a fraţilor săi (Mihai Cuţuiu şi Daia) să le hotărască moşia Pileşti sud Mehedinţi. S-a găsit partea lui Preda Cuţui cu fraţii lui de cumpărătură precum scrie în cartea cea moşneană a lui Mihnea vodă, cu leat 7091 (1583); 235 stânjeni la mijlocul moşiei pe valea Zastranii, 375 stânjeni lăţimea la trăsura de pe dealul deasupra Motrului şi 185 stânjeni la trasura de pe dealul deasupra Gligoreşti. S-a împietruit hotarul de faţă de ceilalţi moşneni cu pietre în valea Zăstrenii la plopi, în obârşia Leurzii, în dealul Motrului, şi la vale în faţa Motrului pe a doua poliţă până la Laz şi până în ulm, pe semnele bătrâne. În hotarul Pileştilor de Jos au primit 2 loturi de cumpărătură; cumpărate de Stan de la Manea cu bani 230.

I/1

Original; sigiliu inelar în ceară roşie pe verso-ul filei 2 al expertului B. Theodorum, trad.1899

2.

1809 aprilie

Cartea de hotărnicie a hotarului de moşie Vrabeţii, judeţul Mehedinţi, făcută de Staicu logofăt, numit hotarnic de ispravnicii judeţului (biv vel clucer Constantin Haralambie şi biv vel stolnic Gheorghe Coţofanu), la cererea moşnenilor ot Vrabeţii, neştiind cine ce să stăpânească. Pornind de la hotărnicia făcută de postelnicul Vintilă Moduran în timpul administraţiei austriece asupra Olteniei (1718-1739), în care fiecare

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 4: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

4

din cei patru moşi (Preda, Daia, Mihai şi Curuia Cuţui) primiseră cîte 40 de stînjeni „dă om pe patru fraţi, făcând parte şi Ioanei sora lor” stânjeni 40, hotarnicul Staicu logofătul a remăsurat împărţirea veche, cu stânjenul domnesc. La nord, pe culmea din piatra Dracii în jos la capătul dinspre răsărit, a mers până în hotarul Viiciuleştilor şi au ieşit 240 stânjeni. A ales: 83 stânjeni (parte a unei moşii şi jumătate) la capul dinspre răsărit şi câte 60 stânjeni la mijloc şi capul de apus, partea lui Tănasie şi Daia Curuia Cuţui. Asemenea, 20 de stânjeni lui Vasile cu fraţii lui din Mihai Cuţui şi lui Pătru Scânteie cu fraţii lui (tatăl lor Dumitraşco Scânteie cumpărase de la Constantin Cuţui partea sa din Vrăbeţi şi din Pileşti cu 75 şi jumătate taleri în 1783). La alegerea şi împietruirea stînjenilor aleşi cu fost faţă toţi moşnenii şi răzeşii rămânând mulţumiţi.

I/2

3.

1834 septembrie 29

Hotărârea Judecătoriei judeţului Mehedinţi în pricina dintre Dinu Cernăianu dinVrabeţi cu Bălaşa Dumitrache Cernăianu din Vrabeţi pentru 10 stânjeni din moşia Peleşti de Miculeşti.

I/3

Copie legalizată în 1834

4.

1864 septembrie 13

Jalbă prin care Barbu Cuţui, Răducan Cernăianu şi preotul Ion Cernăianu, toţi din Horăşti, plasa Motru de Sus, judeţul Mehedinţi, se plâng Cârmuirii judeţului Mehedinţi că în anul 1851 au împrumutat pe Nicolae Vicea din Horăşti cu 66 de galbeni împărăteşti ca să-şi scoată o moşie ce avea zălogită la Melache Cuţui. Până a fost în viaţă, a restituit 52 galbeni. Soţia refuza să le restituie restul de 14 galbeni, deşi avea destulă stare. Cârmuitorul judeţului, Costache Petrescu, poruncea ca deputaţii din Horăşti să cerceteze pricina şi să îndrume acţiunea.

I/4

Orig.

5.

1866 iunie 30

Dota lui Barbu Cuţui din Horăşti, judeţul Mehedinţi, pentru fii săi Dumitru şi Costantin Cuţui. Le lasă să împartă frăţeşte moşia din hotarul Vrăbeţi, via de acolo, cârciuma din Drumul Mare, pivniţa din dealul Vrăbeţilor (o

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 5: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

5

parte din ea), moşia din hotarul Pileşti cu locuinţa fiului său Costandin, cumpărătură din hotarul Pileşti (pe lângă hotarul Băzăvani) ş.a.m.d.

I/5 PACHET II

1.

1530 (7039) septembrie 13

Porunca lui Vlad Înecatul, fiul lui Vlădiţa vodă, către Stan şi feciorii lui (Stanciu, Stanislav şi Dan) cu feciorii lor, precum şi către Ivanis cu feciorii lui, ca să le fie lor moşia în Cocimăneşti „oricât a fost ţinutul Dragoteşti”, „pentru că au fost a lor veache şi driapta de moştenire şi cumpărătură din zilele bătrânului Radul voievod”, iar în zilele lui Moise Vodă (1529-1530) a fost împresurată de Dragoteşti. Hotarul bătrân al acestei moşii era: din hotarul Croicilor peste obârşiile văilor, pă fiarele lui Frăţilă şi pe Torbiţa şi din Tarniţa pă obârşiile văii până în hotarul Corobăilor. Martori: jupân Drăghici biv vornic, jupan/.../ jandir vel logofăt, jupân Şerban vel vornic, jupân Velivan vel logofăt, Radu vistier, Dragomir spătar, Udrişte paharnic, Danciul comis, Stoica stolnicul, Stoica vel postelnic. A scris Stan grămăticul.

II/1

Copie din anul 1746 (7254)

scrisă de popa Dumitraşcu din Slivileşti după originalul în

limba slavonă, la Dragoteşti;

2.

1549 (7058) octombrie 9,

Bucureşti

Porunca lui Mircea Ciobanu către Visa cu feciorii ei, ca să le fie lor moşie în Ciorani din partea Iovei, oricât s-ar alege în câmp, în deal, în apă şi în plaiul de vie, pentru că au cumpărat-o de la fratele Iovei cu aspri trei sute şi drept vaci patru; iar Lupului cu feciorii lui, în Cocimăneşti să le fie sălişte una, pentru că au cumpărat-o de la Brahaneasa cu aspri 30, şi de la Daneasa sălişte una cu 30 aspri, şi de la Lupu o holdă dată de Barbu de s-a plătit de gloabă pentru 60 capre. Voievodul le dă să le fie moşteniri ohabnice. Martori: Vintilă vel vornic, Badea paharnic, Stefu spătar, Radu vel logofăt, Coadă vel vistier, Barbu /.../Gheorghe comis, Stan vel postelnic, Radu vel logofăt

II/2

Copie din 1745 (7254) aprilie 9,

Drăgoteşti

3.

1564 (7072) august

Porunca lui Petru cel Tânăr (1559-1568) către Lupu cu fraţii şi cu cetaşii şi cu tot satul Cocimăneşti, ca să le fie lor satul Cocimăneşti,

Fotocopie de pe

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 6: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

6

8, Bucureşti toţi şi cu tot hotarul, însă din via lui Bălan în sus până în dâlmă, până în via Neagului, pe piatră în sus până în via lui Stoian şi pe dâlmă în hotarul Budeanului. Domnitorul confirmă stăpânirea lui Lupu cu cetaşii şi cu tot hotarul Cocimăneşti pentru că erau moştenire vechie şi dreaptă, hotare bătrâneşti, iar Manea cu fraţii lui nu au putut dovedi în faţa judecăţii domnitorului Petru cel Tânăr că au dreptul să stăpânească în Valea Casăi, din hotatul Cocimăneşti. Martori: Nedelea vel vornic, Iovan vel logofăt, Iani vistier, Bărcan comis, Stan spătar, Pană stolnic, Manea paharnic, Gheorma vel postelnic, Nedelco vel vornic.

II/3

copia din 1746 aprilie 10, aflată

la Muzeul Porţilor de Fier

4.

-

Porunca lui Alexandru al-II-lea Mircea (1568-1577) către Danciul cu fraţii, Barbul cu fraţii, Manea cu fraţii şi feciorii, ca să le fie lor moşie în Cocimăneşti (judeţul Mehedinţi), pentru că este a lor moşie veche şi dreaptă şi în pricina de judecată în divanul domniei sale, cu Stanciul din Tihomir, după cercetarea întreprinsă la faţa locului de 24 boieri numiţi, Stanciul a rămas de lege. Delimitarea moşiei confirmată în Cocimăneşti, hotarul Buduleanului pe deal pe pietri până în cer, din Nevăţ până în Jilţ şi pe valea Poienii până în Chicior, pe deal în jos până în dealul Purcareţilor. Martori: Dobromir vel ban al Craiovei, Dragomir vel vornic, Radu vel logofăt, Badea Vistier, Stan spătar, Mitru comis, Ivaşcu stolnic, Goanţă paharnic, Stoica vel postelnic, Dragomir vel vornic. Scriitor Stoica logofăt.

II/4

Copie din 1746 (7254) făcut la Dragoteşti de 6

megieşi hotarnici

5.

1673 (7181) martie 1, Cocimăneşti

Zapisul lui Radu şi Balaci cu fiul său Preda, din Cocimăneşti, judeţul Mehedinţi, către Ivaniaşi al doilea armaş din Slivileşti, judeţul Mehedinţi, că i-au vândut lui două locuri la Perii şi Bălăneştii din Faţă, locuri pe care ei le cumpăraseră de la Bălăneşti. Le vând cu bani gata 7000. Delimitarea locurilor: pădina mai sus de locul Oprei Pârvului, însă locurile din sliama dealului la vale până unde vor fi împotrivă cu alte locuri. Scriitor: Vlăduţul Farcaşi.

II/5

Orig. Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 7: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

7

6.

1731 (7239) februarie 2

Cartea de hotărnicie a 24 de boieri dată lui Ioan cu vărul lui Istratie cu fraţii lor şi lui Stamatie cu fraţii lui, Dumitraşco şi Pătru şi Preda din Cocimăneşti ca să aibă a ţinea şi stăpâni: un laz în hotarul Croicilor, cumpărat de strămoşul lor Bălan de la Croicul cu 200 bani, laz situat din lazul lui Dan până în obârşia Gârliciului şi pe jumătatea gruiului lui Stoian şi de aici până în hotarul Cocimăneştilor; moşie în Croici tot din partea Croicului, situată în deal, plasa de sus a gardului Lupilor şi pe mijlocul Gruiului până în Obârşia Faţaciunii şi până în hotarul Cocimăneştilor, tot cumpărătură de la strămoşul lor Balan, cu 200 bani; 2 locuri în hotarul Croicilor, unul la vale pe lângă drum până în hotarul Cocimăneştilor, altul la vale, curmeziş din drum la vale până în jilţ, fiind ale lor vechi stăpâniri. Obs. Iscîăliţi:Ivaşcu Roşianu, Constantin Fărcăşescul, Vintilă postelnicul, Iovan Iupceanu, Lupul Miculescu, Pătru Honcea, Gruia Miculescu, Const. Miculescu ş.a.

II/6

Orig.

7.

1746 (7254) iunie 3

Zapis dat de Vasile şi fratele său Preda feciorul Stoicăi (fata Dumitrei – nepoata lui Dragomir Cocoş) lui Ion Ionaşcu şi Nicola Pătraşco din satul Cocimăneşti, pentru că i-a vândut toată partea sa de moşie din Dăneşti, moştenire din teiul Cocimănesc şi cumpărătură, 15 stânjeni cu 35 bani stânjenul, total 84 taleri.

II/7

Orig.

8.

1759 (7267) septembrie 12

Carte de alegere întocmită de megieşi, Dumitraşco hotarnic, Radu spătar, Radul Roşianul şi altul, din porunca lui Nicola vel spătar ot sud Mehedinţi za Cerneţi, la cererea lui Hamza sin Iova Paveloiu şi Popa Constantin cu fratele său Pârvul Cocimănescul, să le aleagă un pârlog de vie ce-l au printre via lui Hamza şi Pârvul Cocimănescul. La alegere, popii Constantin şi fratelui său Pârvul i s-a dat jumătate din pârlog să-l stăpânească nesupăraţi de Hamza şi cetaşii lui.

II/8

Orig.

Cartea de cercetare a pricinii de călcare de

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 8: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

8

9.

1767 iunie 28

hotar şi îndreptare făcută de boierii P. Bălăcescul şi Iovan Bălăcescu, numiţi de marele ban al Craiovei, Ionachie Hrisosculeu, la cererea popii Constantin şi cetaşii lui din satul Cocimăneşti, judeţul Gorj cu Pătru Miculescu şi cetaşii lui din satul Miculeşti, judeţul Mehedinţi, părţile împricinate (călcarea hotarului Cocimăneşti de către Miculeşti). S-a stabilit hotarul Cocimăneştilor şi stăpânirea lor asupra acestui hotar după hrisovul de la 1564 şi nu după actele Miculeştilor de la 1714 şi 1715, care au pierdut. Semnele hotarului Cocimăneşti: din dâlmă în jos pe matca Văii Casii spre răsărit 798 stânjenio; la mijloc 971 stânjeni, din piatra din curmătură peste livezi alături cu pădurea Căsii pe hotarul Tihomirilor la frasinul din gura ogaşului; la apus 926 stânjeni, din via lui Stoian pe dâlmă în jos alături cu hotarul Budeanilor, iar pe dâlmă în jos până în piatra Tihomirilor(cf. hrisov 1564)

II/9

Orig.

10.

1768 iunie 25

Cartea de blestem a lui Partenie, episcopul Rîmnicului – Noului Severin, pentru mărturisirea dreaptă a semnelor vechi şi bătrâneşti ale moşiei Cocimăneşti de către: Mihai Grecul, Constandin Pluşoi, Daia Ulm, Mihăilă Cioregan şi Ivan Toporişte.

Fotocopie; orig. la Muzeul din

Drobeta-Turnu Severin

11.

1789 aprilie 4

Zapisul lui Dumitraşcu fiul lui Dragomir şi al fiului său Ioan dat la mâna moşului său Gheorghe Cociman pentru că i-a vândut 9 stânjeni de moşie ( partea lor de la Dăneşti), la preţul 1 taler stânjenul după protimisis. Martori: Ioan Pătraşco şi Ioan Pătraşco Cociomănescu. Scriitor: diaconul Ion Fometescu.

II/11

Orig.

12.

1799 iulie 18

Porunca banului Craiovei , Anton fost mare cămăraş, către Barbu Viişoreanu ca să se înţeleagă cu jăluitorii împotriva sa ori să vină la judecată cu ei, la Craiova, la sfârşitul lunei iulie 1799. Jalba din <iulie> 1799 dată de moşnenii Urs (Ion, Sandu, Mihăilă, Nicolae, Ionică, Vintilă, Stamate, Radu) cu cetaşii lor şi Constantin Latu cu cetaşii lui şi Dincă pârcălabu cu cetaşii lui şi Mihai fiul lui

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 9: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

9

Pătraşcu cu cetaşii lui din judeţul Mehedinţi, către marele caimacam al Craiovei, împotriva vistierului Barbu Viişoreanu care, înşelând pe Gheorghe prostul din neamul lor, le-a luat, cu 20 de taleri, toate cărţile lor de moşie, iar pe ei cu forţa şi bătaia i-a silit de au dat adeverinţă de stăpânire:

II/12

13.

1805 martie 9

Zapisul Bărbuleştilor şi Pătrăşcheştilor cu Ursuleştii şi Paveloii pentru alegerea şi modul cum s-au învoit să împartă între ei moşia din hotarul Cocimăneşti, zapis adeverit, din porunca boierilor ispravnici ai judeţului Gorj, de Ioan Roşianu polcovnicul şi Iordache Fărcăşescul. Pentru a înceta pricinile de judecată între ei, pentru cumpărăturile cele vechi ce nu se numeau în ce loc au fost cumpărate şi nici numele din ce moş se trăgeau nu se ştia, moşnenii din hotarul Cocimăneşti s-au învoit să împartă moşia din acel hotar în cinci părţi egale; Bărbuleştii şi Pătrăşcheştii au luat 3 părţi de moşie, Ursuleştii şi Paveloii au luat 2 părţi, cumpărăturile făcându-se una cu moşia ocină. Adeveritori: Gh. Mazilu, Mihai Bărbulescu, Constantin Pătrăşchescu, Ion Bărbulescu Nedelcu ginerele lui Dumitraşco şi Chiro Cocimănescu, toţi din Cocimăneşti

II/13

Orig.

14.

1805 aprilie 25

Porunca marelui caimancan al Craiovei, Mihalache Manu, către boierii ispravnici ai judeţului să cerceteze şi să hotărască în pricina pentru moşie în hotarul Cocimăneşti dintre Vintilă, Stamatie, Stan şi Radu Ursuleşti din Cocimăneşti cu Preda şi Mihai Săvoiu din Larga, judeţul Mehedinţi, în caz de nemulţumire să fie înfăţişaţi Divanului Craiovei până la 15 mai 1805; jalba moşenenilor Ursuleşti din Cocimăneşti către marele vornic caimacamul Craiovei, împotriva lui Preda şi Mihai Săvoiu din Larga, care cu zapise de 134 de ani vechime pretindeau că au cumpărat de la moşul Gheorman din Cocimăneşti moşie, la hotărnicia din martie 1805 rămânând jos toate zapisele prezentate de aceşti Săvoi.

II/14

Orig.;difolio, sigiliul

căimăcăniei Craiovei în tuş

negru Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 10: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

10

15.

1806 iulie 22

Porunca lui Constantin Alexandru Ipsilante voievod către caimacamul Craiovei şi boierii divanului de acolo să cerceteze pricina şi dreptatea pentru care s-au jeluit Radu, Ivan, Petru şi Constantin cu cetaşii lor din Cocimăneşti împotriva clucerului Barbu Viişoreanu pentru cotropire de moşie prin înşelarea lui Gheorghe, prostul, din neamul lor, al jeluitorilor. Jalba moşenilor către domnitorul ţării prin care înfăţişează procedeul folosit de Sandu Degerăţeanu, socrul clucerului Barbu Viişoreanu de a înşelat pe acel moşnean de-a lor, prost, de a refuzat să le mai restituie cărţile şi nu s-au judecat la Isprăvnicia judeţului din cauza că Degerăţeanu era mare şi omul turcilor pe timpul războiului ruso-turc. Din 1799 s-a ridicat clucerul Barbu Viişoreanu. El a refuzat porunca Divanului din Craiova, a refuzat să-şi primească banii, a refuzat să meargă la judecată şi la un an după hotărnicia din 1805 a moşiei din hotarul Cocimăneşti a intrat în acel hotar fără acte şi fără judecată, refuzând să prezinte la judecată cărţile răpite de la moşneanul Gheorghe prostul.

II/15

Orig., difolio

16.

1815 mai 23

Porunca domnitorului Ioan Gheorghe Caragea către ispravnicii judeţului să cerceteze cele reclamate de Ion Mazilu, Constantin Bărbulescu, Radu, Constantin şi Ion Ursulescu din Gorj cu Pătru Cioabă de la Slivileşti, pentru 20 de stânjeni de moşie cotropiţi. În caz de nemulţumire să sorocească părţile în judecata Divanului Craiovei. Jalba prezentată domnitorului Ţării Româneşti că o parte din unchii jăluitorilor au vândut lui Pătru Cioabă o parte de moşie din hotarul Deneştilor, pe care apoi „au tras-o numitul la trăsura lui” , prilej cu care le-a cotropit 20 de stânjeni de moşie pe care i-a dat zestre postelnicului Dincă Rovinaru, care a făcut şi o moară în vadul lor, cu silnicie. Cereau poruncă să fie scoşi în judecată şi să-şi afle dreptatea.

II/16

Orignal; sigiliul domnesc în

chinovar

Porunca ispravnicilor judeţului Gorj către popa Nicolae, Dumitrasco Mazilu din

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 11: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

11

17. 1817 iulie 7 Corobăi, popa Preda, Gheorghiţă boieraşul şi Preda armaşul – urmare a cererii din jalba primită de la Vasile Bivolu din Cocimăneşti, Constantin Urs şi alţii din Cocimăneşti, să cerceteze şi să rezolve pricina dintre ei cu Dincă şi Mihai Săvoiu, pentru că, după ce le-a cotropit pământul, i-a apucat de dijmă şi, după judecăţi nedrepte, de venitul moşiei pe 8 ani trecuţi, mâncat de alţi oameni, cum se arăta în jalbă.

II/17

Orig.

18.

1818 noiembrie 1

Diata lui Radu Ursan din Cocimăneşti către soţia sa Maria şi copii săi. Arată că a împrumutat 13 taleri de la postelnicul Dan din Dragoteşti cu zălog o curea de moşie din Daneşti; 1 taler şi 20 de parale dintr-un galben – la Dumitraşco Săvoiu. Scriitor: popa Dumitraşco din Cocimăneşti. Martori: Ion Dumitraşco şi Dumitru Urs pârcălabul, Elie şi Nicolae vătăşelul din Raci.

II/18

Orig., rupt şi lipsă

19.

1820 decembrie 4

Zapisul lui Dincă Dumitraşcu Buţugan şi al fratelui său Vasile către vărul lor Ioniţă Pasăre, pentru 25 stânjeni de moşie din Dragoteşti pe care i-au vândut acestui văr al lor cu preţul de 7 taleri şi 20 de parale stânjenul. Cei 25 de stânjeni erau din teiul Buţuganilor la Drăgoteşti. Martori: Matei Gherghina Butugan şi fraţii săi Gheorghe şi Ilie, Constantin şi Gheorghe Pasăre, popa Vasile, Constantin Stănescu şi Hamza Tatu din Voinegeşti.

II/19

Orig.

20.

1822 martie 2

Diata Mariei Radu Urs către copii săi: 1 taler şi 20 de parale datorie la Cuza Săvoiu, 20 taleri şi 20 parale datorie la popa Nicolae, 50 oca porumb datorie la coconul Bărbuceanu; 36 taleri şi 20 parale de primit de la nepotul său Gheorghe (dijma Săvoiului scoasă cu amănuntul). Martori: Constantin, Dumitru şi Ion Ionaşcu Urs din Cocimăneşti.

II/20

Orig.

21.

1825 aprilie 9

Zapisul lui Consandin Pătraşcu Bărbulescu din Cojmăneşti către Constandin Chircu Gherghinescu din Cojmăneşti pentru 10 stânjeni de moşii, din hotarul Cojmăneştilor căruia îi zice hotarul Lung, vânduţi cu 4 taleri

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 12: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

12

şi 20 de parale stânjenul. Delimitările vânzării: alături pe din vale de Floarea Tăciulescu, din culmea Drăgoteştilor până în hotarul Văii Casei, cu câmp, cu pădure, cu deal de vie şi cu vad de moară. Martori: Constandin Gherghinescu din Cojmăneşti, Ion Tăfălogu din Croici, Staicu Călăraşu fiul popii din Cojmăneşti, popa Constandin din Cojmăneşti. Scriitor: diaconul Mihai. La 18 noiembrie 1834 zapisul a fost răscumpărat de Dinu Mihai Pătraşcu, dăruind lui Constandin Chirco Gherghinescu o parte.

II/21

22.

1825 februarie 3

Diata lui Mihai Bărbulescu din Cocimăneşti către copii săi Constandin, Pârvu şi o fată, făcută la 8 iulie 1811. Datorii avute: 5 taleri şi 5 parale la Ilie Popaga, 2 taleri la Drăghici Gheorghinescu, 1 taler la Goga Brătoloveanu, 1 taler la Ion Grecu. De primit: preţul unui cal luat de nepotul său Dumiutraşco când a fugit din sat şi nu l-a plătit; 3 taleri luaţi de Drăghiceanu Bălăcescu în contul vărului lui Mihai Bărbulescu; partea vărului său Constandin sin Tudose de moşie din Cocimăneşti a cumpărat-o cu 5 taleri, în rupt, iar jumătate i-a dat-o în schimbul părţii sale din Severinşeti pe care acesta i-a vândut-o. La 3 februarie 1825 această diată a fost văzută la facerea hotărniciei şi adeverită de postelnicul Stanciu Buduhăleanu.

II/22

Orig.

23.

1825 martie 25

Dovadă dată de Dumitru şi Constandin Ursanu că a primit de la Nicolae Ursanu, vărul lor, 32 taleri, fiind la Bucureşti în proces cu Păvăloiu, urmând să-i dea, în natură, 32 vedre rachiu de prune. Scriitor: Ilie Benga ot Samarineşti. Martori: Nicolae Ciută, Mihai Jurgescu.

II/23

Orig.

24.

1825 februarie 3

Cartea de alegere şi hotărnicie a hotarului de moşie Cocimăneşti, întocmită de postelnicul Stanco Buduhăleanu, după jalbele date la Căimăcănia Craiovei de moşnenii şi cumpărătorii Cocimăneşti, din cauză că la hotărnicia din 1805 ( făcută de polcovnicul Ioniţă Roşianu şi de Iordache Fărăcşanul ) nu li s-a mai stins pricina şi gâlceava dintre

Orig., 10 file cu mucegai, rupturi şi

lipsuri din filele

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 13: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

13

dânşii, aflându-se cu toţii năpăstuiţi că nu au vrut să-i cerceteze după cărţi şi zapise(...) împresurându-li-se moşia pe la unii alţii, care „nu au nici-o dreptate”. S-au găsit trei trupuri în hotarul Cocimăneşti lor şi anume: din hotarul cel mare 1440 stj. răsărit, 1440 stj. mijloc, 1480 stj. apus; moşia cea lungă din valea căşii: 722,2 stj. răsărit, 849,2 stj. mijloc, 958 stj. apus; moşia cea scurtă din Valea Căşii: 939,3 stj. răsărit, 849,3 stj. mijloc, total 3102,1 stj. răsărit; 3118,1 stj. mijloc, 2438,3 stj. apus. Puncte de hotar menţionate la trupul Hotarul cel Mare: piatra de către hotarul Slivileşti, piatra de la plută din hotarul Croicilor, piatra Corobăilor, hotarul Dăneşti – ţuţur, prunii cei bătrâni, în vale la fântâni, cireşul de lângă casa lui Vasile, piatra cu rug (piatră bătrână), fiarele lui Frăţilă, piatra Toporiştilor, alăturea cu domnul, piatra ce este în sus despre Croici şi despre Dragoteşti, piatra de către Strâmtu, Valea Albinii, scursura Văii Poenii, Gura Văii Poenii, Jilţului şi piatra veche de la vale de casa popii lui Matei, Valea Casei, piatra de lângă păr. Idem la trupul de moşie Valea casei: teile cele lungi, fagul cel mare înfierat, ţuţuroi, scursura ogaşului lângă Crucile Lupului, culmea Tihomirului, piatra de la crucile Lupului Ciutureanu. Idem la trupul de moşie cea scurtă din Valea Casei: piatra din hotarul Croici, dosul pivneţelor, piatra de la cireş în dreptul pivniţei Tăfălogului, piatra cea veche despărţitoare despre hotarul Miculeşti şi al Croicilor, fagul cel înfierat. Cele trei trupuri de moşie din hotarul Cocimăneşti s-au împărit pe moşii mari, pe moş şi moşneni şi cumpărători, deosebind pe moşnenii Ursuleşti de moşnenii Pătrăşcheşti, Gherghineşti, Bărbuleşti şi Cojiceşti, de au luat Ursuleştii pe vale două părţi şi Pătrăşcheştii, Gherghineştii, Bărbuleştii şi Cojoceştii la deal trei părţi, din tot hotarul Cocimăneşti. Pentru neamul Lăţeştilor s-a scos partea de moşie de către toţi moşnenii stânjeni 20, între Ursuleşti şi Pătrăşcheşti, deosebit de ceea ce le-a revenit în valea Casei. Moşii mari, moşii şi cumpărătorii avuţi în

8-9

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 14: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

14

vedere la împărţirea pământului pe fiecare moşnean şi cumpărător sau urmaş de cumpărător:

II/24

25.

1826 mai 10

Zapisul lui Gheorghe sin Sandu Urs din Cojmăneşti către vărul său Mihai, pentru că i-a vândut patru stânjeni de moşie din Cojmăneşti, cu 12 taleri 20 parale, moşie cu vad de moară, selişte de casă. Martori: Gheorghe Sandu Urs, Ion Pătru Urs, Constandin Vlădău de la Dragoteşti, popa Radu. Scriitor: Nicolau

II/25

Orig., rupt şi lipsă din text

26.

1827 aprilie 22

Zapisul Maricăi Gh. Berbeniceanu şi fiul ei Dumitru către Ion Pasăre pentru 12 stânjeni de moşie vânduţi acestuia în locul numit Valea Plopului, cu 2 taleri şi 20 de parale stânjenul. Scriitor: popa Vasile ot Berbeniţa.

II/26

Orig.

27.

1828 noiembrie 26

Jalbă prin care salahorii plăşii Tismana de Jos, orânduiţi de ispravnicie pentru a merge la Brăila, se plâng Isprăvniciei judeţului Gorj că ”fiind luaţi foarte cu zor după grabnică trebuinţă” şi nepregătiţi nu mai pot continua drumul spre Brăila din cauza vremii potrivinice, a lipsei de îmbrăcăminte şi alimente, căci la ognă (Ognele Mari) i-a apucat zăpada şi frigul. Cer să fie păsuiţi până se va îndrepta vremea. Ispravnicia porunceşte să meargă la Brăila, unde erau orânduiţi.

II/27

Orig.

28.

1832 august 28

Înscris dat de împuterniciţii satului Cocimăneşti, popa Costandin, Mihai Ursan, Nicolae Paveloiu şi Stanca Popescu, pentru trei case din obrazul viilor care, neputându-se împăca la faţa locului cu Dumitru Bratoloveanu din Dragoteştii de Jos, au acceptat că se vor muta din acel loc până la ziua Tăierii Capului sfântului Ioan Botezătorul.

II/28

Orig.

29.

1833 iunie 7

Jalba lui Nicolae popa Constandin, Dumitru şi Mihai Ursuleşti din Cocimăneşti, judeţul Gorj, către Marea Logofeţie a Dreptăţii, împotriva vărului lor Badea Târziu care, din 1820, le-a ţinut o moşie din hotarul Dragoteşti zălogită către Pătru Cioabă din

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 15: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

15

Slivileşti, care o stăpânea şi lua venitul drept dobândă. Murind Pătru Cioabă au aflat că acesta o vânduse ohabnică vărului lor Badea Târziu. Cer să poată răscumpăra acea moşie de la clironomul defunctului, adică de la Dincă Rovinaru din Dragoteşti prin judecătoria judeţului Mehedinţi.

II/20

30.

1833 iulie 18

Foaie de zestre a lui Pătru Maziliu din Cocimăneşti pentru fiica sa Maria: 20 stânjeni din hotaruzl Dăneştilor; 33 stânjeni în hotarul Cocimăneşti, 11 stânjeni în hotarul Croici, punctul Gura Reciu; diferite bunuri de gospodărie. Scriitor: popa Matei Corăga ot Croici . Martori din satele Croici şi Roşiuţa (Corăga, Dăescu, Ciobotea, Hamza, Coanteş, Gherghina).

II/30

Orig.

31.

1834 noiembrie 16

Înscris prin care Niţu Calotă din Slivileşti, şezător la Ursoaia, din lipsă de bani, vinde pivniţa sa din Slivileşti vărului său Nicolae şi Dumitraşcu Mihai Calotă din Slivileşti cu 25 de taleri. Scriitor: Mihai Urs. Martori: popa Radu, Ion sin Ionică din Sura, Stanciu Ursan, Dumitraşco sin Dumitru Urs.

II/31

Orig.

32.

1834 decembrie - 1835

Textele versificate „O pricină minunată”, „Doamne Isuse Hristoase” şi „Steaua sus răsare” şi un text bisericesc găsit în biserica Joiţa Brăiloaica, copiat de Constandin Rovinarul.

II/32

Copii

33.

1835 ianuarie 4

Jalbă prin care Constandin zet Pătru Mazilu din Cocimăneşti se plânge preşedintelui Judecătoriei Gorj împotriva lui Ion Mazilu din acelaşi sat, pentru bunuri însuşite de acesta prin silnicie. Cere oameni pentru cercetare şi ispaşă.

II/33

Copie

34. 1836 august 28

Înscrisul ispăşitorilor la o livadie de fân a logofătului Ion Ursan din Cocimăneşti şi alţii.

II/34

Copie

35.

1836 ianuarie - martie

Porunci ale Logofeţiei din Lăuntru şi Agenţiei austriece cu privire la falimentul suditului Tomi, evadarea de deţinuţi din închisoarea Tg. Bucov, furt de vite, cu avertismente date aleşilor satului Cocimăneşti pentru ştiinţă şi

Copie

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 16: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

16

urmărire. II/35

36.

1836 septembrie

9

Înscrisul ispăşitorilor chemaţi de logofătul Istrati din Selişteni, ginerele boierului Gheorghiţă Săvoiu, pentru a constata paguba la un loc cu porumb din hotarul Cocimăneşti de către vitele boierului Alecu Viişoreanu. Stricăciunea 35 ferdele de porumb.

II/36

Orig.

37.

1836 iulie 25-26

Jalbă prin care Dinu Cojocariu zet Pătru Maziliu din Cocimăneşti se plânge împotriva unchiului său Ioan Mazilu pentru cotropiri de bunuri cu forţa. Subocârmuirea plăşii Tismana porunceşte aleşilor satului Cocimăneşti să cerceteze pricina.

II/37

Orig.

38.

1837 martie 3

Zapisul lui Vasile Sapa din Dragoteşti de Jos pentru un loc de casă şi de boburuţe pentru a sădi pruni, în schimb să facă şase zile de lucru pe an, sau 58 taleri în bani lui Ioniţă şi Tănasie Pasăre, proprietari. După rodirea prunilor să facă numai 3 zile de clacă şi să nu dea dijmă din pruni.

II/38

Orig.

39.

1837 mai 2

Raportul aleşilor satului Cojmăneşti către Subocârmuirea plăşii Tismana despre pricina dintre Ion şi Nicolae Ursani în moşia devălmaşă din hotarul Dăneşti de Mehedinţi. Fiind devălşmaşi, nu puteau fi stabilite răspunderi şi pagube părţilor.

II/39

Orig.

40.

1837 mai 7

Raportul orânduiţilor prin porunca Subocârmuirii Tismana să cerceteze pricina de moşie dintre popa Constandin şi Mihai Ursan (cu cetaşii lor) cu Nicolae şi Ion Ursan din Cojmăneşti, respectiv livezi şi locuri arătoare în hotarul Hurdaneşti. Orânduiţii au măsurat, ales părţile şi împăcat împricinaţii.

II/40

Orig.

41.

1837 iulie 12

Jalbă prin care popa Constandin Ursan, Mihai Ursan logofăt şi Dimitrie Urs, toţi din satul Cocimăneşti, judeţul Gorj, cer Subocârmuirii plăşii Baia de Aramă să orânduiască pe Dumitraşcu Ruşeţ, Ioniţă Ciocotea şi logofătul Constandin Vâlceanu ca să le evalueze paguba la păduricea lor din hotarul Dăneşti, judeţul Mehedinţi, tăiată de

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 17: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

17

locuitorii satului mehedinţean Dragoteşti. Subocârmuirea i-a orânduit pe cei ceruţi.

II/41

42.

1837 iulie 24

Jalba lui Ioniţă Pasăre din Dragoteşti de Sus către Subocârmuitorul plăşii Baia, judeţul Mehedinţi, prin care arată că Dinu Ion Popescu din acel sat s-a tocmit cu el să lucreze şi la el, alternativ, câte o săptămână pentru 40 lei şi arătură câtă va avea de făcut. Dar tocmitul Dinu Ion Popescu nu şi-a îndeplinit obligaţia în valoare de 37 lei parale 20 şi o restanţă cu un alt zapis de 19 lei. Cere să fie cercetaţi.

II/42

Orig.

43.

1838 decembrie 5

Înscrisul lui Sandu Bătrânca pentru cumnatuzl său Mihai Radu Ursulescu din satul Cocimăneşti ca să fie fini Neagoe Cumbrioniu din Cocimăneşti cu copii lui, să-i boteze, să-i cunune, să le fie părinte în locul său.

II/43

Orig.

44. 1838 aprilie 12 Dieta lui Pătru Gh. Cojman pentru ginerele său Constantin şi fiica sa Maria: pământ, pivniţă în dealul Bradului şi zapise achitate

II/44

Orig.

45.

1840-1848

Catastih al logofătului Mihai Ursan din satul Cocimăneşti, judeţul Mehedinţi, cuprinzător de sumele nominalizate şi zapisele cu care locuitorii satului s-au împrumutat la el de bani în diferite condiţiuni, pământ zălogit, dobânda, zile de lucru. În total 120 de locuitori din sat împrumutaţi cu peste 2026 de taleri, zălogind sute de stânjeni de pământ, plătind dobânzi şi obligându-se să-i lucreze „după trebuinţă” zile de lucru, peste 207 zile de lucru de către locuitorii săraci, împrumutaţi în colectiv cu zapise semnate şi adeverite.

II/45

Orig., file 7

46. 1841 februarie 13 Diata lui Constantin Mihai Bărbulescu din satul Cocimăneşti.

II/46

Orig.

47.

1842 aprilie 18

Zapis dat de Dinu Cojocaru cu soţia sa Maria din satul Cojmăneşti lui Niţu Nicolae Ciorocan pentru o delniţă de pământ din Gura Poienii (5 stânjeni lată şi 60 stânjeni lungă) ce i-au dat-o de danie. Martori şi sfatul

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 18: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

18

satului. II/47

48

1844 decembrie 16

Jalbă prin care Ilinca Vasile Pasăre din Cojmăneşti se plânge Subocârmuirii plăşii Baia pentru 6 stânjeni de moşie în hotarul Dragoteştii de Jos, în stăpânirea cărora era supărată de Gheorghe şi Sandu Pasăre în Dragoteştii de Sus şi respectiv de Jos. Cere pe popa Enăşoiu, logofătul Constantin Vâlceanu şi Tănasie Pasăre să facă cercetarea pricinii.

II/48

Orig.

49.

1844 septembrie

2

Actul de cununie al lui Ion Serban Urdăreanu cu Vasilica C. Ursan din satul Cojmăneşti, naşi fiind Ruxanda Bălăceanca.

II/49

Orig.

50.

1845 octombrie

12

Înscris dat de Marica văduvă din Dragoteşti de Sus la sfatul satului, pentru ca ginerele său Ioniţă să fie împuternicitul său la subocârmuirea plăşii.

II/50

Orig.

51.

1845 decembrie 28

Raportul aleşilor satului Cozmăneşti despre pricina dintre Stanca Gh. M. Nicolcea din Cojmăneşti cu Matei Teudorescu din Raci, pentru a treia parte de moşie a Ilinchii, sora lor. Urmează modul cum s-au învoit să stăpânească.

II/51

Orig.

52.

1847 ianuarie 28

Jalbă prin care Dinu Pătraşcu, Constantin Chirco Gherghinescu şi Ion Roibu din Cojmăneşti se plâng Subocârmuirii Motru de Sus că actele unui hotar de moşie le-au fost robite şi hotarul strâmtorat. Cer poruncă ca Dumitraşco, dorobanţul satului, să taie adeverinţă asupra moşnenilor Păvăloi, până va „desrobi trecătoarea moşiei”.

II/52

Orig.

53.

1850 iunie 24

Jalbă prin care Ion Şerban Urdăreanu se plânge Ocârmuirii judeţului Mehedinţi împotriva locuitorilor satului Cocimăneşti care „umblă” să-i facă rol fiscal separat fiului său nelegitim. Poruncă de cercetare dată de paharnicul Viişoreanu, cârmuitorul judeţului.

II/53

Orig.

54.

1850 octombrie 19

Jalbă prin care Marica Ion Pasăre din Dragoteştii de Sus se plânge Subocârmuirii plăşii Motru de Sus că deşi este bătrână şi neputincioasă şi-a luat un copil de 10 ani de la

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 19: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

19

fiica sa Vasilica, aleşii satului caută a o silui cu tot felul de dări.

II/54

55.

1852 septembrie 27

Zapisul dat de Dumitru Nicolae Prodan Mariei Dinu Stănescu, soacra sa, că se angajează să aibă grijă de acareturile moşiei şi de soacra sa, până va veni copilul acesteia în vârstă. Martori, deputaţii satului. Scriitor Albu Voinescu.

II/55

Orig.

56.

1855 septembrie 13

Jalbă prin care Ion Serban Urdăreanu, boier de neam din satul Cojmăneşti, cere Administraţiei judeţului Mehedinţi să ia măsuri ca fiul său, căsătorit în iunie 1855, să fie trecut între fiii de boieri de neam, în termen de 6 luni.

II/56

Orig.

57.

1855 aprilie 13

Înscris cu care Samfira Constantin Nicolcea din satul Cojmăneşti, fără copii, dăruieşte preoţilor din sat şase stânjeni de moşie în hotarul Cojmăneşti, aflaţi pe Gura Poienii, adică din drumul bătrân ce merge spre Tihomir până întâlnesc iarăşi hotarul Tihomir spre apus. Martori, aleşii satului, pecetia satului.

II/57

Orig.

58.

1857 iulie 28

Înscris dat de moşnenii Rătezani (din satul Rătezu) lui Gheorghe Elinescu din satul Miculeşti, că au slobozit drumul de comunicaţie, care s-a dovedit a fi fost cumpărat din vechime de moşii părinţilor moşnenilor Rătezani de Mihai Arnăutu, socrul lui Gh. Elinescu. Urmează numele a 11 moşneni şi legalizarea sfatului satului Rătezu.

II/58

Orig.

59.

1859 martie 26

Zapis de vânzare dat de Nicolae Dumitrache Urs preotului Dumitru din satul Cojmăneşti pentru 18,5 stânjeni lat şi 15 lungul, moşie cumpărată şi vândută acestui prot cu 40,5o lei. Legalizările sfatului satului, pecetia satului, martori, deputaţi ai satului.

II/59

Orig.

60. 1859 octombrie 23

Diata Samfirei Staico Popa, fiica lui Constandin Nicolcea, din satul Cojmăneşti.

II/60

Orig.

Zapis de vânzare dat de Nicolae Dumitrache Urs lui Nicolae Mihai Urs din satul

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 20: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

20

61. 1860 martie 14 Cojmăneşti pentru zece stânjeni moşie lungul şi 8,50 stânjeni latul în Vârvorul de Sus. Martori, sfatul satului Cocimăneşti, deputaţii satului.

II/61

Orig.

62.

1861 februarie 14

Alegerea între Lica Gheorghe Paveloiu şi copii săi la împărţirea moşiei, prunilor, viei, butiilor, putinilor, casei, pivniţei, vitelor şi altor bunuri rămase la moartea tatălui lor Gheorghe Paveloiu.

II/62

Orig.

63.

1856 februarie 22

Jalbă prin care Nicolae Ursulescu din Cojmăneşti se plânge Subadministraţiei plăşii Motru de Sus că Ion Crivac şi Vasile al Dumitranii i-au tăiat pădurea de pe pământul ce-l are printre ei, la satul Dragoteşti de Sus de Bohorel.

II/63

Orig.

64.

1856 aprilie 8

Instrucţiune comunicată de subocârmuitorul plăşii Motru de Sus, judeţul Mehedinţi, satelor din plasă cuprinzând, sub 12 puncte, obligaţiile şi sarcinile ce are să urmeze dorobanţul prin satele însemnate, Cojmăneşti şi Slivileşti. I se cereau: să încunoştinţeze juraţii şi locuitorii să repare drumurile şi pădinile, în toate sărbătorile ieşind la aceste munci, casele de adunare să fie văruite, strajile de zi şi de noapte să păzească cu toată străşnicia; aleşii satelor să ceară proprietarilor măsurarea şi împărţirea pămînturilor legiuite; cercelarii şi mămularii să nu mai poată vinde şoricită, argint viu ori dres cu suliman; să păzească ca nici un locuitor sau clăcaş să nu se mute de pe o moşie pe alta; juraţii să asigure ca toţi locuitorii să-şi facă arăturile şi semănăturile; satele să pună văcari şi pîndari cu plata la săteni; ţarinile să se închidă cu totul şi vitele să fie poprite; leneşii şi beţivii să fie trimişi la subocârmuire pentru osândă etc.

II/64

Orig.

65.

f.d.

Jalbă prin care Pătru Cocimănescu din satul Cocimăneşti se plânge subocârmuitorului plăşii împotriva postelnicului Dincă Rovinaru, care pentru 100 de taleri şi mai apoi încă 20 de taleri l-a înşelat cu zălogirea moşiei lui şi a fratelui său ce o aveau în

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 21: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

21

hotartul Drăgoteştilor, apoi, când partea lui de moşie a dat-o fiicei sale la căsătorie, fratele său bun s-a unit cu boierul Dincă şi l-au obligat să restituie 120 de taleri, deşi folosise pământul şi venitul său ani de zile. Cere să aibă dreptate.

II/65

66.

1867 noiembrie 24

Jalbă prin care moşnenii Ciocoţi, Bratoloveni şi Toporâşte din comuna Dragoteşti de Sus se plâng subprefectului plăşii Motru de Sus împotriva locuitorilor comunei Cojmăneşti, arătând că până la 1866 au avut izlazul împreună, dar în acel an au făcut ţarină, lăsând izlaz înspre Dragoteşti, izlaz pe care nu permit păşunatul vitelor, în ziua de 5 noiembrie 1867 Radu Terheci, sărind să-şi scoată vitele din mâinile locuitorilor Cojmăneşti, a fost bătut şi tăiat cu securea. Cereau să înceteze gloabele şi bătaia păstorilor vitelor lor.

II/66

Orig.

67. F.d. Fragment (partea dreaptă şi de sus) dintr-o carte domnească privitoare la hotarul Ciorani de Miculeşti

II/67

Orig.

68

F.d.

Bilet scris I. Păvăloiu din comuna Căzăneşti către un oarecare Păvăloiu prin care confirmă un înscris.

II/68

Orig.

PACHET III

1.

1820 martie 3

Zapisul cu care Ion Iacobescu (Corcodel) din satul Mătăsari vinde lui Iordache Grivei 3,5 stânjeni de moşie din Dealul Malului, din cureaua Tuncească până în dreptul crovului Stârvului, cu 7,5 taleri stânjenul cu pruni, meri şi vie sădiţi pe ei.

III/1

Orig.

2.

1823 oct.10

Zapis cu care Pană Constantin Tuică din Mătăsarii de Sus vinde un dric de moşie în faţa Bohorelului din teiul Tuica (moştenire de la matca Bohorelului până în culmea Timişenilor), caporalului Iordache Grivei, cu 29 lei stânjenul. Scriitor Ion Popescu.

III/2

Orig.

3.

1829 aprilie

Zapis prin care Ion Ecobescu (Corcodel) din Pinoasa vinde caporalului Iordache Grivei un

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 22: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

22

13 dric de pământ din cureaua Laz, lat de 25 stânjeni şi lung din cureaua Baleasca până în crovul Stârvului cu 6 lei stânjenul. Brestem, Martori, sate: Pinoasa, Stejerei.

III/3

4.

1839 martie 12

Înscrisul lui Gavrilă Balan şi Dumitraşcu Hârceanu din Brădetu şi Pârvu Dragotoiu din Runcurel, ceruţi cu jalbă mai întâi de Vasile Stăniloiu, apoi de Barbu Leca Stăniloiu în pricina dintre ei, pentru o moşie de cumpărătură din Brădetu, rămasă lor de moştenire. Neîmpăcaţi, ambele părţi având aceleaşi drepturi ca moşternitori fără alte acte.

III/4

Orig.

5.

1840 noiembrie 4

Zapis prin care Sandu Hârceanu din Timişeni vinde lui Iordache Grivei 5 stânjeni de moşie partea sa din Valea Jghiabului (din drumul de la fântâna lui Siminică Dinu Tuică până în Popescu, alături cu Barbu Leca), pentru 25 de taleri daţi la lipsa şi pasul său. Acţiune încheiată după protimisis. Martori: sate: Timişani, Crainici, Mătăsarii de Sus. Autentificarea plăşii Baia.

III/5

Orig.

6.

1840 noiembrie 25

Înscrisul alegerii şi împărţirii unei moşii de moştenire din valea Jghiabului, din Tuică până în Popescu, în dricuri funii pe tot hotarul câte 10 stânjeni funia, indicate nominal pe moşneni. Înscrisul a fost făcut de megieşii ceruţi, Dumitru Hârceanu, Ion Brânzan şi Constandin T. Tămârscă. Scriitor popa Radu.

III/6

Orig.

7.

1841 noiembrie 30

Zapisul cu care Sandu Hârceanu vinde partea lui de moşie din valea Jghiabului, 6 stânjeni, aceluiaşi cumpărător care iniţial primise numai 5 stânjeni. Scriitor Dumitru Bacariu.

III/7

Orig.

8.

1846 ianuarie 17

Zapis prin care Constandin Ion Stăniloiu vinde unchiului său Gheorghe Stăniloiu un stânjen de moşie, partea lui, din Dealul Malului cu 65 de lei. Martori. Autentificarea aleşilor satului Mătăsarii de Sus.

III/8

Orig.

9.

1846 februarie

Zapis cu care Constandin Barbu Leca zălogeşte pentru 41 lei şi 10 parale

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 23: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

23

24 împrumutaţi 10 stânjeni din cureaua sa de la Runcurel pe care nepotul său Iordache Grivei să-i stăpânească până ce va răspunde toţi banii.

III/9

10.

1846 iunie 5

Zapis cu care Melache Gociu zis Udrescu din satul Mătăsari vinde 1,5 stânjeni moşie ce i se cuvenea din valea Jghiabului împărţită în dricuri cu „ceilalţi volnaşi ai noştri” şi 1,50 stânjeni de moşie din cureaua din valea Runcurelului cu 172 de lei. Vecinii. Scriitor Dumitru Racoveanu. Autentificarea sfatului satului Mătăsarii de Sus.

III/10

Orig.

11.

1850 iulie 2

Zapis prin care Nicolae şi Ion Tuică din Brădet vând 5 stânjeni de moşie din faţa Bohorelului de-a lungul văii Bohorelului până în culmea Timişenilor, căprarului Iordache Grivei cu 145 lei (29 lei stânjenul). Martori din Brădetu şi Mătăsari. Scriitor C. Popescu.

III/11

Orig.

12.

1850 octombrie 2

Zapis cu care Păuna Constandin din Mătăsari, împreună cu fiica sa Dumitra şi ginerele Gheorghe din satul Brădetu, vând 1,5o stânjeni de moşie din faţa Bohorelului (teiul Fiesc) lung din matca Bohorelului până în culmea Timişenilor cu 29 lei stânjenul. Martori din satul Brădetu. Scriitor Dumitraşco Ion. Autentificarea sfatului satului Brădetu. Sigiliul satului.

III/12

Orig.

13.

1850 iulie 30

Înscris între Constandin Stănilă şi fraţii săi din satul Runcurelul cu Constandin Dumitru Stăniloiu din Runcurelu pentru că au primit de la ultimul cartea de hotărnicie a moşiei din hotarul Runcurel şi două zapise, dând acest înscris. Autentificarea aleşilor sfatului Runcurelu. Sigiliu satului.

III/13

Orig.

14.

1851 iulie 4

Înscris cu care Gheorghe Gh. Stăniloiu din satul Mătăsari vinde fratelui său Ion Stăniloiu din acelaşi sat toată partea sa de moşie părintească în satul Mătăsari de Sus cu 1123 lei şi 20 de parale. Legalizarea aleşilor satului Mătăsarii de Sus. Sigiliul satului.

III/14

Orig.

Înscris prin care doi fraţi din satul Mătăsarii

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 24: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

24

15. 1854 octombrie 10

de Sus se învoiesc să facă împărţirea unor terenuri de pământ, unul să stăpânească în poarta ţarinii din valea Jgheabului, altul unde şade cu casa (fratele Gheorghe).

III/15

Orig.

16.

1857 iunie 9

Raport al Sfatului satului Mătăsarii de Sus către subadministraţia plăşii Motru de Sus că pricina pentru pământ dintre Dumitrache cu preotul Constandin Balescu, Dumitraşco Balescu, Alexandru şi sora sa Stanca Balescu, pentru a şasea parte aflată în devălmăşie, a fost măsurată şi aleasă, dar părţile nu au primit lucrarea. Subadministraţia plăşii porunceşte aleşilor satului să stabilească toate dricurile sau curelele de moşie în stăpânirea fieştecăruia aşa cum le-au avut în anul precedent (1856), pe cale judecătorească putând să facă apoi alte schimbări.

III/16

Orig.

17.

1861 februarie 20

Înscrisul prin care Maria Constandin Negotescu din mahalaua Valea de Sus, comuna Lăturoasa, adebereşte că este fata lui Gavrilă Eacobescu din satul Mătăsarii de Sus, că are, deci, parte de moşie de pe urma tatălui său în comuna Mătăsarii de Sus şi că Giumanca Constandin şi Răducan Giumanca au drept să stăpânească partea aceasta a ei de moşie în valea Jgheabului, fiindu-le acestora zălogită de tatăl său. Legalizarea comunei Lăturoasa. Sigiliul, deputaţi, pârcălab Milco Negotescu, scriitor Il. Drăcea.

III/17

Orig.

18.

1865 ianuarie 17

Zapis prin care Constandin Stănilă din Runcurelu a vândut în rupt un dric de pământ ce-l avea în hotarul Mătăsari lung din hotarul Tuncu până în Vâlsan şi lat stânjeni şase lui Ion al unchiului său Gheorghe. Legalizarea primăriei comunei Runcurelu. Sigiliu.

III/18

Orig.

PACHETUL IV

1.

1834 februarie 16

Foaie de bunurile cu care Maria soţia lui Dumitraşcu s-a măritat cu popa Ioan din Pinoasa la 23 august 1826 (foaie scrisă de popa Gheorghe Negomireanu, martori fiind Dumitraşco Corâci din Negomir şi Vasile fratele său din Pinoasa). Listă de bunurile

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 25: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

25

găsite lipsă din zestrea Mariei menţionate în lista din 23 august 1826.

IV/1

2.

1834 februarie 16

Comision de tot avutul mobil şi imobil a casei decedatului Dumitraşco Grivei din satul Pinoasa, bunuri preţuite la suma de 15521 taleri şi 18 parale.

IV/2

Orig.

3.

1841 mai 20

Sentinţa Divanului civil din Craiova în recursul dintre Ion Datcu Săpunaru şi Tiriţoi din satul Pinoasa judeţul Gorj cu Dumitraşco Mălăiaş, Vasile Mălăiaş şi părtaşii lui Griveşti din satul Negomir pentru stăpânire şi cotropire de moşie în hotarul Negomir. Sunt prezentate cercetările şi hotărniciile făcute în hotarul Negomir, judeţul Mehedinţi, începând cu anul 7152 (1644), actele acestora pe surt. Divanul a menţinut ca valabilă cercetarea şi hotărnicia din 7258 (1750), părţile urmând să stăpânească conform acesteia.

IV/3

Copie

4.

1841 septembrie 20

Sentinţă a Judecătoriei judeţului Gorj în procesul fraţilor Grivei cu popa Baboi din satul Strejerei din judeţul Gorj pentru că acest preot în calitate de epitrop al averii lor le-a risipit-o şi i-a lăsat săraci. Judecătoria, fiind majori, îi scoate de sub epitropie.

IV/4

Copie

5.

1847 aprilie 16

Împărţirea averii decedatului Dumitraşcu Grivei din satul Pinoasa la trei moştenitori ai săi: Gheorghe, Constantin şi Aniţa sub epitropia mamei lor Maria. Hotare unde avea pământ: Negomir (punctul Curtişoara), Strejerei-Urlaţi, Piunoasa şi Gura Văii, Valea lui Radomir, la rogoază, în văile Săpunarilor, în dealul Rîului, în valea Groşilor, moara din Pinoasa de pe apa Tismana.

IV/5

Orig.

6. 1847 august 29

Foaia de zestre a Aniţei Grivei din satul Pinoasa, judeţul Gorj, la căsătoria sa.

IV/6

Orig.

7.

1764

Hotărnicia moşiei Ursaţi din judeţul Gorj a boierilor Renghea, întocmită de căpitanul Matei Bălăceanu şi Vasile Golumbeanu biv logofăt za vistierie din porunca caimacamilor de la Craiova. Copie făcută la 10 ianuarie 1779

Copie

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 26: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

26

şi completată cu unele schimbări intervenite. Tot documentul copiat la 6 noiembrie1814.

IV/7

8.

1799 iunie 22

Jalbă prin care Dumitrache Renghea din satul Ursaţi judeţul Gorj se plânge caimacamului Craiovei că Mihai Talabă nu-i îngăduie să stăpânească moştenirea hotărnicită din hotarul Ursaţilor. Cere să fie judecaţi în Divanul Craiovei atât cu Mihai Talabă cât şi cu popa Gheorghe din Frăteşti. Caimacamul Craiovei porunceşte lui Mihai Talabă şi popei Gheorghe să îngăduie stăpânirea lui D. Renghea sau să vie în divan să se împace şi să nu mai intre în cheltuieli.

IV/8

Orig.

9.

1865 septembrie 29

Catagrafie de averea nemişcătoare a risipitorului Toma Renghea din comuna Rovinari, avere aflată în cătunul Rasova, comuna Baleşti. În total 27 stânjeni de pământ. Legalizări.

IV/9

Orig.

10.

1865 septembrie 27

Catagrafie de averea nemişcătoare a lui Toma Renghea ce o are în comuna Slobozia, satul Ursaţi (plasa Ocolu, judeţul Gorj): 211 stânjeni moşie, o moară cu 2 alergători, parte într-o altă moară, neumblătoare, casa cu 2 încăperi, un pătul şi un grajd. Venitul anual: 780 lei.

IV/10

Orig.

11.

1780 decembrie

15

Zapisul lui Dumitraşco Renghea pentru 65 de stânjeni de moşie în Ursaţi răscumpăraţi cu 65 de taleri de la Costache Bibescu.

IV/11

Orig.

12.

1822 aprilie 4

Înscris prin care Stanca soţia lui Vasile Renghea din satul Ursaţi adevereşte că punându-se sub protecţia cumnatului său Stefan şi pe moşia acestuia se leagă ca cine va supraveţui după ei să stăpânească liniştiţi părţile de moşie după cuprinderea ocolnicii. Adeveritori. Scriitor popa Matei din Stolojani.

IV/12

Orig.

13.

1840 septembrie 18

Zapis prin care vătaful Mihai Margoi dă de slugă boierului Gheorghe Renghea un ţigan al mănăstirii Tismana (robul Pătru Chiosa) să-i slujească pe timp de un an cu sâmbrie de 60 lei şi încălţăminte. Nota de 10 lei şi 10 parale primiţi şi folosiţi de ţigan.

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 27: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

27

IV/13 14. 1832 mai 7 Zapis prin care Stanca soţia lui Vasile

Renghea vinde partea de moşie a soţului său în hotarul Brebenari cumnatului ei Stefan Renghea din Ursaţi, pentru 60 de taleri datoraţi din viaţă de soţul său acestui frate al său. Martori. Scriitor Matei Răducan din Stolojani.

IV/14

Orig.

15.

1838 martie 8

Înscrisul obştei mazililor din plasa Jiului prin care adeveresc că Stefan Renghea din satul Ursaţi a făcut parte din categoria fiscală a mazililor, dar acum este „om neputincios întrucât nu poate ieşi afară din casă”. Cere scutire. Mazili semnatari: Matei Vlădoiu, Pătru Stefan, Gheorghe, Constandin Anghelescu, Ion Ciutur, Gh. Aninoiu şi Luţa Stolojan, ipistatul mazililor.

IV/15

Orig.

PAHETUL V

1.

1775 iunie 3

Poruncă prin care Isprăvnicial judeţului orânduieşte pe Dumitraşco Renghea, aflat în slujba bănişoarei plăşii Jaleşul, să facă ispaşa pagubelor pricinuite de râmătorii unor locuitori din satul Stoieşti.

V/1

Orig.

2.

1784 septembrie 6

Răvaşul lui Dumitrache Viişoreanu prin care invită pe Dumitrache Renghea fiul lui Matei să vie cu ocolnica la boierii ispravnici (sau orânduiţi) ca împreună cu Barbu al său Renghea să isprăvească lucrul.

V/2

Orig.

3.

1812 august 31

Carte de apărare de dări a maziliului Răducan Rovinaru, aflat bătrân şi în sărăcie, emisă de Înaltul Divan şi comitet al Principatului Valahiei, după înştiinţarea ispravnicilor judeţului.

V/3

Orig.

4.

1819 mai 25

Foaie de zestre a Mariei, fiica popei Ion Ţâmţeanu. Hotare unde avea moşia: Ungurelu de Jos, Cărbuneşti din Deal, Creţeştilor.

V/4

Orig.

5.

1819 septembrie 13

Porunca Ispravniciei judeţului Gorj către Tuţe Rovinaru din satul Rovinari şi Constandina Rovinăriţa, care a poprit cu forţa prunii acesteia şi a bătut-o să se prezinte cu

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 28: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

28

sineturile în judecata pricinii. V/5

6. 1831 iunie 214 Bilet pentru liberă trecere a boiernaşului de neam Dumitrache Renghea din Rovinari până la satul Ploştina, eliberat de pârcălabul satului Rovinari.

V/6

Orig.

7.

1833

Foaie de pagubă: păsări mâncate de râmătorii lui Toma Rovinaru şi care urma să suporte despăgubirile.

V/7

Orig.

8.

1835 decembrie 2

Porunca subocârmuitorului plăşii Tismănii către boierii Dumitrache Renghea şi Nicolae Protopopescu din Rovinari să se preocupe ca în satele Rovinari, Lioi, Vlăduleni, Bâlteni, Peşteana de Sus, Olari, Sărdăneşti, Moi, Izvoarele, Ceplea, Broşteni, Plopşorul locuitorii acestor sate să depubă la magaziile de rezervă toată suma porumbului arătată în foile transmise aleşilor satelor, să fie completată din producţia anului 1835.

V/8

Orig.

9.

1836 iulie 3

Jalbă prin care popa Irimia din Cisnădie şi Ion Cruceru din Ursaţi se plâng preşedintelui Judecătoriei judeţului Gorj împotriva ui Dumitrache Renghea din Rovinari, care umblă să-i scoată din dreptul la alegerea uneia din morile de pe moşia socrului lor Ioan Renghea.

V/9

Orig.

10.

1836 octombrie 8

Zapis prin care Ion Onea şi Dinu Munteanu din Rovinari încredinţează că se angajează cu boierul Dumitrache Renghea din Rovinari să-i facă două case, cu preţul de 136 taleri şi termen de execuţie până la 8 septembrie 1837. Însemnare de bani primiţi din costul lucrării de 136 taleri. Scriitor Dumitru Rovinaru.

V/10

Orig., difolio

11.

1837 iulie 3

Jalbă prin care boierul de neam Nicolae Popescu din Rovinari, Ion Gh. Rovinaru, Ion Rovinaru, Radu Rovinaru şi Dumitrache Renghea, boier mazil de neam, se plâng Subocârmuirii plăşii Tismana că numai ei, din brestele satului, fac necontenit straja satului şi alergăturile prin plasă cu poruncile. Cer ca şi boierii Ioniţă Radu Rovinarul, Alecu

Orig., difolio

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 29: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

29

Rovinarul, Gheorghe Vasile Negroiu, Tiţa Rovinăreasa şi Alecu fiul preotesei Manda să fie supus la străjuirea de zi şi de noapte. Subocârmuitorul plăşii, Gh. Roşianu, porunceşte cele cerute.

V/11

12.

1838 ianuarie 2

Răvaşul prin care Gligore Popescu scrie tatălui său moş şi-i trimite şi un peşte proaspăt şi o lămâie din partea fiului Mihalache.

V/12

Orig.

13.

1838 mai 11

Răvaşul prin care Toma Rovinaru comunică lui Dumitrache (frate mai mare) că el nu acceptă să-şi ia partea de moşie pe unde acesta (Dumitrache) vrea să-i dea, adică pe lângă gârlă până în Jiu.

V/13

Orig.

14.

1838 mai 17

Raportul preotului Bălăceanu şi al proprietarului satului Rovinari, Toma Rovinariul, către Sobocârmuirea plăşii Tismana prin care arată că deşi boierul de neam Nicolae Popescu ţine locul cântăreţului bisericii plecat la învăţătură, totuşi căprarul străjerilor îl ia din slujba bisericii şi-l trimite la strajă. Sobocârmuitorul plăşii, Gh. Roşianu, porunceşte ca Nicolae Popescu să nu mai fie supărat cu străjile.

V/14

Orig

15.

1839 iunie 23

Răvaş al lui Constandin Rovinaru prin care comunică boierului Ştefan indignarea sa pentru felul cum se poartă el şi concubina sa faţă de sora sa, pe care o necinstesc ca pe o ţigancă. Cere explicaţii.

V/15

Orig.

16.

1841 ianuarie

29

Răvaşul lui T.M. Rovinaru către „nenea” Ghiţă ca să-l anunţe şi pe el, ca frate ce-i este, de petrecerea vreuneia din cele trei „stăţiile” omului: naşterea, căsătoria şi moartea.

V/16

Orig.

17

1840 martie

Bilet de liberă călătorie până la Bucureşti, dus şi întors, dat de secretarul şi aleşii satului Rovinari boierului de neam Dumitrache Renghea din satul Rovinari, care călătoreşte călare pe un cal.

V/17

Orig

Jalbă prin care popa Ion Crăiaşu din Ungurelu de Jos se plânge Judecătoriei

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 30: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

30

18. 1842 iulie 29 judeţului Gorj că deşi a dovedit şi i s-a adeverit că are dreptul să stăpânească o moşie de 62 stânjeni şi 4 palme în hotarul Rovinari (deoarece cheltuise cu unchiul său Răducan Rovinaru şi soţia sa Constandina peste 604 lei), cumnatul său Dumitrache Renghea din Rovinari nu-i îngăduia stăpânirea, el fiind păgubaş. Judecătoria îi cheamă în judecată pentru 18 decembrie 1842.

V/18

Orig.; difolio

19.

1842 decembrie 26

Dovadă prin care Vasile Ungureanu, Ion Vâlceanu, Ion Rovinaru, Dinu Rovinaru şi Zamfir adeveresc că Stanca Dondescu şi mama sa Dumitra, când s-au angajat crîşmăriţe la logofătul Gheorghe Renghea, au avut trei vaci şi respectiv două şi apoi 4 capete de vite şi respectiv tot două capete, mama Stancăi.

V/19

Orig.

20.

1843 ianuarie 2

Răvaş al lui Al. Broşteanu către Toma Rovinaru că pe 3 ianuarie 1843 vine „neica” Leca să ia porunca la ocârmuire, că este cam bolnav, după mama sa cu lăutarii din 1 ianuarie 1843, iar neica Toma să caute la Plopşor pe cineva care să apere casa şi s-o cureţe de „murdalâc”, de fum.

V/20

Orig.

21.

1843 mai 5

Cererea lui Gh. Renghea către Subocârmuirea plăşii Tismana ca să fie despăgubit din averea Dumitrei şi Stancăi Dodeasca care, fiind crâşmăriţă la el, i-au rămas datoare o sumă de bani. Subocârmuitorul care să i se raporteze câte vite au avut cele două femei împricinate ca dotă.

V/21

Orig. difolio

22.

1847 iulie 10

Înscris prin care este consacrat schimbul de stânjeni de moşie dintre părţile nesemnate şi nemenţionate şi Dumitrache şi Gh. Dumitrache Renghea din satul Rovinari, ca să-şi mărească fiecare cu câte 2-4 stânjeni săliştea prin acest schimb reciproc de pământ.

V/22

Concepte, două, difolio

23.

1848 septembrie 5

Zapis prin care Ion holteiul adevereşte boierului Ghiţă Renghea din satul Rovinari că s-a tocmit slugă la acesta pe timp de un an de zile cu sâmbrie şi tocmeală: una haină nouă, 2

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 31: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

31

cămăşi, 2 perechi ismene, 1 pereche nădragi, una pereche iminici şi o căciulă neagră. V/23

24.

1851 octombrie 27

Înscris al pitarului poştelor, RAN, prin care adevereşte că i-a dat pomojnicul Toma Rovinaru 1200 de oca porumb (dator naşilor) şi pentru care el a dat banii, Toma Rovinariu însă nemaidepunând ocalele de porumb. Radu a vândut aceste 1200 oca porumb boierului Ghiţă Renghea, care în termen de 2 zile urma să-i primească de la Roma Rovinaru.

V/24

Orig

25.

1854 martie 1

Înscris cu care Dinu Cimpoeru din satul Rovinari se angajează slugă la boierul Ghiţă Renghea pe timp de un an de zile o săptămână la el şi o săptămână la boier unde, duminica şi în sărbători, să cânte cu cimpoaiele la cârciuma boierului, cu sâmbrie 70 lei + 30 parale pentru duminicile din rândul lui (Dinu Cimpoeru) şi 2 perechi de opinci de vacă. Adevereşte satul Rovinari prin aleşii săi. Sigilul satului.

V/25

Orig.

26.

1854 martie 14

Înscris prin care Ion Rotescu se angajează faţă de cocoana Bălaşa Băluica să-i găsească în 4 zile un ceaun mare ce-l avea pierdut, pentru 1,5 galbeni.

V/26

Orig.

27.

1855 iulie 24

Înscris cu care Dinu Cimpoeru se tocmeşte slugă, pe timp de 1 an , la boierul Ghiţă Renghea cu sâmbrie de 150 lei din care 127 lei era deja dator la boier mai dinainte, iar 13 lei i-a primit la facerea înscrisului ca să poată să plătească birul.

V/27

Orig.

28.

1855 noiembrie 1

Diata Stancăi Ghiţă Renghea către soţul său boierul Ghiţă Renghea pentru bunurile ce le avea zestre de la părinţii săi, Ghiţă Renghea fiind obligat să-i facă 2 sarindare, cruce, pod, iar o vită, o iapă şi altele să i le dea de pomană. Adevereşte satul Rovinari prin aleşii săi. Sigiliul satului Rovinari.

V/28

Orig

29.

1859 martie 22

Înscris prin care Gheorghe Diaconescu de la Hobiţa dovedeşte că a împrumutat 3 galbeni de la boierul Ghiţă Renghea din satul

Orig

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 32: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

32

Rovinari, cu soroc de o săptămână. V/29

30.

1860 decembrie

20

Înscrisul dat de Mihai al Saftei dezrobitul pentru că a rămas dator 72 de lei la boierul Ghiţă Renghea din Rovinari. Termen de restituire: 23 aprilie 1861.

V/30

Orig

31.

1861 martie 5

Înscris cu care Vasile Groza dezrobitul din Rovinari adevereşte că a împrumutat 45 lei de la boierul Gh. Renghea din Rovinari, cu termen de restituire peste un an. Legalizează zapisul sfatului satului Rovinari. Sigiliul satului.

V/31

Orig

32.

1871 mai 23

Înscris cu care Vasile G. Groza din comuna Rovinari se angajează slugă la Gheorghe Renghea, o săptămână da una nu, de la 30 mai 1871 până la lăsatul secului pentru postul mare (Paşti), cu 7 sfanţi, 50 oca porumb deja primiţi.

V/32

Orig.

33.

F.D.

Răvaş către Ghiţă Renghea din comuna Rovinari să treacă de îndată la Rovinari şi Sărdăneşti să strângă porumbul, deoarece se afla în această slujbă.

V/33

Orig

34.

1868 septembrie

5

Chitanţă pentru plata prestaţiei la drumuri şi şosele pe numele Nicolae Aldinii din Rovinari, precum şi o chitanţă din iulie 1862 pentru acelaşi gen de taxe pe numele de Matei P. Nistor din Rovinari.

V/34

Orig.

PACHETUL VI

1.

1837 iulie 19

Poruncă a subocârmuitorului plăşii Tismana, Gheorghe Roşianu către aleşii satelor din plasă să răspundă câte 2 sfanţi de cutia satului prin omul care s-a orânduit, costul peceţilor satelor din plasă lucrate la Craiova de evreul Volf Goldestein. Se arată că peceţile au marca judeţului, leatul şi de jur împrejur numele satului, pentru ca pe viitor să nu mai fie tăinuială asupra celor ce călătoresc cu biletele satului.

VI/1

Orig.

2.

1848 ianuarie

Diata lui Matei Rogojanu pentru soţia sa Dumitrana şi copii săi Mihai, Dumitrache şi Ion din satul Rogojelu. Juraţii şi pârcălabul

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 33: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

33

29 satului, martori, scriitor Marin Popescu. Toponime şi hidronime de la Rogojelul.

VI/2

3.

1860 noiembrie 6

Actul de cununie al lui Dumitrache Murgu cu Maria Constandin din satul Rogojelul, judeţul Gorj la biserica sfinţii Voievozi în 6 noiembrie1860. VI/3

Orig.

4.

1850 decembrie

Zapisul cu care Stanca Rogojanu din Rogojel vinde lui Dincă zet Niţu Pupăzan din Tomişeni o bucată de pământ cu 15 taleri, 30 de parale. Martori, sfatul satului, scriitor. La 15 martie 1852, Dincă zet Niţu Pupăzan din Timişani vânde aceşti stânjeni de pământ lui Vasile Mongescu, cu 9 sfanţi.

VI/4

Orig

5.

1866 martie 25

Înscrisul de vânzare al lui Constantin Păunescu din Rogojelul pentru 8 stânjeni lat şi lung din drumul vechi şi până în delniţa lui Dumitrache Păunescu, vânduţi lui Dunitrache Murgu şi Iovan Tudose la preţul de 45 sfanţi şi 20 de bani. Legalizarea Primăriei Roşia-Rogojelul.

VI/5

Orig.

PACHETULVII 1

1851 aprilie 29

Zapis al Ilincăi Ion Dumitraşco Armăşoiu din Slivileşti cu care vinde cumnatului său Păun Constantin Armăşoiu şi Ion Constantin Armăşoiu 8 stânjeni de moşie din hotarul cu teiul Huzureştilor, stânjenul cu 75 lei. Martorii aleşii satului.

VII/1

Orig.

PACHETULVIII

1.

1825 sept.24

Zapisul lui Gheorghe şi Constandina Dobreci pentru vânzarea părţii sale de moşie, jumătate din câmp, din pădure, din vie, din toate şi 40 de pruni din selişte către jupânul Gruia Ghiţu din Ţirioi (respectiv 18 stânjeni cureaua lor). Scriitor Gh. Dobreci, vânzătorul.

VIII/1

Orig

2.

1827 noiembrie

27

Zapis dat de Staicu Duca şi fratele său Dumitru lui Gruia Chiţu la cumpărarea unei părţi din moşia lui Ştefan Duca, unchiul lor, ca să fie fraţi şi să stăpânească pe din două. Martori. Scriitor diaconul Nicolae.

VIII/2

Orig., difolio

Zapisul lui Vâlceanu, Dincă şi Mitroi Chitru

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 34: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

34

3. 1828 ianuarie 2

pentru prigonirea cu nepotul lor Gruia, precum şi foaie de datoriile ce le aveau pe la unii alţii. VIII/3

Orig. difolio

4.

1828 martie 21

Hotărnicia dată de judecători lui Gruia Chiţu din Ţirioi pentru cumpărăturile ce le-a făcut în hotarul Ţirioi de la moşnenii respectivi, în conformitate cu zapisele de cumpărătoare făcute.

VIII/4

Orig.

5.

1831 martie 18

Zapis de învoire între moşnenii Georgeşti cu Gruia Chiţu din Ţirioi pentru moşia Dobriceştilor pe care devin partaşi restitund 165 de taleri şi 20 parale.

VIII/5

Orig.

6.

1833 ianuarie 21

Zapisul cu care Stoica Ducu vinde jupânului Gruia maziliu Ghiţulescu un stânjen de moşie în hotarul Duculeşti ce se numeşte Runcurel, cu 11 taleri, alături de partea vândută de unchiul Ştefan Ducu. Martori. Scriitor Mihai Georgescu.

VIII/6

Orig.

7.

1836 decembrie 10

Zapisul lui Ion Dobreci din Ţirioi către Gruia Sârbu Ion Ghiţu pentru 4 stânjeni de moşie în lung şi 15 stânjeni latul zălogiţi lui Gruia pentru 40 de taleri împrumutaţi la „păsul” său.

VIII/7

Orig.

8.

1851 ianuarie 20

Hotărnicie în hotarul Imoasa, părţile lui Nicolae Foca, Ion preotul, Dinu Busuioc şi Gheorghe Ioviţă. Hotarnic Mihai Nişulescu boier de neam, numit de preşedintele Judecătoriei Mehedinţi.

VIII/8

Orig

9.

1858 mai 15

Zapisul lui Manea Sârbu din Ţirioi pentru vânzarea a 15 pruni rămaşi nevânduţi pe un teren vândut deja cu 1,5 sfanţi prunul către Gheorghe sin Gruia. VIII/9

Orig.

10. 1857 februarie 11

Act de cununie: Maria Văduva cu Răducan Harcă din satul Ţirioi, judeţul Mehedinţi.

VIII/10

Orig.

11.

1858 aprilie 30

Confirmare întocmită la satul Ţirioiu de Dumitrache Ghiţulescu pentru 6 stânjeni de pământ de la soţia decedatului Dumitru Duca şi Ion Răduţu, hotărniciţi pe seama lui Gheorghe Chiţu.

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 35: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

35

VIII/11 12. 1859 februarie

12 Jalba Mariei văduva din Ţirioi către Subadministraţia plăşii Motru de Sus împotriva lui Istrate Gheorghe Blându, ginerele său, că nu a avut bunăvoinţa să îngrijească de înmormântarea soţului său, dar averea o caută.

VIII/12

Orig

13.

1859 septembrie 15

Sentinţa pronunţată de Judecătoria judeţului Mehedinţi în pricina pentru moşia dintre Gheorghe Gruia şi alţii din Ţirioi cu moştenitorii preotului Dumitru Mogoşanu din satul Strâmtu.

VIII/13

Orig

14.

1860 iunie 1

Zapisul lui Vasile Jurgescu, platnic şi vânzător către Sandu Căpăţână. Împrumutându-se 415,95 lei şi neavând să-i răspundă, îi vinde 9 stânjeni de moşie în hotarul Lupu cu toate bunurile mobile şi imobile de pe ei, cu preţul de 4 galbeni stânjenul, respectiv 1260 lei pentru 9 stânjeni.

VIII/14

Orig.

15.

1860 aprilie 11

Porunca subadministratorului plăşii Motru de Sus, Stăiceanu, către sfatul satului Strâmtu să procedeze la întocmirea catagrafiei şi înfiinţarea epitropiei pe bunurile Mariei, verişoara lui Gheorghe Chiţulescu.

VIII/15

Orig., difolio

16.

F.d.

Jalbă prin care Gruia Maziliu din Ţirioi se plânge plăşii Baia pentru că Pătru Georgescu din acelaşi sat l-a lovit în cap cu un resteu, la Imoasa, prăpădindu-i-se 5060 de care de bucate din cauza neputinţei căpătate.

VIII/16

Orig.

17.

1856 martie 20

Jalba lui Gheorghe Gruia Chiţu din Ţirioi către Subadministraţia plăşii Motru de Sus împotriva lui Barnu Jurgescu şi Dumitru, care i-au spart gardul, violându-i proprietatea. Porunca subadministratorului Constandin Pădăşanul către deputaţii satului să rezolve plângerea.

VIII/17

Orig.

18.

1859 septembrie 12

Hotărârea Judecătoriei judeţului Mehedinţi pronunţată în pricina dintre Gh. Gruia Niţu Staico şi Dumitru Duca pentru 17 stânjeni de moşie însuşiţi dintr-o cumpărătură în hotarul

Copie

legalizată; difolio

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 36: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

36

Pileştilor. VIII/18

19.

1845 februarie 19

Înscrisul dat de Ciutureanu boierului Mihai Georgescu din Ţirioi la despărţirea lui de Dumitra şi eventuala căsătorie a boierului cu Dumitra. Legalizarea aleşilor satului Tehomiri şi liste cu bunurile zestre ale Dumitranei Georgescu.

VIII/19

Orig.

20. 1854 februarie 1

Dovadă de contribuţia în bani dată de mazilul Gheorghe sin Gruia pe trimestrul ghenarie 1854.

VIII/20

Orig.

21.

1856 august 5

Jalba lui Gheorghe sin Gruia din satul Ţirioi către subadministratorul plăşii Motru de Sus, pentru stricăciune cu vitele la moşia sa din hotarul Strâmtu, vitele fiind ale lui Nicolae Borot (?). Porunca subadministratorului Pădăşeanu către sfatul satului să facă foaie de ispaşă.

VIII/21

Orig.

22.

1858 noiembrie

12

Zapisul dat de Enache Manea Sârbu şi sora sa Dumitrana lui Gheorghe sin Gruia la vânzarea către acesta a 39 de pruni cu sfanţi 6. Legalizarea satului Ţirioi.

VIII/22

Orig.

23.

1859 ianuarie

16

Zapis dat de Ghiţă Chiţulescu nepotului său Gheorghe sin Gruia pentru 6 stînjeni ce i-a luat acum de la Duculeşti.

VIII/23

Orig

24.

1859 martie 28

Citaţia lui Gheorghe sin Gruia Chiţu şi Gheorghe Ion Chiţu din satul Ţirioi pentru 30 mai 1859 în faţa instanţei, în proces pentru moşie cu Ana Dumitru Mogoşanu, preoteasă văduvă.

VIII/24

Orig.

25.

1862 februarie

28

Înscrisul deputaţilor satului Ţirioi dat deputatului Gh. Chiţulescu ca împreună să depună raportul cercetării în pricina pentru pământ reclamată de Pătru Boştină.

VIII/25

Orig.

PACHETUL IX

1.

1763 ianuarie 3

Carte de hotărnicia moşiei din hotarul Dragoteşti, judeţul Mehedinţi, a moşnenilor Dragoteşti, întocmită de Ion Glogoveanu şi Dimitrie Vlădăianu, după cererea moşnenilor la Alexandru Scarlat Ghica, nefiind mulţumiţi

Copie din 23 august 1855

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 37: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

37

de alegerile şi hotărniciile din 1730, de trei hotărnicii în judecata banului Craioveii şi apoi în Divanul domnesc. La măsurarea moşiei au rezultat 1502 stânjeni domneşti la răsărit, 1282 stânjeni la mijloc şi 934 stânjeni la apus, stânjeni pe care i-au împărţit pe 4 moşii mari anume: Iovan (teiul Dănciulescu) se trage din Dumitru Goşa; Iovan Motilva (teiul Moţilvesc); teiul Negoesc şi moşul mare Badea Radu (teiul Josănesc). În cadrul acestor moşii, s-a împărţit pe cotele de moşneni descendente din ei.

IX/1

2.

1774 iunie 11

Biletul ispravnicului de judeţ către Dumitrache Renghea, bănişor la plasa Jaleşului, urmare a jalbei femeii lui Drăghici, că o năpăstuieşte cu 42 de parale de vită ca să-i dea pace şi linişte, până va veni la Jaleş şi se vor judeca.

IX/2

Orig.

3.

1778 ianuarie 11

Poruncă către Pătraşcu, Sandul, Gheorghe Statie şi Stefan din satul Brebenari ca împreună cu Nicolae Tufoi să împlinească paguba făcută de vitele lor în livezile lui Dumitrache Renghea, după cum s-a stabilit la judecată la Isprăvnicia judeţului.

IX/3

Orig.

4.

1784 august 17

Bilet prin care Dumitrache Boşotei scria moşului Dumitrache că îl pofteşte ca pe 18 august 1784 să vie cu cartea Divanului Craiovei ce să-i ia şi după ea „ponturi” şi să-i facă cartea de judecată, răspunsul de la episcop fiind bun.

IX/4

Orig.

5.

<1797> ianuarie 17

Tacrâr de suma stânjenilor de moşie de cupărătură moşteniţi după trei zapise: 1. zapisul din 7256 (1748) al lui Dumitru Moldoveanu şi feciorilo lui către Gruia Buzărină, că i-a vândut partea sa de moşie din Gligoreasca şi din Runcurel, în fiecare curea câte 9 stânjeni; 2. zapisul din 7259 (1731) a lui Gheorghe Pasăre şi Constantin şi Preda Pasăre către Gruia Buzărin şi fraţii săi din Runcurel, pentru stânjeni 27 pe îndouă în hotarul Runcurel; 3. zapisul din 1797 ianuarie 17 al lui Barbu Butaru către feciorii lui Gruia Buzărin şi Gheorghe Ştefan pentru că le vinde

Orig. Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 38: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

38

partea lui de moşie în rupt din Runcurel, stânjeni 27 pe îndouă.

IX/5

6.

.

1810 august 5

Zapisul lui Dumitraşcu Ciuhoiu către căptanul Firu Calotescu că i-a vândut 3 stînjeni de moşie, din dealul Gilortului până în matcă cu câte 3 taleri stânjenul la lipsa vânzătorului, rudele şi răzeşii săi nevoind să cumpere.

IX/6

Orig.

7.

1811 septemnrie 7, Rovinari, judeţul

Gorj

Poruncă către mazilii trebuincioşi la staţia împărătească Rovinari să se prezinte de îndată la staţie pentru a li se ordona ce au a sluji. Mazilii în cauză erau:Ioniţă sin Eva, Constandin sin Eva, Gheorghe sin Eva, Dinu şi Gheorghe Covrigaru şi neica Mazilu. Pe verso un zapis greu ilizibil.

IX/7

Orig

8.

1820 decembrie 3 - aprilie 22

Zapisul lui Matei Gheorghe şi Ilie Buţugan către Dincă Buţugan şi vărul său Vasile, pentru o pricină de moşie rămasă de la unchiul său Ioan pentru care au jurat în soborul satului Mătăsari şi s-a stabilit ca Matei Buţugan să stăpânească 20 stânjeni şi Dincă Buţugan 10 stânjeni cu a lor învoire. La 15 aprilie 1823 soborul bisericii din satul Dragoteşti de Sus adevereşte lui Ioniţă Pasăre pentru o cumpărătură de 25 stânjeni moşie de la Dincă şi Vasile Buţugan, cu 7 taleri, parale 20, zapisul moşiei arzând odată cu pivniţa. La 25 aprilie 1825 Dincă şi Vasile Buţugan din Voiniteşti adeversc că până la Rusalii vor face alte zapise lui Ion Pasăre din Dragoteştii de Sus. La 22 aprilie 1826 ispravnicii judeţului poruncesc lui Matei Gheorghe şi Ilie Buţugan din Dragoteştii de Sus să îngăduie pe cumpărătorul moşiei de la unchiul lor sau să-i restituie banii.

IX/8

Orig.

9.

1829 ianuarie 6

Diata lui Gheorghe Ciocotea pentru feciorii săi. Menţionează că are 1 taler şi o putină la Nicolae Coşa, un butoi de două vedre la Mihai Butură, la fratele său Grigore 300 taleri cu zapis pe trei ani şi moşia zălog. La rându-i era dator: 5 vedre de rachiu de comină şi 2 taleri la Radu Borcoş pentru care i-a luat un cal fără judecată; la Vintilă Ruşeţu un taler. Scriitor:

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 39: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

39

popa Istrati. Martori. IX/9

10.

1830 iulie 7

Ispaşa lui Truşcă Birou din porunca boierilor zapcii pentru stricăciunile făcute la culturile lui de către caprele lui Niţu sin Chiriţă. Ispăşitorii Buse şi Ioniţă Bratoloveanu, Stamatie Pârcălabu.

IX/10

Orig.

11.

1830 noiembrie 11

Porunca zapciilor plăşii Jilţului de Sus către preoţii Milu de la Negomir, Gheorghe de la Ursoaia, Dumitraşcu Mareş de la Timişeni şi către boierii Gheorghiţă Pasăre de la Dragoteşti, Dumitraşco Ruşeţ de la Corobăi, logofeţii Dinu Pătruţoiu şi Manea Vîlcul din Strâmtu să meargă cu noul arendaş al moşiei Topliţa de la Negomir şi Valea cu Apă, Drăghiceanu Hârgot şi să cerceteze toate pădurile de pe acea moşie şi numărul lemnelor ce se află tăiate, stabilind vinovaţii şi despăgubirile către moşie prin dare de înscrisuri. Zapcii: Gh. Roşianu şi Constandin Scânteie.

IX/11

Orig.

12.

1832 martie 16

Zapisul lui Ion al Popi platnic din Dragoteşti că este dator 35 de taleri la nepotul său Truşcă, cu termen până la Paşti.

IX/12

Orig.

13.

1834 martie 22

Jalbă prin care Ioan şi Sandu Pasăre din Dragoteştii de Sus cer Judecătoriei judeţului Mehedinţi să orânduiască pe Constandin Hârgot, popa ot Enăşoiu, Constandin Vâlceanu, toţi din satul Dragoteştii de Jos şi Drăghici Vâlceanu din Negomir, care să le cerceteze o pricină de cotropire a unei cureluşe de moşie de către oamenii Ciocaţi şi Bratoloveni din satul Dragoteştii de Jos în hotarul acestora şi să fie despăgubiţi.

IX/13

Orig.

14.

1835 martie 13

Înscris prin care aleşii satului Pătru Dumitraşco Anghel şi Pătru Pârcălabu şi preotul Gligorie din Broşteni adeveresc că boierul de neam Dumitrache Renghea le-a adus porunca subocârmuirii cu nouă puncte cu îndemn către locuitorii satului să meargă la biserică.

IX/14

Orig.

Porunca subocârmuitorului Costache

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 40: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

40

15. 1835 aprilie 6

Roşianu către satele Bâlteni, Ciuperceni şi Peşteana de Sus ca fără întârziere să facă drumurile de 30 stânjeni, astupând toate găurile rădăcinilor şi toate colţurile ghimpoase şi să cioplească faţa drumului ce va fi cu rădăcini, tunzându-le din faţa pământului. Lui Dumitrache Renghea şi dorobanţului Dumitru Bârjoabă li se cere să „ajute” până la terminarea drumurilor şi pădinilor.

IX/15

Orig.

16.

1835 septembrie 15

Listă de cheltuielile făcute la înmormântarea fratelui său Pătru şi a copiilor acestora. În total 372,10 lei. Semnează Istrate Enăşoiu popa Dumitraşco. Scriitor şi ales Constandin Vâlceanu.

IX/16

Orig.

17.

1836 ianuarie

18

Înscris prin care Dumitru Bratoloveanu adevereşte lui Dinu Bivolaru pentru că a primit un butoi şi un nelei date de fratele său Pătru şi răscumpărate de el de la Dinu Bivolaru.

IX/17

Orig.

18.

1837 decembri 20

Înscris prin care Constandin Vâlceanu cu ştirea a toţi moşnenii lor adeveresc moşnenilor Bratoloveni şi Toporişti şi la vreo câţiva din Ciocoţi că, aflându-se strâmtoraţi pentru izlaz şi loc rău la linia unde se aflau, acceptă a-şi muta linia la capul moşiei lor dinspre apus.

IX/18

Orig.

19.

1837

Jalbă prin care Mihai Ursulescu din satul Cocimăneşti se plânge subocârmuitorului plăşii Baia de Aramă împotriva unei cumnate recăsătorită cu Truşcă Taralucă că acesta îl ameninţă cu securea şi moartea. Cere să fie poruncă către lăturaşi, jalbă prin care Dumitru Bratoloveanu din satul Dragoteştii de Jos se plânge subocârmuitorului plăşii Baia de Aramă că, strămutându-se cu alte 17 case pe valea Dragoteştilor cu ştirea stăpânirii, se află cu casa oierii Ghiţă şi Dumitru Pasăre şi aleşii satului ca să-l ia pe acest Taralucă de la Dragoteştii de Sus în garanţie.

IX/19

Orig.

Gheorghe Roşianu, subocârmuitorul de plasă,

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 41: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

41

20.

1838 iunie 3 scrie cinovnicilor orânduiţi la satele Olari, Peşteana de Sus, Bîlteni, Vlăduleni Moi şi Rovinari să execute porunca ce li s-a dat în trei puncte (probabil cu facerea drumurilor de 30 stânjeni pentru strădania şi fapta lor rămânând nerăsplătiţi). Dorobanţului Ştefan de la satul Strâmba i se cere să meargă cu cinovnicii orânduişi să execute lucrarea.

IX/21

Orig.

21.

1838 februarie 5

Adeverinţă dată de Dinu sin Floarea Bratoloveanu precum că Dumitru lui Niţă şi Stana Pătru Chişe şi-au plătit datoriile faţă de el şi orice zapis se va găsi să rămâie ca o hârtie albă.

IX/21

Orig.

22.

1838 iulie 14

Jalbă prin care Dumitru Bratoloveanu din satul Dragoteştii de Jos se plânge subocârmuitorului plăşii Baia de Aramă că, strămutându-se cu alte 17 case pe valea Dragoteştilor cu ştirea stăpânirii, se află cu casa dărăpănată din cauza cheltuielilor făcute laolaltă cu ceilalţi pe la toţi. Cere ca boierul Hârgot să-l despăgubească şi pe el de 15 sfanţi. La 20 iulie 1838 subocârmuitorul plăşii porunceşte vătăşelului satului să aducă părţile împricinate la subocârmuire pentru înfăţişare.

IX/22

Orig.

23.

1838 noiembrie 11

Jalbă a lui Dumitru Bratoloveanu către Subocârmuirea plăşii Baia de Aramă pentru pricina ce are cu 12 care ce au făcut linie pe valea Dragoteştilor cu voia proprietarului şi a tuturor sătenilor iar el a rămas cu răspunderea dobânzii către negustori pentru datoria lor cu această mutare. Cere ca dorobanţul Lică din satul Corobăi să fie orânduit săi facă „împlinirea după cuviinţă”.

IX/23

Orig.

24.

1838 septembrie 8

Înscrisuri: Dinu sin Ion Popescu adevereşte vărului său Traşcă şi lui Dumitru Bratoloveanu că nu mai au nici o datorie unul faţă de altul; Ion sin Dorobanţu din Dragoteştii de Jos adevereşte către subocârmuire că a achitat lui Buşoi Ciocotea 10 şi respectiv 15 lei, la termenele stabilite.

IX/24

Orig.

Subocârmuitorul G. Roşianu porunceşte

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 42: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

42

25. 1838 iunie 14 preoţilor bisericilor din plasa Jilţul de Sus să dea de la magazia de rezervă câte 3 kg a câte 400 ocale chile şi ţârcovnicii şi cântăreţii, deosebit, câte 2 chile după ce mai întâi să se depună la magazia de rezervă câte 15 baniţe a câte 40 oca fiecare din porumbul cel nou şi sănătos, de o familie, cota pe trei ani. Din ce va prisosi să se dea şi la locuitorii săraci şi lipsiţi şi pe urmă la toţi câţi au depus cota la magazie.

IX/25

Orig.

26.

1840 iunie 13

Adeverinţă dată de Barbu Lupu şi Dumitru Călugăru lui Dumitru şi Constandin Bratoloveanu pentru facerea unei bute. Scriitor Nicolae popa din Negomir.

IX/26

Orig.

27.

1840 iunie 14

Jalbă prin care Terheci Mihai din satul Arţaru se plânge Subocârmuirii plăşii Tismana că n-a vândut fără să ştie că erau vânduţi 10 stânjeni de moşie din hotarul Drăgoteşti lui Dumitru Bratoloveanu şi voind să-i restituie banii (500 lei) refuză să-i primească. Subocârmuirea porunceşte aleşilor satului să asigure păstrarea banilor până la rezolvarea pricinii în judecată.

IX/27

Orig.

28.

1840 iulie 3

Ispaşa unei livezi de fân a lui Dumitru, livadă de un cal a lui Dumitru Bratoloveanu. Ispăşitori: Drăgoi Ciocotea, Dumitrache Cârjoabă, Constandin Toporâşte

Orig.

29.

1840 iulie 13

Jalbă prin care Dumitru sin Bratoloveanu se plânge Subocârmuirii plăşii Baia de Aramă împotriva nepoatei sale Stana Sandu Martin din Drăgoteştii de Sus pentru o datorie de 15 sfanţi şi 2 gripşeri deja achitaţi. Subocârmuitorul plăşii Gh. Mangescu scrie aleşilor satului Dragoteşti să-i înfăţişeze spre rezolvare, pârâtul rămânând apăsat.

IX/29

Orig.

30.

1840 iulie 30

Raportul aleşilor satului Dragoteştii de Jos către Subocârmuirea plăşii Baia de Aramă în pricina pentru banii împrumutaţi de la Dumitru Constandin Bratoloveanu de Ghiţă Lupu, care a refuzat cercetarea proprietarului C. Hârgot şi a aleşiolor satului (Ion Gămănescu, Drăgoi Ciocotea şi Bălă Nedelea)

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 43: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

43

optând pentru Judecătoria de la Cerneţi. Scriitorul satului: Fl. Vâlceanu. Preot popa Dumitraşco din Dragoteşti.

IX/30

31.

1840 iulie 31

Adeverinţă dată de Ghiţă ginerele lui Sandu Pasăre lui Dumitru Constandin Bratoloveanu pentru împăcare cu privire la datoriile soacrei sale şi stingerea judecăţilor. Scriitor: Constandin Vâlceanu. Dascăl: Chiriac. Boier de neam: Ghiţă Pasăre.

IX/31

Orig.

32.

1841 august 10

Jalbă a lui Dumitru Constandin Bratoloveanu din Dragoteştii de Jos către Subocârmuirea plăşii Baia că nu se ştie dator nici un ban la Barbu fiul Bâcăi lui Sanda Ciocotea din acelaşi sat. Subocârmuirea porunceşte înfăţişarea lor la plasă.

IX/32

Orig.

33.

1841 februarie 11

Foaie de zestre dată de Marica Ioniţă din Dragoteşti Brânduşei, luată fată în casă, măritată fără consimnţământul ei cu Truşcă Vintilă Bivolu şi apoi iertată. Zestrea: numai bunuri mobile

IX/33

Orig.

34.

1842 februarie 15

Înscrisul lui Ion Diaconu Mihart, soldat, pentru Dragoi Ciocotea că a primit să facă armată în locul său şi acesta s-a obligat ca la lăsarea la vatră să-i facă un rând de haine nemţeşti şi să-i dea o junincă, o oaie şi o scroafă şi să-i puie 100 de pruni să se îngrijească de veniturile sale şi să-i dea anual socoteala lor.

IX/34

Orig.

35.

1842 aprilie 3

Jalbă prin care Sanda Pasăre din Dragoteşti reclamă Subocârmuirii Baia de Aramă că Drăgoi Ciocotea din acelaşi sat pentru prigonirea pentru pământ, neplata dijmei, împotrivire cu zurbă şi tăierea unui nuc pe care l-a vândut „de paturi de puşcă”. Cere pe Mihăilă Popescu, Constandin Pasăre, Constandin Vâlceanu şi Sandu Pasăre să le cerceteze pricina iar Subocârmuirea îi împuterniceşte în acest scop.

IX/35

Orig.

36.

1842 octombrie

Jalba lui Constandin Popescu către Subocârmuirea plăşii Tismana prin care reclamă pe fratele său Zamfir arătând că a

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 44: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

44

8 contribuit cu jumătate (121 lei 20 parale) şi altele la preînnoirea unei case părinteşti strămutate, iar fratele său Zamfir i-a luat contractul de învoială şi l-a îndepărtat din dreptul său la acea casă. Cere ca Dumirache Rovinaru să le cerceteze pricina. Subocârmuirea porunceşte.

IX/36

37.

1842 decembrie 16

Scrisoarea lui Dumitru logofătul către boierii Alecu şi Tomiţă de la Subocârmuirea plăşii că nu poate veni să ia copiile de pe anaforale date de logofătul Pătru împotriva sa, că nu el a împuşcat porcii pentru ţiganii de la moară, ci tovarăşul său Constandin Gociu.

IX/37

Orig.

38.

1843 ianuarie

16

Ioana Mitu Bratoloveanu din Dragoteşti se plânge subocârmuirii Baia de Aramă cerând să fie apărată de dări fiind fără avere şi cu trei fete minore. Subocârmuirea cere aleşilor satului Dragoteşti raport în referire.

IX/38

Orig.

39.

1843 iunie 9

Înscris prin care Dumitru, Nicolae, Vasile, Păun, Buşe Bratoloveanu şi fraţii Ciocotea şi alţii se angajează să fie solidari în pricina de judecată pentru dărăpănăturile ce li se fac de către locuitorii satului Cojmăneşti cu boierul de neam Hârgot şi cu Dinu Bivolaru.

IX/39

Orig.

40.

1844 iunie 8

Zapis dat de Barbu Preda Motâlva şi soţia sa Maria logofătului Constandin Vâlceanu că i-a vândut în rupt 10 stânjeni de moşie din delniţă, vîndută la rându-i lui Niţu Enăşoiu cu 50 lei, stânjeni aflaţi în hotarul Dragoteşti.

IX/40

Orig.

40 a.

1844 mai 1

Zapisul cu care Maria Preda Stanciu Motâlvă din Dragoteştii de Jos vinde logofătului Constandin Vâlceanu din acelaşi sat 10 stînjeni de moşie din hotarul Dragoteşti cu preţul de 100 lei.

IX/40 a

Orig.

41.

1844 iulie 14

Înscrisul lui Mihai Pârvu Terheci din satul Hartanu, judeţul Gorj, precum să se ştie că cei 10 stânjeni de moşie din hotarul Dragoteşti pe care i-a vândut lui Dumitrache Bratoloveanu erau vânduţi de tatăl său Pârvu Terheci de când era în viaţă la moşii lui Ioniţă şi Drăgoi Ciocotea, zapisul său către D.

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 45: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

45

Bratoloveanu fiind fără temei. Recunoaşte că nu mai are moştenire nici în Dragoteşti nici în Dăneşti şi roagă Subocârmuirea Tismana să adevereze.

IX/41

42.

1845 decembrie 17

Jalbă prin care Dumitru Bratoloveanu din Dragoteştii de Jos se plânge Subocârmuirii plăşii Motru de Sus împotriva lui Pătraşcu Berbeniceanu, ginerele Cazacului, că fiind ales al satului nu i-a cercetat jalba pentru o pricină între sora sa Lica şi Dumitru Nebunu Dumitraşco, care a tras-o cu sila de s-a cununat cu ea.

IX/42

Orig., difolio

43.

1846 august 13

Jalbă prin care Dumitru Bratoloveanu din Dragoteştii de Jos se plânge Subocârmuirii Motru de Sus împotriva lui Barbu Cătăţi şi a celorlalţi străjeri din căprăria lui că nu-l îngăduie să-şi facă rândul de străjer, că a fost trimis după pui pe la oameni pentru zapciul plăşii şi Barbu Cătăţi l-a alungat.

IX/43

Orig.

44.

1847 aprilie 14

Zapisul lui Ioniţă Dumitru şi Vasile Preda Panduru din satul Şimianul de Jos cu care au vândut verilor lor Drăgoi şi Sandu Ciocotea din Dragoteştii de Jos 3,5 stânjeni şi o palmă, partea lor de moşie la răsărit Negomiru, la apus Cojmăneşti, cu 24 taleri parale 30 stânjenul. Zapisul este adeverit de aleşii satului Şimianul de Jos. Sigiliul.

IX/44

Orig.

45.

1847 mai 6

Jalbă prin care Drăgoi Ciocotea se plânge Subocârmuirii plăşii Motru de Sus că voind să-şi aleagă cu aleşii satului câţiva stânjeni de moşie, au găsit o grădină cu pruni a lui Pătraşcu Panduru, care l-a luat la bătaie. Cere împuternicire aleşilor satului să-i facă alegerea moşiei şi pricina pentru bătaie să fie cercetată.

IX/45

Orig.

46.

1847 august 20

Jalbă prin care Ion şi Drăgoi Ciocotea din satul Dragoteşti, judeţul Mehedinţi, se plâng Subocârmuirii plăşii Motru de Sus că unii „Gosăşti” cu zurbă de bătaie le calcă casele cu zălogire, ridicând şi pricini de bătaie, că le-au tăiat o pădure, opritură pe moşia lor. Cereau ca popa Ion Enăşoiu, Dinu Bivolaru,

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 46: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

46

Constandin Toporişte şi Constantin Hârgot să fie împuterniciţi să cerceteze şi raporteze asupra acestei „silnicii şi zurbalâcuri”. Subocârmuirea îi împuterniceşte.

IX/46

47.

1848 iunie 26

Jalbă prin care Dumitru Constandin Bratoloveanu se plânge Subocârmuirii plăşii Motru de Sus împotriva lui Dumitru Nicola Bratoloveanu pentru neînţelegeri familiale în folosirea ţarinii.

IX/47

Orig.

48.

1849 mai 30

Înscris prin care Chirco Toporişte, Vasile Ioniţă, Constandin şi Dina Dumitraşcu Toporâşte adeveresc logofătului Constandin Vâlceanu stăpânirea asupra unei delniţe de pământ de 5 stânjeni în hotarul Cojmăneşti, stânjeni cumpăraţi „după vremi” de tatăl lor de la Dragotă din Jilţ şi vânduţi tot de el lui Dinu Toporâşte, care i-a vândut apoi logofătului Constandin Vâlceanu.

IX/48

Orig.

49.

1790 ianuarie

11

Dovadă pentru 2 taleri austrieci daţi de Dumiztraşco Renghea. Adevereşte zapciul plăşii Tismana de Sus.

Orig.

50.

F.d.

Bilet eliberat la 1 noiembrie de vama Vulcan a administraţiei imperiale austriece lui Dumitru Radoviţa pentru trecere de bunuri.

IX/50

Orig.

51. F.d. Rest dintr-o poruncă pretorială. IX/51

Orig.

52.

F.d.

Bilet adresat unei feţe bisericeşti (probabil de la mănăstirea Tismana) prin care i se comunică (probabil de către un isprăvnicel) că „Ursanii de Jos sunt gata” şi peste o zi să fie gata să meargă împreună.

IX/53

Orig.

53.

F.d./sec.XVIII/

Bilet către Constandin Ciortan ca să vie cu 70 ughi de care au trebuinţă şi să-l înveţe ce să facă în pricina pe care trebuiau s-o apere şi adjudece.

IX/53

Orig.

54.

F.d.

Jalbă prin care Dumitru Constandin Bratoloveanu din Dragoteştii de Jos se plânge Subocârmuirii plăşii Baia pentru Dumitru Bratoloveanu care după ce s-a spart linia satului de pe valea Bratolovenilor şi el a

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 47: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

47

rămas nemutat, i-a închis accesul la fântâna făcută de toţi moşnenii.

IX/54

55.

F.d. Listă de chletuielile făcute de Truşcă cu înmormântarea cumnatei sale Stanca şi respectiv înmormântarea copilului acesteia.

IX/55

Orig.

56.

F.d.

Subocârmuitorul plăşii Tismana scrie boierilor Dumitrache Rovinarul şi altuia să meargă din sat în sat şi să împartă porumbul din magaziile de rezervă la preoţi, toţi locuitorii au pus porumb la aceste magazii şi la familiile sărace şi lipsite; măsura - baniţa de 40 oca de porumb curat şi nestricat.

IX/56

Orig.

57.

1881 iulie 27

Bilet de punere în consum public a 100 litri rachiu de către Gheorghe Renghea din comuna Rovinari, judeţul Gorj, cu plata taxei către agentul Serviciului impozitului asupra spirtoaselor.

IX/57

Orig.

58.

1850 iulie 20

Recomandare a şapte boieri de neam, vizată de Subocârmuirea plăşii Motru de Sus, pentru ca Visteria ţării să elibereze diplomă de boier lui Gheorghe Gh. Pasăre din comuna Dragoteştii de Sus, judeţul Mehedinţi.

IX/58

Orig.

59.

1851 iunie 19

Jalbă prin care boierul de neam Şerban Urdăreanu din Cojmăneşti cere Subadministraţiei plăşii Motru de Sus să aibă dreptate cu Gheorghe şi Ilie Buţugan şi Buşă Tugăboancă din Dragoteştii de Sus pentru 25 stânjeni de moşie cumpărată de socrul său Ioniţă Pasăre de la Constantin Buţugan, de pe care reclamanţii strâng prunele fără să facă clacă sau să dea dijmă. Porunca subocârmuirii de plasă către aleşii satului să cerceteze pricina şi să raporteze.

IX/59

Orig.

60.

1851 martie 12

Raportul orânduitului Subocârmuirii Motru de Sus ca să cerceteze jalba lui Ghiţă Pasăre, Pătru Pasăre şi Maria văduva în pricina mutării unui drum dintre ei, mutat de aleşii satului de-a lungul locurilor lor. Rezoluţia subocârmuitorului plăşii, Gr. Miculescu, în referire.

IX/60

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 48: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

48

61.

F.d.

Jalbă prin care Dumitru Constandin Bratoloveanu din Dragoteştii de Jos se plânge Subocârmuirii plăşii Baia pentru multe dărăpănături ce i s-au făcut din pricina lui Ghiţă Lupu, fapt pentru care cere „milă şi dreptate”.

IX/61

Orig

62.

1852 septembrie 10

Cartea lui Calinic, episcop al Râmnicului – Noului Severin prin care numeşte pe preotul Ion Vîlceanu din satul Dragoteştii de Jos, plasa Motru de Sus, în locul fostului preot Ioan Popescu, adică ajutor al protopopului plăşilor Motru de Sus şi Motru de Jos din judeţul Mehedinţi.

IX/62

Orig.

63.

1852 decembrie 29

Dovadă prin care Uţa Pătruţoaica învoieşte pe finii săi Radu şi Alecu Pasăre să poată tăia lemne strâmbe şi netrebuincioase de pe moşia sa de la Iorgani, urmând să-i facă câte 6 zile de clacă.

IX/63

Orig.

64.

1853 mai 3

Raportul deputaţilor satului Dragoteşti de Sus către Subocârmuirea plăşii Motrului în pricina dintre Stancu Lăzăroiu cu Sandu Trotea pentru moşie, pricină pentru care i-au cercetat şi soluţionat.

IX/64

Orig.

65.

1854 martie 2

Înscrisul cu care Gheorghe Galbenu din satul Dragoteştii de Sus dă vărului său Toma Piţurcă la înfierea fiului acestuia dotă de bunuri şi Pătru înfiatul să-i slujească până se va căsători.

IX/65

Orig.

66.

1855 decembrie 8

Jalbă prin care Dumitru Constandin Bratoloveanu şi Ioniţă Graur din satul Dragoteştii de Jos se plâng Subocârmuirii plăşii Motru de Sus că fostul deputat de sat Ion Enăşoiu îi acuză fără temei că i-ar fi luat o pungă cu 4,5 galbeni pe când se aflau împreună la satul Negomir în căutarea unor recruţi. Subocârmuitorul porunceşte deputaţilor celor două sate să cerceteze reclamaţia şi înfăţişeze părţile la subocârmuire.

IX/66

Orig., difolio

Jalbă prin care Dumitru Bratoloveanu se plânge Subocârmuirii plăşii Motru de Sus că

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 49: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

49

67. 1855 ianuarie 26

Dinu Bâvolaru nu voieşte a-şi primi banii cu care l-a împrumutat (106 sfanţi) şi a-i elibera cele 2 dricuri de pământ amestecate. Porunca subocârmuirii către deputaţii satului.

IX/67

Orig., difolio

68.

1855 ianuarie 28

Zapisul de danie a unei delniţe de 33 stânjeni lungime făcut de Dumitru D. Bratoloveanu nepotului său Dumitru (fiul fratelui său Constantin) şi copiilor acestuia Dumitru, respectiv Sandu şi Ioan Dumitru C. Bratoloveanu.

IX/68

Orig.

69.

1855 februarie

20

Foaie de cheltuieli făcute la înmormântarea unei cumnate în satul Dragoteştii de Sus. Legalizarea sfatului satului.

IX/69

Orig.

70.

1855 septembrie 9

Jalbă prin care familiile Ciocotea, Gârjoabă, Bratoloveanu, Toporişte şi toţi locuitorii din satul Dragoteştii de Jos, judeţul Mehedinţi, se plâng Subadministraţiei plăşii Motru de Sus împotriva lui Păun Goşa şi a logofătului Constandin Vâlceanu, care nu voiesc să le elibereze înscrisul prin care boierul Dinu Hârgot le-a dat asigurare că pe ei, moşnenii, n-o să-i mai supere şi îşi va vedea numai de clăcaşii săi. Dar la facerea casei de şcoală a venit cu dorobanţi ca să clădeacă şcoala pe moşia sa, în capul satului, nevoind să mai respecte înscrisul dat.

IX/70

Orig., difolio

71.

1855 septmbrie 10

Raportul deputaţilor satului Dragoteşti de Jos către Subocârmuirea plăşii Motrului în pricina dintre Constandin Hârgot şi Drăgoi Ciocotea pentru pretenţia a 2 galbeni şi 2 sfanţi hotărându-se ca Constantin Hertgot să fie despăgubit de către toţi locuitorii din hotarul prigonit.

IX/71

Orig.

72.

1855 noiembrie 26

Înscrisul prin care Drăgoi Ciocotea din Dragoteştii de Jos reclamă Administraţiei judeţului Mehedinţi că în anul 1854, fiind deputat în sat, a cumpărat, din târg, cele necesare pentru îmbrăcămintea a doi recruţi din sat în slujba miliţiei. Cere să fie împliniţi banii cheltuiţi, acum ceruţi de creditor, sătenii din sat nevoind a-i răspunde (117 lei şi 80 parale). Administraţia judeţului şi cea a

Orig., difolio

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 50: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

50

plăşii cer ca despăgubirea să fie suportată de locuitorii satului.

IX/72

73.

1856 februarie 22

Jalba lui Nicolae Urs, patentar din satul Cojmăneşti, prin care reclamă Subadministraţiei plăşii Motru de Sus că a fost insultat de Constandin Vîlcu, fără motiv. Subadministraţia plăşii porunceşte vătăşelului satului să-i înfăţişeze.

IX/73

Orig.

74.

1856 noiembrie 26

Diata a Păunei soţia lui Constandin Scânteie şi fosta soţie a lui Dumitraşco Dragotă din satul Dragoteştii de Sus pe seama soţului său, diata legalizată de sfatul satului.

IX/74

Orig., difolio

75.

1856 noiembrie

26

Diata a Păunei Constandin Scânteie şi fosta soţie a lui Dumitraşco Dragotescu din satul Dragoteştii de Sus pe seama soţului său C. Scânteie, autentificată de sfatul satului.

IX/75

Orig.

76.

1857-1858

Înscris constatator că Hârgot Constandin a împrumutat de la preotul Ion Vâlceanu următoarele sume: 472 lei şi 20 parale la data de 30 iunie 1857, 4 galbeni la 7 iulie 1857 şi 3 galbeni la 23 ianuarie 1858, cu termen de restituire la Sf.Ilie 1858. Legalizarea sfatului satului.

IX/76

Orig.

77.

1857 aprilie 25

Zapisul preotului Constandin Ursulescu din satul Cojmăneşti pentru 11 galbeni împărăteşti împrumutaţi de la Nicolcea din satul Plopşorul până la 25 octombrie1857. Însemnare din 1o iulie 1858 că i-a dat lui Ion Mulcică 5 lire, 1 galbeni împărătesc, 4 sfanţi şi 1 picior de icosar.

IX/77

Orig.

78.

1857 iunie 30

Zapis cu care familiile Albu Nedelcu, Sandu Nedelcu, Radu Scurtu, C. Velican Nedelcu, Sandu Gârjoabă, Ioniţă I. Gârjoabă, Dumitrache Gârjoabă şi Gh. Bârnaş din Dragoteştii de Jos fac preotului Ion Vâlceanu de la biserica satului lor danie o delniţă de pământ în hotarul Bohorelu, la podul de la Fântâna lui Falcan şi drumul mare pe vale pe lângă Jilţ, lată de 10 stânjeni şi lungă din drum până în hotarul Negomirilor. Legalizarea sfatului satului.

Orig. Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 51: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

51

IX/78 79. 1858 martie 16 Zapis cu care Ioan Constandin Enăşoiu vinde

preotului Ion Vâlceanu o delniţă de pământ în hotarul Bohorelul, lat cât i se cuvenea între ceilalţi răzeşi ai săi Enăşoiu şi lung din Rogojanu şi până în drumul săpat drept despre Negomir, cu preţul de 20 de galbeni.

IX/79

Orig.

80.

1859 ianuarie 24

Foaie de zestre dată de Ioniţă Goşa şi soţia sa fiicei lor Sanda: 7 stânjeni de moşie, 1 putină de 20 de cazane, 1 butoi de 20 vedre , 1 bou şi una vacă, 3 porci, 6 oi, o malotă, o rochie, o pereche cisme, 4 cămăşi, o salbă de 30 sfanţi, 4 oprege, 1 cicic, 10 peşchire, 1 pătură, 1 ladă, 2 căpătâie. Legalizarea sfatului satului.

IX/80

Orig.

81.

1859 decembrie 28

Zapis cu care Radu sin Tudor Motâlvă din satul Dragoteştii de Jos vinde preotului Ion Vâlceanu din acelaşi sat o bucată de pământ cu pruni, lată de l5,5 stânjeni şi lungă din drumul mare şi până în ogaşul de la odihnă, pentru 708 lei şi parale 30, în 22 de galbeni şi 7 sfanţi. Legalizarea sfatului satului, martori.

IX/81

Orig.

82.

1859 martie 6

Raport prin care sfatul satului Dragoteştii de Sus comunică Subadministraţiei de Motru de Sus că Pătraşcu Gherghinescu nu a respectat înscrisul din 1858 şi nu şi-a ridicat binalele de pe proprietatea Bălei Ghiţă Pasăre, ci dimpotrivă, în silnicie, a mai lărgit gardul viei doi stânjeni latul şi 13 lungul, tăind arbori şi butăşind 5 butuci de vie. Subadministratorul C. Târdea porunceşte ca gardul strămutat să fie imediat retras iar binalele ridicate dacă proprietara Bălă nu-l mai acceptă pe proprietatea sa.

IX/82

Orig.

83.

1859 decembrie 28

Gheorghe Gruia din Ţirioi reclamă Subadministraţiei plăşii Motru de Sus că, pe ascuns, i-au tăiat vreo 70 de jipi, iar pe 18 octombrie 1859 îngrijitorul de la conac l-a prins pe Drăghici Mătăsariu doborând un jip şi care l-a alungat pe îngrijitor cu securea. Sfatul satului împacă părţile, obligând pe Drăghici la o despăgubire de 1 galben şi de va mai tăia să plătească un sfanţ de fiecare jip tăiatz, fără altă poruncă.

Orig. Arh

ivele

Nation

ale a

le Rom

aniei

SJAN M

ehed

inti

Page 52: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

52

IX/83 84. 1860 februarie

12 Jalbă prin care Marin Deaconu şi Cristea Ciortan din Dragoteştii de Sus se plâng subadministratorului plăşii că Nicolae Zăvon din satul Rogojelul, vecin de moşie cu ei, a dat pe la locuitori să taie jipi din pădurea reclamanţilor şi nu dintr-a lui. Subadministratorul ordonă sfatului satului să cerceteze asupra celor reclamate.

IX/84

Orig.

85.

1860 martie 18

Act de pace între fiii lui Barbu Costescu, adică toate bunurile mişcătoare şi vitele date zestre surorii lor Stanca să rămâie lui Gh. Renghea soţul, iar lor să le rămâie 12 stînjeni de moşie din hotarul Covrigi. La 18 martie 1860: autentificarea Tribunalului districtului Gorj.

IX/85

Orig.

86.

1860 iulie 14

Înscris prin care Dumitru Constandin Bratoloveanu din satul Dragoteştii de Jos reclamă pe vărul său Dumitru Bratoloveanu la subcârmuitorul plăşii Motru de Sus că îi tulbură sădirile şi pădurea sa, deşi până atunci au stăpânit în linişte, fără să fie împărţiţi între ei. Subprefectul C. Nucşureanu porunceste sfatului satului Dragoteştii de Jos să cerceteze reclamaţia şi să trimită părţile la înfăţişat.

IX/86

Orig.

87.

1860 august 30

Jalbă prin care Nicolae Mihai Urs din satul Cojmăneşti cere ca boierul Drăguţ Ficiu, preotul Dumitru Popescu şi sfatul satului Dragoteştii de Sus să fie numiţi ca să cerceteze pricina dintre el şi boierul Gh. Pasăre, care nu mai respectă modul vechi de stăpânire a moşiei moştenită şi neîmpărţită. Subprefectul C. Nucşureanu ordonă sfatului satului Dragoteştii de Sus să cerceteze prgonirea la faţa locului şi să înfăţişleze părţile.

IX/87

Orig.

88.

1860 septembie 1

Zapis cu care Maria Vasile Motâlvă fii săi Zaharia, Niţă şi Paraschiva vând preotului Ion Vâlceanu din satul Dragoteştii de Jos, judeţul Mehedinţi, 15 stânjeni de moşie în hotarul Dragoteştii de Jos, lăsaţi lor cu diată în 1856 de tatăl lor, cu preţul de 60 de galbeni, respectiv 1920 lei. Se menţionează că această

Orig. difolio

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 53: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

53

moşie rămăsese de la Călina Stanciu Motâlvă, strămutată în satul Tohani, judeţul Buzău. Urmează legalizările sfatului satului Tohani – Vădeni şi subprefectului de Tohani.

IX/88

89.

1860 decembrie 17

Act de învoire între Constantin Motâlvă şi preotul Ioan Vâlceanu ca să stăpânească primul 7 stânjeni şi preotul 8 stânjeni din cei 15 stânjeni cumpăraţi de preot de la Zaharia, Niţă şi Paraschiva Vasile Motâlvă din satul Tohani, judeţul Buzău, Constantin Motâlvă restituind preotului 20 galbeni împărăteşti. Legalizarea sfatului satului Dragoteştii de Jos şi subprefectului plăşii Motru de Sus.

IX/89

Orig. difolio

90.

1860 decemnrie 30

Răvaşul lui Constantin Serdăreanu din plasa Hamaradia către conul Alecu, subocârmuitorul plăşii Tismana, să-i trimită o şa care a rămas la Broşteni, judeţul Mehedinţi, de când a trecut prinţul Alexandru Ioan Cuza.

IX/90

Orig.

91.

1861 iulie 23

Înscris adeverit de deputaţii satului Dragoteştii de Jos prin care locuitorii mahalalelor Bratoloveni şi Ciocaţi se învoiesc să plătească ierbăritul în izlazul acelei mahalale către Bălă Gh. Pasăre, câte o zi de lucru pe an. Semnează 16 capi de familie.

IX/91

Orig.

92.

1862 martie 1

Bilet eliberat de consiliile satelor Cârceni şi Stefăneşti lui Toma Bărbici din acea comună (Câineni-Ştefăneşti) că poate merge la bîlciul de la Cărbuneşi cu 2 boi.

IX/92

Orig.

93.

1862 martie 11

Înscris cu care Drăgoi Piciu, ginerele lui Gh. Pasăre, adevereşte că s-a învoit cu Nicolae Ursan, nepotul boierului Ioniţă Pasăre, din satul Dragoteşti, să primească 5 stînjeni de moşie latul şi lungul din prunii lui C. Pasăre până în matca dinspre Buţugani, în schimbul a unei bucăţi a sa lată de 9 stânjeni şi lungă 52 pe care Nicolae Ursan sădise vie, dar nu plătea otaştină.

IX/93

Orig.

94.

1862 iunie 17

Cerere prezentată de Dumitru C. Bratoloveanu din Dragoteştii de Jos deputaţilor comunei cu privire la tăierea unui

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 54: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

54

rând de porumb de pe moşia sa, la marginea hotarului dinspre Dăneşti, de către Ion Albu Nedelcu. Sfatul satului îi cercetează şi împacă.

IX/94

95.

1862 august 22

Act de pace între Drăgoi Ciocoiu din comuna Dragoteşti, judeţul Mehedinţi, şi Maria Grigore Rotaru din comuna Poiana, judeul Gorj, pentru 5 stânjeni de moşie în comuna Dragoteştii de Jos, în ziua înfăţişării la tribunal. Autentificarea Tribunalului judeţului Gorj.

IX/95

Orig., difolio

96.

1862 noiembrie 15

Înscris prin care Maria Gligor Rotaru din comuna Poiana, judeţul Gorj, adevereşte că a primit actul de pace cu Drăgoi Ciocotea şi că Ion Ciocotea şi Sandu Panduru nu au acei 5 stânjeni arendaţi ei. Legalizarea comunei Poiana.

IX/96

Orig.

97.

1863 iulie 29

Jalbă prin care Ion Vâlceanu din Dragoteştii de Jos se plânge sfatului satului Dragoteştii de Jos că Ioniţă Toporişte i-a scuturat prunii de pe o delniţă de pământ. Referatul sfatului satului de cercetare a pricinii şi trimiteea părţilor în faţa subprefecturii.

IX/97

Orig.

98.

1863 august

9

Biletul eliberat de satul Celeiu, judeţul Gorj, lui Hanu că poate merge la bâlciul din Godineşti cu un bou.

IX/98

Orig.

99

1864 aprilie 6

Reclamaţia lui Drăgoi Ciocotea împotriva lui Niţu Ciocotea că în nenumărate rânduri i-au stricat râmătorii săi livada. Consiliul comunei Dragoteştii de Jos stabileşte să fie despăgubit cu o plastă de fân şi astuparea rovinelor (gropilor de porci).

IX/99

Orig.

100.

1869 noiembrie

30

Act de cununie între Drăgoi Ciocotea cu Marica Ion Balaşoiu din comuna Sura eliberat de preotul Ion Vâlceanu din comuna Dragoteştii de Jos.

IX/100

Orig.

101.

1865 decembrie

30

Zapis cu care soţii Nică şi Ilinca Gherghinescu adeveres tatălui lor, Ioniţă Geamber, că sunt datori cu 15 galbeni cu dobândă pravilnicească pe 2 ani.

IX/101

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 55: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

55

102.

1866 aprilie 11

Reclamaţia lui Drăgoi Ciocotea către primarul comunei Dragoteştii de Jos că este năpăstuit de felul cum se stăpâneşte pământul de moştenire şi de cumpărătură de către fiecare moştean din Cacoţi. Primarul comunei Petre Hârgot dispune cercetarea la locul „prigonirii” şi liniştirea tuturor moştenitorilor.

IX/102

Orig.

103.

1868 aprilie 17

Cererea Sandei Ion Sandu Pasăre către primarul comunei Dragoteştii de Sus că, după 12 ani, tatăl soţului său o scoate din casă, soţul său aflându-se arestat. Primarul ordonă să fie scoasă afară având darul beţiei.

IX/103

Orig.

104.

1868 iauarie 1

Drăgoi şi Constantin Ciocotea, Sandu şi Ion Drăgoi, Ion Buşoi toţi din satul Dragoteştii de Jos că Floarea Liciu Ciocotea şi ginerele său Manea nu mai contribuie la întreţinerea morii comune, iar când sunt de rând ei ţin moara închisă. Rezoluţiile primăriilor respective ca reclamaţii să-şi îndeplinească obligaţiile la moara Ciocoţilor.

IX/104

Orig. difolio

105.

1869 martie 13

Foaie arătătoare de cheltuielile cu costul materialelor şi manoperei la construcţia unei mori pe apa Jilţului, înscris legalizat de primăria comunei Dragoteştii de Jos. Costul total 1555 lei.

IX/105

Orig.

106.

1870 mai 10

Zapis cu care Nica, Păuna şi Ilinca Gheorghinescu vând partea lor de moşie, zestre în hotarul Bohorelu, dealul lui Glăvan, lui Ion Ciamburu şi Ioana Gheorghe. Vând moşie latul 5 stânjeni şi lungul din dealul lui Glăvan până în matca Purcăreţi, cu preţul de 12 galbeni. Legalizarea primăriei comunei Dragoteştii de Sus.

IX/106

Orig.

107.

1870 decembrie

Zapis cu care Ioan Enăşoiu din Dragoteştii de Sus dă soţiei sale Păuna în cureaua de moşie cu casa 26 stânjeni latul şi lungul din drumul mare şi până în dealul în prunii cei mari în drumul bătrân pentru 5 stînjeni de moşie zestre a Păunei în Negomir, vânduţi.

IX/107

Orig.

Referatul primarului comunei Rovinari,

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 56: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

56

108.

1873 deceembrie 22

judeţul Gorj, privitor la nereguli băneşti săvârşite de Ică Popescu fost primar al comunei Dragoteştii de Jos din judeţul Mehedinţi, prezentat judecătorului care cerceta cauza.

IX/108

Orig., 4 file

109

1876 octombrie 27

Contract prin care Nicolae Cojocaru din comuna Cojmăneşti arendează de la Constantin al Michii din comuna Dragoteşti un dric de pământ situat în hotarul comunei, lungul din drumul mare până în Sanda Macarie şi lat 33 stânjeni pe termen de 5 ani, cu 3,5 galbeni pe fiecare an, achitaţi la Sf. Dumitru şi să aibă grijă ca pădurea să nu fie tăiată de nimeni.

IX/109

Orig.

110. F.d. Foaie arătătoare de zilele pierdute şi banii cheltuiţi cu judecata pentru o moară pe apă.

IX/110

Orig.

111.

1873 februarie 27

Catagrafie de bunurile de zestre ale Mariei, soţia lui Drăgoi Ciocotea din comuna Dragoteşti, judeţul Mehedinţi. Legalizarea primăriei comunei Dragoteşti. Sigiliul din 1866.

IX/111

Orig., difolio

112.

1880 octombrie 27

Act de vânzare între Maria Nicola Vacă (născută Ion Enăşoiu), Eufemia Ion Enăşoiu (căsătorită Drulă) şi Ion Vâlceanu pentru moşie în hotarul Enăşoilor din comuna Dragoteşti, latul 15 stânjeni şi lungul din matca Jilţului Vechi şi până în drumul de comunicaţie şi peste drum în deal până în delniţa lui Nicolae Enăşoiu. Autentificarea Tribunalului Mehedinţi.

Orig., difolio

PACHETUL X

1.

1774 decembrie 15

Porunca lui Costache mare clucer către ianăşi Gruici din Leleşti să se prezinte la judecata cu Dumitraşco Renghea din satul Ursaţi, pentru o vie din satul Leleştilor.

X/1

Orig.

2.

1801 august 4

Înscris constatator că Gheorghe Doiceanu din plasa Jiului de Sus a dat satului Ursaţi suma de 113 parale „peste tot de laudă”, ajutorul venitului pe lună, casa răsurilor, coşeritul pe 6 luni, nou al ostaşilor, cheltuiala.

X/2

Orig.

Zapisul cu care Iova Mănescu din Retezu s-a

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 57: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

57

3. 1808 februarie 9

împrumutat de 10 taleri pe timp de 3 ani la Mihai Arnăutu din satul Lăturoasa cu zălog un răzor de vie cu 12 rânduri. Martori.

X/3

Orig.

4.

1814 ianuarie 15

Jalbă prin care popa Dumitraşcu din satul Buduhala din judeţul Gorj se plânge caimacamului Craiovei împotriva Marinei Gh. Nebunu din Valea cu Apă pentru modul de împărţire a bunurilor rămase după moartea lui Ghiţă Nebunu, unchiul său, care nu a avut copii. Porunca căimăcămiei şi respectiv a ispravniciei judeţului.

X/4

Orig., difolio

5.

1837 aprilie 6

Înscris cu care Milcu Popescu din satul Roşia numeşte pe Dumitrache Renghea să primească banii şi să plătească cheltuielile cu hotarnicul prilejuite de vânzarea unei moşii de zestre către Dumitrache Renghea, Tiţa, Mihalache Rovinaru şi feciorii acestuia. Legalizarea plăşii Tismana.

X/5

Orig., difolio

6.

1832 decembrie 20

Zapis cu care Stefan Iorga şi vărul său Ion Gh. Iorga fac danie preotului Ioniţă Vâlcu o părticică de pământ de cumpărătură înfundată în dealul Vâlculescu pentru sărindar şi pomenire.

X/6

Orig.

7.

1835 noiembrie 12

Înscris prin care aleşii satului Bâltani adeveresc că locuitorii satului au depus la magazia de rezervă 780 ferdele de drugi pe anii 1832 şi 1833 şi se obligă să dea şi restul în termen de 2 zile faţă de boierul Dumitrache Renghea din Rovinari.

X/7

Orig.

8.

1835 martie 13

Aleşii satelor Vlăduleni şi Izvorălul adeveresc că boierul de neam Dumitrache Renghea le-a adus porunca în 9 puncte dată de subocârmuire, precum şi pe cea cu privire la mersul la biserică în zilele de sărbătoare religioasă.

X/8

Orig.

9.

1836 ianuarie 9

Jalbă prin care popa Eremia, Ştefan Renghea din satul Ursaţi şi Elenca Stăneasca vistiereasa se plâng Judecătoriei judeţului Gorj că locuitori ai satului Leleşti le-au tăiat pădurea din hotarul lor. Poruncă către subocârmuitorul plaiului Vâlcan să cerceteze

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 58: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

58

pricina. X/9

10.

1837 ianuarie

15

Jalbă prin care popa Ioan din Strâmtu se plânge Judecătoriei judeţul Mehedinţi împotriva lui Dina, fratele mai mare al soţiei sale, că i-a luat 25 de stânjeni din moşia de 35 de stânjeni dată ca zestre în hotarul Necşeşti.

X/10

Orig.

11.

1865 aprilie 5

Zapis cu care Gheorghe Calicu din satul Dragoteştii de Sus adevereşte că a împrumutat...

X/11

Orig.

12.

F.d.

Jalbă prin care Gheorghe Chiţescu din satul Tirioi se plânge subprefectului plăşii Motru de Sus că locuitorii din acel sat şi comuna Horăşti, la care se află împrumutat cu bani, refuză să şi-i primească. Porunca să fie rezolvaţi.

X/12

Orig.

13.

1839 februarie 4

Înscris prin care boierul Dumitru Bratoloveanu din satul Strâmtu adevereşte că a dat partea sa de moşie din hotarul Dragotelşti nepotului său Constandin Bratoloveanu în arendă pe un an cu preţ de 15 lei.

X/13

Orig.

14.

1839 septembrie 2

Jalbă prin care Răducanu Cioclei din satul Miculeşti se plânge subocârmuitorului plăşii Baia împotriva fratelui său Nicolae din satul Runcurelu pentru că nu vrea să împartă nişte pruni părinteşti. Poruncă către împăciuitorii satului să rezolve pricina.

X/14

Orig.

15.

1841 martie 23

Porunca Subocârmuirii plăşii Jiului către vătăşelul satului Cisnădie ca în termen de 6 ore să-l aducă la subocârmuire pe popa Armega din Cisnădie cu diata lui Vasile şi Ion Renghea

X/15

Orig.

16.

1840 mai 20

Bilet de călătorie la Câlceşti în judeţul Mehedinţi eliberat boierului Dumitrache Renghea de aleşii satului Rovinari. Pe verso, o reţetă pentru tratarea ochilor.

X/16

Orig.

Zapis prin care Gheorghe Pasăre din Roşia

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 59: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

59

17. 1852 iulie 10 adevereşte că s-a împrumutat de 45 lei pentru o lună de zile de la boierul Ghiţă Renghea, cu amanet o scurteică şi o haină.

X/17

Orig.

18.

1853 martie 14

Catagrafia bunurilor rămase la decesul lui Constandin Cruceru din satul Malovăţ: o pivniţă, o căzănărie de bârne, un conac de bârne, un pătul, un cuptor, o butie, un butoi, două vii etc.

X/18

Orig.

19.

1862 noiembrie 26

Înscris dat lui Barbu Iovan Chiriţpă din satul Dedoviţa pentru un schimb de vie şi pivniţă cu un locuitor din Schela Cladovei. Cel din Schela Cladovei dă o pivniţăî veche şi 20 de rânduri de vie şi pământul din Cracul lui Vizantie, aproape de Dedoviţa, precum şi 126 de lei şi primeşte la Schela o vie şi o gură de pivniţă din priporul vâlcelei. Legalizarea sfatului satului Schela Cladovei.

X/19

Orig.

20.

1853 martie 10

Diata lui Constantin Cruceru din satul Malovăţ pe seama vărului său Niţu Popescu. Se arată la cine şi cât era dator, de la cine şi câţi bani avea de primit, bunurile mobile şi imobile pe care le avea şi le lăsa danie.

X/20

Orig.

21.

1855 aprilie 22

Act de învoire şi împăcare între Marica, epitroapa casei Dumitru Velişcovici, şi Iovan Chiriţă, epitropul casei Constantin Cruceru, pentru 800 de lei primiţi de Marica epitroapa de la Iovan Chiriţă înainte de judecată. Autentificarea judecătoriei.

X/21

Orig., difolio

22.

1855 aprilie 25

Jalbă prin care Iovan Chiriţă din satul Schela Cladovei se plânge Administraţiei judeţului Mehedinţi împotriva jupânesei Nica din Cerneţi că îl opreşte să se despăgubească pe seama bunurilor rămase la moartea lui Dinu Cluceru de suma de 800 de lei, în care sens a dispus şi judecata. Porunci către deputaţii birnicilor corporaţiei din Cerneţi să cerceteze şi rezolve răspunsul deputzaţilor.

X/22

Orig., difolio

23.

1861 august 28

Ispaşa deputaţilor comunei Celeiu, satul Ursaţi, judeţul Gorj, la un artan proprietatea Ghiţă Renghea mâncat de vitele lui Dinu Nistorescu din satul Stăneşti.

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 60: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

60

X/23 24. 1862 mai 21 Zapis prin care Ion al Lenei din satul

Dumbrava confirmă schimbul intervenit între el şi Barbu Iovan Chiriţă cu vie şi pivniţe, primul mai rămânând dator până la Sf.Dumitru 1862 suma de 63 de lei.

X/24

Orig.

25.

1864 martie 4

Înscris prin care Simion Oproiu din Bălceşti dovedeşte că a împrumutat 2 galbeni austrieci (lei 63) de la Ghiţă Renghea până la Sf. Gheorghe 1864, iar peste acest termen cu „dobândă comercială”.

X/25

Orig.

26.

F.d.

Răvaş de la o faţă bisericească către preotul Istodor ca să primească şi să povăţuiască pe popa Dumitru din Peştişani care, călugărindu-se, să primească pravila şi „sfântul” schit. Urmează pomelnicul lui Dumitrache ( 12 antroponime).

X/26

Orig.

27. F.d. Înscris pentru un număr de care cu boi pentru corvoadă (?)

Orig.

28.

F.d.

dec.31

Răvaş prin care A.C. Roşianu comunică logofătului Toma să caute nişte dovezi la judecătorie pentru primirea unor adeverinţe de la moşnenii Broşteni etc

Orig.

29.

F.d.

Dovadă prin care juraţii satului Ceaura (?) şi alţi locuitori confirmă Mariei Joiţa cu ce lucruri s-a dus de zestre la soţul său din satul Băleşti, care apoi a alungat-o: 200 oca grâu, 120 ferdele de porumb şi 120 ferdele de porumb lăsaţi să se prăpădească culeşi în grămezi, vite. Martori.

X/29

Orig.

30.

F.d.

Înscris dat de Gheorghe Blidaru lui Biţă Covrigeanu pentru un împrumut de zece sfanţi, bani pe care să-i restituie până la 8 septembrie acelaşi an şi să facă şi 9 zile de lucru la orice muncă va fi chemat.

X/30

Orig.

31.

1799 aprilie 19

Zapis cu care Sandul Gruia Călianul a vândut jupânului Dan Burtea din Broşteni 15,5 stânjeni de moşie în punctul Sărofi, alături de moşia acestuioa; din hotarul lui Mazăre înspre apus până în hotarul lui Andrei cu preţul de 1 taler şi 8 parale stânjenul. Martori: Scriitor popa Ion ot Sălişteni.

Orig.

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 61: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

61

X/31

32.

1808 februarie 11

Zapis cu care Iovan Severineanu din satul Severineşti confirmă că a vândut 10 stânjeni de moşie din hotarul Vrăbicinesc (din Motru până în hotarul Lupşei de Sus) lui Daia Burtea şi fiilor lui, stînjenii fiindu-i aleşi vînzăorului de către treti logofătul Ioniţă Burileanu de la Ordeni şi Stiucani. Preţul unui stânjen a fost 3 taleri.

X/32

Orig.

33.

1836 februarie 22

Bilete de liberă călătorie eliberate de aleşii satului Rovinari lui Dumitrache Renghea boier de neam că merge la Brăneşti la o moşie a sa şi la bâlciul Cărbuneştilor.

X/33

Orig.

34.

1859 martie 8

Înscris prin care soldatul Barbu Icioancă din satul Cojmăneşti, judeţul Mehedinţi, dovedeşte că a primit de la moaşa sa Lica Gh. Paveloiu 10 stânjeni latul şi 29 stânjeni lungul, loc înfundat unde să-şi clădească casă, vie, 53 afânaţi etc., pe timpul cât va sluji la miliţie.

X/34

Orig.

PACHETUL XI

1.

1856 februarie 8

Carte de alegere a moşiei Strâmtu întocmită la cererea lui Nicolae Ivaşco, Pătru Ivaşco şi Ion Fleică cu toţi cetaşii lor din satul Şovarna de Sus. Au fost prezentate: cartea de hotărnicie a 24 de boieri din 7207 (1699) noiembrie14; cartea de alegere a 4 mergieşi din 18 martie 1800. Moşia s-a împărţit întâi pe 5 moşii mari (Iovan sin Stamatie vodă, Daia, Pătru, Iorga Constantin Popescu, Mihai şi Const. Pozderie). Moşia a fost împărţită apoi pe: teiul Vodesc, teiul Cojitesc, teiul Popesc, teiul Ghineesc, partea Ivăşcanilor a lui Dumitru Mijarca, Gheorghe şi Ion brat Săvoi.

XI/1

Orig.

MANUSCRISE

1.

1966

Monografia satului Cojmăneşti şi a satelor vecine, de C.A. Gherghinescu, întocmită în anul 1966 şi depusă Arhivelor Statului, judeţul Mehedinţi.

93 file,

partea I

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti

Page 62: Arhivele Nationale ale RomanieiSJAN Mehedinti · M. Arjoca, Dumitraşcu Amărăscu, Ioan Arjoca, Achim Arjoca, Constantin Arjoca, Dumitru Tutilă, Istrate ot Crainici, Preda Lăceanu,

62

Orig. 2. 1970 Din trecutul unor sate oltene de pe Jilţ.

Partea a-II-a a monografiei satului Cojmăneşti şi vecinătăţilor.

468 file

3. 1976 Transcrieri ale documentelor colecţiei C.A. Gherghinescu. Ms., exemplar dactilografiat.

4.

1974

Dascăli de la şcoala din Miculeşti, în alcătuirea învăţătorului Grigore Cioabă, în anul 1974. Ms. dactilografiat.

20 p.

5.

1976

Ploştina – aşezare nouă cu un treecut istoric şi legendar – monografie, 1976, întocmită de învăţătorul Grigore Cioabă. Ms. datilografiat.

172 file

6.

1972

Din trecutul unor sate oltene de pe Jilţuri şi altele, exemplarul III, întocmit de C.A. Gherghinescu ( dactilografiere + fotografii)

483 file

7.

1980

Cronica istorică a satelor de pe Jilţuri, întocmită de C.A. Gherghinescu, exemplar dactilografiat cu fotografii

513 p.

8. 1982 Cronica istorică a satelor de pe Jilţuri. 40 de sate, Ms. dactilo.

292

9. 1985 Genealogia locuitorilor satului Cojmăneşti 1500-1985. Ms.

10. 1985 Secvenţă culturală a satului Cojmăneşti - Gorj. Ms. dactilo.

11. 1985 Poezii: Iulian Paveloiu 76

Întocmit,

Prof. Nicolae Chipurici

Arhive

le Nat

ionale

ale

Roman

iei

SJAN M

ehed

inti